The best of „Roman Vod\”espre Mara Ie[anu, elev\ `n clasa a X-a la ColegiulDNa]ional „Roman Vod\”, s-a vorbit [i s-a scris `n acest an[colar c`t pentru un VIP, performan]ele sale fiind nu doarde invidiat ci [i greu de egalat de aici `nainte... Pentrutoate aceste rezultate care au dus faima romanvodi[tilornu doar la nivel de ]ar\ ci chiar ceva mai departe dehotarele ei, joi, 19 mai, Mara Ie[anu, a fost premiat\ dec\tre inspectorul general, prof. Lumini]a V`rlan, `n cadrulunei festivit\]i desf\[urate la Colegiul Na]ional „RomanVod\”. Cu aceast\ ocazie, pe l`ng\ felicit\rile fire[tiadresate de mai marele forului jude]ean de `nv\]\m`nt,au fost subliniate [i performan]ele celei care a onorat `nat`tea r`nduri blazonul romanvodist.~ntr-o ordine care se dore[te cronologic\, `n panoplia premiilordin acest an trebuie men]ionat\ `n primul r`nd clasarea pe podiumulOlimpiadei na]ionale de chimie, edi]ia 2011, clasare care i-a [i adusromanvodistei performan]a de a se califica `n lotul care va reprezentaRomânia la cea de-a XVIII-a edi]ie a Olimpiadei Interna]ionalePluridisciplinare (care se va desf\[ura la Yaku]ia, Siberia Oriental\).Calificarea a avut loc dup\ un baraj la care a fost prezent\ o alt\ performer\la aceast\ disciplin\, Mihaela }\rn\, de la Liceul Teoretic“Vasile Alecsandri” S\b\oani, marea “rival\” a Marei `n concursurilede acest gen. Apoi, dup\ o pauz\ c`nd a sacrificat participarea lafaza na]ional\ a celei de-a VII-a edi]ii a concursului ChimXpert, tocmaipentru a se preg\tipentru barajul siberian,Mara Ie[anu s-a… r\zbunatla cea de a III-a edi]ie aconcursului „Magda Petrovanu”,organizat de Facultateade Chimie din cadrulUniversit\]ii „AlexandruIoan Cuza” din Ia[i, [i a„b\tut” tot ce i-a ie[it `ncale, ob]in`nd un Premiu deexcelen]\ pentru punctajulmaxim reu[it `n `ntrecereaelevilor de clasa a X-a.Men]ion\m c\ `n aceast\competi]ie, din nou, eleviinem]eni au luat grosul trofeelor reu[ind s\ aduc\ acas\ nu mai pu]inde 9 premii I, 28 premii II, 20 de premii III [i 41 men]iuni.Doi profesori „de aur”Pentru toate aceste performan]e, `n cadrul festivit\]ii din 19 mai dela “Roman Vod\”, prof. Crengu]a Radu, “`ngerul p\zitor” al romanvodistei,a fost onorat\, la r`ndul s\u, cu un premiu oferit tot de c\treinspectorul general prof. Lumini]a V`rlan. Lista performerilor romanvodi[ticare au primit distinc]ii deosebite `n aceste zile nu se `ncheie aici,fiind completat\ cu premian]ii recompensa]i de c\tre municipalitateaRomanului `n cadrul galelor de excelen]\ dedicate `nv\]\m`ntuluiroma[can. Aici, unul dintre cei onora]i `n mod special a fost FlorinMoldovanu, profesor de informatic\ la “Roman Vod\” care, de asemenea,a devenit `n ultimii ani “spaima” concursurilor na]ionale la aceast\disciplin\, panoplia performan]elor ob]inute de c\tre elevii lui fiind multprea bogat\ pentru a fi amintit\ `n doar c`teva r`nduri. Totu[i, pentru c\este de actualitate, merit\ men]ionat\ performan]a ob]inut\ recent dec\tre elevul Ungureanu Vlad-Victor care, `n urma sus]inerii barajuluipentru stabilirea lotului na]ional, s-a calificat la faza interna]ional\ aconcursului European Networking Academy Games care se va desfasura`n luna iunie. Practic, cu acest rezultat de rezonan]\interna]ional\, profesorul Florin