„Cei mai mulţi operatori de telefonie, cablu şi internet nu ... - Sibiu 100

2 ACTUAL Anul III, nr. 118, 6 - 12 noiembrie Anul III, nr. 118, 6 - 12 noiembrie
ACTUAL 3
EDITORIAL
Nunta
ţigănească
Călin Blaga
redactie@sibiu100.ro
,,Să trăiască naşu’! Şi 10, 20, 30 de
milioane de la naşu barosanu!” Asta striga
Guţă din toţi plâmânii printre blocurile din
cartierul Ştrand 2. Lângă un bloc ANL, pe
stradă, era nuntă mare. Am nimerit şi eu cu
fetiţa şi soţia, fiind din zonă, la o nuntă ţigănească
între blocuri, cu tot tacâmul: maşini
luxoase, haine scumpe şi lucioase, muzică
tare, taraf, Guţă şi mult dans şi voie bună.
Toţi vecinii de la 5 blocuri distanţă au ieşit
cu mic cu mare să vadă petrecerea.
Asta ar fi informaţia. Acum analiza. O
parte a presei locale s-a sesizat de eveniment
şi s-a grăbit să îi acuze pe ţigani de tulburarea
liniştii publice, de dezmăţ, blocarea
străzii şi manele la maxim. Mă rog, nu toate
acuzele sunt legale, dar ce poţi face... Apoi
au apărut comentatorii pe internet spunând
că ţiganii sunt plaga României şi, normal,
şi a Sibiului. Că ei ne trag în jos. Că de ce
Poliţia nu a luat măsuri (apropo Poliţia i-a
amendat?!). Exprimări care mai de care mai
rasiste şi mai vulgare la adresa unei etnii
conlocuitoare, o etnie importantă a poporului
român.
Când preşedintele Franţei a început să
trimită ţiganii acasă în România, mulţi au
sărit că ,,De ce? Să îi ţină acolo!”. Dar reacţia
lor nu a fost generată de abuzul contra
drepturilor omului, ci de frica întoarcerii
ţiganilor acasă.
Trebuie să recunosc că trăiesc în mijlocul
unui popor plin de teamă şi ură faţă de
ţigani. Aceştia au devenit paria societăţii,
mai rău decât erau evreii priviţi pe vremea
lui Hitler. Dacă cineva fură, sigur este ţigan.
Unde se comite o crimă, sigur făptaşul
este ţigan. Când cineva te înşală, este ţigan.
Dar de fapt majoritatea infractorilor sunt
români... Dar nu-i aşa că sună mai bine
când Altul este de vină?
Şi uite aşa o simplă nuntă ţigănească la
noi în cartier, cu chiuituri, muzică şi voie
bună s-a transformat în subiect de presă şi
de ură etnică. Mă întreb, oare, de ce unii nu
comentează de toate nunţile românilor din
cartier cu taragot, strigături, dans şi voie
bună? Nu sunt la fel?!
„Am solicitat fonduri de la
Ministerul Turismului,
însă nu ni s-au acordat”
În iarna anului 1968, patru alpinişti
sunt surprinşi de o avalanşă
în timp ce escaladează creasta
Arpăşelului din Munţii Făgăraş.
Corpurile lor sunt găsite doar în vara
anului următor, în Căldarea Capra. În
urma acestui accident, la insistenţele
alpiniştilor sportivi, apare H.C.M nr.
140/1969, care reglementează înfiinţarea
echipelor de Salvare Montană, în
oraşele situate în apropierea zonelor
muntoase. La Sibiu, prima echipă de
Salvamont este condusă de alpinistul
român Toma Boierescu, iar primii salvamontişti
sunt cinci membri alpinişti
ai clubului CFR Sibiu: Adolf Meltzer,
Egin Scheiner, Sigfrid Maierblucher,
Ion Gligorea şi Liviu Miu. După Revoluţie,
în 1992 Consiliul Judeţean Sibiu
decide înfiinţarea Serviciului Public
Salvamont Sibiu, imediat după aceea
se constituie oficial Asociaţia Salvatorilor
Montani. Beneficiază de ajutoare
din Germania în anii ’90, echipamente
tehnice şi medicale, iar binefăcătorii
sunt foşti salvatori montani. La conducerea
Salvamontului se succed Călin
Budescu preia conducerea
Direcţiei de Sănătate Publică
După ce comisia de examen din
cadrul Consiliului Judeţean i-a
respins dosarul pentru a putea participa
la concursul pentru şefia celui mai
mare spital din judeţ, doctorul stomatolog
Gabriel Budescu ia acum felia cea
mare. Aşteaptă o decizie de la Ministerul
Sănătăţii pentru a fi numit în funcţia
de director executiv al Direcţiei de
Sănătate Publică, funcţie ocupată până
acum de cardiologul Ioan Maniţiu.
