Apostolul nr. 137.pdf - CNRV

(urmare din pag. 1)unoa[tere de sine. Elecdau m\sura careechilibreaz\ ambi]iile[i realizarea acestora.F\r\ ca neap\rataceasta s\ constituieinten]ia de a concurape cineva. A fost ocompeti]ie cu noi `n-[ine.R: Care a fost, cas\ m\ exprim oarecum`n limbajul carev\ este familiar din punct devedere profesional, vectorulesen]ial `n `ntreprinderea dificil\ aorganiz\rii unui eveniment deasemenea anvergur\?ML: ~n proiectul nostru, putemvorbi despre o compunere de vectori.F\r\ s\ ierarhizez neap\rat,a[ `ncepe cu elevii, principalaresurs\, [i m\ refer aici nu numaila cei care acum s`nt `n formare,ci, prin extensie, la cei care,trec`nd prin aceast\ [coal\, audevenit, unii dintre ei chiar profesorila CNCH, al]ii personalit\]i aiunor domenii diverse sau, pur [isimplu, oameni de n\dejde. Apoi,ne-am bucurat de aportul consistental p\rin]ilor, de contribu]iaimportant\ a autorit\]ilor locale [ide sprijinul moral al comunit\]iieduca]ionale, `n care includ [iInspectoratul {colar, de sprijinulsponsorilor. ~n cele din urm\,orchestrarea `ntregii ac]iuni s-adatorat colegilor mei, profesorii.Iar acum, c`nd repornim motoarele,`n mod evident, cei dinurm\ vor fi, ca-ntotdeauna, ceidint`i.La aniversar\ragi colegi [i prieteni tineri!DUn centenar se impune `n primul r`nd prin valoareasa temporal\, valoare ce iese din tiparul normalal biologicului uman.Atunci c`nd un centenar este dublat [i de performan]estr\lucite, unele cu valoare de unicat, respectulse transform\ `n admira]ie.Centenarul Colegiului Na]ional Calistrat Hoga[ neoblig\ la rememor\ri entuziaste, la un Jos p\l\ria!obligatoriu.Ne afl\m, de mai bine de un centenar, `ntr-o competi]ieloial\, cu Colegiul Calistrat Hoga[f\r\ `nvin[i,doar cu `nving\tori: elevi, p\rin]i, profesori, concet\]eni.Avem m`ndria de a fi `mprumutat acestei prestigioase institu]iinumele unui distins profesor [i director al nostru, marelescriitor Calistrat Hoga[.COGITO, ERGO SUMCentenarul Colegiului Na]ional„Calistrat Hoga[”R: Cum a]i reu[it s\ concerta]ieforturile unor categorii at`t dediferite de participan]i la eveniment?ML: Cu mici excep]ii pe carele-am trecut sub t\cere pentru ca,mai t`rziu, s\ le valorific\m `nameliorarea culturii noastre organiza]ionale,emula]ia determinat\de s\rb\toarea centenarului amobilizat toate for]ele pro-active.~n ultima zi a manifest\rilor,„Dialogul genera]iilor” a revelat unanumit tip de solidaritate creat\ `njurul [colii. Fiecare dintre ceiprezen]i a relevat faptul c\ via]anoastr\ se `ncheag\ `n jurul aceea ce ne-au determinat [coala[i propria voin]\ s\ devenim.Acest adev\r este ilustrat, f\r\putin]\ de t\gad\, deviza de peplaca comemorativ\, dezvelit\:„Drum senin `n destin, fapte vrednicede rosturi temeinice” {iaceasta, `n condi]iile `n care s-auaflat fa]\-n fa]\ reprezentan]i aicel pu]in 60 de genera]ii de absolven]iai „Hoga[ului”.R: ~n]eleg c\ aceasta a fostimaginea vie a stemei liceului,floarea de col], simbol al frumuse]iiperene domin`nd piscuri`ndr\zne]e, albastrul cerului [iprofunzimea dictonului „Nonscholae, sed vitae discimus”. ~naceast\ idee, ce nume s-auremarcat `n bogatele activit\]idesf\[urate `n S\pt\m`na Centenarului?ML: Nu voi da nume, am consumatimp [i spa]iu tipografic. {iapoi,m\ tem din nou s\ nunedrept\]esc pe cineva. Le g\si]i,`n mare parte, `n programul activit\]ilor.Dar la reu[ita proiectelorprezentate au contribuit [i oamenial c\ror nume nu este `nscris pegeneric. S\ zicem c\, `n sensullarg al cuv`ntului, comunitatea„Hoga[” s-a str\duit s\ fac\ vizibileperforman]ele `n s`mburelec\rora se reg\sesc competen]elenoastre. Este probabil [i motivulpentru care Universitatea Suceavane-a acordat Medalia de aur, carecunoa[tere a calit\]ii parteneriatuluiinstitu]ional [i a valorii depepinier\ a liceului nostru.R: Proiectul de ansamblu almanifest\rilor s-a `nscris `n tradi]ia„Hoga[ului”?ML: Nu neap\rat la nivelulac]iunilor, c`t mai ales ca atmosfer\spiritul „Hoga[ului” a dominat,iar tradi]ia s-a v\zut `mbog\]it\ cuidei noi, generatoare de noiproiecte. Tradi]ia umanist\ [i cultural-artistic\a liceului a primit [iprovocarea unor activit\]i de succesale claselor „realiste”. M\ referdesigur la Procesul de „Hoga[”,realizarea original\ a unui procesacademic, cu impact educa]ionalprofund, care a valorificat resurselede personalitate ale elevilor deprofil real. Ceea ce traduce,[tiin]ific [i artistic, implicarea adolescen]ilorno[tri `n problematicalumii contemporane, manifestat\ca luare de pozi]ie, ca luare decuv`nt, ca luare aminte. Unadev\rat examen de con[tiin]\,`ncheiat cu sentin]a de „condamnarela responsabilitate”.R: ~n]eleg c\ a]i urm\rit at`ttradi]ia c`t [i inova]ia. Cum asigura]icontinuitatea acestui spirit al„Hoga[ului”?ML: Este deja al doilea an `ncare organiz\m Ziua por]ilordeschise. Profesorii [i elevii claselora IX-a [i a X-a au primit vizitaelevilor de gimnaziu care dorescs\ se orienteze c\tre oferta noastr\educa]ional\. Ace[tia s-auintegrat activit\]ilor [colare ca unprim contact cu exigen]ele statutuluide liceean, dar [i cu oportunit\]ilecare le pot valoriza poten-]ialul.R: ~n esen]\, ac]iunile prilejuitede jubileul Colegiului Na]ional„Calistrat Hoga[”au reu[it s\adune laolalt\ genera]ii, cariere,destine. Din punct de vedere personal,cum a]i perceput acesteveniment … centenar?ML: Lucrez la „CalistratHoga[” de-o via]\ [i m\ leag\ deaceast\ institu]ie o rela]ie consubstan]ial\,chiar dac\ nu sun\foarte sentimental acest cuv`nt.De 28 de ani de c`nd, `n ipostazediferite, fac parte din echipa managerial\,am visat acest moment,iar acum nici nu-mi vine s\ cred c\a trecut, c\ intr\m `ntr-un nouveac. (Sur`de.) Cum spuneam [ila festivitatea de `nchidere, s`ntemmai `n]elep]i cu o sut\ de ani, dar[i mai tineri cu o sut\ de genera]ii.Am redescoperit c`t de dragi nes`ntem unii altora, c`t\ nevoieavem unii de ceilal]i [i c`t de multeputem `ntreprinde, atunci c`ndpunem laolalt\ priceperea [ibinevoirea noastr\.Se deschide, a nu [tiu c`taoar\ u[a, cineva are o problem\,cui s-o dea, directoarei desigur.Mul]umesc frumos [i m\ retrag s\consemnez cele c`teva cr`mpeiede g`nd legate de `mplinirea unuiveac de c`nd pe-aici, pe la Hoga[,s-a aprins lumina.Fie ca numele lui s\ fie permanent o punte de prietenie, deconlucrare, de spirit competitiv `ntre unit\]ile noastre de`nv\]\m`nt!Am mandatul colegilor, elevilor, p\rin]ilor rare[i[ti de a felicitac\lduros colectivul de elevi [i de profesori ai acestui cuib de`n]elepciune, focar de educa]ie, art\ [i cultur\, care esteCalistrat Hoga[, de a le adresa tradi]ionala urare latin\ Mai sus,mai `nalt, mai puternic!Prin intrarea `n r`ndul Colegiilor centenare, Colegiul Na]ionalCalistrat Hoga[ `ndepline[te [i formal ultimul act al unei definitiveconsacr\ri.La mul]i ani, dragi colegi [i prieteni!Victoriile voastre ne vor bucura [i mobiliza. Pentru c\ nuexist\ progres real f\r\ o competi]ie puternic\, `ntre egali.Tr\iasc\ [i `nfloreasc\ prietenia dintre Colegiile noastre !La mul]i [i rodnici ani, la c`t mai multe victorii!Prof. Mihai OBREJADirectorul Colegiului