Nr. 1 (30) anul IX / ianuarie-martie 2011 - ROMDIDAC

Ex Ponto nr.1, 2011Lazăr - Bravo! La toţi v-a mers bine, numai mie din ce în ce mai rău.Marina - Povesteşte-ne, hai povesteşte-ne, vai ce-mi plac mie poveştile. O mieşi una de nopţi le-aş asculta.Lazăr - Mie nu-mi plac poveştile, o Şeherezada, ce poveşti sunt alea despreînfrângeri?Marina - Frângeri, înfrângeri, n-are importanţă, tu iubeşte-ne puţin şi spune cuma fost.Ecologist t. – Taie, taie, plăteşte tataie.Marina - Ai auzit că totul este înscris într-un catastif pe care trebuie să-l citim dincând în când.Lazăr - Lasă-mă-n pace, eu sunt analfabet.Doctor - Parcă erai ateu.Marina - Şmecherule, nu mă iubeşti.Lazăr - Sunt plin de iubire precum căţelul de purici.Marina - Să nu râzi de iubire, auzi, tu n-ai dreptul să râzi de iubire. Ticălosule!Doctor - Monstrule!Beţiv - Iudă! Ia uite cum m-a luat gura pe dinainte, doamne iartă-mă, şi mi-amjurat să nu suflu o vorbă până nu sunt sigur că ea este ea şi el este tot acela desprecare s-au auzit aşa de multe rele.Ecologist t. – Eu m-am săturat de voi, cu trecutul vostru îmi mâncaţi mie tinereţea.Lazăr - Doar eşti plătit pentru asta.Ecologist t. – Crezi că merită?Lazăr - Nu-ţi place, dute-n tancu... de ecologişti. Joacă zaruri, cărţi, Popa-prostu’,nu ne mai încurca.Ecologist t. (trânteşte chitanţierul în faţa lui Lazăr) – Iacă, mă duc, să nu zici căte contrazic, tataie.Lazăr (pune chitanţierul în faţa beţivului) – Ia-l!Beţiv - Iar am băut pe nemâncate. Avea dreptate când îmi spunea, Miţule, să nubei niciodată fără să mănânci, aşa fac numai proştii. Şi când se îmbată cer să scoatămesele afară. Dar crâşma-i crâşmă numai între patru pereţi, afară-i tarla.Ecologist t. (de pe tanc) - Asta a spus-o frumoasa ta cu ochii verzi sau dumneata?Beţiv (fără să-l ia în seamă) – Şi te mai vede şi Dumnezeu.Ecologist t. – Lasă că şi înăuntru te vede, numai să vrea.Beţiv (se apropie de Lazăr, îl pipăie) – Ăsta-i ginerele lui Vasian. Ăsta a dispărutînainte ca bătrânul cofetar să fugă în baltă cu oliţa lui de noapte făcută din aur curat.A chemat ţiganii într-o noapte şi a topit cocoşeii. Ţiganii nu spun taina aurului nici dacăle tai o mână. În rest chiţcăie dacă-i atingi cu un deget, se tăvălesc şi varsă spumă pegură. Totul până la aur. Au venit într-o noapte pe lună plină, au încins cazanele jos,în vale, la Rizerie, au cântat şi au blagoslovit până ce tot aurul strâns de armean s-atransformat într-o oală de aia de noapte cum se zice.Ecologist t. – Ţucal, tataie.Beţiv - Să nu mă întrebaţi de unde ştiu.Marina - Ba te somez să-mi spui de unde ştii. Deci tu l-ai trădat pe tăicuţul.Beţiv (pe gânduri) - Da de unde, am aflat povestea după ce bătrânul s-a făcut oaleşi ulcele. Astfel de poveşti circulă încet, ca mărfarul de la Rizerie. Coboară fochistulsau cel ce conduce şi-şi fumează ţigarea la aer curat, între şine. Dar ceva tot a fostnecurat la mijloc, a murit Ortansa, fata cea mare a Bulibaşei. Au cântat ca la nuntă lamoartea bietei fete de-şi scuipa lumea-n sân. Să cânţi la înmormântare, nu s-a maipomenit. Acum o fi şi Bulibaşa oale şi ulcele.Ecologist t. (apare cu un chitanţier nou) – Păi dintr-o oliţă de aur poţi îmbrăcaîntreaga planetă. Am auzit că aurul se întinde ca guma de mestecat.Beţiv - Se întinde până la cei cu mâna lungă.Lazăr (se măsoară cu beţivul) – Am mâna mai scurtă ca dumneata, întotdeaunaam fost disproporţionat. Dumnezeul beţivilor a fost mai puţin darnic cu mine.Beţiv - Lasă, lasă.Ecologist t. – Nu lăsa, spune tot.48