unele aspecte privind aplicarea reglementărilor contabile conforme ...

- de reparaţii - efectuate în scopul de a păstra parametrii tehnici iniţiali ai clădirii (recunoscute
în conturile de cheltuieli corespunzătoare, la momentul efectuării lor);
- de modernizare - efectuate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali care conduc la
obţinerea de beneficii economice viitoare (recunoscute fie în valoarea activului existent, fie ca
active separate, după caz).
Conform procedurilor de recunoaştere a activelor adoptate de entitate, pe toată perioada
investiţiei, cheltuielile ulterioare au fost separate pe cele două categorii de lucrări şi înregistrate în
contabilitate astfel:
a) lucrările de reparaţii în valoare de 200.000 lei, reprezentând reparaţii - tencuieli, zugrăveli,
înlocuit tapet:
22
611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile = 401 Furnizori 200.000 lei
b) lucrările de modernizare în valoare de 1.500.000 lei, reprezentând montarea unui sistem
de aer condiţionat şi de ventilaţie specifică în caz de incendii, lucrări cu instalaţii, lucrări de
extindere clădire, montare tavane false, alte instalaţii şi lucrări care au determinat un plus de
performanţă.
În funcţie de modalitatea de recunoaştere, contravaloarea acestor lucrări se regăseşte:
- fie în conturi de active separate, dacă au durate de utilizare economică diferită de cea a
activului existent şi pot fi exploatate separat de acesta;
- fie în conturi de imobilizări în curs (contul 231), dacă lucrările respective sunt încorporate în
valoarea activului existent.
La încadrarea acestor lucrări în valoarea activului sau în cheltuieli curente entitatea va avea
în vedere şi respectarea principiului prudenţei, corespunzător căruia valoarea activului nu trebuie
să fie mai mare decât valoarea sa recuperabilă.
2.2.3 Amortizarea pe baza duratelor de utilizare economică
Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de
amortizare:
a) amortizarea liniară;
b) amortizarea degresivă;
c) amortizarea accelerată;
d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu.
Terenurile nu se amortizează.
Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte
lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare
într-o perioadă determinată de administratori sau persoanele care au obligaţia gestionării entităţii,
pe baza duratelor de viaţă utilă ale acestora.
.
Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a
imobilizărilor corporale.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în
funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizării
imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare
a acestora.
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă
alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică.
Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau altă valoare care substituie costul (de
exemplu, valoarea reevaluată).
În înţelesul Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta
reprezentând:
a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau
b) numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de
entitate prin folosirea activului respectiv.
Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se
calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.