RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila

1BISTRITAPRIMĂRIA MUNICIPIULUIBISTRIŢAAGENDA LOCALÃ 21–PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÃA MUNICIPIULUI BISTRIÞABISTRIŢA2005

2MUNICIPIULProiect PNUD 0033238Copyright © 2005 Primăria Municipiului Bistriţa, RomâniaPiaţa Centrală, nr.6Tel./fax 0040 263 236 436www.primariabistrita.roE-mail :primaria@primariabistrita.ro© 2002 Centrul Naţional pentru Dezvoltare DurabilăCalea 13 Septembrie, nr. 13, Cam. 7.212, Sector 5, BucureştiTel: +4021 4103200 / 2521E-mail: sdnp@sdnp.roOpiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al PNUDDocument apărut cu sprijunul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi al Primăriei Municipiului Bistriţa.Expertiză tehnică acordată de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă.Grafică şi tipar: EXCLUS PROD

3BISTRITAComitetul Local de Coordonare (CLC):Vasile Moldovan – Primar – preşedintele CLCIoan Turc - Viceprimar I, MembruCornel Ilieşi - Viceprimar II, MembruFloare Gaftone, Secretarul municipiului Bistriţa, MembruGheorghe Tuţă, subprefect, Prefectura judeţului Bistriţa-Năsăud.Scurtu Nicolae - Preşedintele Comisiei pentru urbanism, amenajarea teritoriului, şi protecţia mediului din cadrulConsiliului local al municipiului Bistriţa, MembruRusu Andrei - Preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe din cadrul Consiliului local al municipiului Bistriţa,MembruMolnar Laurenţiu Dănuţ - Preşedintele Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, protecţie socială şiapărarea drepturilor omului din cadrul Consiliului local al municipiului Bistrita, MembruAnton Constantin - Preşedintele Comisiei pentru comerţ şi servicii publice, administrarea domeniului public şiprivat al municipiului din cadrul Consiliului local al municipiului Bistriţa, MembruCazacu Mihai - Presedintele Comisiei pentru sănătate, învăţământ, cultură, culte, sport, turism din cadrulConsiliului local al municipiului Bistriţa, MembruIllyes Istvan - Preşedintele Comisiei de comunicare, integrare europeană şi relaţii externe din cadrul Consiliuluilocal al municipiului Bistriţa, MembruMica Oprea, secretar general, Prefectura judeţului Bistriţa - Năsăud, MembruGavril Iliuţ, Consiliul judeţean Bistriţa - Năsăud, MembruVasile Bar, Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bistriţa – Năsăud, MembruMircea Chira, director, Direcţia Judeţeană de Statistică Bistrita – Nasaud, MembruIoan Adrian Mureşan, director executiv, Agentia de Protectia Mediului Bistrita – Nasaud, MembruIrina Hădărean, AJOFM Bistrita – Nasaud, MembruIoan Suciu, Directia de Sanatate Publica Bistrita – Nasaud, MembruVasile Neguşeri, Inspectoratul Scolar al judetului Bistrita – Nasaud, MembruEugenia Pop, Uniunea Generală a Industriaşilor din România 1903, MembruValer Sînmihăian, preşedinte, Asociaţia Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii Bistriţa – Năsăud, MembruDoina Orza, Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, filiala Bistriţa - Năsăud, MembruMihaela Someşan, Directia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu naţional cultural Bistriţa – Năsăud,MembruIoan Chintăuan, director ştiinţific, Muzeul Judeţean Bistriţa – Năsăud, MembruDoru Hodoş, Cartel ALFA, filiala Bistriţa - Năsăud, MembruAlexandru Rus, Director, Direcţia Tehnică, Primăria municipiului Bistriţa, Membru

4MUNICIPIULMaria Albu, Director, Directia Economică, Primăria municipiului Bistriţa, MembruCecilia Bucur Pungovschi, Director, Direcţia Administraţie Publică, Primăria municipiului Bistriţa, MembruConsultanţă din partea Centrului Naţional de Dezvoltare Durabilă - CNDD:Călin Georgescu – Director de proiectGeorge Romanca – Coordonator pentru oraşul Borsec şi Jud. MureşRadu Vădineanu – Coordonator pentru oraşele Braşov şi BistriţaTania Mihu – Consultant SDNP, Coordonator Programe – ProiecteDan Apostol – Consultant editorial, publicistic şi enciclopedicCarmen Năstase – Coordonator financiarAdrian Voinea – Specialist ITCoordonatori locali de proiectLiliana Aluniţa CoceşiuCristina Gabriela StanGrupul de lucru nr. 1 – MediuMARINELA SUCIU,Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa–Năsăud,COORDONATORUL GRUPULUI DE LUCRUIoan Suciu, Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa – NăsăudIulia Puiu, SGA - APELE ROMANEDorina Chiş, RAJA AQUABISArtenie Zamă, RAJA AQUABISCălina Bugnar, SC Proditerm SAEmil Anca, OCOLUL SILVIC MUNICIPAL BistriţaGabriel Petraş, ASOCIATIA GUNTER MALTZERLiana Popescu, Primăria municipiului BistriţaCristiana Anastasia Sandu, Primăria municipiului BistriţaLucian Naghi, Consiliul judetean Bistriţa – NăsăudGrupul de lucru nr. 2 – Social:FLOARE GAFTONE, Secretarul municipiului Bistriţa, COORDONATORUL GRUPULUI DE LUCRU

5BISTRITAMirela Parker, Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa – NăsăudIosif Molnar, Cartel ALFA Bistriţa – NăsăudCristian Petri, AJOFM Bistriţa – NăsăudSorin Costin, Directia Judeţeană Pentru Sport Bistriţa – NăsăudIoan Costea, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa – NăsăudMarin Mic, Direcţia Pentru Protecţia Copilului Bistriţa – NăsăudMarius Moldovan, ANSIT BISTRIŢADaniela Boroş, CETIN BISTRIŢADoina Orza, PROADO Bistriţa – NăsăudIacob Dragoş, Primăria municipiului BistriţaRadu Dreptate, Primăria municipiului BistriţaGrupul de lucru nr. 3 – Economic :MONICA MURESAN, Director Camera de Comert, Industrie şi Agricultură Bistriţa – Năsăud,COORDONATORUL GRUPULUI DE LUCRUIon Buciura, Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa – NăsăudEugenia Pop, UGIR 1903Dora Iobagiu, Asociatia Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii Bistrita – NasaudMihaela Ciobanu, Prefectura judetului Bistriţa - NăsăudMarin Lanţoş, SC Rombat SANicolae Scurtu, Primăria municipiului BistriţaValentina Fechete, Primăria municipiului BistriţaGrupul de lucru nr. 4 – Turism urbanMIHAELA SOMEŞAN, Directia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu naţional cultural Bistriţa – NăsăudIoan Chintăuan, Director ştiinţific, Muzeul Judeţean Bistriţa – NăsăudMonica Pop, Primăria municipiului BistriţaAdriana Guţă, Primăria municipiului Bistriţa, Oficiul pentru TurismMarcela Tamaş, SC AMI ProiectVioara Popescu, Uniunea Artiştilor Plastici Bistriţa –Năsăud

6MUNICIPIULEmil Lefelman, ArhitectDoru Munteanu, Centrul de Informare a Turiştilor BISTRIŢA

7BISTRITACUPRINSCuvânt înainte adresat de ReprezentantulRezident al Programului NaţiunilorUnite pentru Dezvoltare în România ........... 9Cuvânt înainte adresat de PrimarulMunicipiului Iaşi ......................................... 11I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILÃ.....13I.1. Evaluarea capitalului natural................................13I.1. Mediul natural.........................................................13I.1.1. Asezarea geografica.......................................................13I.1.2. Relieful............................................................................13I.1.3.Clima ...............................................................................13I.1.4. Resurse primare si secundare........................................13I.1.5. Calitatea factorilor de mediui ..........................................17I.1.6. Managementul deşeurilor ...............................................23I.1.7. Educatia ecologica........................................................157II. EVALUAREA SITEMULUI SOCIAL -ECONOMIC EXISTENT ...............................28II.1. Sistemul economic ............................................28II.1.1. Prezentare generala..................................................... 28II.1.2. Activitatea industriala....................................................32II.1.3. Comert si servicii...........................................................32II.1.4. Agricultura.....................................................................33II.1.5. Inscrierea in teritoriu......................................................35II.2. Capitalul antropic.................................................38II.2.1. Resursele economice si utilizarea lor ............................38II.2.2. Infrastructura de baza....................................................39II.3.Evaluarea potentialului turistic al municioiuluiBistrita..............................................................49II.3.1. Evaluarea potentialului turistic generat de resursenaturale.......................................................................49II.3.2. Potentialul turistic de resurse atropice...........................50III.5. Cultura si arta ..................................................... 75III.6. Sport si agrement .............................................. 76III.7. Societatea civila.................................................. 78III.8. Sindicate.............................................................. 78III.9. Siguranta cetateanului si ordinea publica........ 78III.10.Mass media........................................................78III.11.Relatii internationale…………………….............79II. PLANUL LOCAL DE ACTIUNE ........................ 82II.1. Viziunea si obiective generale............................82II.2. Masuri de intarire a capacitatiiinstitutionale….................................................83II.2.1. Managementul resurselor umane ................................. 83II.2.2. Eficienta comunicarii si mangementul serviciilor……..83II.2.3. Realizarea compatibilitatii institutionale in UE…..........83II.2.4. Managementul relatiei cu cetatenii…...........................83III. Protectia financiara………………………….844.Obiective specifice si proiecte identificate…..864.1. Capital natural……………………………….......................864.2.Capital antropic ……………………………….....................894.3Turism urban…………………………………........................964.4 Capital social………………………………........................1005. Structuri institutionale de monitorizare sievaluare…………………………………106IV. Proiecte Prioritare (PP) din cadru AL21pentru perioada 2005-2015…………….112III. Capital social....................................................57III.1. Structura si dinamica populatiei........................57III.2. Servicii sociale ....................................................60III.3. Sanatatea populatiei ...........................................66III.3.1. Evaluarea infrastructurii pentru sanatate......................66III.4. Educatie ...............................................................73

8MUNICIPIUL

9BISTRITACuvânt înainteadresat de Reprezentantul Rezidental Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în RomâniaAgenda Locală 21 (AL21) a fost elaborată şi adoptată la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro în 1992, cainstrument de promovare a conceptului dezvoltării durabile. După zece ani, la Johannesburg în 2002, al II lea Summitglobal promovează AL21 ca principalul instrument în realizarea bunăstării populaţiei lumii. Dedicată administraţieilocale, AL21 stabileşte prin participare publică un echilibru între dezvoltarea economică, echitatea socială şi protecţiamediului.Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare permanentă a legăturilor dintre om şi natură şi pledează pentrusolidaritatea între generaţii ca singura opţiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung.Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din România sprijină activ dezvoltarea durabilă prin asistenţa acordatăîn cadrul proiectului său de “Construire a capacităţilor locale de implementare a Agendei Locale 21 în România”.Proiectul a fost implementat în 9 oraşe-pilot, în perioada 2000-2002, în 13 oraşe în perioada 2003-2004, iar înperioada 2004 – 2005 s-au finalizat încă 3 oraşe şi un judeţ. Proiectul acoperă în fiecare an un set de oraşe şi se aflăsub coordonarea Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, agenţia de implementare a PNUD pentru AL21.Procesul participativ de elaborare a fost unic, stimulând energia cetăţenilor, a sectorului privat, a mediului academic, aONG-urilor şi a autorităţilor locale. Toţi aceştia s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, iar eforturile lor colective au datnaştere prezentului document. Acest raport îşi are rădăcinile în necesităţile şi ideile locale, devenind o mărturie aeforturilor, energiei şi entuziasmului lor. Fie prin furnizarea de informaţii, fie prin acordarea de asistenţă tehnică, fieprin participarea directă, întreaga comunitate a avut o contribuţie enormă la succesul acestuia.Rezultatul este o strategie coerentă, cu un plan concret de acţiune şi de implementare. Ambele oferă o garanţiepractică a faptului că proiectul poate răspunde necesităţilor comunităţii şi că reprezintă o contribuţie importantă ladezvoltarea durabilă în România. Felicit şi mulţumesc tuturor celor care au contribuit la succesul său.Soknan Han JungReprezentant RezidentProgramul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

10MUNICIPIUL

11BISTRITACuvânt înainteadresat de Primarul Municipiului BistriţaAgenda Locală 21 – Strategia de Dezvoltare Durabilăa Municipiului Bistriţa pentru perioada 2005 – 2015,propune o viziune asupra necesităţii dezvoltăriieconomice şi sociale, corelată în mod armonios cuprotecţia şi îmbunătăţirea stării mediului.Prosperitate este acronimul ales în mod fericit decolectivul care a elaborat Agenda Localã 21.Viziunea de dezvoltare pe termen mediu şi lung amunicipiului Bistriţa, are în fond ca principalăprocupare găsirea strategiei optime care să asigurePROSPERITATE tuturor membrilor comunităţii.Protecţia mediului, Regenerare urbană, Ocupareaforţei de muncă, Servicii de calitate în:administraţie, educaţie, sănătate, servicii publice,Parteneriat public – privat, Economia resurselor,Reabilitarea centrului istoric, Infrastructură edilitarăşi transport durabil, Turism şi agrement, Atragereaşi încurajarea investiţiilor, Transparenţa deciziilor,Egalitatea şanselor, coeziune economică şi socială- iată multitudinea problemelor pe care Bistriţa şi lepropune să le atingă.Unul dintre obiectivele cele mai generoase aleacestui demers rămâne însă stimularea cooperăriiadministraţiei publice cu societatea civilă,antrenarea cetăţeanului în actul decizional, înidentificare soluţiilor optime la problemele care îiafectează în mod direct traiul, implicareaconştientă şi directă a cetăţenilor în procesuldecizional şi nu doar acceptarea hotărâriloradministraţiei locale.Sunt convins că şi datorită acestui proiect, Bistriţaare toate şansele să devină în viitorul apropiat unexemplu de succes pentru ceea ce presupuneconcepţia de dezvoltare durabilã în Româniasecoloului XXI.Doresc să mulţumesc tuturor celor care aucontribuit la elaborarea acestui document, a căruiimportanţă este decisivă pentru ceea ce va deveniBistriţa în următorii ani.PrimarIng. Vasile Moldovan

12MUNICIPIUL

13BISTRITAI. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILÃlocalităţi situate la o altitudine mai înaltă decât ceareală, de 350 m.I.1 EVALUAREA CAPITALULUINATURALI.1.1. Mediul naturalI.1.1 Aşezarea geografică – lat / long. 47.1° N24.5° EOraşul Bistriţa, municipiu - reşedinţă a judeţuluiBistriţa-Năsăud este aşezat în depresiunea Bistriţa, pecursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană, la altitudineade 358 m. În cadrul judeţului, oraşul are o poziţiecentral - sud - estică.Depresiunea Bistriţa aparţine Dealurilor Bistriţei, osubdiviziune a Podişului Transilvaniei şi au ca limită laN şi NV culoarul Someşului Mare, la SV Valea Dipşeipână la Şirioara şi mai departe culoarul Şieului până laconfluenţa cu Someşul Mare. La E limita este dată deo denivelare de câteva sute de metri faţă de MunţiiCălimani şi Bârgău.Depresiunea Bistriţa se leagă la sud-vest de culoarulŞieului, închis de culmea Şieului, iar la nord - est secontinuă cu culoarul depresionar Livezile - Bârgău.Culmile deluroase care străjuiesc oraşul sunt orientatepe direcţia NE - SV şi sunt reprezentate prin DealurileCetăţii la NV (dealul Cetăţii 680m, dealul Ruja 475m,dealul Schulerwald 469m, dealul Hebăl 546m), Mocilor(Jelnei) 607m şi Budacului 475m, la SE.I.1.2 ReliefulDin cauza reliefului montan, cu vegetaţie bogată,microclimatul Bistriţei prezintă caracteristicile uneiI.1.3 ClimaDatorită poziţiei geografice, judeţul Bistriţa – Năsăudse situează în sectorul cu climă continentalămoderată, cu influenţe ale maselor de aer dinspreOceanul Atlantic, dar şi cu pătrunderi temporare, maiales iarna, de aer polar.În cadrul judeţului, municipiul Bistriţa are o climătemperat-continentală, cu veri relativ umede şicălduroase, iar iernile mai puţin uscate şireci.Temperatura medie anuală la Bistriţa este de 8,3grade Celsius, maxima absolută fiind înregistrată la 16august 1952, 37,6 grade Celsius, iar minima absolutăla 18 ianuarie 1963 ( 33,8 grade Celsius).Luna ceamai rece este ianuarie, cu o medie anuală de -4,7grade Celsius, iar cea mai caldă este iulie, mediaanuală fiind de 18,9 grade Celsius.Data medie de apariţie a primului îngheţ este 4octombrie, iar a ultimului 29 aprilie, durata medie aintervalului fără îngheţ fiind de 158 de zile. Numărulmediu al zilelor de vară este de 52 (temperaturimaxime mai mari de 25 grade Celsius), iar al celor deiarnă de 33 (temperaturi maxime sub 0 grade Celsius).Vânturile dominante bat din sectorul vestic în timpulverii şi din sectorul nord-estic iarna. Media anuală aprecipitaţiilor căzute este de 680 mm, luna cea maiploioasă fiind iunie (90 mm), iar cea mai secetoasăfebruarie (20 mm). Durata medie a menţinerii stratuluide zăpadă este de 65 zile, grosimea maximă atinsăfiind de 52 cm.I.1.4 Resurse primare şi secundareResursele municipiului sunt asigurate atât de capitalulnatural existent în zonă, cât şi de capitalul antropic,realizat de agenţii economici care fiinţează pe teritoriulacestui centru urban.

14MUNICIPIULDintre ele, apa şi solul sunt esenţiale pentru creştereaprezentă şi viitoare a municipiului, de existenţa lor, încantitatea şi calitatea necesară, depinzânddurabilitatea dezvoltării.Dealurile din apropierea municipiului sunt împodobitecu păşuni, fâneţe, livezi de meri, peri, cireşi, pruni,nuci şi păduri de foioase. În aceste păduri speciadominantă este gorunul la care se adaugă carpenul,frasinul, salcâmul, cireşul, lemnul câinesc, cornul,alunul, socul, etc.Prin pădurile de gorun din jurul municipiului pot fiîntâlnite animale specifice zonei de deal: iepure,vulpe, cerb, căprioară, mistreţ.Sub covorul vegetal menţionat s-au format soluribrune argiloiluviale care permit practicarea pomiculturiipe mari suprafeţe.ApaReţeaua hidrograficăMunicipiul Bistriţa, reşedinţa administrativă a judeţuluiBistriţa-Năsăud, este şi principalul centru industrial şiurban. Municipiul este amplasat pe cursul inferior alrâului Bistriţa, care îl străbate pe o lungime de 18 km.Principalii afluenţi ai acestui râu sunt: pârăul Slătiniţa,pârâul Tărpiu şi pârâul Ghinda.Teritoriul municipiului este traversat de Râul BistriţaArdeleană, care îşi are izvoarele în Munţii Călimani,sub culmea Viişoara-Străcior-Bistricior-Ţuţurgău şi sevarsă în Şieu la Sărăţel. Debitul mediu anual al râuluieste de 7,28 mc/s. În perimetrul municipiului Bistriţa,râul are ca afluenţi Ghinda (cu izvoarele în PiemontulCălimanilor) şi Valea Căstăilor (Tărpiul, cu izvoarelesub Dealul Cetăţii şi Dealul Ciuha). Debitul acestorpâraie este nesemnificativ.În partea de nord-est a municipiului, cursul râuluiBistriţa a fost barat, formându-se un mic lac deacumulare pentru regularizare şi agrement.Râul Bistriţa Ardeleană traversează oraşul Bistriţa dela est către vest.Afluenţii de dreapta ai râului Bistriţa sunt ValeaSlătiniţei (în cartierul Unirea), Valea Rusului (în zonaStaţiei de Tratare apă) şi Valea Căstăilor (în zonaM.A.T – Abator).Afluenţii de stânga sunt Valea Ghinzii şi ValeaLempeş (zona peste podul Budacului).Resursele de apă potabilăRâul Bistriţa reprezintă sursa de alimentare cu apăpotabilă a populaţiei municipiului Bistriţa. Captarea seface atât din suprafaţa râului, cât şi din subteran –lunca râului Bistriţa.Necesarul total de apă este de 30.267 m 3 /zi, iarcerinţa de apă este de 35.412 m 3 /zi. În cursul anului2003, la Bistriţa a fost prelevat un volum de 13.693,9mii mc apă din cele 2 surse de alimentare:• Cuşma cu un debit de 20,0 l/s.( captări de izvoare,desnisipator, conductă de aducţiune veche OL.-150 mm ( dublată de o conductă nouă deaducţiune OL-200 mm) Cuşma Bistriţa, şirezervoare de înmagazinare a apei, cu un volumtotal de 1.300 mc, în zona Drumul Ghinzii dinBistriţa, din care două rezervoare de 300 mc şi unrezervor de 700 mc.• Suprafaţă râu Bistriţa, prin intermediul unei staţii detratare complexe cu o capacitate de 1.300 l/s,amplasată în amonte de municipiul Bistriţa, înpartea de est a oraşului, pe malul drept al râuluiBistriţa Ardeleană.Există o rezervă de apă subterană având un debit decca. 60 l/s care poate fi folosită prin captări cu drenuripe malul stâng al râului Bistriţa Ardeleană, în amontede oraş. Datorită colmatărilor în timp a acestei surse,ea a fost trecută în conservare, nefiind folosită înprezent.Resurse de ape mineraleApele minerale sunt o resursă naturală importantă, decele mai multe ori însă insuficient pusă în valoare.În zona municipiului Bistriţa sunt de menţionat apelesărate de la Slătiniţa şi apele sulfuroase de laViişoara. Amplasamentul fostelor băi se află astăzi peteritoriul administrativ al comunei Feldru, dar accesulprincipal se face din Slătiniţa ( 2 km ).Resursele de sol şi potenţialul productiv alacestoraDatorită amplasării sale într-o zonă de interferenţăgeomorfologică, pantele versanţilor au valori diferite.Panta generală are între 6-8 0 , iar tuosa Bistriţei şiŞieului au o pantă cuprinsă între 1-3 0 bine dezvoltată

15BISTRITAşi fragmentată de mai multe văi colectate de cele douărâuri.Solurile s-au format pe depozite de argile, nisipuri şialuvocoluviale. Nivelul pânzei de apă freatică diferă înfuncţie de relief şi de strategie. Pe versanţi, apafreatică se află la adâncime mai mare de 10 m. Lapoalele versanţilor şi pe terase apa freatică se află la2-5 m, iar pe lunca Bistriţei şi a Şieului la adâncimeade 1,5 - 2 m.Printr-o acţiune permanentă şi sistematică, factoriinaturali au contribuit la formarea următoarelor tipuri desol :•sol brun argiloiluvial pseudogleizat• sol brun luvic pseudogleizat moderat• luvisol albic pseudogleiyat moderat• sol negru clinohidromorf• erodisol argiloiluvial pseudogleizat moderat• sol aluviol tipicTeritoriul agricol al municipiului Bistriţa se află într-odiversitate de stări calitative, existând terenuri cufertilitate ce se încadrează în categoriile IV-V.Încadrarea terenurilor agricole din municipiul Bistriţa pezone de fertilitate şi favorabilitate pe localităţicomponente :Localizare Grad de fertilitateBistriţaGhindaSărataSigmirSlătiniţaUnireaViişoaraFactori degenerativi ai soluluiDatorită aşezării sale la interferenţa unor structurigeomorfologice diferite, cu o largă diversitate aformelor de relief, perimetrul municipiului Bistriţa esteputernic afectat de toate categoriile de factoridegenerativi ai solului. În funcţie de grupele de soluri,există procente ridicate de aciditate sau salinizare,exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate,eroziune, alunecări şi ravene.IVVIVVVIVIVAceastă situaţie presupune reevaluarea tuturorproiectelor de limitare a efectelor negative produse defactorii degenerativi ai solului.Spaţiile verziSpaţiile verzi din municipiul Bistriţa se întind pe osuprafaţă totală de 54,450 ha, distribuită astfel:- Parcuri, scuaruri, peluze, plantaţii florale109.838 mp- Spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe353.306 mp- Spaţii verzi în zona industrială 81.378 mpUnui bistriţean, îi revine, în medie, circa jumătate dinspaţiul verde acceptat de normele internaţionale(aproximativ 6,7 mp/locuitor, faţă de 12 mp/locuitor,cât este limita acceptată la nivel internaţional), la carese adaugă şi 386,29 mp pădure /locuitor .În această suprafaţă este inclus Parcul Municipal. Înprezent, Parcul Municipal se întinde pe 7 ha, din care4 ha reprezintă spaţiile verzi şi 3 ha aleile. Suprafaţaspaţiilor verzi se împarte în 76 de parcele de diferitemărimi şi totalizează 1.487 arbori şi 352 arbuşti.Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi4.770 arbori de aliniament, speciile dominante fiindAcer (23%), Robinia (22%) şi Tillia (19%).În zonele cu plantaţii florale se folosesc anual cca.220.000 plante anuale şi bienale.Vegetaţia forestierăMunicipiul Bistriţa şi localităţile sale componentebeneficiază de o însemnată suprafaţă de pădure, cecontribuie la modificarea sensibilă a climatului,primenind aerul şi asigurându-i o compoziţie normală,îndulcind extremele de temperatură, mărindumiditatea, frânând viteza vânturilor, favorizânddepunerea zăpezii şi reducând evaporarea. Suprafaţaforestieră este de 3.112 ha amplasată în jurulmunicipiului Bistriţa şi localităţile componente dupăcum urmează:Bistriţa -SărataGhindaUnireaViişoaa1.132 ha42 ha551 ha548 ha410 ha

19BISTRITAConc. mediianualemg/mcEvolutia indicatorului pulberi in suspensie inmunicipiul Bistrita in perioada 2001-20030.20.150.10.0500.19270.11720.08812001 2002 2003distribuţie, de două ori pe săptămână în 8 puncte derecoltare amplasate dispersat pe raza municipiului, şizilnic in punctul de recoltare DSP. Pentru a aprecia căo apă este sigură, numărul probelor anuale careprezintă abateri calitative trebuie să fie sub 5% dintotalul probelor analizate.Analize/an 2001 2002 2003Total analize(probe) 1.806 1.729 1.478Total parametri analizaţi 11.581 11.086 8.958Depăşiri chimic 80 44 66Depăşiri bacteriologic 23 21 4Cant.med.anualat/kmp anEvolutia indicatorului pulberi sedimentabile inmunicipiul Bistrita in perioada 2001-2003300,000250,000200,000150,000100,00050,0000178,549283,58646,9882001 2002 2003• monitorizarea indicatorului PM10 se face doar dinanul 2003 când s-au efectuat un număr de 37determinări în punctul de prelevare, înregistrânduse10 depăşiri ( frecvenţa depăşirilor 26,3%);valoarea maxima inregistrata a fost de 0,099mg/mc ( în luna mai ); valoarea medie înregistratăîn anul 2003 a fost de 0,04313 mg/mc,observându-se o uşoară depăşire faţă de valoarealimită anuală pentru protecţia sănătăţii umane careeste , ( conform Ordinului 592/2002) , de 0,04mg/mc ;ApăCalitatea apei potabileÎn conformitate cu Legea 458/8.07.2002, Direcţia deSănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud asigurăsupravegherea, inspecţia şi monitorizarea calităţii apeipotabile. Supravegherea apei potabile se face prinprelevarea şi analiza probelor de apă din reţeaua de100%80%60%40%20%0%Situatia pe ultimii 3 ani a probelor deapa analizate2001 2002 2003DepasiribacteriologicDepasiri chimicTotalanalize(probe)În concluzie, apa furnizată prin reţeaua de distribuţie amunicipiului Bistriţa apare ca sigură. De altfel, nu s-aînregistrat nici o epidemie hidrică în anii mentionaţi.Calitatea apei râului Bistriţa• Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare desuprafaţă utilizate în scopul potabilizării, peteritoriul municipiului Bistriţa, în cursul anului 2003,s-au organizat campanii lunare de recoltare aprobelor de apă în secţiunea priza Bistriţa.• Determinările de laborator au cuprins analizefizico-chimice şi microbiologice. Prelucrareadatelor s-a făcut în conformitate cu prevederile“Normelor de calitate pe care trebuie să leîndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentrupotabilizare” şi a “Normativului privind metodele de

20MUNICIPIULmăsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză aprobelor din apele de suprafaţă destinateproducerii de apă potabilă”, aprobate prin H.G.100/07.02.2002.• În urma interpretării datelor furnizate de campaniilelunare efectuate în secţiunea de potabilizare –priza Bistriţa, au rezultat următoarele:- Calitatea apei în această secţiune seîncadrează din punct de vedere fizico-chimicîn categoria A2, încadrare determinată înprincipal de valorile înregistrate deindicatorul amoniu. S-au înregistrat depăşirifaţă de categoria A1 şi pentru indicatorii:suspensii (ianuarie, martie - 2 recoltări),CCO-Cr (martie - 3 recoltări, aprilie, iulie şioctombrie), CBO 5 (octombrie) şi mangan(ianuarie).- În ceea ce priveşte indicatorii microbiologicis-au evidenţiat următoarele aspecte:- Din punct de vedere al coliformilor totali larecoltările din lunile martie, aprilie octombrieşi noiembrie s-au înregistrat valori careîncadrează apa în categoria A2 (542-4.900coli/100 ml). La campaniile din lunile mai,iunie, iulie, august, septembrie şi decembrievalorile acestora a încadrat secţiunea încategoria A3 ( 5.420-16.090 coli/100 ml).- În toate campaniile de recoltare, valorileînregistrate pentru coliformi fecali,streptococi fecali şi salmonela încadreazăcursul de apă în categoria A1.• Fluxul lent şi Fluxul informaţional rapid zilnic şisăptămânal, componentă a fluxului rapid dincadrul Monitoringului Naţional a Calităţii Apelor,ce asigură supravegherea operativă a calităţiiapelor curgătoare de suprafaţă sub aspectulefectului imediat al impactului produs depoluările importante a fost efectuat însecţiunea: râul Bistriţa la Sărata .- Datele furnizate au scos în evidenţă situaţiiîn care au fost deversate ape insuficientepurate, atât de către agenţii economiciindustriali, cât şi de unităţile de gospodăriecomunală.- Faţă de prevederile “Normativului privindobiectivele de referinţă pentru clasificareacalităţii apelor de suprafaţă” aprobat prinOrdinul nr. 1146/10.12.2002 referitoare laapele de suprafaţă s-au înregistraturmătoarele situaţii:- Secţiunea Sărata: Valoarea minimăînregistrată pentru indicatorul CCO-Mn afost 2,8 mg/l, iar cea maximă 11 mg/l. Înlunile aprilie şi iulie s-a înregistrat depăşireavalorii indicatorului CCO-Mn-11 mg/l faţă decategoria a II-a de calitate (obiectiv dereferinţă-10 mg/l) datorită fenomenelorhidrometeorologice aferente respectivelorperioade.- În ceea ce priveşte indicatorul N- NH + 4 ,valoarea minimă înregistrată a fost 0,54 mgN/l, iar cea maximă 10,66 mg N/l. Depăşireaîn permanenţă a valorii acestui indicator faţăde categoria a II-a de calitate (obiectiv dereferinţă– 0,3 mg N/l) se datorează aportuluide ape uzate insuficient epurate evacuatede RAJA “AQUABIS” BN, staţia de epurarenefiind prevăzută cu treaptă terţiară deepurare.Apele din precipitaţii se prelevează în 2 puncte dinmunicipiul Bistriţa, cu frecvenţa săptămânală,respectiv la : sediul APM şi depozitul RAJA AQUABISIndicatorii determinati sunt pH, cloruri, sulfati, calciu,amoniu, azotiti, azotati, alcalinitate, conductivitate.In anii 2001-2003 s-au inregistrat patru cazuri deprecipitatii cu pH usor acid (pH=6,37 in noiembrie2001 ; pH=6,38 in decembrie 2001 ; pH= 6,42 martie2002).SolMonitorizarea calităţii solului se efectuează de cătreAPM Bistriţa-Năsăud şi urmăreşte cu predilecţiecalitatea solurilor din zone cu potenţial de poluareridicat.În municipiul Bistriţa se prelevează probe de sol şivegetaţie astfel:• un punct pentru monitorizarea influenţei deşeurilorasupra solului la Halda de deşeuri industriale a SCARIO SA• un punct în zona industrială Bistriţa, care urmăreşteatât influenţa activităţilor industriale din zonăcât şi influenţa traficului rutier de pe drumul decentură.

21BISTRITAPentru aceste probe se determină: pH, umiditate,alcalinitate, cloruri, fosfor, substanţe organice, cupru,fier, plumb, zinc, crom, cadmiu.Conform Ordinului 756/1997 al MAPPM toate punctelede prelevare a solului se încadrează în tipuri defolosinţă mai putin sensibile. Din valorile obtinute laindicatorii monitorizaţi în perioada anului 2001-2003se constată :• valorile indicatorilor se situează în general sublimitele normale prevăzute de Ord. 756/1997,constatându-se o foarte uşoara depăşire a valoriinormale la cupru în 2003 şi la plumb în 2001.Nivelul zgomotului urbanAgenţia de Protecţia Mediului a efectuat determinărilunare ale nivelului de zgomot urban în patruintersecţii principale din municipiul Bistriţa, respectivintersecţia str. Gării – b-dul Independenţei (PostaVeche), Piaţa Decebal, Nod stradal Calea Moldovei şiPiata Petru Rareş. În anul 2003 s-au efectuat 34 dedeterminări din care 7 cu valori peste limiteleadmisibile ale nivelului de zgomot conformprevederilor STAS-ului nr. 10009/1988 (20,58%frecvenţa depăşirilor) iar în 2002 s-au efectuat 24 dedeterminări din care 11 cu valori peste limiteleadmisibile ale nivelului de zgomot conformprevederilor STAS-ului nr. 10009/1988 (45,8%frecvenţa depăşirilor).S-au efectuat, în 2003, şi un număr de 14 determinărila limita unor zone funcţionale din municipul Bistriţa,observându-se că există depăşiri faţă de nivelul dezgomot echivalent admis prin STAS 10009/1988,capitolul 2. Pentru că unele din unităţile pentru care s-au efectuat determinări se găsesc în zona industrialădefalcarea nivelului de zgomot produs pe surseefective nu s-a putut realiza. Această zonă fiind relativdeparte de zona locuită a oraşului s-a concluzionat cădepăşirile înregistrate nu reprezintă o sursă depoluare fonică a populaţiei.Arii protejate naturalÎn municipiul Bistriţa există 2 arii protejate de intereslocal, care ocupă o suprafaţă totală de 6 ha şi suntreprezentate prin:Parcul Municipal Bistriţa declarat în baza decizieinr.58/1976 a Consiliului Judeţean şi reconfirmat prinHotărârea nr.3/1995 are o suprafaţă de 7 ha din care5 ha cu statut de arie protejată, aflat în administrareaConsiliul local al municipiului Bistriţa. Parcul cuprindenumeroase specii de arbori grupaţi în parceledelimitate de alei. Dintre speciile de arbori prezenteputem enumera ginkgo biloba, arborele lalea(Liriodendron tulipifera), pinul ( Pinus sylvestris),bradul argintiu (Abies alba-pectinata), teiul (Tilia sp.),castanul porcesc (Aesculum hippocastanum), molidul(Picea abies), larice (Larix decidua), tuia (Thuiaorientalis) etc.Gradina dendrologică a Liceului „Liviu Rebreanu”declarată în baza deciziei nr.58/1976 a ConsiliuluiJudetean şi reconfirmată prin Hotărârea nr.3/1995 areo suprafaţă de 8393 mp. Este administrată de LiceulLiviu Rebreanu şi face parte din categoria rezervaţiilorbotanice de tip dendrologic conţinând specii valoroaseca: Liriodendron, Magnolia, Abies, Rhododendron,Sequoia, Viburnum, etc.De asemenea prin aceeaşi hotărâre au fost declaraţica arbori protejaţi şi două exemplare de Taxusbaccata aflate în incinta Spitalului de pe B-dulIndependenţei.Surse de poluare majora din municipiul BistriţaPoluarea aeruluiPentru factorul de mediu aer principalele surse depoluare sunt:• instalaţiile de ardere pentru producereaenergiei termice : în anul 2003, din activitateaSC PRODITERM SA au rezultat următoarelecantităţi de poluanţi (procente din totalul înjudeţ ) :0,27% 0,24%1,52%11,54%9,16%14,59%47616 t CO215762 t CO178,45 t SO2134,561 t NOx3,243 t N2O3,584 kg Pb

22MUNICIPIUL• activităţi industriale: în anul 2003 principaliipoluatori şi poluanţi produşi în municipiulBistriţa au fost:- SC ARIO SA – activitate de producere aarmăturilor industriale din oţel şi pieseturnate - au rezultat 0,6070 tone SO 2 ;2,1949 tone NOx; 23,35 tone CO: 467 toneCO 2 ; 0,0234 tone N 2 O; 84,06 kg plumb;- SC MEBIS SA – activitate de fabricareaechipamentelor de ridicat şi manipulat - aurezultat 0,0056 tone SO 2 ; 0,7284 tone NOx;0,2805 tone CO; 844 tone CO 2 ; 0,0952 toneN 2 O;- SC TERAPLAST SA – activitate deprelucrare mase plastice, producerecărămizi şi teracotă - au rezultat 1,7484 toneSO 2 ; 13,5957 tone NOx; 6,7972 tone CO;4461 tone CO 2 ; 0,4740 tone N 2 O;- SC ROMBAT SA – activitate de producereacumulatori, baterii şi pile electrice – aurezultat 0,0217 tone SO 2 ; 3,1922 tone NO x ;0,6508 tone CO; 3288,3 tone CO 2 ; 0,3713tone N 2 O si 244 tone plumb.• traficul rutier - poluarea aerului se datoreazăstării tehnice a autovehiculelor, calităţiicombustibililor şi infrastructurii rutiere.Poluarea apeiCaracterizarea globală a surselor de ape uzatePrincipala sursă de poluare a râului Bistriţa o reprezintăapele uzate insuficient epurate evacuate deR.A.J.A.“AQUABIS“, staţia de epurare nefiind prevăzutăcu treaptă terţiară pentru nutrienţi (NH 4 . + - N ).De asemenea, calitatea apei râului Bistriţa esteafectată de influenţa antropică coroborată cu fondulnatural, care determină depăşiri la ionii generali şimetale .Evacuarea apelor uzateÎn ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şiindustriale, colectate de pe teritoriul municipiuluiBistriţa prin sistemul de canalizare nu toate apeleuzate generate din activităţile productive şi menajeresunt deversate în canalizare, multe dintre eleajungând direct în emisarul natural, iar pe de altăparte reţeaua de canalizare nu acoperă în întregimesuprafaţa municipiului.Staţia de epurare este amplasată în extremitatea desud-vest a municipiului Bistriţa, pe malul drept al râuluiomonim, afluent de dreapta al Şieului, afluent destânga al Someşului Mare.Canalizarea apelor uzate şi staţia de epurare s-audezvoltat în două etape :• etapa I: între anii 1970-1973, la un debit de 220l/s• etapa II: între anii 1977-1983, la un debit de 500l/sCanalizarea este exploatată de RAJA AQUABIS BNcare preia apele uzate spre epurare în staţia veche cucapacitatea de 530 l/s şi prin staţia nouă, cucapacitatea de 500 l/s.Staţia veche de epurare este prevăzută cu trei linii, dincare primele două sunt în stare de conservare :• două mecano-biologice:• una cu capacitatea de 110 l/s;• una cu capacitatea de 250 l/s.• una mecano-chimică cu capacitatea de 170 l/s.Staţia nouă de epurare este prevăzută cu linietehnologică de epurare mecano-biologică, cucapacitatea de 500 l/s.În anul 2003 unitatea a evacuat următoarele debitemedii de ape uzate:• Staţia veche – 8,32 l/s;• Staţia nouă – 421,95 l/s;În anul 2003 râul Bistriţa, aval de evacuarea staţiei deepurare (cca. 9 km) s-a situat în clasa a V-a decalitate (încadrare determinată de nutrienţi: NH + 4 -N=3,47 mg/l), datorită evacuării de ape uzateinsuficient epurate provenite de la această unitate,S.E. nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare.Lipsa acesteia determină în continuare în secţiuneaSărata situarea valorii indicatorului NH + 4 -N pestevaloarea corespunzătoare categoriei a II-a de calitate(obiectiv de referinţă).Staţia de epurare Bistriţa nefiind proiectată pentrureducerea nutrienţilor din apa uzată, apa rezultată înurma procesului de epurare prezintă depăşiri laindicatorii amintiti anterior.

