Mai - Iunie 2013 - Market Watch

abordează piaţa locală cu o soluţie GIS pentru operatorii de utilităţiintelligent managementSoluţii GISversus grefă de viewer GISLumea geospaţialăStudiile de masterat în Facultateade Automatică şi CalculatoareSmart IT EducationNr. 155/15 MAI - 15 IUNIE 2013Business solutionsPiaţa DLP şi-a dublatvolumul în patru aniCloud ComputingCreşte interesulcompaniilorromâneşti pentruvirtualizareComunicațiiRomânia intrăîn era 4GSmart IT Educationrubrică realizată deEducațiepentru Viațăși Agriculturărubrică realizată deData Centerrubrică realizată cu sprijinul

EDITORIALRECOMANDĂRILecţia de creştereCum nu toată lumea are noroc de contracte cuStatul din care să finanţeze linii reale de business,se pune în mod automat întrebarea ce şanseare un antrepenor din domeniul tehnologic sătransforme o idee într-o afacere de succes? Dinfericire, în ultimii ani s-au conturat mai multeiniţiative ale mediului local de afaceri pentrucreşterea unor astfel de start-up-uri, oferind înprincipal acces la cunoştinţe şi networking, darşi infuzii de capital, acolo unde oportunităţilesunt evidente.Venture Connect, probabil cel mai importantproiect de acest gen, în care sunt implicaţi întreprinzătoriprecum Radu Georgescu sau MariusGhenea, dar şi fonduri de investiţii precum Eleven Accelerator sau LAUN-CHub, are deja finanţări de câteva milioane EUR, doar anul trecut două companiiromâneşti primind infuzii de peste 500.000 EUR fiecare. O altă iniţiativăsimilară este TechAngels lansată anul trecut şi care, cel puţin declarativ, anunţadisponibilitatea unei sume de circa 10 milioane EUR pentru investiţii în 2013.Totuşi, acestea sunt excepţii, iar valoarea investiţiilor atrase de start-upuriletehnologice este încă redusă, în cele mai multe cazuri aportul de capitalavând mai puţine zero-uri. Direcţia este una bună şi duce la o rafinare a pieţeiprin crearea unei concurenţe evidente între antreprenori, dar şi prin stimulareainventivităţii acestora.Dincolo de capital, piaţa actuală permite exploatarea rapidă a unor idei.Generalizarea mobilităţii şi a consumului de apps-uri prin intermediul platformeloronline ale Apple, Microsoft sau Google aduce piaţa globală în faţaoricărui antreprenor. Chiar dacă studiile arata că 60% din aplicaţiile mobileaduc maxim 500 USD pe lună caştig pentru dezvoltatori, există suficiente cazuricare să demonstreze că ideile bune susţinute cu perseverenţă şi marketingpot deveni lozul cel mare.Ce perspective aduce această stare de fapt? Pe de o parte, ar fi de aşteptatca numărul şi calibrul investitorilor să crească şi mi-ar plăcea să văd implicaţiîn astfel de iniţiative şi o bună parte dintre managerii care au ieşit din industriaIT prin vânzarea unor companii şi care cu siguranţă au disponibilităţifinanciare considerabile, iar pe de alta, tot mai mulţi angajaţi cu talent creativse vor angaja în proiecte personale, renunţând la siguranţă unul contract demuncă pentru „mirajul“ antreprenoriatului. Anul trecut, în cadrul concursului„Afacerea Ta, Faima Ta“, organizat de Microsoft, am jurizat 10-12 planuri deafaceri ale unor start-up-uri, iar dintre acestea, 4-5, cu acces la resurse (bani şiknow-how), ar avea şanse reale pe piaţa globală.Printing&Imaging12GIS16Cercetare&Învățământ superior/Chestionar285

SumarCover Story196Criogenia, în sprijinulunei noi ere a energieiManagerial ToolsProject Management11Noutăţi pe piaţa managementuluide proiect în cloudBusiness SolutionsPrinting&Imaging12Victor Matei, Partner ChannelManager Canon România:„Alături de Eurocom oferimcel mai amplu portofoliu deechipamente LFP din piaţă“Securitate14Piaţa DLP şi-a dublat volumulîn patru aniGIS16Smallworld Water Office,soluția GIS pentru companiileregionale de apă243246Cloud ComputingVirtualizare19Infrastructură sau cloud privat?4020Creşte interesul companiilorromâneşti pentru virtualizare6 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013

Cover StoryCriogenia,în sprijinul unei noi ere a energieiNoul laborator de temperaturi joase realizat în cadrul proiectului CRYO-HY8 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013

Cover StoryFizica şi ingineria temperaturilorscăzute au fost considerate mulţi ani unsubiect “exotic”, situat mult prea departede realitatea cotidiană. Puţinele aplicaţiipractice existente în viaţa oamenilor aufost izolate şi au avut o acţiune limitată.Cu toate acestea, impactul criogeniei –fizica şi ingineria temperaturilor scăzute(prin temperaturi scăzute înţelegându-semai puţin de 100 K) – a fost consideratca fiind unul imens, având aplicabilitateîn diferite medii. Institutul Naţional deCercetare-Dezvoltare pentru TehnologiiCriogenice şi Izotopice – ICSI Rm. Vâlcease află în avangarda implementăriişi dezvoltării tehnologice a energiilorregenerabile și a deschis, prin creareaunui laborator de temperaturi scăzutepentru aplicaţii energetice ale fluidelorcriogenice, posibilități noi de cercetare șiinovare în domeniul energetic.Prof. dr. Ioan Ștefănescu, director generalICSI Rm. Vâlcea, Ing. Marian CuruiaFilozofia din umbra cercetărilorîn domeniulfizicii şi ingineriei temperaturilorscăzute sebazează pe principiulcă multe proprietăţi alematerialelor (comune sauspecial produse) se schimba semnificativatunci când sunt supuse acestei game detemperaturi, iar această diferenţă poate fiutilizată în anumite aplicaţii, de la stocareahidrogenului lichid ca purtător universalde energie a viitorului, până la transportulşi stocarea celuilalt purtător de energie şianume curentul electric. Trebuie observatcă dezvoltarea rapidă a criogeniei ca subiectde cercetare a generat noi tipuri deaplicaţii, necunoscându-se încă numărulposibilelor domenii de utilizare.Cadru potrivitpentru dezvoltareade noi tehnologii pentrutransportul şi stocareaenergieiConceptul pe care încercăm să-l punemîn valoare prin implementarea proiectuluiCRYO-HY: Dezvoltarea infrastructuriiCD a ICSI prin crearea unui laborator detemperaturi scăzute pentru aplicaţii energeticeale fluidelor criogenice este faptulcă noua eră a energiei are nevoie de aportuldiferitelor domenii tehnologice, criogenianefiind nici pe departe ultimul dintreele. Am pornit de la presupunerea căatât emisiile poluante globale, cât şi celelocale creează o cerere foarte mare pentrustrategii energetice sustenabile. S-a sugeratcă hidrogenul, ca purtător de energie,este un element important pe termenmediu şi lung. Drumul către o viaţă încare hidrogenul are o importanţă extremănu este cunoscut încă. Există nenumăratebariere de ordin tehnologic, financiarşi politic care trebuie îndepărtate, însăse pare că s-a ajuns la un acord în acestsens. Luând în considerare această ipotezăde bază, trebuie menţionat faptul cădouă din principalele provocări de ordintehnologic în crearea unei infrastructuripentru acest purtător sunt transportul şistocarea energiei. La acest capitol sprijinulcriogeniei este mai mult decât binevenit,iar prin acest proiect se încearcăelaborarea cadrului instrumental pentrudezvoltarea unor noi tehnologii pentruacest tip de aplicaţii.Sprijin pentrudetritierea apeiNoua eră energetică mai este “susţinută”cu ajutorul tehnologiilor de temperaturiscăzute şi în domeniul unei alte abordărienergetice - tehnologia de fuziune.Un aspect major pentru tehnologia defuziune este tehnologia de detritiere aapei, pentru care institutul aplicant esterecunoscut ca un puternic partener decercetare în cadrul proiectului primuluireactor de fuziune – ITER (InternationalThermonuclear Experimental Reactor).Bază experimentală pentru tehnologiade detritiere a apei este distilarea criogenică.Prin urmare, activitatea criogenieidevine un sprijin puternic pentru aceastaaplicaţie în tehnologia de fuziune. Desigur,aceasta nu este singură activitate a fiziciişi ingineriei de temperaturi scăzute carese intersectează cu domeniul fuziunii.Supraconductivitatea are un impact majorasupra întregului proces de fuziune, iaracest fenomen este văzut ca un al doileapas în activitatea de cercetare ce poate fidezvoltat în cadrul noului centru.Premise pentrucreșterea performanțelorsupraconductorilorSe estimează că o importanţă deosebită vafi acordată unuia dintre cele mai demne deobservat fenomene din punct de vedere alimpactului dintre procesele la temperaturiscăzute - supraconductivitatea. Beneficiile15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 9

Cover Storytehnologiei de reţea supraconductoaresunt pe cale de a fi obţinute. Din 1986s-au făcut eforturi considerabile pentrudescoperirea şi producerea de materialecu proprietăţi supraconductoare la temperaturimai mari decât cea a fierberiiazotului lichid, pentru proiectarea unortrasee de producţie accesibile pentru accelerareaalinierii pe ambele axe şi a fixăriide vortexuri necesare pentru operareala tensiune ridicată şi pentru proiectareaşi testarea de cabluri, transformatoare,limitatoare de curent de vârf şi maşinirotative. Prima generaţie de fire supraconductoare(1G) realizate din BSCCO afost depăşită de cea de-a doua generaţie(2G) de fire realizate din YBCO, având oformă radical diferită şi un potenţial deperformanţă cu mult mai ridicat.În ciuda acestui progres promiţător,tehnologia actuală nu poate penetra piaţăla scară largă. Temperaturile ridicate detranziţie ale familiei de supraconductoridin oxid de cupru elimină problemelede refrigerare, necesitând o răcire dedoar până la 77K pentru utilizările unuicâmp magnetic zero sau 50K pentru utilizărilepe teren, faţă de 4K, caracteristicsupraconductorilor convenţionali. Cutoate acestea, refrigerarea reprezintă unelement costisitor, făcând descoperirea denoi materiale cu temperaturi de operareşi mai mari o adevărată provocare tehnologică.Performanţa supraconductorilor2G de transportare a curentului într-uncâmp magnetic zero nu este adecvatăpentru aplicaţii precum cabluri sau limitatoarede curent de vârf.Aflarea unei soluţii în ceea ce priveșteperformanţele supraconductorilor necesitănu doar utilizarea empirică de noimateriale şi descoperirea factorilor care leafectează performanţele, ci şi o înţelegerefundamentală a originilor microscopiceale caracterului supraconductor. Cele douăproprietăţi supraconductoare - temperaturade tranziţie şi capacitatea de a transportacurentul electric – reies din diferiteaspecte ale stării de supraconductivitate,fiecare cu propriile interacţiuni şi propriulcomportament macroscopic. În mod evident,având în vedere experienţa noastrăanterioară şi motivaţia activităţii noastre– dezvoltarea tehnologiilor de criogenie– ţinta noastră declarată este cercetareasupraconductivităţii la nivel microscopicşi, pornind de aici, crearea unor sistemepractice experimentale şi demonstrativepentru distribuirea şi stocarea energiei.10 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013Echipamente pentru extinderea instalaţiei de distilare criogenică– Sistem de măsură şi control pentru unitatea de distilare criogenicăPosibilități noi deprogrese revoluţionareîn transmiterea şidistribuirea energieiCercetarea fundamentală a supraconductivităţiiare un rol important în realizareaunui sistem de distribuţie a energiei electriceeficient şi sigur, în vederea satisfaceriicererii tot mai mari de energie şi pentrureducerea numărului de fluctuaţii de tensiuneşi a penelor de curent la scară largă.La nivel global, cererea de energie are orată de creştere de aproximativ 2.3% pe an.Se estimează că fracţiunea de energie consumatăsub formă de electricitate va creştede la 40% la 70% până în anul 2050, iardacă vehiculele electrice îşi vor face apariţiaîn societatea viitorului, aceasta poateînregistra o creştere dramatică. Proprietăţilefizice ale supraconductorilor pot facilitaprogrese revoluţionare în transmitereaşi distribuirea energiei. Prin utilizareatraiectoriilor oferite de tuburile de cupruale reţelei electrice, cablurile supraconductoarepot transmite electricitate cu o capacitatede până la cinci ori mai mare decâtcea existentă, satisfăcând cu uşurinţă cerereadin secolul viitor. Mai mult, rezistențasupraconductorilor la curenţi de suprasarcinăpermite proiectarea şi realizarea unordispozitive care pot avea o reacţie rapidă şidinamică la întreruperile de sarcină. Noileechipamente complementare supraconductoare,precum limitatoarele de curentde vârf, transformatoarele şi generatoarelede putere reactivă vor fi compacte şi vorfuncţiona la o capacitate mai mare decâtechipamentul convenţional. În plus, unnou concept cu o motivaţie puternică înultima perioadă şi pe baza căruia se doreştecrearea unui sistem complex care arputea “transporta“ energia sub formă dehidrogen şi electricitate în aceeaşi structurăeste propus spre a fi investigat şi dezvoltatla nivel pilot.

Cover StoryObiectivele principaleale Laboratorului deTemperaturi ScăzuteEchipament de vârf din cadrul Laboratorului de Temperaturi joase– Sistem de măsurare a proprietăţilor electrice de material cu magnet supracoductorSarcina noului laborator de cercetări esteaceea de a găsi aplicaţii ale acestor activităţicu scopul de a satisface cererea dinviitor în ceea ce priveşte o nouă structurăenergetică. Versatilitatea soluţiilor şi diversitateaposibilităţilor oferite prin acestsubiect de cercetare formează un cadruîncurajator pentru proiectarea unei instalaţiicomplet echipate pentru cercetare şiactivităţi în acest domeniu.Realizat în cadrul misiunii declarate“Criogenia în sprijinul unei noi ere aenergiei”, proiectul „CRYO-HY: Dezvoltareainfrastructurii CD a ICSI princrearea unui laborator de temperaturiscăzute pentru aplicaţii energetice alefluidelor criogenice”, în valoare totalăde 61.838.231 lei, cofinanţat de UniuneaEuropeană prin Fondul EuropeanInstrumentaţie de analiză performantă din cadrul Laboratoruluide Temperaturi joase – Sistem SEM de microscopie cu baleiere electronicăde Dezvoltare Regională, dezvoltă maimulte direcţii în domeniul cercetării latemperaturi joase, desemnate să aibă carezultat realizări tehnologice practice şivalidări cu scopul de a sprijini diferitedomenii energetice în care InstitutulNaţional de Cercetare a TehnologiilorIzotopice şi Criogeniei este deja implicat– tehnologiile pe bază de hidrogenşi separarea tritiului pentru tehnologiafuziunii. Ambele se referă în mod directla “HIDROGEN”, acesta fiind cuvântulcheie al activităţii institutului încă de laînfiinţarea sa în anul 1970.Activităţile desfăşurate în cadrul proiectuluiau vizat direct înfiinţarea unuinou laborator pentru temperaturi scăzutesub forma unui complex de cercetare,care se va axa pe investigarea lichefierii,pe procesele de stocare şi transport alfluidelor (în special hidrogen şi heliu), cuaplicaţii directe în domeniul energetic.Noul laborator are un puternic caractertehnologic, iar principala sa caracteristicăconstă în dezvoltarea şi validarea tehnologiilorpractice în criogenie, precum şidomeniile aferente necesare pentru transformareasa într-o structură energetică înviitorul apropiat.A fost construit un nou complex decercetare care include o hală mare pentrusistemele de lichefiere şi criostate specificeşi echipamente de testare şi validarea tehnologiilor de transport şi stocare ahidrogenului, precum şi trei laboratoare:••Unitatea de investigaţii microstructurale••Aplicaţii de supraconductibilitate pentrustocarea şi transportul energiei••Analiza purităţii gazului şi a compoziţieiizotopilor.Un alt obiectiv în cadrul proiectuluia vizat furnizarea echipamentelor tehnologicepentru extinderea instalaţieide distilare criogenică, care este legatădirect cu tehnologia de fuziune, distilareacriogenică a izotopului de hidrogen,fiind principala metodă pentru tehnologiade detritiere a apei, parte esenţială aîntregului complex de fuziune din mareleproiect experimental de fuziune ITER.Sistemul de Detritiere al Apei – WDSeste principala instalaţie ce trebuie dezvoltatălegat de ciclul combustibilului înreactorul de fuziune. Un complex integratalcătuit din WDS bazat pe schimbulelectrolitic combinat (CECE), angajândo coloană de schimb catalitic de fazălichidă (LPCE), şi un Sistem SeparareIzotopi bazat pe distilare criogenică(CD) este dezvoltat la Râmnicu Vâlcea.Până acum, acest complex de testare, culimitările impuse de lipsa de energie derefrigerare, a fost folosit pentru studii deperformanţă de proces, pentru a măsuradiferiţi factori de separare izotopicăşi pentru a valida modelul şi operareaunor asemenea sisteme pentru aplicaţiide fuziune. Noul sistem de refrigerareachiziţionat va înlocui vechiul sistemcare nu mai putea face faţă la noile coloanede distilare.Grație proiectului CRYO-HY, ICSIși-a creat capacitatea de a cerceta și dezvoltanoi tehnologii menite să permităelaborarea de soluții novatoare de stocareși transport al energiei utilizând gazelelichefiate și și-a extins capacitatea de cercetareîn domeniul extragerii și stocăriiizotopilor hidrogenului -Tritiu și Deuteriu-în vederea decontaminării apei greletritiate care provine de la reactoarele detip CANDU.15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 11

ŞtiriRevizie generală PETROTEL-LUKOILrealizată cu consultanță TotalSoftRafinăria Petrotel-Lukoil, una dintre celemai importante rafinării din Europa deSud-Est, a finalizat în termen și în bugetrevizia generală programată pentruperioada 20 februarie – 12 aprilie 2013.Pregătirea și derularea proiectului derevizie s-au realizat în decursul a 7 luni,perioadă în care compania petrolieră abeneficiat de serviciile de consultanțăîn management de proiect oferite deTotalSoft.Proiectul a avut ca scop creştereagradului de fiabilitate pentru echipamenteletehnologice, dar şi implementareaunor proiecte investiţionalepentru îmbunătăţirea proceselortehnologice, reducerea consumuluide resurse energetice, îmbunătăţireacalităţii factorilor de mediu şi creştereagradului de siguranţă în funcţionare.Criteriile de alegere a consultantului înmanagement de proiect au fost foartestricte. S-a urmărit asigurarea managementuluiintegral pentru fiecare stadiual proiectului, încadrarea în timp și înbuget, limitarea resurselor, precum șieficientizarea planificării, programareași controlul operațiunilor.„Consultanța oferită de TotalSoftpentru acest proiect a fost un real suport.Echipa de specialiști ne-a oferitsoluții ingenioase cu un maxim efectpe tot parcursul proiectului. În faza deexecuție am avut un control complet alactivităților, am putut analiza rezultateleși am beneficiat de informații în timpreal pentru decizii rapide și la obiect“, adeclarat Yurii Erogov, Director GeneralAdjunct Mentenanță și Reparații UtilajePETROTEL - LUKOIL.TotalSoft a alocat acestui proiect oechipă de 4 project planneri. Împreunăcu specialiștii Lukoil și cei ai contractorilorimplicați în retehnologizarea echipamentelordin rafinărie s-a planificat minuțiosproiectul, astfel încât timpul de oprire alinstalațiilor să fie cât mai mic și să afectezecât mai puțin activitatea rafinăriei.TotalSoft asigură consultanța pentru reviziileanuale ale Rafinăriei Petrotel-Lukoilîncepând din anul 2003.Epicor ERPanunţă peste 1.000de clienţi activiEpicor Software Corporation a anunţat încadrul evenimentului EPICOR INSIGHTS că aatins o bornă de referinţă a implementărilorcu soluţia sa ERP, depăşind un număr de 1.000de clienţi ai soluţiei actualizate, respectivpeste 113.350 de utilizatori în întreaga lume.Cu numai un an în urmă, la conferinţa anualăa clienţilor săi, compania anunţase aceastăcea mai recentă versiune a Epicor ERP, în versiuneaactuală a soluţiei, Epicor oferind peste300 de îmbunătăţiri şi caracteristici noi. Înacelaşi timp, Epicor a anunţat că şi-a extinsechipa de servicii de consultanţă la nivelmondial, la peste 800 de experţi cu experienţăîn industrie, a înfiinţat un Birou de Managementde Proiect (PMO) şi a introdus Serviciilede Consultanţă de afaceri, cu scopul de a-şisprijini clienţii în îmbunătăţirea proceselor şimanagementul schimbării.„O dată cu cerinţele în creştere pe care leîntâmpină astăzi companiile, Epicor ERP continuăsă evolueze, pentru a răspunde nevoilorîn schimbare ale clienţilor noştri şi varietăţiiindustriilor pe care le deservesc“, a declaratMalcolm Fox, vicepreşedinte de marketing deprodus pentru Epicor.12 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013Ericsson, desemnat lider global peManagementul Operațiunilor TelecomEricsson a fost recunoscut ca liderde piață la nivel global în materiede servicii pentru ManagementulOperațiunilor Telecom de cătrefirma internațională de consultanțăși cercetare în IT Gartner, în studiulAnaliza cotei de piață la nivelglobal pentru ManagementulOperațiunilor Telecom– BSS, OSS șiSDP (2011-2012). Studiul Gartnera analizat 5 furnizori la nivel globalde servicii pentru ManagementulOperațiunilor Telecom, iar Ericssona fost desemnat numărul 1 pentrusistemele de suport al operaţiunilorşi suport de business (OSS/BSS) șipentru livrarea de servicii și soluțiitelecom de ultimă generație.„În ultimii doi ani, Ericsson a făcutachiziții și investiții strategice pentrua poziționa compania ca liderîn materie de servicii pentru ManagementulOperațiunilor Telecom“,a declarat Per Borgklint, Head BusinessUnit Support Solutions, Ericsson.„Astăzi suntem foarte mândrică Ericsson a fost desemnat lider lanivel mondial de către Gartner șicredem că acest lucru este rezultatuldirect al eforturilor pe carele-am depus în această direcție“,a mai menționat Per Borgklint.Borgklint anticipează că inovațiaadusă de Ericsson în materie de IP,LTE și tehnologii de automatizare detip Self-organizing Network (SON)va duce la o creștere a cererii desoluții și servicii pentru ManagementulOperațiunilor Telecom. Anultrecut, Ericsson a fost desemnat liderîn studiul GartnerLTE MagicQuadrant,studiu careanalizeazăpiaţamondială defurnizori deinfrastructurăde reţea LTE.Per Borgklint,Head BusinessUnit SupportSolutions,Ericsson