„Deocamdată vă pot spune că am luat
concursul şi am obţinut cea mai mare
notă. Anunţul concursului a fost postat
public (n.red. - pe site-ul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici) şi
oricine a fost liber să se înscrie. Deo-
camdată aştept decizie de la Ministerul
Sănătăţii pentru a fi instalat în funcţie
şi a merge la birou (n.red. - Direcţia
de Sănătate Publică)”, a declarat pentru
Sibiu 100%, dr. Budescu. În urma
unei adrese scrise către Agenţia Naţională
a Funcţionarilor Publici, aceştia
confirmă că Budescu a obţinut punctaj
mare, dar şi că a fost singurul candidat.
Concursul a avut loc în data de 25
octombrie la sediul Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici, proba scrisă
unde Budescu a obţinut 90 de puncte şi
în data de 27 octombrie, interviul unde
a obţinut 91,4 puncte. Gabriel Budescu
a fost numit director interimar al Spitalului
Judeţean de Urgenţă Sibiu în
Ştef, Nicolae Mustea şi, din 2007, Adrian
David. În 2006, în urma unor diferenţe
de opinii, 24 de salvatori montani
voluntari îşi încetează colaborarea cu
Serviciul Public Judeţean Salvamont
Sibiu.
„Ne expunem la nişte
riscuri deosebite şi acestea
trebuie să fie compensate
cumva”
O zi obişnuită din viaţa unui salvator
montan înseamnă efort şi privaţiuni.
Se lucrează în ture, iar fiecare echipă
de salvatori de serviciu are o zonă
de competenţă, unde supraveghează
traficul turistic, verifică marcajele şi
intervine la accidentele montane. Salvamontul
are pe tot parcursul anului
patrule la Bâlea şi Păltiniş, însă atunci
când traficul turistic este crescut, echipele
acţionează şi în zona Negoiu. 14
posturi compun Salvamontul sibian,
12 de salvatori montani şi două posturi
martie 2009, trecând printr-o serie de
înlocuiri şi reveniri. Acesta este născut
în localitatea Coteşti, judeţul Vrancea,
la data de 17.10.1955. Budescu a absolvit
Facultatea de Medicină I.M.F. Bucureşti,
specializarea stomatologie, deţine
un Master în Management Sanitar
şi a urmat Cursul de Management Spitalicesc.
(L.N.)
administrative, dintre care unul este al
directorului. Alături de ei mai activează
6 voluntari, printre care şi 2 medici.
Toţi sunt calificaţi în profesia de salvator
montan, iar în situaţii excepţionale
intervin toţi. Pregătirea salvatorilor
înseamnă un nivel fizic cât mai înalt,
o cunoaştere a tehnicilor specifice de
salvare, a tehnicilor alpine de iarnă şi
de vară la perfecţie şi capacitatea de a
acorda primul ajutor calificat. Ca orice
bugetari, sunt afectaţi cel mai mult în
această perioadă de reducerile salariale.
Li s-a tăiat şi din indemnizaţia de
hrană, şi cea de pericol. „Nu poţi să
desfăşori o activitate departe de casă,
să stai în condiţii de izolare şi să îţi plăteşti
mâncarea. Reducerea salariilor se
simte, colegii nu sunt mulţumiţi, nu au
cum să fie mulţumiţi. Avem o bază materială,
avem unde să ne desfăşurăm
activitatea, dar ne expunem la nişte
riscuri deosebite şi acestea trebuie să
fie compensate cumva”, declară Adrian
David.
„Singurul «medicament»
pe care îl putem administra
este oxigenul”
În 2008, Salvamontul sibian a beneficiat
de finanţare prin programul
PHARE, pentru două proiecte realizate
de salvatorii montani şi susţinute
de Consiliul Judeţean. Prin proiectul
„Siguranţa în munţi”, cu un buget de
98.625 de euro, au obţinut dotări tehnice
şi de prim ajutor performante, prin
care pot face acum faţă tuturor situaţiilor;
prin proiectul „Punctul medical
Salvamont la Păltiniş” s-a construit un
punct de prim ajutor, cu un buget total
de 45.265 de euro, din care finanţarea
PHARE este de 35.226 de euro, restul
fiind bani de la Consiliul Judeţean.
