Nout\]i editorialeinterna]ionalerestigioasa editur\PMatrixRom din Bucure[tia publicat recent,`n limba englez\,volumul intitulat"Modern Optimization"(Optimizare Modern\)semnat deconcitadinul nostru,profesorul universitardoctor `n [tiin]ematematice, VasilePostolic\ (capitolele1-3) [i profesorul universitarAngel Garrido de la Facultateade {tiinte, UNED, Madrid,Spania (capitolele 4-6).Acest volum reprezint\startul secven]ei intitulate deprofesorul universitar VasilePostolic\ „Optimizare [i Aplica]ii”,fiind accesibil tuturorcelor interesa]i de fundamenteleOptimiz\rii, cu proiec]iileactuale [i aplica]iile imediate,de perspectiv\. Abordareaexprimat\ se bazeaz\ peno]iuni [i rezultate centrale dinAnaliza func]ional\, expuse`ntr-o manier\ proprie, succint\,dar semnificativ\ [i complet\riadecvate provenite din concluziileoriginale ob]inute deautori prin studii personale.Pag. 6Astfel, conceptul general deeficien]\ este amplu prezentat[i analizat, iar optimizarea indicat\drept un caz particular deeficien]\, `n contextul interoperabilit\]iiaccelerate care simplific\integrarea si al logicii detip fuzzy. De[i bibliografiaselectiv\ con]ine numai o partedin lucr\rile [tiin]ifice examinate,explorarea con]inutuluic\r]ii nu necesit\ alte resurseinforma]ionale, dec`t pentrueventuale investiga]ii [tiin]ificeulterioare. (Rep.)Profesorii, cu dreptatea`n serviete, prin tribunalerezent la Piatra Neam], la lansarea unui proiect european,pre[edintele Federa]iei Sindicatelor Libere dinP~nv\]\m`nt, Simion Hancescu, a declarat c\ situa]iaactual\ a cadrelor didactice, care `[i c`[tig\ drepturilenumai `n instan]\, este nedreapt\, mai ales `ntr-o ]ar\european\. Liderul FSLI s-a referit la toate ac]iunile pecare profesorii au fost nevoi]i s\ le `nainteze `n instan]\pentru a beneficia de majorarea salariala stabilit\, dealtfel, prin lege, sau de suta de euro. Procese s-au maif\cut, printre altele, [i pentru decontarea transportuluipentru profesori din alte localit\]i. Este vorba deprevederi ale legilor `n vigoare, pe care `ns\,autorit\]ile, fie ele centrale sau locale, nu le respect\.„Este `ntr-adev\r grav ce se `nt`mpl\ `n România. De ani dezile, practic, singura noastr\ posibilitate de a ob]ine drepturile cares`nt prinse `n lege este prin intermediul instan]elor. Cred c\ este uncaz unic `n Europa, [i, din p\cate, lucrurile nu se opresc aici. ~ncontinuare, s`nt convins, legisla]ia - chiar [i cea nou ap\rut\ - este`n a[a fel `ntocmit\ `nc`t las\ loc arbitrarului. Din p\cate, a[a apar[i abuzurile. ~n mod normal nu ar trebui s\ se `nt`mple acest lucru,a declarat liderul FSLI. Acesta nu a dorit s\ dea exemple din noualege a educa]iei care vor duce la noi procese. Cu toate acestea, asubliniat c\ s`nt numeroase paragrafe `n aceast\ lege care aust`rnit [i vor mai st`rni nemul]umirea profesorilor. E vorba de articolecare se refer\ la condi]iile de integrare [i salarizare a profesorilor,[i nu de modul de structurare a anilor de `nv\]\m`nt.M.G.PA{I SPRE EUROPA ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII`mb\t\, 7 mai 2011, s-a desf\[uratSla Dur\u prima edi]ie a Concursuluiinterjude]ean Legend\, tradi]ie [iadev\r istoric `n Carpa]iiR\s\riteni, organizat de {coala deArte [i Meserii Grin]ie[ `n parteneriatcu Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam], Direc]iade Administrare a Parcului Na]ional Ceahl\u [i EdituraCetatea Doamnei din Piatra-Neam].Cercetarea [i promovarea istoriei [i culturii popularelocale au constituit scopul competi]iei la care auparticipat 14 echipaje de la 10 