Marina (dur) - Da, da, chiar tu, domnule, chiţ, chiţ.Lazăr - Femeie nebună, mie să nu-mi pui porecle.Marina - Domnule, n-ai spus domnia ta că te-ai prins într-o cursă de şoareci? Şicine se prinde într-o cursă de şoareci, dacă nu unul care face chiţ, chiţ? Că doar nupisica îşi prinde lăbuţa într-o cursă de şoareci, e prea deşteaptă pentru a-şi băga lăbuţaacolo, chiar când vede bucăţica de slănină. „Micile viclenii ale vieţii”, cum sună un titlude povestire a nu ştiu cărui autor englez. Şi-l ştiam, vai câte am uitat, mereu uit.Lazăr - Thomas Hardy (îi întoarce spatele şi-şi aprinde o ţigară).Marina (sare) - Nu e voie, pe scenă nu se fumează.Lazăr - Dar pe scena vieţii?Marina - Pe scena vieţii ai voie să faci toate porcăriile, să părăseşti, să minţi, săucizi.Lazăr - Cu pistolul lui Soloviev Păsărică.Beţiv (dă din mână a lehamite) – Mai bine nu-ţi spuneam de Soloviev şi pistol.Marina (ca şi când ar citi, neluându-i în seamă pe Lazăr şi Beţiv) – S-a spus căartistul sondează sufletul omenesc. Adică bagă o sondă în orificiul sufletului şi împinge,şi împinge, până la fund, acolo unde lumina e captivă.Lazăr (dă din mână, plictisit) – Firoscoaso, întotdeauna ai fost o firoscoasă. Bagăsonda în gaura sufletului, etete! (Se trânteşte pe burtă, caută ceva).Marina - Ce cauţi?Doctor - Ziua de ieri, ce să caute un prost ca el? Că doar n-o căuta orificiul dingaura sufletului prin care să-şi bage sonda artistul. Aud? (Se scoală clătinat) – Ecineva artist aici?Marina (sare) - Eu.Doctor - Tu, push! Cunoaşterea imaginativă. Găurile negre ale subconştientuluiunde se stochează informaţia tâmpiţilor, tarlaua subconştientului colectiv, neghină,pălămidă, vax! Ia mata sonda şi bagă-ţi-o undeva că altfel dai de mine în haznauasubconştientului colectiv şi-ţi mut nasul din loc. Aşa un damf îl recunoşti de la o poştă.Da ce ai acolo?Marina - Ce?Lazăr - Ce tot întinzi acolo, şnurul ăla?Marina - Ce şnur?Lazăr - Ce şnur, ce Marina Ţvetaeva, şnurul ăla din traista ta de gozuri, nu suntşireturile mele?Marina - Şi ce dacă?Lazăr - Cum ce dacă? Cum, fir-ar să fie, iată că mă bâlbâi, şireturile mele furatela spital. Uite (întinde piciorul), eu, bărbatul elegant, fantele de mahala, am pantofiişmilgher legaţi cu tifon. Şi ăsta de contrabandă, mi l-a dat o asistentă care şi-a ruptpiciorul uitându-se la mine. I l-a pus în ghips boul ăla de la chirurgie.Marina - Boul de la chirurgie, boul de la ziar, boul de la facultate, cireada de boi,o, cum te recunosc, tu, văcarul satului. (Îşi pune şiretul de gât, se sufocă).Beţiv - Săriţi, băiete, sări, nu vezi că moare? Vai de mine, ca fata lui Vasian, cofetarul,aia mică, pardon, aia mijlocie, doamnă, fetiţo, nu, viaţa-i frumoasă, frumoaso’(Către ceilalţi) – Jigodii, asta sunteţi cu toţi, jigodii. Doamne, fetiţo, nu, viaţa-i frumoasă,frumoaso’ nu! Nu!Se stinge lumina. Tare, dintr-un difuzor se aude „Achtung, Achtung”!Ecologist t. – Ce se aude? Ce spune ăsta?Lazăr (speriat) - Nimic, Achtung, o prostie.Beţiv - Pe vremuri aşa se auzea pe strada Regala.Ecologist t. (puţin speriat) – Şefu’, tai chitanţă?Marina (se joacă cu un şnur - se apropie de Lazăr, îi ia cravata, dansează, ofoloseşte ca ştreang, trage de ambele capete, leşină).Ex Ponto nr.1, <strong>2011</strong>33