23BISTRITAI.1.6 Managementul deşeurilorSalubrizare stradalăSuprafaţa străzilor oraşului Bistriţa este de 740.497mp, din care se salubrizează zilnic un număr de 275străzi şi parcări, a căror suprafaţă este de 662.998mp.Salubrizarea stradală a municipiului Bistriţa esteefectuată de firma privată S.C.Codrişor S.R.L.Primăria municipiului Bistriţa monitorizează cantitativşi calitativ desfăşurarea acestei activităţi, stabilindtotodată şi programul de lucru.Serviciile de salubrizare constau în:.• măturat manual străzi, transport deşeuri stradale,transport zăpadă cu tractorul pe timp de zi,activităţi efectuate de S.C.Codrişor S.R.L ;• întreţinere curăţenie – activitate prestată deS.C.Codrişor S.R.L pe timp de iarnă, când nu sepoate efectua măturatul manual ;• stropit mecanizat, curăţat rigole prin răzuire,degajat zăpada de pe trotuare– activităţi efectuatede Primăria municipiului Bistriţa şi de S.C.CodrişorS.R.L pe bază de comandă.În vederea colectării deşeurilor stradale, Primăria municipiuluiBistriţa a amplasat pe străzile oraşului unnumăr de 457 coşuri stradale (de 30 l şi 724 de 50 l),a căror golire şi întreţinere revine firmei S.C.CodrişorS.R.L.În cursul anului 2005, Primăria municipiului Bistriţa vaconcesiona activitatea de salubrizare stradală, precumşi cea de colectare transport şi depozitare a deşeurilormenajere, în conformitate cu Ordonanţa nr. 87 din 30august 2001, privind serviciile publice de salubrizare alocalităţilor, aprobată de Legea nr. 139/2002.Colectarea şi transportul deşeurilorColectarea deşeurilor menajere, comerciale şiasimilabile acestora se realizează prin intermediul adouă societăţi : S.C. Urbana S.A şi S.C.CodrişorS.R.L., după un grafic întocmit pe străzi, zone şi ore,aprobat de Primăria municipiului Bistriţa.Deşeurile comerciale şi asimilabile acestora suntcolectate de către fiecare agent economic în pubeleproprii de 120 l sau 240 l, a căror ridicare esteefectuată în urma încheierii unui contract desalubritate cu una din firmele amintite maisus.Ritmicitatea ridicării este stabilită prin contractdirect cu beneficiarul, în funcţie de cantitatea dedeşeuri rezultate în urma activităţilor desfăşurate.Colectarea deşeurilor menajere se realizează fără oselecţie prealabilă în pubele proprii în cazul locuinţelorindividuale şi în containere de 1,1 mc sau 5 mc înansamblurile de locuinţe. Containerele sunt amplasatepe platforme gospodăreşti, special amenajate curespectarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.536/1997.În oraşul Bistriţa există la data de 01.06.2004 unnumăr de 137 puncte gospodăreşti, din care 84 suntdeservite de S.C.Codrişor S.R.L, 36 de cătreS.C.Urbana S.A, 11 sunt puncte gospodăreşticomune, iar 5 sunt ghene aparţinând blocurilor dotatecu tubulatură interioară. Aceste puncte gospodăreştisunt dotate cu 224 containere de 1,1 mc şi 4containere de 5 mc.În vederea colectării, transportului şi depozităriideşeurilor industriale, stradale, comerciale şimenajere, precum şi pentru efectuarea salubrizăriistradale, societăţile de salubrizare posedăurmătoarele tipuri de utilaje:S.C.Codrişor S.R.L : 7 autogunoiere, 4 tractoare, oautobasculantă, 2 automăturători, un bulldozer mare şiunul mic, pentru rampa de deşeuri, o autocisternă, unbuldoexcavator.S.C.Urbana S.A. : 2 autocontainere, o cisternă, 2tractoare, 3 autocompactoare, autocarosată.Depozitarea deşeurilorMunicipiul Bistriţa are o rampă de depozitare adeşeurilor menajere. Rampa are o suprafaţă de 9,5 haşi este exploatată de cele două firme de salubrizare.Depozitul funcţionează în condiţii necorespunzătoare:este amplasat pe malul râului Bistriţa şi în apropiereazonei de locuit şi a ajuns la o capacitate maximă deumplere; această rampă trebuie neutralizată şi închisăpână în anul 2006, termen stabilit prin programul deconformare impus de Agenţia de Protecţia MediuluiBistriţa - Năsăud.

24MUNICIPIULCantităţi de deşeuri depozitate în rampă în ultimii 5 ani: toneAgentul economic 2000 2001 2002 2003 01-05.2004SC Urbana SA 21.282 27.807 31.579 27.003 11.132SC Codrişor SRL 37.000 35.685 37.491 42.197 11.969TOTAL 58.282 63.492 69.070 69.200 23.101Cantitati de deseuri depozitate inrampa in ultimii 5 aniTone450004000035000300002500020000150001000050000SC Urbana SASC Codrisor SRLhartie, cartonsticlametaleplastictextilemateriale organicealtele200020012002200301.05.2004Compoziţia medie a deşeurilor menajere (%)CompoziţiadeşeurilorHârtie,carton%Sticlă%Metale%Plastice%Textile%Materialeorganice%Altele %Total% 11 7 7 4 5 58 8 100 %Deşeurile industrialeDeşeurile industriale (cca 5000 tone/an) sedepozitează în halda de zgură, situată în apropiereazonei industriale şi aparţinând S.C.ARIO S.A. Bistriţa.Halda de zgură are urmatoarele caracteristici :capacitate proiectată 400.000 mc, capacitate ocupată(31.12.2003) 200.000 mc, suprafaţă 4 ha, suprafaţăocupată (31.12.2003) 2,4 ha. În acest depozit ajung înfiecare an următoarele tipuri de deşeuri: nisip uzat şizgură, miezuri şi forme de turnare.Deşeurileindustriale (cca 5000 tone/an) se depozitează în haldade zgură, situată în apropierea zonei industriale şiaparţinând S.C.ARIO S.A. Bistriţa.Reciclarea deşeurilorOrdonanţa de urgenţă nr. 16/2001 privind gestionareadeşeurilor industriale reciclabile, aprobată prin Legeanr. 465/2001, reglementează activităţile de gestionarea grupelor de deşeuri industriale reciclabile.Fără să existe un sistem de colectare selectivă adeşeurilor reciclabile, o parte din aceste materiale(hârtie, carton, fier, acumulatori auto) se recupereazădirect de la producătorii de deşeuri sau indirect prinintermediul întreprinzătorilor particulari, prin unităţispecializate. Aceste unităţi au mai multe puncte deprecolectare, unde populaţia şi agenţii economici potdepune deşeurile refolosibile contra cost.Există şi un program de recuperare a hârtiei, care sedesfăşoară prin intermediul şcolilor. Astfel, fiecare

25BISTRITAşcoală din municipiul Bistriţa a fost dotată cu câte uncontainer de 1,1 mc pentru colectarea hârtiei, careapoi este valorificată prin intermediul unităţilorspecializate.Faţă de anul 2000 când doar SC REMAT SA colectade la persoane fizice şi juridice deşeuri industrialereciclabile (deşeuri metalice feroase, deşeuri de hârtiişi cartoane, deşeuri de mase plastice), începând dinanul 2001 a primit avizul Primăriei municipiului Bistriţapentru colectarea deşeurilor industriale ( conform OUnr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industrialereciclabile ) un alt agent economic, SC REDIVIVUSSRL pentru: deşeuri metalice feroase, deşeuri de hârtiicartoane, deşeuri metalice neferoase, deşeuri textile,deşeuri de mase plastice, deşeuri de sticlă.S.C.ROMBAT S.A. a fost autorizată în anul 2002pentru colectarea acumulatorilor uzaţi cu plumb carese predau spre recuperare la NEFERAL Bucureşti.Altă societate autorizată, în 2003, este SC FITARTPLAST SRL Bistriţa care colectează în vederearecuperării deşeuri din materiale plastice. Tot în 2003a fost autorizată SC ALUMIL ROM INDUSTRY SRLBucureşti, cu punct de lucru la Bistriţa, pentrudesfăşurarea activităţii de colectare, depozitare,transport deşeuri de aluminiu.I.1.7 Educaţia ecologicăEducaţia ecologică asigură conştientizarea tuturorobligaţiilor noastre faţă de mediul înconjurător,evaluarea şi clarificarea atitudinii faţă de mediu, darşi contribuţie la rezolvarea tuturor provocărilormediului ambiant.În municipiul Bistriţa procupările privind educaţiaecologică se reflectă în acţiunile întreprinse deautorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale.Astfel sunt marcate prin diverse acţiunievenimentele din calendarul ecologic, cum ar fi :Ziua Mondială a Apei, Luna Pădurii, ZiuaPământului, Ziua Mondială a Mediului, ZiuaMondială “O zi fără autotursm”.În municipiul Bistriţa funcţionează de la sfârşitulanului 2003 un Centru de Informare şi EducaţieEcologică în care se desfăşoară un Program deeducaţie ecologică adresat elevilor ciclului primar.În cadrul acestui centru sunt puse la dispoziţieinformaţii privind starea factorilor de mediu,legislaţia locală, naţională şi europeană dindomeniul mediului.Deşeuri colectate pentru valorificare: tone03-12.2003 01-05.2004Ag. Ec Plastic Hârtie/carton Metal Plastic Hârtie/carton MetalSCREMATSA11.646,8 1.182,8 13.520,6 102,6 556,3 9.431,1SCRedivivusSRL- 352,0 18.556,0 - 179,0 7.445,0

26MUNICIPIULANALIZA SWOT – CAPITAL NATURALFactoriinterniFactori pozitiviPuncte tari :Tendinţă pozitivă de scădere a gradului depoluare a aerului.Folosirea gazelor naturale în detrimentulcombustibililor tradiţionali care sunt maipoluanţi.Sistem de certificare a calităţii ISO 14001SC Rombat SA, producător de baterii auto.Râul Bistriţa se încadrează în categoria I ade calitate conf. STAS 4706/1988 sau categ.A2 conf. HG 100/2002 , în secţiunea depotabilizare.Capacitatea surselor de apă depăşeştenecesarul actual al municipiului, Râul Bistriţaşi asigurând acest necesar fiind utilizat şi casursă de apă potabilăSuprafaţa mare de vegetaţie forestierăsituată în jurul municipiului Bistriţa.Existenţa pe teritoriul municipiului Bistriţa adouă arii naturale protejate şi a unor arbori,monumente ale naturii, care îndeplinescmultiple funcţii: estetice, recreative,sanogene, etc.Existenţa unei colecţiii dendrologice cuspecii valoroase care reprezintă un excelentmaterial didactic pentru elevi.Existenţa în cadrul primăriei a unui serviciupublic specializat cu personal calificat şidotare corespunzătoare care administreazăspaţiile verzi.Producerea în baza proprie, în proporţie de100%, a materialului floricol şi în proporţiede 80% a arbuştilor necesari amenajării şiîntreţinerii spaţiilor verzi ale municipiului.Varietatea de specii dendrofloricole.Funcţionarea Centrului de informare şieducaţie ecologică.Factori negativiPuncte slabe:Funcţionarea unor companii poluatoare cusisteme de reţinere ineficiente.Degradarea calităţii aerului, datorită stăriiinfrastructurii edilitare, stării tehnice aautovehiculelor, calităţii combustibilului şisalubrizării ineficiente.Râul Bistriţa, aval de evacuarea staţiei deepurare se încadrează pe o porţiune deaproximativ 9 km în categoria a V-a decalitate datorită depăşirilor la nutrienţi.Lipsa reţelelor de preluare a apelor uzate înunele zone ale oraşului unde există retelede alimentare cu apă.Insuficiente dotări edilitare publice : sursestradale de apă potabilă, grupuri sanitare.Suprafaţa insuficientă a spaţiilor verzi inraport cu nr. de locuitori.Suprafaţa limitată şi lipsa amenajărilorutilitare şi estetice a Parcului municipal.Administrarea deficitară a spaţiilor verziaferente blocurilor de locuinţe.Salubrizarea ineficientă a arterelor decirculaţie datorită dotărilor tehnicenecorespunzătoare şi a parcăriiautovehiculelor.Aspectul punctelor gospodăreşti.Funcţionarea în condiţii necorespunzătoarea Rampei de deşeuri Zăvoaie de jos.Lipsa unui depozit ecologic pentru deşeurinepericuloase în municipiul Bistriţa.Inexistenţa unui sistem de colectareselectivă a deşeurilor reciclabile.Lipsa unui sistem corespunzător deeliminare a deşeurilor spitaliceşti.Monitorizarea insuficientă a nămolurilorrezultate din sistemele de epurare şi

27BISTRITAFactoriinterniFactoriexterniExistenţa unui amplasament adecvat pentruamenajarea depozitului ecologic înmunicipiul Bistriţa.Oportunităti:Cadru legislativ complet în domeniulprotecţiei mediului.Implementarea proiectului "Reabilitarea şiextinderea sistemului de alimentare cu apăşi canalizare în zona Bistriţa" în cadrulprogramului ISPA.Ariile protejate beneficiază de protecţielegislativă şi au administratori.Parteneriate şi colaborări între autorităţile şiinstituţile publice locale, agenţi economici şiONG-uri.Absorbţia fondurilor nerambursabile ale UEpentru proiectele prioritare.Imaginea de oraş fără poluare istorică.preepurare.Educaţie ecologică insuficientă în cadrulsistemului de învăţământ.ONG-uri cu slabă activitate in domeniulprotectiei mediului.Slabă atitudine civică a cetăţenilor înprotejarea factorilor de mediu.Personal insuficient în instituţiile publice cuatribuţii în domeniul protecţiei mediului.Ameninţări:Creşterea numărului de agenţi economicicare desfaşoară activităţi cu impact negativasupra mediului.Agenţi economici care funcţionează fărărespectarea legislaţiei de mediu.Zona industrială cu potential ridicat depoluare accidentală.Diminuarea spaţiilor verzi în favoareaamplasării de obiective economice şiedilitare.Creşterea nr. de autovehicule.Potenţial risc de poluare a apei râuluiBistriţa, amonte de Staţia de tratare dincauza activităţilor economice neconforme.Descărcarea în reţeaua de canalizare aunor ape care nu se încadrează înprevederile NTPA.Populaţia agresivă faţă de factorii de mediu(apă, aer, sol, vegetaţie).Funcţionarea în continuare a actualeirampe de deşeuri.Axa 1 Satisfacerea necesităţilor umane de bazăpentru aer şi apă curată, hrană nutritivă, necontaminatăAxa 2 Management-ul durabil şi adaptativ al elementelorcomponente ale Capitalului NaturalAxa 3 Aplicarea strategiilor de prevenire, şi atehnologiilor moderne, pentru minimalizarea poluării

28MUNICIPIULCapitalul NaturalObiective specificea. Conservarea resurselor (bunurilor şi serviciilor)oferite de componentele capitalului natural: aer,apă, sol, vegetaţie, faună.b. Creşterea calităţii factorilor de mediu (aer, apăsol, zgomot) în conformitate cu normele şilegislaţia UE.c. Reducerea impactului asupra mediului prinimplementarea unui sistem integrat degestionare a deşeurilor.d. Îmbunătăţirea din punct de vedere calitativ aspaţiilor verzi urbane existente şi amenajareade noi spaţii verzi şi de agrement. Creştereasuprafeţei totale a spaţiilor verzi înintravilanul municipiului Bistriţa.e. Creşterea suprafeţei pădurilor cu rol deprotecţie şi agrement din jurul municipiuluiBistriţa.f. Creşterea gradului de conştientizare şiimplicare a locuitorilor municipiului Bistriţa, înspecial al copiilor şi tinerilor în protejarea şiconservarea mediului înconjurător prinprograme şi acţiuni de educaţie ecologică.II. EVALUAREA SISTEMULUISOCIO-ECONOMIC EXISTENTII.1. Sistemul economicII.1.1 Prezentare generalăProducţia industrială pe anul 2003, realizată deprincipalii agenţi economici de profil din municipiulBistriţa a crescut cu 4,7 % faţă de anul 2002. Deasemenea, productivitatea muncii în industria dinmunicipiu a crescut în anul 2003 cu 18,9 % faţă de2002. Creşterea s-a realizat în condiţiile spoririiproducţiei dar şi a reducerii numărului mediu desalariaţi cu 11,9% faţă de anul anterior.Cu toate acestea, în anul 2003 s-au pus bazelecreşterii numărului de salariaţi prin crearea a peste3.500 de locuri de munca prin acordarea de sprijin decătre Consiliul local şi Primărie investitorilor de lafirmele Leoni Wiring System şi Roseyarns SRL. Numaiîn 2003 aceste firme au angajat peste 1.000 desalariaţi. In prezent numarul de salariati care lucreazain cadrul firmei Leoni Wiring System este apropiat de2500.O dovadă concludentă a creşterii producţiei oreprezintă situaţia la unele produse industriale:

29BISTRITADenumire produs UM Realizări DiferenţeAn 2003 An 2002 (1-2)A B 1 2 3Utilaje tehnologice pentru metalurgie to 4.113 4.084 + 29Utilaje tehnologice pentru materiale de construcţii şirefractareto 506 155 + 351Elemente şi baterii de acumulatoare cu plumb kwh 733.632 627.319 + 106.313Oţet hl 30.815 24.035 + 6.780Bere hl - 77.137 -77.137Textile neţesute mii mp 2.862 2.958 - 96Plăci din aşchii de lemn mii mp - 139 - 139Sticlărie to 697 664 + 33Cahle din teracotă mii u.e. 2.571 2.574 - 3Prefabricate din beton armat mc 4.147 7.347 - 3.200Betoane şi mortare mc 17.879 23.180 - 5.301*Notă: Nivelul şi dinamica indicatorilor au fost determinate pe baza datelor operative raportate Direcţiei Judeţene deStatistică Bistriţa-Năsăud de agenţii economici din municipiul Bistriţa.• Numărul de societăţi comerciale active conform datelor de bilant 2003BISTRITA* VIISOARA* SARATA* SLATINITA* GHINDA* UNIREA*TOTAL SC 3.601 56 19 1 3 85IMM TOTAL0-9 3.249 46 15 1 3 7510-49 287 9 3 0 0 950-249 59 1 0 0 0 1>249 6 0 1 0 0 0CAF- TOT 14.087.458.536298.428.792 59.068.487 212763 508.862 416.158.689NRMS- TOT 18155 419 389 0 1 323*conform datelor de bilanţ 2003

30MUNICIPIULO revigorare a activităţii economice se constată şianalizând numărul de firme înmatriculate în anul 2003.Se constată că majoritatea firmelor care funcţioneazăîn municipiu sunt în categoria IMM. Din punct devedere economic acest fapt este încurajator deoarece,ca şi la nivel European, IMM urile sunt cele care prindinamismul şi elasticitatea lor asigură atât absorbţiaforţei de muncă dar şi creşterea `economică durabilă.Desigur nu trebuie să uităm că ele sunt şi cele maivulnerabile la schimbările majore şi de aceea trebuieca prin pârghii locale să fie sprijinite în dezvoltare.Pentru a demonstra cele prezentate anterior redămmai jos situaţia statistică a înmatriculărilor şi a altoractivităţi la Oficiul Registrului Comerţului de pe langaTribunalul Bistriţa-Năsăud în anii 2002 - 2003:70060050040030020010002002 2003T (totalcomercianti)PJ (persoanejuridice)PF (persoanefizice)• Situaţia după tipul de capital (la persoanelejuridice - PJ):5004003002001000Numarfirme 2002Numarfirme 2003Număr societăţi cu capital străinPrivat autohton100%Privat strain 100%Privat(autohton+strain)100%80%60%40%20%0%150001000050000BISTRITABistritaVIISOARASARATASLATINITAGHINDAUNIREASituatia investitiilor straine in mii $ViisoaraSarataSlatinitaGhindaUnireaCapital stat+strain+privatromanescCapital de stat + strainCapital integral strainCapital strain +privatromânescCapital stat+strain+privatromanescCapital de stat + strainCapital integral strainCapital strain +privatromanescProblemele cu care agenţii economici din municipiu s-au confruntat în anul 2003 pot fi clasificate în trei maricategorii şi anume: de ordin legislativ, bancar şidiverse.• Probleme de ordin legislativ:• a lipsit consultarea reprezentanţilor mediului deafaceri în procesul de elaborare a actelornormative care afectează activitateaeconomică;• măsurile prevăzute în actele normative nu aufost argumentate suficient;• nu s-a urmărit îndeaproape aplicareaprevederilor actelor normative, fapt care acondus la apariţia unor reglementărisuplimentare care sunt contradictorii cu cele pecare le completează;• Codul muncii adoptat în 2003 are un caractersocial şi electoral deoarece angajatorii au preapuţine drepturi comparativ cu obligaţiile faţă deangajaţi.• Probleme de ordin bancar:• nivelul ridicat al dobânzilor la credite,comisioanelor şi a garanţiilor;• birocraţia excesivă la accesarea unui credit;• lipsa de garantii pentru firmele care se afla lainceput de activitate.

31BISTRITA• Probleme diverse:• creşterea exagerată a preţurilor la produsele demonopol – respectiv la utilităţi (energie, apă şigaz);• blocajul financiar;• corupţia;• lipsa sau limitarea posibilităţilor de asigurare aunor facilităţi pentru agenţii economici –exemplu: reducerea cu până la 50% aimpozitelor şi taxelor pentru investiţii străine depeste 1.000.000 euro, pentru maxim 3 ani;investitorii români nu au primit astfel defacilităţi;• modul greoi de adjudecare a unor lucrărifinanţate din bani publici;• lipsa de transparenţă privind principaleleprograme şi surse de finanţare;• fiscalitatea excesivă.Principalele domenii de activitateÎn economia oraşului s-au dezvoltat în specialindustria, comerţul, serviciile şi turismul.Ca ramuri industriale menţionăm electrotehnica,construcţiile de maşini, prelucrarea maselor plastice,prelucrarea lemnului, sticlărie şi menaj, textile,industria alimentară.Cantitativ principalele produse fabricate deintreprinderile din Bistriţa sunt :*Sursa : DJS BNU.M.Trendul ascendent al acestor investitii poate fi justificatprin investiţiile autohtone:• SC TERAPLAST GP – Noua fabrică de tâmplăriecu geam termopan ORIZONT• SC ELECTROPLAST – Secţie de cablaje• SC FLORSYSTEM SRL- Aparatură sportivă şi deîntreţinere• SC RAAL SRL – o nouă secţie de producţie• SC ROMBAT SA – Baterii auto• SC POLITUB SRL- Hala de producţie• SC BRIOFRESH SRL- instalaţii de vopsire cupulberi în câmp electrostaticInvestitori străini :• SC LEONI WYRING SYSTEM – investiţie germană– Fabrica de cablaj auto• SC ROSEYARNS SRL- investiţie italiană – Filatura• SC TESITURA SARATA – fabrica de ţesături• SC ITALTEXTIL Sarata SRL- Filatura de mătase• SC STORIA SRL – Ţesături din mătase şi bumbac.2003mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.Sticlărie tone 56 43 59 59 74 64 66 67 52 31Elemente şi bateriide acumulatoare cuplumbPrefabricatebeton armatdinkwh 49.158 42.047 40.740 57.051 49.489 50.723 90.853 104.340 91.449 73.016mc 114 224 813 475 542 469 239 388 454 346

32MUNICIPIULAgenţi economici reprezentativi :ClasificaremunicipiuClasificarejudetDenumire societateCifra deafaceriMii leiProfit brutMii lei1 SC TERAPLAST GP SA 727.801.594 89.041.176 3842 SC ROMBAT SA 690.747.758 125.103.212 501Nrsalariati3 SC COMELF SA 598.442.226 23.858.482 1.2764 SC IPROEB SA 574.720.054 20.269.713 8276 SC RAAL SA 387.356.957 30.571.204 7097 SC MIRO SA * 273.492.736 13.099.574 2368 SC REDIVIVUS PRODCOM SRL 253.519.321 8.133.396 1029 SC ARIO SA 224.218.904 206.960 70611 SC ELECTROPLAST SA 222.193.179 11.522.531 9913 SC MEBIS SA* 204.010.595 906.083 49214 SC ROMFULDA PROD SRL 198.313.693 2.994.970 4716 SC PLASTSISTEM SA 192.017.750 9.796.842 9617 SC OZANA SRL 191.966.845 1.832.038 5818 SC GOMAR LUX SA 185.575.937 678.786 5221 SC HOBBY STAR 94 IMPEX SRL 160.451.831 359.555 45* Înregistrează datorii la bugetul de statII.1.2 Activitatea industrialăÎn ultimii ani se constată o preocupare deosebită ainvestitorilor locali pentru dezvoltarea activităţilorproprii şi pentru creşterea calităţii. Astfel în ultimii ani11 societăţi comerciale au obţinut certificate privindasigurarea calităţii ISO 9000. Trebuie mentionată aiciSC ROMBAT SA care pe lângă certificarea ISO 9000a obţinut şi certificare ISO 14000 ( protecţia mediului )fiind în prezent în perioada de pregătire pentrucertificarea din punct de vedere al protecţiei muncii şisocial.Un pas important în creşterea competitivităţiiproduselor îl face în prezent SC TERAPLAST SA carese află în plin proces de introducere a unui sistem demanagement performant. Prin introducerea sistemuluiinformatic integrat SAP, compania urmăreşteintegrarea proceselor economice cu cele de producţieşi control ( intrări- ieşiri de elemente patrimoniale),astfel încât informaţia să circule în timp real,reprezentând un instrument puternic pentrumanagementul companiei în luarea unor decizii rapideşi corecte. Se pot urmări astfel, în timp real costurile şiveniturile pe întreg ciclul de producţie, cu avantajedeosebite în : strategia de producţie, creştereaproductivităţii, reducerea costurilor, atragereaclienţilor, furnizarea unor produse de calitate şi, nu încele din urmă, urmărirea locurilor de muncă şimotivarea personalului pe baze reale.II.1.3 Comerţ şi serviciiActivităţile de comerţ se desfăşoară de către unităţiprivate care s-au dezvoltat după anii 90 cuprepoderenţă în vechile spaţii comerciale existente,dar şi în noi spaţii amenajate şi modernizate demărime mică şi medie. Comerţul en detail şi en gros

33BISTRITAeste privatizat integral şi se desfăşoară în condiţiileimpuse de reglementările legale.În ultimii ani a fost observată o tendinţă detransformare a unor apartamente aflate la parterulblocurilor în spaţii comerciale permiţând astfel creşteresuprafeţelor cu destinaţia comerţ fără investiţii preamari aceasta în detrimentul unor spaţii comercialemai mari, dar care sunt utilizate ineficient (magazinulMăgura) sau care nu îndeplinesc criteriile necesareunui comerţ civilizat.Cea mai mare problemă o reprezintă activitateacomercială în localităţile componente fiind slabdezvoltată şi contribuind la scăderea calităţii vieţii înaceste locaţii.O tendinţă care începe să se profileze în municipiueste legată de apariţia unor puncte de lucru ale unorreţele mari de magazine cum sunt :• Flanco – produse electrice, electrocasnice şitehnică de calcul• Flamingo – tehnică de calcul• Altex – produse electrocasnice• ARTIMA – produse alimentare• Profi- produse alimentare• Casa Ambient – produse de construcţiiTotuşi nu putem aprecia ca pe ansamblu în municipiulBistriţa comerţul este foarte bine reprezentat. Îngeneral produsele care se vând pe piaţă sunt aceleaşiîn marea majoritate a punctelor de lucru iar oferta esterelativ săracă.Nu există la nivelul municipiului un magazin de tipulCash&Carry astfel încat cei care doresc un anumit tipde produse sunt obligaţi să se deplaseze la TârguMureş sau Cluj.Oferta de produse vegetale proaspete în municipiulBistriţa funcţionează trei pieţe agro-alimentare care,deşi au fost modernizate, nu corespund standardelorunui comerţ civilizat. De multe ori producătorii suntobligaţi să-şi prezinte marfa pe trotuar iar condiţiile deigienă lasă de dorit. Comerţul en-gros cu legume şifructe proaspete este organizat într-un mod deficitarneexistand un loc special amenajat în acest sens.Serviciile oferite pe piaţa municipiului Bistriţa suntdiversificate, fără a acoperi insa toată gama necesară.Astfel oferta de servicii se axează pe domeniile:• întreţinerea şi reparaţiile de autovehicule,• reprezentanţe auto,• întreţinerea şi repararea aparatelor electrocasnice,• reparaţii şi întreţinere birotică.• Săli de fitness• Ateliere de coafură şi cosmetică• Confecţii textile• Reparaţii încălţăminte• Ş.a.m.dDin ce în ce mai puţine servicii sunt oferite în domeniulmicilor reparaţii, ceasornicărie, etc., servicii care suntsolicitate pe piaţă şi care ar putea asigura un loc demuncă pentru persoanele cu handicap sau cuprobleme.II.1.4 AgriculturaSuprafaţa agricolă totală a municipiului Bistriţa este de7.775,87 ha. Structura pe categorii de folosinţă esteurmătoarea ( datele corespund lunii martie 2004 ) :- suprafaţa arabilă – 2.837,79 ha- păşuni - 1.733,16 ha- fâneţe - 1.713,92- vii - 4,84 ha- livezi - 1.486,16 haPonderea culturilor la livezi, este de 52%, din caresuprafaţa ocupată cu specia măr fiind în proporţie de75% din suprafaţa agricolă; la cultura plante de nutretproporţia este de 35%, la porumb 34% si cartofi 11%din suprafata de arabil.În sectorul zootehnic la specia bovine efectivele suntde 1.210 capete, iar la ovine de 6480 capete. Raselela categoria bovine sunt : Bălţată Românească, Brunăde Maramureş şi H.F., iar la ovine raselepreponderente sunt : Ţurcană şi Ţigaie.Propietatea funciară şi organizarea exploataţieiagricolePe raza municipiului Bistriţa îşi desfăşoară activitatea4 societăţi comerciale cu capital privat cu profil agricol,din care două pomicole, una legumicolă şi una cuculturi de câmp. În sectorul zootehnic îşi desfăşoarăactivitatea 37 exploataţii agricole din care : trei deovine, două de bovine şi 32 apicole. Au fost constituite4 asociaţii ale crescătorilor de taurine.