unit\]i de `nv\]\m`nt:{coala de Arte [i Meserii Grin]ie[, {coala cu clasele I-VIII Nr. 1Ceahl\u, {coala cu clasele I-VIII Hangu, {coala cu clasele I-VIIIPlosca Teleorman, Grup {colar Bicaz, Liceul Teologic OrtodoxCuvioasa Parascheva Agapia, {coala cu clasele I-VIII Cr\c\oani,{coala cu clasele I-VIII St`nca, {coala cu clasele I-VIII BicazulArdelean, {coala cu clasele I-VIII „Iulia H\l\ucescu” Tarc\u.Temele abordate, precum Satul de pe Valea Muntelui, Vetrede sih\strie `n Muntele Ceahl\u, Haiducii mun]ilor Neam]ului,Palatul Cnejilor Cantacuzini, Legenda muntelui sau muntele legendelor,Plut\ritul pe Bistri]a, Tarc\u – t\r`m de magie [i legend\,Pe drumurile Hangului, Uria[ii V\ii Bicazului etc. au st`rnitinteresul celor prezen]i de a afla mai multe lucruri despre istoria,cultura, spiritualitatea, tradi]iile [i obiceiurile locului.Participan]ii au prezentat, `n power point, studii sub form\ deALSEEDA LA GRUPUL {COLAR „VASILE SAV”ineri, 6 mai 2011, unVgrup de 10 p\rin]i,al\turi de copiii lor,elevi ai Grupului{colar “VASILE SAV”,membri activi `nCLUBUL ALSEEDA(“ALege Stilul Europeande EDuca]ie aAdul]ilor“) au participatla ultima reuniunea proiectului europeanALSEEDA (09-GRU-P-LP-60-IS-UK), parteneriat pentru`nv\]are, finan]at `n perioadaseptembrie 2009 – august 2011,prin programul european pentrueduca]ie LLL ,subprogramulGRUNDTVIG.• Scottish Wider AccessProgramme SWAPWest - Sco]ia,UK• Aocia]ia Formare Studia -Ia[i, România• POE EDUCO, spol. s r. o.- Republica Ceh\• C.T.P. “Don Palena” c/oI.C. “F. Negri” - Italia• Kadis d.o.o. – Slovenia[i GRUPUL {COLAR“VASILE SAV”, partener na]ional,prin acordul `ncheiat `n noiembrie2010 cu Asocia]ia FormareStudia - Ia[i.Scopul proiectului ALSEEDAa fost redefinit pentru a r\spundea[tept\rilor colabor\rii dintrep\rin]ii [i profesorii elevilor liceuluinostru [i a devenit obiectivulgeneral al proiectului „CLUBULALSEEDA - {coala p\rin]ilorpentru succesul copiilor”:realizarea de programe nonformaleadresate p\rin]ilor pentru`nv\]area unor noi metode decomunicare [i rela]ionare, dereflectare [i valorificare a imaginii,oferit\ de modelul personal,cu scopul de a `mbun\t\]i dezvoltareapersonalit\]ii propriilorcopii, integrarea lor participativ\`n via]a [colii [i asigurarea progresului[colar [i inser]ieisociale.Activit\]ile cuprinse `n planulproiectului „ALSEEDA”(parteneriateuropean pentru `nv\]are,finan]at, `n perioada septembrie2009 – august 2011, prin programuleuropean pentru educa]ieLLL subprogramul GRUND-TVIG), au fost adaptate deasemenea necesit\]ilor comunit\]iinoastre [colare.Pentru ca adaptarea activit\]ilors\ fie `n cooncordan]\ cucerin]ele proiectului european [is\ conduc\ la atingerea obiectivelorlui, echipa de coordonare[i implementare a proiectului lanivelul Grupului {colar “VasileSAV”, Roman a colaborat cuechipa CLUBULUI ALSEEDA dela Liceul Teoretic din Ia[i coordonat\de Angela Sava – profesoral liceului, coordonator na]ionalal proiectului [i reprezentant alAsocia]iei FORMARE STUDIA.Principalele dou\ obiectiveale aceste ultime `nt`lnirii `ntrepartenerii europeni sunt: analiza[i evaluarea activit\]ii desf\-[urate, conform planului de derularea proiectului, de-a lungulcelor doi ani, de fiecare dintreinstitu]iile europene partenere [iprezentarea „Ghidului de bunepractici” - produsul final al proiectului(la care [i-a adus contribu]ia[i echipa liceului roma[-can).To]i cei prezen]i, at`t dinRomânia c`t [i din ]\rile amintitemai sus, au purtat discu]ii privindmodul `n care s-au desf\[uratactivit\]ile proiectului [i dac\acestea au r\spuns