Managerial Tools/Project managementNoutăți pe piațamanagementuluide proiect în cloudAplicațiile Cloud au transformat piața soluțiilor demanagement de proiect și management de portofoliu(PPM), datorită atât scalabilității lor, costului total deproprietate redus și scăderii riscului financiar, cât șicapacității de a oferi integrare în timp real și o platformăde colaborare unor echipe care lucrează la scarăglobală sau locală. Luiza SanduPotrivit analizei realizate de companiade cercetare Gartner anultrecut cu privire la serviciile cloudde management de proiect și portofoliu,piața pentru acest tip de servicii softwareeste estimată să înregistreze o rată anualăde creștere de 23% până în 2016, comparativcu 8,1%, cât este preconizat să creascăpiața de management de proiect și managementulportofoliului per ansamblu.De asemenea, piața de soluții PPM esteestimată la un miliard de dolari. Segmentulserviciilor PPM în cloud înglobeazăfurnizorii de servicii care, în general, suntcompanii mici și mijlocii, însă în continuădezvoltare, asigură funcționarea principalelorfuncționalități ale software-ului PPMîn cloud, au mai mult de 75% din bazainstalată pe platforme cloud native sauoptimizate, asigură o implementare ieftinăși rapidă a funcționalităților PPM, fără asolicita utilizatorilor gestionarea software-uluiși, de regulă, încheie contracte cudurata de un an.La începutul lunii mai a acestui an,reprezentanții Clarizen, una dintre companiilepoziționate de Gartner în cadranulVizionarilor din Magic Quadrant,au declarat că cererea pentru astfel deservicii este în creștere, datorită faptuluică le oferă managerilor de proiectși organizațiilor claritate și vizibilitate,ajutându-i să ia decizii bazate pe dateconcrete și nu pe presupuneri.În plus față de analiza furnizorilor deastfel de servicii, Gartner a mai identificatcâteva tendințe principale ale pieței PPM:1. Gartner a observat că din ce în ce maimult organizațiile se axează pe intensificareacolaborării, comunicării și raportăriicare adresează schimbul de informațiidintre managerul de proiect (responsabilpentru gestionarea și monitorizarea lucrărilor)și sponsorul de proiect (cel carecere rapoartele de activitate).2. Odată cu ascensiunea agile, aplicațiilePPM susțin unele din mijloacele decomunicare, colaborare și raportareasociate cu metodele de dezvoltare agile,cum ar fi Scrum. Un portofoliu tipicde proiect include tipuri de proiectediferite, bazate pe o gamă largă de metodologiiși variante agile mai sofisticatepentru dezvoltarea de noi produse.3. PPM, rețelele sociale și colaborarea- în analiza companiei de cercetarese mai arată că rețelele sociale și colaborareaîn contextul PPM sunt doaro toană, care mai degrabă ar puteadispărea la un moment dat, decât sădevină o capabilitate legitimă și de nădejdea PPM.Instrumentele de colaborare și comunicareorganizațională, inclusiv urmărireaproblemelor, sincronizarea, integrareasistemelor de e-mail și a aplicațiilor aureprezentat ani de-a rândul adevărați piloniai produselor software PPM.Și, în final, pentru că tot am amintitde cadranul Gartner, iată și MagicQuadrant pentru soluțiile EPM, datpublicității recent.Sursa: Gartner 2012Sursa: Gartner 201315 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 13

Business Solutions/Printing&ImagingVictor Matei, Partner Channel Manager Canon România„Oferim alături de Eurocomcel mai amplu portofoliude echipamente LFP din piaţă“Canon România şi Eurocomau participat împreună,recent, la convenţiainternaţională de arhitecturăşi design ROCAD 2013,luând pulsul uneia dintrecele mai dinamice nişe depiaţă din perspectiva cereriide echipamente de printarede format mare. Amdiscutat cu Victor Matei,Partner Channel ManagerCanon România şi responsabilcu produsele de businessdin portofoliul Canon,despre evoluţia Canon pepiaţa locală de echipamenteLarge Format Printing şidespre avantajele pe carele poate oferi un parteneriatcu un jucător cu experienţă,precum Eurocom.Radu GhiţulescuCum se prezintă piaţa locală de echipamentede printare de format maredin perspectiva Canon România?Piaţa locală de echipamente de imprimareîn format mare (Large Format Printing– LFP) a fost afectată, inevitabil, desituaţia economică din ultimii patru ani,ca de altfel întreaga piaţă de printing. Şiaceasta pentru că o bună parte din piaţaLarge Format Printing este reprezentatăde sectorul CAD, în care domeniul construcţiilorare o pondere majoritară. Dar14 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013acesta a înregistrat un recul drastic, faptcare a generat o scădere importantă deunităţi vândute pe piaţa locală. Cu toateacestea, Canon şi Océ au avut anul trecuto creştere substanţială în România, ceeace a permis atingerea a unei cote de piaţăde aproximativ 33% (waterbased printers),conform datelor InfoSource. Esteun rezultat bun, reuşit pe un fond de scăderea pieţei, şi care ne situează cu peste10% faţă de media europeană a Canon pezona echipamentelor LFP.Care au fost motoarele decreştere, având în vedere scădereaînregistrată generic de piaţă?Pentru noi, evoluţia pe plus a fost asigurată,pe de o parte, de creşterea cereriivenite din zona de artă grafică, cu unaccent deosebit pe partea de advertising.Însă trebuie subliniat faptul că un numărfoarte mare de unităţi au fost vândute înzona tradiţională de CAD. Şi asta pentrucă, după mai bine de trei ani de la declanşareacrizei economice, numeroasecabinete de arhitectură – dar şi companiide construcţii – au început să conştientizezefaptul că nu mai pot face faţăcerinţelor pieţei cu echipamente de LargeFormat Printing uzate, nu doar moral, cichiar fizic. Am beneficiat de avantajul căam putut veni în întâmpinarea nevoii deschimbare cu cel mai amplu portofoliude echipamente Large Format Printing,sprijiniţi de un ecosistem de parteneri, lanivel naţional, foarte eficient. Aceste douăzone ne-au permis creşterea amintită, înregistratăpe un trend negativ al pieţei, şirealizată prin câştigarea din cota de piaţăa concurenţei.Estimaţi că aceste sectoarevă vor permite să vă menţineţipe un trend ascendent?Aşa cum aminteam, una dintre zonele cuo dezvoltare interesantă nu doar la nivellocal, ci şi european, este cea de artă grafică– cu tot ce subinclude acest domeniu:advertising, fotografie de format mare,reproduceri de artă etc. Desigur, Europade Vest este cu câţiva paşi înaintea pieţeilocale, nu doar din punct de vedere alveniturilor generate, ci mai ales al cererilorvenite dinspre piaţă către producători,traduse în volume de imprimare mari.Canon are o ofertă foarte solidă în aceastădirecţie, care include echipamentepremiate la nivel internaţional, cum ar fi,de exemplu, cea mai bună imprimantăfoto, Canon ImagePrograf seria 8300,8400. Deţinem, totodată, echipamenteperformante cu care acoperim cerereaImplicare în procesul educaţional„În timpul evenimentului ROCAD am asistat la un fenomen interesant – foartemulţi studenţi la arhitectură au vizitat standul nostru de prezentare. Interesulpentru tehnologie a reprezentat un semnal pozitiv pentru noi şi, pentru a veniîn întâmpinarea acestora, am luat decizia de a contribui şi noi, Canon România,la îmbunătăţirea procesului educaţional. Iniţiativă care s-a materializat chiar întimpul desfăşurării ROCAD, prin donarea unuia dintre echipamentele expuseUniversităţii de Arhitectură şi Urbanism «Ion Mincu».“

Business Solutions/Printing&Imagingvenită din zona de advertising şi devolume mari de imprimare în formatmare – cum ar fi, de exemplu, imprimantelecu 8 cartuşe de cerneală,care oferă un nivel superior de calitateal printului, dar şi un nivel optimde productivitate, respectiv o vitezămare. Totodată, ne vom concentraîn continuare pe cererea generată depiaţa de CAD şi GIS, unde estimez că,în perioada 2013-2014, este posibilsă asistăm la un reviriment al cererii,bazat pe nevoia înlocuirii parculuide echipamente uzate. Este o nevoiegenerată, pe de o parte, de problemelecreate de echipamentele cu un nivelscăzut de productivitate şi viteză, fărămulte dintre funcţionalităţile consideratestandard la momentul actual, cuun nivel scăzut de compatibilitate cunoile aplicaţii software etc. Pe de altăparte, este vorba de cerinţele clienţilorfinali, care au evoluat sensibil, mai alesîn ceea ce priveşte nivelul de calitate.Sunteţi prezenţi la ROCAD alăturide Eurocom. Care au fost motivelecare au justificat această alegere?Victor Matei,Partner ChannelManager Canon RomâniaROCAD reprezintă un evenimentdedicat exclusiv arhitecţilor şi designerilorşi am ales să fim prezenţi aicialături de partenerul nostru Eurocom,pentru că este o companie solidă, acărei ofertă include o gamă extinsă deproduse Canon, dar şi întreg portofoliulde echipamente Large FormatPrinting de la Océ . În acest fel, alăturide Eurocom, oferim cel mai ampluportofoliu de echipamente LPF indoorşi outdoor din piaţă, care acoperă dela echipamente de printare laser albnegru,până la cele mai performanteşi complexe, cum ar fi echipamenteleOcé Arizona, care pot imprima pe ogamă extrem de diversă de suporturi.Pe de altă parte, trebuie menţionat căEurocom sărbătoreşte anul acesta 20de ani de existenţă, ceea ce reprezintăun atu greu de egalat pe piaţa locală– două decenii de experienţă şi deexpertiză Océ în domeniul printuluiprofesional. Existenţa unui partenerde asemenea calibru reprezintă pentrunoi, Canon România, un avantaj competitivreal.15 APRILIE - 15 MAI 2013MARKET WATCH 15

Business Solutions/SecuritatePiaţa DLP şi-a dublatvolumul în patru aniConceptul Data Loss Preventioneste unul relativnou pe piaţa aplicaţiilor desecuritate. Cu toate acestea,pentru că oferă soluţiieficiente pentru o serie deprobleme reale, reprezintăo nişă cu dezvoltare rapidă,care şi-a dublat volumul îndoar patru ani. Chiar dacănu a depăşit încă valoareatotală de un miliard de dolari,este un rezultat remarcabilatins în condiţiile noiirealităţi economice.Radu GhiţulescuData Loss Prevention (DLP)este, la momentul actual,una dintre cele mai puţinînţelese instrumente dinpanoplia soluţiilor de securitate.Potrivit specialiştilor, principalele cauze ale „erorilorde percepţie“ asupra conceptului DLP sedatorează faptului că există o multitudinede vendori care comercializează soluţiidenumite diferit, dar care fac referire laaceeaşi piaţă DLP.Astfel, în afară de Data Loss Prevention,la o căutare online rapidă mai pot fiidentificate următoarele denumiri: DataLeak Prevention; Information Loss Prevention;Information Leak Prevention;Extrusion Prevention; Content Monitoringand Filtering; Content Monitoringand Protection.Iar dacă înlocuim „Prevention“ cu „Protection“rezultă încă vreo patru variante.16 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013Unde apar diferenţeleDesigur, există diferenţe nu doar la nivelsemantic, dar acestea provin din faptulcă există pe piaţă numeroase soluţii careoferă funcţionalităţi DLP limitate, fără afi produse care să corespundă întru totuldefiniţiei aferente conceptului de DataLoss Prevention.Într-o definiţie generică, soluţiile DLPau rolul de a monitoriza accesul la datelestocate şi informaţiile transmise cătreOferta de soluţiiDLP pe plan localLa nivel mondial, principalii vendoride soluţii DLP sunt Symantec, RSA(divizia de securitate a EMC), Websense,McAfee, CA Technologies şiVerdasys – incluse de Gartner în„Leaders quadrant“.Coform ierarhiei realizate de Info-Tech („Info-Tech DLP Vendor Landscape“):pe primele locuri (în categoria „Champion“) se încadreazăWebsense, McAfee şi RSA, în timpce Symantec este nominalizată încategoria „Market Pillar“.Majoritatea jucătorilor enumeraţimai sus sunt prezenţi pe plan localprin intermediul partenerilor dinRomânia ai respectivelor companii.Printre cele mai active companii depe piaţa românească se numără:New Tech Consulting; Provision;Romsym; Activ Systems; ProtossSolutions; Datanet Systems; Brinel;IT Professional Solutions; AssecoSEE România; IT Smart Systems;Crescendo; Safetech Inovations;Datanet Systems.exteriorul organizaţiilor, oferind posibilitateade a identifica potenţialele scurgeride informaţii neautorizate. O soluţieDLP include instrumente de mangementcentralizat, suport dedicat de definirea regulilor şi politicilor de securitate, aworkflow-urilor, precum şi unelte de monitorizareşi protejare efectivă a datelor.Pentru a opera diferenţierile necesareprintre vendorii de soluţii DLP, analiştiide la Gartner utilizează următoarea ierarhizare:••Enterprise content-aware DLP suntsuite de soluţii care integrează tehnologiisofisticate de detectare şi careinclud soluţii atât pentru staţiile delucru, cât şi pentru servere, aplicaţiide monitorizare a reţelelor, console demanagement centralizat, suport pentrudefinirea politicilor avansate şi fluxurilorde lucru;••DLP-lite sunt produse care utilizeazătehnici de detecţie mai puţin sofisticateşi care suportă un număr limitat deprotocoale (e-mail, Web, FTP). Suntutilizate, în principal, pe staţiile de lucruale utilizatorilor şi/sau pentru monitorizareareţelei. Suportul oferit pentru managementulcentralizat este limitat.••Channel DLP sunt soluţii care includfuncţionalităţi de tipul Data Loss Preventionintegrat cu alte soluţii şi tehnologiide securitate, cum ar fi criptareae-mail-urilor, de exemplu. Soluţiile deacest tip au un set limitat de funcţionalităţiDLP.Dincolo de soluţiile acoperite deaceastă ierarhie, există o serie de aplicaţiicare revendică titulatura DLP, dar carenu corespund criteriilor de definiţie, pentrucă, deşi oferă în mare acelaşi tip defuncţionalităţi, nu aplică regulile stabiliteţinând cont de contextul şi/sau conţinutulmonitorizat.

O piaţă cu creştere rapidăDeşi este un concept relativ nou, careşi-a făcut intrarea pe piaţa undeva în2005-2006, Data Loss Prevention a reuşitsă câştige rapid ca nivel de popularitateîncepând din 2007. La această evoluţie acontribuit şi faptul că în ultimii 2-3 ani,odată cu dezvoltarea serviciilor bazatepe tehnologii de Cloud Computing şicreşterea amplorii fenomenului BYOD(Bring-Your-Own-Device), controlul şimonitorizarea modului în care sunt accesateşi utilizate informaţiile critice alecompaniilor au devenit cerinţe stringente.O dovadă concludentă în acest sens esteşi evoluţia pieţei globale de soluţii DLP dinultimii 3 ani, care a crescut de la o valoaretotală de 300 de milioane de dolari în 2010,la 425 în 2011 şi 535 anul trecut, potrivitGartner. Pentru anul în curs cabinetul deconsultanţă preconizează atingerea uneivalori de 670 de milioane de dolari.Raportat la volumul total al pieţei desecuritate la nivel mondial este, evident,o valoare mică, dar trebuie ţinut că, pe deCum se prezintăpiaţa românească„80% din proiectele DLP realizateîn România sunt implementate îninstituţiile financiar-bancare. Băncile aufost principalii «early adopters» pe planlocal, iar aici se regăsesc şi cele maimari proiecte DLP. De altfel, un proiectrealizat în una din băncile locale a fost,din perspectivă cronologică, al treileamare proiect DLP realizat în Europa deSud-Est. Restul de 20% din piaţă estereprezentat de proiectele implementateîn sectorul medical şi farmaceutic. Înceea ce priveşte evoluţia pieţei localeDLP, estimez că aceasta va creşte înurmătorii doi ani ca urmare a cererilorvenite exclusiv din mediul privat. Cuprecizarea că, la momentul actual,sectorul financiar-bancareste deja acoperit – într-oformă sau alta – în ceeace priveşte protecţiaîmpotriva pierderii datelorconfidenţiale.“Ionuţ Boldizsar, ManagingPartner New Tech Consultingo parte, DLP este un concept relativ nou,care acoperă o zonă de nişă. Pe de altăparte, chiar dacă nu a depăşit încă valoareatotală de un miliard de dolari, dublareavalorii în patru ani este un rezultatremarcabil ţinând cont că a fost atins încondiţiile noii realităţi economice.Creşterea pieţei nu s-a făcut simţită cuaceeaşi intensitate la nivel global. De exempluîn zona EMEA, reglementările existenteşi legislaţia în vigoare au încetinit adoptareaacestui tip de soluţii. Se pare însă că decalajulfaţă de piaţă nord-americană, undesoluţiile DLP au cel mai mare nivel de penetrare,începe să fie recuperat cu precădereîn ţări precum Franţa, Germania, Elveţia,Turcia şi Rusia.Deşi estimările generale sunt că, începânddin 2014-2015, soluţiile DLP vor devenielemente-cheie în politicile de securitateale multor companii care lucrează cuvolume mari de informaţii critice, analiştiipreconizează că doar o treime din companiilecare vor utiliza astfel de aplicaţii voravea o strategie coerentă de monitorizare aaccesului la date critice.HP a anunţat extinderea portofoliuluiHP TippingPoint NX Series Next GenerationIntrusion Prevention System(NGIPS) cu soluţii noi care accelereazădetectarea, identificarea şi diminuareaameninţărilor de securitate care potapărea în reţea.Noile soluţii HP S7500NX, HPS6200NX şi HP S2600NX NGIPS completeazăfamilia HP NX şi asigură viteze detransfer de 20Gbps, 10Gbps, respectiv3Gbps. Soluţia HP S7500NX oferă unuldintre cele mai mari volume de traficdin industrie, într-un design cu douăunităţi într-un rack care poate reduceamprenta totală a centrului de date şicosturile energetice cu care se confruntăorganizaţiile.Noile soluţii permit echipelor însărcinatecu securitatea reţelei sălocalizeze rapid şi cu acurateţe ameninţările,fără a încetini traficul înrețea. De asemenea, acestea le oferăclienţilor flexibilitatea de a-și personalizainterfeţele şi opţiunile de bypass,asigurând astfel continuitatea operaţiunilorîn cazul producerii unei avarii adispozitivelor fizice. Toate soluţiile HPTippingPoint se bazează pe rezultateleunor cercetări de top în industrie, efectuatede comunitatea Zero Day Initiativeîn laboratoarele HP, HP Tipping-PointDVLabs, şi asigură identificarea,reducerea sau blocarea celor mai recentevulnerabilităţi de securitate.„Expansiunea aplicaţiilor mobile şipentru cloud a pus presiune pe operaţiunilede securitate să asigure reţelecare oferă cele mai mari viteze, menţinând,totodată, eficacitatea securităţii.HP TippingPoint continuă să livrezesoluţii inovatoare pentru securitateareţelei, construite pentru a limitaameninţările de securitate care evolueazărapid, fără a spori complexitatea,costurile sau consumul de resurse încentrul de date“, a spus Rob Greer,Vicepreşedinte şi General Manager,Enterprise Security Products, Tipping-Point, HP.15 MAI - 15 IUNIE 2013ŞtiriHP lanseazănoi soluţii pentrureducerea riscurilorde securitateMARKET WATCH 17

Business Solutions/GISSmallworld Water Office,soluția GIS pentrucompaniile regionale de apăAflate în derularea unui amplu program de dezvoltareși modernizare a infrastructurii și confruntându-secu probleme operaționale recurente, dintrecare se detașează pierderile în rețea, companiileregionale de apă au nevoie de o soluție GIS performatăpentru susținerea eficientă a proceselor debusiness.Smallworld Water Office esteun produs GIS complet careexcelează în satisfacereanevoilor de inventariere șidocumentare a rețelelor dealimentare cu apă și de canalizare,oferind în același timp o suită demodule funcționale care adresează întregspectrul de procese de afaceri: planificareși proiectare, construcție, exploatare șiîntreținere.Realworld Systems România este ocompanie specializată în domeniul GIS,cu o experiență bogată și îndelungată,dezvoltator și distribuitor al SmallworldWater Office și care, prin asocierea unuiset complet de servicii de consultanță,proiectare, management de proiect șiinstruire, constituie un partener de încrederepentru companiile regionale de apă.Rețelele de distribuție a apei, precumși cele de canalizare, se află într-o etapăconsistentă de modernizare și extindere,susținută prin cofinanțare europeană. Încadrul Programului Operațional SectorialMediu (POS Mediu) derulat în perioada2007-2013, axa prioritară 1 a fost dedicatăextinderii și modernizării sistemelorde apă și apă uzată, având obiectiveambițioase pentru a îmbunătăți calitateași accesul la infrastructură și servicii.Pentru a ridica gradul de acces la serviciilede apă de la 52%, în 2005, la 70%, pânăîn 2015, sunt necesare eforturi considerabile.Acest sector va beneficia de ceamai mare parte din fondurile europenealocate POS Mediu, respectiv 60% din 5,6miliarde de Euro, investițiile adresând,Provocările companiilorregionale de apă dinRomâniaCompaniile din România care îșidesfășoară activitatea în domeniul serviciilorpublice de alimentare cu apă și decanalizare se confruntă în prezent cu provocărimajore în ceea ce privește dezvoltarea,exploatarea și întreținerea rețelelorpe care le operează.18 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013