Na]ional Petru-Rare[ Piatra-Neam]ASOCIA}IA ~NV|}|TORILOR NEAM}SCHIMB DE EXPERIEN}|LA R|D|U}Iinci reprezentan]i aiCAsocia]iei ~nv\]\torilorNeam], trei mai albi]ide vreme [i doi `nfloarea v`rstei, s-audeplasat, la invita]iacolegilor din R\d\u]i,pentru o vizit\ [i unschimb de experien]\pe probleme privindorganizarea [i activitateaasocia]iilor `nv\-]\torilor.Preciz\m din capul locului obun\ orientare privind componen]adelega]iei nem]ene, precum[i locurile [i activit\]iledeosebite la care am participat`mpreun\ cu colegii no[tri.Mai `nt`i, o vizit\ [i o `nt`lnirela sediul Asocia]iei din R\d\u]i`ntr-un imobil ce le apar]ine, darpe care din lips\ de acte [ipromptitudine `n ac]iuni, `nc\ nuau putut s\ [i-l revendice, fiind `npostura de chiria[i.Am continuat cu vizitareamonumentelor istorice [i culturaledin R\d\u]i [i `mprejurimi. Fondulactivit\]ii l-a constituit vizita delucru la C\minul Cultural- Casade Cultur\ din Dorne[ti, condus\de un inimos [i competent animatorcultural, profesorul GheorgheAga membru al asocia]iei, undeam asistat la un scurt programartistic prezentat de elevii mici ai[colii [i la o prezentare mai ampl\a organiz\rii [i desf\[ur\riiactivit\]ilor `n acest loca[ de cultur\sub `ndrumarea cadrelordidactice [i printr-o colaborare desuflet cu organele administrativeale localit\]ii, dincolo de dezideratelepolitice.Am r\mas pl\cut impresiona]ide participarea numeroas\a colegilor no[tri din R\-d\u]i la toate activit\]ile. Pentru ada o coloratur\ mai afectiv\, `ncadrul acestor `nt`lniri au fosts\rb\tori]i [i cei cu numele deGheorghe, ceea ce a sporit notade s\rb\toare [i veselie.Colegii no[tri ne-au `nso]itpeste tot cu ma[inile lor, ne-aug\zduit [i ne-au osp\tat [i ne-auf\cut s\ ne sim]im ca acas\.Activitatea s-a `mplinit prinvizita la Funda]ia Furman a uneivechi familii austriece stabilite peaceste meleaguri acum mai binede 250 de ani, care a mo[tenit [ia amenajat, pe cont propriu, ofoarte interesant\ cas\ muzeuetnografic [i o ferm\ complex\ deflori, arbori [i iazuri de o frumuse]e,cur\]enie [i h\rnicie demnede toat\ lauda.De altfel, peste tot pe undeam trecut, am remarcat o cur\-]enie deosebit\ a locurilor [i localit\]ilor,grija pentru cur\]enia deprim\var\, pentru primenireastr\zilor [i a caselor [i mai alespentru flori, parcurile [i str\ziledin R\d\u]i fiind pline de lalelemulticolore.Ne-am `ntors acas\ cu imagini[i impresii frumoase, cug`nduri [i sentimente de pre]uire[i respect pentru colegii no[tri depe acele meleaguri, care dincolode r\ut\]ile [i ur`tul vie]ii zilnice,reu[esc s\-[i f\ureasc\ [imomente de frumuse]e [i bucurie.Aceste g`nduri ne vor urm\ris\ le realiz\m [i pentru colegiino[tri.Prof. LucianCORNEANUARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIdi]ia din acest an a manifest\rii, devenit\ de acumEtradi]ional\, „Zilele Bibliotecii Jude]ene «G. T. Kirileanu»Neam]”, 4 – 13 mai 2011 (`n parantez\ fie spus, zileleacestei institu]ii s`nt `n fiecare zi!), s-a `ncheiat cu o`nt`mplare cultural\, la care au participat reprezentan]i aiEditurii „Eicon” din Cluj-Napoca, autori ale c\ror c\r]i aufost publicate, `n ultimul timp, sub emblema acesteia. Nevom referi doar la una dintre c\r]ile pe care am avut cinsteade a le prezenta publicului – „Cu]itul de v`n\toare.