Moldovanu repet\ o performan]\ob]inut\ `n 2010.ULTIMA OR| LA ROMANARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIe vl\dica MelchisedecP„l-am cunoscut” cuc`]iva ani `n urm\, pec`nd p\rintele Florin}uscanu, protopop al Protopopiatului Roman [i acum [iatunci, se gr\bea s\ termine bustul “lui Melchisedec”,despre care nu [tiam nimic la acea vreme chiar dac\duminicile mele `ncepeau, f\r\ excep]ie, la catedralaRomanului, unde marele ierarh [i c\rturar, dup\ cumaveam s\ descop\r ulterior despre Preasfin]ia Sa, al\sat zidiri care de care mai m\re]e, zidiri de piatr\ [i desuflet pe care cu greu cineva, acum, `n volbura veaculuiparc\ prea agitat, ar fi `n m\sur\ s\ le egaleze. A[a m-am `nt`lnit eucu marele Melchisedec, iar de atunci `ncoace, de oarece ani buni, defiecare dat\ c`nd st\ s\ se rup\ luna lui florar `n dou\ p`ndesc zilelede s\rb\toare `nchinate celui ce a fost `nt`ist\t\tor `n scaunulEpiscopal al Romanului p`n\ s-a dus la Domnul, `ntre anii 1879 –1892, `n acela[i scaun `n care, `n [irul celor 75 de episcopi care auarhip\storit `n t`rgul dintre Siret [i Moldova, istoria consemneaz\prezen]a unor mari prela]i [i c\rturari pe care vl\dica Melchisedecn-a[ spune s\-i fi `ntrecut, dar de bun\ seam\ c\, prin tot ceea cene-a l\sat ca mo[tenire, poate sta al\turi de ei [i de mai marii celorcare cu mintea [i cu slujirea lor au luminat peste veacuri BisericaOrtodox\ Român\. “A marcat timpul s\u altfel dec`t au f\cut-o al]ii”,acestea sunt vorbele pe care P.S. Dr. Ioachim B\c\uanul le-a rostitcu temei anul acesta, `n luna mai, cu ocazia “Zilelor Melchisedecup\ un [ir lung deDani `n care a z\cut`n paragin\, fiindpus\ la capitolul „[ialtele” de c\tretoate administra]iilecare s-au perindatla conducerea municipiuluiRomandup\ 90 `ncoace,vila Hoga[, construit\`n anul1898, a c\p\tat o nou\str\lucire gra]ie eforturilorf\cute `n acest sens de c\trecei care iubesc ColegiuluiNa]ional „Roman Vod\”. Omen]iune special\ se cuvinedoamnei Cornelia Jora, bibliotecar,[i, `n mod special,conducerii prim\riei, `n fruntecu primarul Dan Lauren]iuLeoreanu, pentru care redarea`n circuitul valorilor localea vilei a reprezentat un obiectivde suflet `n actualul mandat.Imobilul botezat cuU„Vila Hoga[”redat\ circuitului de valori roma[canea finele lunii aprilie, 13 elevi deLla Grupul {colar VASILE SAVRoman au participat la etapana]ional\ a Concursului Na-]ional de Matematic\ Aplicat\”Adolf Haimovici”, organizat laIa[i, de Facultate de Construc]iide Ma[ini [i ManagementIndustrial, `n colaborarecu MECTS, ISJ Ia[i [i ColegiulTehnic „Gh. Asachi” din Ia[i. Eiau ob]inut 11 premii, respectiv cate unpremiu I, II si III, plus alte 8 men]iuni, `ntr-o`ntrecere la care au fost prezen]i 654 deelevi, din clasele IX – XII care `nva]\ `ngrupri [colare, colegii [i licee din toatejude]ele ]\rii, la toate celelalte specializ\rinumele cunoscutului scriitor afost inaugurat miercuri, 18mai, la ceremonia de t\iere apanglicii fiind prezen]i primarulurbei mu[atine, deputatul PDLMarius Neculai, personalit\]ilocale dar [i oaspe]ii sosi]i cuocazia s\rb\torii „ZilelorEpiscopul Melchisedec {tef\nescu, cinstit ca un sf`ntmunicipiului Roman” dinBelgia, Israel [i RepublicaMoldova.O oaz\ de spiritualitate…nul din spa]iile reprezentative din vila