Business Solutions/GISîn principal, extinderea și modernizarearețelelor de apă și canalizare, precum șiconstruirea sau modernizarea stațiilorde tratare a apei potabile și a stațiilor deepurare.Rețelele existente trebuie însă săfuncționeze în continuare, iar eficiențaeconomică trebuie îmbunătățită permanent.În condițiile în care canalizațiile,conductele și instalațiile au în general ovechime considerabilă și sunt realizateadesea din materiale ale căror proprietăținu mai satisfac cerințele curente, oconsecință imediată este o rată marea defectării, ceea ce conduce, pe lângăeforturile umane, bănești și materiale, lapierderi de apă. Diminuarea și, în modideal, eliminarea pierderilor de apă constituieo preocupare majoră a operatorilorrețelelor de apă, nu numai din România,ci din întreaga lume.Pentru a face față acestor provocăriși multor alte cerințe ale activității uneicompanii regionale de apă, sunt necesaresisteme informatice complexe șiperformante pentru documentarea șimanagementul resurselor rețelelor, precumși asistarea în derularea fluxurilorde activități operaționale. Între acestea,sistemele informatice geografice (GIS)ocupă un loc foarte important, dată fiinddistribuția geografică a resurselor șidependența de caracteristicile terenurilorși solurilor, precum și de existența altorinfrastructuri de rețele utilitare.Smallworld WaterOffice, soluția completăpentru sectorul apeiSmallworld Water Office este un produsal GE Digital Energy, care se constituieîntr-o soluție GIS completă pentru companiiledin domeniul apei, furnizând modelede date geospațiale globale standardși o suită de aplicații integrate, fundamentalepentru managementul geospațialal rețelelor de alimentare cu apă și decanalizare.Smallworld Water Office reprezintăo propunere valoroasă pentru creștereaeficienței activității, oferind:••Un mediu unic pentru accesarea resurselorGIS ale rețelei companiei, în vedereasatisfacerii nevoilor de administrare,inginerie, operațiuni, întreținereși conformitate;••Managementul ciclului de viață a resurselorrețelei;WFM,FFAEFPSAP ® ,Maximo ®SHP,DXF,DGN...Oracle ®SpatialDatabaseSYNCClientsWater OfficeOutageManagementAssetManagementBusiness ApplicationsWorkflowsCall BeforeYou DigHouseConnections••Accesarea bazei de date geospațiale aresurselor rețelei de către sisteme șipersonalul companiei, atât din birou,cât și de pe teren;••Un grad ridicat de standardizare în întreagaorganizație.Printre caracteristicile esențiale ale produsuluise regăsesc:••Modele de date consistente, care susținproducerea, transportul și distribuția învederea alimentării cu apă, canalizarea,protecția catodică, telecomunicațiile șidocumentarea terenurilor de bază, cusuport flexibil pentru multiple formatede date;••Cadru configurabil pentru asigurareași controlul calității, verificareaintegrității datelor, conectivitatea în sistemși aplicarea regulilor de business;••Modul integrat pentru managementulfluxurilor de lucru, în vederea minimizăriisarcinilor administrative și încălcăriiregulilor;••Aplicație pentru managementul întreruperilor,care permite captura, analizași raportarea acestora, în vederea asigurăriiunui management eficient alderanjamentelor rețelei;Ground WaterManagementCathodic Prot.ManagementLand Base APISurface WaterManagementRights of WayData Capture BusinessMapReports Administration/SQLRulesRepresentationsConfigurationOffice Commom ApplicationsCustomerInterfaceSOMsData ModelsData SourcesSmallworldDatabasesGIS ClientsInspectionData QualityT&D WaterData ModelDrinking WaterRecycled WaterOracleDatabasesWeb ClientsLongitudinalProfileNetworkTracingDrainageData ModelWaste WaterStorm WaterExternalFilesThematicMappingWater Prod.Data ModelGround WaterData ModelAdmin.BoundariesAnalysis ClientsTransportationInstall/UpgradeShared Civil.Data ModelWater Bodies& Water Ways••Interfață pentru calcul hidraulic, carepermite exportul datelor relevante cătreaplicații dedicate;••Capabilitate „Call Before You Dig”,pentru îmbunătățirea eficiențeioperaționale în contextul activitățilordiverșilor furnizori de utilități,telecomunicații și companii ce deruleazălucrări civile în spațiul public.Rezultă importante beneficii pentru companiade apă, printre care:••Scurtarea fazei de proiectare cu 80%doar prin utilizarea capabilităților standard,scăzând astfel costurile de instalareși administrare;••Creșterea productivității prin utilizareaaplicațiilor și instrumentelor integralesuportate, destinate conformității cureglementările;••Menținerea valorii rețelei, maximizareautilizării resurselor acesteia și eficientizareacosturilor de operare;••Micșorarea costului total prin minimizareaefortului de integrare a soluției însistemele IT.Cunoașterea rețelei,cerință esențială pentrudezvoltare și exploatareAtunci când o companie dezvoltă, opereazăși întreține resurse interconectatedistribuite geografic, cum este cazuloperatorilor rețelelor de utilități sautelecomunicații, inventarierea acestoracapătă conotații mult mai complexedecât o simplă listă cuprinzând articoleși caracteristicile lor. Caracterul spațialal datelor induce cerințe suplimentarelegate de toate activitățile desfășuratepe întregul ciclu de viața al resurselor șirețelelor, făcând indispensabilă prezențaunei soluții GIS în arhitectura sistemelorIT ale companiei.Acesta este și cazul companiilor furnizoarede servicii de alimentare cu apă șide canalizare. În mod suplimentar, procesulprofund de modernizare și extindere15 MAI - 15 IUNIE 2013Mobile ClientsDEM/ContoursAnalysisSoil & ClimateImport/ExportCathodic Pr.Data ModelTelecomData ModelAddressesHydraulic ClientsEpoNETSWMMCRM,SCADA,GoogleNot includedNext releaseMARKET WATCH 19

Business Solutions/GISderulat în ultimii ani înalță considerabilexigențele impuse documentării, atât arețelelor existente, cât mai ales a celornoi. „Moștenirea“ rețelelor construite înurmă cu mulți ani s-a făcut pe bază dedesene pe hârtie și tabele de date răspânditeprin calculatoarele din rețeaua informaticăa companiilor, și această stare defapt este unul din motivele esențiale aleunei productivități foarte scăzute în acestdomeniu.Lipsa unor date, calitatea scăzută acelor existente (acuratețe, consistență,validitate), accesul dificil, indisponibilitateîn formă electronică adecvată, toțiacești factori contribuie în mod negativla eficiența activităților, fie că e vorbade planificare și proiectare, construire,întreținere sau furnizarea serviciilor.Smallworld Water Office exceleazăîn realizarea unei reproduceri fidele șiconsistente a „fapticului“ rețelelor dinteren în „scripticul“ din bazele de dategeospațiale. Pe lângă modele de date cuprinzătoarepentru toate tipurile de rețele- alimentare cu apă (menajeră și industrială),canalizare (pluvială și reziduală) sautelecomunicații (SCADA) -, sunt inclusemodele de date topografice, despre sol,adrese, bazine hidrografice, precum șisuport pentru imagini aeriene, fotografiisau înregistrări video. Toate aceste datesunt relaționate și alcătuiesc contextulintegral în care se află rețelele, pe bazacăruia activitățile din birou și de pe terense pot desfășura în mod rapid și precis,deci eficient.Reducerea pierderilor,condiție necesară pentrueficiența economicăÎntr-un articol din suplimentul „DetectiviiApei Pierdute“ al revistei „AquaȘtiri“(anul 2, nr.4, iunie 2012), editată de companiaAquaTim din Timișoara, se afirmacă: „Cel mai important pentru toatelucrările de întreţinere este cunoaştereatuturor utilajelor şi a reţelei, iar pentruaceasta, utilajele şi reţeaua trebuie documentateşi luate în evidenţă complet“.Smallworld Water Office, pe lângă satisfacerea prin excelență a acestei condiții,oferă o serie de instrumente prin careajută în mod suplimentar la detectarea șireducerea pierderilor de apă.••Managementul întreruperilor – este unmodul care susține tratarea întreruperilorde la semnalarea incidentelor pânăla remedierea defecțiunilor, permițândidentificarea resurselor implicate și aconsumatorilor afectați, înregistrareaactivităților și a stării funcționale a elementelorde rețea relevante (de exemplu,închiderea și deschiderea vanelor),precum și derularea comunicațiilorși raportărilor. Este o funcționalitateesențială pentru acționarea rapidă și eficientăîn cazul unor incidente de rețea,cu impact considerabil pentru reducereapierderilor de apă în aceste situații.••Vizualizarea stării – este un modul carepermite afișarea direct pe hartă a valorilorunui anumit parametru supravegheat,permițând alertarea cu localizareape hartă a punctului de măsurare.••Serii temporale – reprezintă un modulcare asigură vizualizarea evoluției unorparametri supravegheați, prin intermediulunor diagrame poziționate pe hartărelativ la amplasamentul senzorilorde măsurare.••Protecția catodică – este un modul destinatmanagementului resurselor destinateprotecției catodice și supravegheriiși analizei datelor furnizate din amplasamentelede măsurare specifice.Pierderile de apă reprezintă un fenomena cărui combatere necesită utilizareaconcertată a unor instrumente diverse.Smallworld Water Office poate fi consideratun adevărat „dirijor“ în acest caz.Realworld SystemsRomânia, în ajutorulcompaniilor de apăSmallworld Water Office este oferit pepiața locală de Realworld Systems România,despre care am vorbit în numărulanterior, în interviul acordat de SanduState, Managing Director al companiei.Ca o dovadă a expertizei deosebite dobânditeîn domeniul alimentării cu apă șicanalizării, Realworld Systems a fost selectatăanul acesta de către GE, compania-mamăa produsului Smallworld Water Office,pentru a asigura dezvoltarea în continuare aacestuia, adăugând astfel la experiența considerabilăîn domeniul GIS pe care RealworldSystems o deține specializarea pe linia dezvoltăriide noi funcționalități și îmbunătățiriicelor existente în aplicaţie. Adăugândprezența locală și serviciile de consultanță,management de proiect și instruire pe careRealworld Systems România le furnizează,obținem o ofertă extrem de interesantă pentrucompaniile regionale de apă.Nu în ultimul rând, trebuie luată în considerareși experiența Realworld SystemsRomânia legată de migrarea datelor însistemele de baze de date geospațiale, aspectde multe ori subestimat în procesul de implementarea unei soluții GIS şi care poateface diferența între succes și eșec. Mai multedespre asta în numărul următor.20 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013

Cloud Computing/VirtualizareInfrastructurăsau cloud privat?În ultimii doi ani, pe lângă SaaS sau IaaS, a apărut expresia„cloud privat“. Încă un pas în lumea IT-ului-ca-serviciu,însă utilizatorii au rămas dezorientaţi: ei ştiau de cloud,însă ca tehnologie oferită pe Internet. Ce este, atunci,cloud-ul privat?Cloud privat este un set detehnologii hardware şisoftware, livrate ca serviciu,personalizate pe specificulşi nevoile companiei careinvesteşte şi controlate decătre aceasta. Cloud privat nu este însă odenumire „fancy“ pentru infrastructură.Cloud privat este scalabil la cel mai înaltnivel, are la bază infrastructură în care seinclude şi virtualizare, management ITcentralizat, control total pe tot parcul ITşi aplicaţii care funcţionează la secundă.Cloud privat înseamnă un set de aplicaţiisoftware şi sisteme hardware care au aceeaşiperformanţă precum centrelede date ale providerilor decloud public (Amazon,Ebay, Microsoft, IBM, Oracle etc.).Un sistem de cloud privat reuneştecomponente software şi hardware consolidate,virtualizare, management centralizat,politici de securitate, disponibilitatesi scalabilitate la cel mai înalt nivel. Infrastructurainclude, de obicei, softwarehardwareconsolidate şi, în anumite companiidoar, virtualizare şi management.Din aceste motive, cloud-ul privat esteflexibil şi uşor de dimensionat la cerințeleîn schimbare ale unei companii.Cine şi de ce ar investiîn cloud privat?Interesul unei companii însoluţii de cloud privat estedeterminat de cele mai multe ori de nevoiade a menţine controlul asupra mediuluiîn care sunt livrate aplicaţiile companieirespective. Cerinţele de performanţă,politicile de siguranţă sau conformitate,precum şi generaţia de aplicaţii livrate suntcele mai frecvente motive pentru care ocompanie începe să investească în cloudprivat. De exemplu, băncile sau instituţiileguvernamentale, recunoscute pentru politicilerestrictive de securitate sau procedurilecomplexe, sunt înclinate să utilizezecloud privat.Tipuri de cloud privat:••Hostat în cadrul companiei••Hostat în centrul de date al unui furnizorşi accesat de către companie zi de zi••Dispozitive de cloud privat ce pot fihostate şi administrate din cadrul companieisau de la distanţă.Primii consumatori de cloud privat aufost corporaţiile. Mereu doritoare să nupiardă date, cu politici de conformitatestricte, companiile mari au investit milioaneîn „mobilarea“ centrelor de date cutehnologii de private cloud. Cotate ca fiindextrem de sigure, personalizabile 100%,cu disponibilitate uriaşă, tehnologiile decloud privat au explodat în cerere.În ultimii ani însă şi IMM-urile devininteresate de cloud privat. IMM-urile dinRomânia care doresc să îşi modernizezeinfrastructura IT şi au politici de menţinerea informaţiei doar în cadrul companieipot alege soluţiile de cloud privat „lacheie“, concepute special pentru nevoileşi bugetele lor. În România, soluţii de cloudprivat „la cheie“ pentru IMM-uri dezvoltăGECAD NET prin SystemV, soluţie„3 în 1“: server + virtualizare WindowsServer 2012 cu Hyper-V + managementSystem Center 2012.15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 21

Cloud Computing/VirtualizareCreşte interesulcompaniilor româneştipentru virtualizareÎn ultimii trei, patru ani, virtualizarea a devenit o prioritatereală şi pentru companiile locale. Estimările sunt că,în România, rata de penetrare a tehnologiilor de virtualizareîn rândul companiilor cu peste 200 de PC-uri va fide peste 50% în următorii 3 ani. Radu GhiţulescuAflată constant în topul priorităţilormarilor companii lanivel internaţional, virtualizareaîncepe să fie o opţiunedin ce în ce mai atractivă şipentru companiile româneşti.Care au depăşit faza de expectativă şi/sau analiză a potenţialilor beneficii pe careaceastă tehnologie le poate oferi şi au trecutla măsuri concrete. Decizii susţinute nudoar de economiile pe care virtualizarea lepoate genera, ci şi de argumente care ţin deeficientizare operaţională.Virtualizarea apare ca fiind una dintreprimele cinci priorităţi ale directorilor ITîn 2013, conform studiului realizat de CIOCouncil România. Spre deosebire de topulpriorităţilor CIO la nivel internaţional,unde virtualizarea apare undeva la finalulclasamentului, respectiv pe locul 8.Prioritizarea virtualizării în ierarhiileproiectelor IT ale companiilor româneştieste explicată de către Marius Filipaş, Server& Tools Business Group Lead MicrosoftRomânia, prin faptul că, pe plan local, există„o presiune pe bugetele depărtamentelorIT, în special pe zona hardware. Scăderea„Cu ajutorul virtualizării, departamentulIT devine un departament de prestăriservicii şi se poziţionează ca unelement proactiv, care vine în întâmpinareacererilor oferind soluţii viabilede reducere a de costuri, suport pentrutestarea de noi aplicaţii etc.“bugetelor a generat, inerent, nevoia creşteriieficientizării infrastructurii existente.“Interes crescutpe plan localConsolidarea şi eficientizarea infrastructuriiexistente, fără a fi necesar un efort investiţionalde aceeaşi amploare cu cea pe care o presupuneînlocuirea serverelor vechi cu unelenoi, mai performante, reprezintă unul dintreargumentele forte ale virtualizării. Cu o prizăputernică în rândul companiilor din Centrulşi Estul Europei (CEE). „Trendul de adoptarea tehnologiilor de virtualizare la nivelul CEEeste 24,6%, faţă de media de 21,6% la nivelmondial, cifre înregistrate în trimestrul 32012“, explică oficialul Microsoft România,care mai precizezăcă, pe plan local,s-a întregistrat ocreştere vizibilăîn trimestrul 4 alanului trecut, la29%, peste creştereamedie raportatăla nivel de regiune(CEE), carese situeazăîn jurul valoriide 26,3%.Eşantionulde studiu în cazulsondajului realizat de CIO CouncilRomânia este reprezentat de categoria„large enterprises“, aşa cum este aceastareprezentată la scara locală. Virtualizareaeste însă atractivă şi pentru companiile dedimensiuni medii, care au depăşit pragul de4-5 servere, explică MariusFilipaş: „Conform studiuluinostru realizat înEvoluţiile pieţeiLa finalul lunii martie a.c., Microsoft România a lansat oficialpe plan local Windows Server 2012 şi System Center2012. „Cu Windows Server 2012 şi System Server 2012oferim o platformă consistentă pentru operarea sistemelorIT şi contribuim la adaptarea IT-ului la dinamica şicerinţele de business ale organizaţiilor. Şi începem să vedemdeja clienţi care migrează de la VMware la HyperV.De exemplu, la nivel de CEE, VMwarea înregistrat o scădere de 1,94 punctemarket share, în timp ce HyperV acrescut cu 1,52 puncte YoY (Year OverYear)“, afirmă Marius Filipaş, Server& Tools Business Group Lead MicrosoftRomânia.22 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013

Ştirisegmentul companiilor cu peste 200 de PCuri,respectiv firme care au peste 5 servere,65% din companii vor să investească învirtualizare, acesta fiind al doilea proiect caimportanţă pe lista lor de priorităţi.“Argumentepro-virtualizarePrintre factorii care au permis creştereanumărului de maşini virtuale pe planlocal este şi schimbarea focusului de peargumentul forte al economiilor pe carele poate genera virtualizarea spre beneficiiprecum simplificare operaţională,eficientizare etc.Din perspectiva interlocutorului nostru,primul beneficiu urmărit în cadrul proiectelorde virtualizare rămâne reducereainvestiţiilor în hardware, urmat însă de:■■Utilizarea a cât mai puţine resurse: spaţiu,curent etc.;■■Managementul centralizat al infrastructuriide servere;■■Scurtarea timpului de implementare aaplicaţiilor noi, respectiv de la proiectla go live;■■Managementul unitar al infrastructurii IT.„Cu ajutorul virtualizării, departamentulIT devine un departament de prestăriservicii şi se poziţionează ca un elementproactiv, care vine în întâmpinarea cereriloroferind soluţii viabile de reducere ade costuri, suport pentru testarea de noiaplicaţii etc.“, explică specialistul MicrosoftRomânia.Rată de penetrareîn creştereLa nivelul anului 2008-2009, datele centralizatepe România de compania deanaliză Infinity Research indicau că 22%din companiile intervievate utilizau dejatehnologii de virtualizare. Iar rata decreştere a pieţei de maşini virtuale eraestimată undeva în jur de 30%.„La momentul actual, în segmentulEPG (Enterprise Partner Group) avem orată de penetrare de peste 60% per entităţi(nu per workload-uri), în timp ce însegmentul peste 200 de PC-uri rata depenetrate este de sub 60%“, afirmă MariusFilipaş, Microsoft România.Este o evoluţie nu spectaculoasă, darvizibilă. Care creează premisele dezvoltăriiunor proiecte de complexitate superioarăîn anii care vin.Proiectul HP Odysseya ajuns în BucureştiProiectul HP Odyssey este o expoziţie itinerantă (găzduită într-un camion special),al cărui rol este acela de a prezenta şi demonstra companiilor că au opțiunitehnologice reale pentru operațiunile lor mission-critical și că HP îi poate ajuta înpropria călătorie către următorul nivel de performanță. Astfel, pe de o parte, HP îșiîntărește seria de servere i4 Integrity cu sistem de operare HP-UX lansând modelecare au încorporate noile generații de procesoare Intel Itanium, iar pe de altă parte,compania își prezintă noile servere DL980 și SG pentru Linux, în anticiparea MCx86,generația următoare de servere.Printre beneficiile cele mai importante ale serverelor HP-UX cu sisteme bazatepe procesoare Itanium se numără o performanță de trei ori mai bună, costuri deproprietate cu până la 33% mai mici și un consum energetic cu 21% mai mic datorităstandardului Energy Star.Cât despre viitorul reprezentatde serverele MCx86, acestea voratinge niveluri mult mai înaltede scalabilitate și flexibilitate,la costuri mai mici. Trecereacătre această nouă generație deservere este posibilă prin intermediulnoilor DL980, servereputernice, susținute de soluțiiServiceguard pentru Linuxspecial concepute pentru protejareaîncărcăturilor de lucrucritice. La acestea se adaugă serviciile tehnologice HP, care oferă suport și protecție24/7 pentru aplicațiile și platformele mission-critical ale clienților.SAP HANAeste disponibilăşi în cloudSAP AG a anunţat lansarea serviciuluiSAP HANA Enterprise Cloud, care asigurăorganizaţiilor opţiunea implementării încloud a platformei SAP HANA, companiileputând să beneficieze imediat deinovaţia adusă de tehnologia in-memorycomputing. Astfel, odată cu lansareaofertei cloud, SAP introduce opţiuneautilizării platformei SAP HANA ca serviciu.Aplicaţiile de bază ale SAP BusinessSuite, dezvoltate pe platforma SAPHANA şi lansate la începutul acestui an,sunt de asemenea disponibile în cloud,prin intermediul serviciului SAP HANAEnterprise Cloud. SAP intenţionează săpună la dispoziţie capacităţile oferite deserviciul SAP HANA Enterprise Cloud directdin centrele de date ale furnizorilorde servicii cloud, precum şi din diverselecentre de date SAP din întreaga lume,adaptând astfel strategia unui ecosistemdeschis. „Am intrat într-o nouă erăa simplităţii utilizării tehnologiei şi amfăcut un mare pas înainte în domeniulinovaţiei prin asigurarea opţiunii deimplementare a SAP HANA în cloud. Pescurt, SAP HANA Enterprise Cloud estecea mai rapidă şi mai flexibilă modalitatede a utiliza performanţele platformeianalitice SAP HANA pentru clienţii SAPBusiness Suite şi SAP NetWeaver BusinessWarehouse“, a declarat Dr. Vishal Sikka,membru al comitetului executiv al SAP,Technology and Innovation.15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 23

MobilitateTabletele atacămediul enterpriseOptimiştii susţin că adoptarea extinsă a tabletelor în mediulenterprise este inevitabilă şi că doar amploarea fenomenuluişi momentul în care acesta va fi recunoscut caatare sunt încă necunoscute. Pesimiştii, reuniţi în posturade apărători ai clasicelor PC-uri, afirmă răspicat că tabletelesunt şi vor rămâne doar nişte gadget-uri „nice-to-have“,a căror utilitate reală este dificil de demonstrat şi că introducerealor în mediul business reprezintă un factor deinstabilitate din perspectiva riscurilor de securitate. Adevăruleste însă că... Radu Ghiţulescuvideo, multimedia, grid computing etc.).Apărătorii PC-urilor nu pot contestapopularitatea tabletelor în mediul consumer,dar consideră că mediul enterprisenu va trece la o adoptare masivă a acestora.Prin urmare, desktop-ul are toateşansele să supravieţuiască în birourilecompaniilor.Măcar pentru faptul că este un instrumentde lucru mai uşor de gestionat şi demonitorizat şi prin ur-În primul trimestru al anului încurs piaţa tabletelor la nivel mondiala înregistrat o creştere de142% faţă de perioada similară aanului trecut. Datele au fost datelepublicităţii la începutul lunii maia.c. de către compania de analiză InternationalData Corporation (IDC). Care amai comunicat o informaţie interesantă:vânzările de PC-uri au înregistrat în acelaşiQ1 2013 cel mai mare declin de cândIDC monitorizează această piaţă: 14%fata trimestrul 1 2012.Între cele două informaţii există, evident,o legătură intrinsecă, iar concluziape care numeroşi analişti de piaţă s-augrăbit să o confirme nu mai reprezintăo surpriză: vânzările de PC-uri suntvictimele succesului rapid înregistrat detablete. Este adevărat, la decăderea dindrepturi a omnipotentului desktop aumai contribuit consistent şi restul deviceurilormobile, şi explozia ofertei de aplicaţiimobile (de curând Apple AppStorea anunţat că a depăşit pragul de 50 demiliarde de download-uri), şi schimbareamodului de lucru tradiţional prin creştereagradului de mobilitate şi a nevoii de26 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013interacţiune şi interconectare etc.Cu toate acestea, tabletele sunt primeleincriminate atunci când vine vorba dedeclinul PC-urilor. Atât de către partizaniidispozitivelor extraplate, cât şi decătre apărătorii „maşinilor de calcul“.Argumente pertinentede ambele părţiPartizanii tabletelor provin, majoritar, dintabăra susţinătorilor curentului BYODşi se grăbesc să extrapoleze supremaţiatabletelor din mediul „consumer“ şi încel de business. Argumentele lor sunt că,la momentul actual, în mediul consumer,supravieţuirea PC-ului se bazează doarpe amatorii înrăiţi de gaming, singuriipentru care mai fac sens informaţii de genulfrecevenţa procesorului, memoria decare dispune placa video etc. (Informaţii,de altfel, foarte populare în perioada încare upgrade-ul era un termen de largăaplicabilitate.) Printr-un raţionament similar,în mediul business, desktop-ul – înaccepţiunea sa clasică – îşi mai găseşteutilizarea doar în zonele care necesită oputere de procesare superioară (editare