cerin]elor decomunicare `ntre p\rin]i [i copii,respectiv, p\rin]i-cadre didacticecopii.Organizatorii au preg\titprogramul [i cadrul ambientaladecvat care s\ genereze factorimotiva]ionali puternici tuturorparticipan]ilor: oportunit\]i de`mp\rt\[ire a propriilor experien]e,disponibilit\]i de interrela]ionare,momente de reflec]ieprivind `mbun\t\]irea [i extindereaoportunit\]ilor de colaborareulterioar\. S-au analizat [iposibilit\]ile de derulare a altorac]iuni de acest gen, care s\Legend\, tradi]ie [i adev\r istoricla poalele Muntelui Ceahl\ueseuri, `nso]ite de imagini, materiale arhivistice, coloan\ sonor\etc.Obiectivele vizate: identificarea, cunoa[terea [i prezentarealegendelor, tradi]iilor [i a adev\rului istoric din comunit\]ile `n carelocuiesc, stimularea interesului [i formarea deprinderilor pentrucercetare, verificarea materialului documentar al a[ez\rii, promovareaimaginii comunit\]ii prin eviden]ierea specificului istorieilocale au fost atinse prin diverse modalit\]i de abordare a tematicii:particularit\]i etnografice, evenimente din istoria local\, via]asocio-cultural\ [i religioas\ etc.Av`nd `n vedere originalitatea lucr\rilor, ilustrarea unor teme [isubteme inedite, structura materialelor, calitatea grafic\ aprezent\rilor, utilizarea corect\ a terminologiei [i limbajului istoricetc., juriul a acordat urm\toarele premii: premiul I Pe drumurileHangului (elevii Buftea R\zvan [i Onu Robert de la {coala cuclasele I-VIII Hangu, coordonator prof. Gheorghe Drug\) [iPlut\ritul pe Bistri]a (elevii Valeriu Iftimu] [i Arsinte Raluca de la{coala de Arte [i Meserii Grin]ie[, coordonator `nv. MihaiPan]`ru); premiul II Tradi]ie [i adev\r istoric `n C`mpia Burnasului(elevii Georgescu Alexandra [i P`rvu Iulia Teodora de la {coala cuAPOSTOLULvin\ `n sprijinul adul]ilor pentru apercepe [i `n]elege u[or problemeleactualelor genera]ii deadolescen]ilor [i a le facilitacomunicarea cu ace[tia, modalit\]ilede consiliere [i sprijin.P\rin]ii care au reprezentat„CLUBUL ALSEEDA de laGrupul {colar “VASILE SAV”,`mpreun\ cu copiii lor: PrichiciElena, Mihai Corina, MolodoiMarcel, Stanciu Geanina, En\-[oaie Cecilia, Bu[tan Daniela,Postolache {tefan, Barbu Liliana[i B`rzu Carmen.Trebuie ad\ugat [i remarcatfaptul c\ {coala cu clasele I-VIIIdin Ion Creang\, prin d-na directorElena Prichici, s-a implicatdoar pe baza unui parteneriat desuflet, `n mod deosebit `n derulareatuturor activit\]ilor proiectului.La aceast\ ultim\ `nt`lnire d-nadirector a venit `nso]it\ de un grupde patru elevi talenta]i Bac\oanuLauren]iu, Strugaru Ana-Maria,C\n\r\u Adelina [i TabacariuTeodor, [i cadrele dicactice carei-au pregatit David Alina, C\n\-r\u Gabriela [i Iord\chioaieTeodora. Scopul acestei colaborariia fost acela de a promovaarta tradi]ional\ româneasc\ [i adovedi plus valoarea adaugat\educa]iei prin cultivarea `n r`ndulelevilor a dragostei pentru culturaautentic\, pentru perpetuareatradi]iei.Finalul micului programartistic sus]inut de cei patru talenta]iarti[ti de ciclu primar,de]in\tori a numeroase premiiob]inute `n competi]ii na]ionalede prestigiu, a fost un momentde exceptie. LUCA M|D|LINA,eleva Liceului de Art\ „VICTORBRAUNER” din Piatra Neam],m`ndria ora[ului Roman, dar [i a`ntregului jude], a `nc`ntat asisten]aeuropean\ cu talentul s\u[i farmecul muzicii naiului românesc.Pentru aceast\ favoare decare s-a bucurat echipa proiectuluinostru este „vinovat\” conducereaLiceului de Art\ „V.BRAUNER”, receptiv\ [i promit\ca `ntotdeauna la colabor\rile„neparafate” [i care promoveaz\adevaratele valori ale României`n contextul unei reuniunieduca]ionale cu partenerii europeni.