Hoga[ estemuzeul de etnografie care constituie o imagine complex\a tradi]iilor din zona Romanului, `ntr-o bun\aducere aminte pentru genera]iile de ast\zi [i, maiales, pentru cele care vor urma. Amenajat `n spa]iilesituate la ultimul nivel al imobilului, muzeul religiiloradun\ obiecte care trimit la cele trei culte reprezentativedin zona Romanului, respective cel ortodox,dec`t matematic\ – informatic\. Rezultateleob]inute de c\tre ace[ti elevii perseveren]i[i ambitio[i, reprezentan]i `n egal\m\sur\ ai `nv\]\m`ntului tehnic roma[-can, dar [i ai celui nem]ean, sunt meritorii[i de necontestat.~n ordinea premiilor ob]inute, eroiiacestui succes remarcabil sunt eleviiBotez Diana – premiul I, Ghiuzan Iosif -premiul II, Cadar Adrian - premiul III,Mih\ie[ Sebastian, Tanas\ Vasile Alin –men]iune (clasa a XII-a), Petri[or Iustin,Ena[oaie Gabriel, Danc\ Ana – men]iune(clasa a XI-a) precum [i Gr\dinaruConstantin Cosmin, Cozma AndreeaElena, Handuc Dan Gabriel – men]iune(clasa a X-a), al\turi de mae[trii lor dinA[a cum arat\ acum, vilaHoga[ este o adevarat\ bijuterie,g\zduind nu mai pu]inde trei muzee, respectiv unulcu documente de mare valoarepentru istoria ColegiuluiNa]ional „Roman Vod\”, unuletnografic cu obiectereprezent`nd zona Romanului,precum [i un muzeu al religiilorreprezentative din zonaurbei mu[atine. ~n spa]iul carede-acum va fi depozitarul`ntregii istorii a colegiului centenar“Roman Vod\” a fostamenajat\ o `nc\pere specialdedicat\ lui Calistrat Hoga[,fost director al acestei [coli,marele scriitor locuind [i scriindo parte din opera sa `naceast\ cl\dire, `ntre anii1897 – 1917. ~ntre documenteleoriginale care atest\activitatea acestei [coli [i-aug\sit loc [i figuri reprezentativeale acestei institu]ii, precumcea a profesoruluiGheorghe A.M. Ciobanu sauAlexandru Cojocaru, dar [ipersonalit\]i care au dusfaima urbei departe, pestehotarele României.romano-catolic [i cel mozaic foarte prezent `n acest spa]iu, `nsecolul trecut. Prin semnifica]iile sale, at`t de natur\ istoric\ [iarhitectural\ c`t [i prin semnifica]ia de suflet a casei `n care alocuit [i a creat cel care i-a `mprumutat numele, vila Hoga[reprezint\ un obiectiv cu `nsemn\tate aparte, redarea acesteiacircuitului de valori spirituale din zona Romanului fiind un c`[tignu doar pentru localnici ci [i pentru trec\torii care-[i vor poposiaici pre] de o aducere aminte…Elevii de la „Vasile Sav”, premian]i in corpore!catedra de matematic\ de la „Vasile Sav”Adriana Petrovici, Ilenu]a Buhai [iZenovia R\dulescu. De asemenea,merit\ apreciat\ [i munca elevelorFecheta Rafaela Andreea [i ApetreiNicoleta care, de[i nu au luat premii, auob]inut punctaje situate `n prima jum\tatea clasamentului final. Aceste rezultate lanivel na]ional au confirmat `nc\ o dat\,pe parcursul ultimilor trei ani [colari, profesionalismulresponsabil [i d\ruriea profesorilorde matematic\ din liceu, dar [idorin]a elevilor de a-[i valorifica propriulpo]en]ial.Pagin\ realizat\ deA. OPRI{{tef\nescu”, pe care abia le-ama[teptat [i pentru care m\ bucurc\ Dumnezeu mi le-a d\ruit `nurbea mu[atin\ unde m-amn\scut [i am crescut, `n t`rgulunde p`n\ nu de mult nu [tiam c\au c\lcat [i pa[ii celui pe care defiecare dat\ roma[canii `l s\rb\torescca pe un sf`nt din calendar,`n jurul