Orizont - revistaorizont.ro

www.<strong>revistaorizont</strong>.roCONTUR conturorizont8MAGIA ASPR~ A FIC}IUNIIELENA CRA{OVANNeîndoielnic, C`t`lin Dorian Florescu[tie s` povesteasc`. S` se povesteasc` pesine în întâlnirile cu cititorii, s` î[ipovesteasc` ([i s` î[i citeasc`) textele, dar,mai ales, [tie s` al`ture în poveste întâmpl`ribanale [i senza]ionale. Când imperativulexperimentelor de tot felul îi inhib` pe mul]idintre prozatorii zilei, nu-i pu]in lucru s`fii un "simplu" povesta[. Simplitatea lui CDFe îns` una rafinat`, ce î[i caut` frumuse]eaîntr-o fraz` bine calibrat` [i în sâmburelepoetic în jurul c`ruia se construie[te. "Înorice furtun` se ascunde un diavol", astfelse deschide ultimul roman al autorului, Jacobse hot`r`[te s` iubeasc`. Formularea estemisterioas`, d` tonul, anticipeaz` [i sintetizeaz`totodat`, simbolic, întregul "story".Ca [i romanele anterioare, [iJacob... a fost, mai întâi, o"istorie" verificat` "pe teren"[i care, pentru a se transformaîn "poveste", a încorporat suficientmaterial documentar. Nu am spusîntâmpl`tor "încorporat", fiindc` felul în carepoveste[te CDF are în el ceva organicsenzorial;e o scriitur` bogat`, a c`rei savoarepare s` provin` [i din cunoa[terea nemijlocit`a oamenilor [i a comunit`]ilor pe care ledescrie. A[a cum îi place s` declare despresine, CDF e un scriitor care nu "sare", nutri[eaz`; cu toate diferen]ele evidente, exist`între romanele sale o continuitate tematic`[i una "metodologic`", prin amestecul dedate reale [i prelucrare fic]ional`. Iar ultimuls`u roman este, paradoxal, cartea cea maiîndatorat` contextelor istorice [i, totodat`,cea în care libert`]ile fic]iunii fa]` de realitatesunt mai mari ([i mai evidente) decât în Zairasau Maseurul orb.Jacob se hot`r`[te s` iubeasc`condenseaz` un larg interval temporal, din1771, de la a[ezarea în Banat a germanilordin Lorena, pân` în 1951, la deportarea înB`r`gan a urma[ilor primilor coloni[ti. Peacest fundal al marii Istorii, cutremuratemereu de r`zboaie, tr`d`ri, foamete, cium`,deport`ri, se (în)scriu destinele individualeale câtorva personaje memorabile din familiaObertin: Caspar-înaintemerg`torul, Frederick-întemeietorul,Jakob-intrusul [i ultimulJacob ("Jacob cu c") sunt doar câ]iva dintrunlung [ir de supravie]uitori. Slabi sau puternici,justi]iari sau tic`lo[i, Obertinii sunt cuto]ii ni[te supravie]uitori, în pofida Istorieicare îi trateaz` mereu ca pe ni[te victime.Spre deosebire de nara]iunile în caremicile istorii [i biografiile individuale suntsufocate de marile evenimente, autorul construie[teinteligent o poveste în care "logicaistoriei" este constant subminat` de surprizelepuse pe seama personajelor: o crim` sau,dimpotriv`, un act eroic, o evadare, o tr`dare,un jaf... toate întorc "cursul istoriei" [i pars` dea impresia (iluzia?) c` personajele nuse las` mânuite, ci î[i croiesc singure destinul.Autorul pare s` împ`rt`[easc` credin]a c`hot`râri m`runte, personale (precum"hot`rârile" lui Jacob) pot schimba (f`r`[tirea [i f`r` voia protagoni[tilor) soarta uneiîntregi comunit`]i; în acest sens, povesteaeste o subtil` înl`n]uire de cauze-efecte pecare personajele le ignor` (p`rând s` tr`iasc`într-o lume cuprins` de haos) [i care abiaspre final se arat` cititorului în miraculossemificativalor înl`n]uire: o tripl` crim`în ]inutul Dieuse a dus la întemeierea, pestecâteva decenii, a