DILEME ETICE ÎN PROCEDURILE MEDICALE INVAZIVE - Bioetica

Introducere
Consimţământul informat (CI) al
pacienţilor care au indicaţia unei
proceduri invazive are o importanţă
deosebită, nu numai din perspectivă
bioetică şi legală [6, 9, 23], dar şi pentru
asigurarea unei asistenţe medicale de
calitate, întrucât pacientul care a înţeles
raţiunile, beneficiile şi riscurile
procedurii va coopera mai bine,
rezultatele vor fi de acurateţe, deci vor fi
prevenite erorile [20, 23]. Modalităţile de
obţinere a CI trebuie să implice în primul
rând înţelegerea de către pacient a bolii
de care suferă, a riscurilor şi a
beneficiilor explorărilor, cu toate
alternativele acestora. Evident, pacientul
este de acord voluntar pentru semnarea
CI. Deciziile complexe, cum ar fi
intervenţiile invazive în scop diagnostic,
presupun discutarea unor aspecte care
sunt incerte din perspectiva aşteptărilor
pacientului, dar şi din poziţia medicului,
rezultatul fiind imprevizibil privitor la
diagnosticul suspicionat. Relatările
pacienţilor privind informaţiile furnizate
de către medici şi personalul medical în
vederea obţinerii CI sunt calificate ca
modeste şi variază în limite extreme (18 –
81%), care pot doar să atragă atenţia, dar
nu oferă credibilitate [3, 10, 11, 13-16,
19, 22-26].
Cu toate că obţinerea CI este o
practică bine exersată şi intrată în rutina
actului medical, în numeroase cazuri nu
îşi îndeplineşte scopul [16, 23], cu atât
mai mult în cazul actului de cercetare
medicală pură.
Scop şi obiective
Atâta timp cât CI depinde mult de
variaţiile culturale şi, în prezent, nu
putem să afirmăm că în România există o
modalitate standardizată de aplicare
pentru cercetare, am încercat să evaluăm
o serie de aspecte ale procesului de
39
obţinere a CI, pentru o explorare invazivă
utilă exclusiv cercetării.
Ideea studiului s-a cristalizat odată cu
desfăşurarea unei cercetări doctorale
privind fiziopatologia unei afecţiuni
frecvent diagnosticată în practică, boala
de reflux gastroesofagian şi, mai precis,
refluxul biliar. Metoda utilizată pentru
studiul propus şi pentru care s-a aplicat
protocolul de obţinere a CI a fost
monitorizarea refluxului biliar prin
spectrofotometrie (Bilitec). Această
explorare este invazivă şi disconfortantă,
iar beneficiile directe şi imediate din
poziţia pacientului nu sunt concrete,
metoda fiind destinată aproape exclusiv
cercetării medicale.
Am fost interesaţi de ambele
perspective, calitative şi cantitative ale
informaţiilor furnizate pacienţilor.
Obţinerea CI a constituit un obstacol în
demersul cercetării? Ce motive au
invocat pacienţii care au refuzat
explorarea? Pacientul a solicitat repetarea
explicaţiilor? Ce postură a preferat
pacientul – de autonomie, paternalistă
sau linia de mijloc?
Ideea principală a cercetării
observaţionale a fost configurarea unui
profil tipologic al subiectului disponibil
pentru implementarea unei proceduri de
explorare utilă exclusiv cunoaşterii
medicale.
Lot de studiu
Au fost recrutaţi în studiu 147 de
subiecţi (28 bărbaţi şi 119 femei),
diagnosticaţi cu litiază biliară veziculară,
cu indicaţie chirurgicală, abordaţi în
vederea monitorizării refluxului biliar. A
fost considerat “pacient înrolat”,
subiectul care a semnat CI.