DILEME ETICE ÎN PROCEDURILE MEDICALE INVAZIVE - Bioetica

Analiza distribuţiei în funcţie de
apartenenţa la sex a pacienţilor a
constatat că procentajul refuzului
înrolării (semnarea CI) a fost similar la
bărbaţi şi femei, nefiind semnalate
diferenţe semnificative statistic între cele
două loturi (χ2=0.177, p=0.67, r=-0.11,
95%CI). Prin urmare, sexul pacientului
nu poate fi un predictor în ceea ce
priveşte acceptarea procedurii.
Raportat la vârsta pacienţilor care au
acceptat monitorizarea Bilitec, subiecţii
s-au încadrat în intervalul 29 – 63 de ani
(vârstă medie 47,3 ± 9,7 SD). S-a
constatat o şansă mai mare de acceptare
Fig. 1 Distribuţia pe intervale de vârstă în
funcţie de acceptarea-refuzul semnării CI
Cel mai mare procent de refuz s-a
înregistrat în rândul pacienţilor cu un
nivel de şcolarizare redus şi, ca urmare,
nivelul educaţional modest al pacienţilor
poate fi considerat un factor predictiv
negativ în obţinerea CI.
În literatură, cele mai multe date
susţin o corelaţie directă între simptomatologie
şi acceptarea unei proceduri
invazive, rezultatele obţinute în studiul
nostru fiind surprinzătoare din acest
punct de vedere. Severitatea simptomelor
a fost cotată pe trei niveluri: simptome
uşoare, moderate şi severe. S-a constatat
că dintre pacienţii care care au acceptat
41
în cazul persoanelor cu vârste cuprinse
între 31-35 şi 46-50 de ani, pentru un
interval de confidenţă de 95%. Reiese că
vârsta tânără reprezintă un predictor
pozitiv pentru deschiderea subiectului la
această procedură de explorare în scop de
cercetare (figura 1).
Prin analiza nivelului de şcolarizare,
nu s-au înregistrat diferenţe statistice
semnificative privind acceptarea semnării
CI între subiecţii cu studii medii şi cei cu
studii superioare, în schimb s-a constatat
o diferenţă semnificativă între aceste
categorii şi subiecţii cu studii
primare/gimnaziu (figura 2).
Fig. 2 Distribuţia pe niveluri de şcolarizare în
funcţie de acceptarea/refuzul semnării CI
explorarea, 56,62 % s-au încadrat în
categoria pacienţilor cu simptome uşoare,
26,5% cu simptome moderate şi doar
16,86 % cu simptome severe. O
distribuţie asemănătoare s-a obiectivat şi
în rândul subiecţilor care au refuzat
explorarea (51,56 % simptome uşoare,
29,68 % moderate şi 18,75% severe),
neconstatându-se diferenţe semnificative
între cele două categorii de pacienţi
(p>0,05).
În literatură, simptomatologia cu
severitate crescută se asociază cu un
procent crescut al acceptării
investigaţiilor şi intervenţiilor invazive,