datei de 16 mai, c`ndvl\dica a plecat `n “lumea cea f\r\de dor”…Vorbele Preasfin]itului arhiereuvicar al Arhiepiscopiei Romanului[i Bac\ului m-au fr\-m`ntat cu at`t mai mult cu c`t [tiam c\ nu am cuprins totul desprezidirile episcopului Melchisedec {tef\nescu, despre care aveam s\aflu, tot ca un dar venit de Sus, alte multe lucruri anul acesta, laCatedrala arhiepiscopal\, unde slujitori ai sfintelor altare ortodoxeprecum P.S. Dr. Ioachim B\c\uanul, Pr. Dr. Florin }uscanu sau Pr.Arh. Pimen Costea s-au `ntrecut `n a face cunoscut credincio[ilorportretul unuia dintre cei mai vrednici episcopi care au stat `n frunteaeparhiei roma[cane.C`nd a sosit la Roman,aveam s\ aflu din cuv`ntul p\rintelui}uscanu, episcopia era oarecum`n paragin\, turnul cloponi]\ zidit doar c`t un stat de om, de lap\m`nt, episcopul nu avea nici cas\ m\car, c\lug\rii nu aveau chilii,c`t despre Seminarul Teologic Ortodox care ast\zi poart\ numelesf`ntului Gheorghe, nici pomeneal\. Pe toate le-a f\cut, plus multealtele, doar la Roman, t`rgul pe care l-a numit vl\dica “azilulb\tr`ne]ilor” sale. A l\sat `n urm\ drept mo[tenire averi pentru suflet,dar [i averi pentru ca, cei lipsi]i de sprijin material s\ poat\ `nv\]acarte, `ns\ a vorbi despre Episcopul Melchisedec {tef\nescu toateaceste fapte nu sunt suficiente nici c`t pentru o introducere. Astadeoarece p\rintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, cum aintrat `n con[tiin]a na]ional\ pentru cei [tiutori `ntr-ale faptelorvl\dic\i, a luminat ca o lum`nare `n sfe[nic `n secolul al XIX-lea, calupt\tor pentru unirea Principatelor, apoi, ca membru `n divanul Ad-Hoc [i ca mare sus]in\tor al reformelor lui Cuza, a fost Ministru alCultelor dar [i membru de drept `n Senatul României, membru alSf`ntului Sinod dar [i membru plin al Academiei Române, a l\sat `nurm\ c\r]i [i institu]ii create cu m`na [i la ini]iativa Preasfin]iei Sale[i c`te alte zidiri minunate ce nu pot fi cuprinse doar `n c`teva r`nduri,fapte pe care eu le-am cunoscut de oarece ani `ncoace c`nd, la vremeajum\t\]ii lui florar, cei care au r\mas s\-i poarte memoria `nurbea mu[atin\ a Romanului `l s\rb\toresc pe vl\dica Melchisedecprecum pe sfin]ii din calendar… (Prof. Nicoleta DANCI)Pag. 2APOSTOLULmai 2011
(urmare din pag. 1)unoa[tere de sine. Elecdau m\sura careechilibreaz\ ambi]iile[i realizarea acestora.F\r\ ca neap\rataceasta s\ constituieinten]ia de a concurape cineva. A fost ocompeti]ie cu noi `n-[ine.R: Care a fost, cas\ m\ exprim oarecum`n limbajul carev\ este familiar din punct devedere profesional, vectorulesen]ial `n `ntreprinderea dificil\ aorganiz\rii unui eveniment deasemenea anvergur\?ML: ~n proiectul nostru, putemvorbi despre o compunere de vectori.F\r\ s\ ierarhizez neap\rat,a[ `ncepe cu elevii, principalaresurs\, [i m\ refer aici nu numaila cei care acum s`nt `n formare,ci, prin extensie, la cei care,trec`nd prin aceast\ [coal\, audevenit, unii dintre ei chiar profesorila CNCH, al]ii personalit\]i aiunor domenii diverse sau, pur [isimplu, oameni de n\dejde. Apoi,ne-am bucurat de aportul consistental p\rin]ilor, de contribu]iaimportant\ a autorit\]ilor locale [ide sprijinul moral al comunit\]iieduca]ionale, `n care includ [iInspectoratul {colar, de sprijinulsponsorilor. ~n