34MUNICIPIULMunicipiul Bistriţa beneficiază de aportul unei unităţide cercetare cu profil pomicol, precum şi a unor regiiautonome pe regim silvic, îmbunătăţiri funciare,mecanizare etc.Sistemul instituţionalizat al agiculturiiÎn municipiul Bistriţa se află sediile tuturor instituţiilorimplicate în procesul derulării activităţilor agricole.Dintre acestea amintim :• Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală careare în subordine• Unitatea de ameliorare şi reproducţie în zootehnic• Unitatea de protecţie a plantelor• Inspectoratul teritorial pentru Controlul CalităţiiSeminţelor şi Materialul Săditor Cluj, filiala Bistriţa• Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şiCartografie• Direcţia Sanitar Veterinară care are în subordinecircumscripţiile sanitare - control alimentar dinpieţele municipiului Bistriţa şi de la Unităţiile deindustrie alimentară, un laborator sanitar-veterinarşi Poliţia sanitară.• Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu liceul agricolavând ca profil : producţia pomicolă şi zootehnic• Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură• Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolăaparţinând Agenţiei Naţionale de ConsultanţăAgricolăProductia agricolaDeşi municipiul Bistriţa dispune de 2.838 ha terenarabil, structura culturilor de câmp nu estecorespunzătoare unei rotaţii normale a culturiloragricole.Ţinând cont de necesitatea valorificăriicorespunzătoare a acestei resurse funciare, pe viitorse impune corijarea structurii osolamentelor şi a uneiagriculturi superintensive specifice zonelor periurbane.Se pot menţiona câteva direcţii :• echilibrarea ponderii culturilor cerealiere;• creşterea ponderii culturilor tehnice şi legumelor încâmp şi în spaţii protejate ;• creşterea suprafeţelor de plante furajere, îndeosebia leguminoaselor perene.Ponderea pomiculturii în suprafaţa agricolă amunicipiului este de cca 20%. Prin favorabilitateapomicolă ridicată a zonei, se poate estima creştereauşoară a suprafeţelor cu plantaţii vii, dar mai alesrefacerea şi modernizarea vechilor plantaţii. Seestimează producţii ce pot oferi posibilităţi de livrarede fructe în afara zonei.Pe viitor se va accentua rolul de echilibrare a mediuluiprin plantaţiile de pomi folosind tehnologii ecologice,fără efecte reziduale.Zootehnia municipiului este dezvoltată, avândefectivele de 1.210 capete bovine cu rase din BălţataRomânească, Brună de Maramureş şi H.F., iar laspecia ovine un efectiv de 6.480 capete cu raseleŢurcană şi Ţigaie.Efectivele fiind repartizate în principal la gospodăriilepopulaţiei, randamentele obţinute sunt subposibilităţile existente.Preluarea şi prelucrare producţiei agricoleÎn Bistriţa există următoarele capacităţi de prelucrare aproducţiei agricole :• 22 unităţi de panificaţie cu o capacitate totală deprelucrare de cca 38 to/24 h• 4 unităţi de prelucrare a laptelui cu o capacitate deprelucrare de 38 000 l/24 h• 10 unităţi de abatorizare şi fabricarea preparatelordin carne cu o capacitate de lucru de cca 5600to/an la abatorizare şi 950 to/an la preparate dincarne.• două unităţi de prelucrare a legumelor şi fructelorcu o capacitate de prelucrare de conserve legume,fructe de 840 to/an.La acestea se adaugă unităţi de stocare, păstrare sauprelucrare a producţiei agricole.Perspectiva dezvoltării agriculturii MunicipiuluiBistriţaDeşi redusă ca pondere, agricultura municipiuluiBistriţa se va dezvolta având ca obiect următoarelecoordonate:• integrarea în zona de produţie agricolă periurbanăde tip intensiv cu un profil specific consumuluiuman imediat;• ridicarea performanţei productive şi economice aproducţiei agricole;

35BISTRITA• dezvoltarea procesării producţiei agroalimentare;• creşterea rolului instituţional de coordonare zonalăa agriculturii judeţului .Dezvoltarea economiei mediului vizează conturareaunui concept de dezvoltare durabilă, în careagricultura în zonele urbane să cedeze treptat înfavoarea unor activităţi de îmbunătăţire a calităţiimediului din care amintim:• combaterea eroziunii solului;• consolidări de versanţi prin lucrări de impăduriri;• creşterea spaţiilor verzi controlate;• înfiinţarea unor plantaţii forestiere melifere;• regularizări de ape şi asanarea unor cursuripoluate.Dezvoltarea integrată urban-rural, cu interferenţe întremediul citadin şi mediul natural, constituie pivotuldezvoltării viitoare a municipiului Bistriţa.Evoluţia producţiei agricole în municipiulBistriţa între 1990-20024000200020000150001000050000Suprafete in ha01990 2000 2002Productie totala - in tone19901995200020012002Suprafata arabila- haSuprafata - livezisipepinierepomicole-haSuprafata pasuni-haProductie totalade grau si secaraProductie totalala porumb boabeProductie totalade cartofiProductie totalade struguriProductia totalade fructeII.1.5 Înscrierea în teritoriuMunicipiul Bistriţa este o localitate urbană de rangul II- municipiu reşedinţă de judeţ - cu elemente şi nivel dedotare corespunzător acestei clasificări:Populaţia (la01.01.1999)Zonă deinfluenţăINDICATORMUNICIPIULBISTRIŢA50.000 – 200.000 locuitori 87.355locuitori200.000 – 500.000 locuitori 326.161locuitoriRaza de servire 60 - 80 km 80 kmAccesul la căilede comunicatieAcceAccesul direct la celpuţin două sisteme majore decăi de comunicaţieDN 17Staţie de caleferatăMunicipiul Bistriţa răspunde exigenţelor de dotare alelocalităţilor urbane de rangul II în ceea ce priveşte:• funcţiunile economice• nivelul de dotare – echipareSuprafaţa totală a teritoriului administrativ (ha) –14.547Suprafaţa totală agricolă (ha) – 9.140Număr locuitori (dată statistică provizorie 2002) –81.467Număr gospodării (1992) – 25.820Număr locuinţe (2000) – 27.333Suprafaţa locuibilă totală (mp, 2000) – 1.058.000Indice de locuibilitate (suprafaţa locuibilă / locuitor)1.058.000 / 81.467 = 12, 98 mp / locuitorLungimea totală a străzilor (km) - 148Lungime reţele alimentare cu apă (km) - 378Lungime reţele de canalizare (km) - 240Lungime reţele de gaze naturale (km) – 134Branşamente (km) – 29,1Număr abonaţi telefonici – 23.588Suprafaţa teritoriului intravilan (ha) – 2.560,3

36MUNICIPIULDensitate brută propusă a locuitorilor (locuitori / haîn intravilanul propus)81.467 / 2.560,3 = 31,8• Densitatea netă propusă a locuitorilor (locuitori /ha în zona pentru locuinţe)• în oraşul propriuzis• 81.467 / 817,9 = 99,6• pe total municipiu• 81.467 / 1.490,1 = 54,67Zonarea funcţională a municipiului BistriţaDezvoltare municipiului Bistriţaeste marcată în primulrând de extinderea (aproape explozivă) a zonelor culocuinţe individuale. Locuinţeles-au realizat în primulrând acolo unde amplasamentele aveau avantajulexistenţei unei infrastructuri urbane minimale, saurealizarea acesteia erau mai economică.Acestea sunt zonele de legătură dintre Bistriţa şilocalităţile componente Unirea şi Viişoara, precum şizonele libere dintre linia ferată şi drumul de centură(str. Cetăţii).Un alt factor care a influenţat dezvoltarea unoranumite zone ale municipiului a fost existenţa unuicadru natural atractiv, la o distanţă acceptabilă faţă deoraş. Aceste zone sunt cele de pe Valea Ghinzii şiValea Jelnei, cuprinse deja în intravilan, dar şi oimportantă zonă exterioară către localitateacomponentă Sigmir.Factorii determinanţi ai evoluţiei municipiului Bistriţaau fost evident de natură economică, iar factoriifavorizanţi au fost existenţa unor suprafeţe liberepropice realizării construcţiilor la distanţe acceptabilede centrul oraşului, un cadru natural atractiv şi nu înultimul rând aspiraţia către un sistem de locuire multmai confortabil decât locuinţele colective.Evoluţia municipiului Bistriţa după 1990 nu s-amanifestat la fel în cazul tuturor localităţilorcomponente. Oraşul Bistriţa şi-a accentuat rolul săupolarizator în cadrul teritoriului administrativ,avantajate fiind localităţile mai apropiate: Unirea,Viişoara şi Sigmir.• Zona unităţilor industriale şi de depozitareZona unităţilor industriale şi de depozitarecuprinde o suprafaţă totală de 284,0 ha dincare 243,2 ha în oraşul propriuzis fiindorganizată în platforme industriale cu osuprafaţă totală de 199,5 ha din care:• platforma industrială Vest, cu o suprafaţă de146,6 ha ;• platforma industrială Est, cu o suprafaţă de32,0 ha ;• platforma indutrială Sud, cu o suprafaţă de20,9 ha .În afara acestora se mai adaugă suprafeţeleaferente unităţilor de producţie dispersate înansamblurile de locuit.• Zona unităţilor agro-zootehniceZona unităţilor agro-zootehnice are o suprafaţătotală de 34,6 ha, din care 20,7 ha în oraşulpropriuzis. Suprafaţa acestei zone este în continuăscădere, marile platforme agro-zootehniceschimbându-şi profilul în activităţi de producţie.• Zona rezidenţialăZona rezidenţială se dezvoltă în formă desemicerc în jurul centrului istoric, cu aspect deamfiteatru deschis către valea Bistriţei, are osuprafaţă totală de 878,1 ha reprezentând 38,9%din suprafaţa totală a intravilanului şi cuprindeurmătoarele subzone ce se constituie în unităţiteritoriale de referinţă :• Zona centrală, delimitarea şi caracterulcomplex al acesteiaPentru municipiul Bistriţa, zona centrului istoric,definită în PATN – Secţiunea a III a - Zone protejateca ansamblu urban fortificat – monument istoriceste o zonă cu valori de patrimoniu culturalconstruit de interes naţional .Zona protejată a centrului istoric este delimitată destrăzile Bistricioarei, Liviu Rebreanu, VasileAlecsandri, traseul malului de apărare din parculoraşului, str. Al. Odobescu, bulevardul Republicii,piaţa Petru Rareş.În urma studiului istoric de fundamentare ce intră încomponenţa PUG - ului iniţial, aprofundat o dată cuelaborarea PUZ, s-au stabilit limitele zonei deprotecţie a centrului istoric, pe aproximativurmătoarele repere:• str. Şt.O. Iosif, râul Bistriţa, dealul Codrişor, str.V.Conta, str. G-ral Grigore Bălan, Str. P.Ispirescu,

37BISTRITAstr. 1 Decembrie, B-dul Republicii, Str. Gării, B-dulIndependenţei.Zona de protecţie a centrului istoric cuprindeurmătoarele zone:• rezervaţia istorică;• rezervaţia arheologică;• rezervaţia de arhitectură.Au fost de asemenea evidenţiate monumenteleistorice în conformitate cu Lista monumenteloristorice din judeţul Bistriţa - Năsăud, însuşită deConsiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud prin Hotărâreanr. 14/27.02.2003, la propunerea ComplexuluiMuzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud.• Zona pentru căi de comunicaţie şitransporturiZona pentru căi de comunicaţie şi transporturicuprinde o suprafaţă totală de 196,23 ha din care156 ha căi de comunicaţie rutieră şi 40,23 ha căide comunicaţie feroviară, reprezentând respectiv8,6% , 6,9% şi 1,7% din suprafaţa totală aintravilanului.• Zona de spaţii verzi şi sportZona de spaţii verzi şi sport a municipiuluicuprinde o suprafaţă totală de 75,9 ha, din care36 ha în oraşul propriuzis, reprezentând 3,4% ,din suprafaţa totală a intravilanului şi cuprindeurmătoarele subzone:• Parcul municipal cu o suprafaţă de 14,7 ha(inclusiv stadionul), parte din dealul Codrişorcu o suprafaţă de 2,1 ha ce cuprindeştrandul oraşului.• Baza de agrement şi sport din partea devest a oraşului – limitrofă zonei industrialede vest.• Zona de agrement din partea de est aoraşului, ce se dezvoltă în jurul laculuimicrohidrocentralei Bistriţa (MHC).• Zona de gospodărie comunalăZona de gospodărie comunală cuprinde osuprafaţă totală de 23,2 ha, din care 11,4 ha înoraşul propriuzis reprezentând 1% , din suprafaţatotală a intravilanului.oraşul propriuzis reprezentând 1,5% , din suprafaţatotală a intravilanului.• Zona pentru instituţii publice şi serviciiZona pentru instituţii publice şi servicii cuprinde osuprafaţă totală de 284 ha, din care 243,2 ha înoraşul propriuzis, reprezentând 12,7% , dinsuprafaţa totală a intravilanului.• Zona cu destinaţie specialăZona cu destinaţie specială cuprinde o suprafaţătotală de 35,8 ha, din care 28,3 ha în oraşulpropriuzis, reprezentând 1,6% , din suprafaţa totalăa intravilanului.• Zonele protejate şi limitele acestora (zone cuvaloare istorică, peisagistică, ecologică,protejate sanitar)Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 3 din 14.03.1995 astabilit lista zonelor naturale protejate şi monumentelenaturii în judeţul Bistriţa- Năsăud.În această listă este declarată arie protejată suprafaţade 6 ha din oraşul Bistriţa, ocupată de parcul oraşuluişi grădina botanică a liceului Liviu Rebreanu.În cadrul parcului se află un exemplar din arborelepagodelor (Ginkgo-biloba), declarat monument alnaturii şi ocrotit ca atare.În curtea spitalului vechi de pe B-dul Independenţei seaflă două exemplare de Tisa (Taxus baccata),declarate monumente ale naturii şi ocrotite înconsecinţă.Pentru municipiul Bistriţa a fost declarată zonă cuvaloare peisagistică zona împădurită a dealuluiCodrişor, care face parte şi din zona de protecţiea centrului istoric al municipiului Bistriţa.În aceste zone, autorizarea executării construcţiilorva avea în vedere păstrarea calităţii mediuluinatural şi a echilibrului ecologic, interzicându-seamplasarea de unităţi productive. Pentru dealulCodrişor se propune reamenajarea parcului care afuncţionat aici în perioada interbelică.• Zona pentru echipare tehnico-edilitarăZona pentru echipare tehnico-edilitară cuprinde osuprafaţă totală de 34,5 ha, din care 34,5 ha în

38MUNICIPIULII.2 Capitalul antropicII.2.1 Resurse economice şi utilizarea lorfinanciar care a afectat dezvoltarea unora din firmeleprivatizate .O parte din populaţia disponibilizată se regăseşte îndomeniul serviciilor dar trebuie precizat că deşiprocentul este mare în valoare absolută numărul depersoane absorbite este nesemnificativ.A). Forţa de muncăÎn municipiul Bistriţa forţa de muncă activă aînregistrat o tendinţă de scădere determinată înprincipal de restructurarea economică din anumitesectoare de activitate, preponderent din industriaprelucratoare. O altă cauză a scăderii forţei de muncăactive a fost privatizarea aproape integrală acompaniilor cu capital de stat care au început să-şidezvolte activitatea pe baze de eficienţă şi careîncearcă să crească productivitatea muncii pentru adeveni competitive.Grafic nr. 1 :Populatia activa pe domenii de activitate2500020000150001000050000industria prelucratoarecomert/alimentatie publicatransport telecomunicatiiadministratie publicainvatamantsanatate19922002Grafic nr. 1 : Numar mediu salariati pe domenii200001800016000140001200010000800060004000200001995 2000 2001 2002AgriculturaInd. prelucrătoareAdm. publicăServ. PubliceConstrucţiiAct. BancareInvaţământPopulaţia activǎ pe ramuri ale economiei naţionalePopulaţia activă a scăzut cu un procent de 11% înanul 2002 faţă de anul 1992.Cel mai mult a scăzut populaţia activă implicată înindustria prelucratoare. Aceasta se datorează scăderiimasive a numărului de salariaţi în zona industrială aoraşului, în cadrul unor firme cum sunt COMELF SA,RAAL SA, ROMBAT SA, IPROEB SA, MOPAL SA ,ARIO SA, MEBIS SA şi altele, scădere datoratăprivatizării şi restructurării şi blocajului economico-Dinamica evoluţiei şomajului în municipiul Bistriţaîn intervalul 1994-1998Datorită deselor restructurări ale industriei nationale şilocale municipiul Bistriţa a avut parte de creşterisubstanţiale ale procentului de someri în intervalul1994-2000. Acestea s-au datorat:• Pieţei muncii în formare• Utilizare ineficientă a forţei de muncă• Descreşterii productivităţii muncii şi reduceriisalariilor reale• O mare parte a populaţiei apte de muncă nu eprezentă pe piaţa munciiÎncepând cu anul 2000 se constată o uşoară creşterea populaţiei ocupate. Această tendinţă se manifestădatorită faptului că activitatea productivă în municipiulBistriţa are tendinţe crescătoare şi în acelaşi timpinvestiţiile în dezvoltare au crescut considerabil.Alături de investiţii străine cum sunt LEONI,Roseyarns, Ţesătoriile Sărata, au început să sedezvolte programe investiţionale şi anume:TERAPLAST, ROMBAT, RAAL, etc.

39BISTRITAEvoluţia numărului de şomeri înregistrată înperioada 2001-2004 :800070006000500040003000200010000IanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieB) Servicii pentru afaceriBănciIulieAugustSeptembrieOctombrieNoembrieDecembrie2001200220032004În municipiul Bistriţa funcţionează 11 bănci,majoritatea filiale ale celor mai importante bănci cucapital privat din România, precum şi sucursala Caseide Economii şi Consemnaţiuni ( CEC). Singurasucursala a unei banci cu capital majoritar strain esteReiffeisen Bank.Cooperative de creditÎn municipiul Bistriţa fucţionează trei Cooperative deCredit care oferă o alternativă de creditarepersoanelor fizice şi juridice.AsigurăriPiaţa asigurărilor în municipiul Bistriţa estereprezentată de marile firme de asigurări care ausucursală în judeţul Bistriţa – Năsăud, alături de carese găsesc trei societăţi locale de consultanţă şiasigurări.Piaţa valorilor mobiliarePiaţa mobiliară în municipiul Bistriţa este slabreprezentată. Marile firme de intermediere a valorilormobiliare nu sunt prezente în municipiu fapt careîngreunează investitiile de acest tip.ConsultanţăActivitatea de consultanţă se desfasoară în principalprin intermediul Camerei de Comerţ, Industrie şiAgricultură Bistriţa Năsăud şi Centrul de consultanţăagricolă din cadrul Direcţiei Agricole BN.Activitatea privată de consultanţă se desfăşoară prinintermediul câtorva firme specializate pe consultanţăjuridică, birouri de arhitectură, cadastru funciar şiexperţi tehnici şi contabili. Funcţionează la niveluljudeţului o serie de asociaţii profesionale cum sunt :Corpul experţilor tehnici şi contabili, Asociaţiaevaluatorilor din Romania - ANEVAR, UniuneaArhitecţilor din Romania – Filiala Bistriţa.Activitatea de consultanţă pentru mediul economic nueste însă suficient dezvoltată fiind un punct slab înanaliza ofertei de servicii din municipiu.Nr.crt.C) Sistemul de comunicaţiiDenumire 1990 1995 2000 2001 20021. UnităţiPTTR –total -număr2. Abonamentetelefonice (telefoniefixă) –numărII.2.2 Infrastructura de bază5 11 9 13 1511.017 17.093 22.577 23.588 22.903A) Infrastructura de transport:Rutier:Municipiul Bistriţa se află situat pe traseul DN 17, careeste în acelaşi timp şi drum european E 578 şi careasigură legătura cu judeţele limitrofe Suceava şi Cluj,iar prin ramificaţiile reprezentate de DN 15A şi DN17C cu judeţele Maramureş şi Mureş.DN 17, DN 17A, DN 17C, DN 17D constituie reţeauade bază care asigură legătura rutieră a municipiuluiBistriţa cu toate localităţile judeţului.DN 17 traversează localităţile componente Viişoara şiUnirea, unde este strada principală, iar în oraşulpropriu-zis, traseul acestuia trece pe străzile Libertăţii,Independenţei, Gării, Republicii, 1 Decembrie şi CaleaMoldovei. DN 17 este principala legătură dintre

40MUNICIPIULTransilvania şi nordul Moldovei şi singura care permitecirculaţia autovehiculelor de mare tonaj.Legătura rutieră între localităţile componente alemunicipiului Bistriţa este asigurată de drumurile:- DN 17 – Viişoara – Bistriţa - Unirea- DJ 154 – Sărata – Bistriţa (DN17)- DJ 151 – Sigmir – Bistriţa (DN17)- DJ 172 B – Slătiniţa – Unirea (DN 17)- DC 8 - Ghinda – Bistriţa• Circulaţia rutieră în municipiul Bistriţa - analizasituaţiei existenteMunicipiul Bistriţa este situat în estul Transilvaniei, înapropierea drumului european E60 Oradea-Cluj-Tg.Mureş-Braşov, care se intersectează cu drumulDN17 (E576) şi continuă cu E58 Dej-Bistriţa-VatraDornei-Suceava şi cu drumurile judeţene 17C legăturacu orasul Năsăud şi 15A legătura cu orasul Reghin(prin Sărăţel).Municipiul Bistriţa se află la întretăierea unorimportante drumuri europene şi naţionale, ce străbatTransilvania de la Est-Vest (Timişoara, Arad) cunordul Moldovei şi de alta parte Sud-Nord centrulTransilvaniei cu Maramureşul.• Trafic EuropeanNodul rutier se găseşte amplasat pe drumul europeanE58 la cca 280 km de graniţa de vest.Un trafic important de marfă şi călători se desfăşoarăfăcând legătura Est-Vest Ungaria-Ucraina• Trafic NationalLegături de importanţă naţională şi interjudeteanăDN15A, DN17C legătura cu judeţele limitrofeMaramureş, Mureş.DN17 (E58) traversează teritoriul administrativ almunicipiului Bistriţa, prin străzi centrale ale localităţilorViisoara, Bistrita, Unirea.• Trafic LocalLegături de importanţă locală DN17 Viişoara-Bistriţa;Bistriţa –Unirea;DJ 172B Unirea-Slatiniţa; DJ 151 Bistriţa-Sigmir; DJ154 Bistriţa-Sărata;DC 8 Bistriţa-Ghinda.Feroviar:Municipiul Bistriţa este racordat la reţeaua feroviarănaţională, fără însă a fi traversat de nici o linie CFmagistrală. Liniile magistrale de cale ferată carestrăbat judeţul Bistriţa – Năsăud la distanţa de 15-20km de municipiul Bistriţa asigură legătura acestuia pecalea ferată cu întreaga ţară.Aerian:Municipiul Bistriţa, reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud,nu dispune de aeroport, cele mai apropiate aeroporturide trafic intern şi internaţional fiind cele din oraşeleCluj-Napoca (120 km) şi Târgu-Mureş (100 km).• Transport public localÎn municipiul Bistriţa activitatea de transport publiclocal de călători este reglementată prin H.C.L. nr.91/28 mai 2001 şi se desfăşoară în baza „Programuluilocal de transport public de călători prin serviciiregulate”, aprobat anual de Consiliul Local almunicipiului Bistriţa.Programul de transport cuprinde:• lista nominală a traseelor de transport;• graficul de circulaţie pentru fiecare traseu;• numărul de vehicule necesare pentrudeservirea traseului.Programul local de transport stabileşte un număr de10 trasee atribuite spre execuţie operatorilor detransport în urma licitaţiilor organizate de Primăriamunicipiului Bistriţa.Pe cele 10 trasee stabilite operează 14 operatori detransport dintre care doi operează independent, iar 12în 3 asociaţii independente.Cei 14 operatori de transport efectuează activitatea cuun număr de 37 autovehicule de bază, plus 6autovehicule de rezervă din care :• autobuze – 14+2 rezervă• microbuze- 23+ 4 rezervăCapacitatea mijloacelor de transport public local decălătorii în municipiul Bistriţa se prezintă astfel:• autobuze:- 16 buc. – 104 locuri, din care 28 locuri pescaune;• microbuze:- 7 buc.- 17 locuri

41BISTRITA- 9 buc. - 15 locuri- 3 buc. - 14 locuri- 1 buc - 13 locuri- 3 buc. - 11 locuri- 3 buc. - 10 locuriFiecare traseu din programul de transport esteexecutat zilnic conform graficelor de circulaţieaprobate, fiind deservit de un număr de autovehiculestabilit pentru fiecare traseu.Traseele şi capacitatea de transport sunt adaptatecerinţelor cetăţenilor, optimizarea transportului publiclocal, fiind un obiectiv permanent al administraţieipublice locale.Taximetrie :În municipiul Bistriţa funcţionează 31 operatori detransport care deţin 235 de autovehicule autorizate,precum şi 95 operatori independenţi. De asemeneaexistă 18 staţii de taxi, cu un număr de 106 locuri deaşteptare.B) Echipare urbana:În ce priveşte echiparea teritoriului municipiului situaţiase prezintă astfel:Nr.crt.Denumire 1990 1995 2000 2001 20021. Suprafaţa totală 14.547 14.547 14.547 14.547 14.5472 Locuinţe existentetotal-număr3. Locuinţe înproprietate publicănumăr4. Locuinţe dinfondurile privatenumăr5. Suprafaţa locuibilătotalmp6. Suprafaţa locuibilăproprietatepublică-mp7. Suprafaţa locuibilă– fonduri private -mp8. Lungimea străzilororăşăneşti –totalkm26.214 26.776 27.333 28.017 28.35118.639 2.433 902 884 1.0487.575 24.187 26.431 27.133 27.303958.000 952.117 1.058.337 1.087.042 1.108.408- 27.109 21.138 29.829 33.327- 919.787 1.037.199 1.057.213 1.075.081125 143 148 148 148

42MUNICIPIUL9. Lungimea străzilororăşăneştimodernizate-km10. Lungimea simplă areţelei de distribuţiea apei potabile –km11. Lungimea simplă areţelei decanalizare-km12. Lungimea simplă aconductelor dedistribuţie a gazelor– km13. Numărulautobuzelor îninventar104 118 119 119 119131 133,0 340,3 340,3 340,3114,3 114,8 241,4 241,4 242,034 82,0 122,7 127,3 128,344 35 28 62 21Alimentare cu energie electrică:Situaţia privind tipurile şi lungimile reţelelor electrice înmunicipiul Bistriţa:LA 20 kw – 30 km în Bistriţa şi localităţile componente;LA joasă tensiune – 108,49 km în Bistriţa şi localităţilecomponente;LES joasă tensiune – 158 km în Bistriţa;LES medie tensiune – 53,13 km în Bistriţa;Post trafo cabină zidită – 103 în Bistriţa şi localităţilecomponente;Post trafo aeriene – 35 în Bistriţa.În data de 31.12.2003 erau alimentate cu energieelectrică toate locuinţele construite anterior anului1989.Locuinţele noi, construite după anul respectiv, nu suntalimentate în totalitate cu energie electrică. În data de31.12.2003 erau înregistrate la S.C.Electrica –Sucursala Bistriţa grupurile de locuinţe fără alimentarecu energie electrică:Nr. crt. Locaţie Număr gospodării1. Valea Căstăilor 242. Strada Drumul Cetăţii şi Caisului 83. Strada După Cetate şi Drumul Tărpiului 174. Strada Subcetate- 276 unităţi locative 9125. Strada Subcetate – 30 locuinţe 306. Strada Compozitorilor şi George Enescu 357. Strada R.C.Bucur – Bistriţa 88. Zona Drumul Dumitrei Nou 249. Zona Viişoara 2410. Zona Sigmir 1211. Strada Subcetate- 636 unităţi locative 636

43BISTRITAExistă posibilităţi de extindere a reţelei electrice înteritoriul intravilan şi periurban.Disfuncţionalităţile în alimentarea cu energie electricăsunt datorate , în principal, extinderii zonelorconstruite. Aceasta a dus la necesitatea electrificăriiunor zone şi la necesitatea realizării injecţiilor deputere din 2 zone: Lempes şi Valea Jelnei.O disfuncţionalitate apărută recent se datoreazăextinderii pe înălţime a gropii de gunoi a oraşului,până în apropierea liniei de medie tensiune ( 20 kV)existente . Ar trebui începută lucrarea pentruplatforma de gunoi ecologică a oraşului, mai ales căeste demarată documentaţia, inclusiv cea privitoare laalimentarea cu energie electrică.Alimentare cu energie termica1 Lungimile reţelelor termice existente la data de31.12.2003:- 29.047 m reţea termică primară;- 34.600 m reţea termică de distribuţie.2 Posibilităţi de extindere a reţelei de alimentarecu energie termică:În strategia de reabilitare şi modernizare asistemului de transport şi distribuţie a agentuluitermic este prevăzută desfiinţarea reţelei dedistribuţie, extinderea reţelei termice primare pânăla consumatori şi instalarea de micropunctetermice la aceştia.3 Disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte reţeaua dealimentare cu energie termică:Având în vedere mutaţiile intervenite în structurapieţei de energie termică, la ora actuală sefuncţionează cu un sistem supradimensionatpentru numărul actual de consumatori, ceea ceconduce la o situatie de risc în funcţionareaCentralei Termice de Zonă.Datorită gradului avansat de uzură a reţelelor darşi datorită dezechilibrării acestora ( legate denumărul redus de consumatori) apar defecte ceproduc pierderi care afectează calitateaparametrilor agentului termic şi a căror remediereimplică discontinuităţi în funcţionare.Datele privind activitatea de exploatare şi dinamicaproducţiei de livrare a energiei termice:Nr.crt.Explicaţii 2002 2003 Prevederi20041. Energie termică produsă şi livrată la gardul UT(Gcal)199.631 141.872 101.530Energie termică vândută (Gcal), din care: 143.336 84.562 44.870a) Cons. Casnici 103.898 52.237 23.8702. b) Cons. Comerciali 17.757 15.842 10.000c) Cons. Industriali 21.681 16.483 11.0003. Numărul de apartamente racordate la reţeaua determoficare la 31.127.750 4.000 4.0004. Numărul de consumatori industriali 29 17 175. Numărul de consumatori neindustriali 165 144 144

44MUNICIPIULAlimentare cu apă şi reţele canalizareRegia Autonomă Judeţeană de Apă “AQUABIS”exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă,precum şi cel de evacuare a apelor uzate dinmunicipiul Bistriţa având ca obiect de activitateurmătoarele: captarea, tratarea, transportul,acumularea şi distribuirea apei potabile în sistemelezonale Bistriţa, Bârgău şi Rodna;1 canalizarea şi epurarea apelor uzate;2 realizarea programelor de investiţii necesareacestei activităţi;3 servicii de proiectare şi prestări de serviciispecifice profilului de activitate;4 achiziţionarea, comercializarea, montarea,repararea, verificarea şi etalonarea aparatelorde măsurat debite.Serviciile prestate de regie asigură distribuirea apeipotabile şi canalizarea pentru 82.000 locuitori aimunicipiului Bistriţa şi 18.000 locuitori din zonelerurale, precum şi deservirea a 1.025 agenţi economici.Zonele acoperite de serviciile de apă şi canalizare sedesfăşoară pe traseul : Cusma - Bistriţa - ŞieuMăgheruş - Lechinţa, având 326 km reţele detransport şi distribuţie apă potabilă şi 240 km reţelecolectoare ape uzate.Lungimea totală a reţelei de distribuţie apă potabilă înBistriţa şi localităţile componente la data de31.12.2003 era de 378 km.Lungimea totală a reţelei de canalizare în Bistriţa şilocalităţile componente la data de 31.12.2003 era de240 km.În cadrul aplicaţiei ISPA planificată a se derulaîncepând cu anul 2005 sunt prevăzute extindereareţelelor de apă şi a celor de canalizare cu 28,5 km,respectiv 21,65 km în Bistriţa şi în localităţilecomponente: Ghinda, Viişoara, Unirea şi Sigmir.Disfuncţionalităţi în distribuţia de apă potabilă seconstată în zona Valea Budacului şi în Unirea,manifestate prin scăderea presiunii în perioada deconsum de vârf. În ceea ce priveşte canalizarea seconstată probleme cauzate în principal de vechimeareţelelor de canalizare ale municipiului.În limita fondurilor disponibile sunt prevăzute sprereabilitare 5,95 km reţele de canalizare şi 10,45 dereţele de apă în Bistriţa şi localităţile componente.Reţele de gazS.C.DISTRIGAZ NORD S.A.- SUCURSALA BISTRIŢAare ca principală activitate distribuţia şi furnizareagazelor naturale tuturor abonaţilor în condiţii desiguranţă, în mod continuu precum şi întreţinerea şiexploatarea sistemului de distribuţie cu gazenaturale.Lungimea reţelelor de alimentare cu gaze naturale înmunicipiul Bistriţa la data de 31.12.2003 a fost de 134km şi 29,1 km branşamente.La finele anului 2002 se înregistrau următoareledate :• număr posturi de reglare-3.470 buc.• conductă-128,3 km.• branşamente-27,9 km.• abonaţi casnici-18737• industrie-64• comerciali-490În urma activităţilor desfăşurate în municipiul Bistriţaşiîn localităţile componente Sigmir, Viişoara, Ghinda şiUnirea în anul 2003 s-au realizat următorii parametri :• s-au eliberat 3.015 nominalizări pentru populaţie;• s-au montat 60 posturi de reglare ;• s-au realizat 5,7 km de conductă ;• s-au realizat 1,2 km de branşamente ;• numărul de abonaţi casnici a crescut cu 3788 ;• numărul de abonaţi industriali a crescut cu 3 ;• numărul abonaţilor comerciali a crescut cu 77.Există posibilităţi de extindere a reţelei de alimentarecu gaze naturale în localitatea Sărata ( 8 km ) şi înlocalitatea Slătiniţa ( 5 km ).Disfuncţionalităţi cu privire la reţeaua de alimentare cugaze naturale se înregistrează în localitatea Unirea,unde lipsa de presiune se poate remedia prinexecutarea reţelei de alimentare a localităţii Slătiniţa.ConstrucţiiLa nivel local s-a reuşit atragerea unor fonduriguvernamentale pentru construcţia de locuinţe tipANL. Astfel a fost rezolvată, măcar parţial, situaţialocativă a unor familii tinere din municipiu.

45BISTRITA400350300250Grafic nr. 4 : Dinamica numarului de locuinteSpaţii – terenuri disponibileÎn urma reactualizării planului urbanistic general,suprafaţa de intravilan a municipiului Bistriţa s-a măritde la 2.259,8 hectare la 2.560,3 hectare. În cadrulacestei suprafeţe, zona pentru unităţi industriale şidepozitare s-a mărit de la 284 de hectare ( 12, 4 % ) la381,5 hectare ( 14, 9 %).2001501005001990 1995 2000 2001 2002locuinte- fonduri publicelocuinte- fonduri privateExistă astfel o suprafaţă de cca 40 de hectaredisponibilă în zonele Valea Căstăilor, DrumulTărpiului, Drumul Sigmirului. Aceste terenuri pot ficoncesionate sau vândute investitorilor pentruînfiinţarea de unităţi industriale ceea ce ar duce lacrearea de noi locuri de muncă în municipiul Bistriţa.ANALIZA SWOT – CAPITAL ANTROPICFactoriinterniFactori pozitiviPuncte tari :Costuri relativ reduse de acces la reţeauaInternetProducţia de acumulatori auto (nr. 1 înRomania –ROMBAT)Producţia de cabluri electrice, mase plastice(cu volum de producţie în creştere)Intreprinderi lider in productia de tuburiPVC( TERAPLAST)Intreprinderile cheie din judeţ (ROMBATbateriiauto; RAAL-radiatoare auto; TERAPLAST –tuburi PVC; ELECTROPLAST -cabluri) îşimenţin numărul de angajaţi şi nusemnalează probleme majoreMajoritatea agenţilor economici din oraşsunt cu capital privat (autohton şi mixt)Privatizarea agenţilor economici finalizată înjudeţ;Ponderea sectorului privat în cifra de afacerieste de ...........%;Serviciile bancare au un trend pozitiv (ebanking,international banking, transfer princard);Factori negativiPuncte slabe:Industria locală nu dezvoltă produse demarcă internaţională;Competitivitate redusă pe piaţa internaţionalăa produselor cu valoare adăugată ridicată;Capabilitatea tehnologică nu depăşeşte nivelul4 (producţie de bază, cu eventuale modificăriminore în producţie) din 7 nivele;Nu există capacităţi de producţie inovativă(produse cu valoare adăugată foarte ridicatăsau capacitate de reproiectare inovativă lacele mai înalte standarde internaţionale);Tehnologia informaţiei este utilizată înproducţie la nivel mediu;Nu sunt adoptate programe de reingineriecompetitivă a proceselor cheie şi deadministrare optimă a resurselor prin sistemulde costuri ale non-calităţiiNumăr scăzut de firme care au implementatISO 9000:2000 de management al calităţii şinu există preocupări în privinţa introduceriiSistemului Excelenţei în Afaceri după modelulEFQM, excepţie făcând SC ROMBAT SA;

46MUNICIPIULFactoriinterniPuncte tari :Investiţii străine de tipul LEONI şiRoseyarns care atrag potentiali alţiinvestitori în zonăConstrucţii de locuinţe tip ANL care rezolvăprobleme sociale40 ha de teren disponibil pentru activităţiindustriale;existenţa reţelelor de apă rece, canalizare,gaze naturale, telefonie, cablu în majoritateazonelor municipiuluiPuncte slabe:Infrastructura potenţială pentru a permiteînfiinţarea de incubatoare de afaceri, parcuritehnologice şi industriale are o soluţionare denivel scazut;Infrastructura de comunicare (drumuri, reţeleslabă)Probleme de ordin ecologic: lipsa unui depozitde deşeuri ecologicCercetarea, inovarea şi transferul tehnologicsunt relativ scăzute raportat la necesităţi şiexistă mecanisme foarte slabe de colaborarereală universitate-industrie pe cercetaredezvoltare;Nu există firme în judeţ care să dezvoltesoftware;Principalele 10 sectoare industriale nu includdomenii cu valoare adăugată ridicată(confecţii, textile, alimente, încălţăminte –însistem lohn);Cifra de afaceri/locuitor este foarte redusă4200 EURO/cap de locuitorNu există consecvenţă în aplicarea uneipolitici de dezvoltare urbană valabilăTeren insuficient pentru amplasare locaţiiindustriale.Cartierele orasului sunt lipsite de dotarileedilitare de baza dupa cum urmeaza :Viisoara –canalizareSigmir – apa , canalizareSarata - alim cu gaze naturale, canalizareGhinda - canal, drum de accesSlatinita- alim cu gaz, apa, canalizareProdusele şi serviciile exportate sunt cuvaloare adăugată foarte redusă (lohn textil şitransport mărfuri);Valoarea exporturilor anuale este foarteredusă în raport cu cifra de afaceri în judeţ

47BISTRITAFactoriinterniFactoriexterniOportunitati:Potenţial pentru dezvoltarea următoarelorramuri industriale: producţia de fire, cablurielectrice şi optice; tevi din PVC, sticlărieNivelul productivităţii muncii în uşoarăcreştereValoarea producţiei industriale în uşoarăcreştere (6% în EURO) dar nu atinge unnivel care să fie satisfăcătorProgram Phare, Banca Mondială, BERD,ISPA;Puncte slabe:Număr redus de IMM-uri active la 1000locuitori (47);Majoritatea IMM-urilor active sunt de tipmicro-intreprindere 90 %; 8 % suntintreprinderi mici şi numai 2% intreprinderimijlocii ;Lipsă parcuri industriale, tehnologice şiincubatoare de afaceri ;Serviciile cu ponderea cea mai ridicată sunt înlohn ;Grad redus de acoperire a unităţilor turistice(45%) deşi există potenţialFoarte puţini turişti străini (sub 10%)2 institute/ centre de cercetare; 28 decercetători în judeţ; 0 firme cu profilcercetare&dezvoltareFacilităţile de creditare nu sunt la nivelul UE întermeni de dobânzi favorabile pentrudezvoltarea afacerilor;Facilităţile fiscale nu sunt competitive cu celedin UE;Lipsa parcuri industriale, tehnologice şiincubatoare de afaceriGrad relativ redus de acoperire a unităţilorturisticePolitica energetică necorespunzătoare (SCPRODITERM)Ameninţări:Fondurile străine pentru investiţii sunt relativreduse raportat la necesarScăderea volumului de producţie în industriaconstrucţiilor de maşini şi a sticlăriei (de la 3%la 2% într-un an), două dintre sectoareleproductive considerate importante la nivelulorasului Bistrita ;Se constată o scădere a intreprinderilor mari(semnificative pentru locuri de muncă)

48MUNICIPIULFactoriexterniOportunitati:Program ISPA de alimentare cu apă a VăiiBârgăuluiRealizarea şoselei de legătură Cluj-SuceavaPotenţial turistic foarte bun, dar nevalorificatcorespunzător;Crearea unor parteneriate public privateputernice.Ameninţări:Soldul balanţei comerţului exterior şi alimporturilor (deşi este pozitiv) este înputernică scădere;Lipsa unor măsuri reale şi concrete deretehnologizare a proceselor şi accentuare atransferului de tehnologie va conduce lascăderea competitivităţii agenţilor economicidin sfera producţiei;Lipsa inovaţiei tehnologice în toate sectoareleeconomice va face imposibilă creştereaeconomică accelerată;Firmele nu au o politică adecvată de protecţiea mediului;Exploatarea ilegală a pădurilor;Suprafaţa de pădure în uşoară scădere ;Proprietarii funciari vârstnici nu se potacomoda cu economia de piaţă, nu suntcalificaţi şi nu există un sistem de consultanţăadecvată;Fermele agozootehnice mai mari nu respectăprevederile de ocrotire a mediului, nu auinstalaţii adecvate;Fermierii nu au bani de cofinanţare pentrudezvoltarea sectorului agricol;Patrimoniul turistic valoros se află într-oproastă stare de conservare (Centrul Istoric);Lispa de know-how în accesarea de fonduride dezvoltare.Axa 1 Dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilorconexe, întărirea competitivităţii activităţilor economiceşi promovarea sectorului privat;Axa2 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii;Axa 3 Întărirea potenţialului resurselor umane, acapacităţii forţei de muncă de a se adapta la cerinţelepieţei şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale;Axa 4 Sprijinirea dezvoltării cartierelor la niveluloraşului;Axa 5 Stimularea cercetării ştiinţifice şi dezvoltăriitehnologice, inovării, comunicaţiilor, tehnologieiinformaţiei şi crearea societăţii informaţionale;Axa 6 Îmbunătăţirea legăturilor economice alemunicipiului cu oraşe partenere.