~nt`mpl\ri din Mun]ii Apuseni”, de Mihai Pascaru (n. la 2august 1959, `n Topoliceni Neam], absolvent al Facult\]iide Istorie [i Filozofie a Universit\]ii „Babe[-Bolyai” dinCluj-Napoca, `n prezent, profesor la Catedra de Sociologie [iAsisten]\ Social\ a Universit\]ii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia).Cartea de acum, a patra `n zestrea literar\ a autorului, dup\dou\ volume de poezie – „G`nduri sc\pate de sub control” (Editura„Gallus”, Alba Iulia, 1996) [i „Gr\mad\ ordonat\” (Editura „Artpress”,Timi[oara, 2009) –, [i un volum de proz\ – „Piramida. Satul [icopil\ria lui Andrei Dumitriu”, cu o prefa]\ de Diana C`mpan (Editura„Eikon”, Cluj-Napoca) – adun\ `ntre copertele sale 22 de prozescurte, precedate de o „prefa]\” semnat\ de Constantin Cuble[an.De la `nceput, trebuie s\ preciz\m, cum am mai f\cut acestlucru [i c`nd ne-am referit la specificitatea scrisului `n proz\ al luiMihai Pascaru, cu alt\ ocazie, c\ el se `nscrie precis [i clar `n liniadescendent\ a povestitorilor moldoveni, mai precis, a „megie[ului”s\u de peste Culmea St`ni[oara din Carpa]ii Orientali, humul[eteanulde l`ng\ apa Ozanei, cu toate c\ nici afirma]ia din prefa]\ nu-imai 2011Note de lector:O CARTEDESPRE ARDELENISCRIS| DE UN MOLDOVEANdeparte de adev\r, autorul fiind considerat „un veritabil povestitor, `nlinia tradi]ional\ a prozatorilor ardeleni”.Putem constata c\ martorul narator al tuturor textelor de acumeste acela[i Andrei Dumitriu, dar nu cel din anii copil\riei petrecu]i`ntr-un sat de pe Valea Bistri]ei din Moldova, ci studentul `n sociologie,venit `n practic\ pe meleagurile din `mprejurimile Abrudului cucolegii s\i de la Universitatea din Cluj, personaj ce are menirea s\al\ture cele povestite [i s\ fac\ din carte un tot, ceea ce`ndrept\]e[te ideea c\ aceast\ carte poate fi citit\ ca pe un „romanpostmodern, scris `n manier\ tradi]ional\, dac\ a[a ceva este posibil”(Constantin Cuble[an).Toate nara]iunile, rezultat al trecerii studentului prin diferite locuri– la coas\, la maternitate, la prim\rie, la c`rcium\, `ntr-un autobuz cuAPOSTOLULmineri, `ntr-un cartier cu blocuri [. a. –, con]in cr`mpeie de via]\,portrete, realizate succint, dar sugestiv, ale unor oameni dintr-une[antion, obiectul cercet\rii sociologice, din mai multe categoriisociale, [i relat\ri ale unor st\ri de lucruri, toate decupate cu priceperedin realitate [i al\turate pentru a crea o imagine veridic\ asociet\]ii române[ti din cea de a doua jum\tate a secolului al XX-lea,pe m\sura specializ\rii autorului.Cu toate c\ s-au scurs ani mul]i de c`nd Mihai Pascaru a trecutmun]i, din Moldova `n Transilvania, [i s-a stabilit tot `n preajmamuntelui, ca [i `n locurile de unde a plecat, sufletul lui penduleaz\`ntre cele dou\ ]inuturi române[ti, care de-a lungul istoriei auad\postit, `ntr-un raport de reciprocitate fr\]easc\, pe cei care aufost obliga]i s\ pribegeasc\ dintr-o parte `n alta a muntelui. Acestlucru se vede [i `n c`teva dintre prozele din aceast\ carte, `n carealuziile la Moldova [i la moldoveni s`nt evidente. Personajul Iulianaeste o fat\ venit\ din Moldova, iar Jean-Marie este trimis s\ fac\armata la Suceava („Mama”).{i de aceast\ dat\, Mihai Pascaru se dovede[te un bun m`nuitoral limbii române, iar schimbarea locului de desf\[urare a ac]iunii, dinMoldova (`n cartea precedent\ de proz\), `n Ardeal (`n cartea deacum), nu-l pune deloc `n dificultate, ceea ce demonstreaz\ c\ aniipetrecu]i `n noua lui „patrie” l-au familiarizat cu graiul specific oamenilordin Apuseni. De altfel, ca [i personajul s\u – Andrei Dumitriu –autorul a devenit unul de-al lor, iar cartea scris\ de un moldoveandespre ardeleni, va fi perceput\, pentru cine nu cunoa[te biografiascriitorului, ca una scris\ de un om al locului.Constantin TOM{APag. 3