~ntreaga echip\ de proiectmul]ume[te tuturor: p\rin]i, copii,colegi, care au pus suflet, audepus efort, au sacrificat timp [ienergie pentru a realiza o activitatecu substan]\ [i valoare, carene dorim s\ r\m`n\ `n memoriacolegilor europeni prin calitateamaterialelor prezentate, dar [ibog\]ia emo]iilor suflete[ti.Prof. AdrianaPETROVICIclasele I-VIII Plosca Teleorman, coordonatorprof. Dorina Zb`rnea), Satul de pe valeaMuntelui (elevii Comoni]\ Corina [i SonDumitrina de la Grup {colar Bicaz, coordonatoriprof. Xenia S`rbu [i Mihai Apostol) [i Legend\ [iistorie feminin\ `n jude]ul Neam] (elevii CelmareTeodora [i Aciobot\ri]ei Antoneta de la Liceul Teologic OrtodoxCuvioasa Parascheva Agapia, coordonator prof. monahia IsidoraPopescu); premiul III Uria[ul V\ii Bicazului (elevii TopoliceanuRaluca Iustina [i Turnea Ionu] Marius de la {coala cu claseleI-VIII Bicazul Ardelean, coordonator prof. Elena-Alina Suciu),Haiducii mun]ilor Neam]ului (elevii Harapu Irina [i Grigore Dianade la {coala de Arte [i Meserii Grin]ie[, coordonator prof. DanielDieaconu) [i Vetre de sih\strie `n Muntele Ceahl\u (elevii G`rbeaAndrei [i Irimescu Lucia de la {coala cu clasele I-VIII Nr. 1Ceahl\u, coordonator prof. Daniel Dieaconu). Pe l`ng\ acestepremii s-au ob]inut c`teva men]iuni, men]iuni speciale [i premiispeciale acordate de c\tre Direc]ia de Administrare a ParculuiNa]ional Ceahl\u, Editura Cetatea Doamnei din Piatra-Neam],Biblioteca Or\[eneasc\ din Bicaz [i Monitorul de Neam].Consider\m c\ evenimentul a fost o real\ reu[it\ [i felicit\mpersoanele implicate `n organizarea [i desf\[urarea acestuia, cusperan]a c\ la viitoarele edi]ii se va `<strong>nr</strong>egistra [i o mai mare participaredin partea iubitorilor muntelui.Prof. dr. Mihai FLOROAIAmai 2011
{COALA NEM}EAN|, LA ZIAni de liceu pentru rromiSJ a aprobat lista celor 22 unit\]i de `nv\]\m`nt care ofer\I190 de locuri speciale elevilor rromi pentru anul [colar2011 - 2012. Acestea s`nt: Colegiul Na]ional "Petru Rare["- opt locuri; Colegiul Na]ional "Calistrat Hoga[" - opt locuri;Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neam] - opt locuri;Grupul [colar Economic-Administrativ Piatra Neam] - 14locuri; LPS Piatra Neam] - [ase locuri; Liceul de Art\"Victor Brauner" Piatra Neam] - patru locuri; ColegiulNa]ional "Gheorghe Asachi" Piatra Neam] - zece locuri;Seminarul "Sfin]ii `mp\ra]i Constantin [i Elena" PiatraNeam] - un loc; Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu"Piatra Neam] - 11 locuri; Colegiul Tehnic Piatra Neam] -[apte locuri; Colegiul Na]ional "Roman Vod\" Roman - nou\ locuri;Colegiul Tehnic "Miron Costin" Roman - 18 locuri; Colegiul Tehnic"Danubiana" Roman - 21 de locuri; Colegiul Tehnic "Petru Poni"Roman - 11 locuri; Grup [colar "Vasile Sav" Roman - zece locuri; LPSRoman - [ase locuri; Seminarul Teologic "Sf. Gheorghe" Roman -dou\ locuri; Grup [colar Bicaz - opt locuri; Grup [colar Roznov - optlocuri; Colegiul Tehnic "Ion Creang\ T`rgu-Neam] - zece locuri; Grupul[colar "Dimitrie Leonida" Piatra-Neam] - dou\ locuri; Colegiul Na]ional"{tefan cel Mare" T`rgu-Neam] - [ase locuri.Elevii de etnie rrom\ trebuie s\ depun\ cereri de `nscriere laComisia Jude]ean\ de Admitere - care func]ioneaz\ la sediulInspectoratului [colar Jude]ean Neam]. Candida]ii din etnia rromilortrebuie s\ depun\, pe l`ng\ cerere, foaia matricol\ cu mediile generaledin clasele V - VIII, fi[a tipizat\, adeverin]a cu mediile ob]inutela tezele cu subiect unic, copia actului