satului Triebswetter (Tomnatic)din Banat; aurul ascuns în calupuride s`pun de c`tre Ramina, so]ia în[elat` aunui buliba[`, va face posibil`, peste dou`zecide ani, reîntoarcerea sa[ilor în ]inuturilede ba[tin` ale str`mo[ilor lor.Povestit` în aceast` manier`, dinsprefinalit`]i spre origini, istoria neverosimil`a familiei Obertin creeaz` un paradox: pede o parte, prin amalgamarea episoadelor[i cronologia sincopat`, povestea pareguvernat` de credin]a c` "destinul e orb",întrucât personajele iau mereu hot`râri c`roranu le pot anticipa consecin]ele. De cele maimulte ori, ceea ce "hot`r`sc" personajelecu privire la propriul destin are efectedevastatoare asupra apropia]ilor sau aurma[ilor peste genera]ii (de aici surprizele,stupoarea, doza de "senza]ional" pe care oofer` cartea). Pe de alt` parte, repetitivitateaunor situa]ii [i asem`n`rile dintre personaje,dar mai ales viitorul anterior, timp la caresunt narate multe dintre episoade, implicândun punct exterior, îndep`rtat din care serealizeaz` focalizarea asupra evenimentelor,sugereaz` existen]a unei ordini a lucrurilor,confirm` c` întâmpl`rile aparent haotice auun sens, care îns` nu poate fi decelat decâtde c`tre un narator din afar`, de c`tre celcare are privilegiul unei priviri de deasupraevenimentelor [i într-un moment (mult)ulterior desf`[ur`rii lor.Din aceast` cauz` (structural`) – pelâng` altele mai consistente epic, precumpove[tile ]ig`ncii Ramina, perspectivainfantil-miraculoas` asupra lumii, realulexotic al Banatului v`zut de c`tre coloni[ti– romanul se înrude[te vizibil cu Un veacde singur`tate. De altfel, [i autorul m`rturiseaatrac]ia pentru magia copil`riei [i pentrumagicul care guverneaz` via]a comunit`]ilortradi]ionale, dou` filoane binecunoscute alerealismului magic, prezente [i în urzealapove[tii din Jacob se hot`r`[te s` iubeasc`.Tematic, ambele c`r]i au canucleu destinului unei familii(Buendia/Obertin) surprinsepe fundalul generos alîntemeierii [i ruin`rii unei a[ez`ri (Macondo/Tomnatic) cu puternic` înc`rc`tur` simbolic`pentru zone de confluen]`, bântuite de co[-marurile istoriei (America Latin`/EuropaCentral`). Structural, romanele sunt construitepe ideea repetitivit`]ii (situa]iilor, destinelor,caracterelor descenden]ilor aceleia[ifamilii), pove[tile sau doar simpla prezen]`a ]iganilor creeaz` o realitate alternativ`,în care succesiunea logic-cauzal` esteînlocuit` de efecte magice, neverosimile.Dar, în pofida perspectivei narativeînrudite (tributar`, la rându-i, unei viziuniasem`n`toare asupra lumii [i a condi]ieiumane), la un moment dat nara]iunea luiC`t`lin Dorian Florescu p`r`se[te filonulini]ial. Tonul [i tempoul din partea a douaa romanului difer` sensibil de cele aleînceputului. "Eu, Jacob cu c" e tot maiprezent, în jurul lui se precipit` evenimentele,se încheag` întâlnirile, destinele, r`zbun`rile,toate detaliile neglijate anterior se articuleaz`spre final într-un întreg: tr`darea tat`lui,dezmo[tenirea, predarea în mâinile ru[ilor,deportarea în Siberia, evadarea din tren, aniide stranie "ucenicie" al`turi de un preotortodox, vagabondajul prin Timi[oara slu]it`de r`zboi [i de "noua orânduire", revenireaîn sat, munca la "cooperativ`", planul dereîntoarcere în Lorena, a doua tr`dare atat`lui, deportarea în B`r`gan, [i scenaîmp`c`rii finale – sunt prea multe [i preadramatice r`sturn`ri pe care cititorul, exilatcumva