Mobilitatemare cu un risc de securitate mai redus.Argumentele lor nu sunt lipsite de valoare,dar cifrele anunţate de vendorii detablete îi contrazic dur. Astfel, Apple, careîşi menţine încă poziţia de lider, pretindecă 94% din companiile din Fortune 500utilizează tabletele iPad. Este adevărat,nu se ştie exact în ce mod, la ce nivel,de către ce departamente şi pentru ceactivităţi, cât de eficient şi mai ales cât desigură este utilizarea acestor tablete, darcert este că multe companii-client susţincă sunt extrem de interesate de integrareaacestui tip de device-uri mobile în proceselelor de business.Este un interes real, dar lipsit de ofundamentare solidă susţin partizaniiPC-urilor, care consideră că înlocuireadefinitivă a clasicelor desktop-uri cutablete este la fel de utopică precum conceptulbiroului „paperless“. (Deşi sunăbine în teorie şi este în conformitate cudirectivele „green IT“, deşi există numeroaseargumente economice solide în favoareareducerii consumului, eliminareatotală a hârtiei rămâne, încă, un dezideratintangibil.)Aşa cum aminteam, contraargumenteleinamicilor tabletelor se bazează, înprincipal, pe vulnerabilitatea acestui tipde device. Nu doar din punct fizic – ceeace nu este un element de neglijat mai alesîn cazul companiilor care vor să-şi dotezeastfel echipele de teren –, ci mai ales dinpunct de vedere al securităţii informatice.O situaţie complicată şi de ambiguitateape care o creează adoptarea rapidă a modeluluiBYOD, în care delimitarea utilizăriiîn scopuri personale de cele în scopde business este destul de dificil şi delicatde realizat.Dar nu imposibil! A nu se uită căaceeaşi argumentaţie a fost utilizată, învarii formulări, şi pentru a stopa invaziasmartphone-urilor în mediul business.Începută pe uşa din dos, ignorată şi/sauconsiderată benignă, a trebuit până laurmă acceptată şi abordată direct, ca unfenomen real, care necesită strategii şisoluţii dedicate. Aceasta dacă se dorescminimizarea riscurilor până la un nivelacceptabil şi valorificarea eficientă abeneficiilor pe care mobilitatea le poateasigura.Pe de altă parte, nu trebuie neglijatnici faptul că vendorii nu au bătut pasulpe loc. Au asimilat criticile şi au venit cusoluţii variate. Cum ar fi, de exemplu,platformele complexe de tipul MobileDevice Management, care permit gestionareaunitară a mai multor tipuri desisteme de operare. Si producătorii deechipamente au început să aibă iniţiativeîn acest sens, cele mai noi rezolvări găsiteconstau în integrarea aplicaţiilor de tipul„dual persona“, prin care utilizatorulpoate rula pe acelaşi smartphone douăsisteme de operare virtuale, unul în scoppersonal şi altul profesional, fără a existazone de interferenţă, ceea ce creşte nivelulde securitate al device-ului.Arii de utilizare extinseTabletele se folosesc din plin de precedentulcreat de asimilarea smartphoneurilorşi abordează frontal mediul enterprise.Argumentele lor nu sunt neglijabile,mai ales că răspund unora dintre principalelecritici aduse smartphone-urilor:spaţiu limitat de vizualizare, posibilităţireduse de „manevrare“ a informaţiei.Deşi par elemente insignifiante, ce ţindoar de nivelul „usability“ al unui device,lucrurile nu stau deloc aşa. Să luăm unexemplu concret: la momentul actual,o aplicaţie mobilă de Business Intelligencepoate livra pe o tabletă un întregdashboard, de pe care pot fi accesate omulţime de indicatori de performanţă şireprezentări grafice care permit vizualizareaevoluţiei acestora. Ceea ce reprezintăcu mult mai mult decât ce permit mareamajoritate a smartphone-urilor.Poate părea un exemplu marginal, şitotuşi unul dintre argumentele cele maiuzitate pe care le invocă managerii în utilizareatabletelor142% este creşterea înregistratăde piaţa tabletelor la nivel mondialîn primul trimestru al anului în cursfaţă de trimestrul 1 2012în procesele debusiness esteîmbunătăţireape care acesteale aduc la nivelulsuportului decizional(alăturide punctul forteale mobilităţii: informaţie accesibilă oriundeşi oricând).Iar dovada că astfel de opinii nu suntdoar nişte excentrice puncte de vedereeste efortul făcut de mai toţi marii jucătoridin industria IT cu expertiză realăîn domeniul soluţiilor de Business Intelligence,care şi-au adaptat aplicaţiile lanoile cerinţe.Nu este singurul domeniu în care tableteleîşi demonstrează eficienta. Zonamultimedia, cea de lucru colaborativ,posibilităţile de dezvoltare care apar înzona de marketing, suport şi vânzări suntoportunităţi care pot fi transformate înavantaje competitive reale. Evident, într-oabordare coerentă, care să nu prioritizezedoar obsesiva problemă a riscurilor desecuritate, ci şi cea a utilizării optime, deexemplu, a tabletelor în mediul enterprise.Este un aspect ignorat de către 67%din companiile care şi-au dotat deja forţade vânzări cu astfel de unelte, dar nu aumai considerat necesar să investească şiîn instruirea utilizării în mod eficient aacestor device-uri în cursul interacţiuniicu clienţii. (Conform SAVO Group,furnizor de soluţii dedicat echipelor devânzări.)Este adevărat, asimilarea la scară marea tabletelor în mediul enterprise nu se vaîntâmpla peste noapte. Sunt încă mulţianalişti, precum cei de la Gartner, careconsideră că acestea se situează de faptîn zona gadeget-urilor „nice-to-have“şi că angajaţii mobili nu vor renunţa lasmartphone-urile şi notebook-urile pecare le au. Şi totuşi nici Gartner nu poatecontesta popularitatea în creştere pe careacest tip de device-uri o are în zona consumer.Creştere care va afecta, inevitabil,şi zona business.15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 27

ŞtiriOrange lansează serviciulFlexible Computing pentruclienţii corporateOrange a anunţat recent lansarea serviciuluiFlexible Computing, o soluţie decloud computing prin care clienţii corporatepot accesa rapid o infrastructurăIT pregătită pentru a-şi construi şi gestionapropriul centru de date virtual.Serviciul creşte viteza de implementarea proiectelor în cadrul companiilor, deoareceoferă acces rapid la infrastructuraIT necesară şi simplifică managementulserverelor şi al aplicaţiilor găzduite.Orange Flexible Computing oferăcompaniilor acces la resurse de calculprecum CPU, RAM şi spaţiu HDD. Dupăconfigurarea serverelor virtuale, clienţiiîşi pot instala şi pot folosi aplicaţiileproprii de business. Serviciul propuneun model de cost eficient sub formaunui abonament lunar, în care clienţiiplătesc pentru resursele contractate şicare permite adăugarea sau renunţareala resurse, în funcţie de nevoile companiei,şi nu presupune investiţii CAPEX îninfrastructură.Folosit atât ca soluţie principală deinfrastructură pentru aplicaţiile de business,cât şi ca o soluţie secundară ce asigurăcontinuitatea afacerii sau funcţionareala capacitate normală în perioadelede vârf, serviciul Flexible Computingasigură securitatea datelor la cele maiînalte standarde. De asemenea, oferă clienţiloro soluţie de virtual private cloudcu acces securizat prin VPN şi stocareadatelor în centrele de date Orange denivel Tier 3, certificate ISO/IEC 27001.„Anul 2013 este un an important înceea ce priveşte adopţia noilor tehnologii,precum 4G sau cloud computing,clienţii noştri observând că ele aducvaloare adăugată businessului prinaccesul rapid la informaţie, reducereade costuri şi prin uşurinţa în utilizare.Flexible Computing este o soluţie decloud computing care permite clienţilorcorporate să îşi adapteze rapid sistemulinformatic nevoilor de business in ceeace priveste adaptarea şi gestionareacentrelor de date, precum şi o structurăscalabilă de cost, prin care plătesc exclusivpentru ceea ce folosesc“, a declaratFlorin Popa, Business to Business Directorîn cadrul Orange România.Eaton oferăo nouă gamă de UPS-uriEaton a anunţat recent noua gama deUPS-uri 5P disponibilă în format rackşi tower. Alături de ecranul LCD caresimplifică accesul la funcţionalităţi şiposibilitatea de contorizare a energiei,seria Eaton 5P oferă posibilitatea administrăriidirect din interfaţa platformeide virtualizare a unor furnizori precumVMware, Microsoft, Citrix, RedHat şiXen. Această facilitate permite migrareaautomată şi transparentă a maşinilorvirtuale în timpul întreruperilor de tensiunecătre dispozitivele neafectate şiasigură oprirea controlată a infrastructuriivirtualizate în cazul unei întreruperiprelungite în alimentarea cu energieelectrică.Seria de UPS-uri line-interactive Eaton5P este ideală pentru alimentareaserverelor, switch-urilor, ruterelor şi dispozitivelorde stocare din rack-uri şi camerede servere de până la 1.550 VA şicomplementează seria precedentă 5PX,oferind clienţilor o gamă completă deUPS-uri performante cu valori nominalede până la 3 kVA.28 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013„Virtualizarea devine tot mai importantăchiar şi în micile instalaţii IT“, adeclarat Gabriel Tache, Country SalesManager Eaton România. „Până acumera dificil să găsim echipamente UPSmici care să fie optimizate pentru utilizareaîn medii virtualizate. Noile noastregame 5P şi 5PX rezolvă în întregimeaceastă problemă prin integrarea directăîn cele mai importante platformede virtualizare. Echipamentele oferăutilizatorilor avantajul suplimentar aleficienţei de operare mare. Aceste noiproduse reprezintă un pas important întehnologia UPS“, a mai adăugat reprezentantulEaton în cadrul unui evenimentlocal.Randamentul de funcţionare depână la 98% minimizează atât costurileenergetice, cât şi necesarul de răcire,în timp ce funcţia integrată de măsurăa energiei (kWh) permite măsurareacu precizie a energiei livrate sarcinii.Infrastructura IT beneficiază deieşirile controlabile ale 5P (loadsegment), care permit deconec-tarea sarcinilor non-esentiale în timpulcăderilor de tensiune, pentru a creşteautonomia aplicaţiilor critice.Software-ul Eaton Intelligent Power,care îmbină managementul şi protecţiaechipamentelor, este inclus în 5P. Cuajutorul acestui software, utilizatorii potintegra uşor cu VMware vCenter Serverşi cu platforme de virtualizare precumCitrix XenServer, Microsoft SCVMM, RedHat şi alte platforme open source.UPS-urile de înaltă eficienţă din seriaEaton 5P sunt disponibile în versiunicompacte tower sau pentru montaj înrack 1U, asigurând o densitate a energieide până la 1.1 kW într-o singurăunitate de 1U.

Cercetare&Învățământ superior/Chestionarul BataliSuntem înaintea„inovare“ care poateTest de personalitate fără veleităţi profesionale şi joc vechide societate, chestionarul lui Proust a devenit mai cunoscutprin aplicarea sa de către Bernard Pivot în cadrul emisiunii"Bouillon de culture". Pornind de la acest model clasicam creat un formular complet adaptat, menit să restituieimaginea cercetării româneşti prin ochii unor personalităţicare se dezvăluie totodată pe sine, prin raportare la acestdomeniu. Prof. dr. ing. Adrian Curaj, directorul Unității Executivepentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetăriiși Dezvoltării (UEFISCDI) şi preşedintele ANCS în 2010, esteinvitatul acestei ediții.1 Principaladumneavoastră calitateSunt perseverent şi cred că am capacitateade a avea imaginea de ansamblu, ceeace mă ajută să văd lucrurile pe termenlung. Este important că sunt însoțit înceea ce fac de rațiune și pasiune în acelașitimp, un echilibru dinamic moștenit de laambii părinți.Principalul defect2 Nu reuşesc să realizez atât cât mi-aşdori. Îmi pun adesea prea provocatorţintele faţă de timpul fizic şi resurseledisponibile. Sunt prea mult atras de lucrurilepe termen lung şi uneori minimizezplanul prezent. As mai spune ca suntworkaholic, “uitând” adesea de celelaltelaturi ale vieţii.Deviza după care3 vă călăuziţi în profesieNumai mintea noastră şi determinareacreează limite. Cu pasiune în ceea ce facipoţi obține lucruri speciale. Le doresccopiilor, studenţilor și colaboratorilormei să ajungă cât mai repede să facă cuplacere ceea ce fac, aşa cum reușesc euînsumi.30 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 20134Trăsătura pe care doriţisă o întâlniţi la un cercetătorCreativitatea şi caracterul. Nu pot săaleg o singură calitate: sunt foarte puţinelocuri în care mai poţi obţine lucrurideosebite decuplat de tot ce este în jur.Prefer oameni creativi, inovatori, dar măinteresează capacitatea lor de relaţionareși caracterul.5Ce preţuiţi cel mai multla partenerii din proiectelede cercetareÎn primul rând, îmi plac partenerii determinaţi,cei care au pornit pe un drum crezândîn el şi pe care îi simt vibrând, în timpce pun în ceea ce fac tot ce este mai bun.6Locul unde aţi dorisă faceţi cercetareProbabil fiecare viseazăsă ajungă în spațiulunde există elite,unde ar fi aproapede oameni caremarchează conceptualdomeniulîn care lucrează.Cum se ştie,premisa să ajungi să faci performanță denivel înalt este să lucrezi cu cei mai buni.Folclorul spune că „precondiţia pentruun câştigător de premiu Nobel este să filucrat cu un câştigător de premiu Nobel”…Dincolo de folclor, este însă foarteimportant să iei din ceea ce radiază oameniide ştiinţă deosebiţi. Atunci cândsunt și formatori de caractere, eu cu respectîi numesc „profesori adevărați”.Personal am avut şansa să fac cercetare înindustrie și la Universitatea Politehnica dinBucurești, prima dragoste fiind legată deroboți industriali și conducerea lor, „robotcontrol”. Această pasiune se vede și în prezent;alături de colegii din UPB, profesorulIon Ion în mod deosebit, am creat un robotmobil păşitor (MERO) aflat în catalogulmondial al roboților pășitori. Legat deroboți și algoritmi de conducere, anul acestaam câștigat pentru un brevet, ca membruîntr-o echipă condusă de un cercetător deProf. dr. ing. Adrian Curaj,directorul UEFISCDI

Cercetare&Învățământ superior/Chestionarul Batalispectacolului numitschimba Româniaexcepție, dr. Luige Vlădăreanu, o medaliede aur la Salonul de Invenții de la Geneva.Sunt implicat din ce în ce mai multîn domeniul studiilor prospective. Suntla Școala Națională de Studii Politice şiAdministrative şeful catedrei UNESCOpentru politici în ştiinţă şi inovare. În acestcontext am colaborat în ultimii 3 ani cupeste 250 de profesori, cercetători, experțideosebiți din străinătate, care au venit înRomânia și au participat la evenimente dinseria „Dialogurilor de la Bucureşti”. Amatras tineri în jurul nostru, se formeazăo nouă generaţie de oameni pasionați deinteligența strategică, se scriu teze de doctoratpe această temă, se publică la vârf.În concluzie, dacă nu există încă unloc dezirabil, ai șansa să-l creezi. Trebuiedoar un pic de viziune și multă determinare,înţelegerea faptului că echipa poateface diferența în majoritatea domeniilor.7Descoperirea ştiinţificăpe care o apreciaţi cel mai multTranzistorul. Sunt electronist și suntataşat şi fascinat ca atare de felul în carea reuşit să schimbe lumea, de impactulasupra societății.8Personalitatea ştiinţificăpe care o admiraţiDeşi nu sunt fizician şi nu am avut ocaziasă-l cunosc, profesorul Horia Hulubeieste personalitatea pe care o admir, pentrufantastica sa viziune, pentru ce s-aîntâmplat la Măgurele începând cu 1949,când a creat IFA - Institutul de Fizică alAcademiei. IFA a devenit la scurt timp, laînceputul anilor ’50, Institutul de FizicăAtomică, și a marcat în România o perioadăfabuloasă în ştiinţă şi tehnologie.Rezultatele şi impactul viziunii academicianuluiHulubei, oamenii şi caractereledeosebite pe care le-a creat se văd cel maibine în ceea ce se întâmplă acum, în proiectelela frontiera științifică și tehnologicăce se dezvoltă astăzi la Măgurele. Elesunt fantastice semințe de viitor.Persoana care v-a influenţat9 cel mai mult carieră ştiinţificăCariera mea ştiinţifică şi tehnologică estemarcată de mai multe persoane. CercetătorulPaul Orbeșteanu de la SEEA –AutomaticăBucurești mi-a marcat începuturilecarierei în cercetare, cercetare aplicată. Luiîi datorez faptul că timp de 15 ani am lucratnumai în tehnologii legate de controlulroboţilor. M-a făcut să înţeleg că dacăeşti determinat și lucrezi într-o echipă deexceptie, poţi obține rezultate spectaculoase.Co-coordonatorii mei de doctorat aumarcat ulterior construcția mea ştiinţificăși cariera universitară: profesorul AurelianMihai Stănescu şi profesorul Radu Dobrescu,amândoi din cadrul Facultății deAutomatică şi Calculatoare din București.Liderul din sistemul10 CDI pe care îl admiraţiSunt trei persoane. M-a marcat la nivelulîncrederii, determinării şi caracterului colaborareacu profesorul Ioan Dumitrache,un cercetător de excepție și un om deosebit.M-a învăţat să pun alături de profesionalism,verticalitatea şi, demnitatea. Nu potsă nu mulţumesc şansei de a fi colaboratcu profesorul Dincă George, de la care amînvăţat importanța ansamblului excelenţăprofesională și caracter. Nu în ultimulrând, am găsit întotdeauna cel mai rafinatsfătuitor în profesorul Radu Munteanu, opersonalitate de excepție, un om special.Principalul merit11în sistemul de CDIDin perspectivă managerială, am reuşit săcontribui la construcția unei instituţii demare încredere, la standard internaționalde calitate, UEFISCDI.Am promovat studiile prospective, detip foresight/forwardlooking și abordarilepe termen lung în știință, inovare șiînvățământ superior. Rezultatele se văd îndocumentele de viziune elaborate, dar șiîn strategiile și planurile de implementareasociate lor. Am reușit ca în proiectelenoastre să creăm spații de dezbatere, dialogși negociere în care am implicat societatea,pe cei ce sunt interesați de știință,inovare, învățământ superior. Mesajelenoastre au fost de tipul opinia dumneavoastră,exprimată acum, contează, pentrucă împreună putem pune «semințelede viitor» ale societății românești.Regretul cel mai mare12Îmi pare rău că nu pot scrie cât aşdori, că nu pot să-mi pun toate ideile pehârtie. Mi-aş fi dorit să pot contribui maimult la deciziile care să dea forţă şi încredereîn ştiinţa şi educaţia din România.Cercetarea românească:13puncte forte, puncte slabePunctele forte sunt oamenii. Ei au reuşitnațional și internaţional, au marcat anumitedomenii precum biologia celulară,medicina, neuroștiinţele, fizica, chimia,matematica. Suntem tari în ITC, pentrucă avem gena creativității și a inovării.Punctele tari sunt legate şi de pașii teribilipe care i-am făcut la nivelul infrastructurilorde cercetare.La capitolul minusuri, elementul caremarchează cu o forţă negativă puternicăcercetarea este lipsa de predictibilitate.Oamenii de ştiinţă promit visuri celor dinjurul lor şi împreună încearcă să le transformeîn realitate. Avem şansa unei diasporeştiinţifice extraordinare şi i-am promis,promițându-ne și nouă, că putem face15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 31

