VASILE ARVINTE, Cu privire la elementele vechi germanice ... - alil.ro

v ASIL.E <strong>ARVINTE</strong> 4perfidal al contactului dintre neamurile <strong>germanice</strong> cu popu<strong>la</strong>ţia romanizatădin provinciile dunărene ale imperiului roman este demonstratşi de absenţa unor toponimice <strong>vechi</strong> <strong>germanice</strong> <strong>la</strong> noi, in coruparaliecu numărul impresionant al acestora în alte teritorii romanice.Etimologiile mai <strong>vechi</strong> ale lui C. Diculescu, Die Gepuien, nuau putut rezista criticii, care, ca şi în cazul ape<strong>la</strong>tivelor, a scosîn relief nerespectarea metodelor ştiintifice în studiul istoriei limbiiromâne (de pildă, nerespectarea cronologiei re<strong>la</strong>tive a fenomenelorfonetice, ignorarea posibilităţii ca cutare toponimie sau ape<strong>la</strong>tiv să.provină din limbile vecine cu româna etc.).În lumina celor arătate mai sus, se înţelege de ce, după O perioadăde exagerări, care a atins punctul culminant Între cele două războaie,studiile care abordează această chestiune în ultimul timp reprezintă,în primul rînd, contribuţii <strong>la</strong> combaterea etimologiilor <strong>vechi</strong> <strong>germanice</strong>ale unor cuvinte din vocabu<strong>la</strong>rul românesc. Aşa procedează, de pildă,1. Şiadbel", Al. Rosetti", Artur Greive" şi alţii. O poziţie aparte ocupăH. Bari c, LîngvistLke studije, Sarajevo, 19547, care nu neagă existenţaunor cuvinte <strong>vechi</strong> <strong>germanice</strong> în română, dar atrage atenţia asupraeventualităţii ca unele dintre ele să provină, de fapt, din dialectulsăsesc din Transilvania .. După acest învăţat, ar fi <strong>vechi</strong> <strong>germanice</strong> cuvintele:rapăn, strănut, strugure, targă, iar săseşti: dOP, stinghe. Petopă, considerat de Puscariu <strong>vechi</strong> germanic, el îl explică prin s<strong>la</strong>vă.În ce ne priveşte, în studiul de faţă, care se înscrie pe aceeaşilinie reprezentată de ultimii cercetători ai chestiunii, vom încerca sădovedim că de pe lista elementelor <strong>vechi</strong> <strong>germanice</strong> trebuie scoase şicuvintele roptin, ramu , raoură, ropure, mr. arapune, vb. arapunedzu,considerate de numeroşi cercetători, inclusiv de H. Baric, ca împrumuturi<strong>vechi</strong> <strong>germanice</strong> sigure. Vom recurge, spre deosebire de cercetătoriianteriori (excepţie fac E. Carnillescheq. op. cit, şi G. Ivănescu,Problemele capitale ale <strong>vechi</strong>i române literare, Iaşi, 1947, p. 342-345),şi <strong>la</strong> datele furnizate de Aitasu! lingvistic român, prea putin pus <strong>la</strong>contribuţie în rezolvarea problemelor atît de complicate ale stratigrafieilexicului românesc. Vom prezenta mai întîi faptele, adică varianteleformale şi sensurile consemnate de ALR în diferite graiuri saudialecte româneşti, Incepem cu o grupare care ţine seama de <strong>la</strong>turasemantică.4Ve7i 1. Sta.dbei, Contribuţii <strong>la</strong> studiu! <strong>la</strong>tinei orientale (III), în SCL IX (1958),p. 190-194.5 Vezi AL Rosetti, op. cit.6 Vezi Artur Greive, ZUl EtymoJogie von zum, tuistur, it. nas/ro, walIon. tuileund vetwutidten For meu, în ,.Archiv Iur dac; Studiurn dor neueren Sprachen un.lLiteraturen", 202. Band, 117 Jg., 2. Heft, p. 93 urm,7 Apud Al. Rosetti, op. cit., p, 79-80.