49BISTRITACapital antropicObiective specifice1. Crearea şi dezvoltarea unor mecanisme eficientede creştere a competitivităţii agenţilor economici, prinsusţinerea dezvoltării şi aplicării inovaţiei tehnologice;2. Susţinerea creării şi dezvoltării unor structurispecializate în asigurarea de consultanţă/formarecontinuă în domenii prioritizate pentru dezvoltarea deafaceri durabile;3. Susţinerea creării unor facilităţi direcţionate pecreşterea capabilităţii tehnologice, retehnologizarea şieficientizarea producţiei, cu accent pe domeniileindustriale cheie ale judeţului;4. Îmbunătăţirea măsurilor active de ocupare cainstrument sistemic pentru încurajarea ocupării forţeide muncă şi creşterea capabilităţii acesteia deadaptare la nevoile în continuă evoluţie de pe piaţamuncii;5. Sustinerea crearii unei strategii locale de asigurarea unor facilitati investitorilor locali care investesc indezvoltare la nivelul municipiului;6. Crearea si dezvoltarea unor programe de reabilitarea retelei de drumuri ale orasului si a cartierelor sale,precum şi optimizarea transportului public local;7. Creşterea eficienţei energetice la toate nivelele:producerea, transportul, distribuţia şi utilizareaenergiei;8. Analizarea posibilitatii realizarii in zona a unuiaeroport pentru avioane tip charter;9. Reabilitarea retelelor de alimentare si distributie autilitatilor la nivel de oras si cartiere;10. Dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri in sensulsustinerii dezvoltarii unei piete a intermediarilor devalori mobiliare;11. Scheme de promovare a produselor localealimentare si nealimentare si de artizanat ;12. Susţinerea unor strategii de promovare a oraşuluila nivel European în scopul atragerii de investiţiistrăine;13. Susţinerea dezvoltării unor programe de formareprofesională pentru forţa de muncă absorbită dedomeniile cheie din municipiu şi judeţ;14. Susţinerea atragerii unor lanţuri de magazine detip CASH&CARRY în imediata apropiere amunicipiului.II.3 Evaluarea potenþialului turistic almunicipiului BistriþaII.3.1.Evaluarea potenţialului turistic generat deresursele naturaleApaPe râul Bistriţa se află oraşul Bistriţa şi localităţileUnirea, Viişoara, Sărata, componente ale municipiului.Râul Bistriţa şi afluenţii săi pot prezenta interesturistic, în măsura în care debitul râului va fi reglatnormal, iar sursele de poluare vor fi eliminate.Singura amenajare actuală este zona de alimentarecu apă a municipiului – zona MHC – situat pe malulstâng al Bistriţei.Resurse de ape mineraleUtilizarea lor în trecut este cunoscută, iar reluarea eiar fi benefică. Amenajarea a două staţiuni – una cuape sărate şi nămol sărat, iar a doua cu apesulfuroase - ar ridica gradul de atracţie turistică almunicipiului.Spaţii verziÎn prezent nu există o susţinere a regenerării spaţiuluiverde şi a evidenţierii unei structuri verzi amunicipiului. Localităţile componente ale municipiuluitind să se unească cu oraşul propriu zis, fără oarticulaţie verde între ele. Această stare de lucruri esteîn dezavantajul aspectului estetic şi confortului pe careîl poate oferi zona.Dealul Codrişor, deal care bordează malul stâng alrâului Bistrita, în prezent neamenajat are un potentialnevalorificat, putand prin pozitie si amenajari sa

50MUNICIPIULdevina un punct de atractie turistica (locuri debelvedere).II.3.2.Potenţial turistic generat de resurseleantropicePatrimoniu construitMunicipiul Bistriţa este format din oraşul Bistriţa şişase localităţi componente :Ghinda, Sărata, Sigmir,Slătiniţa, Unirea şi Viişoara, conservând imobile şistructuri urbane specifice spiritualităţii româneşti,săseşti şi maghiare.În Lista Monumentelor Istorice 1 în vigoare, judeţulBistriţa- Năsăud figurează cu 769 poziţii din care 209sunt monumente, ansambluri sau situri aferentemunicipiului Bistriţa, cu următoarea structură:• 12 arheologie• 193 arhitectură• 3 monumente de for public• 1 monumente funerareValorile de patrimoniu cultural de interes naţional /monumente istorice de valoare naţionalã / aferentemun. Bistriţa, menţionate de Legea 5/2000, sunturmătoarele:• clădiri civile urbane• CASA ION ZIDARU / Bistriţa• CASA ARGINTARULUI / Bistriţa• ŞIRUL SUGĂLETE / Bistriţa• ansambluri urbane• ANSAMBLUL URBAN FORTIFICAT / BistriţaMonumente reprezentativeArhitectură ecleziastică• Biserica ortodoxă Intrarea în biserică a MaiciiDomnului / Piaţa Unirii nr. 8• Biserica Evanghelică / Piaţa Centrală1aprobată cu Ordinul nr. 2.314/8 iulie 2004 al MinisteruluiCulturii şi Cultelor• Biserica romano-catolică Sfânta Treime /Gherorghe Şincai nr. 26ARHITECTURA CIVILĂ• Casa Argintarului• Casa Andreas Beuchel (Casa Ion Zidaru)• Ansamblul arhitectonic „Sugălete”ARHITECTURA MILITARĂ• Turnul Dogarilor - este singurul turn păstrat dincele 18 incluse în zidul de apărare al oraşului.SITUAŢ IA PATRIMONIULUIMonumentele restaurate, cu fonduri de la bugetul destat, pe perimetrul municipiului sunt : Bistriţa/CasaArgintarului, Casa Ion Zidaru, Sugălete/Casa 24,Sărata/Biserica de lemn »Sfinţii Arhangheli Mihail şiGavriil » iar monumentele în curs de restaurare (cucofinantare) sunt : Biserica Evanghelică CA,Sugălete/Casa 13. Există şi situaţii de neîntreţineresau neutilizare şi chiar de distrugere a unor elementeapartinând monumentelor istorice reprezentative,restaurate (Casa Ion Zidaru, abandonată în contextullitigiilor dintre cei care-şi dispută dreptul laproprietate).Lucrările de restaurare sunt puţine, insuficientsusţinute financiar, nu există încă programe/proiectede reabilitare, nici o implicare a capitalului privataferent conservării şi valorificarii patrimoniului, lipsescspecialiştii şi executanţii cu experienţă şi cunostinţelenecesare intervenţiei pe imobile monument istoric.Definirea urbanistică a Bistriţei s-a făcut în strânsălegatură cu construirea zidului de incintă. Există unspaţiu urban reprezentativ, organizat în jurul bisericiiparohiale, de la care pornesc străzile spre porţileoraşului. Perimetrul fostei cetăţi medievale are osuprafaţă de aproximativ 41,45 ha.Clădirile existente (din care un număr mare aflate pelista monumentelor istorice) sunt majoritatea într-ostare înaintată de degradare, nu corespund unuistandard minim de confort şi nu sunt puse în valoarenici măcar prin siglele de monument.Păstrarea autenticităţii patrimoniului local, a coerenţeişi atractivităţii acestuia, va avea ca efect motivareainteresului turistic.Conservarea şi transmiterea valorilor patrimonialegeneraţiilor viitoare constituie o datorie pentrulocuitori, specialişti şi autorităţile responsabile.

51BISTRITAINFRASTRUCTURA TURISTICĂBaza materială a turismului în municipiul Bistriţa şievoluţia acesteia este următoarea:Nr.crt.Baza materială 1996 1997 1998 1999 2000 2004Număr unităţi de cazare 7 7 9 9 8 13Capacitate de cazare (locuri) 684 594 741 721 573 797Număr hoteluri 5 5 6 6 6 8Locuri în hoteluri 508 508 545 521 371 627Tabere de elevi şi preşcolari 1 1 1 1 1 1Locuri în tabere 160 70 160 160 160 160Pensiunisi moteluri 1 1 2 2 2 3Locuri în pensiuni şi moteluri 16 16 36 40 42 88Camping-uri 2 2 2 2 2 2Locuri în camping-uri 45 58 58 64 72 82Structuri de primire turisticăNr.crt.Tipul de structurăClasificarenumăr steleNumărlocuri decazareNumăr totalde camereAlte dotări1. Hotel “ Coroana de Aur” 3 stele 189 109 + 4 ap. InternetParcare2. Hotel „Diana” 3 stele 125 57 + 8 ap. Parcare 50 loc.Sală conferinţa – 200 loc.Sala sport3. Hotel „ Codrişor” 3 stele 42 21 Parcare - 20 loc.4. Hotel „ Cora ” 3 stele 50 28 Parcare – 15 loc.5. Hotel „ Castelano ” 3 stele 40 18 InternetParcare – 20 loc.6. Hotel „ Flamingo ” 3 stele 30 15 Internet

52MUNICIPIULParcare – 20 loc.Sală conferinţa – 100 loc.7. Hotel „ Bistriţa ” 2 stele 97 47 + 2 ap. InternetParcare – 20 loc.Sală conferinţa – 30 loc.8. Hotel „ Decebal ” 2 stele 54 27 + 1 ap. InternetParcare – 10 loc.9. Pensiune „ Ştefan ” - 14 7 Parcare – 7 loc.10. Motel „ Azuro ” - 44 23 Parcare11. Pensiune „ Sheriff ” - 30 14 Parcare – 20 loc.12. Camping - 52 22 Parcare – 30 loc.13. Camping - 30 15 ParcareMunicipiul Bistriţa beneficiază de un potenţial turisticvaloros insuficient valorificat.Semnalam inexistentaghizilor profesionisti si a materialelor de promovare aofertei turistice.În Bistriţa îşi desfăşoară activitatea 10 agenţii deturism-transport persoane, un Punct de InformareTuristică la Casa Municipală de Cultură, înfiinţat prinprogramul PHARE şi Oficiul de Tineret şi Turism dinOferta turisticăcadrul Primăriei municipiului Bistriţa. Este necesarăgăsirea unui sediu nou pentru Oficiul de Turism,întrucât locaţia actuală a acestuia nu este uşoraccesibilă turiştilor.Tematica Situaţia existentă Centrul istoric MunicipiuServiciiConsultanţă10 agenţii de turism-transportPunct de informare turistică-Casa Municipală de CulturăOficiul de Tineret şi Turism-Primăria Bistriţa4 agenţii pe străzile N. Titulescu,L. Rebreanu, P-ţa Petru RareşPunct de informare turistică-CasaMunicipală de CulturăOficiul de Tineret şi Turism-Primăria Bistriţa6 agenţii de turism-transportpe raza municipiuluinici o agenţie de turism înlocalităţile componenteSpaţii cazare8 hoteluri2 pensiuni1 motel2 campingurihotel “ Coroana de Aur ” şi “Bistriţa ” în P-ţa Petru Rareşhotel “Cora”, “Codrişor”,“Castelano” în parcul municipalhotel “Diana”, “Flamingo ”,“Decebal” pe raza oraşuluipensiuni, motel, campinguri înlocalitaţile componente Unireaşi Viişoara

53BISTRITAGastronomie19 restaurante14 pizzerii5 restaurante situate în centrulistoric5 pizzerii5 restaurante în parculmunicipal9 restaurante pe razamunicipiului4 pizzerii pe raza municipiuluiAlte oferteturistice13 cluburi+ baruri + terase7 cluburi cu ring de dans7 baruri în centrul istoricnici un club cu ring de dans6 baruri, terase pe razamunicipiului7 cluburi cu ring de dansPotential turistic generat de resursele culturale-RESURSE TURISTICE CULTURALESăli de spectacole, săli de expoziţie, muzeeÎn municipiul Bistriţa funcţionează, sub egidaPrimăriei, Casa Municipală de Cultură « GeorgeCoşbuc », care deţine o sală de spectocole pe str.Albert Berger nr.10 şi o sală de expozitii situată înPiaţa Mică nr.18.De asemenea, în fiecare din cele şase localităţicomponente - Viişoara, Unirea, Ghinda, Sărata,Slătiniţa şi Sigmir - funcţionează câte un cămincultural.Activităţi culturale se mai desfăşoară la Galeriile deArtă ale Uniunii Artiştilor Plastici, (situată în PiaţaCentrală ), la Galeria de Artă a Direcţiei Judeţenepentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţionaldin Piaţa Petru Rareş nr.1, la Galeria de Artă aColegiului “Corneliu Baba” şi în cadrul celor şase săliexpoziţionale ale Complexului Muzeal JudeţeanBistriţa-Năsăud, situat pe b-dul Gen. Gh. Bălan.Muzeul dispune de şase expoziţii cu caracterpermanent şi de şase saloane expoziţionaletemporare. În incinta muzeului se află instalată obiserică de lemn din sec. XVIII, monument istoric,precum şi un parc dendrologic.Statui, monumenteÎn rezervaţia de arhitectură a municipiului se află:statuia “Andrei Mureşanu”, opera (aparţinândsculptorului Cornel Medrea), statuia poetului “GeorgeCoşbuc”, situată la intrarea în parcul municipal(realizată de sculptorul G.Covalschi), statuiascriitorului “Liviu Rebreanu”, din Piaţa Unirii, (autorRomul Ladea). În exteriorul rezervaţiei se mai găsesccinci busturi: bustul “Avram Iancu” din Piaţa PetruRareş (autor Mircea Mocanu), bustul poetului GeorgeCoşbuc aflat în incinta Direcţiei Judeţene pentruCultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional(aparţinând lui G.Pârvan), bustul domnului Moldovei,Petru Rareş din piaţa omonimă, (aparţinând lui MihaiBarbu), bustul domnitorului Al. I. Cuza, aflat în faţaInspectoratului de Poliţie şi “Capul de expresie” şicinci monumente comemorative: “Evreiesc”, “Eroilorneamului”, “Soldatului sovietic”, “Foştilor deţinuţipolitici” , monumentul german din Slătiniţa şi altecâteva monumente de for public (“ Praguri ” ,Măiastră” şi “ Monumentul Veteranilor” ).Trasee turistice1.Excursie în Munţii Rodnei. Traseul Bistriţa –Năsăud - Complexul carstic Tăuşoare – Zalion.Drumul naţional 17 c.2.Excursie în Munţii Bârgăului. Traseul Bistrţa –„Castelul lui Dracula” – Pasul Tihuţa. DN 17.3.Excursie în Munţii Suhardului. Traseul Bistriţa –Sângeorz Băi – Valea Vinului, Lacul Lala. DN 17 D.

54MUNICIPIULANALIZA SWOT - TURISM URBANSWOTturismurbanFactori pozitiviFactori negativiMediulinternPuncte tariMunicipiul Bistriţa şi localităţile componente: Ghinda,Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara / conservăimobile şi structuri urbane specifice spiritualităţii româneşti,săseşti şi maghiare ;Cadrul de dezvoltare al localităţii depresiunea intracolinarăLivezile-Bârgău, aferent cursului râului Bistriţa, străjuită dedealuri între 450-680m, Schieferberg, Schullerwald, Burich,oferă o panoramă asupra oraşului şi împrejurimilor ;Bistriţa concentrează cea mai mare parte a valorilorpatrimoniale ale municipiului ; oraşul conservă încăperimetrul fostei cetăţi medievale fortificate (Bistritz).Existenţa drumului de centură, cu posibilitatea preluăriitraficului de tranzit greu ;Existenţa unei platforme industriale care nu afectează zonaprotejată ;Trecerea în proprietatea unor persoane cu posibilităţieconomice şidisponibilitatea necesară reabilitării patrimoniului a unorimobile istorice;Interesul împrejmuirilor, monumente restaurate, Arcalia,Herina, Livezile, Tărpiu ; rezervaţii rurale, Dorolea, Livezile;Existenţa unui potenţial uman şi instituţional cu capacitateade a organiza manifestări reprezentative/polarizante pentruzonă ;Dezvoltare economică pe un traiect relativ ascendent ;Existenţa unui număr mare de hoteluri şi unităţi dealimentaţie publică ;Puncte slabeInexistenţa unui program de acţiune cu măsuri, proiecte şiresponsabilităţi în domeniile : locuire, infrastructură tehnică,spaţii publice, trafic, turism, comerţ, prestări servicii,mesteşuguri şi întreprinderi mici, industrie, în intenţiaconservării autenticităţii zonei istorice, esentială înpromovarea turismului ;Absenţa unui sistem global informational, suport înmonitorizarea patrimoniului şi gândirea unor programeaferente acestuia ;Inexistenţa sau insuficienta punere în valoare a patrimoniului,absenţa siglelor de monument, inscriptionarilor şi a plăcuţelorde semnalizare şi presemnalizare rutieră a monumenteloristorice, inexistenţa unui program de vizitare amonumentelor, a ghizilor; neiluminarea nocturnă;nereprezentativitatea denumirii unor artere în zona rezervaţie;Caracterul intervenţiilor în zonele protejate, în mod special înperimetrul fostului ansamblu urban fortificat Bistriţa, de multeori în detrimentul substanţei originale ; absenţa specialiştilorşi executanţilor abilitaţi în lucrări pe imobile istorice ;Tolerarea unor funcţiuni incompatibile cu zona istorică şiproblemele acesteia ;Nevalorificarea clădirilor istorice şi a spaţiilor publicemedievale, calitatea îndoielnică a unor monumente de forpublic amplasate în aceste spaţii ;Alterarea zonelor de protecţie aferente monumenteloristorice ;Insuficienta promovare a meşteşugurilor şi micilorîntreprinderi, pierderea meştesugurilor tradiţionale, în specialîn domeniul construcţiilor, cu calificarea şi cunoaştereatehnicilor de intervenţie pe monumente istorice ;Reţeaua de comunicaţii slab dezvoltată, sistem deficitar delegătură a oraşului şi a localităţilor componente cu reţeauade trafic interregional şi european ;Problemele traficului în oraş, (în mod special în zona istorică)absenţa parcajelor în zonele marginaşe ale oraşului vechi,absenţa elementelor de particularizare a circulaţiei şi apistelor de biciclete ;Neutilizarea mijloacelor de transport ecologice şi carenţeletransportului în comun ;Deficienţele infrastructurii urbane ;

55BISTRITALipsa unei gropi ecologice şi efectele necolectării selective adeşeurilor ;Insuficienta susţinere financiară şi slaba valorificare apatrimoniului prin actul cultural ;Locuirea preponderentă a zonei de rezervaţie istorică şi dearhitecturăBistriţa de o categorie defavorizată a populaţiei, fărăposibilităţile materiale şi disponibilitatea de a răspundeprovocărilor acestei zone ;Insuficienta educaţiei, sensibilizării şi constientizăriilocuitorilor făţă de valorile patrimoniale ;Insuficienţa amenajărilor sportive şi a spaţiilor de agreementpentru populaţie şi turişti ;Nevalorificarea potentialului turistic şi curativ al municipiului ;Inexistenţa unui concept detaliat de turism ;Inexistenţa sau neatractivitatea ofertei turistice, neatingereastandardelor europene în servicii şi consultanţă, hoteluri,pensiuni particulare, gastronomie, manifestari şi evenimenteculturale, festivaluri, trasee tematice, organizarea deconferinţe, simpozioane, expoziţii insuficiente ;nevalorificarea decorului istoric pentru manifestărileculturale ; nevalorificarea tradiţiilor multiculturale şipluriconfesionale ale oraşului ;Insuficienţa sau pozitionarea nefavorabilă a punctelor deinformare turistică, absenţa hărţilor turistice, a ghizilorprofeşionisti, a panourilor turistice;Neactualitatea sau inexistenţa site-urilor locale, regionale şinaţionale actualizate, conţinând informaţii turistice şi culturaleMediulexternOportunităţiAmeninţăriPoziţia geografică a municipiului, apartenenţa la o regiune Nemotivarea interesului turistic prin pierderea autenticităţiicu un potential turistic ridicat de interes naţional şi patrimoniului local; intervenţii necontrolate sau de calitateinternaţional ;îndoielnică care conduc la depersonalizarea oraşului şilocalităţilor componente la devalorizarea spaţiului publicExistenţa unor localităţi în zona cu potential balneoclimateric,rezervaţii naturale, ţinuturi de vânătoare / Blăjeniimedieval ;de Jos,Colibita,Cusma, Lunca Ilvei, Parva, Piatra Alterarea raportului oraş istoric-parc-apă-dealuri perimetrale ;Fântânele, Posmus, Sângeorz-Băi, Valea Mare, ValeaVinului , posibilitatea valorificării rezervaţiilor existente înDiminuarea zonei de agement a oraşului ;judet : munţii Bârgăului, Calimani, Rodnei,/ turism cultural, Accentuarea problemelor zonei istorice prin dificultateaecologic, trasee tematice; manifestări sportive cu eliminării traficului motorizat din perimetrul zonei istorice şiparticipare internatională;nerezervarea unor zone pentru parcaje;Existenţa resurselor de ape minerale la Viişoara, Slătiniţa şi Inexistenţa unui concept privind circulaţia rutieră la nivelulSărata având potenţial turistic şi curativ nevalorificat;municipiului ;Particularizarea şi diversitatea spirituală a municipiului, Atenuarea oportunităţilor drumului de centură ;rezultată prin combinarea elementelor româneşti, săseşti şimaghiare în configuraţia localităţilor şi a fondului construit ; Alterarea zonei de percepere a monumentelor istorice ;

56MUNICIPIULRecunoasterea atractivităţii localităţii Bistriţa în literatura despecialitate.Localitatea Bistriţa este uşor cognoscibilă / particularitateconferită de fondul construit din interiorul fostei cetăţimedievale fortificate, oraşul putând deveni atractiv pentruturişti, cu condiţia conservării autenticităţii substanţeiistorice ;Existenţa unui număr mare de monumente istoricereprezentative care ar putea fi puse în valoare şi incluse încircuite turistice.Posibilitatea valorificării cadrului istoric; evenimenteculturale de marcă, festivaluri, concerte, parade, expoziţii şimuzee, laboratoare, ateliere, stagii de specialitate ;Oportunitatea dobândirii statutului de « oraş istoric » pentruBistriţa ;Tradiţia mesteşugurilor în zonă ;Tradiţia multiculturală şi pluriconfesională a oraşului ;Condiţii de amenajare a unor spaţii de cazare de tipJugendherberge/Horst, camping – tabere pictură, sculptură,agro-turism, valorificând imobile istorice şi situri ;Crearea premizelor pentru libera iniţiativă, pentrudezvoltarea potenţialului economic şi a infrastructuriitehnice şi sociale ;Legătura cu saşii din diasporă, atragerea agentiilor deturism străine etc ;Legătura cu oraşele înfrăţite.Depersonalizarea localităţilor componente ;Manifestări culturale de un nivel profesional discutabil,nereprezentative pentru promovarea valorii şi autenticului,depreciind zona ; insuficienta valorificare a monumenteloristorice prin evenimente culturale ;Exploatarea iraţională a resurselor forestiere în zoneleapropiate; neprotejarea zonei verzi;Scăparea de sub control a fenomenului poluării ; acceptareaunor investiţii fără a respecta tehnologiile ecologice şiprotecţia zonei ;Riscurile neglijării lucrărilor de infrastructură ;Turism urban / zone protejateObiective specifice:1.Reabilitarea şi punerea în valoare a monumenteloristorice şi zonelor de protecţie ale acestora cu atenţiela pericolul pierderii autenticităţii, coerenţei şi, deci aatractivităţii patrimoniului local.2.Adoptarea unui program de acţiune pentru zoneleprotejate cu măsuri, proiecte şi responsabilităţi îndomeniile: locuire, infrastructură tehnică, spaţiipublice, trafic, turism, comerţ, prestări servicii,meşteşuguri, întreprinderi mici;3.Dezvoltarea reţelei de trafic interregional şieuropean, rezolvarea disfuncţionalităţilor în circulaţia8.Extinderea, creşterea şi particularizarea prestărilorde servicii aferente turismului; prezentarea oferteituristice continând informaţii turistice şi culturale;rutieră şi a stării arterelor de circulaţie, particularizareacirculaţiei (poduri, piste de biciclişti);4.Restricţionarea şi, treptat, eliminarea traficuluimotorizat din perimetrul Centrului Istoric Bistriţa;rezervarea locuri de parcare în aria protejată;5.Reconsiderarea aspectului general al oraşului /remodelarea şi reabilitarea fondului construit existentşi a spaţiilor publice;6.Amenajarea malurilor râului Bistriţa, între Unirea şiSărata, legarea acestora de structura verde a oraşuluiistoric şi includerea în zona de agrement a oraşului adealului Schifferberg;7.Manifestări şi evenimente culturale valorificândcadrul istoric;Perpetuarea tradiţiei multiculturale şimulticonfesionale a zonei;9.Promovarea meşteşugurilor şi meseriilor tradiţionale,precum şi integrarea acestora în conceptul turisticgeneral;

57BISTRITA10.Sensibilizarea populaţiei pentru valoarea,frumuseţea şi potenţialul oraşului istoric.III. CAPITALUL SOCIALBistriţa la data de 1 ianuarie 2004 a fost de 82.689locuitori, în scădere faţă de datele de la recesământulpopulaţiei efectuat în anul 1992, când era înregistratun număr de 87.710 locuitori. Se inregistrează astfelun spor natural negativ al populaţiei de 0,94%. Încontinuare sunt prezentaţi principalii indicatoridemografici pentru municipiul Bistriţa:III.1 Structura şi dinamica populaţieiConform datelor furnizate de Direcţia judeţeană destatistică Bistriţa-Năsăud, populaţia municipiului92,2%7,8%LocalităţicomponentePopulaţiatotală2002Numărulgospodăriilorpopulaţiei*1. Bistriţa 74.933 24.7762. Ghinda 724 2073. Sărata 1.039 2934. Sigmir 786 2085. Slătiniţa 731 2046. Unirea 1.653 5047. Viişoara 1.393 368Total municipiu 81.259 26.560 (26.320)***a recesământul populaţiei din 2002 – date preliminare** la recesământul populaţiei din 2002 – date definitive

58MUNICIPIUL7,8%92,2%Municipiul BistriţaCartiere ale BistriţeiStructura populaţiei municipiului Bistriţa, pe grupe de vârste comparativ anii 1992 şi 2002Grupe devârste1992 % 2002 %DiferenţefiziceProcentual29%0-4 ani 7955 9% 3939 4,8% - 4016 - 49%5-9 ani 8711 10% 18% 4301 5,2% - 4410 - 42%10-14 ani 8795 10% 7136 8,7% - 1659 - 20%15-19 ani 7672 8% 7995 9,8% + 323 + 5%20-24 ani 7663 8,5% 6217 7,6% - 1446 - 20%25-29 ani 7565 8,6% 6538 8% - 1027 - 14%66%30-34 ani 9262 10,5% 7771 9,5% - 1491 - 17%35-39 ani 8839 10% 76% 6550 8% - 2289 - 26%40-44 ani 6194 7,1% 7769 9,5% + 1575 + 21%45-49 ani 3660 4,1% 7540 9,2% + 3880 + 52%50-54 ani 2998 3,4% 5250 6,4% + 2252 + 43%55-59 ani 2400 2,7% 2984 3,6% + 584 + 20%60-64 ani 2025 2,3% 2335 2,8% + 310 + 14%5%65-69 ani 1670 1,9% 1789 2,2% + 429 + 7%70-74 ani 942 1% 6% 1397 1,7% + 455 + 33%75 ani şi peste 1359* 1,5% 1748 2,1% + 389 + 23%* inclusiv vâsta nedeclaratăTOTAL 87.710 81.259 - 6451

59BISTRITAEVOLUŢIA POPULAŢIEI MUNICIPIULUI BISTRIŢA 1990 – 2002Populaţia totală – la 1.VII. (stabilită)număr8900088000870008600085000840008300082000810008000079000780001990 1995 2000 2001 2002aniPopulaţia totală – la1.VII. (stabilită)9,0%6,0%0,8%23,0%42,0%3,0%11,0% 7,0% 16,0%12,0%8,0%Populaţie ocupatăLegislatori, membrii ai exeutivului, cond.ai adm.publică şi unităţi ec-soc. şi politiceSpecialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţificeTehnicieni, maeştri. şi asimilaţiFuncţionari administrativiLucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţiMeşteşugari şi lucrători calificaţiOperatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini, echipamente şi alte produseMuncitori necalificaţiOcupaţie nedeclarată

60MUNICIPIULIII.2 Servicii socialeProtecţia copiluluiIdentificarea problemelorCopii cu nevoi specialeLa data de 1.04.2004 un număr de 780 de copii cunevoi speciale frecventează şcoala în 4 unităţi deînvăţământ de pe raza municipiului Bistriţa:• Şcoala specială nr. 1 Bistriţa: 192• Şcoala specială nr. 2 Bistriţa: 190• Şcoala profesională Sf. Maria Bistriţa: 336• Şcoala specială Lacrima Unirea: 62Acest tip de institutie nu încurajează menţinerea şiîntărirea relaţiilor cu părinţii / familia largită şicomunitatea din care provine copilul, ceea ceîngreunează reintegrarea în familie şi realizarea socioprofesionalăa copilului.Un alt aspect, deloc neglijabil, îl reprezintă costurileimense pe care le presupune îngrijirea în regimrezidenţial, care nu poate să acopere toată gama deservicii de care are nevoie un copil cu dizabilităţi.În urma evaluării, inclusiv din punct de vedere social,a acestor copii s-a constatat urmatoarele:• din cei 382 copii din cele 2 şcoli speciale dinBistriţa:• 103 copii necesită ocrotire în servicii de tiprezidenţial;• 63 copii pot frecventa un centru de zi;• 64 copii ar putea face naveta zilnic• diferenţa este reprezentată de copii carefrecventează şcoala în regim de zi.Servicii şi programe existente (dezvoltate înperioada 1997 – 2004, la nivelul municipiuluiBistriţa)1. Protecţia de tip rezidenţialLa 01.07.1998, DJPDC a preluat unităţi de ocrotire depe raza judeţului, printre care, de la MinisterulSănătăţii – Leaganul de copii cu un efectiv de 151 decopii, cu vârsta între 0 – 3 ani.Evoluţia numărului de copii, de la data preluării esteurmătoarea:CENTRUL DEPLASAMENTBISTRIŢANumăr copii la 12.06.97Număr copii la 01.07.98Număr copii la 1.01.99Număr copii la1.01.2000Număr copii la1.01.2001Număr copii la1.01.2002Număr copii la1.01.2003Număr copii la1.04.2004151 113 82 78 91 95 38 3175 % 54 % 51,5 % 60 % 63 % 25 % 21%

61BISTRITAÎnsă că cel mai important indice este acela alnumărului mediu de luni pe care îl petrecea un copil îninstituţiile de ocrotire, respectiv 70,92 luni înainte depreluare, 18,89 luni în anul 2000, 9,7 luni în anul 2001şi 7,8 luni în anul 2002.La nivelul trimestrului III din anul 2002, procentul decopii cu vârstă 0-3 ani, din totalul copiilor din centrelede plasament era de 3,7 % în judeţul Bistriţa Năsăud,faţă de 6,7 % la nivelul ţării, iar indicele dedezinstituţionalizări în aceeaşi perioadă este de 12,11% faţă de 8.20 % cât era la nivel naţional.Copiii care au fost redaţi în familii nu sunt consideraţicazuri rezolvate. Ei ramân în atenţia serviciului, suntsupravegheaţi şi urmăriţi, până când se reinfiripărelaţiile normale de ataşament între membrii familiei.Reformarea instituţiilor.I. Discontinuităţile care apar în îngrjirea unui copil printransferul de la o instituţie la alta sau chiar dintr-ogrupă în alta în cadrul aceleaşi institutii, au efectenocive asupra dezvoltării de perspectivă a acestuia.Pentru a diminua acest fenomen, în Centrul deplasament Bistriţa (fost leagăn de copii) s-a modificatcategoria de copii internaţi: de la 0-3 ani la 0-7 ani.II. O alta preocupare majoră a fost aceea aîmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din centrele deplasament, în sensul apropierii acestora de mediulfamilial.Acest lucru se realizează pe două căi:• calificarea personalului de îngrijire pentru arăspunde nevoilor psihoafective şi fizice alecopiilor.• restructurarea şi adaptarea spaţiilor, precum şiasigurarea dotărilor necesare pentru realizareaunor condiţii cît mai apropiate de cele din familie,proces care a fost realizat cu resurse financiareextrabugetare (Banca Mondială, ANPCA, FundaţiaSERA, etc.).III. Punctul final în restructurarea instituţiei l-aconstituit însă “inchiderea” ei prin transformarea încomplex de servicii sociale comunitare, proces careeste consfinţit de noua organigramă aprobată de catreConsiliul Judeţean, începând cu 01.01.2003.Aria de servicii care apar în noua structură esteurmatoarea:• serviciul de prevenire a abandonului de copii prinplanificare familială;• serviciul de monitorizare, asistenţă şi sprijin alfemeii gravide;• centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării şiintegrării copilului în familie;• centrul maternal;• centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi;• centrul de primire a copilului mic în regim deurgenţă şi de evaluare ;• centrul de plasament de tip familial ;• centru de zi.Formarea personaluluiÎn tabelul de mai jos este prezentată evoluţiatransformării structurii de personal educativ şi deîngrijire, de la data preluării instituţiilor până la datacurentă.Număr personal la data de 01.07.1998 Număr personal la data de 01.04.2004CENTRUL DEPLASAMENTTotal personalPersonalmedicalPers. Educativsi îngrijireTotal personalPersonalcalificatPersonalmedicalBISTRIŢA 134 45 59 76 14 12 29Pers. Educativsi îngrijire

62MUNICIPIULDe la data preluării instituţiilor de ocrotire, până înprezent, au fost reintegraţi în familia naturală unnumăr de 84 copii, ai căror părinţi au domiciliul peraza municipiului Bistriţa.În prezent, se află în monitorizare un număr de 175copii din Bistriţa, pentru care a fost prevenităinstitutionalizarea prin consiliere şi/sau sprijin materialşi un număr de 6 copii pentru care a fost prevenităinstitutionalizarea prin decontarea diferitelor cheltuieli.2. Protecţia de tip familialA. Plasamentul şi încredinţarea la familiiLa data de 31.06.1997 existau 49 de copii plasaţi /încredinţaţi la familii / persoane, cu domiciliul înlocalitatea Bistriţa. În perioada 1.07.1997 –1.04.2004 s-au emis hotărâri de plasament pentru169 de copii, iar în prezent există 108 cazuri activede copii plasaţi / încredinţaţi la familii / persoane.B. Plasamentul şi încredinţarea la asistentmaternal profesionistLa data de 1.04.2004, erau angajaţi 66 asistenţimaternali cu domiciliul în oraşul Bistriţa, având înplasament / încredintare un număr de 79 copii ai cărorpărinţi au domiciliul pe raza judeţului.De la demararea activităţii, sistemul de protecţie înfamilii profesioniste de plasament a oferit ocrotire unuinumăr de 64 de copii cu vârste cuprinse între 0-10 ani,ai căror părinţi au domiciliul în Bistriţa. Dintre aceştia:- 48 se află încă în sistem;- 10 au fost reintegraţi în familia naturală;- 6 au fost adoptaţi.C. Centrul maternal BistriţaAcest tip de serviciu a început să funcţioneze din lunafebruarie 1998, având o capacitate de 8 locuri.Până în 1.04.2004, au beneficiat de protecţie încentrul maternal un număr de 54 cupluri mamă-copil şi2 gravide.D. Adopţia• în perioada 1997 – 2004 au fost încheiate 54 deadopţii naţionale din care:• 25 la rude până la gradul IV;• 29 la alte familii / persoane.F. Colaborarea cu comunitateaa. Implicarea comunităţii localeUn studiu efectuat în jud. Bistriţa Năsăud a relevatfaptul că majoritatea consiliilor locale nu au angajat unlucrător social, în cel mai bun caz transferând acesteatribuţii unor persoane care au deja alte îndatoriri şicare nu au o pregătire de specialitate în domeniu.S-a iniţiat atunci un proiect intitulat “Pregătirea reţeleijudetene de lucrători sociali în vederea descentralizăriiserviciilor în domeniul protecţiei drepturilor copilului înjud. Bistrita Năsăud”.Proiectul a fost finanţat de „Fundaţia pentru oSocietate Deschisă”, şi s-a desfăşurat în perioada1.08.1999-1.08.2000, obiectivele specifice fiind:• descentralizarea activităţii de protecţie a drepturilorcopilului prin implicarea autorităţilor locale;• instruirea lucrătorilor primăriei pentru soluţionareaunui număr cât mai mare de cazuri sociale care sănu necesite implicarea directă a personaluluiDJPDC;• crearea unei reţele profesioniste funcţionale, lanivel judeţean, care să acţioneze unitar înprobleme de protecţie a drepturilor copilului;• reducerea numărului de copii din instituţiile deocrotireb. Colaborarea cu ONG-uriPrezentăm câteva din activităţile derulate, în aceastăperioadă, în colaborare cu ONG-urile care au activatpe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud:• SERA România:• Perioada 1996 – 1998: cheltuieli efectuatepentru susţinerea activităţii DJPDC - donareaunui automobil, proiect de finanţare acheltuielilor pentru plata salariilor angajaţi DPC,cheltuieli de funcţionare şi cheltuieli implicatede susţinerea familiilor aflate în situaţii de risc;• 2001: cheltuieli de restructurare a centrelor deplasament – CP Bistriţa: înlocuirea reţelei deinstalaţii termice în corpurile A, B, C şi dotări cuaparatură electrocasnică;• 2002: reabilitarea instalaţiei termice în corpul Dla CP Bistriţa; susţinerea financiară a 60 deasistenţi maternali,