Cercetare&Învățământ superior/Chestionarul Batali32 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013împreună diferenţa, că sunt importanțipentru noi, că vom investi în inteligenţaşi creativitatea cercetătorilor români înţelegândcă oamenii sunt șansa României.Le-am tăiat ulterior visele prin decizilenoastre, le-am pierdut încrederea.Cel mai bun proiect14 de cercetare existentRomânia are şansa a două proiecte fabuloase.Unul este ELI-NP, pretextul uneidezvoltări regionale axate pe tehnologieşi inovare. Clusterul Măgurele sau OraşulLuminilor Extreme poate valorifica oistorie ştiinţifică şi tehnologică recentă,de excepție, a României. Al doilea esteproiectul Centrul de Studii Avansate Dunăre-DeltaDunării-Marea Neagră, carepoate deveni concept de dezvoltare regionalăintegrată şi poate să valorifice unicitateanaturală, având grijă de ea! Poate fiun program de tip flagship pentru Româniași Europa. Pentru a deveni realitate netrebuie viziune, determinare şi acţiune.Cel mai defectuos15proiect de cercetareÎn ultimii 15 ani cât am lucrat în managementulcercetării au trecut prin zonanoastră de evaluare şi finanţare aproximativ60.000 de propuneri de proiecte.Dintre acestea s-au finanţat în jur de10.000. Există proiecte care îşi propunlucruri deosebite științific, sunt bine fundamentate,dar nu obţin rezultatele dorite,ştiinţa nefiind ceva liniar, predictibiltotal, iar sistemul de cercetare îşi asumăastfel de riscuri. Există și zona malignă aproiectelor, care conştient se bazează peminciună, importă idei care arată excelent,dar care au fost gândite deja în altecolţuri ale lumii. Nu se întâmplă, sprebucuria noastră, foarte frecvent.Cea mai bună politică16de cercetare din ultimii aniPerioada 2007-2013 a avut un Plan Naţionalde CDI (PN II) care a beneficiatpentru prima dată de opţiuni strategiceconstruite printr-un dialog la nivelul întregiisocietăţi, exerciţiul de foresight înştiinţă şi inovare din perioada 2005-2006.Robusteţea lui nu a fost dată de bugetulacordat, ci de faptul că este una dintrefoarte puţinele politici publice sustenabiledin 2007 până astăzi. S-au întâmplat niştelucruri extraordinare (investiţia în infrastructuride cercetare, legăturile/colaborărileși mobilitatea internaţională, creareade masă critică în diferite domeniietc.) şi este meritul comunităţii ştiinţifice.Totodată s-a creat o bază solidă care nepermite să pregătim următoarea strategieîn ştiinţă şi inovare şi planul naţional deimplementare pentru perioada 2014-2020, uitându-ne la ce avem deosebit și laansamblul interes național-context european-tendinţeglobale.Cea mai proastă decizie la17nivelul politicii de cercetareCea mai regretabilă decizie a fost atuncicând am tăiat aripile cercetătorilor, celorce se angajaseră în a face lucruri de performanţăşi aveau determinarea să o facă.S-a întâmplat când am tăiat finanţările,zădărnicind colaborările şi micşorândşansa de succes în a produce rezultate deimpact. La sfârşitul lanţului, unde se aflătinerii, încrederea a devenit aproape zeroşi i-am pierdut pe termen lung pe mulţidintre ei. Au plecat. Au decis că se potrealiza mai bine în străinătate. În sine,faptul că au plecat nu mă deranjează,pentru că eu cred în circulaţia creierelor.Mă deranjează motivul care i-a detrerminatsă plece. Ca să concluzionez optimist,existenţa unor proiecte mari interdisciplinaremă determină să rămân pozitiv.Şansa relansării18cercetării româneştiŞansa relansării cercetării româneşti ținede noi. De noi depinde ca dialogul dintrezona publică şi privată să nu mai fie celal surzilor. De noi ține să ne respectămpromisiunile, de noi ține ce fel de valoriîmpărtăşim, de noi ține ca România să devinăo destinaţie ştiinţifică şi tehnologicăde interes, un loc în care eşti provocat sălucrezi şi îţi place să trăieşti. Şansa este caîn următorul interval de timp să investim,cât avem, în valorificarea inteligentă, în interesulnostru, pornind de la unicităţile şiavantajele noastre, bine fundamentat dinpunct de vedere al corelării cu interesuleuropean şi cu dinamica globală, predictibil,în zone care pot schimba România şirolul ei în regiune şi, de ce nu, în lume.Avem şansa unor proiecte mari, de intereseuropean şi global ce pot valorificaistoria ştiinţifică şi tehnologică recentă,de excepţie, capitalul natural unic, darşi resursa umană pe care eu o considerdeosebită. Parteneriatul internaţional nepoate ajuta să facem lucruri de excepţieşi să realizăm saltul dorit, “the leap frog”.Educaţia este cheia, investiţia în oameni.Urmează mecanismele de stimulare ainovării şi creativităţii şi educaţia antreprenorială,de fapt schimbarea mentalităţiiasociate riscului.19 Imagine-metaforăa cercetării româneştiAm imaginea unui început de flashmob,acea manifestare a oamenilor care începsă cânte ori să danseze într-un spaţiupublic, atrăgând cât mai mulţi participanţiîntr-un timp scurt. Văd cercetarearomânească ca pe o mare de oameni carese mişca încă dezordonat. Pluteşte însă înaer apariţia pe scenă, mai vizibil, a grupurilorperformante ce pot să însufleţească,să coaguleze, întreaga societate românească.Avem elementele de flashmob,adică grupuri de performanţă internaţională,în multe domenii masa critică.Ne aflam înaintea spectacolului, iar acestspectacol, numit inovare, ar putea schimbaRomânia. Este poate un răspuns laîntrebarea “Ce fel de Românie dorim”?Comentariu liber despre20situaţia la zi a cercetăriiromâneştiRomânia are cel mai mic buget pe cercetaredin Europa şi o ţintă prea modestă înceea ce priveşte investiţia publica şi privatăîn cercetare şi dezvoltare, asumată pentru2020. Valorificăm extrem de puţin infrastructurade cercetare existentă în universităţişi institute publice de cercetare, iarîntreprinderile au acces greu la aceasta. Nureuşim să avem o lege inteligentă a proprietăţiiintelectuale. Comunicăm puţin şi pemesaje negative, lăsând în umbră faptul căavem unicităţi, concentrări de resurse şicapacităţi cu care putem face diferenţa înurmătoarea perioadă. Suntem mândri cătinerii noştri câştigă olimpiade şi concursuride top internaţionale, dar nu facemnimic pentru a-i motiva să rămână în ţară.Şansa noastră de a face diferența petermen mediu şi lung este aceea ca investiţiileîn ştiinţă, inovarea şi educaţiasă devină mantră pentru cei care iaudeciziile în România. Legat de planul deperspectivă, ca să poți face o transformareputernică ai nevoie de decizii majoretop-down, care să contribuie la creareaunui eco-sistem capabil să promovezeperformanța şi să favorizeze inovarea.Mă uit cu admiraţie la ce se întâmplăîn SUA, unde niciodată inovarea, ştiinţa şieducaţia nu au fost atât de sus în discursulpolitic, iar rezultatele se văd.

Cercetare/FizicăStudiul şi conservareapatrimoniului naţional:paşi către un programnaţional de datarecu Carbon-14 la IFIN-HHLa sfârşitul anului 2012 afost amplasată în IFIN-HHo instalaţie performantădedicată spectrometrieide masă cu acceleratorul(AMS): un tandetron de tipCockroft-Walton de 1 MV,urmat de un separator demare rezoluţie care permitedeterminări de maseizotopice.Dr. Livius Trache,Director ştiinţific IFIN-HHInstalaţia, specializată în separări deizotopi 10 Be/ 9 Be, 26 Al/ 27 Al, 129 I/ 127 I şimai ales 14 C/ 12 C sau 13 C, a fost iniţiatăde un colectiv condus de dr. A. Olariu,dar finalizată de un colectiv format dindr. Dan Ghiţă, dr. C. Stan-Sion, dr. I.I.Ursu şi colaboratorii, sub conducerea prof.N.V. Zamfir, toţi din IFIN-HH. În prezent,este în ultimele teste de acceptare şi de autorizarede către CNCAN.Încă de la început am pus problema folosiriioptime a acestei instalaţii unice în ţarăşi nu foarte comună în lume. În pregătireaworkshop-ului IWTA12 din 1-2 Nov. 2012,organizat de IFIN-HH, pe tema folosirii adouă noi acceleratoare tandetron (acestaşi un “frate mai mare” de 3 MV), a apărutideea unui program naţional de datare cuCarbon-14. Metoda e foarte folosită înarheologie şi destul de simplă în principiu.C-14 radioactiv intră în ciclul bioxidului decarbon din natură şi deci în tot ce este viu.După moarte acest schimb încetează, 14 Cîncepe să se dezintegreze şi raportul 14 C/ 12 Cpoate determina timpul la care “moartea”a apărut. Cantitatea de 14 C rămasă se poatemăsura prin mai multe metode, dar aceeaa AMS este cea mai peformantă (căci proporţiaC-14 este de 10 -12 ), permiţând datăride artefacte ce conţin material organic pânăla 60-65 de mii de ani vechime, cu probe deordinul 1 mg. Acestea sunt şi posibilităţileprezentei instalaţii.La workshop-ul din noiembrie am ridicatproblema modului în care fizicienii,chimiştii şi inginerii din IFIN-HH, în colaborarecu istoricii şi arheologii din ţarăvor folosi această instalaţie. Deşi există unnumăr de analize de datare cu C-14 făcuteîn laboratoare din străinătate, număruleste mult sub necesităţi şi România estemult în urma ţărilor din zonă la acest capitol.S-a stabilit atunci un plan de acţiune şiun Grup de Iniţiativă, format din fizicienişi arheologi, ghidat şi de atitudinea încurajatoarea ANCS la acel moment. Grupula lucrat câteva luni pentru a culege propuneriinteresante din întreaga ţară, insistândpe o cooperare cât mai largă posibil.Pentru discutarea stabilirii unui programcoerent al celor mai importante şimai vizibile teme din punct de vedere ştiinţificşi pentru alegerea temelor pentru oprimă etapă de măsurători a fost convocatun al doilea workshop, pe 8 aprilie 2013,tot la IFIN-HH. Participarea a circa 60 despecialişti, dintre care peste 45 de arheologişi istorici provenind de la instituţiidistribuite pe întreg teritoriul ţării, ca şidiscuţiile intense dau o indicaţie despreseriozitatea şi însemnătatea evenimentului.Din cele 12 teme propuse iniţial decătre Grupul de Iniţiativă şi din cele propusead-hoc au fost alese 6 pentru primaetapă, acoperind zeci de milenii. Nu le voienumera aici, dar consider că numărulmare de intervenţii pentru a fi “acceptaţi”în primă rundă de măsurători este atâto măsură a nevoilor, cât şi a încrederiiacordate colectivului nostru din IFIN. Amstabilit un plan comun de lucru, atât acţiuniimediate şi discutarea procedurilor derecoltare a probelor (evitarea contaminăriişi chimia pregătitoare), cât şi un plan descriere a unui proiect comun de finanţare.Din păcate, acesta din urmă pare a nu fiposibil acum, dar ridicăm şi aici apelulcătre organismele de finanţare a cercetăriide a-şi îndrepta atenţia şi resursele şi cătresubiectul studiului şi conservării patrimoniuluicultural, subiect neglijat până acum,dar care reprezintă o sarcină şi o datorie ageneraţiei actuale de cercetători. Noi suntemtehnic pregătiţi! Pornind de la acesteidei şi de la constatarea că e nevoie de omai mare cooperare între fizicieni, chimişti,pe de o parte, şi arheologi, istorici,muzeografi etc., pe de altă parte, IFIN-HHa iniţiat o serie de expuneri (seminarii) dearheometrie şi conservare a patrimoniuluiţinute în diverse locaţii din Capitală (MuzeulNaţional de Istorie al României, Institutulde Arheologie V. Pârvan), care s-aubucurat de o participare bogată şi diversă.Iniţiativa va continua.În încheiere notez și faptul că instalaţiapoate fi folosită şi pentru 14 C ca marker(medicină, industria farmaceutică etc.).15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 33

Cercetare/Materiale avansateNoi tendinţe în cercetareananomaterialelorbazate pe carbonInstitutul Naţional deCercetare-Dezvoltarepentru Fizica Materialelor(INCDFM) a organizat în perioada22-23 aprilie 2013un workshop intitulat “Noitendinţe în cercetarea nanomaterialelorbazate pecarbon” (New trends in theresearch of carbon basednanomaterials). Evenimentula beneficiat de suportulfinanciar al Fundaţiei „Culturăşi Fizică la Măgurele”.CS I Dr. Mihaela Baibarac,Şeful LaboratoruluiProcese Optice în MaterialeNanostructurate, INCDFMTematica acestui evenimentştiinţific a vizat direcţii devârf ale cercetării şi dezvoltăriitehnologice, cu unimpact major în domeniulnanomaterialelor pe bazăde carbon şi a aplicaţiilor acestora în domeniulnanoelectronicii, dispozitivelorfotovoltaice, celulelor solare, biosenzorilor,supercapacitorilor şi bateriilor reîncărcabilecu litiu.34 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013Programul a cuprins:••Cuvântul de deschidere rostit de CS IDr. Ionuţ Enculescu – Director Generalal INCDFM••Trei sesiuni intitulate: I) „Nanoparticulede carbon”; II) „Proprietăţile chimiceşi fizice ale grafenei şi aplicaţiile sale” şiIII) „Aplicaţiile materialelor compozitebazate pe nanoparticule de carbon şimatrici gazdă organice” pe parcursulcărora au fost prezentate 14 lecţii invitatecare au fost susţinute de specialiştidin ţară şi străinătate.••Vizita principalelor facilităţi experimentaleale INCDFM folosite în cercetareananomaterialelor bazate pe carbon••Cuvântul de închidere rostit de CSI Dr.Mihaela Baibarac, co-organizatorulştiinţific al acestui workshop.Lecţiile invitate au avut ca autoripersonalităţi recunoscute la nivel internaţionalîn domeniul nanomaterialelorpe bază de carbon, afiliaţi la INCDFM- Măgurele, Universitatea Bucureşti – Facultateade Fizică - Bucureşti, UniversitateaBabeş Bolyai – Facultatea de Fizică –Cluj-Napoca, Universite Lille 1 - Franţa,Institut de Recherche Interdisciplinaire– Franţa, Institutul Naţional de FizicaLaserilor, Plasmei şi Radiaţiilor - Măgurele,J. Heyrovsky Institute of PhysicalChemistry - Republica Cehă, Universityof Patras – Grecia, Warsaw University ofTechnology-Faculty of Chemistry – Polonia,University of Perugia – Italia, InstitutCarbochimiqa – Spania şi Institut desMateriaux „Jean Rouxell” – Franţa.Lecţiile invitate au trecut în revistăprobleme actuale de interes în domeniulnanomaterialelor bazate pe carbon dupăcum urmează:

Cercetare/Materiale avansate••Prof. Rabah Boukherroub, „Preparation,functionalization and applicationsof graphene”,••Prof. Titus-Adrian Beu, „Ionic transportand field-effect conductance involtage-controlled”,••Prof. Sabine Szunerits, „Diamons nanoparticles:surface functionalization,cellular and in vivo toxicity”,••Prof. Gheorghe Dinescu, „Carbon nanowalls:plasma synthesis, propertiesand applications”,••Prof. Ladislav Kavan, „Graphene materialsfor dye sensitized solar cells”,••Prof. Alexandru Aldea, „Topologicalproperties of graphene and other 2Dlattices”,••Prof. Dimitrios Tasis, „Chemistry andprocessing of graphene towards thefabrication”,••Prof. Daniela Dragoman, „Carbon basednanoelectronics”,••Prof. Adam Pron, „Organic and hybrid(organic/inorganic) electronics 12years after the Nobel Prize : hopes,achievements and deceptions”,••Prof. Wolfgang Maser, „Carbon nanomaterials: from the nanoscale objecttowards macroscopic materials”,••Prof. Camelia Bala, „Biosensors basedon carbon nanotubes – interface designand applications”,••Prof. Serge Lefrant, „Carbon nanotubenanostructures: resonance and anti-Stokes Raman effects”,••Dr. Mihaela Baibarac, „Composite materialsbased on carbon nanotubes andconjugated polymers for applications inthe energy storage”.Principalele facilităţivizitate de participanţiila acest eveniment au fost:••Laboratorul de electrochimie echipatcu potenţiostatele VOLTAB 80 şiOrigaly de la Radiometer Analyticalpentru sinteza şi respectiv testarea nanomaterialelorpentru aplicaţii în domeniulsupercapacitorilor şi bateriilorreîncărcabile cu litiu;••Laboratorul de optică şi spectroscopieechipat cu un spectrofotometruRaman T64000 de la Horiba JobinYvon accesorizat cu patru laseri avândlungimile de excitare 488, 514, 532,630, 647 si 676 nm, spectrofotometrulFT Raman RFS/100 de la Bruker,spectrofotometrul FTIR model Vertex80 de la Bruker, spectrofotometrulUV-VIS-NIR model Lambda 950 dela Perkin Elmer şi spectrofotometrulFluorolog-3, model FL-.2.2.1 de laHoriba Jobin Yvon accesorizat cu extensiade excitare în domeniul infraroşu apropiat ;••Clusterul experimental pentru studiulsuprafeţelor şi interfeţelor format dinunităţile MBE (Molecular Beam Epitaxy),STM (Scanning Tunneling microscope)şi SARPES (Spin and Angle-resolvedPhotoelectron Spectroscopy);••Laboratorul de depuneri de filme subţiri,echipat cu: i) un sistem de evaporarefilme pentru studiul materialelororganice „SPECTROS”, ii) un sistemdepuneri multistraturi Langmuir-Blodgett KSV5003 şi iii) un sistemSNOM (Scanning Near Field OpticalMicroscopy) şi SPM (Scanning ProbeMicroscopy);••Laboratorul de microscopie electronicăprin transmisie echipat cu un microscopJEOL JEM ARM 200F ;••Camera albă echipată cu microscopulelectronic cu baleiaj TESCAN LYRA 3XMU SEM-FIB;••Laboratorul de magnetism echipat cusistemul VSM (Vibrating sample magnetometer);••Laboratorul de materiale multifuncţionaleechipat cu un sistem PLD (PlasmaLaser Deposition).Evenimentul s-a bucurat de interes dinpartea a circa 100 de specialişti afiliaţi laINCDFM-Măgurele, Institutul Naţionalde Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor– Măgurele, Institutul Naţional de Fizicăşi Inginerie Nucleară – Horia Hulubei– Măgurele, Institutul de Fizică Atomică– Măgurele, Universitatea Bucureşti– Facultatea de Fizică, Universitatea Bucureşti– Facultatea de Chimie, InstitutulNaţional pentru Cercetare şi Dezvoltareîn Microtehnologii, Institutul Naţionalde Cercetare Dezvoltare pentru InginerieElectrică ICPE-CA şi, nu în ultimul rând,Centrul de Nanobiofotonici - Institutulpentru Cercetare Experimentală Interdisciplinarăîn BioNanoŞtiinţe.La încheierea evenimentului, avândîn vedere complementaritatea echipelorde cercetare implicate în rezultatele raportateîn cadrul lecţiilor invitate, au fostdiscutate oportunităţile realizării de consorţiiîn proiectele aferente Programelorlansate de Uniunea Europeană.15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 35

Cercetare&Învățământ superior/Smart IT EducationStudiile de masteratîn Facultatea de Automaticăşi CalculatoareProgramele de studii universitare de masterat din Facultateade Automatică şi Calculatoare asigură pregătireape nivelul 7 al EQF (ciclul II Bologna – studii de masterat)în două domenii: Calculatoare şi Tehnologia Informaţieişi Ingineria Sistemelor. Programele se adresează în specialabsolvenţilor ciclului de licenţă din domeniile: Calculatoareşi Tehnologia Informației, Inginerie electronică şitelecomunicaţii, Ingineria sistemelor, Ştiinţe inginereştiaplicate, Matematică şi Informatică, dar sunt deschise şiabsolvenţilor altor domenii înrudite.Toate programele sunt de tipCercetare şi se desfăşoară pe4 semestre, ultimul semestrufiind dedicat activităţii decercetare şi de elaborare aproiectului de disertaţie. Înultimul semestru studenţii au posibilitateasă efectueze un stagiu de practică într-ocompanie sau un stagiu de cercetare într-unadintre numeroasele universităţi partenere alefacultăţii, în programe bilaterale Erasmus.Programele de masterat ale facultăţiide Automatică şi Calculatoare formeazăspecialişti cu pregătire superioară pentruînvăţământ, ştiinţă şi activităţi economiceîn domenii de mare actualitate, care vorcontribui decisiv la dezvoltarea în Româ-Elemente cheie36 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013nia a societăţii informaţionale şi a societăţiicunoaşterii.Cele 10 programe de masterat dindomeniul Calculatoare şi TehnologiaInformaţiei şi 11 din domeniul IngineriaSistemelor, oferite în prezent de facultate,au fost acreditate în anul 2011. Ele contribuieatât la formarea unor competenţeprofesionale şi transversale generale, câtşi la formarea unor competenţe specificefiecărui program.Cercetarea ştiinţifică este o componentăimportantă în pregatirea studenţilor masteranzidin Facultatea de Automatică şi Calculatoare.Numărul de ore alocate acesteiactivităţi reprezintă circa 40% din planul deînvăţământ al primelor 3 semestre.»»Durată program: 2 ani, 120 ECTS»»10 programe de masterat în domeniul Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei»»11 programe de masterat în domeniul Ingineria Sistemelor»»3 programe în limba engleză»»2 programe în sistem de dublă diplomă în cooperare cu universităţidin Europa: “Vrije” University din Amsterdam (CTI) şi Supelec, Paris (IS)»»Participarea la programul de masterat Erasmus Mundus “Data Mining andKnowledge Management” (www.em-dmkm.eu/)Temele de cercetare sunt realizate demulte ori în parteneriat cu industria, deexemplu cu companii cum ar fi IBM, HP,Microsoft, Cisco, Intel, National Instruments,IXIA, Gameloft, Teamnet, Aquasoft,Freescale, Rockwell Automation,Altran, UTI, IPA.Studenţii masteranzi din Facultateade Automatică şi Calculatoare se implicăîn concursuri şi competiţii profesionale,cum ar fi Freescale Cup, Fotbal Robotic,Eurobot, Robochallenge, Tehnici de interconectareîn electronică, dar participăşi la conferinţe şi workshop-uri ştiinţificenaţionale şi internaţionale. Cele maibune rezultate în cercetarea ştiinţifică astudenţilor masteranzi la Calculatoare şiTehnologia Informaţiei sunt publicate înrevista dedicată, "Computer Science MasterResearch" (http://csmr.cs.pub.ro).Programele demasterat din domeniulCalculatoare şiTehnologia Informaţiei••Arhitecturi Avansate de Calculatoare:sisteme paralele şi distribuite, sistemecu microprocesoare avansate, prelucrareadigitală a semnalelor, sisteme numericeîn structuri VLSI reprogramabile,proiectarea cu circuite FPGA.••Administrarea Bazelor de Date: aplicaţiide baze de date avansate, folosindtehnologii relaţionale şi orientate peobiect, aplicaţii de tip Data mining şiData warehousing.••E-Guvernare: servicii software pentrue-guvernare, dezvoltarea de aplicaţiibazate pe servicii în scopul asigurăriitransparenţei activităţii autorităţiloradministraţiei publice.