de identitate, fi[a medical\ [i orecomandare scris\ din partea unei organiza]ii civice, culturale saupolitice a rromilor, prin care se atest\ c\ fac parte din aceast\ etnie.Elevii moldoveni la liceelenem]eneNou\ unit\]i de `nv\]\m`nt liceal din jude]ul Neam] [i-au manifestatoficial disponibilitatea de a primi la studii, `n clasa a IX-a, elevi cucet\]enie modovean\ `n anul [colar 2011 - 2012. Respectivele liceeau transmis oferta lor Inspectoratului [colar Jude]ean Neam], institu]iecare la r`ndu-i va notifica Ministerul Educa]iei despre existen]a celor92 de locuri (c`te ofer\, `n total, liceele din Neam]) disponibile pentrucopiii de peste Prut.Liceul de Art\ "Victor Brauner" Piatra-Neam] poate primi la studiipatru elevi moldoveni - doi la muzic\ [i doi la arte plastice. La ColegiulNa]ional de Informatic\ Piatra-Neam] vor putea `nv\]a doi elevi - lamatematic\-informatic\. {i trei seminarii teologice au oferte pentruelevii moldoveni: Seminarul "Cuvioasa Parascheva" Agapia - dou\locuri la clasa de ghid turism religios; Seminarul "Veniamin Costachi"- zece locuri (cinci la teologie ortodox\ [i cinci la patrimoniu cultural);Seminarul "Sf`ntul Gheorghe" Roman - patru locuri la teologie ortodox\.Cele mai multe locuri rezervate sunt la Colegiul Tehnic "GheorgheCartianu" Piatra-Neam] - 22. Aceste locuri sunt la clasele de protec]iamediului ([ase), industrie elimentar\ ([ase), electronic\ [i automatiz\ri(patru), mecanic\ (patru), chimie industrial\ (dou\), construc]ii [iinstala]ii (dou\), respectiv industrie textil\ [i piel\rie (dou\). Pe loculal doilea, ca ofert\, se situeaz\ Colegiul Tehnic "Danubiana" Roman,care are disponibile 22 de locuri (opt la industrie alimentar\, patru laturism [i alimenta]ie, patru la mecanic\, dou\ la protec]ia mediului,dou\ la economic [i `nc\ dou\ la industrie textil\ [i piel\rie). Grupul[colar Bicaz va primi 12 elevi moldoveni - patru la clasa de protec]iamediului, doi la matematic\-informatic\, doi la [tiin]e ale naturii, doi la[tiin]e sociale [i al]i doi la economic. Colegiul Na]ional "GheorgheAsachi" Piatra-Neam] poate [colariza zece elevi de peste Prut: patrula clasa de `nv\]\tor-educatoare, doi la filologie, doi la [tiin]e sociale[i `nc\ doi la [tiin]e ale naturii.P\rin]i observatoriAsocia]iile de p\rin]i sunt invitate s\ desemneze observatori cares\ monitorizeze organizarea [i desf\[urarea bacalaureatului. PotrivitMetodologiei de organizare [i desf\[urare a examenului deBacalaureat 2011, aprobat\ prin Ordinul de ministru <strong>nr</strong>.4799/31.08.2010, observatorii pot monitoriza preg\tirea examenuluide bacalaureat (stabilirea, prin tragere la sor]i a componen]ei comisiilor,realizarea instruirii generale a membrilor comisiilor, instruireaasisten]ilor din centrele de examen, verificarea s\lilor de examen),desf\[urarea acestuia (prezen]a `n s\li ca asisten]i `n timpuldesf\[ur\rii probelor, inclusiv monitorizarea situa]iilor de sus]inere aexamenului `n condi]ii speciale) [i pot sesiza eventualele `nc\lc\ri aleprevederilor metodologiei. ~n activitatea de monitorizare, observatoriivor fi `n permanen]\ `nso]i]i de un membru al comisiei. Pentru a puteaparticipa cu observatori la examenul de Bacalaureat, asocia]iile dep\rin]i constituite conform legii [i organiza]iile neguvernamentale careau activitate relevant\ `n domeniul Educa]iei vor adresa Comisiei deBacalaureat jude]ene o solicitare scris\, oficial\, p`n\ la data de 1iunie 2011.„~nvierea `n culori”Concursul na]ional de crea]ie plastic\ [i `ndem`nare, denumitsugestiv "~nvierea `n culori" a fost g\zduit, la `nceputul acestei luni, dec\tre [coala <strong>nr</strong>. 