63BISTRITA• 2003: susţinerea financiară a Serviciului deprevenire a abandonului de copii prinplanificare familială: acordarea dreptului defolosinţa a unui automobil, costulcombustibilului şi costurile de întreţinere aautomobilului, drepturile salariale alepersonalului din serviciu, consultanţă despecialitate pentru implementarea serviciului;sustinerea financiară a 21 de asistenţi maternaliîn perioada oct-dec 2003.• susţinerea financiară a 22 de asistenţi maternaliîn luna ianuarie 2004.• Copii Fericiţi :• Activităţi desfăşurate împreună cu DJPDC careau ca obiect protecţia copilului prin încredinţaresau plasament la asistenţi maternaliprofesionişti;• Cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţiiDJPDC;• Cheltuieli efectuate pentru finanţareaprogramelor privind prevenirea abandonuluisau integrarea copilului în familia naturală;• Cheltuieli efectuate pentru restructurareacentrelor de plasament în module de tipfamilial.• Alternativa:• Activităţi desfăşurate împreună cu DJPDC careau ca obiect protecţia copilului prin plasamentla asistenţi maternali profesionişti;• Cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţiiDJPDC;• Sprijinirea integrării socio-profesionale atinerilor în vârstă de peste 18 ani care părăsescsistemul de protecţie.• Love Basket :• Cheltuieli efectuate pentru restructurareacentrelor de plasament în module de tipfamilial;• Cheltuieli efectuate pentru finanţareaprogramelor privind prevenirea abandonuluisau integrarea copilului în familia naturală;• Cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţiiDJPDC;• Activităţi realizate împreună cu DJPDC pentruprotecţia copilului prin încredinţare sauplasament la asistenţi maternali profesionişti;• Donaţii sau sponsorizări efectuate în favoareacentrelor de plasament, folosite în interesulcopilului.Centrul Municipal de Servicii Sociale are înstructura sa următoarele compartimente:• Compartimentul prestaţii sociale,• Compartimentul asistenţă persoane cu handicap,• Serviciul Căminul pentru persoane vârstnice,• Serviciul financiar contabil, salarizare juridicadministrativ,• Oficiul pentru consilierea rromilor,• Cabinet stomatologic.În cadrul acestor compartimente se desfăşoarăactivitatea de asistenţă socială prin punerea înaplicare a legislaţiei în vigoare şi anume:Aplicarea Legii 416/2001 privind venitul minimgarantat400Evolutia beneficiarilorLegii nr. 416/2001 privind venitul minimgarantat in mun. Bistrita2000276172 1182002 2003 2004IUNIETotal beneficiari

64MUNICIPIULÎn prezent beneficiază de dreptul de servire a mesei laCantina de ajutor social potrivit Legii 208/1997 unnumăr de 182 de persoane, dintre care 21 plătesc30% din venitul lor, iar 161 sunt persoane carebeneficiază de acest drept fără plată.• stimularea participării persoanelor vârstnice laviaţa socială;• facilitarea şi încurajarea legăturilor interumane,inclusiv cu familiile persoanelor vârstnice;NR.PERS.SUMECHELTUITEMII LEICuplatăFără plată Copii Adulţi Pensionari Lipsiţi devenituriBolnaviLa domiciliu182 21 161 154 28 11 12 12 12 2.607.148Aplicarea prevederilor O.U.G 81/2003 privindacordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei şiasigurarea fondurilor necesare în vederea furnizăriienergiei termice şi gazelor naturale pentru populaţie,precum şi unele măsuri pentru întărirea disciplineifinanciare.• supraveghere şi îngrijire medicală necesară,potrivit reglementărilor privind asigurările socialede sănătate;• revenirea şi tratarea consecinţelor legate deprocesul de îmbătrânire;În ceea ce priveşte OUG 105/2003 au fost depuseun număr de1.277 de cereri de alocaţiicomplementare din care au fost aprobate 1.254 şi389 cereri alocaţii de susţinere monoparentale dincare au fost aprobate 378.Căminul pentru Persoane Vârstnice este unserviciu în cadrul Centrului Municipal de ServiciiSociale care funcţionează conform prevederilorLegii17/2000 şi Legii 705/2001 privind sistemulnaţional de asistenţă socială.Căminul pentru Persoanele Vârstnice asigură:• autonomia şi siguranţa persoanelor vârstniceasistate;Nr.beneficiarisf. An 2003Nr.beneficiariiunie 2004PersoanecazateSexpersoaneasistatePersoanedin mun.BistriţaCompartimentul asistenţă persoane cuhandicapAre următoarele atribuţii:întocmeşte anchete sociale cu privire la modificărilesurvenite în starea fizică, psihică sau socială apersoanei cu handicap, de natură să modificeacordarea drepturilor sau facilităţilor pentru asistenţiisociali;• întocmeşte anchete sociale, pentru acordareaindemnizaţiei lunare pentru persoane cu handicap;• face propuneri Consiliului Local pentru aprobareaPersoane dinafara mun.Vârstamedie aasistaţilorCost întret.lunară pe asistatmii lei38 41 41 M - 2114 27 78 5.100F - 20• respectarea identităţii, integrităţii şi demnităţiipersoanelor vârstnice prin condiţiile de îngrijireoferite;• menţinerea sau ameliorarea capacităţilor fizice sauintelectuale ale persoanelor vârstnice;listei persoanelor cu handicap şi asitenţii personaliai acestora pentru acordarea de abonamentegratuite pentru utilizarea mijloacelor de transport încomun.

65BISTRITATabel cu persoanele cu handicap care au beneficiat deabonamente gratuite potrivit legii :Nr. dosareînregistrateNr. dosareaprobatePersoanecu hadicapaccentuatPersoane cuhandicapgravAsistentipers.Valoareatransportului2003 mii lei268 266 131 86 49 229.200 228.000Valoarea transportului01.01.2004– 01.06.2004mii leiBeneficiarii OUG 102 /1999 privind protecţiapersoanelor cu handicap: 137 de persoane suntasistate şi beneficiază de asistent personal angajatde Primăria Municipiului Bistriţa.Centrul de Cazare a Persoanelor fără AdăpostEste un aşezământ de protecţie socială şiresocializare a persoanelor din municipiul Bistriţa lipsiţitemporar de adăpost sau care se găsesc în situaţii derisc social.Persoanele asistate prin Centrul de Cazare aPersoanelor fără Adăpost sunt sprijinite în vedereaintegrării în muncă în limita posibilităţilor prinîndrumarea spre serviciul public specializat înmedierea muncii AJOFM. Bistriţa ;100%80%GRUPELE DE VÂRSTĂ APERSOANELOR FARA ADĂPOST102481041135560% 372240%20620%5529103 10%2000 2002 2004383PESTE 6246-6219-45PANA LA 18Oficiul pentru Consilierea RromilorObiectivul principal este îmbunătătirea accesuluicetătenilor de etnie rromă din municipiul Bistrita laserviciile sociale în condiţiile prevăzute de lege şi aparticipării acestora la viaţa economică socială şiculturală a comunitătii.Oficiul pentru consilierea rromilor are următoareleatribuţii:• analizează situaţia socio-economică a familiilor derromi şi face propuneri în funcţie de specificulfiecărui caz în parte;• sprijină populatia de rromi lipsită de mijloace desubzistentă pentru obţinerea de ajutoare materialeşi financiare, în condiţiile prevăzute de lege;• sprijină populaţia de rromi lipsiţi de mijloace desubzistenţă în vederea obţinerii documentelor deidentitate şi stare civilă;• întocmeşte şi implementează proiecte/programe cuspecific pe problemele rromilor cu finantări dinfonduri externe sau interne care să aibă drept scopîmbunătăţirea situaţiei cetăţenilor de etnie rromădin municipiul Bistriţa.Date despre populaţia de rromiDin datele deţinute de recesământul populaţiei dinmartie 2001 comunitatea de rromi din municipiulBistriţa are 1973 de rromi.Numărul copiilor aflaţi în instituţii de învăţământDin datele obţinute de la Inspectoratul Şcolar rezultăcă 27 de copii se află în învătământul preşcolar, 131frecventează învătământul primar, 87 gimnazial si 16liceal.Numărul beneficiarilor de servicii socialeUn număr de 43 de familii de romi din municipiulBistriţa beneficiază de prevederile Legii 416/2001privind venitul minim garantat şi 85 de persoane

66MUNICIPIULbeneficiază de servirea mesei la Cantina de ajutorsocial potrivit Legii 208/1997.Cabinetul StomatologicCabinetul Stomatologic funcţionează conform O.G.Rnr.124/1998 republicată, privind organizarea şifuncţionarea cabinetelor medicale.Categorile de beneficiari sunt:• persoanele vârstnice din Căminul de PersoaneVârstnice din Bistrita;• persoanele din Centrul de Cazare Temporară aPersoanelor fără Adăpost şi Centrul “CasaSperanţei”;• persoanele care beneficiază de ajutor social;• persoanele al căror venit pe membru de familie nudepăşeşte nivelul minim pe economie.III.3 Sãnãtatea populaþieiIII.3.1 Evaluarea infrastructurii pentru sănătateReţeaua unităţilor sanitare publiceNr. Crt. Unităţi sanitare publice Număr1. Spitalul Judeţean 12. policlinică cu platăpoliclinica publică3. cabinete medicale individuale de medicină de familie :• utilizate în comodat• private• inchiriate4. laboratoare de analize medicale private (radiologie şi imagistică) 25. dispensare medicale şcolare 86. laborator de Sănătate Mintală 17. depozite farmaceutice 28. cabinete stomatologice:publicein comodatprivateinchiriatecabinete stomatologice scolare9. farmacii:privatede stat cu circuit inchis10. laboratoare tehnică dentară 3111. complex stomatologic 1Asigurarea serviciilor de sănătate pentru populaţie înanul 2003 s-a realizat prin reţeaua unităţilor sanitarepublice, mixte si particulare, alcătuită din:11442915103914213524213

67BISTRITASituaţia Spitalului Judeţean, unitatea medicală cea mai reprezentativă - structura personalului şi a serviciilor:Structura personalului sanitar – 2004Nr. crt. Personal Numar1. Medici 1492. Alt personal san. sup. (farmacişti, biologi, biochimişti,chimişti, psihologi, as.sociali, prof.CFM, kinetoterapeuţi)3. Personal sanitar mediu 5844. Personal sanitar auxiliar :• infirmiere• îngrijitoare• spălătorese• brancardieri28263142932085. - Muncitori 1166. Tesa 647. Total 1.228Structura spitalului judetean Bistriţa – 2004Nr. crt. Compartimente1. Secţii şi compartimente cu paturi2. Unitatea de Primire a Urgenţelor UPU – cu paturi pentru internări provizorii – 53. Secţii de farmacie4. Laboratorul pentru investigatii cu puncte deservite de laborator5. Staţie de sterilizare cu blocuri de sterilizare6. Laborator de statistică medicală şi analizei stării de sănătate7. Compartiment de nutriţie şi dietetică8. Ambulatoriu de specialitate al spitalului cu :• cabinete de specialitate• puncte de laborator pentru investigaţii• laborator de medicină fizică şi recuperare medicală• dispensar TBC• serviciu de farmacie ambulator pentru deservirea programelor de sănătate• cabinete de medicină sportivă – 2

68MUNICIPIUL8. • dispensare medicale şcolare cu :• cabinete de medicină generală• cabinete de stomatologie• cabinete pentru medicină prescolară (gradiniţe)• centrul judeţean pentru planificare familială9. Serviciul judeţean de medicină legală10. Compartiment de întretinere şi reparaţii aparatură medicală11. Compartiment pentru întreţinere, reparaţii clădiri, deservire activităţi specifice activitate hotelieră12. Aparatul funcţional compus din :• servicii de specialitate• compartimente de specialitateStructura activităţii spitaliceşti – 2004Nr. crt. Sectii si compatimente Numar paturi1. Secţia Medicină internă I 752. Secţia Medicină internă II 303. Secţia Diabet zaharat, nutriţie şi boli metab. 254. Secţia Chirurgie generală din care :80• - compartiment arşi55. Compartiment urologie cu sală operaţii 156. Secţia O.G. I 607. Secţia O.G. II 458. Compartiment Neurochirurgie (nu este in circuit) 129. Secţia Pediatrie din care :75• comp.terapie intensivă1010. Secţia Psihiatrie I 5311. Secţia Psihiatrie II 4712. Secţia Pneumoftiziologie I din care :75• comp.terapie intensivă413. Secţia Pneumoftiziologie II din care :55• comp.terapie intensivă314. Secţia Dermato-venerice 3515. Secţia Oftalmologie 3016. Secţia ORL din care :30• comp.chirurgie maxilo-facială4

69BISTRITA17. Secţia Neurologie din care :• comp.terapie intensivă18. Secţia Cardiologie din care :• comp.terap.coronarieni19. Secţia Ortopedie şi traumatologie 5220. Secţia Neonatologie din care :• comp.prematuri• comp.terapie intensivă21. Secţia ATI 2022. Secţia Recuperare, medicină fizică şi balneo 5623. Secţia Boli cronice 3024. Secţia Oncologie medicală 3625. Secţia Boli infectioase din care :• comp. terapie intensivă26. Secţia Boli infecţioase – paturi de zi - 527. Centru de hemodializă 928. Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU) 5 (pentru internareprovizorie)29. TOTAL 1.205508606551279010Structuri paraclinice şi alte structuri – 20041. Laborator analize medicale cu 3 puncte de lucru:• Blocul central (700 paturi)• Ambulatoriul de specialitate al spitalului• Secţiile de Pneumoftiziologie2. Laborator de radiologie şi imagistică medicală cu 4puncte de lucru :• Blocul central (700 paturi)• Blocul B-dul Independenţei• Blocul secţiilor pneumoftiziologie• Ambulatoriul de specialitate3. Laborator explorări funcţionale cu 3 puncte de lucru:• Blocul central (700 paturi)• Blocul B-dul Independenţei• Ambulatoriul de specialitate4. Laborator anatomie patologică5. Laborator sănătate mintală6. Laborator analiza stării de sănătate şi evaluaresanitară (LASSES)7. Laborator medicină fizică, recuperare şi balneofizioterapiecu 2 puncte de lucru:• Blocul central (700 paturi)• Blocul B-dul Independenţei• Staţie de sterilizare cu 4 puncte de lucru :• Blocul central (700 paturi)• Ambulatoriul de specialitate• Blocul str.Alba Iulia• Blocul B-dul Independenţei• Compartiment dietetică cu 3 puncte de lucru :• Blocul central (700 paturi)• Blocul B-dul Independenţei• Blocul str.Alba Iulia• Compartiment medici stagiari

70MUNICIPIUL• Farmacii cu circuit închis în 3 puncte de lucru :• secţia de farmacie – Bloc central )700 paturi)• secţia de farmacie – Bloc B-dul Independenţei• serviciul de farmacie – Ambulatoriul de specialitate• Compartiment asistenţă socială• Compartiment prevenire şi control a infecţiilornozocomiale• Formaţia de întreţinere şi reparaţii aparatură medicală(FIRAM)• Spălătorii mecanice în 2 puncte de lucru :• Blocul central (700 paturi)• Blocul B-dul Independenţei• Compartiment pentru întreţinere, reparaţii clădiri,deservire activităţi specifice, activitate hotelieră• Aparat functional compus din:• servicii de specialitate• compartimente de specialitateIndicatori demografici prin comparaţie pentru anul 2003:2000150010005000-5001176,1%0-2,7%0 0,2%0 -2,06%0413,3%011,4%05,8%011%037,6%0 42,4%0 009,7%0 10,9%0 7,86%0Valoare pe Valoare pe Valoare peţarăj udeţ municipiuNatalitateFertilitatefemininăAvorturiMortalitateSpor natural2019181716151413121110-1 0123456789-2-3-4-515%0 15,8%017,3%0 13,5%010,7%0 9,1%0 8,5%013,8%00,22%0 0,29%00Valoare peţarăValoare pejudeţValoare pemunicipiu0Mortalitate infantilăDecese princomplicaţii alesarciniiMortalitate prin boliinfecţioaseMortalitate printuberculoză

71BISTRITAMortalitatea pe primele cinci grupe de cauze (la %000 locuitori):9957089579569559549539529519595-558,6697,5178,468,558,9721,3160,847,5Valoare pe ţară Valoare pe judeţ Valoare pemunicipiu44,9326,1121,227,96050403020100Boli cardiovasculareTumoriBoli aparatdigestivBoli aparatrespiratorSituaţia morbidităţii prin boli infecţioase la nivelul anului 2003 în municipiul Bistriţa, se prezintă astfel (INCIDENŢA la100.000 locuitori):Nr. total locuitoriHepatită acută viralăScarlatinăLeptospirozăBoala diareica acutăOreion (parotidită epidemică)GripăInfecţii ale căilor respiratorii superioareInfecţii ale căilor respiratorii inferioareAngină streptococicăErizipelMeningită viralăRubeolăVaricelăScabieSalmonellozaToxiinfecţii alimentareTuberculozăSifilisGonoreeLambliazăOxiurazăAscaridozăAlte helmintiazePediculoză

72MUNICIPIULSituaţia morbidităţii prin boli neinfecţioase, la nivelulmunicipiului Bistriţa, în anul 2003, se prezintă astfel:Guşă simplă netoxicăDiabet zaharatMalnutriţii protein-caloriceEpilepsieAnemiiBoli psihiceBoli hipertensiv eBoli cerebro-v asculareReumatism articular acutCardiopatii reumatismalecroniceCiroză – alte hepatitecroniceCardiopatii ischiemiceCord pulmonar cronicBoli pulmonare croniceobstructiveBoală ulceroasăInsuficienţă renală cronicăAnomalii congenitale aparatcirculatorStarea de sănătate în relaţie cu stilul de viaţăÎn septembrie 2003, s-a realizat un studiu orientativprivind stilul de viaţă al tinerilor, prin aplicarea unuichestionar pe un grup de 152 de tineri cu vârste între14 şi 25 ani din Bistriţa. Studiul a scos în evidenţănivelul de informare, principalele atitudini şi convingeripersonale privind stilul de viaţă al tinerilor bistriţeni.Principalele concluzii ale acestui studiu sunt:• tipul de alimentaţie este nesănătos şi favorabilapariţiei principalelor boli cronice;• contrar aşteptărilor, mai bine de 70% din tineriiinvestigaţi nu sunt fumători;• în timp ce fumatul nu pare să fie la modă,consumul de alcool face parte din viaţa tinerilorbistriţeni (numai 42,1% dintre subiecţi au declaratcă nu consumă alcool deloc);• în ciuda unei poziţii majoritare ferme împotrivaconsumului de droguri, răzbat ecouri nefavorabile(11,84% au dat răspunsuri evazive, au refuzat sărăspundă sau au recunoscut că au consumat);• Preocuparea pentru mişcarea fizică este redusă(mai ales în cazul fetelor). Mişcarea este perceputămai mult ca o activitate direcţionată de întreţinere acorpului şi nu ca un stil de viaţă sănătos;• Modalităţile esenţiale prin care se depăşeştestresul sunt pasive (ascultarea muzicii şi somnul)şi mai puţin active (plimbare şi sport); foarte rar serecurge la o manieră în care este implicat aspectulspiritual (scris, desen, meditaţie religioasă);• Tinerii găsesc înţelegere şi soluţii pentruproblemele personale în special la prietenii lor şiabia apoi la părinţi sau fraţi.• În ceea ce priveşte debutul în viaţa sexuală,majoritatea nu şi-au inceput viaţa sexuală, dardintre cei care şi-au început-o, mai puţin dejumătate dovedesc că au şi responsabilitateaactului sexual (prin folosirea mijloacelor deprotecţie). O responzabilizare mai mare seînregistrează la fete;• Responsabilitatea şi preocuparea faţă de mediueste şi ea modestă;• Principala modalitate de petrecere a timpuluiliber (pentru 52% din subiecţi, zilnic!) este “în faţaecranului” de TV (34,2%) sau monitorului PC(17,76%). Ca activităţi mai puţin frecvente au fostindicate: discoteca, ascultatul muzicii, ieşitul înoraş cu prietenii şi, mai rar, lectura;• În privinţa ofertelor pe plan local pentru petrecereatimpului liber, tinerii bistriţeni şi-au exprimat dorinţa

73BISTRITAde a avea mai multe posibilităţi pentru practicareasportului (57%); accesul la diferite cursuri(10,52%); organizarea de concerte în aer liber(10,5%); sau aşteaptă pasiv alte oferte depetrecere a timpului liber 8,5%;• În privinţa comportamentului legat de consumulde alcool şi conducerea unor vehicole, 16,44%au declarat că s-a întâmplat să conducă maşinasau alt vehicol (bicicleta) dupa ce au consumatalcool, iar 54,6% au fost într-o maşină condusă decineva care a consumat alcool.• Participarea la activităţi care implică voluntariat nueste o obişnuinţă pentru tinerii bistriţeni (23,68%nu au participat niciodată, 61,2% doar uneori şidoar 14,5% ori de câte ori au avut ocazia). Îngeneral, fetele sunt mai dispuse (aproape de 2 orimai mult) să se implice în astfel de activităţi.• Atitudinea faţă de sănătate şi percepţiainfluenţei propriului stil de viaţă asuprasănătăţii este duală; deşi foarte multi tineri(70,4%) consideră că stilul de viaţă influenţeazăsănătatea, 47% dintre aceştia sunt de părere căpropriul stil de viaţă nu are nici o influenţă asuprasănătăţii. Dintre cei care sunt de părere că propriulstil de viaţă are influenţă asupra sănătăţii,majoritatea apreciază ca fiind o influenţăfavorabilă, în timp ce o treime dintre ei parconştienţi de influenţa negativă a propriului stil deviaţă.Ca o apreciere generală, se poate spune că stilul deviaţa actual al tinerilor din Bistriţa este unul dominatde divertisment pasiv şi vizual, puţin orientat sprecomunitate şi mediu şi fără a acorda importanţăinfluenţei asupra sănătăţii.III. 4 EducaþieStructura pe unităţi şi număr de elevi la diferitele formede învăţământ, la finele anului şcolar 2002-2003, s-aprezentat astfel:Învăţământul preşcolar /din care-grădiniţe cu programsăptămânal-grădiniţe cu programprelungit-grădiniţe cu programnormalÎnvăţământulprimar şigimnazialunităţide înv.(*numaiprimar)18grădiniţe2.699copii1 165 copii710nr. eleviprimar1.315copii1.219copiinr. elevigimnazialBistriţa 11 3.385 5.212Viişoara 1 63 62Sigmir 1 53 49Slătiniţa 1 46 48Unirea 1 61 69Ghinda 1 56 36Sărata 1* 42 -Total 17 3.706 5.476Principaliiindicatori dinînvăţământînvăţământprimarînvăţământgimnazial-promovaţi dintotal-repetenţi dintotal-abandonşcolar din total3706 5.47683 12421 57

75BISTRITAEvoluţia învăţământului în perioada 1990-20027060504030201001990 1995 2000 2001 2002Unităţi de învăţământ- total-numărGrădiniţe de copii –numărŞcoli din învăţământulprimar şi gimnazialnumărŞcoli profesionale,complementare saude ucenici- numărŞcoli postliceale -numărInstitute deînvăţământuniversitar-numărInstitute deînvăţământuniversitar-sector90080070060050040030020010001990 1995 2000 2001 2002Săli de clasă şicabinete şcolareLaboratoareşcolareAteliere şcolareÎn municipiu îşi desfăşoară activitatea sucursale aleunităţilor de învăţământ superior de stat şi privat cumsunt: Babeş-Boliay şi Universitatea Tehnică – ambeledin Cluj, precum şi Universitatea de Vest „VasileGoldiş” – Arad. Specializările principale sunt îndomenii ca: administraţie publică, turism, economie,informatică, etc. precum şi formare post universitară.250002000015000100005000Copii înscrişi în grădiniţepersoaneElevi înscrişi - totalpersoaneElevi înscrişi în învăţământprimar şi gimnazial -persoaneElevi înscrişi în învăţământprimar-persoaneElevi înscrişi în învăţământgimnazial-persoaneIII.5 Culturã ºi artãÎn municipiul Bistriţa funcţionează, sub egidaPrimăriei, Casa Municipală de Cultură “GeorgeCoşbuc, care deţine o sală de spectacole pe str.Albert Berger nr.10 şi o sală de expozitii situată înPiaţa Mică nr.18.În fiecare din cele şase localităţi componente,Viişoara, Unirea, Ghinda, Sărata, Slătiniţa şi Sigmir,funcţionează câte un cămin cultural.Activităţi culturale se mai desfăşoară la Galeriile deArtă ale Uniunii Artiştilor Plastici (Piaţa Centrală) şi încadrul Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud(b-dul Gen. G. Bălan. 9).01990 1995 2000 2001 2002Elevi înscrişi în învăţământliceal-persoaneÎn Bistriţa sunt două aşezăminte de cultură : primulCasa de Cultură a Sindicatelor (strada Odobescu,desfăşurându-şi activitatea într-un imobil edificat înprima parte a secolului al XV-lea), dispune de o salăde spectacole de 200 de locuri şi o bază materialăcorespunzătoare. Ansamblul său folcloric „Codrişorul”deţine Colierul de Aur la Festivalul Internaţional deFolclor de la Dijon-Franţa.În municipiul Bistriţa îşi desfăşoară activitateacomplexul muzeal judeţean situat pe strada GrigoreBălan , nr.19 , care următoarele profile :• istorie

76MUNICIPIUL• arheologie• etnografie – artă populară• geologie – ştiinţe ale naturiiBiblioteca judeţeană situată în Bistriţa, strada Gării,nr.2 a luat fiinţă la 1 decembrie 1950 , având la debutun fond de carte de 2.340 volume şi a funcţionat înactuala casă municipală de cultură. În prezent dispunede 195.385 de volume şi 11.216 cititori activi.La nivelul municipiului Bistriţa funcţionează o„Societate de Concerte” o fundaţie de impresariatcondusă de prof. Gavril Ţărmure, care contribuie lacomplectarea activităţilor culturale cu spectacolespecifice .Şi arta plastică este reprezentată în Bistriţa:menţionăm Galeria de Artă a U.A.P. din PiaţaCentrală, cea a Direcţiei pentru Cultură din Piaţa PetruRareş, nr.1, Galeria de Artă a Casa Municipală deCultură „George Coşbuc” din Piaţa Mică, Nr.1 şi ceade la sediul unităţii, cele 3 săli expoziţionale aleMuzeului Judeţean, precum şi Galeria de Artă aColegiului „Corneliu Baba”. Desigur Bistriţa deţine şireprezentări plastice ample care prezintă personalităţimarcante ai istoriei şi culturii noastre naţionale :statuia poetului Imnului Naţional, Andrei Mureşanu,opera aparţinând sculptorului Cornel Nedrea, statuiapoetului George Coşbuc situată la intrarea în parculmunicipal şi realizată de sculptorul G. Covalschi,statuia scriitorului Liviu Rebreanu, din Piaţa Unirii,sculpatată de Romul Ladia, bustul poetului GeorgeCoşbuc aflat în incinta Direcţiei pentru Cultură,aparţinând lui G. Pârvan, bustul domnitorului Al. I.Cuza aflat în faţa inspectoratului de poliţie, autorMircea Mocanu, bustul domnului Moldovei, PetruRareş, din piaţa omonimă aparţinând lui Mihai Barbu,bustul lui Avram Iancu situat pe bulevardul Republiciiautor, Mircea Mocanu şi „Capul de expresie” (poetulIoan Alexandru) al autorului Vasile Gordun.• Cluburi de elită :• Liceul cu program sportiv Bistriţa• F.C. Inter Viişoara• C.S. Arte Martiale• C.S. Drumarul• Clubul Netex• Palatul Copiilor• Clubul Spotiv Municipal• în 2002 :- 138 medalii nationale- 32 medalii internaţionale• 2003:- 169 medalii naţionale- 48 medalii internaţionaleInvestiţii majore:• finalizarea sălii de gimnastică din complexul sportivSala Polivalentă• finalizarea tribună I a Stadionului municipal(Centrul National de pregătire a olimpicilor lahaltere)Nr.crt.DenumireabunuluiElementele de identificare0 2 31 Baza sportivă„Cuza Vodă ”2 Baza sportivă„Big”Stada Cuza Vodă nr. 4-6a)Construcţii vestiarb)Suprafaţa totală =1.174,5 mpComplex comercial BigŞcoala generală nr. 1, Bl.1, SolomonHalitaSuprafaţa = 780 mpIII.6 Sport ºi agrementEvaluarea infrastructurii pentru sport:• Cluburi fanion:• Clubul Municipal Bistriţa• Clubul Fotbal Gloria 1922 Bistriţa3 Baza sportivă„Avram Iancu ”4 Baza sportivă„Viişoara”Râul Bistriţa, SGA, str. Avram IancuNr. 9Suprafaţa = 2.500 mpLocalitatea componentă ViişoaraSuprafaţa = 6.208 mp

77BISTRITACentralizator pentru inventarierea bazelor sportivedin unităţile şcolare ale municipiului BistriţaNr.crt.Scoala Terenuri Stare1. Şcoala gen. nr. 1 -3 terenuri handbal-sală de sport necorespunzătoare2. Şcoala gen. nr. 2 - un teren handbal- sală de sport3. Şcola gen. nr. 3 - un teren handbal- sală de sport4. Şcoala gen. Nr. 4 -două terenuri handbal- sală de sport5. Şcoala gen. Nr. 5 „Lucian Blaga” - două terenuri handbal- sală de sport6. Şcoala gen. Nr. 6 „Ştefan celMare”7. Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” - un teren handbal- două baschet- teren fotbal cu pista- teren tennis de camp- sală de sport8. Colegiul Naţional „AndreiMureşanu”reabunăbunăreabunăbunăbunăbunăfoarte bună- un teren handbal cimentat necesită strat de uzură,astfalt- teren handbal- teren baschet- două săli de sport9. Liceul cu program sportiv - trei terenuri handbal- sală volei- sală de gimnastică10. Liceul de Informatică şiElectrotehnicăbunabunabunabunabunabunabunabuna– două terenuri handbal buna11. Grup Şcolar Forestier - teren handbal-sală de sport improvizată12. Grup Şcolar „G. Moisil” - două terenuri handbal- sală de sportbunabunafoarte bunabunaslababuna

78MUNICIPIUL13. Grup Şcolar Agricol - teren de sport- sală de sport-14. Grup Şcolar Sanitar - nu are bază sportivă ( curteinterioară)15. Liceul „Corneliu Baba” - nu are bază sportivă proprie -16. Liceul de muzică - nu are bază sportivă proprie -bunafoarte bună-Şcolile speciale care sunt în patronajul ConsiliuluiJudeţean au spaţii amenajate în funcţie de specificulfiecăreia (pregătire fizică, recuperare etc).III. 7 Societatea civilãÎn municipiul Bistriţa sunt înregistrate 646 ONG-uri,dar din păcate nu foarte multe au o activitatesusţinută. Domeniile în care activează sunt dintre celemai variate: asistenţă socială, protecţia mediului,tineret, sport, cultură şi artă, etc.III.8 SindicateÎn municipiul Bistriţa există trei sindicate, iar numărulaproximativ al membrilor acestor sindicate sunt:C.S.D.R. – în Bistriţa aproximativ 2000 (în specialînvăţământul)C.N.S.L.R. Frăţia aproximativ 1500 – Sanitas(asistenţi medicali) , Cristiro, SAIO (de la ARIO),taximetriştiB.N.S. apoximativ 2000 – Comelf, Electrica, Salvarea,Poşta, Finanţele, Casa de Sănătate.III.9 Siguranþa cetãþeanului ºi ordineapublicãPoliţia municipalăUrmare directă a întregului ansamblu de măsuriîntreprinse în anul 2003, s-a reuşit stabilizareafenomenului infracţional şi înregistrarea scăderiifaptelor de natură judiciară comise, precum şi ocreştere în identificarea şi cercetarea infracţiunilor denatură economico-financiare, consecinţă directă fiindscăderea prejudicierii bugetelor.A crescut în eficienţă cooperarea şi comunicarea cuorganele administraţiei publice locale şi centrale, darşi cu instituţiile descentralizate.Gardieni publiciCorpul Gardienilor Publici Bistriţa Năsăud având încomponenţa sa un efectiv de 30 de oameni, aîntreprins în anul 2003 activităţi de pază a bunurilor şivalorilor, a participat la apărarea ordinii şi liniştiipublice şi la îndeplinirea altor misiuni.Serviciile de pază a bunurilor şi valorilor s-adesfăşurat în următoarele posturi fixe:• sediul Primăriei Bistriţa;• Centrul de cazare temporară a persoanelor fărăadăpost;• Baza de producţie a Primăriei;• Serviciul public “Direcţia Fond Imobiliar”;• Serviciul public „Direcţia Finanţe PubliceMunicipale”.III.10 Mass – mediaÎn municipiul Bistriţa informarea cetăţenilor serealizează prin:• mijloace de informare în masă tipărite: 2 cotidiene„Răsunetul” şi „Mesagerul de Bistriţa-Năsăud”, 2săptămânale „Atac de Bistriţa” şi „Gazeta deBistriţa”, precum şi publicaţiile naţionale;

79BISTRITA• mijloace de informare în masă audio – posturilelocale „Radio Transilvania”, „Radio 21” şi „RadioBistriţa” – precum şi cele cu acoperire regionalăsau naţională;• mijloace de informare în masă audio-vizuale –postul local de televiziune „AS-TV” şi „AstralTelecom” – precum şi cele de acoperire regionalăşi naţională.III.11 Relaþii internaþionaleMunicipiul Bistriţa are încheiate acorduri de înfrăţirecu:ANALIZA SWOT – CAPITAL SOCIALMediulinternFactori pozitiviPuncte tariExistenţa unui minim de servicii specializate: pentrucopilul în dificultate, persoane vârstnice, persoanefără adăpost ;Existenţa unor strategii la nivel judeţean în uneledomenii : protecţia copilului, învăţîmânt şi educaţie ,sport;Personal specializat în domeniul protecţiei copiluluicu posibilităţi de perfecţionare;Colaborare între ONG-uri şi instituţii publice;Structura organizatorică a sindicatelor la nivel centralşi teritorial;Experienţă şi capacitate în atragerea şi gestionareade fonduri extrabugetare;Tehnicieni de elită în domeniul sportului deperformanţă şi a sportului pentru toţi;Colaborare optimă între Direcţia Judeţeană pentruSport , Clubul Sportiv Municipal şi Asociaţii judeţenepe ramuri de sport;Iniţierea unor programe de susţinere financiară şidiseminarea lor la nivel naţional : “ Bursa sportivă”, “Indemnizaţii de efort ” ;Existenţa a trei centre naţionale de pregătire aloturilor olimpice : haltere, tenis de masă, gimnasticăpe teritoriul municipiului în care se pregătesc şisportivi bistriţeni;Existenţa unei echipe dornice de afirmare în sport ;Parteneriat al societăţii civile ( Biserica Ortodoxă ,Consiliul Local) pentru dezvoltarea societăţii civile detineret ( CETIN) ;• Oraşul Besancon ( Franţa) din anul 1997• Oraşul Zielona-Gora ( Polonia) din anul 2001• Oraşul Columbus ( Statele Unite ale Americii) dinanul 2003De asemenea, întreţine relaţii de colaborare şiparteneriat cu oraşele: Herzogenrath şi Cottbus dinGermania, L` Aquila din Italia, Kerkrade din Olanda şiForshaga din Suedia.Municipiul Bistriţa este membru al Oraşelor Unite şi aAsociaţiei Regiunilor şi Oraşelor din marea Europă“Les Rencontres”.Factori negativePuncte slabeInsuficient personal calificat şi insuficient motivat îndomeniul protecţiei copilului;Insuficiente solicitări pentru adopţii naţionale;Insuficienţa resurselor financiare pentru cofinanţareaproiectelor şi insuficienţa voluntarilor;Insuficienta colaborare între instituţiile şi autorităţile locale ;Insuficienţa terenurilor, spaţiilor şi dotărilor pentru înfiinţareaunor noi centre şi servicii specializate;Insuficienţa serviciilor pentru vârstnici;Lipsa perteneriatului social lucrativ;Insuficienţa ONG-urilor active;Susţinere insuficientă din partea forului local în domeniulsportului de performanţă;Dezinteres pentru susţinere financiară a forurilor locale încategoria sportului pentru toti;Susţinere bugetară minimă pentru categoria sportul pentrutoti şi o bază materială precară;Condiţii de practică improprii (stadioane, baze de agrement,stranduri, păduri, zone amenajate pentru iarnă şi vară,jogging)Tehnicieni competenţi insuficient valorizaţi şi înlocuiţi cucadre necalificate în categoria sportul pentru toţi;Circulaţia defectuoasă a informaţiei către InspectoratulŞcolar Judeţean şi unităţile din subordine( logisticăinsuficientă);Absenţa fondurilor necesare creării unei reţele electronicede transmitere a datelor;Inerţia în aplicarea standardelor educaţionale;