Cercetare&Învățământ superior/Smart IT Education••Grafică, Multimedia şi Realitate Virtuală:sisteme informatice bazate pegrafică sintetizată pe calculator, prelucrareşi analiza de imagini, multimediași realitate virtuală, dezvoltarea de aplicaţiide realitate virtuală, augmentatăşi mixtă.••Artificial Intelligence (în limba engleză):sisteme inteligente, învăţarea automată,sisteme multi-agent, prelucrarealimbajului natural, reţele neurale, sistemebazate pe cunoștinţe cu autonomieridicată.••Ingineria Sistemelor Internet: sistemeinformatice bazate pe Internet şi Webfolosind metode de reprezentare, căutareşi utilizare a cunoştinţelor (ontologii,Web semantic).••Management în Tehnologia Informaţiei:folosirea instrumentelor tehnice necesarepentru modelarea proceselor business,conducerea proiectelor IT, managementulresurselor umane şi financiare, marketing,politici şi strategii în afaceri.••Securitatea Reţelelor InformaticeComplexe: securizarea şi administrareareţelelor complexe de calculatoare,analiza serviciilor de reţea şi a vulnerabilităţiilor, auditarea serviciilor pentrureţele informatice complexe, detectareaanomaliilor în reţele de calculatoare.••Parallel and Distributed Systems (înlimba engleză): conceperea, dezvoltareaşi evaluarea performanţelor sistemelorparalele şi distribuite, folosindprogramare paralelă, calcul cluster şigrid, algoritmi distribuiţi, metode desecurizare a calculatoarelor şi reţelelor;în cooperare cu “Vrije” University dinAmsterdam.••Servicii Software Avansate: serviciisoftware bazate pe tehnologii internetşi web, proiectarea aplicaţiilor bazatepe servicii, implementarea de politici însisteme distribuite, integrarea şi managementulserviciilor.Programele de masteratdin domeniul IngineriaSistemelor••Arhitecturi Orientate pe Servicii pentruÎntreprinderi: coordonare şi conducereîn întreprinderi prin mijloaceinformaţionale şi servicii IT: utilizareaarhitecturilor software orientate pe servicii,conducerea distribuită a proceselorde producţie şi de management.••Automatică şi Informatică Industrială:tehnologii informatice de conducereautomată a proceselor industriale,exploatarea şi mentenanţa sistemelorinformatice de control şi comunicaţieîn mediul industrial.••Control Avansat şi Sisteme în TimpReal: modelarea, identificarea, proiectareaşi analiza de sisteme industriale, dezvoltareade aplicaţii destinate controluluiîn timp real şi a sistemelor SCADA; încooperare cu SUPELEC, Paris.••Ingineria şi Managementul Sistemelorde Afaceri: modelarea şi evaluareaperformanţelor proceselor de afaceri,managementul bazat pe sisteme desuport al deciziei, management de proiect,resurse umane, risc, managementulcunoştinţelor şi al inovării.••Managementul şi Protecţia Informaţiei:asigurarea protecţiei informaţiei însisteme informatice, proiectarea sistemelorcu înaltă disponibilitate şi siguranţăîn accesul la informaţie, auditareasecurităţii sistemelor informatice.••Prelucrari Complexe de Semnal înAplicaţii Multimedia: prelucrareasemnalelor multimedia, prelucrareaimaginilor complexe, codificarea informaţieişi comunicaţia cu grad înaltde siguranţă, dezvoltarea sistemelor deprelucrare a semnalelor.••Service Engineering and Management(în limba engleză): crearea, proiectarea,implementarea şi managementul sistemelorpentru servicii complexe, folosindtehnologii informaţionale şi modele deafaceri pentru servicii.••Sisteme Informatice în Medicină: modelarea,dezvoltarea şi exploatarea sistemelorinformatice utilizate în scopuri medicale,coordonarea şi conducerea în oferirea deservicii dedicate satisfacerii nevoilor individualeşi de protecţie socială.••Sisteme Informatice Integrate: integrareasistemelor informatice necesarefuncţionării unei întreprinderi, analiza,identificarea fluxurilor informatice şide activităţi, evaluare de performanţe,modelare, optimizare.••Tehnici Avansate în Domeniul Semnalelorşi Sistemelor: analiza modelelormatematice pentru sisteme dinamicecomplexe folosind tehnici modernede identificare şi optimizare, proiectareasistemelor de conducere automată aproceselor.Mai multe informaţii despre acesteprograme: http://acs.pub.ro/educatie/master15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 37

Cercetare&Învățământ superior/Educație pentru Viață și AgriculturăÎntâlnire cu „regina ştiinţeloragronomice“ - HorticulturaÎn perioada 16-19 mai 2013, în incinta campusului Universităţiide Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară(USAMV) a avut loc cea de a zecea ediţie a Zilelor HorticulturiiBucureştene, eveniment care a găzduit pentru aldoilea an consecutiv Hortus Florshow România. Prof. dr.Florin Stănică, prorector al USAMV, ne-a prezentat elementelede noutate ale acestei ediţii.Cum aţi reuşit ca, în decurs de 10ani, să faceţi din Zilele HorticulturiiBucureştene un eveniment de marcănu numai pentru horticultorii dinCapitală, ci şi pentru cei din ţară şichiar de peste hotare?Evenimentul Zilele Horticulturii Bucureştenea apărut ca urmare a unei iniţiative de apromova anual, în cursul lunii mai, proiecteleşi realizările Facultăţii de Horticultură,în cadrul unei sărbători dedicate florilorşi plantelor ornamentale, dar şi pomilor,legumelor şi viţei de vie. Încă de la primeleediţii, am invitat o serie de producători şifirme locale care produc şi comercializeazăproduse horticole și inputuri pentru horticultură,care să completeze astfel seriade seminarii, simpozioane, prezentări şidemonstraţii pe care le susţineam în zileletematice dedicate floriculturii, legumiculturii,pomiculturii şi viticulturii. În urmă cudoi ani, am avut oportunitatea de a începeun parteneriat internaţional cu o asociaţiea producătorilor din Italia, care demarasedeja un proiect de promovare a florilor şiplantelor ornamentale pe piaţa românească,finanţat de Uniunea Europeană. Proiectulare însă un efect benefic şi pentru producătoriiromâni, contribuind la dezvoltareapieţei de flori, de la producţie, până la valorificare.Prin intermediul acestui parteneriat,am reuşit să organizăm anul trecut primaediţie a Hortus Florshow România, cares-a dovedit a fi un succes, iar anul acesta afost cu siguranţă cea mai reuşită ediţie. A38 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013demonstrat-o cu prisosinţă numărul marede vizitatori, respectiv publicul larg venitla acest eveniment, dar şi creşterea număruluide participanţi din cadrul expoziţiei.Astfel, în pavilionul expoziţional am avut25 de participanţi, atât din România, cât şidin străinătate, iar în expoziţia cu vânzaredin campus au fost prezente peste 50 defirme. Aşa cum aminteam, participareainternaţională s-a extins şi ea considerabil.De exemplu, anul acesta a fost prezentă,în premieră în cadrul Zilelor HorticulturiiBucureştene, o firmă din Coreea de Sud,care a expus echipamente pentru tratamentefitosanitare. Prezenţa internaţională afost vizibilă însă nu doar în cadrul firmelorexpozante, ci şi în rândul specialiştilor invitaţila expoziţie. Astfel, cursul de artă floralăpe care-l organizăm anual pentru studenţia fost condus de doi designeri florali, unuldin Italia şi un altul din România.Ce elemente de noutatea adus ediţia din acest an?Cred că principalul factor de diferenţierefaţă de ediţiile anterioare l-a reprezentatdiversitatea, asigurată atât de creşterea număruluide expozanţi, cât şi de varietateatematicilor abordate. În cadrul ediţiei dinacest an am mărit cadrul iniţial, adăugândpomicultura, legumicultura, precum şi sectorulde prelucrare a produselor horticole.De asemenea, am extins şi aria expozanţilorprin prezenţa producătorilor şi vânzătorilorde echipamente şi utilaje pentru horticultură,care au realizat demonstraţii, la careau participat atât studenţi, cât şi membriai asociaţiilor fermierilor. Totodată, încursul simpozioanelor şi workshop-urilordesfăşurate în cadrul evenimentului au fostabordate o serie de probleme de actualitate,cum ar fi, de exemplu, problematicaproducerii culturilor legumelor ecologicesau proiectul de reconversie a plantaţiilorpomicole pe care România îl va începe din2014 – o informaţie extrem de utilă fermierilorreferitor la investiţiile care se vorrealiza în pomicultură, soiurile și portaltoiirecomandați, sistemele de plantare și formelede coroană etc. Un alt subiect abordatîn premieră în cadrul evenimentului a fosto dezbatere asupra standardelor profesionaleşi de calitate în peisagistică, în cadrulcăreia a fost analizat şi statuat rolul pe careprofesiunea de peisagist îl are în societatearomânească. Dincolo de aceste subiectede specialitate, au fost abordate şi alteproblematici de interes general, adresatepublicului larg, precum o pledoarie pentrualegerea florii naţionale, efectele plantelorornamentale asupra stării psihice şi tonusului,prezentarea parcului dendrologic alUSAMV, precum şi o lucrare asupra CentenaruluiSocietăţii Române a Horticulturilor(înfiinţată în 1913).Ce beneficii oferă acest evenimentaudienţei, dar şi participanţilor?Există mai multe categorii de audienţăcărora ne adresăm: studenţii Universităţii,cărora anul acesta li s-au alăturat elevide la două licee de profil din Topolovenişi Mărăcineni; profesioniştii din horticultură(fermieri, companii de prelucrare,producători de echipamente şi utilajeetc.), precum şi publicul larg. Pentruultima categorie de audienţă este evidentcă aportul de informaţie – noutăţile îndomeniu despre soiuri şi specii de planteornamentale şi pomicole – este unul din-

Cercetare&Învățământ superior/Educație pentru Viață și Agriculturătre principalele beneficii, alături de posibilitateaachiziţionării produselor comercializatede firmele expozante. Aportul deinformaţie este un beneficiu important şipentru studenţii USAMV, care au posibilitateade a participa la demonstraţiilepractice făcute de către firmele expozante,dar pot beneficia şi de certificatele şiatestatele obţinute în urma participării lacursurile de formare susţinute în cadrulexpoziţiei de către specialiştii invitaţi.În plus, evenimentul reprezintă pentrustudenţi un mediu propice de facilitare acontactului direct cu piaţa muncii – atâtcu companiile care activează în domeniu,cât şi cu fermierii prezenţi la eveniment–, ceea ce facilitează identificarea unorposibile oportunităţi profesionale. Producătoriiprofesionişti beneficiază şi ei deoportunitatea contactării companiilor învederea valorificării produselor, a identificăriiunor posibili clienţi, dar şi de noicolaborări. De exemplu, fermierii care aufost prezenţi la Zilele HorticulturiiProf. dr. Florin Stănică, prorector USAMVBucureştene au putut lua legătura directcu pepinierele care furnizează materialsăditor şi cu furnizorii de echipamente,iar vizitând livada noastră au putut vedeanoi sisteme de plantare, forme noi decoroană, soiuri și portaltoi, sisteme deirigare, sisteme de susţinere, etc.Care sunt câştigurile obţinutede USAMV în urma acestuieveniment expoziţional?Demersul nostru este unul complex, pentrucă urmărim atât o serie de obiectiveştiinţifice, cât şi o componentă foarte activăde educație şi consultanţă. În cadrulproiectelor de cercetare ştiinţifică desfăşuratede USAMV, încurajăm o abordarepragmatică şi consolidarea relaţiei cumediul privat. Astfel, suntem deschişisolicitărilor de colaborare şi parteneriatvenite din partea companiilor care necontactează în vederea realizării unorproiecte de cercetare pe teme stabiliteîn comun, în vederea identificării unorsoluţii inovatoare pentru anumite problemecu care se confruntă respectiveleentităţi economice. Pe zona de educație,beneficiile aduse de acest eveniment seconcretizează prin oportunităţile pe carele oferim studenţilor noştri şi prin facilitareacontactului cu economia reală, princare îi ajutăm să înceapă să-şi gândeascăsinguri evoluţia viitoarei cariere, afacerietc. De altfel, şi parteneriatele încheiatede către universitate au rezultate beneficepentru procesul educaţional. Nu înultimul rând, trebuie să precizez că evenimentulZilele Horticulturii Bucureştenecontribuie semnificativ la promovareaimaginii Universităţii.Pentru că aţi amintit de imagine,cât de importantă este pentruUniversitate distincţia primită recentdin partea Casei Regale a României?Înalta distincţie „Nihil sine Deo“ ne-afost acordată din partea Maiestăţii SaleRegele Mihai al României pentru „progreseleştiinţifice şi tehnice impresionantepe care le-a introdus în agricultura şi medicinaveterinară a ţării, în ciuda vicisitudinilorvremii. Pentru cercetarea ştiinţificăfundamentală şi aplicată desfăşuratăasiduu de-a lungul deceniilor (...) Pentruonorarea reuşitelor cadrelor universitarede renume care s-au succedat la catedreleUniversităţii“. Horticultura a avut, are şiva avea un rol important în dezvoltareaeconomiei româneşti. Şi – chiar dacă, dinpăcate, a avut enorm de suferit în urma„convulsiilor democratice“ ce au survenitdupă 1989 – distincţia primită din parteaCasei Regale a României demonstreazăîncă o dată că Horticultura este Reginaştiinţelor agronomice. Pe care atât publicullarg, cât şi specialiştii prezenţi laZilele Horticulturii Bucureştene au avutocazia să o vadă în diversele ei forme şimanifestări.15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 39

Cercetare&Învățământ superior/Educație pentru Viață și AgriculturăUSAMV București, teren fertila agriculturii prin cercetareUniversitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinarădin Bucureşti (USAMV Bucureşti) îşi propune să reuneascăanual, în cadrul unei conferințe internaționale, cercetători,studenţi şi profesionişti din agricultură şi industrie pentru a-şiîmpărtăşi rezultatele cercetării ştiinţifice, ideile novatoare şiexperienţa practică în legătură cu agricultura, viaţa şi mediulînconjurător. Cea de-a doua ediţie a Conferinţei Internaţionale„Agricultură pentru viaţă, viaţă pentru agricultură” va fiorganizată de către USAMV Bucureşti în perioada 5-8 iunie2013. Vice-rectorul Gina Fîntîneru ne-a vorbit despre noutățiledin acest an și despre cât de importantă este componentade CDI în evoluția Universității, dar și în generarea de soluţiice pot contribui la dezvoltarea durabilă a agriculturii.Care sunt cele mai importanterezultate ale primei ediţii?Am lansat acest eveniment anul trecut,într-un moment aniversar al Universitățiinoastre, sărbătorirea a 160 de ani de activitate– în educație, cercetare și producție- pentru această instituţie de învățământagronomic românesc. Ne-am dorit, pe deo parte, să continuăm tradiţia şi experiențaUSAMV-Bucureşti în promovarea rezultatelorcercetării ştiinţifice și, pe de altă parte,să creștem vizibilitatea acestor rezultate prinorganizarea unui eveniment ştiintific deanvergură internaţională, care să acoperetoate domeniile specifice facultăților din cadrulUniversităţii. Bucurându-se de prezențaa aproximativ 500 de participanţi din ţară şi150 participanţi din străinătate, evenimentula contribuit atât la creșterea vizibilității rezultatelorcercetării știintifice agronomice, cât șila sensibilizarea mediului economic și politicprivind rolul cercetării științifice în rezolvareaanumitor probleme cu care se confruntăastăzi agricultura. În urma acestui eveniments-au stabilit, de asemenea, noi colaborări, noiparteneriate internaţionale, crescând gradulde integrare internațională a echipelor decercetare a USAMV. Și câteva din acesteechipe își prezintă rezultatele la această nouă40 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013ediție, ceea ce este de natură să ne dea noisperanțe cu privire la cercul virtuos creat!Ce elementede noutate aduce ediţia 2013?Având în vedere obiectivele urmărite, șiaceastă a doua ediție își propune să fie unmijloc de comunicare interactivă cu parteneriinoștri, interesați să afle cele mainoi descoperiri în câmpul lor de acțiune,informații cu privire la tehnologii inovatoare,cu potențial de transfer tehnologicși implementare.Prezentările din cadrul manifestării vizeazătoate specializările din domeniul agronomicşi al dezvoltării rurale. Avem astfel7 secțiuni tematice, corespunzătoare celor7 facultăți ale Universității, acoperindu-seaproape 40 de teme. Se oferă, prin urmare,platforma pentru a discuta despre rezultaterecente în domeniile clasice, precum științasolului, cultura plantelor, sisteme de creșterea animalelor, până la aspecte care țin deprovocările curente – biotehnologii agricole,industriale și de mediu, schimbările climatice,noi surse alternative de energie, controlulpoluării, dar și agricultura ecologică, agroîmpădurire,agroturism, managementul fermeiși al resurselor naturale, politici agricole ş.a.Participarea va fi mai numeroasă decâtcea de anul trecut, având în vederenumărul mare de autori care şi-au înscrislucrările în cadrul sesiunilor tematice.Un alt element de noutate al acesteiediţii îl reprezintă găzduirea unui evenimentimportant pentru dezvoltareadurabilă a României, Danube AgricultureForum. Inițiativa de a promova acesteveniment reprezintă un angajament alcomunității academice și de cercetare aUniversităţii noastre de a participa activla dezbaterile cu privire la marile proiecteale perioadei de programare 2014-2020.Toate acestea au loc într-o atmosferă desărbătoare, generată de aniversarea a 65 deani de la înființarea Facultății de Horticulturădin București, 15 ani de la înființareaspecializării de Peisagistică, 120 de ani deînvăţământ, cercetare şi producţie în cadrulstațiunilor de cercetare ale Universitățiinoastre, Istrița și Pietroasa.Cât de importantă este, din perspectivaUniversităţii, participareainternaţională la acest eveniment?Sunt trei dimensiuni ale participării internaţionalepe care aş dori să le punctez: înprimul rând, avem un număr de 380 deautori din 33 de ţări care s-au înscris culucrări în cadrul secţiunilor conferinței șio rată de aproximativ 40% autori străini,ceea ce ne onorează şi ne responsabilizează.Este o măsură a faptului că am devenitdin ce în ce mai vizibili, că suntem integraţiîn circuitul mondial al cunoaşterii.În al doilea rând, în afara acestor sesiunitematice, în cadrul fiecărei facultăţi sunt planificateworkshop-uri unde sunt prezentepersonalități internaționale, de regulă parteneriitradiţionali ai Universităţii în cadrulanumitor proiecte în derulare. Aş menţionaaici workshop-ul internațional „Environmentand Food Quality and the Well-beingof Humans and Animals” sau deschidereasecțiunii regionale în România a “EuropeanHygienic Engineering &Design Group”,

Cercetare&Învățământ superior/Educație pentru Viață și Agriculturăpentru dezvoltarea durabilăambele beneficiind de prezențăinternațională. Şi, nu în ultimul rând, aminvitat o serie de personalități recunoscutela nivel mondial, pentru a susține prelegeritematice asupra celor mai noi subiecte dindomeniile de cercetare ale Universității,activitate extrem de bine apreciată în specialde către tinerii noștri doctoranziCum vă poziționațidin perspectiva proiectelorinternaționale de cercetare?Ne interesează foarte mult participareaîn cadrul unor rețele/consorții puternice,întrucât partenerii puternici ridică întotdeaunarata de succes a aplicațiilor. Avemproiecte în derulare cu colective redutabiledin EU, încurajăm iniţiativele cu ţările vizatede politica de extindere şi de politicade vecinătate, dar privim şi spre economiileemergente. Dintre cele mai recente proiecteinternaționale ale Universității, aș remarcaproiectul “Initiative Towards sustainableKerosene for Aviation-ITAKA”, realizat decătre colectivele de cercetare ale Facultățiide Biotehnologii, sau proiectul „Developmentthe skills of Organic Agriculture Trainersfor the Balkans” (Organic.Balkanet),realizat în cadrul colectivelor de cercetareale Facultății de Agricultură, pe cele destinatesă asigure „Welfare of fish in europeanaquaculture”, dar și „Management integrata situ-rilor marine (SCI) Natura 2000 de lalitoralul românesc“, implementate de cătrecercetători ai Facultăţii de Zootehnie.Cât de eficiente suntmecanismele de transfer tehnologicde care dispune Universitatea?Universitatea noastră a fost întotdeaunapreocupată de implementarea practică arezultatelor cercetării, aceasta asigurând,alături de cele două misiuni consacrate,formarea resursei umane înalt calificateşi recunoașterea științifică în domeniilenoastre tehnologice specifice. Încercăm săoferim mediului privat noi tehnologii sautehnologii perfecționate, noi soiuri și hibrizi,mai bine adaptaţi la noile condiții de mediu,soluții de eficientizare generală a fermei etc.Am organizat pe parcursul acestui an o seriede cursuri de pregătire, în cadrul școlii noastredoctorale, cu sprijinul OSIM. Totodată,intenționăm ca din 2013 să introducem înviitoarea organigramă a Universității unoficiu de transfer tehnologic.Care este nivelul colaborărilorcu profesioniştii din industrie?Colaborările noastre cu agenții economici,cu industria, cresc pe zi ce trece şi ne bucurămde mult interes din partea acestora.Cele mai multe colaborări cu mediul privatvizează dezvoltarea unor tehnologii moderne,care să asigure un avantaj competitiv pepiață (productivitate mai ridicată, consumurimai reduse de input-uri, costuri mai scăzuteetc.), ceea ce este evident rațional. Pe dealtă parte, agricultura este un sector care, pelângă misiunea sa principală de a producehrană, mai este recunoscut pentru marea sacapacitate de a furniza bunuri publice –sistemeagroecologice, peisaje, biodiversitate,prevenirea eroziunii etc. Cercetarea cu privirela practicile agricole, cu efecte pozitiveasupra societății, are loc de regulă în cadrulparteneriatelor cu sectorul public. Ne intereseazăastfel extinderea și întărirea atât aparteneriatelor public-privat, dar și a celorpublic-public, cât și aderarea la inițiative șiprograme globale în domeniul public, cuparteneri internaționali, pentru cercetărileinter și transdisciplinare în domeniul gazelorcu efect de seră, încălzirii climatice etc.Care sunt principalele direcţiide dezvoltare pe zona decercetare-inovare pentru USAMV?Aspectele privind securitatea alimentară,creșterea productivității, managementul șieficiența resurselor naturale și, de asemenea,cele legate de economia agrară, funcționarealanțurilor agroalimentare de la producătorla consumator sunt toate direcții decercetare de care specialiștii din cadrulUniversității sunt astăzi preocupați.În cadrul Programului-Cadru pentrucercetare și inovare Orizont 2020aceste direcții de cercetare sunt acoperitede toate cele trei componente„Excelență științifică”, „Poziția de lider însectorul industrial”, „Provocări societale”,dar și de noul Parteneriat European pentruInovare, promovat de comisarul DacianCioloș, care are un program privind Productivitateași Sustenabilitatea Agricolă. Înacest context, avem speranța ca prin activitateade cercetare și inovare desfășurată încadrul Universității să putem oferi opțiunipentru integrarea obiectivelor agronomicecu cele de mediu, sociale și economice înproducția durabilă, în contact strâns cu parteneriinoştri din producție, în cadrul unorclustere sau centre de inovare. 15 MAI - 15 IUNIE 2013Gina Fîntîneru,Vice-rectorul USAMV BucureştiMARKET WATCH 41

Cercetare&Învățământ superior/EvenimentHP a deschis un Centrula UniversitateaHewlett-Packard Româniaa inaugurat recent în cadrulUniversităţii PolitehnicaBucureşti primul CentruEducaţional şi de Cercetaredin România care vaimplementa programul decertificare HP ATA (AccreditedTechnical Associate).Radu Ghiţulescupractice şi examenele de certificare. WolfgangWittmer a înmânat de altfel şi diplomeleprimei serii de studenţi certificaţi întehnologiile HP din cadrul UniversităţiiPolitehnica Bucureşti.Prezent la eveniment, Dan Nica, ministrulSocietăţii Informaţionale, asubliniat aspectul pragmatic al iniţiativeiHP din perspectiva potenţialilorbeneficiari ai cursurilorşi certificăriloroferite. „Nu trebuieScopul principal al nouluiCentru Educaţional şi deCercetare HP este de acontribui la dezvoltareacapacităţii UniversităţiiPolitehnica Bucureşti de apregăti specialişti IT cu înaltă calificare,prin intermediul unor programe educaţionalebazate pe tehnologia şi soluţiile HP.Centrul din Bucureşti este unul dintrecele peste 30 de centre HP deschise decompanie în ţări din Europa Centrală şide Est, precum şi în Orientul Mijlociu.Proiectul este implementat cu ajutoruldiviziei dedicate ţărilor cu potenţial decreştere şi al managementului regionalal companiei HP. În acest context, RaduEnache, Directorul General HP România,a subliniat faptul că inaugurarea CentruluiEducaţional şi de Cercetare se înscrieîn abordarea pe care HP o are faţă deRomânia reprezentând o dovadă clară aaprecierii potenţialului ţării noastre.„HP ocupă o poziţie de frunte pe piaţaIT românească, fiind unul dintre principaliiinvestitori şi angajatori prezenţi pepiaţa locală. Ne dorim ca, prin deschidereaacestui Centru Educaţional şi de Cercetareîn cadrul Universităţii PolitehnicaBucureşti să avem o poziţie de frunte îndomeniul iniţiativelor educaţionale şi decercetare“,a precizatdirectorulGeneral HPRomânia.WolfgangWittmer, vicepreşedinteGrowthMarkets OrganizationHewlett-Packard,a evidenţiat şi el importanţacare i se acordă Românieiîn cadrul grupuluiHP, detaliind beneficiileprogramului complet oferitde către HP Institute, alăturide accesul la HP Remote Labs,testele42 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013