„A fost necesar să dezvoltăm acest
proiect pentru că nu puteam lucra în
condiţii normale. Turiştii accidentaţi
pe pârtia de schi de la Păltiniş erau
duşi fie în bar, fie în încăperea telescaunului.
Suntem, totuşi, în secolul 21”.
În lecţia supravieţuirii, Serviciul Public Judeţean Salvamont
Sibiu a învăţat de la început că trebuie să lupte pentru a ieşi la
lumină şi a sta în picioare ca un organism viu. De la voluntariat
la profesionalism şi de la pasiune la datorie, Salvamontul sibian
este un supravieţuitor al avalanşelor, inclusiv al celei mai noi, criza
economică. Despre toate acestea am stat de vorbă cu Adrian David,
directorul instituţiei.
Din decembrie 2009, la Bâlea Lac, s-a
înfiinţat un nou punct de prim ajutor,
necesar din cauza fluxului din ce în
ce mai mare de turişti. Salvamontiştii
au calificare de paramedic, ceea ce
înseamnă că au doar competenţa de a
acorda primul ajutor. „Singurul «medicament»
pe care îl putem administra
este oxigenul, pentru că doar
atât ne permite calificarea”.
Angajarea unui medic la Salvamont
nu reprezintă pentru
conducere o alegere oportună
în momentul de faţă. Nu
toate intervenţiile necesită
acordarea ajutorului medical
din partea unui medic. Pentru
situaţii grave, ne asigură
ajutorul medicului voluntar
sau al echipei SMURD, iar în
situaţii deosebite se solicită intervenţia
elicopterului medicalizat.
Dispozitiv suedez de
căutare în avalanşă unic
în ţară, la Bâlea
În ultimii ani, în România, numărul
oamenilor surprinşi sau decedaţi în
avalanşe este în continuă creştere. Numărul
avalanşelor nu este determinat
de schimbările climatice, ci de faptul
că turiştii, în special cei care practică
sporturi extreme în zone neamenaja-
te, nu ţin cont de
regulile elementare
de protecţie. Anul
acesta, Salvamontul
v-a închiria pe 5 ani,
la costul de 2.500 de
euro, un dispozitiv
RECCO, de căutare
în avalanşă, produs
în Suedia. Este vorba
despre un detector,
asemeni unui
radar care emite un
semnal şi care este
BIO
INFO
Adrian David
Născut: 17 iunie 1966, Cisnădie
Studii: Facultatea de Montanologie;
Master în Gestionarea
durabilă a zonei montane
Parcurs profesional:
1993-2001: Asistent veterinar la
Direcţia Sanitar Veterinară Sibiu
2001-2007: Paramedic la
SMURD
2007-prezent: Director Serviciul
Public Salvamont Sibiu
Familie: Necăsătorit
respins de un dispozitiv pasiv, aflat
asupra unui turist. Aceste dispozitive
pasive se găsesc în România pe hainele
de munte care au inscripţia RECCO.
Dispozitivul de detectare este destinat
exclusiv salvatorilor, se află începând
cu luna decembrie la Bâlea şi este unic
în ţară. În ceea ce priveşte traseele, anul
Aria de competenţă a Serviciului Public
Judeţean Salvamont Sibiu:
- Munţii Făgăraşului: versantul nordic,
între râul Olt şi Muchia Tărâţa
- Munţii Lotrului: versantul nordic, între
râul Olt şi Şaua Tărtărău
- Munţii Cindrel: integral
acesta, Salvamontul sibian a schimbat
indicatoarele vechi din tablă, cu unele
din fibră de sticlă, în zona Bâlea. În
2011 au în plan să schimbe toate indicatoarele
din Munţii Făgăraşului şi în
zona de competenţă a judeţului Sibiu,
cu fonduri de la Consiliul Judeţean.
Ministerul Turismului nu pare interesat
să finanţeze acest proiect. „Am
solicitat fonduri de la Ministerul Turismului,
însă nu ni s-au acordat”, declară
Adrian David.
Ioana Mălău