80MUNICIPIULMediulexternFundamentarea Planului de şcolarizare în funcţie deStrategia de dezvoltare a judeţului ;Derularea proiectelor locale judeţene şi naţionale pediferite componente (abandon şcolar, consum dedroguri, trafic uman) ;Aplicarea cu eficienţă a unor programeguvernamentale „Lapte şi corn”, „Săli de sport”,„Informatizarea şcolilor”;Oferta bogată de alternative educaţionale (educaţienonformală step by step, timp liber, vocaţional etc.);Existenţa Centrului Judeţean de AsistenţăPsihopedagogică şi a Casei Corpului Didactic;Existenţa programelor de reabilitare, de dotare aşcolilor cu mobilier şcolar;Încadrarea şcolilor din municipiul Bistriţa cu cadredidactice calificate;Cooperari internationale, programe de înfrăţire întreoraşe;Ofertă mass-media diversificată şi accesibilă ;Existenţa unui Centru de Relaţii Publice în cadrulprimăriei municipiului Bistriţa;Existenţa unui Centru de Sănătate care funcţioneazăla standarde europene;OportunităţiLegislaţia în concordanţă cu necesităţile pentrustimularea angajatorilor prin subvenţionarealocurilor de muncă;Existenţa unor fundaţii şi asociaţii în domeniulprotecţiei sociale;Legislaţie favorabilă în domeniul protecţiei sociale;Insuficient exploatate unele domenii de activitate şiexistenţă de cerere de servicii;Existenţa programelor cu finanţare externă;Acceasarea şi derularea programelor de finanţare –PHARE VET – 2003/2004 privind dezvoltareaînvăţământului professional şi în Şcolile de Arte şimeserii;Încheierea şi derularea parteneriatelor cu agenţiieconomici pentru desfăşurarea practicii comasate;Derularea programelor de perfecţionare- formarecontinuă la nivel local, prin CCD Bistriţa şi la nivelTransformarea şcolii din instituţie de stat în una de tipcomunitar cu accent pe relaţia şcoală – comunitate –familie;Insuficienta preocupare a menagerilor şcolari pentruatragerea de fonduri pentru autodotarea şcolilor ;Inerţie în aplicarea prevederilor legale referitoare lamanagementul reformator;Greutăţi în stabilirea unei comunicări de bună calitate cuprimăria şi celelalte instituţii comunitare;Absentismul şi delicvenţa juvenilă în creştere;Abandonul şcolar în cazul familiilor aflate în situaţia de riscsocial;Lipsa unor zone sociale urbane (cluburi, spatii deschisepentru socializare);Frecvenţa scăzută a preşcolarilor ;Servicii şi insuficiente programe adresate vârstnicilor;Nivel scazut de educatie a populatiei asistate;Stare precara a familiilor cu multi copii;Coeziune scazuta între corpurile tehnice, asociatiiprofesionale, experti;Sistem sanitar insuficient finanţat;Inexistenţa dialogului între actorii politici (partide politice,senatori, deputati, consilieri ) cu cetaţenii şi societateacivilă;Lipsa spaţiului adecvat şi a cadrelor medicale în localităţilecomponente;AmeninţăriRezistenţa la schimbare din partea instituţiilor;Noile servicii s-ar putea să nu aibă capacitate suficientăpentru satisfacerea nevoilor populaţiei;Lipsa unor alternative pentru minori, bolnavi psihici etc.datorată lipsei unor instituţii medico-sociale;Pierderea încrederii, credibilităţii sindicatelor;Scăderea natalităţii care afectează Proiectul judeţean deşcolarizare;Posibilitatea creşterii absenteismului, a abandonuluişcolar în actualele condiţii socio-economice;Neîncadrarea unităţilor de învăţământ cu un psihologşcolar;Neimplicarea autorităţilor locale în organizarea unorlicitaţii pentru finanţarea unor proiecte educative pediferite componente;Munca la negru si la limita salariului minim (evaziunimascate);

81BISTRITAregional în colaborare cu Universitatea Cluj-Napoca: programe de utilizare a calculatorului, dedezvoltare a reţelei Centrelor de documentare şiinformare, programe de educaţie pentru tinerii rromietc.;Derularea programelor de abilitare curriculară şi aprogramelor de formare a managerilor şcolari;Accesarea programelor europene: Leonardo daVinci, Commenius etc.;Realizarea Programului guvernamental deinformatizare a învăţământului liceal prin dotarea cucalculatoare performanţe;Existenţa traditiilor cultural –artistice;Existenţa unor bune relaţii interetnice (maghiari,saşi, rromi ) şi religioase (ortodocşi, catolici,grecocatolici, evanghelici, neoprotestanţi);mascate);Economie monoindustriala, reconversii dificile;Emigrare a resurselor umane adulte, calificate sinecalificate;Lipsa de locuri de munca /adecvate cereriiAxa 1 Creşterea calităţii vieţii prin asigurarea deservicii medicale de calitate, locuinţe sigure şisănătoase;Axa 2 Combaterea sărăciei şi a excluderii sciale,precum şi asigurarea unui grad de protecţie socialăcorespunzător grupurilor defavorizate;Axa 3 Dezvoltarea infrastructurii recreaţionale, deObiective specificeModernizarea şi îmbunătăţirea bazei tehnico-materialea serviciilor sociale existente :1. Dezvoltare de noi servicii sociale2. Promovarea valorilor culturale autohtone3. Diversificarea actului cultural4. Creşterea participării şi implicării ONG-urilor înprocesul decizional privind dezvoltarea socioeconomicăa municipiului Bistriţa5. Crearea cadrului adecvat desfăşurării acţiunilor devoluntariat6. Organizarea de către Primăria municipiului alicitaţiei de proiecte7. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţiiserviciilor de sănătatesport, educaţie, artă şi cultură pentru creşterea calităţiicapitalului uman al oraşului;Axa 4 Combaterea efectelor economice şi socialeale îmbătrânirii societăţii;Axa 5 Dezvoltarea parteneriatelor sociale pentrucreşterea gradului de coeziune economică şi socială;Axa 6 Asigurarea egalităţii şanselor prin învăţământşi educaţie de calitate.8. Revitalizarea şi înfiinţarea de noi baze sportivepentru sportul de sănătate şi agrement9. Cuprinderea tuturor copiilor în învăţământulpreşcolar10. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea unităţilor deînvăţământ11. Crearea de parteneriate între primărie şi sindicatevizând realizarea proiectelor rezultate din AgendaLocală 21 a municipiului Bistriţa

82MUNICIPIULII. PLANUL LOCAL DE ACÞIUNEII.1 Viziune ºi obiective generaleDezvoltarea Durabilă oferă o viziune pozitivă petermen lung a societăţii, mult mai prosperă şi carepromite un mediu mai curat, mai sigur, mai sănătos –o societate care furnizează o mai bună calitate a vieţiipentru pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţiinoştri. Punerea acesteia în practică necesită creştereasuportului economic, a progresului social şirespectarea mediului înconjurător, pentru ca politicasocială să sprijine performanţa economică.Eliminarea degradării mediului şi a consumuluiiraţional de resurse din dezvoltarea economică şisocială necesită o reorientare majoră a unor noiinvestiţii publice şi private, a unei tehnologii favorabileprotecţiei mediului. Planul local de dezvoltare durabilăar trebui să fie un catalizator pentru crearea politiciişi a opiniei publice în anii următori, motivând reformainstituţională şi schimbările în comportamentul colectivşi consumator, creând condiţii pentru fiecare afaceresă investească în soluţii inovatoare şi să creeze locuride muncă noi şi de mai bună calitate.Viziunea de dezvoltare pe termen lung a municipiuluiBistriţa este aceea de a asigura P R O S P E R I T A TE tuturor membrilor comunităţii, prin:Protecţia mediuluiRegenerare urbanăOcuparea forţei de muncăServicii de calitate în: administraţie, educaţie,sănătate, servicii publice, Parteneriat public – privat,legături regionale şi europeneEconomia resurselorReabilitarea Centrului istoricInfrastructură edilitară, de afaceri şi transport durabilTurism şi agrementAtragerea şi încurajarea investiţiilorTransparenţa deciziilorEgalitatea şanselor, coeziune economică şi socialăMunicipiul Bistriţa îţi propune să obţină, până în anul2015, prin implicarea tuturor sectoarelor comunităţiilocale în planificarea locala si in procesul de luare adeciziilor:• Asigurarea accesului tuturor locuitorilor la serviciide bază adecvate: educaţie, sănătate, locuinţă,energie, formare profesională, transport;• Crearea suportului pentru asigurarea nevoilor lanivel local, de la producţie la consum şi evacuare• Asigurarea dezvoltării economiei locale într-unmod care să nu ameninţe resursele naturale şimediul inconjurător;• Protejarea mediului prin adoptarea unei abordarieco-sistemice şi prin minimizarea utilizăriiresurselor naturale şi a terenului, a generării dedeşeuri şi emisii poluante şi prin încurajareabiodiversitatii;• Protejarea, prezervarea, protectia şi reabilitareavalorilor culturale, artistice şi istorice inclusiv aclădirilor, monumentelor, îmbunatatind şirespectand atractivitatea şi funcţionalitatea spaţiilorşi clădirilor;• Analiza situatiei municipiului Bistriţa şi evaluareaobiectivelor au condus la stabilirea unor obiectivegenerale prioritare pentru dezvoltarea pe termenmediu si scurt:• Îmbunătaţirea infrastructurii urbane şi creştereagradului de accesibilitate a cetăţenilor la aceasta;• Revitalizarea, reabilitarea şi punerea în valoare aCentrului istoric;• Dezvoltarea turismului prin diversificarea oferteituristice (creşterea ponderii turismului istoric şi acelui cultural, punerea în valoare a potenţialuluizonei şi stimularea valorificării sale)Dezvoltarea economică durabilă;

83BISTRITARegenerarea şi punerea în valoare a capitaluluinatural.II.2 Mãsuri de întãrire a capacitãþiiinstituþionalePentru îndeplinirea obiectivelor propuse în cadrulAgendei Locale 21, obiective care vizează dezvoltareadurabila a municipiului Bistriţa, este nevoie demobilizarea resurselor financiare şi umane, precum şide identificare mecanismelor celor mai eficiente deutilizare a acestora.Realizarea obiectivelor presupune întărirea capacităţiiinstituţionale a Primăriei Municipiului Bistriţa, atât lanivelul factorilor de decizie cât şi al celor de execuţie,atragerea resurselor financiare suficiente pentrurealizarea investiţiilor, îmbunătăţirea nivelului depregătire şi specializare a resurselor umane,identificarea celor mai eficiente posibilităţi decomunicare.II.2.1 Managementul resurselor umanePolitica eficientă de utilizare a resurselor umane:• obţinerea certificării calităţii serviciilor - ISO -900;• realizarea unei corelari intre cerintele din sistemulde administratie si capacitatile resurselor umaneexistente ;• fise ale postului actualizate in permanenta infunctie de necesitati;• realizarea unui regulament de organizare sifunctionare actualizat.Creşterea nivelului de pregătire profesională aangajaţilor primăriei• stimularea gradului de conştientizare a angajaţilorasupra importanţei activităţii fiecăruia;• realizarea unor schimburi de experienţă cu instituţiisimilare din alte localităţi, fie în ţară, fie în cadrulrelaţiilor cu oraşe partenere din străinatate;• stimularea financiară diferenţiată a angajaţilor înfuncţie de eficienţa activităţii desfăşurate.II.2.2 Eficientizarea comunicării şi managementuluiserviciilor• realizarea unei colaborări mai eficiente întrebirourile şi serviciile primăriei;• eficientizarea activităţii în cadrul direcţiilor,serviciilor şi birourilor primărieiII.2.3 Realizarea compatibilităţii instituţionale cuUE• Implementarea unei structuri instituţionale capabilesă se adapteze legislaţiei comunitare.• Aplicarea măsurilor de reformă în administraţiapublică localăII.2.4 Managementul relaţiei cu cetăţeniiAdministraţia locală a municipiului Bistriţa are învedere între obiectivele sale prioritare şi îmbunătăţirearaportului cetăţean – administraţie, ţinând cont decâteva principii fundamentale ale acestei relaţii:servicii oferite în folosul efectiv al cetăţenilor,transparenţa în luarea şi aplicarea deciziilor,participarea activă şi efectivă a societăţii civile laluarea deciziilor, politici şi metode eficiente decomunicare cu cetăţenii.Un alt obiectiv ar fi acela al elaborării şi implementăriiunui sistem de monitorizare a calităţii serviciilor oferitecetăţenilor şi a gradului de satisfacere a cerinţelorcomunităţii.• realizarea unui nivel calitativ superior al pregatiriiprofesionale prin participarea cel putin o data pean la programe de instruire (traininguri, cursuri,seminarii);• colaborarea cu alte institutii, organizatii pentrurealizarea unor cursuri de pregatire pe domenii aleadministratiei locale;• identificarea posibilitatilor de a atrage programe definanţare în domeniul perfecţionării resurselorumane.Motivarea şi responsabilizarea personalului

84MUNICIPIULIII. Proiecþia financiarãBugetul local reflectă, prin structura sa, atât lacapitolul cheltuieli cât şi la venituri, evoluţia activităţiieconomico-sociale a municipiului Bistriţa, care secircumscrie coordonatelor generale de dezvoltare asocietăţii româneşti.În vederea prognozării financiare a autorităţii locale, afost utilizată următoarea structură a bugetului (sumelesunt exprimate în mii lei):BUGETUL MUNICIPIULUI BISTRIŢACod rand 2001 2002 2003 2004A 0 1 2 3 4VENITURI TOTAL (02+16+….+22) 01 328,183,804 367,768,743 536,699,512 626,931,963Venituri curente (rd.03+15) 02 311,063,980 366,101,035 516,184,006 611,531,602Venituri fiscale (rd.04+11) 03 251,973,490 322,579,418 464,029,603 542,512,406Impozite directe( rd.05 la rd.10) 04 124,541,245 157,927,450 180,972,446 246,462,605Impozit pe profit 05 377,001 21,389 -14,122 0Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 06 95,482,734 116,622,924 120,564,963 163,694,001Impozite si taxe de la populatie 07 15,120,566 21,752,047 29,557,346 34,281,582Taxa pe teren 08 377,213 396,167 1,173,026 108,730Impozitul pe clădiri şi teren de la persoanele juridice 09 9,845,490 14,678,559 24,925,428 43,923,876Alte impozite directe 10 3,338,241 4,456,364 4,765,805 4,454,416Impozite indirecte (rd.12 la rd.14) 11 127,432,245 164,651,968 283,057,157 296,049,801Impozitul pe spectacole 12 18,966 10,258 267,067 180,085Sume defalcate din TVA 13 126,042,100 162,741,932 252,524,038 257,550,914Alte impozite indirecte 14 1,371,179 1,899,778 30,266,052 38,318,802Venituri nefiscale 15 59,090,490 43,521,617 52,154,403 69,019,196Venituri din capital 16 15,030,846 1,667,708 1,438,638 6,686,837Subvenţii de la bugetul de stat 17 1,988,978 0 1,000,000 5,300,000Subvenţii de la alte bugete 18 0 0 0 0Subvenţii din bugetul local 19 0 0 0 0Donaţii şi sponsorizări 20 0 0 0 336,656Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate 21 100,000 0 15,000,000 0Fonduri externe nerambursabile 22 0 0 3,076,868 3,076,868CHELTUIELI TOTALE (rd.24+30+…+33) 23 326,631,486 370,500,788 519,958,196 591,083,275Cheltuieli curente(rd.26+…..+29) 24 293,341,349 352,026,244 476,956,978 527,636,487Cheltuieli de personal 25 153,782,251 191,027,269 231,784,936 288,946,520Cheltuieli materiale şi servicii 26 103,908,085 98,441,566 155,960,353 183,735,972Subvenţii 27 23,261,427 31,035,088 67,590,321 40,445,787Transferuri 28 12,389,586 31,522,321 20,022,429 12,389,586Dobânzi 29 0 0 1,598,939 2,118,622

85BISTRITACheltuieli de capital 30 33,290,137 18,474,544 40,001,218 57,446,788Împrumuturi acordate 31 0 0 0 0Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioanela credite 32 0 0 3,000,000 6,000,000Rezerve 33 0 0 0 0În determinarea prognozei veniturilor bugetului local vom folosi coeficienţii de creştere a impozitelor şi taxelor locale care se stabilesc prin H.G. şicoeficienţii de creştere a veniturilor bugetului local pe perioada 2001-2005Coeficientul de creştere "K" se determină având în vedere :• coeficientul de creştere al impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2005 "K0" este de aproximativ 1,06• coeficientul de creştere a veniturilor bugetului local aferentă anilor 2002/2001 "K1" este de 1,12• coeficientul de creştere a veniturilor bugetului local aferentă anilor 2003/2002 "K2" este de 1,45• coeficientul de creştere a veniturilor bugetului local aferentă anilor 2004/2003 "K3" este de 1,16• coeficientul de creştere a veniturilor bugetului local aferentă anilor 2005/2004 "K4" este de 1,22Media de creştere se determină astfel :De aici rezultă K=(K0+K1+K2+K3+K4)/5 => 1.21Cod rand 2005 2006 2007 2008A 0 1 2 3VENITURI TOTAL (02+16+….+22) 01 769,801,720 859,515,901 1,040,014,240 1,258,417,231Venituri curente (rd.03+15) 02 701,858,320 849,248,567 1,027,590,766 1,243,384,827Venituri fiscale (rd.04+11) 03 590,173,050 714,109,391 864,072,363 1,045,527,559Impozite directe( rd.05 la rd.10) 04 285,456,690 345,402,595 417,937,140 505,703,939Impozit pe profit 05 0 0 0 0Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 06 198,156,690 239,769,595 290,121,210 351,046,664Impozite şi taxe de la populaţie 07 33,000,000 39,930,000 48,315,300 58,461,513Taxa pe teren 08 0 0 0 0Impozitul pe clădiri şi teren de la persoanelejuridice 09 48,600,000 58,806,000 71,155,260 86,097,865Alte impozite directe 10 5,700,000 6,897,000 8,345,370 10,097,898Impozite indirecte (rd.12 la rd.14) 11 304,716,360 368,706,796 446,135,223 539,823,619Impozitul pe spectacole 12 500,000 605,000 732,050 885,781Sume defalcate din TVA 13 262,516,360 317,644,796 384,350,203 465,063,745Alte impozite indirecte 14 41,700,000 50,457,000 61,052,970 73,874,094

86MUNICIPIULVenituri nefiscale 15 111,685,270 135,139,177 163,518,404 197,857,269Venituri din capital 16 7,000,000 8,470,000 10,248,700 12,400,927Subvenţii de la bugetul de stat 17 0 0 0 0Subvenţii de la alte bugete 18 0 0 0 0Subvenţii din bugetul local 19 0 0 0 0Donaţii şi sponsorizări 20 1,485,400 1,797,334 2,174,774 2,631,477Împrumuturi 21 131,000,000Fonduri externe nerambursabile 22 28,458,000CHELTUIELI TOTALE (rd.24+30+…+33) 23 769,801,720 859,515,901 1,040,014,240 1,258,417,231Cheltuieli curente(rd.26+…..+29) 24 613,674,382 750,592,002 890,646,322 1,062,742,050Cheltuieli de personal 25 335,735,075 406,239,441 491,549,723 594,775,165Cheltuieli materiale şi servicii 26 221,767,947 268,339,216 324,690,451 392,875,445Subvenţii 27 32,409,000 39,214,890 36,450,017 34,104,520Transferuri 28 16,362,360 19,798,456 23,956,131 28,986,919Dobânzi 29 7,400,000 17,000,000 14,000,000 12,000,000Cheltuieli de capital 30 137,927,338 96,923,899 139,367,918 170,675,181Împrumuturi acordate 31 0Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şicomisioane la credite 32 16,400,000 12,000,000 10,000,000 25,000,000Rezerve 33 1,800,0004.Obiective specifice şi proiecte identificate4.1. Capital naturalNr.Crt.ObiectivespecificeFinanţare :PrimărieAlte resurseTitlul ProiectuluiValoareestimativă(euro)Perioadade timpDepart.Resp.ParteneriatMonitorizare1 2 3 4 5 6 7 8 91. Conservarearesurselor(bunurilor şiserviciilor)oferite decomponentelecapitaluluinatural: aer,apă, sol,vegetaţie,faună.Program ISPA- 75 % UE- 25 %împrumut BEISurse propriiSurse proprii1.1. Tratarea nămolurilor rezultateîn procesul tehnologic de tratare aapei430.600 2005-2008RAJA B-N“AQUABIS”1.2. Studiu de soluţie pentrutreapta de nitrificare-denitrificaredin cadrul staţiei de epurare 1.050 2005 RAJA B-N“AQUABIS”1.3. Studiu privind reducereaazotului şi fosforului prin utilizareazeoliţilor 3.600 2005-2006RAJA B-N“AQUABIS”Universitatea“Politehnica”TimisoaraSC“PURAQUA”Cluj-NapocaConsiliullocalBiroul AL 21ConsiliullocalBiroul AL 21ConsiliullocalBiroul AL 21

87BISTRITA2. Creştereacalităţiifactorilor demediu (aer,apă sol,zgomot) înconformitatecu normeleşi legislaţiaUE.Surse propriiSurse propriiSurseproprii,Crediterambursabile2.1. Completarea dotăriilaboratoarelor din staţia de tratarea apei 80.500 2005-20082.2. Completarea dotăriilaboratorului staţiei de epurare aapei2.3. Modernizarea şi reabilitareainstalaţiilor tehnologice din secţiaturnătorie oţel şi realizarea unuiprogram de monitorizare a soluluişi a apelor freatice133.500 2005-2008RAJA B-NAQUABISRAJA B-NAQUABIS70.000 2007 SC ARIO SAConsiliullocalBiroul AL 21ConsiliullocalBiroul AL 21ConsiliullocalBiroul AL 21Surse propriiFonduriNerambursabileCreditebancare2.4. Reducerea poluării atmosfereidatorită emisiilor de noxe218.0002005-2007SC ARIOSC MEBISSC RAALConsiliullocalBiroul AL 21FondurinerambursabileBuget local2.5.Realizarea hărţii acustice amunicipiului Bistriţa 30.0002007-2009PMBConsiliullocalBiroul AL 21Buget localSurse propriiFondurinerambursabile2.6. Realizarea sistemuluiinformaţional –operativ pentrusupravegherea calităţii aerului şiinformarea publicului prininstalarea unor panouri de afişaj120.0002005-2010PMBAPM BNConsiliullocalBiroul AL 213. Reducereaimpactuluiasupramediului prinimplementareaunuisistemintegrat degestionare adeşeurilor.Buget judeteanBuget localFonduri ISPASurse propriiagentieconomici3.1. Sistem integrat de gestionarea deşeurilor pentru zona Bistriţa3.2. Refacerea ecologică azonelor de influenţă a depozitelorde deşeuri din Bistriţa şi redareasuprafeţelor de teren ocupate dedepozite folosinţei iniţiale aterenurilor20.000.0001.000.0002005 -20072007-2010CJ BNCL BistritaSC CodrisorSC UrbanaConsiliullocalBiroul AL 21ConsiliullocalBiroul AL 21Fonduri propriiBuget judetean3.3.Realizarea unui sistemintegrat de gestionare a deşeurilorspitaliceşti inclusiv un incineratorecologic800.000 2007CJDSPConsiliullocalBiroul AL 21

88MUNICIPIUL4.Îmbunătăţirea din punctde vederecalitativ aspaţiilorverzi urbaneexistente şiamenajareade noi spaţiiverzi şi deagrement.Creştereasuprafeţeitotale aspaţiilorverzi înintravilanulmunicipiuluiBistriţa.Buget local4.1 Amenajarea unui scuar înzona Independenţei Sud (CasaAlbă), pe o suprafaţă de 1 ha;150.000 2005-2006PMBConsiliullocalBiroul AL 214.2.Extinderea suprafeţelor despaţii verzi şi dezvoltareaperdelelor de protecţie şialiniamentelor stradale- mărirea suprafeţelor de plantaţiifloricole anuale şi bienale înzonele deficitareBuget local- îmbunătăţirea sortimentuluidendrofloricol- elaborarea unui regulament depază şi protecţie a spaţiilor verzi,în vederea conservării acestora250.0002005-2010PrimăriamunicipiuluiBistritaConsiliullocalBiroul AL 21- program multianual de plantăriarbori- amenajarea peisagistică pentrupromenadă a malurilor râuluiBistriţa- amenajarea din punct de vederepeisagistic a zonei de agrementMHC, pe o suprafaţă de 2 ha5. Creştereasuprafeţeipădurilor curol deprotecţie şiagrementdin jurulmunicipiuluiBistriţa.Surse propriişi fonduriNerambursabileSurse propriişi fonduriNerambursabile5.1. Amenajarea pentru agrementa Pădurii Schullerwald şi a CaseiNaturii» 329.5005.2. Amenajare zonă de agrementlac Slătiniţa 80.0002005-20092007-2010Ocolul Silvical Mun.BistriţaOcolul Silvical Mun.BistriţaConsiliullocalBiroul AL 21ConsiliullocalBiroul AL 21Surse propriişi fonduriNerambursabile5.3. Constituirea perimetreameliorare prin împădurireaterenurilor degradate proprietateamunicipiului Bistriţa80.0002006-2010Ocolul Silvical Mun.BistriţaConsiliullocalBiroul AL 21

89BISTRITA5.Creştereasuprafeţeipădurilor curol deprotecţie şiagrementdin jurulmunicipiuluiBistriţa.ProgramulLIFEBuget localSurse proprii6.2. Scheme de consultanţă peprobleme de protecţia mediului şieducaţie ecologică pentrumunicipiul Bistriţa 300.0006.3. Mediatizarea (şi marcarea)evenimentelor din calendarulecologic.1.200/an2007-20132005-2014CCIA BN-DSPAAPM BNPrimăriaBistriţaParteneriatconformprogramuluiConsiliullocalBiroul AL21Colegiul deConducereCCIA BNConsiliullocalBiroul AL 216.4. Elaborarea unor studii de riscde sănătate asociate calităţiifactorilor de mediu- 2005APMBistriţa-NăsăudD.S.PConsiliullocalBiroul AL 216.5. Elaborarea strategiilor dediminuare a costurilor de sănătateasociate factorilor de mediu- 2005APMD.S.PConsiliullocalConsiliullocalBiroul AL 21Surse proprii6.6. Conştientizarea comunităţiilocale privind mijloacele deprevenire a îmbolnăvirilor datorităpoluării factorilor de mediu.1.000 2005APMD.S.P.ConsiliullocalBiroul AL 216.7. Implementarea sistemului demanagement al calităţii pentruactivităţile de protecţia mediuluiISO-1400110.0002007-2008PMBConsiliullocalBiroul AL 214.2. Capital antropicNr.crt.Obiective specificeSursefinanţaredeTitlul proiectuluiValoareaestimată€Perioadade timpDepartamenteresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluare1Crearea şidezvoltarea unormecanismeeficiente decreştere acompetitivităţiiagenţiloreconomici, prinsusţinereadezvoltării şiaplicării inovaţieitehnologice;UE+ fonduripropriiFonduripropriiFonduristructuraleFonduriprivateBuget local1.1.Crearea unui parteneriat cuUniversităţi tehnice în vedereaimplicării locale în Programulcadru 7 al UE1.2.Crearea de mecanisme deinformare cu privire la schemede finanţare naţională pentrutransfer tehnologic şisusţinerea firmelor înaccesarea de astfel deprograme1.3. Înfiintarea unui centru deinovare tehnologica500.00010.0002005 -20132005 -2014500.000 2007-2013PMB:CCIADSPAPMB:CCIADSPAPMB:CCIABN:DSPABN:BN:PMBCCIA BNUGIR 1903UTCPMBCCIA BNPMBCCIA BNUGIR 1903UniversitatiConsiliulLocalBiroul AL21Colegiul deConducereCCIAConsiliulLocalBiroul AL21Colegiul deConducereCCIAConsiliulLocal BiroulAL21Colegiul deConducereCCIA

90MUNICIPIULNr.crt.Obiective specificeSursefinanţaredeTitlul proiectuluiValoareaestimată€Perioadade timpDepartamenteresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluare2Susţinerea creăriişi dezvoltării unorstructurispecializate înasigurarea deconsultanţă/formarecontinuă îndomenii prioritizatepentru dezvoltareade afaceri durabile;FonduriPhareBuget localFonduristructurale +fonduri locale2.1. «MarketiNV- Reţea deCentre de Marketing Regionalşi microincubatoare pentruafaceri în regiunea Nord -Vest2.2. Centru de afaceri cuplatcu un Incubator de afaceripentru prelucrarea produselordin mase plastice şi cablajeelectrice2.300.000 2006-2008 PMB1.500.000 2007-2013CCIABN :DSPACL BistriţaCL BaiaMareCL DejParteneriatpublicPrivatConsiliulLocal BiroulAL21ConsiliulLocalBiroul AL21Colegiul deConducereCCIA3Susţinerea creăriiunor facilităţidirecţionate pecreştereacapabilităţiitehnologice,retehnologizarea şieficientizareaproducţiei, cuaccent pedomeniileindustriale cheieale judeţului;ProgramulCadru 7Fonduripublice+private locale3.1. Realizarea unui centru deconsultanţă pentru inovaţiatehnologică şi înscrierea sa înreteaua BIC 300.000 2007-20133.2. Realizarea unui studiu deimpact privind necesarul detehnologie inovativă înmunicipiul Bistriţa20.000 2006-2008CCIA BN-DSPAPMBCCIA MBUGIR 1903ParteneriatEuropeanICPEBistriţaParteneriatpublic privatConsiliulLocalBiroul AL21Colegiul deConducereCCIAConsiliulLocalBiroul AL21ComitetexecutivCCIA BN4Îmbunătăţireamăsurilor active deocupare cainstrument sistemicpentru încurajareaocupării forţei demuncă şi creştereacapabilităţiiacesteia deadaptare la nevoileîn continuă evoluţiede pe piaţa muncii;FonduriPHARESocratesGrundtvig 2Fondul lEuropean dedezvoltareFED4.1. Creşterea calităţiiserviciilor de consultanţă şimediere a muncii4.2. Dezvoltarea abilităţilor debază pentru persoanele adulte:4.3. Crearea unui centru pilotde dezvoltare a resurselorumane54.000 2005CCIA MB-CCIA MB+DSPAPMB10.000 2005-2006 CCIA MB CCIA MBParteneriat200.000 2007-2013 CCIA MB- CFP e conformprogramuluiConsiliulLocalBiroul AL21ComitetexecutivCCIA BNConsiliulLocalBiroul AL21ComitetexecutivCCIA BNConsiliulLocalBiroul AL21ComitetexecutivCCIA BN5 Susţinerea creăriiunei strategii localede asigurare a unorfacilitatiinvestitorilor localicare in estesc înFonduriproprii (bugetlocal +fonduriprivate)5.1.Identificarea şi creareaunei baze de date cuspecialişti care pot asiguraconsultanţă Consiliului local10.000 2006-2014 PMB Parteneriatpublic privatConsiliulLocalBiroul AL21

91BISTRITANr.crt.Obiective specificeSursefinanţaredeTitlul proiectuluiValoareaestimată€Perioadade timpDepartamenteresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluarecare investesc îndezvoltare lanivelul municipiului;Fonduriprivate5.2. Utilizarea Mitului Draculapentru atragerea unor investiţiiîn turism10.000 2005-2014PMBAsociaţiapatronatului dinturism Bistriţa -NăsăudParteneriatpublicprivatConsiliulLocalBiroul AL216. Crearea sidezvoltarea unorprograme dereabilitare a reteleide drumuri aleorasului şi acartierelor sale,precum şioptimizareatransportului publiclocal;FonduristructuraleBuget localFonduristructuraleBuget local6.1. Modernizare străzi cartierenoi (drumuri de pământ şipietruite)Suprafaţa = 307.586 mpStrăzi = 766.2 Modernizarea drumurilorde legătură cu localităţilecomponente9.000.000 2006-2014 PMB2.260.000 2005-2014 PMBConsiliulLocalBiroul AL 21ConsiliulLocalBiroul AL 21Buget localCreditebancare6.3. Program multianual dereabilitare străzi, trotuare şiparcări2.000.0002005 -2008PMBConsiliulLocalBiroul AL 21Buget localFondulspecial aldrumurilor6.4. Reabilitarea şi extindereadrumului de centură (DrumulCetăţii – 7 km) 2.000.000 2006-2007 PMBConsiliulLocalBiroul AL 21SCProditermBuget local6.5. Inventar GIS-Cadastrulimobiliar, edilitar şi deconstituire a bazei de dateurbane100.0002004-2007PrimăriamunicipiuluiBistriţaRAJAAquabisRomtelecomRomgazConsiliullocalBiroul AL 21SCElectricaBugetul local6.6. Modernizarea principalelor5 staţii de aşteptare acălătorilor13.160 2006 PMBConsiliulLocalBiroul AL 21Bugetul local6.7. Înlocuirea tuturorindicatoarelor de staţii şiafişarea programelor detrecere prin staţie aautobuzelor6.580 2006 PMBConsiliulLocalBiroul AL 21Cofinanţare –bugetul local-operator detransport6.8. Dispecerizarea unitară aîntregului program detransport. 2.630 2006PMBOperatoriitransportdeConsiliulLocalBiroul AL 21Cofinanţare –bugetul local-operator detransport6.10. Realizarea de noisisteme de informare acălătorilor audio şi vizuale înmijloacele de transport şi instaţiile de aşteptare2.630 2006PMBOperatoriitransportdeConsiliulLocalBiroul AL 21

92MUNICIPIULNr.crt.Obiective specificeSursefinanţaredeTitlul proiectuluiValoareaestimată€Perioadade timpDepartamenteresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluare6.Operatorii detransport6.11. Înlocuirea tuturorautovehiculelor vechi (intenspoluante) cu autovehicule caresă îndeplinească condiţiile depoluare cel puţin EURO 2394.737 2005OperatoriitransportdeConsiliulLocalBiroul AL 21Cofinanţare –operat. detransport- fonduricomunitare6.12. Dotarea vehiculelor cucontoare automate de călători157.895 2007PMBOperatoriitransportdeConsiliulLocalBiroul AL 21Cofinanţare –operat. detransport- fonduricomunitare6.13. Dotarea cu sistem depoziţionare globală avehiculelor ( GPS )1.052.632 2008PMBOperatoriitransportdeConsiliulLocalBiroul AL 21Cofinanţare –operat. detransport- fonduricomunitare6.14. Dispecerizareacentralizată, urmărirea moduluide exploatare şi reglareacomputerizată a traficuluiaferent transportului publiclocal de persoane.394.737 2008PMBOperatoriitransportdeConsiliulLocalBiroul AL 21Cofinanţare –operat. detransport- fonduricomunitare6.15.Realizarea unui sistemcomputerizat de informare acălătorilor şi comunicare cuclienţii657.895 2008PMBOperatoriitransportdeConsiliulLocalBiroul AL 21Operatorii detransport6.16.Dotarea cu 3 autovehiculede transport special amenajatepentru transportul persoanelorcu handicap.144.737 2006PMBOperatoriitransportdeConsiliulLocalBiroul AL 217.Consiliul localSC ProditermSA7.1.Contorizare, informatizareşi dispecerizare conducere şigestiune sistem1.052.632 2005-2006SCSAProditermConsiliulLocalBiroul AL 21Creşterea eficienţeienergetice la toatenivelele:producerea,transportul,distribuţia şiutilizarea energieiConsiliul localCreditfurnizorBugetul destatParteneriprivati7.2.Modernizare UzinaTermică -Cogenerare 10Mwe7.368.421 2005-2009SCSAProditermParteneriatpublic-privatConsiliulLocalBiroul AL 21AlocatiiguvernamentaleCreditsindicalizatSC ElectricaSA7.3. Electrificare ans. delocuinţe str. Subcetate, ValeaCastailor, Drumul Tarpiului,str.Caisului, Dupa Cetate,Compozitorilor, R.C. Bucur,Viişora-Ratul Crainimat,Drumul Dumitrei Nou, Sigmir416.6062004 -2005SCSAElectricaConsiliulLocalBiroul AL 21

93BISTRITANr.crt.Obiective specificeSursefinanţaredeTitlul proiectuluiValoareaestimată€Perioadade timpDepartamenteresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluare7.Surse proprii7.4.MiniSCADA în staţiile detransformare Bistriţa10.526 2005SCSAElectricaConsiliulLocalSurse proprii7.5. Sisteme de automatizare adistribuţiei1.424.210 2008-2014SCSAElectricaConsiliulLocalBiroul AL 21Fonduri UEBuget local7.6. Reabilitarea termică aimobilelor aparţinânddomeniului public almunicipiului Bistriţa - Auditenergetic300.000 2006-2009 PMBConsiliulLocalBiroul AL 21Buget local7.7. Reabilitare iluminat publicprin înlocuirea corpurilor deiluminat cu eficienţă luminoasăscăzută (116 pietonale+373stradale, pe 65 străzi)92.000 2005 PMBConsiliulLocalBiroul AL 21FonduriUEBuget local7.8. Plan de acţiune energeticădurabilăProiect BELIEF50.000 2006-2010 PMBEnergie -CiteConsiliulLocalBiroul AL 218 Analizareaposibilităţii realizăriiîn zonă, a unuiaeroport pentruavioane tip charter;Fonduriprivate8.1.Studiu de fezabilitateprivind realizarea unui aeroporttip charter 20.000 2006 PMBParteneriatpublic -privatConsiliulLocalBiroul AL 219. Reabilitareareţelelor dealimentare şidistribuţie autilităţilor la nivel deoraş şi cartiereSC ProditermSAAlte surse(consumatori)9.1. Reabilitarea distribuţiei dinsubsol şi coloane pe casascării cu distribuţie orizontală1.052.600 2005-2008SCSAProditermSCProditermSAConsumatoriiConsiliulLocalBiroul AL 21Consiliul localBistriţaSC ProditermSAAlte surse(consumatori)9.2. Micropuncte termice laconsumatori cu reţea termicăprimară de alimentare3.684.210 2005-2009SCSAProditermConsiliulLocalBiroul AL 21Surse proprii9.11. Modernizare baterie decondensatori Staţia detransformare 110/20 kV Bistriţa31.579 2006SCSAElectricaConsiliulLocalBiroul AL 21Surse proprii 9.12. Modernizare cabluri 20kV iesire Staţia deTransformare31.579 2006SCSAElectricaConsiliulLocalBiroul AL 21Surse proprii 9.13. Modernizare PCTZBistriţa63.158 2006-2007SCSAElectricaConsiliulLocalBiroul AL 21