Cercetare&Învățământ superior/EvenimentEducaţional şi de CercetarePolitehnica Bucureştineglijat faptul că HP este unul dintre ceimai mari angajatori de pe piaţa IT dinRomânia, cu peste 3.600 de angajaţi, iarprin deschiderea acestui Centru Educaţionalşi de Cercetare oferă studenţilorposibilităţi reale de dezvoltare a uneicariere solide“, a declarat ministrul SocietăţiiInformaţionale.Patru certificăriinternaţionaleCentrul Educaţional şi de CercetareHP facilitează accesul studenţilor şicadrelor didactice din UniversitateaPolitehnica Bucureşti la tehnologiimoderne, de ultimă oră. „Centrul,prin intermediul programului HPATA, va pregăti studenţii în patru maridomenii oferind patru certificări HP,recunoscute atât la nivel naţional, cât şiinternaţional“, a explicat Nicolae Ţăpuş,vicepreşedintele Senatului UniversităţiiPolitehnica Bucureşti. Specializărilecare pot fi obţinute prin intermediulprogramului HP ATA sunt:- HP ATA Cloud – Proiectarea şi implementareade soluţii cloud- HP ATA Connected Devices – Proiectareaşi implementarea soluţiilor deconectare a dispozitivelor multiple- HP ATA Networks - Proiectarea şiimplementarea soluţiilor de reţelistică- HP ATA Servers and Storage - Proiectareaşi implementarea de servere şiechipamente de stocare.Vicepreşedintele Senatului UniversităţiiPolitehnica Bucureşti a mai precizatcă programele educaţionale oferitede HP vor fi preluate de profesorii dincadrul Universităţii şi vor fi incluse încurricula instituţiei sub formă de cursuriobligatorii şi opţionale, precum şide laboratoare. De asemenea, programelevor putea fi folosite şi pentru pregătireaprofesională a cadrelor didacticeîn vederea obţinerii unei certificări.Centrul va avea statut pan-universitar,la programele desfăşurate aici avândacces studenţi de la toate facultăţile dincadrul Universităţii.„HP ATA este cel mai nou programde certificare al Hewlett-Packard, dezvoltat în parteneriatcu compania Certiport şidedicat exclusiv mediului academic,astfel încât să permităstudenţilor să-şi planifice şi săşidezvolte o carieră solidă înindustria IT. Programul le oferăstudenţilor un număr semnificativde cunoştinţe în domeniu,de care vor avea nevoie pentrua identifica şi obţine cele maibune locuri de muncă.“Radu Enache, DirectorGeneral al Hewlett-Packard15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 43

Lumea geospaţialăSoluţii GIS versusgrefă de viewer GISEvoluţia tehnologiilor geospaţiale este din ce în ce mai accelerată,iar principalul efect este că acestea au depăşitfaza de nişă, în care erau accesibile unui număr mic deutilizatori specializaţi şi au intrat în mainstream, iar tehnologiideja aflate în mainstream cum sunt Cloud şi SaaS(Software as a Service) au fost înglobate în procesele deutilizare a informaţiei geospaţiale. Maria VișanUtilizarea pe scară largă atehnologiilor geospaţialeimpune informatizareageospaţială ca strictă necesitatepentru organizaţii detoate mărimile utilizatoarede informaţie geospaţială şi care dorescsă ţină pasul cu concurenţa lor, pentruoferirea de produse şi servicii mai rapideşi mai bune. În aceste condiţii de cererecrescută şi de diversificare a nevoilor,este firesc ca şi soluţiile de informatizaregeospaţială să fie din cele mai variate, iarpresiunea pe reducerea bugetelor a dus laapariţia a tot felul de combinaţii creativede tehnologii menite să reducă costurilede implementare şi să rezolve dilemabugetului limitat. Desigur, România nuface excepţie. Nu vom analiza aici nicifurnizori şi nici oferte existente pe piaţă înacest moment, ci mai degrabă ne-am oprila una din combinaţiile „creative“ din piaţă,care oferă mirajul unei informatizărigeospaţiale fără costuri, dar care, aplicatăfără discernământ şi grefată pe nevoiorganizaţionale greşit asociate, se poatedovedi o capcană operaţională pe termenlung şi în cele din urmă, din punctul devedere al rezultatelor aşteptate, chiar un... miraj. Vorbim aici de preconcepţia carevede legarea unui simplu viewer GIS pesistemele informatice existente ca fiindrezolvarea minune şi cu costuri foartemici (sau, aparent, deloc) a nevoii de informatizaregeospaţială. Tehnologia estesau poate fi gratuită, implementarea este44 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013rapidă şi ieftină, harta apare pe toate ecraneleangajaţilor, informaţia este procesatăde computere şi echipa de management emulţumită că şi-a realizat obiectivele deinformatizare cu investiţii minime. Însăcu riscul ca tonul acestui articol să capetenuanţe de Twin Peaks, ne hazardăm săafirmăm că nu întotdeauna lucrurile suntce par a fi.Aşa cum omul înţelept îşi face iarnacar şi vara sanie, tot aşa şi organizaţiainteligentă se gândeşte când face o implementareşi la care vor fi nevoile ei peste,să zicem, 3 sau 5 ani dacă nu şi mai mult.Pentru că, indiferent dacă alegerea e carsau sanie, niciodată costurile nu se limiteazăstrict la cumpărarea materialelor.Implementarea oricărui sistem informaticnu se poate face niciodată fără costuri,fie ele şi bazate pe tehnologie gratuită(gen open source). Un manager inteligentnu va lua decizia de implementare a unuisistem sau altul până nu va analiza nu numaicheltuielile adiţionale implicate, darşi cele legate de exploatarea pe termenlung a sistemului şi impactul curent şi viitorasupra operaţiunilor organizaţiei.Lăsând la o parte impactul pe termenlung, diferenţele apar chiar şi numai laanaliza a ceea ce se poate face efectiv cu oalegere sau alta. Să analizăm puţin un fluxde lucru într-o organizaţie publică dincele două perspective: derulat cu ajutorulunui viewer GIS ori într-o soluţie geospaţială.Să zicem, emiterea unei autorizaţiide construcție în urbanism:Intrare în sistemSolicitarea de emitere a unei autorizații deconstrucție în urbanism este primită de lacetăţean. O soluţie geospaţială integrată încare registratura e conectată cu fluxurilede lucru de gestiune geospațială a documentelorde urbanism va trimite automatcererea la departamentul sau departamentelecu rol de reglementare şi control(Instituţia Arhitectului Şef, Secretariat administraţiepublică, Primar), a căror aprobareeste necesară. Nu este nevoie de timpfizic suplimentar pentru ca informaţia săfie deja prezentă în planificările de lucru,informaţia fiind încărcată o sigură dată(la Registratură) şi oferită spre consultarecelor care au nevoie de ea în formatul delucru specific fiecărui departament. Încazul utilizării unui simplu viewer grefatpe alt sistem/sisteme, cererea va circula pecanalele obişnuite prin organizaţie şi vadepinde de viteza – disponibilitatea funcţionarilorpentru a se transfera de la un departamentsau altul. Acest timp de circulaţiee variabil şi este puternic dependent deeficienţa-încărcarea resurselor umane.Alocarea pe planificareadepartamentului deurbanismPrin secretariatul direcţiei de urbanismse alocă cererea la un inspector. În soluţiageospaţială acest lucru se poate face automat,pe baza unui algoritm implementat înaplicaţie (de exemplu alocarea după adresă)în funcţie de analiza informatică a resurselordisponibile. În cazul viewer-ului,planificarea este realizată manual de cătreun funcţionar, cel mult folosind o aplicaţieseparată. Din nou, avem de-a face cuprocesare informatică instantanee versusnoduri, în care comunicarea poate fi cuuşurinţă gâtuită de factori externi (oameniinsuficienţi, erori de evaluare etc.).

Lumea geospaţialăInstrumentareaSincronizarea informaţiilor necesarepentru procesarea cererii va fi şi ea automatăîn cazul soluţiei. Funcţionarulcare analizează cererea va avea automatîn fereastra de dialog toate informaţiilenecesare, identificate pe baza regulilor debusiness implementate în cadrul soluţiei,în forma potrivită ca suport pentru decizie.În plus, dacă decizia depinde de informaţiilepregătite de alte departamente,aceasta poate fi deja disponibilă, cerereafiind transmisă automat în toate direcţiileşi soluţionarea „lucrării“ realizându-sesimultan în mai multe departamente,fiecare dispunând de aceleaşi informaţiiprimite de la Registratură (în format digital,dacă există şi un birou de scanarela Registratură). În cazul unui viewer,informaţiile prezentate în interfeţele predefinitepermit doar consultarea, pot sănu se afle în sistem şi atunci trebuie căutateşi/sau deschise manual, necesită consultareaseparată a specialiştilor din altedepartamente, ceea ce măreşte nu numaitimpul de procesare, dar şi posibilitateade eroare. De regulă, un viewer GIS vaavea funcţionalitate limitată (poţi să nuidentifici de la început toate informaţiilede care ai avea nevoie, iar completareainformaţiilor lipsă poate să nu fie o opţiune,fie pentru că nu sunt disponibile înformatul acceptat de viewer, fie pentrucă în viewer nu au fost proiectare toatefuncţionalităţile necesare unui flux delucru real sau organizaţii similare au regulide funcționare diferite, iar viewer-ulnu poate fi personalizat doar prin setări),iar timpii acestei etape vor fi influenţaţide eficienţa căutării manuale (chiar şi înprezenţa unui sistem de document management).În soluţia geospaţială, diferenţae realizată prin implementarea regulilordomeniului, care vor fi de fiecare datăaplicate la fel, care poate fi configuratpentru fiecare structură organizaţionalăasigurând nu numai viteză, dar şi coerenţadeciziilor departamentului, fără necesitateavalidării de către un expert. În plus,pot fi folosite automat (direct din sistem,sau printr-un serviciu web) informaţiide la alte departamente sau alte instituţii(patrimoniu, domeniul public, companiide utilităţi etc.). În cazul utilizării doar aunui viewer grefat pe un sistem de managemental informaţiei, utilizarea încrucişatăa informaţiilor poate fi rezolvatădoar prin comunicare clasică (note deinformare-solicitare inter-departamentale)şi prin schimb de date greoi, cu suportfizic şi conversii necesare sau fără suportulintuitiv al hărţii inteligente.Emiterea autorizaţieiÎn soluţia geospaţială, lucrarea se transmiteautomat spre aprobare odată ce sefinalizează instrumentarea şi se închideautomat după verificare. Dacă soluţiaintegrată include un portal, plată electronicăşi semnătură electronică, atuncivorbim de gradul 5 (maxim) de sofisticarea soluţiei și cetăţeanul poate primiatât notificări pe parcursul evoluţieiprocesului de instrumentare a cererii şi,de asemenea, poate fi invitat să realizezeplata electronică şi să descarce la oriceoră documentul de autorizaţie, fără să sedeplaseze de acasă.Analiza performanţeiorganizaţionaleCu o soluţie geospaţială, echipele de managementpot efectua variate analize asuprarezultatelor activităţii, prin interogăricreate direct în soluţie, în combinaţii practicmărginite doar de experienţa de lucrua managerului. În cazul utilizării unui viewerGIS, sistemul este limitat la analizelestabilite iniţial la implementarea iniţială,Pe langa definirea conţinutului fluxului de lucru, accesul la resurse se alocădirect din bara de administrare şi nu necesită intervenţia furnizoruluisistemul nu oferă flexibilitatea de creare denoi instrumente, direct din hartă.Exemple precum cel de mai sus pot fiatâtea câte fluxuri geospaţiale de lucruexistă într-o organizaţie, dar ar fi nedreptşi neprofesional să tragem concluzia căviewer-ele geospaţiale sunt aplicaţii inutilesau ineficiente. Dimpotrivă, aplicate penevoi organizaţionale potrivite, acestea sepot dovedi o alegere excelentă, iar criteriilede alegere sunt simple: volumul activităţii,numărul de utilizatori, potenţialulde extindere al organizaţiei şi nevoi micisau inexistente de comunicare inter-instituţională.Pentru organizaţiile mici, cupuţine fluxuri de lucru geospaţiale şi curitm mic de creştere, un viewer GIS grefatpe câteva aplicaţii simple şi însoţit de oconfigurare iniţială foarte bună poate fio implementare cu un raport optim calitate-preţ,cel puţin pentru o vreme. Dacăvorbim însă (ca în exemplul de mai sus)de organizaţii cu zeci de utilizatori, carese poate restructura oricând şi în carecomunicarea între departamente este singurade natură să adauge sau scadă zile delucru la termenul de livrare, aici optimuleste echivalent cu o soluţie geospaţialăintegrată, construită după toate regulilede business, scalabilă şi interoperabilă,modelabilă pe fiecare aspect al fluxurilorde lucru şi care asigură circulaţia şi managementulinformaţiei geospaţiale fluentşi instantaneu la nivelul întregii instituţii.Exemplul de mai sus a abordat doarchestiunea eficienţei operaţionale întrecele două alegeri. Pe termen lung, situaţianu stă diferit. Grefa de viewer nu poate, decele mai multe ori, urma ritmul firesc decreştere a organizaţiei, interfeţele şi funcţiilesale sunt greu sau imposibil de remodelatpentru a urma schimbările periodice dinactivitatea utilizatorilor, iar când schimbareasistemului devine o necesitate evidentă,va atrage cu sine costurile suplimentarelegate nu numai de o nouă implementarea unui nou sistem (cu tot ceea ce derivădin aceasta), dar şi de conservarea dateloracumulate între timp şi migrarea acestoracătre noul sistem. În cazul unei soluţii geospaţialeconstruite de la bun început pentrua ţine cont de orice provocare a viitorului,pe o bază de date geospaţială unică şi pe oarhitectură deschisă şi scalabilă, sistemulva evolua odată cu organizaţia, iar toatemodificările viitoare vor putea fi operate cufuncţiile existente ale sistemului, cu dateleexistente şi fără a perturba semnificativ fluxurilede lucru ale organizaţiei.15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 45

Industry Watch/Administraţie publicăO trecere îne-guvernăriiConform datelor MSI (Ministerul pentru SocietateaInformațională), atât persoanele fizice, cât şi agenţii economicidin România recurg foarte puţin la servicii de E-government(6%, comparativ cu 28% la nivelul UE 27 în 2011).Cifra nu ar trebui să ne mire prea tare, din moment ce abiaîn ultimii ani a început cu adevărat lansarea pe scară largăa acestor servicii și în România. Luiza SanduSeparat, pe cele două categoriide utilizatori, datele se prezintăastfel: 8%, comparativcu media UE de 50% în anul2010 pentru persoane fiziceşi respectiv 50%, comparativcu 75% în UE 27 pentru societăţi. Deşirata de creştere în utilizarea e-guvernăriiîn perioada 2005-2011 este mai mult decâtdublă în România comparativ cu UE 27(17,3% comparativ cu 7,2%), România maiare încă mult de recuperat. Conform unuiraport al Ministerului Fondurilor Europene,dezvoltarea serviciilor de e-Guvernaretrebuie realizată în strânsă legăturăcu nivelul de utilizare al IT&C în rândulbeneficiarilor de servicii şi profilul sociodemografical utilizatorilor de internet dinRomânia. Trebuie astfel avut în vedere faptulcă majoritatea utilizatorilor de Internetprovin din mediul urban (90%), în timp ce50% din cei care utilizează Internetul facparte din categoria de vârstă 16–34 anie-Guvernarela nivel centralConform Agendei Digitale elaborată deautorităţile române, este necesară facilitareadigitalizării şi dezvoltării serviciiloroferite la nivel naţional şi local, asigurareacompatibilităţii sistemelor informaticedeja existente şi creşterea interoperabilită-46 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013ţii, alături de crearea unei platforme unicede e-Government şi a unui punct unic decontact pentru toate serviciile publice.În prezent, MSI coordonează un grupde lucru având ca sarcină elaborarea uneilegi vizând interoperabilitatea sistemelorinformatice din administraţia publică, urmândca după adoptarea legii să fie elaboratşi un Cadru Naţional de Interoperabilitatearmonizat cu legislaţia comunitară. MSI estimeazăcă legea interoperabilităţii, precumşi cadrul național de interoperabilitate vor fiadoptate până la sfârşitul acestui an.Cu toate acestea, putem menționacâteva proiectele de referinţă deja implementate(sursa: www.fonduri-ue.ro):••SIRENE, un sistem informatic ce asigurăschimbul de informaţii suplimentarereferitoare la semnalările existente înSINS (Sistemul Informatic Național deSemnalări, compatibil cu Sistemul deInformații Schengen)••SINS, sistem informatic care gestioneazăalertele naţionale şi care este punctcentral de informare pentru toate instituţiiledin România••Sistem Naţional Informatic privind Vizele(SNIV), care gestionează eliberareavizelor din România••CDPS (Customs Declaration ProcessingSystem)••Ministerul Finanţelor Publice – AutoritateaNaţională a Vămilor (sistemeTARIC, ICS, ECS, NCTS, EORI, AEO,RMF, RPT, EMCS)••Sistem de schimb de informaţii AutoritateaNațională a Vămilor – ANAF(Agenția Națională de AdministrareFiscală)••DIAFIX, o platforma de colaborareîntre instituţii care asigură preluarea,integrarea şi sincronizarea datelor dinsistemele informatice ale CNPP (CasaNațională de Pensii Publice) cu cele alecelorlalte instituţii cu care CNPP colaboreazăla nivel informaţional.Pe de altă parte însă, lipsa unei strategiinaţionale a dezvoltării economico-socialepe termen mediuşi lung şi desele schimbări delegislaţie afectează mediul deafaceri. În condiţiile unui gradredus de interoperabilitatea sistemelor informaticeutilizate de diverse instituţiipublice, schimbul deinformaţii între instituţiilestatului (inclusiv cu instituţiilela nivel comunitar)nu se bazează pe informaţiicorecte, coerente, verificateşi unice, se mai arată pewww.fonduri-ue.ro.Dacă în ceea ce priveșteinteroperabilitatea maiavem de așteptat, cu ce realizărise poate mândri însăadministrația publică centralădin România?Iată mai jos o listă destulde lungă, preluatătot de pe www.fonduri-ue.ro:••Punctul unic decontact, platformăinformatică ce oferă

Industry Watch/Administraţie publicărevistă aromâneșticetăţenilor din Uniunea Europeană unghişeu virtual unic de comunicare oficialăcu autorităţile publice din România;acesta reprezintă o componentă amaterializării conceptului SEN, www.eguvernare.ro••Sistemul Electronic de Achiziţii Publice(SEAP), reprezentând un sisteminformatic de utilitate publică, utilizatîn scopul efectuării de achiziţii publiceprin mijloace electronice, accesibil laadresa dedicată www.e-licitatie.ro/.••Sistemul Naţional Electronic de Plată ataxelor şi impozitelor utilizând cardulbancar (SNEP), conceput ca un sistemdeschis.••Sistemul de Atribuire Electronică înTransporturi (SAET), care funcţioneazăîn baza HGnr. 1173/2003, cepermite atribuireaelectronică a autorizaţiilorde transportinternaţionalrutier de marfă şi atraseelor naţionaledin programelede transport prin serviciile regulatejudeţene şi interjudeţene (www.autorizatiiauto.ro)••Posibilitatea depunerii online a declaraţiilorfiscale la ANAF••Portalul ONRC (Oficiul Național al RegistruluiComerțului), care oferă serviciionline specifice ONRC mediului de afaceri,cetăţenilor şi administraţiei publice••Sistem informatic de emitere, gestiune,monitorizare şi control pentru roviniete(eROV), prin care se gestioneazăcentralizat şi în timp real informaţiiledin toate punctele de emitere şi controlal rovinietei.••Sistemul ORIZONT, prin care se oferăservicii electronice destinate cetăţenilor,contribuabili şi beneficiari aisistemului public de pensii care asigurăinteracţiunea şi schimbul bidirecţionalde informaţii dintre CNPP şi grupurileţintă••Sistemul Integrat de Management şiConştientizare în România a ReţeleiNatura 2000 (SINCRON)••Sistemul RORIS, care include o serie defuncţionalităţi de creare şi publicare aavizelor pentru navigatori (Notices toskippers) respectând standardul NTS 2.0.••Registrul de evidenţă a salariaţilor înformat electronic (REGES)••Sistemul informatic de Prescripție Electronică(SIPE), care pune la dispoziţiefuncţionalităţile necesare introduceriiprescrierii electronice a reţetelor compensateşi gratuite••Sistemul Informatic Unic Integrat(SIUI), operat de CNAS şi care permitedepunerea online a documentelor justificativeprivind raportarea activităţii realizateîn vederea decontării, formularelede raportare şi fişierele de date necesareraportării e-guvernare la nivel local.Din nou, despre securitateO barieră importantă în calea adoptăriide către cetăţeni a sistemelor de guvernareelectronică o reprezintă teama privindinsuficienţa măsurilor de securitate şi deasigurare a datelor personale în sistemelede e-guvernare, după cum reiese din raportulUnităţii de e-Guvernare din cadrulComisiei Europene/Direcţia pentru Mediaşi Societate Informaţională, intitulat„Breaking Barriers to eGovernments”.Legislaţia din România asigură cadrulformal care permite protecţia datelor utilizatorilorpe Internet, adoptarea de măsuride prevenire şi combatere a atacurilor şicriminalităţii informatice şi implementareaunor măsuri pentru protecţia datelorelectronice, optimizarea proceselor deafaceri şi păstrarea datelor pe termen lung.Implementarea cadrului legislativ este însăneuniformă, existând încă legi care nufuncţionează (de exemplu Legea 82/2012privind reţinerea datelor generate sau prelucratede furnizorii de reţele publice decomunicaţii electronice şi de furnizorii deservicii de comunicaţii electronice destinatepublicului, pentru care nu există normede aplicare, sau HG 962/2010 care amânăpentru un termen nedefinit realizarea cărţiielectronice de identitate).În raportul prezentat pe www.fonduriue.rose mai arată că adaptarea cadruluilegislativ care susţine derularea serviciilorde e-guvernare către expunerea acestuia înmediul virtual (adaptarea legilor care guverneazăactivitatea tuturor instituţiilor cuactivităţi care cad sub incidenţa DirectiveiServiciilor pentru susţinerea furnizăriiserviciilor de e-guvernare) se impune deasemenea ca o necesitate. Totodată, măsurilede securitate implementate în cadrulserviciilor guvernamentale sunt eterogeneşi neuniforme și nu există o corelarecompletă între identitatea utilizatorilorînregistraţi pentru accesul la servicii onlineşi identitatea reală care este gestionatăde către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelorşi Administrarea Bazelor de Date(DEPABD) din subordinea MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor (MAI).În final, investiţiile, programele şipoliticile publice care au legătură cu conceptulde e-guvernare trebuie să aibă învedere creşterea eficienţei serviciilor oferite,reducerea costurilor de administrareşi creşterea gradului de disponibilitate aserviciilor oferite.15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 47