Actul IIEx Ponto nr.1, <strong>2011</strong>(Beţivul o poartă cu grijă pe Marina, o pune pe scaun, îi dă să bea din paharulsău. Ea se cutremură şi scuipă.)Beţiv - Nu aşa, fetiţo, nu aşa se poartă o doamnă. (Îi îndeasă paharul în gură) – Iaşi bea, viaţa-i frumoasă, uite, eu aveam o iubită...Lazăr - Cine n-a avut odată o iubită, nea Bulache, m-am săturat să ne povesteştiviaţa dumitale nesărată.Marina (sare foarte vioaie) – De ce nu-l laşi să ne povestească viaţa lui nesărată?Cine eşti tu, oi fi Dumnezeu să dai voie doar unor poveşti?Lazăr - Tu trebuie să ştii mai bine decât alţii că nu sunt Dumnezeu. N-ai spuschiar tu că te-ai întâlnit cu Dumnezeu face to face?Beţiv (aparte) - Ia să nu mă mai bag, ăştia parcă se cunosc de undeva. Dar şimie mi se pare că aşa, parcă i-aş cunoaşte, da-i mult de atunci, se schimbă omul denu mai seamănă cu ăl din poza de ginere, capul de dovleac se face cât o tărtăcuţă,gura pare tăiată cu stuful şi ochii beliţi abia se mai pot închide. Şi totuşi, parcă ea...Dar să lăsăm asta, uite ce e fetiţo, Vasian cofetarul, adică arme<strong>anul</strong>.Lazăr - Care avea trei fete...?Beţiv - Iubea viaţa, aşa nebun cum era. După ce şi-a îngropat cocoşeii, sau i-aascuns în, pardon, cea din fundul curţii, cum era pe vremea noastră...Ecologist t. - Va să zică i-a băgat în rahat, de rahat au fost, în rahat să staţi,cucurigu, gogu, fata lu’ moşneagu’. Spune, nea Bulache, umblătoare, dacă te mânjeştila gură când zici closet.Beţiv - Fie cum spui tu, eu nu mai ştiu ce se cuvine acum şi ce nu se cuvine, tueşti cu prăpădita aia de chitanţă, hop ţop, tai chitanţă, te-am prins. Aşa vă îmbogăţiţiacum. Pe vremea lui Vasian, arme<strong>anul</strong>, se muncea greu în mirosuri şi căldură, numaicând întindeai camişile te opăreai la mâini.Ecologist t. – Chiar aşa de greu trudea babacul pentru nişte cămăşi care acumse găsesc la orice tarabă?Beţiv - Camişii, prostule, nu cămăşi, bombonelele alea, acadele, na, să înţelegi şitu, lungi, răsucite, cu miros de lămâie sau vanilie, pentru care ne băteam în recreaţie,aproape să răsturnăm coşul vânzătorului de dulciuri, parcă nea... uite, nu-mi amintescacum numele lui şi-l ştiam. Îşi striga numele în fiecare dimineaţă, precum cucul, „iacamişe, covrigi, cozonaci, de la nea Dan...Ecologist t. – Te-ai sclerozat, moşule, ştii sau nu ştii, spui că nu-i ştii numele şi-lstrigi ca papagalul. Mai bine te-ai duce la nevestica ta iubită, i-o fi ruginit coasa dinspinare de atâta aşteptare.Lazăr (sare) - Stai aşa, ai pronunţat cuvântul moarte, taie chitanţă. Vreau egalitate,şefu, şefu, trişează băiatul.Marina - Tu întotdeauna ai vrut egalitate. (Îl ia de umăr pe beţiv) – Şi spune, bunuledomn, unde zici că a ascuns cocoşeii arme<strong>anul</strong>?Beţiv - Aşa zicea lumea, gura lumii slobodă, numai pământul o astupă. În umblătoareadin fundul curţii a ascuns cocoşeii de aur, să nu-i confişte hoţii. El tot ce strângeatransforma în aur, aşa-s armenii, iubesc aurul, aşa se zice, eu de unde să ştiu?Ecologist t. – Nu-i mai cânta