cele din urm\,orchestrarea `ntregii ac]iuni s-adatorat colegilor mei, profesorii.Iar acum, c`nd repornim motoarele,`n mod evident, cei dinurm\ vor fi, ca-ntotdeauna, ceidint`i.La aniversar\ragi colegi [i prieteni tineri!DUn centenar se impune `n primul r`nd prin valoareasa temporal\, valoare ce iese din tiparul normalal biologicului uman.Atunci c`nd un centenar este dublat [i de performan]estr\lucite, unele cu valoare de unicat, respectulse transform\ `n admira]ie.Centenarul Colegiului Na]ional Calistrat Hoga[ neoblig\ la rememor\ri entuziaste, la un Jos p\l\ria!obligatoriu.Ne afl\m, de mai bine de un centenar, `ntr-o competi]ieloial\, cu Colegiul Calistrat Hoga[f\r\ `nvin[i,doar cu `nving\tori: elevi, p\rin]i, profesori, concet\]eni.Avem m`ndria de a fi `mprumutat acestei prestigioase institu]iinumele unui distins profesor [i director al nostru, marelescriitor Calistrat Hoga[.COGITO, ERGO SUMCentenarul Colegiului Na]ional„Calistrat Hoga[”R: Cum a]i reu[it s\ concerta]ieforturile unor categorii at`t dediferite de participan]i la eveniment?ML: Cu mici excep]ii pe carele-am trecut sub t\cere pentru ca,mai t`rziu, s\ le valorific\m `nameliorarea culturii noastre organiza]ionale,emula]ia determinat\de s\rb\toarea centenarului amobilizat toate for]ele pro-active.~n ultima zi a manifest\rilor,„Dialogul genera]iilor” a revelat unanumit tip de solidaritate creat\ `njurul [colii. Fiecare dintre ceiprezen]i a relevat faptul c\ via]anoastr\ se `ncheag\ `n jurul aceea ce ne-au determinat [coala[i propria voin]\ s\ devenim.Acest adev\r este ilustrat, f\r\putin]\ de t\gad\, deviza de peplaca comemorativ\, dezvelit\:„Drum senin `n destin, fapte vrednicede rosturi temeinice” {iaceasta, `n condi]iile `n care s-auaflat fa]\-n fa]\ reprezentan]i aicel pu]in 60 de genera]ii de absolven]iai „Hoga[ului”.R: ~n]eleg c\ aceasta a fostimaginea vie a stemei liceului,floarea de col], simbol al frumuse]iiperene domin`nd piscuri`ndr\zne]e, albastrul cerului [iprofunzimea dictonului „Nonscholae, sed vitae discimus”. ~naceast\ idee, ce nume s-auremarcat `n bogatele activit\]idesf\[urate `n S\pt\m`na Centenarului?ML: Nu voi da nume, am consumatimp [i spa]iu tipografic. {iapoi,m\ tem din nou s\ nunedrept\]esc pe cineva. Le g\si]i,`n mare parte, `n programul activit\]ilor.Dar la reu[ita proiectelorprezentate au contribuit [i oamenial c\ror nume nu este `nscris pegeneric. S\ zicem c\, `n sensullarg al cuv`ntului, comunitatea„Hoga[” s-a str\duit s\ fac\ vizibileperforman]ele `n s`mburelec\rora se reg\sesc competen]elenoastre. Este probabil [i motivulpentru care Universitatea Suceavane-a acordat Medalia de aur, carecunoa[tere a calit\]ii parteneriatuluiinstitu]ional [i a valorii depepinier\ a liceului nostru.R: Proiectul de ansamblu almanifest\rilor s-a `nscris `n tradi]ia„Hoga[ului”?ML: Nu neap\rat la nivelulac]iunilor, c`t mai ales ca atmosfer\spiritul „Hoga[ului” a dominat,iar tradi]ia s-a v\zut `mbog\]it\ cuidei noi, generatoare de noiproiecte. Tradi]ia umanist\ [i cultural-artistic\a liceului a primit [iprovocarea unor activit\]i de succesale claselor „realiste”. M\ referdesigur la Procesul de „Hoga[”,realizarea original\ a unui procesacademic, cu impact educa]ionalprofund, care a valorificat resurselede