Industry Watch/ComunicaţiiRomâniaintră în era 4GLicitația de spectru din toamna anului trecut organizată deANCOM dădea startul implementării și pe piața româneascăa serviciilor 4G. Primul pas a fost făcut de Vodafone România,urmată la scurt timp de Orange România și, din acestan, de Cosmote România. Deși analizele specialiștilor de pepiața telecomunicațiilor arată că la nivel european 4G nua produs miracolul așteptat în ceea ce privește creștereaveniturilor operatorilor de telefonie mobilă, perspectivele autohtonela început de drum sunt entuziaste.Într-un timp foarte scurt dupălicitația de spectru, cei trei marioperatori din România au lansatservicii comerciale 4G în principaleleorașe și și-au diversificatoferta.Rapiditatea cu care aceste servicii auputut fi lansate se datorează și faptului cădezvoltarea LTE pare mai atractivă în benzilede 1800 decât în 2600, iar spectrul 1800se foloseşte deja în piaţă (abia în aprilie2014 va fi eliberată frecvenţa de 2600 MHzde către Ministerul Apărării Naţionale).Însă LTE nu e singura tehnologie 4G dinRomânia. Sunt furnizori care oferă soluțiibazate pe tehnologia 4G WiMAX, desprecare spun că sunt foarte potrivite pentru afurniza servicii de Internet și voce în zonelerurale, unde infrastructura este în generalmai slab dezvoltată. Este cazul Idilis și NeccTelecom. În 2006, Idilis este achiziționată decătre compania americană Clearwire, carese retrage la începutul anului 2010 din România,Idilis fiind cedată către 2K Telecom.Necc Telecom România a fost înființatăîn 2003, oferind servicii de voce VoIP.Începând cu a doua jumătate a lui 2012,compania furnizează pe piața din Româniași servicii de internet 4G WiMAX.48 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013Prima rețea 4GVodafone România anunța în luna octombriea anului trecut implementareaprimei rețele 4G din România, funcționalăîn 10 orașe din țară: Arad, Bacău, Brașov,București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași,Galați și Timișoara. O alegere relativ simplă,pentru că în aceste orașe companiaînregistrează cel mai mare trafic de internetmobil. Conform declarațiilor lui InakiBerroeta, CEO Vodafone România, în2013 Vodafone va investi 100 de milioanede euro în dezvoltarea și extinderea rețelei.România a fost a patra țară în careVodafone a implementat o rețea 4G, dupăGermania, Portugalia și Italia și înainteaunor țări ca Anglia, Spania sau Olanda.La trei săptămâni după implementareatehnică a primei rețele 4G din România,Vodafone anunța și lansarea comercială aserviciilor 4G pentru clienții săi.La începutul acestui an, Vodafone ridicaviteza noilor servicii 4G la 100 Mbpsși lansa noi abonamente pentru cliențiisăi existenți și cei noi, iar după douăsăptămâni oferea utilizatorilor săi posibilitateade a testa primele servicii 4G pesmartphone, la cea mai ridicată viteză.Brașovul este orașul cu cea mai mareacoperire 4G din România, de 98% dinpopulație, de aceea compania a lansat șio ofertă specială pentru firmele mici șimijlocii din Brașov, menită să facilitezeaccesul acestora la serviciile 4G, fără costurisuplimentare.La începutul lunii mai, Vodafone aanunțat extinderea rețelei 4G atât înBucurești, la 27% din populație, cât șila nivel național: Arad - 90,3%, Bacau- 98,5%, Brașov - 98,5%, Cluj - 97,7%,Constanța - 58,2%, Craiova - 99,9%,Iași - 95,6%, Galați - 83,1%, Timișoara –98,8%.În februarie 2013, Vodafone Româniaa fost certificată pentru performanțaserviciilor de navigare pe Internet de pesmartphone, de către auditorul independentp3 communications. Comparativ cucelelalte rețele GSM/UMTS, măsurătorileau arătat că Vodafone România oferă: „celmai bun acces la paginile de Internet” și„cea mai stabilă conexiune de navigare peInternet”, de pe smartphone. De asemenea,potrivit indicatorilor măsurați de p3communications, rețeaua Vodafone Româniaoferă cea mai mare viteză de transferde date, atât pentru smartphone-uri, cât șipentru modem-urile de internet mobil.Orangeși avanpremiera LTEOrange România demara în 2011 unamplu program de investiții în infrastructură,care prefigura lansarea unor serviciiLTE, având o acoperire foarte bună şi înzona rurală, în a cărei modernizare aufost investiți 100 de milioane de euro.La sfârșitul anului trecut, Orange Românialansa serviciul de internet mobil 4G în

Industry Watch/ComunicaţiiBucurești – în zona centrală și de nord, înzona metropolitană din nordul capitalei, înstațiunile de vacanță de pe Valea Prahovei,în zona Bran-Moieciu și în Poiana Brașov.Reprezentanții companiei au declaratcă serviciile de date 4G vor oferi viteze depână la 100 Mbps pentru download şi 50Mbps pentru upload, începând cu anul2014. În prezent vitezele sunt de până la75 Mbps pentru download şi 37,5 Mbpspentru upload.Compania a anunțat că pe parcursulacestui an va dezvolta serviciul de internetmobil 4G, urmând ca, din aprilie 2014,când va fi disponibil spectrul de frecvențededicat pentru serviciile 4G, să le ofereclienților săi posibilitatea să descoperepotențialul maxim al acestei tehnologii.Serviciul Orange de internet mobil4G este disponibil comercial în aria deacoperire menționată și poate fi testat înmagazinele Orange din București: BăneasaShopping City, Universitate, EuropeHouse-Piața Victoriei, Calea Moșilor,Iride, precum și în magazinul Orange depe strada Mureșenilor din Brașov.După lansarea în premieră în România,în luna ianuarie, aserviciului 4G petabletele iPadcu ecran Retina și iPad mini, Orangeși-a anunțat în aprilie clienții că pot folosiinternetul mobil 4G și pe iPhone 5.iPhone 5 este un smartphone compatibilși cu tehnologia HD Voice, care oferă ceamai bună calitate a sunetului în timpulapelurilor.De asemenea, în aceeași lună, OrangeRomânia a anunțat disponibilitatea serviciuluide internet mobil la viteze 4G și petelefoanele mobile, împreună cu serviciilede voce.În luna ianuarie a acestui an, companiaa anunțat că veniturile din serviciimobile ale Orange România au înregistrato creştere de 1,3% în primul trimestrudin 2013 faţă de perioada similară aanului anterior.Potrivit operatorului, în trimestrulîntâi din 2013 traficul de internet pemobil a crescut cu 92%, faţă de primultrimestru al lui 2012. Această evoluţieputernică a fost susţinută de vânzările detelefoane din gama smartphone, cu 176%mai mari în primul trimestru al acestuian faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.De asemenea, extinderea portofoliuluide produse şi lansarea gameismartphone star, cecuprinde cele maiperformante telefoane, majoritatea compatibilecu tehnologiile HD Voice şi 4G,au crescut adopţia internetului mobil înrândul clienţilor Orange România.Primăvara4G de la CosmoteTot în luna aprilie a acestui an, CosmoteRomânia lansa comercial serviciile 4G,în Bucureşti (zona de nord), Otopeni,Ploieşti, Cluj, Iaşi şi în staţiunile turisticeSinaia, Buşteni, Predeal. Reţeaua 4G aCosmote pemite viteze de descărcare depână la 75 Mbps, respectiv de încărcarede până la 37,5 Mbps. Noua reţea 4G aCosmote este disponibilă deocamdatăpentru descărcarea şi încărcarea datelorprin două modemuri, Huawei E3276 şiZTE MF823, respectiv prin intermediultabletei Samsung Galaxy Note LTE 10.1,achiziţionate împreună cu abonamentulConnect XXL pe 2 ani.Conform informațiilor furnizate deoperatorul mobil, la jumătatea luniiaprilie, Cosmote România oferea ceamai bună reţea de date 3G, cu viteze dedescărcare de până la 43,2 Mbps pentruInternetul mobil în 159 de oraşe şi peste1.000 de localităţi din România, acoperindpeste 49,5% din populaţie. Mai mult,clienţii se puteau bucura de viteze depână la 21,6 Mbps în tehnologia HSPA+în 189 de oraşe din ţară. În total, serviciile3G ale operatorului acoperă în prezentpeste 73% din populaţia României.Cosmote România avea aproximativ6,3 milioane de clienţi la 31 decembrie2012.Iar dacă noi abia am intrat în era 4G,alții o anticipează pe cea 5G. Coreenii dela Samsung susțin că au dezvoltat tehnologiade bază pentru 5G, iar japoneziide la NTT DoCoMo au anunţat că aurealizat un test 5G şi au atins viteza de10Gbps.Deocamdată, serviciile 4G nu sunt laîndemâna oricărui utilizator de telefoniemobilă din România. Pe de o parte dincauza acoperirii reduse, iar pe de altă partedin cauza costurilor destul de mari. Însă efoarte probabil ca și la noi să se repete scenariuldin Europa de Vest, când operatoriide telecomunicații au redus tarifele serviciilor4G la numai câteva luni după lansare,semn că, potrivit unei analize Bloomberg,spre deosebire de piața din SUA,europenii nu sunt dispuși să plătească maimult pentru acces mai rapid la internet. 15 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 49

Industry Watch/Femei în tehnologieMăsuri de stimularea antreprenoriatuluifemininAntreprenoriatul feminin din România a înregistrat o scăderedramatică în ultimii ani: dacă în 2009 aproximativ42,9% din românce se gândeau să își lanseze o afacere,în 2010 doar 11% din acestea și-au menținut aceastăaspirație. Luiza SanduPrincipala motivație pe carefemeile o invocă pentru implicarealor în antreprenoriato reprezintă posibilitateade a-și îmbunătăți calitateavieții, urmată de posibilitateade a câștiga bani și de aceea de a se realizape plan personal. Acestea sunt concluziileunui studiu despre antreprenoriatulfeminin în România, realizat de Centrefor Entrepreneurship and Business Researchîn 2009.Exemplele antreprenoriale de caredispune o persoană în cercul său social(familie, prieteni, colegi, cunoștințe) potacționa ca un stimul (pozitiv sau negativ)asupra deciziei persoanei respective de adeveni întreprinzător. O proporție maredin persoanele intervievate în cadrul studiuluimenționat mai sus (34%-66%) audeclarat că există exemple antreprenorialeîn cercul lor social – mai multe femeidecât bărbați dispun de astfel de exempleîn anturajul lor. În cazul antreprenorilorpotențiali, 49% din femei față de 37% dinbărbați dispun de exemple antreprenoriale.Acest procent este mai mare în cazulnoilor antreprenori, pentru care 66% dinfemei și 51% din bărbați dispun de astfelde exemple. O situație similară se observăși în cazul non-antreprenorilor pentrucare, 42% din femei și 34% din bărbațidispun de exemple antreprenoriale.O altă analiză realizată anul trecut la50 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013nivelul regiunii București-Ilfov, privindsituația antreprenoriatului și a resurselornecesare dezvoltării acestuia, a arătatcă un procent de 60% din totalul celorcare au participat la realizarea studiuluiprezintă intenția de a iniţia o afacere proprie.Însă, pentru a-și pune planurile înaplicare, majoritatea consideră esențialăexistența unor fonduri personale, fiindreticenți în apelarea la credite bancare șifonduri europene.Credite pentru femeileantreprenorConform statisticilor, femeile antreprenorapelează mai rar la împrumutulbancar pentru dezvoltarea afacerilor, plătescla timp ratele și sunt mai prudente încomparaţie cu bărbaţii. Și pentru că amamintit de creditare, în România existăbănci care acordă împrumuturi cu precăderefemeilor antreprenor. Garanti Banka lansat un pachet de finanțare complexdestinat femeilor antreprenor, în urmaunui acord de împrumut cu InternationalFinance Corporation, anunțând că vaacorda finanţări în valoare de 22,5 milioanede euro companiilor mici şi mijlocii,în special celor deţinute sau administratede către femei. Banca a introdus în 2010un pachet de finanţare complex destinatfemeilor antreprenor şi companiilorconduse de acestea. De la lansarea pache-tului, Garanti Bank a atras în portofoliulsău 1.400 de companii care au femeiacţionari sau membri ai conducerii. Înplus, până în prezent, Garanti Bank aacordat împrumuturi în valoare de peste9 milioane de euro către mai mult de120 de IMM-uri deţinute de către femei.Cele mai multe dintre aceste companiiîşi desfăşoară activitatea în Bucureşti,urmate de Craiova, Covasna, Iaşi şi Galaţişi operează în diverse industrii: 37% auca activitate principală comerţul, 13%activează în domeniul serviciilor, 11% înproducţie şi 10% în domeniul sănătăţii şial asistenţei sociale.EximBank oferă credite cu dobândăsubvenţionată pentru IMM-urile careau femei ca acţionari majoritari sau suntadministrate de femei care au şi calitateade acţionar. De la lansarea acestui produs,EximBank a acordat finanţări în valoaretotală de 2,4 milioane de lei pentru susţinereaunor proiecte de investiţii de circa10 milioane de lei. În anul 2008, un procentde peste 30% din creditele cu dobândăsubvenţionată acordate de EximBankau fost destinate IMM-urilor administratede femei. În primele cinci luni din anul2011, peste 30 de reprezentante ale unorcompanii şi-au exprimat interesul pentruacest produs.Europa șiantreprenoriatulPentru a reveni la creștere economicăși la niveluri scăzute ale șomajului, Europaare nevoie de mai mulți întreprinzători.Creând 4 milioane de noi locuri demuncă în fiecare an, întreprinderile nouînființate, și în special cele mici și mij-

Industry Watch/Femei în tehnologielocii (IMM-urile), sunt principalelefurnizoare de locuri de muncă noi dinEuropa. În majoritatea statelor membreale Uniunii Europene, IMM-urilegenerează peste 50% din PIB. La Săptămânadedicată IMM-urilor de anultrecut de la Bruxelles s-a vorbit în specialde felul în care femeile antreprenorfac diferenţa în mediul de afaceriprin iniţiativele pe care le iau.Comisia Europeană a prezentat laînceputul acestui an un plan de măsuripentru sprijinirea întreprinzătorilor șimodificarea radicală a culturii antreprenorialeîn Europa. Planul pune accentpe rolul esențial al educației și alformării în cultivarea noilor generațiide întreprinzători și cuprinde măsurispecifice pentru asistarea celor carefac primii pași în antreprenoriat dintretineri, femei, persoane în vârstă,migranți și șomeri. Nivelul ridicat alșomajului din UE lasă nevalorificateresurse umane, în special din rândurilefemeilor și ale tinerilor. Între15% și 20% din elevii care participăla un program de simulare a unei microîntreprinderiîn perioada liceuluiîși vor deschide mai târziu propriaîntreprindere, un procent de trei pânăla cinci ori mai ridicat decât mediapopulației în general. De asemenea,Comisia intenționează să promovezespiritul antreprenorial în rândurileunor segmente specifice de populație,fiind subliniat încă o dată potențialulantreprenorial al femeilor – faptulcă femeile reprezintă doar 34,4% dinlucrătorii independenți din Europasugerează că acestea au nevoie de maimultă încurajare și de mai mult sprijinpentru a deveni întreprinzătoare.Româncele reprezintă peste 51%din populaţia ţării, iar în prima lunădin anul 2012, rata şomajului a fost de6,6% în rândul femeilor, faţă de 7,8%în cazul bărbaţilor în România.În mod evident, femeile contribuiesemnificativ la creșterea economică,creează locuri de muncă,dezvoltă talente, sedimentează relațiiși parteneriate, atrag recunoaștereinternațională. Pentru femei, propriulbusiness are valențe emoționale. Dacăbărbații construiesc o afacere pe fundamentepragmatice, urmărind profitulși reputația, femeile mărturisesccă au mereu în vedere familia, pentrucare vor să lase ceva în urmă.Instrumente specifice de sprijinirea antreprenoriatului feminin:••finanţare de la bugetul de stat:Programul naţional multianual peperioada 2005-2012 pentru dezvoltareaculturii antreprenoriale înrândul femeilor manager din sectorulîntreprinderilor mici şi mijlocii. Înanul 2010, au fost alocaţi 600.000de lei pentru acest program, pentrucare 826 de femei au aplicat onlineşi 232 au urmat cursul de formareantreprenorială. Rata de absorbţieeste de 100%.••finanţare din fonduri europene:Programul Naţional de DezvoltareRurală. Deşi PNDR nu include oschemă destinată antreprenoriatuluifeminin, acesta este sprijinit încadrul Axei Prioritare 3, prin măsurile312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltareade microîntreprinderi” şi 313„Încurajarea activităţilor turistice”,acordându-se prioritate (punctajsuplimentar) proiectelor derulate defemei/tineri cu vârsta până în 40 deani la data depunerii proiectului. Pemăsuri, situaţia îndeplinirii criteriului„proiect derulat de femei/tineri cu vârsta până în 40 de anila data depunerii proiectului” seprezenta în 2011 astfel: Măsura312 – 2.357 de proiecte selectate,din care 1.484 derulate de femei/tineri;Măsura 313 – 1.077 de proiecteselectate, din care 656derulate de femei/tineri.••Agenția pentru ImplementareaProiectelor și Programelorpentru ÎntreprinderiMici și Mijlocii: Reţeaua Naţionalăa Ambasadorilor AntreprenoriatuluiFeminin finanţat de CE îşi propunesă realizeze prima reţea de 10 ambasadoriai antreprenoriatului feminindin România cu scopul motivării şideterminării femeilor în iniţierea propriilorafaceri (proiect lansat în martie2011); Programul național multianualpe perioada 2005-2012 pentrudezvoltarea culturii antreprenorialeîn rândul femeilor manager.••Programul Operaţional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013: Axa Prioritară 3, măsura 3.1„Promovarea culturii antreprenoriale”– numărul femeilor care au beneficiatde pregătire pentru iniţiereaunei afaceri până la 31 decembrie2010: 2.820 (din 12.025 preconizat);numărul femeilor cursante în managementulşi organizarea munciipână la 31 decembrie 2010: 1.983(din 17.165 preconizat). Axa Prioritară6, măsura 6.3 „Promovarea egalităţiide şanse pe piaţa muncii” – numărfemei care au demarat o activitateindependentă până la 31 decembrie2010: 54 (din 1.015 preconizat).Sursa: Guvernul României, Cabinetconsilier de stat Andreea Paul, 201115 MAI - 15 IUNIE 2013MARKET WATCH 51

MW ReviewASUS Fonepada ajuns şi în RomaniaASUS şi Intel România au organizatrecent evenimentul de lansare pe piaţalocală a ASUS Fonepad, o tabletă cusuport 3G pentru voce-date, care sepoziţionează ca un concurent directal produsului similar Google, Nexus 7,beneficiind de avantajul accesibilităţii.Spre deosebire de nişa phabletelor,Asus Fonepad se poziţionează ca otabletă cu funcţionalităţi complete desmartphone, suportul 3G pentru voceşi date adresându-se în special utilizatorilorcare doresc să aibă mai multălibertate de acţiune şi posibilităţi decomunicare. Utilizarea pentru apeluritelefonice este facilitată de un microfoncu atenuare a zgomotului şi poatefi îmbunătăţită cu ajutorul unei căştiBluetooth opţionale, iar încorporareamodulului 3G cu HSPA+ permite accesarearapidă a internetului. „Fonepadrăspunde nevoilor actuale de mobilitateşi divertisment. Conectivitatea facilăeste principala cerinţă a celor care vorsă acceseze de oriunde reţelele socialeşi resursele de divertisment online. Unsingur dispozitiv Fonepad este suficientîn acest sens“, a sintetizat avantajeletabletei-telefon Anca Rotlein, CountryProduct Manager ASUS România.52 MARKET WATCH 15 MAI - 15 IUNIE 2013Aportul IntelPrezenţa oficialilor Intel la evenimenta fost justificată de faptul că produsulcelor de la ASUS integrează noul procesorIntel Atom Z2420, care este completcompatibil cu sistemul de operareAndroid, FonePad rulând sistemul deoperare Android 4.1 Jelly Bean. Alegereaprocesorului Intel s-a demonstrato decizie inspirată, cel puţin dinperspectiva performanţei şi eficienţeienergetice - tableta proclamă o autonomiede până la 9 ore şi poate decodavideo 1080p Full HD cu accelerarehardware. Video care se vizionează încondiţii optime pe display-ul HD de 7"(1280x800 pixeli), cu tehnologie IPSşi un unghi de vizualizare de 178 degrade. Ecranul este sensibil simultanîn 10 puncte şi graţie rezoluţiei ridicate(1280x800 pixeli) permite redareaunor imagini foarte clare şi îmbunătăţeştelizibilitatea paginilor web. În plus,Fonepad dispune de o setare dedicatăpentru utilizarea în condiţii outdoor,care optimizează imaginea la condiţiilede iluminare exterioară.Dotări competitiveAsus Fonepad vine cu o memorie flash16GB, care poate fi extinsă graţie slotuluipentru carduri SD până la 32GBşi o cameră frontală de 1.2 megapixelipentru apelurile video, în timp cetehnologia audio ASUS SonicMastercu procesare MaxxAudio 3 de la Wavesasigură un sunet clar. La capitoluldotări mai merită menţionate: senzoriGPScu GLONASS, accelerometru,senzor de proximitate, senzor de luminăambientală şi busolă electronică.Dotarea software nu lasă de doritgraţie aplicaţiilor proprietare ASUS:Floating App pentru administrareaaplicaţiilor şi multi-tasking; SuperNotelite pentru recunoaşterea scrisuluide mână şi schiţe şi WebStorage OfficeOnline pentru documentele compatibileMicrosoft Office. În plus utilizatoriiFonepad primesc gratuit 5GBspaţiu de stocare în ASUS WebStoragepentru sincronizarea şi partajareadatelor cu alte dispozitive.Per total, Asus Fonepad se anunţă uncompetitor serios, reuşind să punctezela design, dotare şi accesibilitate.Orange aduceBlackBerryQ10Orange România a anunţat disponibilitateade la sfârşitul lunii mai a smartphone-ului4G BlackBerry Q10. Pentru a oferi o experienţărapidă, BlackBerry Q10 este bazat penoul sistem de operare BlackBerry 10. Are otastatură clasică BlackBerry reproiectată, îmbinatăcu un ecran tactil OLED de 3,1 inchi,care afişează şi cel mai mic detaliu al uneiimagini. BlackBerry Q10 are cameră de 8 MP,memorie internă de 16 GB, un procesor DualCore de 1,5 GHz cu 2 GB RAM şi este diponibilîn două culori, alb şi negru. Interfaţa esteintuitivă, noul Q10 fiind conceput pentrua se adapta la modul în care utilizatorullucrează şi comunică de pe un smartphone.Utilizatorii BlackBerry Q10 vor beneficia deavantajele tehnologiei HD Voice de la Orange,precum şi de suport online, în Orangeshop sau la telefon pentru transferareaconţinutului din telefonul existent în noulsmartphone, pentru instalarea aplicaţiilorsau actualizarea software-ului.Nokia lanseazăLumia 925Nokia a lansat modelul Lumia 925, onouă interpretare a vârfului de gamă NokiaLumia 920, premiat în industrie. Noulmodel Nokia beneficiază de o tehnologieoptică şi software foto-video avansatăşi introduce noul mod Nokia Smart Camera(disponibil ca actualizare pentrutoate smartphone-urile Lumia cu WindowsPhone 8) care permite realizarea azece fotografii simultan şi oferă opţiuniavansate de editare a imaginile folosindfuncţii precum Best Shot, Action Shot şiMotion Focus. Nokia a mai anunţat, deasemenea, că Oggl, noua aplicaţie de laHipstamatic va fidisponibilă pentrusmartphone-urileNokia Lumia, alăturide partajarea defotografii pe Oggl,utilizatorii putândpartaja simultanimagini pe alte reţelede socializare.