94MUNICIPIULNr.crt.Obiective specificeSursefinanţaredeTitlul proiectuluiValoareaestimată€Perioadade timpDepartamenteresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluareSurse proprii 9.14. Modernizare LEA j.t.Zona Centru Nou7.895 2006SCSAElectricaConsiliulLocalBiroul AL 21Surse proprii9.15. Reabilitare cabluri dejoasă tensiune684.210 2008-2014SCSAElectricaConsiliulLocalBiroul AL 21Surse proprii9.16. Reabilitare cabluri demedie tensiune378.947 2008-2014SCSAElectricaConsiliulLocalBiroul AL 21Surse proprii9.17. Reabilitare cabluri detransformare368.421 2008-2014SCSAElectricaConsiliulLocalBiroul AL 21Surse proprii 9.18. Reabilitări staţii detransformare842.105 2008-2014SCSAElectricaConsiliulLocalBiroul AL 219.ProgramISPA- 74,5 % UE9.19. Reabilitarea şi extindereasistemului de alimentare cuapă şi a reţelei de canalizare înzona oraşului Bistriţa6.993.515 2005-2009RAJA B-N“AQUABIS”ConsiliulLocalBiroul AL 21- 25 %împrumut BEI- 0,5 % sursepropriiSurse proprii9.20. Extindere reţelecanalizare în municipiul Bistriţa7.895 2005RAJA B-N“AQUABIS”ConsiliulLocalBiroul AL 21Surse proprii9.21. Reabilitări reţele apă înmunicipiul Bistriţa39.474 2005RAJA B-N“AQUABIS”ConsiliulLocalBiroul AL 21Buget localFonduristructurale9.22. Extinderea reţelei deiluminat public (92 străzi)1.757.500 2005-2014PrimăriamunicipiuluiBistriţaConsiliulLocalBiroul AL 21Fonduriprivate9.23. Extinderea reţelei dealimentare cu gaze naturale alocalităţilor Slătiniţa şi Sărata905.573 2006-2010PrimăriamunicipiuluiBistriţaParteneriatpublic -privatConsiliulLocalBiroul AL 2110.Dezvoltareainfrastructuriipentru afaceri însensul susţineriidezvoltării uneipieţeaintermediarilor devalori mobiliare;Fonduriproprii(bugetlocal +fonduriprivate10.1. Realizarea unei strategiipentru dezvoltarea serviciilorprivind piaţa de valori mobiliareîn municipiul Bistriţa5000 2006PMB+MBCCIAParteneriatpublic privatConsiliulLocalBiroul AL 21

95BISTRITANr.crt.Obiective specificeSursefinanţaredeTitlul proiectuluiValoareaestimată€Perioadade timpDepartamenteresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluare11.Scheme depromovare aproduselor localealimentare şinealimentare şi deartizanat ;Buget localFonduriprivateFonduripublice11.1. Crearea unor evenimentespeciale pentru promovareameşteşugurilor susţinute derealizarea unui catalog pentruprodusele locale de artizanattradiţional al zonei11.2. Încurajarea dezvoltăriiunor produse tradiţionalelocale şi sprijinirea desfaceriiacestora cu ocazia unormanifestări publice50.000 2006-200820.000 2006-2008PMB + CCIABNPMB + CCIABNParteneriatpublic privatParteneriatpublic privatConsiliulLocalBiroul AL 21ConsiliulLocalBiroul AL 2112.Susţinerea unorstrategii depromovare aoraşului la nivelEuropean în scopulatragerii deinvestiţii străine;Fonduripublice locale(buget local +fonduriprivate)12.1.Identificarea şi formareaunei echipe de lobby pentrupromovarea municipiuluiBistriţa şi punerea la dispoziţiaacestora de materiale deprezentare a municipiului atâtpe suport magnetic cât şi pesuport electronic în limbi decirculaţie la nivel european.100.000 2005-2006PMB + CCIABN + ONGParteneriatpublic privatConsiliulLocalBiroul AL 2113.Susţinereadezvoltării unorprograme deformareprofesională pentruforţa de muncăabsorbită dedomeniile cheie dinmunicipiu şi judeţ;Fondul SocialEuropeanPHAREFondul SocialEuropeanFonduriPhare13.1.Dezvoltarea Centrului deformare profesională a adulţilor13.2.Susţinerea promotorilorlocali prin dezvoltarea departeneriate durabile îndomeniul formării profesionale13.3. Calificare în meseria deconfecţioner cablaje auto500.000 2007-2013 CCIA MB500.000 2007-2014 PMB35.000 2005-2006 CCIA MBParteneriate conformprogramuluiParteneriate conformprogramCCIA BNGSEIBNConsiliulLocalBiroul AL21ComitetexecutivCCIA BNConsiliulocalBiroul AL 21ConsiliulocalBiroul AL 2114. Susţinerea atrageriiunor lanţuri demagazine de tipCASH&CARRY înimediata apropierea municipiului.FonduriprivateFonduriprivate14.1.Studiu de fezabilitateprivind posibilitatea amplasăriiunui magazin tip Cash&Carry5000 2006-2007 PMB14.2.Realizarea unuisupermarket pe razamunicipiului Bistriţa 1.550.000 2004-2005InvestitorprivatParteneriatpublic privatConsiliulocalBiroul AL 21ConsiliulLocalBiroul AL 21

96MUNICIPIUL4.3.Turism urbanNr.Crt.ObiectivespecificeFinanţare :PrimărieAlte resurseTitlul ProiectuluiValoareestimativăProiectPerioada detimpInstituţiileDepartamenteleresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluare1 2 3 4 5 6 7 8 91. Reabilitareaşi punerea învaloare amonumentelor istorice şizonelor deprotecţie aleacestora cuatenţie lapericolulpierderiiautenticităţii,coerenţeişi,deci aatractivităţiipatrimoniuluilocal.Buget localFonduristructuraleBuget localBugetjudeţeanBugetul destat - FondulNaţionalpentruCultură1.1.Program dereabilitare, restaurare şiconservare amonumentelor istorice,inclusiv a zonelor deprotecţie a acestora şiatragerea de fonduripentru realizareaacestora, incluzând şiStudiul pieţelormedievale1.2.Finalizarea lucrărilorde reabilitare a Bisericiievanghelice şiorganizarea uneicampanii de strângere defonduri pentru aceasta.5.000.000 2005-2010 PMBDJCCPNC1.473.600 2005-2007 PMBCJConsistoriulBisericiievanghelicePublic -privatParteneriatONG-uriConsiliu localBiroul AL 21Consiliu localBiroul AL 21Alte surseBuget localSurse proprii1.3.Program deinventariere şi stabilire adestinaţiilor şifuncţiunilor, a dotăriloredilitare a tuturormonumentelor şi azonelor protejate5.000 2006 PMBRAJA AquabisSC Electrica SASC DistrigazDJCCPNC BNConsiliu localBiroul AL 21Buget localSurse proprii1.4 Reabilitare iluminatstradal în Centrulistoric(studiu defezabilitate, proiecttehnic, execuţie)200.000 2005-2009 PMBSC Electrica SAConsiliu localBiroul AL 21Buget localBuget local1.5. Actualizare PlanUrbanistic Zonal, Zonade rezervaţie istorică şide arhitectură Bistriţa1.6. Elaborarea unuistudiu privind păstrareaaspectului arhitecturaltradiţional al Centruluiistoric, luând înconsiderare detalii:culori, tencuieli, porţi,obloane, ferestre etc. -Ghid pentru realizarea lor8700 2005 PMB Consiliu localBiroul AL 2110.000 2006 PMB Consiliu localBiroul AL 21

97BISTRITABuget local1.7. Elaborarea unuiProgram pentruidentificarea reclamelorneadecvate din Centrulistoric şi înlocuireaacestora, de către agenţiieconomici cu reclameadecvate specificuluiimobilelor1.8. Iniţierea unuiprogram pentrudesfiinţarea anexelorgospodăreşti insalubredin curţile imobilelor2.000 2005-2007 PMB Consiliu localBiroul AL 21- 2005-2006 PMB Consiliu localBiroul AL 211.9. Amenajarea unuiMuzeu medieval (armurimedievale, obiecte şimobilier medieval) înTurnul Dogarilor10.000 2005-2006 PMBBisericaevanglelicaMuzeul judeţeanParteneriatpublic-privatConsiliu localBiroul AL 212 Adoptareaunui programde acţiunepentru zoneleprotejate cumăsuri,proiecte şiresponsabilităţi îndomeniile:locuire,infrastructurătehnică, spaţiipublice, trafic,turism,comerţ,prestăriservicii,meşteşuguri,întreprinderimici;Buget localSurse propriiBuget localFonduristructurale2.1.Efectuarea unuistudiu şi punerea lui înpractică privindmodernizareainfrastructurii, esalonarealucrărilor, şi adoptareaunor soluţii de durată încontextul păstrăriicoeziunii arhitecturaleintegrate (canalevizitabile, tuburi deracordare, soluţii tehnicede branşare.etc)2.2.Inventarierea unorterenuri disponibile,trecerea lor în domeniulpublic şi realizarea unorparcări, pentru turişti şiautocare, adiacente (înexteriorul) Centruluiistoric10.000 2006-2008 PMBRAJA AquabisSC Electrica SASC DistrigazRomtelecomAstralConsiliu localBiroul AL 211.500.000 2006-2008 PMB Consiliu localBiroul AL 213 Dezvoltareareţelei detraficinterregionalşi european,rezolvareadisfuncţionalităţilor încirculaţiarutieră şi astării arterelorde circulaţie,particularizarea circulaţiei(poduri, pistede biciclişti);Buget localFonduristructuraleBuget localBuget local3.1.Amenajare parcări cupuncte de informarepentru autovehicule cugabarit mare, parcăriamplasate la intrările dinoraş, cu racordulacestora la transportul incomun3.2.Realizare pod pesterâul Bistriţa –Independenţei Sud şiMHC: - studiu defezabilitate; proiecttehnic; execuţie.3.3.Amenajare pistepentru biciclete petraseul continuu:Independenţei –Parc –Valea Ghinzii, studiu defezabilitate , proiecttehnic şi execuţie1.500.000 2006-2010 PMB Consiliu localBiroul AL 21500.000 2007-2010 PMB Consiliu localBiroul AL 21100.000 2006-2007 PMB Consiliu localBiroul AL 21

98MUNICIPIUL4 Restricţionarea şi, treptat,eliminareatraficuluimotorizat dinperimetrulCentruluiIstoricBistriţa;rezervarealocurilor deparcare înaria protejată;UE PhareBuget localBuget localFonduristructurale4.1.Proiect BistritzZentrum - Amenajarepietonal str. LiviuRebreanu4.2.Extindere pietonal înîn Centrul istoric etapa aII a: studiu defezabilitate; proiecttehnic; execuţie296.455 2004-2006 PMB Consiliu localBiroul AL 211.500.000 2006-2009 PMB Consiliu localBiroul AL 215 Reconsiderarea aspectuluigeneral aloraşului /remodelareaşi reabilitareafonduluiconstruitexistent şi aspaţiilorpublice;Buget localBuget local5.1.Program derestructurare aansamblurilor existentecu locuinţe colective pebaza actualizăriidocumentaţiilor deurbanism ce au stat labază ( analizare si soluţiipentru faţade, extinderietc)5.2.Proiect pentrurestructurarea PieţeiMihai Eminescu învederea realizării uneiparcări subterane şianaliza oportunităţiiamplasarii Monumentuluieroilor neamului în acestspaţiu15.000 2006-2008 PMB Consiliu localBiroul AL 21300.000 2005-2008 PMB Consiliu localBiroul AL 21Buget local5.3.Reabilitare fântâniarteziene şi propuneri noi50.000 2006-2008 PMB Consiliu localBiroul AL 216Amenajareamalurilorrâului Bistriţa,între Unireaşi Sărata,legareaacestora destructuraverde aoraşuluiistoric şiincluderea înzona deagrement aoraşului adealuluiSchifferberg;Buget localFondurinerambursabile6.1. Reabilitarea ParculuiMunicipal , extinderea luipe Dealul Codrişor(25 ha) şi realizarea unuiMuzeu multietnic în aerliber al satelortransilvane2.500.0002005-2008 PMBConsiliul localBiroul AL 21FonduristructuraleBuget local6.2.Realizarea uneifaleze a râului Bistriţaîntre Unirea şi Sărata1.000.0002006-2010PMBConsiliu localBiroul AL 21

99BISTRITA7 Manifestări şievenimenteculturalevalorificândcadrul istoric;Perpetuareatradiţieimulticulturaleşimulticonfesionale a zonei;Buget local7.1.Dezvoltareaturismului educaţional şicultural prin valorizareaşi introducereapatrimoniului istoric aloraşului în circuitulturistic internaţional –studiu de soluţie29.000 2005 PMB Consiliu localBiroul AL 21Surse propriiBuget local7.2.Elaborarea şisusţinerea unor proiecteculturale de ţinută, caresă valorifice spaţiulmedieval( festivaluri,simpozioane, expoziţii,târguri)15.000 2005-2006 PMBCasa municipalăde culturăGeorge CoşbucUAPDJCCPNCCasamunicipală deculturăGeorgeCoşbucUAPDJCCPNCConsiliu localBiroul AL 21Muzeul judeţeanMuzeuljudeţean8 Extinderea,creşterea şiparticularizarea prestărilorde serviciiaferenteturismului;prezentareaoferteituristiceconţinândinformaţiituristice şiculturale;Buget localSurse propriiBuget local8.1.Crearea unui circuitturistic al monumenteloristorice, semnalizarea,iluminarea nocturnă şiidentificareacorespunzătoare aacestora8.2.Înfiinţarea unuiCentru de informare şipromovare turistică şi aunei reţele de puncte deinformare.30.000 2006-2007 PMB Consiliu localBiroul AL 2175.000 2006-2007 PMB Operatorii deturismConsiliu localBiroul AL 219 Promovareameşteşugurilor şimeseriilortradiţionale,precum şiintegrareaacestora înconceptulturisticgeneral;UEBuget local9.1.Redescoperirea şisusţinerea meseriilor şitehnicilor tradiţionaleaferente reabilităriiimobilelor istorice,stimularea şidiversificarea iniţiativeiprivate pentru realizareaproduselor artizanalespecifice zonei,valorificarea ocupaţiilortradiţionale şi aobiceiurilor străvechi40.000 2006-2007 PMB Consiliu localBiroul AL 2110 Sensibilizarea populaţieipentruvaloarea,frumuseţea şipotenţialuloraşuluiistoricBuget localBuget localBuget localFonduriC.C.I.A.B.N.10.1.Realizarea demateriale informative:pliante, ghid turistic10.2.Realizarea şiamplasarea de panouride orientare turistică10.3.Editarea uneibroşuri de prezentare amunicipiului Bistriţa20.000 2006-2007 PMB Consiliu localBiroul AL 2125.000 2005 - 2007 PMB Consiliu localBiroul AL 215.000 2005 PMB IBD/GTZ –BucureştiCCIA BNConsiliu localBiroul AL 21

100MUNICIPIUL4.4. Capital socialNr.CrtObiectivespecificeFinanţare :PrimărieAlte resurseTitlul proiectuluiValoareestimativăproiectEUROPerioadatimpdeInstituţii/departamenteresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluare1 2 4 3 5 6 7 8 91. ModernizareaşiîmbunătăţireabazeitehnicomaterialeaserviciilorsocialeexistenteBuget localFinanţărinerambursabileBuget localFinanţărinerambursabile1.1.Centru de zipentru victimeleviolenţei înfamilie1.2.Centru de zipentrucopiii aflaţi însituaţie socialăexcepţională70000 2006-2008 PrimăriaMunicipiuluiBistriţa120.000 euro 2006-2009 PrimăriaMunicipiuluiBistriţaConsiliulJudeţeanBistriţaNăsăudDJPC BNConsiliu localBiroul AL 21Consiliu localBiroul AL 21Buget localFinanţărinerambursabile1.3.Azilnoaptede70.000 2006-2008 PrimăriaMunicipiuluiBistriţa- Consiliu localBiroul AL 21Buget localFinanţărinerambursabile1.4 Cămin spitalpentru bolnaviipsihici (fostuldepozit de laSintereag)1.000.000 2007-2010 PrimăriaMunicipiuluiBistriţaDSPCJ BNConsiliu localBiroul AL 21Buget localBugetjudeţean1.5.Reabilitareabazei derecuperare şitratament dincadrul Policlinicii100.000 2006-2009 DSPCJ BNCLDSPCJ BNConsiliu localBiroul AL 21Buget localFinanţărinerambursabile1.6. Centru desejurpentru persoanevârstnice cuvenituri mari1.000.000 2007-2009 PrimăriaMunicipiuluiBistriţaDSPCJ BNCultelereligioaseConsiliu localBiroul AL 212. Dezvoltare denoi serviciisocialeBuget localFinanţărinerambursabile2.1. DezvoltareaCentrului de zipentrupersoanele cudizabilităţi80.000 l2006-2008PrimăriaMunicipiuluiBistriţaFundaţia« Bucuria »BistriţaConsiliu localBiroul AL 21CJ, BRCE,PHARE,SERA2.2.Crearea unuiapartament detip familialpentru copiii cuhandicap, înorasul Bistriţa.134.362 2005 DGPDC SERAROMANIA,ANPDCConsiliu localBiroul AL 21

101BISTRITACJ, BRCE,PHARE,SERA2.3.Crearea unuiserviciu desprijin şiconsiliere pentrupărinţi şi depregătire a(re)integrării înfamilie a copiilorcu handicap înlocalitateaBistriţa134.362 2005 SERAROMANIA,ANPDCConsiliu localBiroul AL 21CJ, BRCE,PHARE,SERA2.4.Crearea unuicentru de zi şide recuperarepentru copiii cudeficienţe şi ceicu handicap înlocalitateaBistriţa221.750 2005 PMBDGPDCSERAROMANIA,ANPDCConsiliu localBiroul AL 21Cons. Jud,BRCE,PHARE,SERA, saualţi finanţatori2.5.Crearea a 4centre de zi şide recuperarepentru copiii cucerinţeeducativespeciale.600.000 EURO 2007 PMBDGPDCInspectoratulşcolar, CJBISTRIŢANĂSĂUDConsiliu localBiroul AL 21Cons. Jud,BRCE,PHARE,SERA, saualţi finanţatori2.6.Crearea a 4centre deplasament de tipfamilial pentrucopiii cu cerinţeeducativespeciale.850.000 2007 PMBDGPDCInspectoratulşcolar, CJBISTRIŢANĂSĂUDConsiliu localBiroul AL 21Cons. Jud,BRCE,PHARE,SERA, saualţi finanţatori2.7.Crearea a 4centre deplasament de tipfamilial de 5 zilepentru copiii cucerinţeeducativespeciale850.000 2007 PMBDGPDCInspectoratulscolar, CJBISTRITANASAUDConsiliu localBiroul AL 21Cons. Jud,BRCE,PHARE,SERA, saualţi finanţatori2.8.Crearea a 4servicii de sprijinşi consilierepentru părinţi şide pregătire a(re)integrării înfamilie a copiilorcu cerinţeeducativespeciale384.000 2007 PMBDGPDCInspectoratulşcolar, şcolilespeciale;Consiliu localBiroul AL 21Cons. Jud,BRCE,PHARE,SERA, saualţi finanţatori2.9.Crearea decase de tipfamilial pentrucopiii cu cerinţeeducativespeciale şi/saucu handicap150.000 2007 PMBDGPDCDGPDC,SERAROMANIA,CL BISTRIŢAConsiliu localBiroul AL 21

102MUNICIPIULCons. Jud,BancaMondială,BRCE;SERA,ANPDC, alţifinanţatori2.10.Crearea şidezvoltarea înstructuracentrelor deasistenţă şisprijin pentrutineri a unorateliere deproducţie înregim protejat cuo capacitate de20 de locuri60.000 2007 PMBDGPDCONG şisocietăţicomercialeConsiliu localBiroul AL 21Cons. Jud,BancaMondială,BRCE;SERA,ANPDC, alţifinanţatori2.14.Creareaunui centru deasistenţă şisprijin pentrutineri înlocalitateaBistriţa30.000 2007 DGPDC PMB, şcolidin BistriţaConsiliu localBiroul AL 21Buget local3.1.„ProArt”(producţiiteatraleprofesionisterealizatetotalitateBistriţa)înla17.000 /an(5.600 x 3spectacole/an2006-2014 CasaMunicipală deCulturăComp. Teatrude ProiectePMBDJCCPCNConsiliu localBiroul AL 21Buget localFonduriprivate3.2.Restaurareaînsemnelorbreslelormesteşugăreşti10.000 2006-2008 PMB CCIABNDJCCPCNConsistoriulBisericiievangheliceConsiliu localBiroul AL 21Buget localFonduriprivate3.3.Realizareaunui filmdocumentardespre Bistriţa,trecut şi prezent30.000 2006-2007 PMB Ag. Ec. Consiliu localBiroul AL 213. DiversificareaactuluiculturalBuget de statBuget local4.1.Construireaunui teatrumunicipal/ salăde spectacolemultifuncţională2.000.000 2007-2010 PMB Consiliu localBiroul AL 21Buget localFonduri UE4.2.Reabilitareaşi modernizareaCaseimunicipale decultură GeorgeCoşbuc şi a Săliide expoziţii dinPiaţa Mică500.000 2006-2008 PMB Consiliu localBiroul AL 21Buget localFonduri UE4.3.„ArTTurism&Bussines” (revistătrimestrială depromovare amun. Bistriţa)10.000 2005-2014 Casa Municipalăde CulturăPMBConsiliu localBiroul AL 21

103BISTRITA4. Creştereaparticipării şiimplicăriiONG-urilor înprocesuldecizionalprivinddezvoltareasocioeconomicăamunicipiuluiBistriţaBuget localFonduri UEFonduriPhareBuget local5.1.Crearea unuiConsiliuconsultativ alONG-urilor şi aunui Centru devoluntariat5.2.Centru deresurse pentruasociaţiile deproprietari50.000 2006-2007 Forumul ONGurilorPMB – Centrulde relaţii publice44.000 2005-2006 AsociaţiaPROADOBistriţaPMBAsociaţiaCondominiuConsiliu localBiroul AL 21Consiliu localBiroul AL 215. Creareacadruluiadecvatdesfăşurăriiacţiunilor devoluntariatBuget local6.1.Înfiinţarea a13 Consilii decartier10.000 2005-2006 PMB Consiliu localBiroul AL 216. Dezvoltareainfrastructuriişi creştereacalităţiiserviciilor desănătateDSP, CJ,BancaMondială, alţifinanţatori8.1. “Sanseegale de viaţăpentru fiecare”DotareaSpitaluluijudeţean cuechipamentemoderne1.200.000 2006-2009 DSPCJCAConsiliu localBiroul AL 21DSP, CA, CJ,BancaMondială, alţifinanţatori8.2.“Normalizarea serviciilorhoteliere dinspitaluljudetean”-îmbunătăţireacondiţiilor decazare apacienţilor500.000 2006-2007 DSPCJCAConsiliu localBiroul AL 21DSP, CA, CJ,BancaMondială, alţifinanţatori8.3.Dezvoltareaserviciului deîngrijiri ladomiciliu apersoanelorvârstnice25.000 2005-2006 PMB ONG-uri Consiliu localBiroul AL 21DSP, CA, CJ,BancaMondială, alţifinanţatori8.4.Construireaşi amenajareaunui nou spaţiupentru morgă, înincinta Spitaluluijudeţean500.000 2006-2007 DSPCJCAConsiliu localBiroul AL 21BancaMondialăBugetjudeţean şilocalAlţi finanţatoriBuget local8.5. Centru deplanificarefamilială pilotDotarea cu unminilaborator8.6.Înfiinţareacabinetelormedicale întoate localităţilecomponente alemunicipiuluiBistriţa27.000 Consiliu localBiroul AL 2130.000 2005-2006 PMB Consiliu localBiroul AL 21

104MUNICIPIUL7. Revitalizareaşi înfiinţareade noi bazesportivepentru sportulde sănătateşi agrementBuget de statBuget local9.1.„Bazesportive decartier”Reabilitarea şiînfiinţarea unorbaze sportivepentrupracticareasportului pentrutoţi100.000 2006-2008 PrimăriamunicipiuluiBistriţaDirecţia pentruSportConsiliu localBiroul AL 21Buget local 9.2. „Aleargăpentrusănătatea ta” –Amenajareaunei piste dejogging pe maluldrept al râuluiBistriţa întreMotelul Codrişorşi Podul Jelnei)80.000 2006-2007 PrimăriamunicipiuluiBistriţaAsociaţiajudeţeană« Sportulpentru toţi »Consiliu localBiroul AL 21Buget localFonduri UE9.3. AmenajareaPădurii Codrişorca loc deagrement, sportpromenadă,turism30.000 2006-2007 PrimăriamunicipiuluiBistriţaConsiliu localBiroul AL 21Buget local9.4. Amenajareaunui patinoarmunicipal şi aunui bazin deînot în Parculmunicipal (fostaBaza sportivaMetalul)1.500.000 2005-2010 PrimăriamunicipiuluiBistriţaConsiliu localBiroul AL 21Buget local 9.5. Minibazăpentrupracticareasporturilor deiarnă şi Centrude întreţinerefizică (vara) înincintaŞtranduluiCodrişor12.000 2005-2006 PrimăriamunicipiuluiBistriţaConsiliu localBiroul AL 21Buget localFonduri UE9.6. Părtie deschi pe DealulBudacului(iluminată şistaţie detransport pecablu)100.000 2006-2008 PrimăriamunicipiuluiBistriţaConsiliu localBiroul AL 21Buget local9.7. Amenajareaunei piste derolesiskateboard inParcul municipal15.000 2005-2006 PrimăriamunicipiuluiBistriţaConsiliu localBiroul AL 21Fonduriprivate9.18.Reabilitarea şirevitalizareaBazei deagrement MHC100.000 2005-2007 PrimăriamunicipiuluiBistriţaParteneriatpublic -privatConsiliu localBiroul AL 21

105BISTRITABuget localFonduri UE10.1.Construirea uneigradinite modella standardeeuropene,inmunicipiulBistrita158.000 2005-2014 InspectoratulŞcolar JudeţeanPrimăriamunicipiuluiBistriţaConsiliu localBiroul AL 218. Reabilitarea,modernizareaşi dotareaunităţilor deînvăţământBuget localSurse proprii11.1.Informatizareascolilor generalecu PC -uri siconectarea laInternet30.000 2005-2008 IŞJ BNPMBPrimăriamunicipiuluiBistriţaConsiliu localBiroul AL 21Dotarea lor cuaparatura audiovizuala.Buget localSurse proprii11.2.Amenajareaunei săli despectacolepentru PalatulCopiilor Bistriţa132.000 2005-2007 InspectoratulŞcolar JudeţeanPrimăriamunicipiuluiBistriţaConsiliu localBiroul AL 21Buget localFonduri UE11.3Reabilitareaunităţilor şcolaredin municipiulBistriţa2.124.000 2005-2014 PMB ISJ BN Consiliu localBiroul AL 21Buget localCreditebancare11.5.Reabilitarea sistemului deîncălzire aunităţilor şcolare1.185.000 2005-2007 PMB Consiliu localBiroul AL 219. Modernizarearelaţieicetăţean –administraţieAsigurareaunor serviciide calitate înadministraţiepentrucetăţeanFonduri UEBuget localBuget local13.1.Înfiinţareaunui centrumodern deinformaţii şiconsiliere pentrucetăţeni13.2.Realizareade Puncte deinformare acetăţenilor,panou de afişajelectronic,infochioşcuri şipanouri de afişajstradale50.000 2006-2007 PMB Consiliu localBiroul AL 2150.000 2006-2008 PMB Consiliu localBiroul AL 21Buget local13.3.Modernizarea sediuluiprimăriei200.000 2005-2007 PMB Consiliu localBiroul AL 21

106MUNICIPIULBuget local13.4.Înfiinţareacluburilor decartier, consiliilorde cartier,punctelor decolectare ataxelor şiimpozitelor, aincubatoarelorpentru afaceriprintransformareapunctelortermicedezafectate60.000 2006-2010 PMB Consiliu localBiroul AL 215. Structurile instituţionale de monitorizare şi evaluarePentru a monitoriza progresele înregistrate prinimplementarea acestor proiecte, administraţia publicătrebuie să-şi pună la punct un sistem coerent şiconcret de urmărire a modului în care sunt realizate şi,mai ales, a efectelor pe care le induc aceste proiecteîn viaţa socială şi economică a comunităţii. Abordareaacestei maniere implică însă şi participarea altorinstituţii guvernamentale şi neguvernamentale, fărăaportul cărora monitorizarea nu ar fi completă.Structura sistemului suport de luare a deciziilor(monitorizare şi evaluare) pentru implementareaPlanului Local de dezvoltare durabilă în municipiulBistriţa:PRIMARCONSILIUL LOCALBIROUL AGENDA 21 LOCALĂDIN CADRUL SERVICIULUIINTEGRARE EUROPEANĂ,STRATEGII, PROTECŢIAMEDIULUIARHITECTŞEFDIRECŢIATEHNICĂDIRECŢIAECONOMICĂDIRECŢIA DEADMINISTRAREA DOMENIULUIPUBLICDIRECŢIAADMINISTRAREFONDIMOBILIARCENTRULMUNICIPAL DESERVICIISOCIALEAceastă structură va utiliza ca instrument de măsurareşi evaluare a procesului de implementare a Strategieide Dezvoltare Durabilă şi a Planului Local de Acţiuneun set de indicatori construit astfel încât să asigureatingerea următoarelor obiective:Evaluarea corectă a durabilităţii sistemului socioeconomicdin municipiul Bistriţa;Măsurarea performanţelor privind atingereaobiectivelor stabilite în cadrul Strategiei Locale deDezvoltare Durabilă şi implementarea Planului Localde Acţiune;

107BISTRITACorelarea şi adaptarea continuă a politicilor la nivellocal cu componentele Agendei Locale 21 (obiective,politici, acţiuni) precum şi cu documentele adoptate lanivel internaţional.Vor fi următorii indicatori:Domenii Indicatori Instituţii responsabile – surse de dateIndicatori Socio - EconomiciPopulaţieStructura etnicăStructura gospodăriilorPopulaţia totala distribuită pe sexe şigrupe de vârstăPopulaţie cu vârstă sub 16 ani (%) şipopulaţie cu vârsta peste vârsta medie depensionare (%)Populaţia de origine română (% din total)Alte naţionalităţi (% din total)Total gospodăriiMărimea medie a gospodăriilorGospodării cu o persoană (%)Gospodării cu familie (%)Gospodării deţinute de pensionariDirecţia Judeţeană de Statistică - DJSDJSDJSDJSDJSDJSDJSDJSDJSPiaţa forţei de muncă şi şomajulNumarul total de şomeri Agentia Judeţeană pentru ocupareaForţei de Muncă (AJFOM)Veniturile populaţieiLocuireaLocuireaRata şomajului (pe sexe)Şomeri bărbaţi/femei (%)Şomeri pe o perioada mai mare de 1 an(%)Şomeri cu varsta sub 25 ani (%)Populaţia activă (femei, bărbaţi, total)Rata activităţii (femei/bărbaţi/total)Venitul mediu pe gospodărieDistribuţia veniturilor (femei/barbaţi)Număr de familii cu venit peste valoareamedie a veniturilor corespunzătoare unuitrai decentNumăr de familii cu venit sub valoareamedie a veniturilor corespunzătoare unuitrai decentGospodării cu venituri mai mici dejumătate din venitul mediu pe economieGospodării fără autoturism proprietatepersonalăNr. De persoane fără locuinţăPersoane fără locuinţă (% din totalulpopulaţiei rezidente în oraş)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)DJSDJSDJSDJSDJSDJSDJSDirecţia Administrare Fond ImobiliarDJSDirecţia Administrare Fond Imobiliar

108MUNICIPIULPreţul mediu al unei locuinţe raportat lavenitul mediu anual pe gospodărieLocuinţe fără acces la infrastructura debază (energie, apă, canalizare) (%)DJSDirecţia Administrare Fond ImobiliarPrimărie -Serviciul de urbanism şiamenajarea teritoriuluiCompaniile locale de distribuţieSuprafaţa de locuit pe cap de locuitor (m 2 ) Primărie -Serviciul de urbanism şiamenajarea teritoriuluiRezidenţi care achiziţionează şi deţinlocuinţe în proprietatePopulaţie care locuieşte în locuinţe sociale(%)Populaţie care locuieşte în locuinţeînchiriate (%)DJSDJSDJSNumăr de locuinţe convenţionale Primărie -Serviciul de urbanism şiamenajarea teritoriuluiLocuire în case (%) Primărie -Serviciul de urbanism şiamenajarea teritoriuluiLocuire în apartamente (%) Primărie -Serviciul de urbanism şiamenajarea teritoriuluiLocuire în alte tipuri de locuinţe (%) Primărie -Serviciul de urbanism şiamenajarea teritoriuluiSănătateaInfracţionalitateaSperanţa de viaţă la naştere(femei/bărbaţi)Rata mortalităţii infantileRata mortalităţii datorate afecţiunilorcardiovasculare şi respiratorii, pentrupersoane sub 65 de aniNr. Total de infracţiuni înregistrate/1000locuitori pe anNr.crime înregistrate/1000 locuitori pe anInfracţiuni comerciale înregistrate/1000locuitori pe anFurturi de/din automobile inregistrate/1000locuitori pe anDirecţia Judeţeană de Sănătate PublicăDJSPPoliţia municipiuluiPoliţia municipiuluiPoliţia municipiuluiPoliţia municipiuluiOcuparea forţei de muncă Distribuţia forţei de muncă(femei/bărbaţi)pe sectoareAJFOMActivităţi economicePIB/locuitor la nivel localNr. De companii cu sediul în municipiucotate la BursaNr. De firme înregistrate anualDJSCamera de Comerţ, Industrie şiAgricultură BNOficiul Registrului ComerţuluiSpaţii comerciale şi birouri neocupate Primarie- Directia Administrare FondImobiliarNr. de turişti/an înregistraţi în unităţile decazarePrimărie –Biroul turism, sport, tineret,învăţământDirectia Judeţeană pentru Sport (DJS)Educaţie

109BISTRITAUnităţi de educaţieNivelul de educaţie şi calificareprofesionalăIndicatori de mediuCalitatea aerului şi zgomotulApaApaNr. de creşe şi grădiniţe (publice şiprivate)/1000 locuitoriAbsolvenţi ai cursurilor de învăţământliceal care au trecut examenul debacalaureat (%)Absolvenţi ai cursurilor de învăţământliceal care nu au trecut examenul debacalaureat (%)Absolvenţi ai cursurilor de învăţământliceal care urmează cursurile deînvăţământ superior (%)Nr. de locuri în universităţi şi şcolipostliceale aflate pe razamunicipiului/1000 de rezidenţiAbsolvenţi (bărbaţi/femei) de învăţământprimar (%)Absolvenţi (bărbaţi/femei) de învăţământsecundar (%)Absolvenţi (bărbaţi/femei) de învăţământliceal (%)Absolvenţi (bărbaţi/femei) ai cursurilor deînvăţământ superior (%)Absolvenţi (bărbaţi/femei) ai cursurilor deînvăţământ postuniversitar (%)Nr. de zile în care concentraţia de SO 2depăşeşte valoarea maximă admisibilă(125µg/m 3 ) (media pe 24h)Nr. De zile în care concentraţia de NO 2depăşeşte valoarea maximă admisibilă(200mg/m 3 ) (media pe 24h)Nr. De zile în care concentraţia de O 3depăşeşte valoarea maximă admisibilă(125µg/m 3 ) (media pe 8h)Populaţie expusă nivelui de zgomotsuperior valorii de 65 db (media pe 24h)Nr. de determinări privind parametriichimici ai apei potabile efectuate îndecursul unui an, care depăşesc valorileprescrise în standardele internaţionale(OMS)Nr. de determinări privind parametriibiologici ai apei potabile efectuate îndecursul unui an care depăşesc valorileprescrise în standardele internaţionale(OMS si Directiva 80/778/EEC)Nr. de determinări privind parametriibiologici ai apei recreaţionale (deîmbăiere) efectuate în decursul unui ancare depăşesc valorile prescrise înstandardele internaţionale (OMS)Inspectoratul şcolarInspectoratul şcolarInspectoratul şcolarInspectoratul şcolarInspectoratul şcolarInspectoratul şcolarDJSInspectoratul şcolarDJSInspectoratul şcolarDJSInspectoratul şcolarDJSInspectoratul şcolarDJSAgenţia de Protecţia MediuluiAPMAPMAPMDSPDSPDSP