cocoşelul şi atunci a hotărât să-l ducă la umblătoare,na, dacă nu mai eşti bun de altceva.Beţiv - Tinere, tineretul din ziua de astăzi. Nu-i aşa. Bătrânul armean iubea aurul,ca orice armean, se zice că sunt popoare care şi-ar da viaţa pentru aur. Am citit eu căextratereştrii iubesc aurul şi de aceea...Ecologist t. – Hai, nea Bulache, că m-ai dat gata cu extratereştrii.Lazăr - Şi pe mine, nu mă aşteptam de la dumneata să vorbeşti despre aşaceva drept să spun. Te admiram crezând că ai doar şcoala vieţii, şi iată că te dai şila extratereştri. Şi, ia spune dumneata, spune-mi numai mie, secret de stat fi-va, deunde ştii despre extratereştri?Beţiv - De la televizor, de unde din altă parte?Lazăr - Dar şcoala vieţii spui că o ai.34
- Page 1 and 2: ianuarie -martie 2011Nr. 2(30)anul
- Page 3 and 4: EX PONTOtext/imagine/metatextRevist
- Page 5: METATEXTUniversitariaCONSTANŢA CĂ
- Page 8 and 9: Ex Ponto - 30►Liviu Grăsoiu, cri
- Page 10: design special, de la aspectul gene
- Page 13 and 14: şi mi-amintesc ca vreau să mă la
- Page 15 and 16: Un animal urâcios muşcă din carn
- Page 17 and 18: CRISTIANA ESO(Nancy - Franţa)Tân
- Page 19 and 20: în respirarea ta.Ne declinam într
- Page 21 and 22: AURA CUMITA(Berlin - Germania)Ex Po
- Page 23 and 24: IULIANA PALODA-POPESCULumină pentr
- Page 25 and 26: VERONICA STĂNEI-MACOVEANU(Stockhol
- Page 27 and 28: TANIA NICOLESCUHaikuPe ţărmul mă
- Page 29 and 30: Ex Ponto nr.1, 201128aşa se spune?
- Page 31 and 32: Ex Ponto nr.1, 201130Aşa că am po
- Page 33: Ex Ponto nr.1, 201132Lazăr (ironic
- Page 37 and 38: Ex Ponto nr.1, 2011Lazăr (fără s
- Page 40 and 41: Doctor - Împuşcă-mă!Marina - Va
- Page 42 and 43: Beţiv - Şi cum vă spuneam, se pa
- Page 44 and 45: sărută pământul patriei şi dac
- Page 46 and 47: Ecologist t. - Aha, vreau să merg
- Page 48 and 49: decât să elibereze certificate pe
- Page 50 and 51: Beţiv - Ce să mai dezgropăm mor
- Page 52 and 53: Beţiv - Parcă nu-l chema Efron pe
- Page 54 and 55: Beţiv - Nu, tu nu eşti ea. Fata c
- Page 56 and 57: Doctor - Şi fără de arginţi.Laz
- Page 58 and 59: aţe de halterofil am. Ce să fac e
- Page 60 and 61: patetic) Dar când un poet îţi ad
- Page 62 and 63: la cea mai mare înflorire. Cucerir
- Page 64 and 65: de către romani, ridicat de împă
- Page 66 and 67: în mână o lumină aprinsă (lumi
- Page 68 and 69: (7); de aici drumul spre Golgota a
- Page 70 and 71: de abundenţă, care nu se vinde, c
- Page 72 and 73: Golgotă, totul este acoperit de fa
- Page 74 and 75: unor colective redacţionale din ca
- Page 76 and 77: traduceri din literatura românăAR
- Page 78 and 79: e la mano trasparentedella visione
- Page 80 and 81: e l’ondata di gelo che passa - gh
- Page 82 and 83: e sentiamo il vostro freddoinvandan
- Page 84 and 85:
cutii de vaselină, cu un capăt de
- Page 86 and 87:
Apoi, într-o seară, Clémence nu-
- Page 88 and 89:
ilelor care se strecurau pe bulevar
- Page 90 and 91:
Pervenche părea căpoasă, în def
- Page 92 and 93:
În ziua de 23 august 1941 este are
- Page 94 and 95:
Tatăl: Iată domnilor feciorul meu
- Page 96 and 97:
prin fereastrăs-o zbughesc, s-o ia
- Page 98 and 99:
Prin iarbă aluneca un şarpe mic,c
- Page 100 and 101:
IGheorghe Enache - Impact
- Page 102 and 103:
Gheorghe Enache - Decorativă 1Gheo
- Page 104 and 105:
Gheorghe Enache - Delta 1Gheorghe E
- Page 106 and 107:
imagineGheorghe EnacheData şi locu
- Page 108 and 109:
cromatice. Un mister benefic, incit
- Page 110 and 111:
La repartiţie, în 1980, a ales Tu
- Page 112 and 113:
universitariaCONSTANŢA CĂLINESCUI
- Page 114 and 115:
Actul de naştere al Institutului P
- Page 116 and 117:
constantin brâncuşi - 135 de ani
- Page 118 and 119:
Vom încerca să exemplificăm aces
- Page 120 and 121:
extrem de dăunătoare pentru aceia
- Page 122 and 123:
„măr cu oglinzi”), cu module r
- Page 124 and 125:
MARIUS MARIAN ŞOLEAPovara Brâncu
- Page 126 and 127:
de sătenii neaoşi. A trebuit, dup
- Page 128 and 129:
interviu „ex ponto"George Vulture
- Page 130 and 131:
aici, puritatea care separă oameni
- Page 132 and 133:
profilANTONIO PATRAŞRecursul la me
- Page 134 and 135:
lucrurile eseistul ieşean: „Timp
- Page 136 and 137:
cronica literarăNICOLAE ROTUNDPave
- Page 138 and 139:
Dintre prozatori, Pavel Chihaia rem
- Page 140 and 141:
Cum ar fi evoluat literatura român
- Page 142 and 143:
valorii se conjugă cu modificăril
- Page 144 and 145:
intrinseci ale acesteia: obişnuitu
- Page 146 and 147:
18. poeta - vate = poetul - profet1
- Page 148 and 149:
Evadare imposibilă (1993). Autoare
- Page 150 and 151:
mai puţin pasagere şi deţinutele
- Page 152 and 153:
consacrate culturii), dar şi în l
- Page 154 and 155:
Astfel cred că în enumerarea poet
- Page 156 and 157:
în afara unei intervenţii a lui H
- Page 158 and 159:
care respirau şi vieţuiau locuito
- Page 160 and 161:
A doua parte (cu 22 de capitole) se
- Page 162 and 163:
E de admirat, între altele, vitali
- Page 164 and 165:
Primul personaj este, fireşte, mem
- Page 166 and 167:
CORINA APOSTOLEANUAntologia poetic
- Page 168 and 169:
omâneşti se dovedeşte echibrată
- Page 170 and 171:
il: „...Experimentul cu prezenţa
- Page 172 and 173:
Desenând în cuvinte un infern, Li
- Page 174 and 175:
atmosfera poeziei cutremurată de u
- Page 176 and 177:
ION ROŞIORUO carte întru totul lu
- Page 178 and 179:
pe nimeni să-l admire pentru acrib
- Page 180 and 181:
să întâlneşti prea mulţi în d
- Page 182 and 183:
tura devenită desen-imagine şi in
- Page 184 and 185:
GEORGE BĂDĂRĂUÎn cuvânt*Anasta
- Page 186 and 187:
ILIE CILEAGĂPoeme mature*Ceea ce f
- Page 188 and 189:
Postumitatea paternă, amintirile d
- Page 190 and 191:
interpretăriDANIELA VARVARAMitul c
- Page 192 and 193:
oală a limbajului, sau, cum spune
- Page 194 and 195:
aspecte ale imaginiiAlina-Dumitriţ
- Page 196 and 197:
Semnificativ este faptul că în 19
- Page 198 and 199:
se pot urmări tehnici precum contr
- Page 200 and 201:
muzicaMARIANA POPESCUBoris Cobasnia
- Page 202 and 203:
Problemi di tecnica e di didactica
- Page 204 and 205:
delul occidental. Transformările d
- Page 206 and 207:
a venit în grafica jurnalistică d
- Page 208 and 209:
in memoriamLIVIA BUZOIANUA fost un
- Page 210 and 211:
Cu doar câteva zile în urmă, câ
- Page 212:
Cărţi primite la redacţie (selec