8 Piatra-Neam]. Competi]ia a fost organizat\ `nparteneriat cu Inspectoratul [colar Jude]ean Neam], Casa CorpuluiDidactic Neam] [i Biserica "Sf`ntul Nicolae" [i a avut participan]i dintoate zonele ]\rii. Astfel, expozi]ia de lucr\ri dedicate S\rb\toriiPascale a fost mai apoi expus\ la Casa Corpului Didactic [i la Biserica"Sf`ntul Nicolae"."Concursul Na]ional de crea]ie plastic\ [i `ndem`nare „~nvierea `nculori”, dup\ cum generos este intitulat, a fost un proiect de suflet,dedicat celei mai importante s\rb\tori religioase: Pa[tele. Suntemextrem de `nc`nta]i de faptul c\ acest proiect a avut un impactdeosebit la nivelul `ntregii ]\ri, `n sensul c\ am primit lucr\ri de la [colidin cele mai `ndep\rtate col]uri ale României. Feed-back-ul proiectuluis-a concretizat `n num\rul mare de participan]i (elevi [i cadredidactice), `n impactul avut `n r`ndul acestor categorii, `n calitatealucr\rilor participante [i nu `n ultimul r`nd, `n realizarea generoaseiexpozi]ii. A fost un proiect `n care s-a implicat `ntregul colectiv al [colii,`n mod deosebit doamnele Cristina Herde[, Corina D\nil\ [i consilieruleducativ doamna Maria-Magdalena Sava, [i a fost realizat cutoate ingredientele specifice unui proiect na]ional", a declarat TeodoraSimionel, directorul [colii <strong>nr</strong>. 8 Piatra-Neam] [i coordonator al proiectului.Planul de [colarizarepentru anul [colar2011 - 2012Potrivit acestui document, `n Neam] vor putea fi `nfiin]ate latoamn\ 205 clase a IX-a, majoritatea (196) la cursuri de zi. La cursuride zi, pe filiera teoretic\ vor fi `nfiin]ate 52 de clase, dintre care 24 dematematic\-informatic\, 9 de [tiin]e ale naturii, 11 de filologie [i 8 de[tiin]e ale naturii.Tot la cursuri de zi, pe filiera tehnologic\ vor putea func]iona 126de clase a IX-a. La profilul tehnic, situa]ia este urm\toarea: 8 clase defabricarea produselor din lemn, 9 clase de electronic\ [i automatiz\ri,5 clase de construc]ii, instala]ii [i lucr\ri publice, 19 clase demecanic\, 9 clase electric\, 11 clase de industrie textil\ [i piel\rie, oclas\ de materiale de construc]ii, o clas\ de chimie industrial\ [i dou\clase de elecromecanic\. La profilul servicii vor fi 14 clase de turism[i alimenta]ie, 15 clase de economic [i administra]ie, 3 clase decomer] [i o clas\ de estetica [i `ngrijirea corpului omenesc. ~n fine, laprofilul resurse naturale [i protec]ia mediului vor fi `nfiin]ate 3 clase deagricultur\, 4 clase de silvicultur\, 13 clase de protec]ia mediului [i 8clase de industrie alimentar\.Pe filiera voca]ional\ au fost aprobate 6 clase profil sportiv, 8clase profil teologie, o clas\ de muzic\, o clas\ de arte vizuale [i dou\clase profil pedagogic.Pentru doritorii de cursuri serale sunt [ase clase la filiera tehnologic\- o clas\ de fabricarea produselor din lemn, o clas\ de construc]ii[i instala]ii, dou\ clase de mecanic\, o clas\ de industrie textil\[i piel\rie [i o clas\ de agricultur\. La cursuri cu frecven]\ redus\se vor constitui trei clase, toate pe filier\ teoretic\ - o clas\ de matematic\-informatic\[i dou\ clase de [tiin]e ale naturii.Via]a mea ap\r\ via]aLa `nceputul lunii mai s-a desf\[urat faza local\ a concursuluina]ional "Via]a mea ap\r\ via]a". Manifestarea a avut loc la PalatulCopiilor din Piatra-Neam]. Concursul cu tematic\ de protec]ie civil\reprezint\ activitatea extra[colar\ de preg\tire a elevilor din`nv\]\m`ntul gimnazial [i liceal [i a fost organizat la nivel na]ional deMinisterul Educa]iei, cu