Orizont - revistaorizont.ro

www.<strong>revistaorizont</strong>.roDOCUMENTARdocumentarorizont2C~R}ILE FOAMETEI. {IURM~RILE LORCORNEL UNGUREANU1. De obicei decup`m Basarabia de istoriape care a traversat-o. Uit`m c` dup` Unireade la 1 Decembrie lâng` România Mare erao ]ar` care proiecta, dorea, executa revolu]iamondial`, iar teritoriul care p`rea cel maiaccesibil, pe care se puteau exersa mai clarmomentele exemplare ale interna]ionalismuluiagresiv era Basarabia. Serviciile depropagand` comuniste – o subteran` mereuexploziv` – se desf`[urau cu o intensitatedin ce în ce mai vie dinspre URSS, iar Româniaera lini[tit`: î[i încheiase misiunea istoric`.A[tepta ca URSS-ul s` se pr`bu[easc` dela o zi la alta, cu toate c` în ]ar` exista ostâng` ce simpatiza URSS-ul. Conlucra cuMoscova. {i ce nevoie era s`-i l`mureasc`pe cei din Basarabia despre unitatea ]`rii?Cei din "Vechiul Regat" care c`l`toreau acoloîi priveau de sus pe localnici. Nu erau de-ailor. {i priveau, cel pu]in dac` citim reportajelescriitorilor în trecere prin Basarabia, cu antipatielocul. {i locuitorii. Nu erau boga]i, nuerau frumo[i, nu erau comunicativi. DarBasarabia era o parte a României, o Româniepe care URSS-ul putea s` demonstreze câto ur`[te în 1940, atunci când ocup` f`r` lupt`Basarabia. Masacrele [i deport`rile se ]in lan]pân` în 1941, când România intr` în Basarabia[i descoper` pe cine s` se r`zbune. Trupelecare au eliberat Basarabia trec mai departe,f`r` s` b`nuiasc` o clip` c` Basarabia nuva fi pentru eternitate a României. A[a seîntâmpl` c` în 1944-1945 urmeaz`represaliile. {i asasinatele, deport`rile, teribilafoamete care a terorizat ]inutul.Cartea foametei de Larisa Turea, cudocumente traduse de Larisa Turea [i VasileLimpide, prefa]at` de Ion Dru]` (CurteaVeche, 2008) adun` zeci de m`rturii ale celorcare au traversat "anii foametei". Iat`m`rturiile lui Ion Stici, de la V`ratic, Râ[cani:"Casa noastr` era chiar sub stânc`, deasuprastâncii mai erau vreo 4-5 case de ]igani [ieu m` duceam la joac` cu puradeii lor. Îmiamintesc cum de la un timp îi g`seam mereudormind pe jos. Aceasta însemna c` eraupe duc`: dac` i se umflau cuiva picioarele,gata, [tiam c` nu mai are sc`pare. A[a s-aîntâmplat aproape cu to]i vecinii [i cu mul]idintre p`rin]ii lor". Ion Stici vorbe[te (ca [ial]i convorbitori) [i despre cazuri decanibalism: într-o zi o feti]` lipse[te de la[coal` [i, c`utat` acas`, e descoperit` înfiertura proasp`t g`tit`.Schimbarea neamului la fa]`, î[i intituleaz`Ion Dru]` prefa]a. "Ce se face cu satelenoastre, ne tot întreb`m în fel [i chip", seîntreab` scriitorul, personaj exponen]ial alscrisului basarabean, autor al unor c`r]i remarcabiledespre satul basarabean. Schimbareala fa]`. Ce ne facem cu lumea care sedefinea într-un fel în 1914, în altul în 1919,în 1935, în 1940, în 1941, în 1946, în 1947,în 1950 [i într-altul dup` 1989?2. În gura foametei. M`rturii alesupravie]uitorilor de Alexei Vakulovskipoart` un motto din Daniil Harms: "A[aîncepe foamea. Te treze[ti diminea]a viguros.Apoi începe mole[eala. Apoi începeplictiseala. Apoi apare pierderea. Apoi aparelini[tea. {i apoi începe groaza". Cartea areurm`torul Argument: "Cartea aceasta, stimatecititor, este scris` în exclusivitate pentruDumneata. M` urm`rea gândul s` aflu câtmai multe despre foametea din Basarabiaanilor 1946-1947, foamete de care oameniivorbeau rar [i în [oapt`./ Dac` universul ser`sfrânge într-o pic`tur` de rou`, mi-am zis,[i foametea aceea groaznic` poate fi în]eleas`[i sim]it` prin lacrima unei a[ez`ri omene[ti,a satului meu – Antone[ti. Am îndr`znit s`fiu purt`torul de cuvânt al cons`tenilor [iam pornit la drum. Le-am r`scolit amintirileani în [ir, [i n-am întâlnit nici un nep`s`torîn calea mea". Alexandru Vakulovski s-an`scut în satul Antone[ti în 1949 [i a muritîn acela[i sat, în 2005. A fost profesor delimba [i literatura român`, ca [i so]ia sa. Apublicat eseu, critic` literar`, versuri [i proz`"în majoritatea revistelor din RepublicaMoldova". Din prezentarea de pe ultimapagin` a c`r]ii afl`m c` "a debutat(underground) abia în 2005, cu un an înaintede a se stinge, în biblioteca Tiuk cu volumulde