personalitate ale elevilor deprofil real. Ceea ce traduce,[tiin]ific [i artistic, implicarea adolescen]ilorno[tri `n problematicalumii contemporane, manifestat\ca luare de pozi]ie, ca luare decuv`nt, ca luare aminte. Unadev\rat examen de con[tiin]\,`ncheiat cu sentin]a de „condamnarela responsabilitate”.R: ~n]eleg c\ a]i urm\rit at`ttradi]ia c`t [i inova]ia. Cum asigura]icontinuitatea acestui spirit al„Hoga[ului”?ML: Este deja al doilea an `ncare organiz\m Ziua por]ilordeschise. Profesorii [i elevii claselora IX-a [i a X-a au primit vizitaelevilor de gimnaziu care dorescs\ se orienteze c\tre oferta noastr\educa]ional\. Ace[tia s-auintegrat activit\]ilor [colare ca unprim contact cu exigen]ele statutuluide liceean, dar [i cu oportunit\]ilecare le pot valoriza poten-]ialul.R: ~n esen]\, ac]iunile prilejuitede jubileul Colegiului Na]ional„Calistrat Hoga[”au reu[it s\adune laolalt\ genera]ii, cariere,destine. Din punct de vedere personal,cum a]i perceput acesteveniment … centenar?ML: Lucrez la „CalistratHoga[” de-o via]\ [i m\ leag\ deaceast\ institu]ie o rela]ie consubstan]ial\,chiar dac\ nu sun\foarte sentimental acest cuv`nt.De 28 de ani de c`nd, `n ipostazediferite, fac parte din echipa managerial\,am visat acest moment,iar acum nici nu-mi vine s\ cred c\a trecut, c\ intr\m `ntr-un nouveac. (Sur`de.) Cum spuneam [ila festivitatea de `nchidere, s`ntemmai `n]elep]i cu o sut\ de ani, dar[i mai tineri cu o sut\ de genera]ii.Am redescoperit c`t de dragi nes`ntem unii altora, c`t\ nevoieavem unii de ceilal]i [i c`t de multeputem `ntreprinde, atunci c`ndpunem laolalt\ priceperea [ibinevoirea noastr\.Se deschide, a nu [tiu c`taoar\ u[a, cineva are o problem\,cui s-o dea, directoarei desigur.Mul]umesc frumos [i m\ retrag s\consemnez cele c`teva cr`mpeiede g`nd legate de `mplinirea unuiveac de c`nd pe-aici, pe la Hoga[,s-a aprins lumina.Fie ca numele lui s\ fie permanent o punte de prietenie, deconlucrare, de spirit competitiv `ntre unit\]ile noastre de`nv\]\m`nt!Am mandatul colegilor, elevilor, p\rin]ilor rare[i[ti de a felicitac\lduros colectivul de elevi [i de profesori ai acestui cuib de`n]elepciune, focar de educa]ie, art\ [i cultur\, care esteCalistrat Hoga[, de a le adresa tradi]ionala urare latin\ Mai sus,mai `nalt, mai puternic!Prin intrarea `n r`ndul Colegiilor centenare, Colegiul Na]ionalCalistrat Hoga[ `ndepline[te [i formal ultimul act al unei definitiveconsacr\ri.La mul]i ani, dragi colegi [i prieteni!Victoriile voastre ne vor bucura [i mobiliza. Pentru c\ nuexist\ progres real f\r\ o competi]ie puternic\, `ntre egali.Tr\iasc\ [i `nfloreasc\ prietenia dintre Colegiile noastre !La mul]i [i rodnici ani, la c`t mai multe victorii!Prof. Mihai OBREJADirectorul Colegiului Na]ional Petru-Rare[ Piatra-Neam]ASOCIA}IA ~NV|}|TORILOR NEAM}SCHIMB DE EXPERIEN}|LA R|D|U}Iinci reprezentan]i aiCAsocia]iei ~nv\]\torilorNeam], trei mai albi]ide vreme [i doi `nfloarea v`rstei, s-audeplasat, la invita]iacolegilor din R\d\u]i,pentru o vizit\ [i unschimb de experien]\pe probleme privindorganizarea [i activitateaasocia]iilor `nv\-]\torilor.Preciz\m din capul locului obun\ orientare privind componen]adelega]iei nem]ene, precum[i locurile [i activit\]iledeosebite la care am participat`mpreun\ cu