sprijinul Ministerului Administra]iei [iInternelor - prin Inspectoratul General pentru Situa]ii de Urgen]\, precum[i al Ministerului S\n\t\]ii, Autorit\]ii Na]ionale pentru Tineret [iSociet\]ii Na]ionale de Cruce Ro[ie din România. La nivelul municipiuluiPiatra Neam] concursul a fost organizat de c\tre ServiciulVoluntar pentru Situa]ii de Urgen]\ al Prim\riei Piatra-Neam],Serviciul de Preg\tire a Popula]iei din cadrul Inspec]iei pentruPrevenire ISU Neam] [i Inspectoratul [colar Neam].La concurs au fost invitate toate [colile generale [i liceele dinmunicipiu. Echipele au fost constituite din elevi cu v`rsta cuprins\ `ntre10-15 ani, pentru clasele V-VIII, respective `ntre 15-18 ani, pentruclasele IX-XI.Concursul a cuprins dou\ probe, una teoretic\ [i una practic\.Proba teoretic\ a constat `n rezolvarea unui chestionar cu 30 de`ntreb\ri pe tematic\ specific\. Participarea echipelor la probele practiceale concursului este condi]ionat\ de ob]inerea a minim 15 punctela proba teoretic\ [i a constat `n transportul asistat al unui accidentata[ezat pe targ\ pe distan]a de 50 metri [i deplasarea cu masc\ pefigur\ `ntr-un raion cu obstacole, contaminat.La Bibliotec\Constantin Bostan, directorul Bibliotecii Jude]ene "G.T.Kirileanu",a prezentat o statistic\ interesant\ privind abona]ii: "Anul trecut, cei11.285 de utilizatori activi ai serviciilor directe oferite `n sec]ii [i filialepe baz\ de `nscriere [i permis de bibliotec\ au efectuat 152.310vizite. Lor li se adaug\ cele peste 30.000 de particip\ri ale publiculuila manifest\rile cultural-artistice [i recreativ-educative organizate maiales `n cadrul bibliotecii. A sc\zut v`rsta celor interesa]i de carte. Avemmul]i abona]i pre[colari. Este adev\rat c\ p\rin]ii `[i `nscriu copiii, iarca [i element mai rar `nt`lnit pot s\ v\ spun c\ am avut c`teva cazuri`n care s-au f\cut `nscrieri [i pentru copii sub un an. C`nd vorbimdespe copii, `nt`lnim dou\ categorii de cititori: cei constan]i [i cei carecitesc ce este la mod\, cum ar fi „Cronicile din Narnia” sau „HarryPotter”. Au fost copii care au citit `n dou\ s\pt\m\ni toate cele [aptevolume din colec]ia "Haryy Potter". Dup\ v`rsta de 14 ani, interesulacestora pentru lectur\ scade brusc, poate din cauza faptului c\ laaceast\ v`rst\ intervin [i alte preocup\ri". Potrivit statisticii `ntocmitede reprezentan]ii Bibliotecii "G.T.Kirileanu", liceenii merg la bibliotec\pentru a `mprumuta volumele de literatur\ prev\zute `n bibliografia[colar\ sau pentru a citi romanele care au stat la baza unor ecraniz\ri.Pensionarii, cei mai fideli utilizatori ai serviciilor bibliotecii, prefer\ s\reciteasc\ literatura clasic\ sau romane poli]iste [i de dragoste celebre.Marius GHEGHICIARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIGHEORGHE CUCIUREANU-INEDITUL VIZIUNII PLASTICEmai 2011APOSTOLULn titlu provocator pentru aceast\ nou\ expozi]ie a versatului plastician nem]ean,UGh. Cuciureanu: „~NGERI REBELI"! Provocatoare [i incitante s`nt viziunilemaestrului, solidare cu experien]a sa profesional\, cu studiile sale `ndelungateasupra zbuciumatului l\untric omenesc... Observa]iile [i constat\rile artistuluis`nt determinate de cercet\ri chinuitoare, profunde [i riguroase. Lucr\rile salesurprind, prin flash-uri, cosmosul interior. Intermediarul, „sonda spa]ial\" a propriuluisubcon[tient, „piloteaz\" m`na [i penelul autorului `n descrierea unor universuriasupra c\rora s-ar mai putea pronun]a, avizat, psihanali[tii, isiha[trii [iyoghinii ad`nci]i `ntr-o st\ruitoare medita]ie. „C`nd facult\]ile