proz` scurt` Tancuri pentru 9 mai".S` subliniem devotamentul fiilor s`i,Mihail [i Alexandru, pentru tat`l lor. Pentrumodelul literar realizat de Alexei Vakulovski.Poate c` ar trebui s` scriem doar "modelultat`lui". Tat`l, putem în]elege, a fost l`satla margine, a fost exclus de oficialii culturii.De "cultur`". Cei doi fii, c`rturari remarcabili,Mihail, cu o tez` de doctorat "de notazece", Alexei, creator de reviste, autor deroman, se instaleaz` într-o avangard` care,paradoxal, nu ignor` mesajele tradi]iei. Oavangard` care se define[te dup` ce în perioada1985-1990 se afirm` o nou` literatur`basarabean`. Savatie Ba[tovoi, DumitruCrudu, Marius Ianu[ ar putea l`muri mai binefenomenul "contracultural" pe care îlrealizeaz` Mihail [i Alexandru Vakulovski.Literatura pe care o propun cei doi se desf`-[oar` împotriva scrisului curent, a vie]iiliterare "obi[nuite". În primul roman al luiSavatie Ba[tovoi, cel scris înainte de "convertirea"autorului, Mihai (sau Alexandru?)Vakulovski era un personaj… neascult`tor.3. Via]a literar` î[i câ[tig` – î[i caut`alte repere, alte defini]ii. Un interviu cuAlexandru Vakulovski pune în valoare alteop]iuni. "Am fost curios s` aflu mai multedespre rockmanul lui Vakulovski", spunereporterul. R`spunsul vine repede, nu f`r`un entuziasm care sugereaz` alte solidariz`ri:"Ruskii rock nu se compar` cu nimic, e unic!Rockerii ru[i – [i-i am în vedere aici pecânt`re]i, pe cei din fenomen, nu pe ascult`tori– consider` c` ei nu cânt`… rock, ci russkiirock, adic` din start nu ne las` termeni decompara]ie. În timpul Uniunii Sovietice erao cenzur` foarte dur` în literatur`, a[a c`cei mai buni poe]i s-au retras în muzic`,majoritatea în rock, de[i au fost [i excep]ii,ca Vladimir Vâso]ki sau Bulat Okudjava,care cântau "avtorskaia pesnea", "muzic` deautor" s-ar traduce mot a mot¤.Nici revista lui Alexandru Vakulovskinu este în afara acestui reper: Avem unnr. Tiuk! cu traduceri din russkii rock, credc`-i destul de edificator. Cît despre sonoritateamuzicii – forma]ia Alisa [i-a imprimat ultimulalbum în studioul celor de la Rammstein.Kincev, vocalistul Alisa, povestea c`produc`torul Rammstein a exclamat: p`i voisunte]i mai tari decît Rammstein! Ruskii rocke o stare, russkii rock e poezie, russkii rocke libertate!¤Cenaclul Tiuk, revista Tiuk, întâlnirile[i regrup`rile "Vakulovski" au o dinamic`neobi[nut` în via]a literar`. Sau cum scrieMihail Vakulovski: "CenaKLUb TIUK! senume[te a[a pentru c` nu e un cenacluobi[nuit, ci mai degrab` e un club cultural,– [i cenaclu, [i club –, apoi KLU-ul e [i unlink spre perioada clujean` a cenaclului, cîndse numea CenaKLU KLU [i era f`cut deAlexandru Vakulovski (el ar trebui s` nepovesteasc` de ce se numea a[a în aceaperioad` de KLUb KLUjean). Acum îl facla Bra[ov [i e mai apropiat de un fel de cenacluTV decît de ce f`cea Sandu la Cluj; "un felde cenaclu TV" – pentru c` de fiecare dat`am avut invita]i foarte valoro[i, care, vorbaunui vizitator, "vorbesc de parc` ar citi" [iîntîlnirile ar putea fi transmise la televizorîn direct. La Cluj cenaclul Tiuk! era maiinteractiv, pe lîng` lecturi, la cenaKLU maifiind invita]i [i forma]ii muzicale ca LunaAmar` sau Parazi]ii, dar [i arti[ti plastici,care-[i expuneau lucr`rile pe pere]ii din CasaTranzit, unde se citea, cînta [i discuta. AcumCenaKLUbul TIUK! e mai mult literar, cuunele excep]ii, fire[te. L-am re-începutaproape f`r` s` ne d`m seama, pentru c`miap`ruse romanul "Tovar`[i de camer`.Student la Chi[in`u" [i n-am vrut o lansaretradi]ional`, ci ceva deosebit, a[a c` l-am"lansat" sub aceast` sigl` de CenaKLUbTIUK ". Urmeaz` alte întâlniri, al]i prieteni,alte c`i de comunicare. Cenaclul lor nu-i uncenaclu obi[nuit, literatura lor nu e unaobi[nuit`. Literatura "de odinioar`" evocaun triumf, o victorie, o ie[ire la ramp` aînving`torului. Cartea pe care AlexandruVakulovski mizeaz` [i într-o reeditare, propuneun titlu [i, în numele lui, un desf`[ur`torcare contest` gra]ia lingvistic` a precursorilor:Pizde]. E o "schimbare (la fa]`)"? Ultimacarte a lui Alexandru Vakulovski , recentlansat` la Timi[oara, se nume[te Da]i focla c`r]i. Vom scrie despre ea mai târziu.CÅR}ILE LUNII IANUARIE