colegii no[tri.Mai `nt`i, o vizit\ [i o `nt`lnirela sediul Asocia]iei din R\d\u]i`ntr-un imobil ce le apar]ine, darpe care din lips\ de acte [ipromptitudine `n ac]iuni, `nc\ nuau putut s\ [i-l revendice, fiind `npostura de chiria[i.Am continuat cu vizitareamonumentelor istorice [i culturaledin R\d\u]i [i `mprejurimi. Fondulactivit\]ii l-a constituit vizita delucru la C\minul Cultural- Casade Cultur\ din Dorne[ti, condus\de un inimos [i competent animatorcultural, profesorul GheorgheAga membru al asocia]iei, undeam asistat la un scurt programartistic prezentat de elevii mici ai[colii [i la o prezentare mai ampl\a organiz\rii [i desf\[ur\riiactivit\]ilor `n acest loca[ de cultur\sub `ndrumarea cadrelordidactice [i printr-o colaborare desuflet cu organele administrativeale localit\]ii, dincolo de dezideratelepolitice.Am r\mas pl\cut impresiona]ide participarea numeroas\a colegilor no[tri din R\-d\u]i la toate activit\]ile. Pentru ada o coloratur\ mai afectiv\, `ncadrul acestor `nt`lniri au fosts\rb\tori]i [i cei cu numele deGheorghe, ceea ce a sporit notade s\rb\toare [i veselie.Colegii no[tri ne-au `nso]itpeste tot cu ma[inile lor, ne-aug\zduit [i ne-au osp\tat [i ne-auf\cut s\ ne sim]im ca acas\.Activitatea s-a `mplinit prinvizita la Funda]ia Furman a uneivechi familii austriece stabilite peaceste meleaguri acum mai binede 250 de ani, care a mo[tenit [ia amenajat, pe cont propriu, ofoarte interesant\ cas\ muzeuetnografic [i o ferm\ complex\ deflori, arbori [i iazuri de o frumuse]e,cur\]enie [i h\rnicie demnede toat\ lauda.De altfel, peste tot pe undeam trecut, am remarcat o cur\-]enie deosebit\ a locurilor [i localit\]ilor,grija pentru cur\]enia deprim\var\, pentru primenireastr\zilor [i a caselor [i mai alespentru flori, parcurile [i str\ziledin R\d\u]i fiind pline de lalelemulticolore.Ne-am `ntors acas\ cu imagini[i impresii frumoase, cug`nduri [i sentimente de pre]uire[i respect pentru colegii no[tri depe acele meleaguri, care dincolode r\ut\]ile [i ur`tul vie]ii zilnice,reu[esc s\-[i f\ureasc\ [imomente de frumuse]e [i bucurie.Aceste g`nduri ne vor urm\ris\ le realiz\m [i pentru colegiino[tri.Prof. LucianCORNEANUARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIdi]ia din acest an a manifest\rii, devenit\ de acumEtradi]ional\, „Zilele Bibliotecii Jude]ene «G. T. Kirileanu»Neam]”, 4 – 13 mai 2011 (`n parantez\ fie spus, zileleacestei institu]ii s`nt `n fiecare zi!), s-a `ncheiat cu o`nt`mplare cultural\, la care au participat reprezentan]i aiEditurii „Eicon” din Cluj-Napoca, autori ale c\ror c\r]i aufost publicate, `n ultimul timp, sub emblema acesteia. Nevom referi doar la una dintre c\r]ile pe care am avut cinsteade a le prezenta publicului – „Cu]itul de v`n\toare.~nt`mpl\ri din Mun]ii Apuseni”, de Mihai Pascaru (n. la 2august 1959, `n Topoliceni Neam], absolvent al Facult\]iide Istorie [i Filozofie a Universit\]ii „Babe[-Bolyai” dinCluj-Napoca, `n prezent, profesor la Catedra de Sociologie [iAsisten]\ Social\ a Universit\]ii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia).Cartea de acum, a patra `n zestrea literar\ a autorului, dup\dou\ volume de poezie – „G`nduri sc\pate de sub control” (Editura„Gallus”, Alba Iulia, 1996) [i „Gr\mad\ ordonat\” (Editura „Artpress”,Timi[oara, 2009) –, [i un volum de proz\ – „Piramida. Satul [icopil\ria lui Andrei Dumitriu”, cu o prefa]\ de Diana C`mpan (Editura„Eikon”, Cluj-Napoca) – adun\ `ntre copertele sale 22 de prozescurte, precedate de o „prefa]\” semnat\ de Constantin Cuble[an.De la `nceput, trebuie s\ preciz\m, cum am mai f\cut acestlucru [i c`nd ne-am referit la specificitatea scrisului `n proz\ al luiMihai Pascaru, cu alt\ ocazie, c\ el se `nscrie precis [i clar `n liniadescendent\ a povestitorilor moldoveni, mai precis, a „megie[ului”s\u de peste Culmea St`ni[oara din Carpa]ii Orientali, humul[eteanulde l`ng\ apa Ozanei, cu toate c\ nici afirma]ia din prefa]\ nu-imai 2011Note de lector:O CARTEDESPRE ARDELENISCRIS| DE UN MOLDOVEANdeparte de adev\r, autorul fiind considerat „un veritabil povestitor, `nlinia tradi]ional\ a prozatorilor ardeleni”.Putem constata c\ martorul narator al tuturor textelor de acumeste acela[i Andrei Dumitriu, dar nu cel din anii copil\riei petrecu]i`ntr-un sat de pe Valea Bistri]ei din Moldova, ci studentul `n sociologie,venit `n practic\ pe meleagurile din `mprejurimile Abrudului cucolegii s\i de la Universitatea din Cluj, personaj ce are menirea s\al\ture cele povestite [i s\ fac\ din carte un tot, ceea ce`ndrept\]e[te ideea c\ aceast\ carte poate fi citit\ ca pe un „romanpostmodern, scris `n manier\ tradi]ional\, dac\ a[a ceva este posibil”(Constantin Cuble[an).Toate nara]iunile, rezultat al trecerii studentului prin diferite locuri– la coas\, la maternitate, la prim\rie, la c`rcium\, `ntr-un autobuz cuAPOSTOLULmineri, `ntr-un cartier cu blocuri [. a. –, con]in cr`mpeie de via]\,portrete, realizate succint, dar sugestiv, ale unor oameni dintr-une[antion, obiectul cercet\rii sociologice, din mai multe categoriisociale, [i relat\ri ale unor st\ri de lucruri, toate decupate cu priceperedin realitate [i al\turate pentru a crea o imagine veridic\ asociet\]ii române[ti din cea de a doua jum\tate a secolului al XX-lea,pe m\sura specializ\rii autorului.Cu toate c\ s-au scurs ani mul]i de c`nd Mihai Pascaru a trecutmun]i, din Moldova `n Transilvania, [i s-a stabilit tot `n preajmamuntelui, ca [i `n locurile de unde a plecat, sufletul lui penduleaz\`ntre cele dou\ ]inuturi române[ti, care de-a lungul istoriei auad\postit, `ntr-un raport de reciprocitate fr\]easc\, pe cei care aufost obliga]i s\ pribegeasc\ dintr-o parte `n alta a muntelui. Acestlucru se vede [i `n c`teva dintre prozele din aceast\ carte, `n carealuziile la Moldova [i la moldoveni s`nt evidente. Personajul Iulianaeste o fat\ venit\ din Moldova, iar Jean-Marie este trimis s\ fac\armata la Suceava („Mama”).{i de aceast\ dat\, Mihai Pascaru se dovede[te un bun m`nuitoral limbii române, iar schimbarea locului de desf\[urare a ac]iunii, dinMoldova (`n cartea precedent\ de proz\), `n Ardeal (`n cartea deacum), nu-l pune deloc `n dificultate, ceea ce demonstreaz\ c\ aniipetrecu]i `n noua lui „patrie” l-au familiarizat cu graiul specific oamenilordin Apuseni. De altfel, ca [i personajul s\u – Andrei Dumitriu –autorul a devenit unul de-al lor, iar cartea scris\ de un moldoveandespre ardeleni, va fi perceput\, pentru cine nu cunoa[te biografiascriitorului, ca una scris\ de un om al locului.Constantin TOM{APag. 3