Apostolul nr. 108 - CNRV

TINERE CONDEIE ROMA{CANE
~NSERARE
POEZIE, POEZIE
G~ND...
e-a[tern troienele de ce]uri
~n g`ndul meu [i-n toate,
iar cea mai veche amintire
se [terge,
se fr\m`nt\ iar\
~n ceasuri de singur\tate.
Se tulbur\ nespus
sim]irea,
Dispar `ncet `n cea]a ei
iubirile
[i ochii palizi;
Lacrimile singur\t\]ii.
Pr\bu[it peste marginile `nsingur\rii,
Via]a [i moartea se `mpletesc
`n g`ndul meu,
Iar fructul palid al min]ii mele
`[i vars\ semin]ele
singur\t\]ii.
Emilian COJOCARU
Col. Tehnic Danubiana
AP| SEAC|
erul pl`nge cu t\cere,
~n jur, totul e durere,
Eu, `nchis\ `n ne[tire,
M\ ascund de nemurire!
Ochii au uitat s\ cread\,
Lacrimi nu sunt s\ culeag\
Clipe reci de am\gire,
(Oarbe visuri de iubire)...
Am crezut c\ pot atinge
Locul unde nu se pl`nge!!!
Dar destinul m\ `neac\
~n a lumii ap\ seac\...
Veronica COBZARIU
C.N.R.V.
ectar, opiu, uitare,
Amintire [i chemare;
Duh, fior [i liturghie.
Templu, jertf\, bucurie,
Dar divin, Dumnezeire,
Cor de `ngeri [i iubire.
S N I
C
Vers [i rim\, ritm, culoare,
Piatr\ scump\, stea [i
floare,
Suflet, c`nt, dans [i magie,
Vis, cuv`nt [i armonie,
Dor, tumult, geniu, durere,
Rug\ciune [i... t\cere.
Andreea I{TOC
Lic. Agric. “Ion Ionescu de la Brad”
IDEALUL MEU ~N VIA}|
m avut ocazia de a citi o lucrare scris\ , din
A
semestrul I , la Limba [i literatura român\ , a
unei eleve din clasa a VII - a , unde am g\sit
urmatoarea compunere :
,,~n clasa a cincea c`nd to]i copiii erau
ner\bd\tori s\ vad\ cum este f\r\ doamna sau
domnul `nv\]\tor eu am cunoscut o persoan\
care, pot spune c\ m-a f\cut s\ m\ schimb `n
bine.
El este o persoan\ `n v`rst\ cu ochii c\prui,
nasul mic, obrajii ro[ii ca focul si firi[oarele de
p\r care i-au mai r\mas sunt albe. M\ face s\
r`d c`nd `l privesc [i `i z\resc burtica rotund\
care abia `i `ncape `n bluz\. El este dirigintele meu [i am
ajuns s\ ]in la d`nsul ca [i la bunicul meu.
Ceea ce m-a impresionat la el este felul s\u de a g`ndi.
Este un om foarte `n]elept care `[i calculeaz\ fiecare
eri pe l`ng\ r`u trec`nd,
Am g\sit un fir de g`nd
Era trist [i singurel
{i-mi era mil\ de el.
S-a pierdut `n firul ierbii,
L-au purtat pe coarne
cerbii.
{i fugea spre miaz\zi
C\ut`nd rostul de-a fi.
Neg\sind al [oaptei sens,
A r\mas cu-n gol imens.
{i tot pl`nge [i suspin\
Dar el n-are nici o vin\...
Magda- Maria OLARU
Gr. {c. Ind. “Constr. de Ma[ini”
VIA}| {I TIMP
ia]a nu iart\ incon[tien]a
V
noastr\,
E doar o bestie a c\rei
masc\
O `nf\]i[eaz\ drept
cr\ias\...
Via]\ `n Timp [i timp `n
Via]\!
Timpul nu iart\. Mediteaz\
asupra faptelor trecute,
Nu regreta [i nu mai c\uta clipe pierdute!
Dac\ prive[ti Via]a dintr-un unghi
mort,
F\r\ suport,
~nve]i repede s\ te men]ii f\r\ efort.
E dureros c\ te ridici c`nd tot cobori,
C\ci toate se pl\tesc mereu `n via]\...
mi[care. A demonstrat asta de multe ori. {tie s\ ierte [i s\
`n]eleag\ capacitatea, puterea de a `nv\]a a fiec\ruia din
colegii mei.