la suprafa]a evenimentelor, e silits` le "înghit`".Dorin]a de a spune totul, de a nu l`sanimic la voia întâmpl`rii sau doar sugerat,de a epuiza subiectul, rela]iile, de a ar`tacu degetul cauzele, creeaz` efectul invers;din prea mare zel, prea multul devine preapu]in... Acurate]ea descrierilor, exactitateacronologic` (de "cronic`") creeaz`, spre final,efectul invers. Ispita omniscien]ei, l`sat`în a doua parte în seama unui personajconstruit ini]ial pe ideea vulnerabilit`]ii, alipsei viziunii, dau senza]ia de neverosimil;de aceea [i finalul pare neconving`tor,insuficient de puternic pentru a sus]ine titlulc`r]ii: în fa]a parcelei pustii repartizate înB`r`gan, "la cap`tul lumii", al`turi de untat` str`in pe care, pân` nu demult, îl urâse,protagonistul pare s`-[i în]eleag`, în sfâr[it,destinul (cu ironia lui cu tot) [i s` [i-lst`pâneasc`: râsul dezl`n]uit al personajuluieste un r`spuns care întâlne[te circular [iîmpline[te în real râsul simbolic al nouluin`scutdin povestea ticluit` de Ramina. Jacobtrebuie s` fie un înving`tor, în pofidaaparen]elor de etern învins, de instrumentîn mâinile celorlal]i.Pare c`, spre final, viziuneasurclaseaz` fic]iunea, c`povestea sufer`, paradoxal,tocmai din cauza prea-plinuluide întâmpl`ri [i semnifica]ii care se înghesuieîn pagini. Poate c` o miz` foarte mare afost abordat` cu instrumente prea fragile:câteva secole de istorie, destinul unei familii[i al unui personaj nu pot fi epuizate în câtevazeci de pagini de nara]iune tradi]ional`. Deaceea, poate, fidelitatea fa]` de tonalit`]ilerealist-magice ale începutului, ar fi fost salvatoare,întrucât, renun]ând la exemplaritate,ar fi p`strat, mai onest, misterul unorîntâmpl`ri care scap` în]elegerii omene[tiLANSARE DE CARTEFRANCEZIÎN BANAT,B~N~}ENIÎN FRAN}AMar]i, 22 ianuarie 2013, în noul [ielegantul spa]iu al libr`riei "Esotera" (str.Lucian Blaga, nr. 2 ), a avut loc lansareavolumului Francezi în Banat, b`n`]eni înFran]a de Smaranda Vultur (EdituraMarineasa).Au luat cuvåntul Adriana Babe]i, ViorelMarineasa, Alina Radu [i Cornel Ungureanu[i Smaranda Vultur.Volumul urm`re[te avatarurilememoriei [i identit`]ii b`n`]enilor de originefrancez`, bazându-se pe documente inedite[i cercet`ri de teren la Tomnatic (Banat)[i La Roque-sur-Pernes (Fran]a).C~T~LIN DORIAN FLORESCUJacob se hot`r`[te s` iubeasc`Editura Polirom, 2012. Traducere dingerman` de Mariana B`rbulescu[i aura în care fuseser` înv`luite, ini]ial,personajele.În fond, acesta este [i punctul forte alc`r]ii în ansamblu: ofer` o poveste bine scris`,care nu ocole[te senza]ionalul, dar careeste îndeajuns de subtil` încât s` surprind`paradoxala al`turare a barbariei [i civiliza]iei,a justi]iei [i a crimei, a delicate]ei [i abjec]iei.Versan]i antagonici ai naturii umane se întâlnescadesea în ac]iunile aceluia[i personaj,într-o bog`]ie a nuan]elor, refuzând catalog`rilestereotipe, simplificatoare.Dincolo de orice tezism, romanul luiC`t`lin Dorian Florescu se înscrie în seria"c`r]ilor bune" care lanseaz` provocarea dea vedea, dincolo de nara]iunile oficiale despreeroismul r`zboiului [i utopia coloniz`rii"Estului s`lbatic", mizeria existen]elorindividuale, detaliul anost, m`runt care, odat`recuperat în plan fic]ional, coloreaz` altfeltabloul marii istorii [i construie[te personajeal c`ror destin cap`t` o valoare simbolic`pentru cititorul contemporan.