noastre s`nt `nstare de echilibru, ne este cu neputin]\ s\ percepem alte lumi, dar, la cea maimic\ dezordine, ne `n\l]\m p`n\ la ele [i le sim]im. E ca [i cum s-ar fi produs ofisur\ `n real, prin care `ntrez\rim un mod de existen]\ aflat la antipodul moduluinostru de-a exista. Ezit\m totu[i s\ reducem la un simplu accident `n spiritulnostru aceast\ deschidere, oric`t de improbabil\ ar fi ea `n plan obiectiv. Tot ce percepemare valoare de realitate, din clipa c`nd obiectul perceput, fie el [i imaginar, se `ncorporeaz\ vie]ii noastre.~ngerii, pentru cel ce nu poate s\ nu se g`ndeasc\ la ei, exist\ cu adev\rat" (EmiI Cioran- „C\derea `n timp",HUMANITAS, 2002-traducere din francez\: Irina Mavrodin). Istoricul de art\ austriac, Sir Ernst Hans JosefGombrich (naturalizat britanic) a sim]it nevoia s\ precizeze `ntr-una din lucr\rile sale, "Norm\ [i form\":„Criticul care examineaz\ un num\r suficient de opere create `ntr-o anumit\ perioad\ va ajunge treptat Iaintuirea intelectual\ a esen]ei interioare ce distinge aceste opere de toate celelalte, tot a[a cum brazii, depild\, se deosebesc de stejari".Oferta profesorului Cuciureanu poate fi considerat\ un experiment ambi]ios, inovator, asalt`nd discretcoordonatele eticului, f\r\ a minimaliza specula]ii [i preocup\ri dinsfera ocultului. El „m\rturise[te" plastic, panorama descoperit\, asemeniunui Cristofor Columb re`ntors recent din „Indii", [i dintr-o odisee investigatoare,se av`nt\ `ntr-alta, asemeni exploratorilor de anvergur\.Athanorul acestui alchimist propune spectatorului, mai pu]in gr\bit, simfoniipersonalizate [i un peisaj `ndr\zne] din elemente dispersate.„Realizat\, `nl\n]uirea formelor ofer\ acestei mi[c\ri universale [i juc\u[ea atomilor colora]i ce-[i vorbesc [i se recunosc, profunda realitate a uneilumi care se continu\, prin mijlocirea arabescului, unduind `n jurul unuicentru invizibil, `n toate dimensiunile spa]iului imaginar unde se mi[c\spiritul pictorului"(Elie Faure-„Spiritul Formelor"-Editura Meridiane, 1990-traducere din francez\: Irina Mavrodin).O entitate nev\zut\ str\bate nervos spa]ii [i incinte, din sl\vilenorilor p`n\ `n vecin\tatea unor entit\]i globulare, edificii discret conturate,sau interioare din deduse night-club-uri, dezv\luind alert, privitorului,mesaje vizuale aflate `ntr-o permanent\ mi[care, asemeni „peisajelor luiVlaminck, str\punse de [osele bolid, suger`nd viziunea automobilistului.(,..)Pretutindeni, „inteligibilul" cedeaz\ locul „perceptibilului" [i`ndeosebi vizualului care, dintr-o privire, `mbr\]i[eaz\ mai multe elemente`ntr-o idee simuItan\" (Rene Huyghe-„Dialog cu vizibiIul"- Editura Meridiane, 1981-traducere: SandaR`peanu). Respect`nd canoanele plasticii ortodoxiei r\s\ritene, [i `n crea]iile d-lui Cuciureanu linia se realizeaz\prin determinarea mi[c\rii-energie. Felul `n care ac]ioneaz\(se mi[c\) o form\ stabile[te [i care(ce)este acea form\. Sintetic [i limpede, profesorul universitar grec, Giorgios Kordis(de la Facultatea deTeologie a Universit\]ii din Atena), `n lucrarea sa „Ritmul `n pictura bizantin\" precizeaz\: „~n tradi]ia picturiibizantine ac]iunea (mi[care) formei este dubl\, c\tre celelalte forme [i c\tre privitor. Prin urmare, [i func]ialiniei este similar\. Stabile[te modul existen]ei formelor `ntre ele [i raportarea lor la un punct de referin]\exterior lor. Are, am spune, o func]ie care reglementeaz\ mi[carea formei pe suprafa]a pictural\ [i o func]iede perspectiv\ prin care forma se proiecteaz\ [i intr\ `n leg\tur\ cu privitorul". (MSG. 6 mai, 2011)Pag. 7