~n clasa a [asea, din motive ne[tiute nici m\car acum,
ne-a p\r\sit.
Trebuie s\ recunosc c\ am pl`ns dup\ el, dar acum `n
clasa a [aptea s-a `ntors [i nimeni nu-l mai las\ s\ plece.
Din to]i profesorii mi se pare c\ este unul dintre cei mai
buni. Felul de a preda te face s\ fii atent. Nu ne streseaz\
cum fac al]i profesori, ci ne atrage f\c`ndu-ne s\ `nv\]\m de
dragul profesorului m\car, dac\ nu de dragul c\r]ii.
Astfel `n clasa a cincea mi-am g\sit un al treilea exemplu
`n via]\. Este un om extraordinar si nu cred c\ am s\ mai
`nt`lnesc unul la fel. Foarte grea va fi desp\r]irea!”
No coment !
Profesor Cojocaru Mircea -
Colegiul Tehnic “Miron Costin” Roman
~nva]\ s\ nu-]i p\strezi sufletul `n
ghea]\...
~nva]\! C\ci la sf`r[it e doar un cimitir
[i mult\ cea]\...
Radu PETRARIU
Colegiul Tehnic “Petru Poni”
FRUMOASA MEA,
MOLDOVA...
e c`te ori privesc spre
D
cerul nesf`r[it albastru, o
suferin]\ amar\ `mi sf`[ie
trupul de p\m`nteasca
hum\ [i g`ndul iar m\
poart\ spre tine...
At`tea lacrimi au pl`ns
ochii no[tri de vreo dou\
sute de ani `ncoace... At`ta
durere a purtat bietul nostru
trup... At`tea r`uri de s`nge au curs
din draga, v\duvita fiin]\...
~n templul imens al nemuririi
noastre, p`lp`ie, nestins\, flac\ra
iubirii... Noi [tim c\ fiece clip\ de
bucurie se pl\te[te cu veacuri de
suferin]e. Dorul românesc este expresia
lor.
Mereu am fost cl\tina]i din zidirile
noastre, am fost tulbura]i din via]a
grea [i chinuit\, dar `mpreun\ tr\it\,
am `nv\]at c\, laolalt\, putem s\ ne
facem un rost [i un nume.
Nimeni nu ne-a l\sat. Du[mani
cumpli]i ne-au tot desp\r]it, invidio[i
pe `n]elepciunea, pe sensibilitatea pe
generozitatea noastr\. C`mpiile verzi
au tot pl`ns, iar cerul azuriu s-a
rev\rsat `n r`uri de lacrimi negre pe
toate `ntinderile. De ce s\ ai o soart\
at`t de trist\, Moldova mea iubit\
P`n\ c`nd vom tot sta desp\r]i]i de o
voin]\ ne`ndur\toare [i-o ap\ f\r\
vin\
Zimbrii lui Drago[ [i ai lui Bogdan
[i ai lui {tefan cel Sf`nt nu mai pot
alerga ne`ngr\di]i, iar inorogii se vor
opri la malul Prutului, pl`ng`nd amar
destinul t\u `nfrico[at. Mamele de pe
un mal `[i pl`ng pruncii r\ma[i pe
malul cel\lalt [i ta]ii `[i privesc fl\c\ii
m`ndri ca brazii peste apa pl`ng\toare
[i nealinat\. Ce oare poate fi mai
cumplit ca desp\r]irea de cei ce-]i
sunt dragi C`t de absurd este destinul
care ne desparte, adeseori, pentru
totdeauna!...
Moldova, Moldova, cuv`nt de
alean [i de alint [i de dragoste [i de
demnitate... Noi te purt\m mereu `n
inimi, cuv`nt de `nceput [i de sf`r[it, ca
binele [i r\ul, ca dragostea [i ura, ca
alpha [i omega... Acoperit\ e[ti,
parc\, de un val al Mayei sau de o
horbot\ funerar\... De[i acela[i cer
vibreaz\ peste noi, soarta ne-a sf`[iat
destinul [i trupul, `ns\ cuv`ntul, voin]a
de-a fi una, inima cald\ româneasc\
ne vor r\m`ne `mpreun\ mereu,
`n\l]`nd, peste trupul trec\tor, un
SUFLET ce UNUL va d\inui mereu:
constela]ie ve[nic\.
Raluca BASALACIOC
Lic. cu Program Sportiv Roman
Pagin\ literar - artistic\
realizat\ de prof.
Valerian PERC|
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
NERO
Edward Champlin
mp\ratul roman Nero
~
a r\mas `n istorie ca
un monstru venal,
care c`nta la lir\ [i
recita versuri din
Homer `n timp ce
admira Roma
cuprins\ de fl\c\ri.
~ns\ `nlucrarea sa
Edward Champlin
analizeaz\ cu spirit
critic, dar obiectiv,
faptele reprobabile
atribuite lui Nero, demonstr`nd c\
ele au fost de fapt ni[te ac]iuni
[ov\ielnice, ale unui histrion care,
de[i ajuns `nt`mpl\tor pe tronul
Cezarilor, dovedea o perfect\
cunoa[tere a mitologiei [i istoriei
romane [i un remarcabil sim] al
spectacolului.
Nero [i-a otr\vit fratele mezin,
rival la tron, la `ndemnurile mamei
sale, dup\ care a asasinat-o, dup\
ce probabil se bucurase de farmecele
ei trupe[ti. Prad\ unui acces
de furie, [i-a ucis so]ia `ns\rcinat\,
dar cuprins de regrete, s-a
c\s\torit apoi cu un t`n\r care
sem\na izbitor cu ea, [i pe care,
spre a-l face c`t mai efeminat, l-a
castrat. A urcat pe scenele
teatrelor spre a da via]\ fie unui
om cuprins de nebunie, fie unei
femei pe cale s\ nasc\ [i a m`nat
un car tras de zece cai, la
Colec]ia
~mp\ra]i Romani
~ncerca]i s\ citi]i
olimpiad\. A instigat, poate, la
incendierea Romei, `nvinuindu-i
ulterior pe cre[tini de aceast\
fapt\ [i transform`ndu-i `n tor]e vii,
care s\-i lumineze noaptea
gr\dinile. F\r\ s\ caute reabilitarea
monstrului `nf\]i[at de istorie,
Champlin ni-l prezint\ pe Nero
dintr-o alt\ perspectiv\, mai vie,
ilustr`nd motivele aflate `n spatele
gesturilor sale teatrale [i relev`nd
artistul care se dorea a fi o figur\
eroic\, asemenea personajelor
mitologice.
Din aaceast\ perspectiv\,
cartea lui Champlin reprezint\ o
str\lucit\ interpretare dat\ textelor
antice ale lui Tacitus, Suetonius
sau Dio Cassius. Stilul abordabil,
construc]ia inedit\ a lucr\rii s`nt de
natur\ s\ cucereasc\ orice cititor,
prinz`ndu-l `n mrejele unui subiect
fascinant.
Edward Champlin este profesor
de limbi clasice [i profesor
Cotsen de [tiin]e umane la
Princeton University.
HADRIAN
Anthony R. Birley
Hadrian (117- 138 d.Hr.) a fost
un `mp\rat important din perioada
de ascensiune a Imperiului
Roman, dotat cu un remarcabil
sim] organizatoric [i capacitate
exemplar\ de a `n]elege [i propaga
misiunea civilizatoare a Romei
`n lumea veche.
Monarh cu o aleas\ [i fin\
cultur\, pre]uitor rafinat al binefacerilor
materiale [i spirituale ale
civiliza]iei, Hadrian este o figur\
luminoas\ din istoria Romei
antice. “O lucrare de istorie care
se impune drept una dintre cele
mai bine realizate biografii a unui
`mp\rat roman. Ea poate fi citit\ [i
pentru a cunoa[te remarcabilul
efort organizatoric al lui Hadrian,
dar [i pentru a `n]elege mecanismele
politice ale Imperiului
Roman” (British Archaeology).
Anthony R. Birley este profesor
de istorie veche la
Universitatea Heinrich Heine din
Dusseldorf. Anterior a fost profesor
de istorie veche la
Universitatea din Manchester.
Lucr\rile sale se refer\ la istoria
Britanniei romane [i la `mp\ra]ii
Marcus Aurelius [i Septimius
Severus.
CONSTANTIN {I
IMPERIUL CRE{TIN
Charles Matson Odahl
Sub Constantin, cre[tinismul
s-a transformat dintr-un cult persecutat
`ntr-o religie oficial\, iar
Roma p\g`n\ a devenit imperiul
(continuare `n pag. 7)
Pag. 6
APOSTOLUL
septembrie 2008