110MUNICIPIULManagementul deşeurilorNr. de determinări privind parametriichimici ai apei recreaţionale (de îmbăiere)efectuate în decursul unui an caredepăşesc valorile prescrise în standardeleinternaţionale (OMS)Consumul anual de apă pe locuitor (m 3 )Locuinţe conectate la reţeaua dedistribuţie a apei potabile (%)Locuinţe conectate la reţeaua decanalizare (%)Cantitatea de deşeuri solide (menajere şiindustriale) colectată anual (tone/locuitor)Deşeuri solide (menajere şi industriale)procesate la gropile de gunoi,incineratoare şi unităţi de reciclare (%)DSPRAJA AquabisRAJA AquabisRAJA AquabisAPMPrimărie –Serviciul integrare europeană,strategii, protecţia mediuluiAPMPrimărie –Serviciul integrare europeană,strategii, protecţia mediuluiUtilizarea terenurilorSpaţii verzi cu acces public (m 2 /locuitor) Serviciul urbanism şi amenajareateritoriuluiSectorul spaţii verziDistribuţia utilizării terenurilor (%) şiterenuri neutilizate (%) în intravilanServiciul urbanism şi amenajareateritoriuluiSuprafaţa urbană destinată activităţilorspecifice de amenajare a teritoriului şiconservare (%)Densitatea populaţiei (locuitori/km 2 )Transport Distribuţia utilizării mijloacelor detransport: microbus, autobus, autoturism,bicicletă (%)Caracteristici ale transportului (scop,distanţă şi mijloc de transport)Nr. de automobile înregistrate local/1000locuitoriNr. de accidente rutiere cu consecinţegrave (decese, răniri grave)/1000 locuitoriNr. mediu de pasageri în vehiculemotorizateServiciul urbanism şi amenajareateritoriuluiDJSPrimărie - Serviciul tehnic, transportpublic localPrimărie - Serviciul tehnic, transportpublic localPoliţia rutierăPoliţia rutierăPoliţia rutierăEnergiaClimaConsumul total pe categorii de surse deenergie (gaz, electrică, păcură)Emisiile de CO 2 /locuitorConsumul anual de energie electrică pelocuitor (kw/locuitor)Consumul anual de gaze naturale pelocuitor (m 3 /locuitor)Consumul de energie anual pe domenii deactivitate (industrie, transport, locuinţe)(%)Nr. de zile cu precipitaţii (media pe an)Zile cu soare (media pe an)Companiile localeAPMSC Electrica SADISTRIGAZDJSAPMAPM

111BISTRITACultură şi recreereCultură şi recreereNumăr de teatre şi rata anuală devizionare a spectacolelorNumăr de locuri în cinematografeNumăr de săli de concert şi spectatori peanMuzee şi nr. de vizitatori pe anNr. de biblioteci publice şi cărţi îprumutateanualFacilităţrecreaţonale pe cap de locuitor(Parcuri, instalaţi sportive acoperite şi înaer liber)Rata anuală de utilizare a facilităţilorrecreaţionaleDirecţia Judeţeană pentru Cultura, Culteşi Patrimoniu Cultural NaţionalCasa municipală de culturăDirectia Judeţeană pentru Cultura, Culteşi Patrimoniu Cultural NaţionalDirectia Judeţeană pentru Cultura, Culteşi Patrimoniu Cultural NaţionalCasa municipală de culturăDirectia Judeţeană pentru Cultura, Culteşi Patrimoniu Cultural NaţionalMuzeul judeţeanPrimărie Birou turism, sport, tineret,învăţământInspectoratul Judeţen pentru CulturăPrimărie Birou turism, sport, tineret,învăţământDirectia Judeteana pentru Sport (DJS)Primărie Birou turism, sport, tineret,învăţământDirecţia Judeţeană pentru Sport (DJS)Anexa 1 – Proiecte în curs de realizareProiect în curs de realizare 1“BISTRITZ ZENTRUM XXI”, proiect de amenajare astrăzii Liviu Rebreanu în zonă pietonală– ProgramPHARE 2001Coeziune Economică şi Socială -Schema de finanţare nerambursabilă pentru proiectede infrastructură micăProiect în curs de realizare 2“Modernizarea cadrului infrastructural în zonaSubcetate, în vederea creării unui mediu urban durabilpentru tineri, ca o rezervă de forţă de muncă pentrunoile investiţii din municipiul Bistriţa” – ProgramPHARE 2001, Coeziune Economică şi Socială -Schema de finanţare nerambursabilă pentru proiectede infrastructura mică.Proiect în curs de realizare 3“Vârsta înţelepciunii”, proiect de modernizare aCăminului pentru persoane vărstnice –ProgramPHARE 2001, Schema de investiţii în servicii socialeProiect în curs de realizare 4"Centrul Pilot de Protecţie a Persoanelor Vulnerabile -Gând Bun"Proiect în curs de realizare 5“SchooBieDO”, proiect de eficienţă energetică înşcoli se deruleaza în cadrul Programuluicomunitar ALTENER al C.E.IV. Proiectele prioritare(PP) din cadrul AL21 pentruperioada 2005 – 2015Proiect nr. 1 - Sistem integrat de gestionare adeşeurilor pentru zona Bistriţa

112MUNICIPIUL• Managerul de proiect: Liliana Aniţa Coceşiu,Primăria municipiului Bistriţa• Proiectul este în sarcina Consiliului judeţeanBistriţa – Năsăud, la nivelul căruia s-a constituitUnitatea de Implementare a Proiectului.• Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului/ proiectului: Serviciul deIntegrare Europe- ană, Strategii, Protecţia Mediuluişi Direcţia Tehnică•• Descrierea asistenţei tehnice de specialtate dinsurse externe• Asistenţa tehnică în vederea realizării unei strategiiprivind dezvoltarea profitabilă a sistemului degestionare a deşeurilor.• Impactul social şi/sau asupra calităţii mediului;• Crearea unor noi locuri de muncă;• Colectarea selectivă conduce la diminuareacantităţilor depozitate şi reducerea suprafeţelorocupate de deşeuri;• Eliminarea surselor de poluare pentru aer, apă,sol prin reconstrucţia ecologică a actualeirampe de deşeuri municipale;• Reducerea impactului depozitării deşeurilorasupra aerului, apelor de suprafaţă, apelorsubterane şi solului;• Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabiledepozitate prin reciclare şi procesare.• Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe şi subprograme);• Se va obţine profit prin valorificarea deşeurilorreciclabile. Abordarea europeană în domeniuldeşeurilor prin realizarea unui sistem integratconturează imaginea unui oraş european.• Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programului /proiectului;• Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt reprezen taţide către administraţia publică locală, operatorii desalubritate, societatea civilă şi agenţii economicidin domeniul reciclării.• Resurse finaciare externe;• Buget Judeţean, Buget Local al MunicipiuluiBistriţa, Fonduri UE• Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată;Zona municipiului BistriţaCerinţele financiare ale programului/ proiectului• estimarea costului -20.000.000 EURO• propunerea structurii de finanţare, cu indicareasursei;Finanţare UE - ISPA – 75 %Buget judeţean şi local – 25 %• tipul de finanţare;Finanţare nerambursabilăCo-finanţarea proiectului va fi asigurată de ConsiliulJudeţean şi Consiliul Local, fie din bugetele proprii, fieprin contractarea unui credit bancar• factorii critici care influenţează profitabi- litateaInerţia populaţiei în ceea ce priveşte colectareaselectivă la sursă, a deşeurilor;Lipsa unei pieţe reale în domeniul reciclării deşeurilor;Educaţie ecologică deficitară.Reglementări• aplicarea programului/proiectului în contextulmacroeconomic al economiei naţionale şiproiectelor de investiţii la nivel local, în bazaresurselor disponibile;• Este conform cu toate strategiile şireglementările naţionale în domeniul gestiuniideşeurilor. Implementarea efec- tivă a unuiastfel de sistem este constrânsă de investiţiilemari care se fac pentru asigurareafunctionalităţii siste- mului.• contribuţii din surse interne sau externe, publicesau private;• Finanţare externă ISPA – 75 %• Buget judeţean şi local – 25 %• reglementări care influenţeaza favorabil saunefavorabil programul/proiectul;Legislaţia naţională prevede minimalizarea cantităţilorde deşeuri depozitate, implemen- tarea sistemelor decolectare selectivă a deşeurilor precum şi campanii deinformare şi conştientizare/educare.Termen de realizare

113BISTRITAPerioada 2005 – 2006În anul 2005 se va reface Studiul de fezabilitate prinintermediul Asistenţei Tehnice asigurate prinprogramul ISPA.Proiect nr. 2 - Realizarea unui sistem informaţionaloperativ pentru suprave- gherea calităţii aerului şiinformarea publicului prin panouri de afişajexterioare• Managerul de program/proiect (ca entitate dinpartea primăriei ) indiferent de modalitatea derealizare (cu surse exclusiv publice, private saupublic-privat):Liliana Coceşiu, Primăria municipiuluiBistrişa• Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului /proiectului: Serviciul deIntegrare Europeană, Strategii, Protecţia Mediului• Impactul social şi/sau asupra calităţii mediului:informarea rapidă şi corectă a populaţiei cu privirela calitatea aerului din municipiu; posibilitateasesizării imediate a creşterilor sau reducerilorsemnificative de emisii de poluanţi.• Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe şi subprograme):datele furnizate reprezintă ocuantificare indirectă a influenţei exercitate deactivităţile industriale şi/sau investiţiile făcute deagenţii economici, asupra calităţii aerului, datelereflectă motivaţia aprobării sau respingeriiamplasării de noi obiective economice într-oanumită zonă, funcţie de aportul pe care noileactivităţi îl vor aduce la creşterea gradului depoluare a aerului.• Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programului /proiectului: membrii comunităţii• Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată: –Municipiul Bistriţa.Cerinţele financiare ale programului/proiectului• estimarea costului – cca 120.000 EURO• propunerea structurii de finanţare, cu indicareasursei: Buget local, Surse proprii ale APM, FondurinerambursabileReglementări• există reglementări naţionale şi europene privindobligativitatea monitorizării calităţii aerului şiinformării publiculuiTermen de realizare• perioada 2005-2010.Project nr. 3 - Extinderea suprafeţelor de spaţiiverzi publice şi dezvoltarea perdelelor de protecţieşi a aliniamentelor stradalePentru realizarea acestui proiect sunt prevăzuteurmătoarele acţiuni:• program multianual de plantări de arbori pentrudezvoltarea perdelelor de protecţie şi aaliniamentelor stradale;• extinderea suprafeţelor de plantaţii floricole anualeşi bienale în zonele deficitare ale oraşului (Bd.Independenţei 10%, P-ţa Centrală 20%, ParculMunicipal 50%, General Grigore Bălan 50%);• îmbunătăţirea sortimentului dendrofloricol utilizat înlucrările de întreţinere a spaţiilor verzi dinmunicipiul Bistriţa, prin achiziţionarea de materialselecţionat (seminţe, puieţi)• elaborarea unui regulament de pază şi protecţie aspaţiilor verzi, în vederea conservării acestora• amenajarea peisagistică pentru promenadă amalurilor râului Bistriţa• amenajarea din punct de vedere peisagistic azonei de agrement MHC, pe o suprafaţă de 2 ha• amenajarea unui scuar în zona Independenţei Sud(Casa Albă), pe o suprafaţă de 1 ha;• realizarea unei colecţii de soiuri de trandafiri• ROSARIUM• Managerul de proiect: Liana Popescu, Primăriamunicipiului Bistriţa• Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului /proiectului: SectorulSpaţii verzi din cadrul Direcţiei de administrare adomeniului public şi Direcţia Tehnică• Impactul social şi/sau asupra calităţii mediului;• Creşterea cantitativă şi calitativă a suprafeţelorde spaţii verzi va influenţa atât creştereacalităţii aerului, cu influenţe benefice asuprastării de sănătate a populaţiei cât şi din punctde vedere a esteticii oraşului;• Utilizatorii potenţiali/beneficiarii programului/proiectului

114MUNICIPIUL• Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt cetăţeniioraşului• Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată:municipiul BistriţaCerinţele financiare ale programului /proiectului• estimarea costului - 400.000 EURO• propunerea structurii de finantare, cu indicareasursei:Buget local şi fonduri private în cazul unui parteneriatpublic – privat pentru anumite obiective.Termen de realizare• Perioada 2005 – 2010.Proiect nr. 4 - Amenajarea pentru agrement aPădurii Schullerwald şi construirea Casei NaturiiPrin realizarea acestui proiect dorim să oferim înspecial copiilor şi tineretului (3 – 18 ani) posibilitateade a fi informaţi din punct de vedere ecologic, acunoaşterii mediului, a influenţelor negative pe care lepoate avea factorul uman în degradarea mediuluinatural. De asemenea intenţionăm a avea o influenţăasupra segmentului social mai sus amintit în ceea cepriveşte protejarea fondului forestier, cunoaşterea câtmai amănunţită a impactului asupra mediului, apădurii, precum şi efectele pozitive pe care le aducepădurea prin însăşi existenţa ei.• Managerul de proiect: Emil Anca, Ocolul SilvicMunicipal, Primăria municipiului Bistriţa• Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului/ proiectului: Ocolul SilvicMunicipal Bistriţa• Impactul social şi/sau asupra calitatii mediului;Creşterea cantitativă şi calitativă a suprafeţelor despaţii verzi va influenţa atât creşterea calităţii aerului,cu influenţe benefice asupra stării de sănătate apopulaţiei cât şi din punct de vedere a esteticiioraşului;• Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programului/proiectului:Beneficiarii direcţi ai proiectului sunttinerii, dar şi ceilalţi cetăţeni ai oraşului• Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată:municipiul BistriţaCerinţele financiare ale programului / proiectului• estimarea costului - 330.000 EURO• propunerea structurii de finanţare, cu indicareasursei: 50 % Buget local şi 50 % fonduri nerambursabilesau private.Termen de realizare• Perioada 2005 – 2009Există studiu de fezabilitate.Proiect nr. 5 - Proiect regional «MarketiNV- Reţeade Centre de Marketing Regional şi microincubatoarepentru afaceri în regiunea Nord - VestScopul proiectului:Susţinerea creării şi dezvoltării unor structurispecializate în asigurarea de consultanţă / formarecontinuă în domenii prioritizate pentru dezvoltarea deafaceri durabile.• Managerul de program/proiect: Liliana AluniţaCoceşiu, Serviciul Integrare Europeană, Strategii,Protecţia Mediului• Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului /proiectului: Serviciul deIntegrare Europeană, Strategii şi ProtecţiaMediului, Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică.• Descrierea asistenţei tehnice de specialtate dinsurse externe, dacă este cazul;Asistenţa tehnică se asigură prin Programul Phare, încazul în care proiectul va fi aprobat pentru finanţare• Impactul social şi / sau asupra calităţii mediului;Impactul social este unul semnificativ deoarece prinimplementarea acestui proiect se vor crea atât la nivellocal cât şi regional, posibilităţi de susţinere şidezvoltare a mediului de afaceri, mai ales în cazulfirmelor nou înfiinţate sau a celor care sunt în situaţiidificile pe piaţă. Se vor crea noi locuri de muncăpentru locuitorii zonei şi va urma o stabilizare la nivelsocial.• Influenta aplicarii programului în economia locala,regionala sau / şi naţională (la programe şi subprograme);Într-o economie de piaţă sectorul IMM- urilor estedeterminant pentru o funcţionalitate adecvată la nivelmacroeconomic. Proiectul se adresează în specialpentru a susţine astfel de operatori economici. Estecunoscut faptul că IMM-urile sunt vulnerabile laschimbarile de pe piaţă mai ales în contextul integrariiîn U.E. Prin crearea incubatoarelor de afaceri sedoreşte o susţinere a acestor agenţi economici (mai

115BISTRITAales firmele nou înfiinţate) pentru a sparge barierelede intrare pe piaţă şi a-şi crea contacte la nivelregional şi naţional pentru ca pe termen mediu şi lungactivitatea lor să se dezvolte şi să devină sustenabilă.Prin intermediul Centrului de Marketing se potprezenta produsele specifice fiecărei firme prinorganizarea de târguri de produse. De asemenea, sepot organiza expoziţii cu produse artizanale şimeşteşugăreşti, specifice zonei noastre.• Utilizatorii potenţiali/beneficiarii programului /proiectului;Mediul de afaceri, în special întreprinderile mici şimijlocii nou înfiinţate, care îşi desfăşoară activitatea înmunicipiul Bistriţa.• Resurse finaciare externe;Prin intermediului Programului Phare 2004-2006«Proiecte mari de infrastructură regionala» s-a depuso Cerere de Finanţare împreună cu Primăria Baia-Mare şi Primăria Dej pentru ca acest proiect să aibăun impact regional.• Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată;Municipiul Bistriţa, municipiul Baia Mare şi orasul Dej.Cerintele financiare ale programului / proiectului• estimarea costului;• Costul Proiectului este de 2.300.000 Euro• propunerea structurii de finanţare, cu indicareasursei;• 85% Fonduri nerambursabile• 15% Contribuţie proprieTermen de realizareProiectul are la bază un studiu de fezabilitate iarperioada de implementare este între anii 2006 - 2008şi se va realiza într-o singura etapă.Proiect nr. 6 - Centru de afaceri cuplat cu unIncubator de afaceri pentru prelucrarea produselordin mase plastice şi cablaje electrice• Managerul de program/proiect (ca entitate dinpartea primăriei) indiferent de modalitatea derealizare (cu surse exclusiv publice, private saupublic-privat);• Departamentele din cadrul primariei care răspundde realizarea programului / proiec- tului: DirecţiaTehnică• Impactul social şi/sau asupra calităţii mediului:• Creşterea competitivităţii firmelor• Impact favorabil asupra mediului• Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau / şi naţională (la programe şi subprograme):• Reducerea riscurilor de falimet• Creşterea competitivităţii• Câştigarea de noi pieţe• Creşterea calităţii vieţii• Utilizatorii potenţiali/beneficiarii programu lui / proiectului:• Companiile de pe raza judeţului BN• Resurse finaciare externe;• Fondul European de Dezvoltare (FED)• Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată:• Mun. Bistriţa• Modalitatea de armonizare / integrare aproiectului cu planul de amenajare a teritoriului.• Elaborare PUDCerinţele financiare ale programului / proiectului• estimarea costului:1.500.000 €• propunerea structurii de finanţare, cu indicareasursei:• 50% FED• 50% fonduri locale• tipul de finanţare;• nerambursabilă• factorii critici care influenteaza profitabilitatea.• Nu se aplicăTermen de realizare• 2 ani de la obţinerea fondurilor publice.(2007-2014)Proiect nr. 7 - Program multianual de reabilitarestrăzi, trotuare şi parcăriScopul proiectului:• sporirea calităţii vieţii şi reabilitarea mediului urbanîn municipiul Bistriţa;Managerul de proiect:

116MUNICIPIUL• Serviciul Tehnic investiţii, lucrări, achiziţii publice şiînvăţământ preuniversitar;Departamentele din cadrul primăriei care răspund derealizarea proiectului: Direcţia tehnică;Impactul socialcreşterea calităţii vieţii şi reabilitarea mediului urbandin municipiul Bistriţa;Impactul asupra calităţii mediului• realizarea proiectului va contribui la îmbunătăţireacalităţii aerului din zonă, diminuând praful şiemanaţiile de noxe;Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe şi subprograme)- facilizarea deplasării în condiţii civilizate,atât pentru locuitorii municipiului cât şi pentru cetăţeniiîn tranzit prin oraţul Bistriţa;Beneficiarii proiectului• locuitorii municipiului BistriţaLocalizarea investiţiei ce urmează a fi realizată• municipiul BistriţaModalitatea de armonizare / integrare a proiectului cuplanul de amenajare a teritoriului.Cerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului• 2.000.000 euro;• din care 100.000 euro - buget local;• 1.900.000 euro – credite bancareFactorii critici care influenţează profitabilitatea• investiţia în amenajări stradale nu suntgeneratoare de profit.Termen de realizare• 4 ani• există studii de fezabilitateProiect nr. 8 - Reabilitarea şi extinderea drumuluide centură (Drumul Cetăţii – 7 km)Drumul de racord al mun. Bistriţa în lungime de 6,954km, situat în partea de N-V a oraşului, face legăturaatât cu localităţile componente ale municipiului cât şicu străzile din noile cartiere de locuinţe situate înaceastă zonă.Scopul proiectului:• sporirea calităţii vieţii şi reabilitarea mediului urbanîn municipiul Bistriţa şi atragerea potenţialilorinvestitori în zonă;Managerul de proiect:• Serviciul Tehnic investiţii, lucrări, achiziţii publice şiînvăţământ preuniversitar;Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea proiectului:• Direcţia tehnică;Descrierea asistenţei tehnice de specialtate dinsurse externe:• nu este cazul;Impactul social• creşterea calităţii vieţii şi reabilitarea mediului urbandin municipiul Bistriţa;Impactul asupra calităţii mediului• realizarea proiectului va contribui la îmbunătăţireacalităţii aerului din zonă, diminuând praful şiemanaţiile de noxe;Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe şi subprograme)- facilizarea deplasării în condiţii civilizateatât pentru locuitorii din zonă, muncitorii din ZonaIndustrială şi cetăţenii în tranzit prin oraşul Bistriţa.Beneficiarii proiectului• locuitorii municipiului Bistriţa, investitorii din zonă;Canalele de distribuţie (la servicii de utilitate publicăori la servicii furnizate de societăţi comerciale ori regiiautonome coordonate de autoritatea administraţieipublice locale) – după caz;Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată• partea de N-V a oraşului Bistriţa.Cerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului• 2.000.000 euro;• din care: 400.000 euro - buget local;• 1.600.000 euro - fondul special al drumurilorTipul de finanţare

117BISTRITA• Factorii critici care influenţează profitabilitatea• investiţia în amenajări stradale nu suntgeneratoare de profit.Termen de realizare• 2 ani• nu există studiu de fezabilitate.Proiect nr. 9 - Reabilitarea termică a imobileloraparţinând domeniului public al municipiuluiBistriţa - Audit energeticMajoritatea imobilelor aparţinând domeniului public almunicipiului Bistriţa, sunt imobile vechi care prezintăpierderi mari de energie şi care trebuiesc reabilitatedin punct de vedere termic. Pentru aceasta estenecesar mai întâi a se face un audit energetic alfiecarei clădiri. Auditul energetic a clădirilor existentepresupune identificarea soluţiilor tehnice de reabilitaresau modernizare energetică a acestora şi a instalaţiiloraferente lor, în scopul reducerii consumurilorenergetice, precum şi analiza economica a soluţiilortehnice propuse.Scopul proiectului:• Reabilitarea termică a clădirilor;• Reducerea consumurilor energetice a cladirilor;Managerul de proiect:• Serviciul Tehnic investiţii, lucrări, achiziţii publice şiînvăţământ preuniversitar;• Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea proiectului: Direcţia tehnică;Impactul social• creşterea calităţii vieţii utilizatorilor acestor spaţii;Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe şi subprograme)- reducerea costurilor cu întreţinereaacestor spaţii, reducerea consumurilor de energieprimară;Beneficiarii proiectului• Primăria municipiului BistriţaCanalele de distribuţie (la servicii de utilitate publicăori la servicii furnizate de societăţi comerciale ori regiiautonome coordonate de autoritatea administratieipublice locale) – dupa caz;Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată• intravilanul municipiului Bistriţa.Modalitatea de armonizare / integrare a proiectului cuplanul de amenajare a teritoriului.Cerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului• 300.000 euro;• din care: 60.000 euro - buget local;• 240.000 euro – fonduri UEReglementăriReglementări care influenţează favorabil proiectul:• Directiva CE 91/2002, privind performanţeleenergetice ale clădirilor, Legea 325/2002 pentruaprobarea OG 29/2000 privind reabilitarea termicăa fondului construit existent şi stimulareaeconomisirii energiei termice, Legea nr 211/2003pentru aprobarea OUG 174/2002 privind instituireamăsurilor speciale pentru reabilitarea termică aunor clădiri de locuit multietajate, Legeanr.325/2002, privind auditul energetic.Termen de realizare:• 3 aniProiect nr. 10 - Reabilitarea şi extinderea reţelei deiluminat publicScurta descriere a proiectului cu precizareascopului:Proiectul are ca scop îmbunătăţirea iluminatului publicstradal prin:• Înlocuirea corpurilor de iluminat cu eficienţăluminoasă scăzută (116 pietonale+373 stradale, pe65 străzi)• Extinderea reţelei de iluminat public (92 străzi)Managerul de program / proiect (ca entitate din parteaprimăriei) indiferent de modalitatea de realizare (cusurse exclusiv publice, private sau public-privat)• Creţiu Ioan, Primăria municipiului BistriţaDepartamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului /proiectului• Direcţia de administrare a domeniului public şiDirecţia tehnicăImpactul social şi / sau asupra calităţii mediului

118MUNICIPIUL• Asigurarea unui iluminat stradal pe toate străzile şialeile oraşului este una din condiţiile necesarepentru siguranţa cetăţenilor ;• economie de energie prin utilizarea corpurilor deiluminat cu vapori de sodiu.Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programu-lui /proiectului• Beneficii direcţi sunt locuitorii din zoneleneiluminate• Resurse financiare externe;Se propune finanţare prin intermediul fondurilorstructuraleLocalizarea investiţiei ce urmează a fi realizată• zona municipiului BistriţaCerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului• 1.800.000 EUROTipul de finantare• Buget local şi fonduri ale UE sau fonduri privatedacă se concesionează serviciile de iluminat publicReglementări• aplicarea programului / proiectului în contextulmacroeconomic al economiei naţionale şiproiectelor de investiţii la nivel local, în bazaresurselor disponibile• conform reglementărilor naţionale şi europeneprivind asigurarea serviciilor publiceTermen de realizare• perioada 2005-2014Proiect nr. 11 - Extinderea reţelei de alimentare cugaze naturale a localitaţilor Slătiniţa şi SărataScopul proiectuluiAceastă investiţie va rezolva problema socială şieconomică a localităţilor Slătiniţa şi Sărata, precum şiproblema indirectă a protecţiei mediului (protejareapădurilor de tăierile necesare folosirii lemnului în scopde combustibil).Managerul de program:• Serviciul Tehnic investiţii, lucrări, achiziţii publice şiînvăţământ preuniversitar;• Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea proiectului: Direcţia tehnică;Impactul social• creşterea calităţii vieţii locuitorilor acestor comune;Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe şi subprograme)- reducerea costurilor cu întreţinereaacestor spaţii, reducerea consumurilor de energieprimară;Beneficiarii proiectului:• locuitorii şi agenţii economici din localităţileSlătiniţa şi Sărata;Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată :• localităţile componente ale municipiului Bistriţa,Sărata şi Slătiniţa;Modalitatea de armonizare/integrare a proiectului cuplanul de amenajare a teritoriului.Cerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului• 905.573 euro;• din care: 180.000 euro - buget local;• 725.573 euro - fonduri ale UETermen de realizare:• 5 aniProiect nr. 12 - Construirea de locuinţe socialeAmplasamentul obiectivului de investiţii este propus înintravilanul mun. Bistriţa între str. Subcetate şi str.Drumul Tarpiului, în zona noului ansamblu de locuinţeconstruite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe.Se preconizează a se construi 4 blocuri de locuinţe(160 apartamente), în regim de înălţime P+4E cuacoperiş tip şarpantă. Fiecare bloc de locuinţe aredouă scări şi 40 apartamente (20 apartamente/scară)din care 24 garsoniere şi 16 apartamente cu 2camere. Asigurarea utilităţilor se va face prinextinderea reţelelor de gaz, apă, canal şi electriceexistente in zona.Scopul proiectului:

119BISTRITA• sporirea calităţii vieţii beneficiarilor acestor spaţii şireabilitarea mediului urban în ansamblul delocuinţe Subcetate;• creşterea potenţialilor investitori în zonă;Managerul de proiect:• Serviciul Tehnic investitii, lucrări, achiziţi publice şiînvăţământ preuniversitar;• Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea proiectului: Direcţia tehnică;Impactul social• creşterea calităţii vieţii şi reabilitarea mediuluiurban din municipiul Bistriţa;Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe şi sub -programe) - atragerea de noi investitori în zonă;Beneficiarii proiectului• locuitorii municipiului Bistriţa, investitorii din zonă;Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată -partea de N-V a oraşului Bistriţa.Cerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului• 3.300.000 euro;• din care: 660.000 euro - buget local;• 2.640.000 euro - bugetul de statFactorii critici care influenţează profitabilitatea• investiţia în amenajări stradale nu suntgeneratoare de profit.Termen de realizare:• 2 ani• există studiu de fezabilitate.Proiect nr. 13 - Modernizare UZINA TERMICĂCOGENERARE 10MWES.C. Proditerm S.A. Bistriţa, actualul operator alSistemului de alimentare centralizată cu energietermică din municipiul Bistriţa, a elaborat o strategiede reabilitare şi modernizare a serviciului public determoficare a municipiului.Din această strategie, ca primă urgenţă şi cu impactulcel mai mare asupra rezultatelor scontate estemodernizarea Uzinei Termice Bistriţa, prin producereaîn cogenerare a energiei termice şi electrice pentru ocapacitatea de 10 Mwe.Scopul proiectului:• îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilororaşului Bistriţa prin reducerea costurilor la facturaenergetică.• utilizarea eficientă a energiei;Managerul de program:• Serviciul Tehnic investiţii, lucrări, achiziţii publice şiînvăţământ preuniversitar;Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea proiectului:• Direcţia tehnică;Impactul social• creşterea calităţii vieţii cetăţenilor oraşului Bistriţa;Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe şi subprograme)- reducerea costurilor cu producerea,transportul şi distribuţia energiei termice.• reducerea consumurilor de energie primară;Utilizatorii potentiali / beneficiarii programului /proiectului:• cetăţenii oraş.BistriţaCanalele de distribuţie (la servicii de utilitate publicăori la servicii furnizate de societăţi comerciale ori regiiautonome coordonate de autoritatea administratieipublice locale) – operatorul S.C. PRODITERM S.A.BISTRIŢA;Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată:• intravilanul municipiului Bistriţa, str. Zefirului nr.2;• Modalitatea de armonizare/integrare a proiectuluicu planul de amenajare a teritoriului.Cerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului• 7.368.421 euro;• din care: 368.421 euro - buget local;• 2.000.000 euro – fonduri private• 4.000.000 euro - alocaţii Guvernamentale;• 1.000.000 euro - credit furnizor

120MUNICIPIULReglementăriLegea nr.199/2000 privind utilizarea eficientă aenergiei, O.U.G nr.48/2004, aprobată prin Legea nr.430/2004 pentru adoptarea unor măsuri privindfurnizarea energiei termice populaţiei, pentruîncălzirea locuinţei şi prepararea apei calde deconsum, prin sisteme publice centralizate dealimentare cu energie termică; H.G.nr. 882/2004pentru aprobarea Strategiei naţionale privindalimentarea cu energie termică a localităţilor dinsisteme de producere şi distribuţie centralizate.Termen de realizare• 4 ani• există studii de fezabilitate şi proiect tehnic pentru3MWe;Proiect nr. 14 - Dezvoltarea Centrului de formareprofesională a adulţilorManagerul de program / proiect ( ca entitate dinpartea primăriei ) indiferent de modalitatea derealizare (cu surse exclusiv publice, private saupublic-privat) :• Biroul Agenda Locală 21;Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului / proiectului:• Direcţia TehnicăImpactul social şi / sau asupra calităţii mediului :• Dezvoltarea competenţelor profesionale aleadulţilor într-un mediu economic în continuădezvoltare. Creşterea şanselor de a ocupa un locde muncă mai sigur şi mai bine plătit.Impact neutru asupra mediuluiInfluenţa aplicării programului în economia locală,regională sau / şi naţională (la programe şi subprogramme) :• Reducerea ratei şomajului;• Creşterea calităţii vieţii.Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programului /proiectului;• Adulţi cu vârste între 16-70 ani.• Resurse finaciare externe;• Fondul Social EuropeanLocalizarea investiţiei ce urmează a fi realizată:• Teren în administrarea CCIA BN – PETREISPIRESCU 15 AModalitatea de armonizare/integrare a proiectului cuplanul de amenajare a teritoriului.Executare PUDCerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului:• 500.000€Propunerea structurii de finantare, cu indicarea sursei:• 50% FSE• 50%fonduri locale• tipul de finantare :• nerambursabilăTermen de realizare• 2 ani de la obţinerea fondurilor publice.Proiect nr. 15 - Program de reabilitare, restaurareşi conservare a monumentelor iistorice, inclusiv azonelor de protecţie a acestora şi atragerea defonduri pentru realizarea acestoraScurta descriere a proiectului cu precizareascopului:Managerul de program/proiect (ca entitate dinpartea primăriei) indiferent de modalitatea derealizare (cu surse exclusiv publice, private saupublic-privat) :• Primăria Bistriţa• Realizare prin parteneriat public privatDepartamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului /proiectului :• Direcţia Tehnică• Serviciul de Integrare Europeană, strategii, turismurbanImpactul social şi/sau asupra calităţii mediului :• Reabilitarea monumentelor istorice devine oprioritate deoarece patrimoniul local se află intr-unstadiu avansat de degradare devenind astfel unpericol social.

121BISTRITA• Restaurarea şi conservarea monumentelor istoriceapar ca o necesitate pentru prevenirea pierderiiautenticităţii şi a coerenţei arhitecturale aansamblului urban Bistriţa.Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau / şi naţională (la programe şi subprograme):• Derularea programului va angrena firme dindomeniu, iar corecta întreţinere şi utilizare apatrimoniului local prin păstrarea autenticităţiielementelor stilistice, poate antrena desfăşurareaunui turism urban dinamic şi profitabil care vagenera creşteri de producţie şi consum şi în altesectoare de activitate.Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programului /proiectului :• Utilizatorii vor fi proprietari din Centrul istoricBistriţa, iar beneficiar ai acestui patrimoniu devenitvizitabil prin punerea lui în valoare vor fi toţicetăţenii din Bistriţa şi nu numai.Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată:• Zona centrală a municipiul Bistrita-zonă istoricăprotejată de categoria A şi zona de protecţie azonei istorice protejate.Modalitatea de armonizare/integrare a proiectului cuplanul de amenajare a teritoriului.Toate interventiile în această zonă se fac doar cuavizul DJCCPN-BN.Cerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului:• cca. 5.000.000 euroPropunerea structurii de finanţare, cu indicarea sursei;• Bugetul local;• Alte surse.Factorii critici care influenţează profitabilitatea.• Imobilele din zona protejată Bistriţa au spaţiilefragmentate prin mai multe proprietăţi private,aceste diferenţe îngreunează desfăşurarea unuiproiect unitar care să prevadă reabilitarea,restaurarea, conservarea si punerea în valoare amonumentelor istorice.Termen de realizare• Perioada 2005-2010• Studiu de fezabilitate trebuie realizat.Proiect nr. 16 - Extindere zonă pietonală în Centrulistoric, etapa a II aManagerul de proiect:• Primăria municipiului Bistriţa• Direcţia Tehnică -Director Rus Alexandru;Departamentele din cadrul primariei care răspundde realizarea programului /proiectului - DirecţiaTehnică;• Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului,Autorizaţii;• Serviciul Tehnic, Investiţii;• Direcţia Economică.Descrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe, dacă este cazul:• asigurarea asistenţei de către Direcţia pentruCultură, Patrimonul Cultural şi Naţional;Impactul social şi/sau asupra calităţii mediului• reducerea poluării din centrul istoric, protejareaclădirilor şi a patrimoniului cultural naţional;Utilizatorii potenţiali / beneficiarilor programuluiproiectului:• turişti, vizitatorii centrului istoric, proprietarii dincentrul istoric şi cetăţenii municipiului Bistriţa.Localizarea investiţiei:• municipiul Bistriţa, străzile din centrul istoric, şianume: str. Dornei, P-ţa Centrală, str. Nicolae.Titulescu, str. Gheorghe Şincai, str. Dogarilor, str.Mihail Kogălniceanu, P-ţa Mică, str. VasileAlecsandri, str. Zorilor, str. Lupeni, str, I.L.Caragiale ş.a.;Cerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului:• 1.500.000 €;• propunerea structurii de finanţare, cu indicareasursei• buget local şi fonduri externe;Reglementări

122MUNICIPIUL• aplicarea programului/proiectului in contextualmacroeconomic al economiei nationale şiproiectelor de investiţii la nivel local, în bazaresurselor disponibile – realizarea unui traseupietonal pe toate străzile din centrul istoric;• contribuţii din surse interne sau externe, publicesau private – buget local şi fonduri externe;Reglementari care influenţează favorabil proiectul:• prevederile din Planul Urbanistic General almunicipiului Bistriţa şi Planul Urbanistic Zonal„Zona de rezervaţie istorică şi de arhitectură”Bistriţa;Termen de realizare:• 2006 – 2009• se va elabora un studiu de fezabilitate şi proiecttehnic.Proiect nr. 17 - Reabilitarea Parcului Municipal,extinderea lui pe Dealul CodrişorParcul Municipal Bistriţa se întinde pe o suprafaţă de 7ha, din care 4 ha reprezintă spaţiile verzi şi 3 hareprezintă aleile, are un număr de 1487 de arbori şi352 de arbuşti. Întrucât suprafaţa actuală este micăfaţă de normele existente în Planul Urbanistic Generala fost propus extinderea sa spre Dealul Codrişor.Scopul proiectului:• punerea în valoare a funcţiilor recreative, esteticeşi ecologice ale parculuiManagerul de proiect:• Serviciul Tehnic investiţii, lucrări, achiziţii publiceşi învătământ preuniversitar;• Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea proiectului: Direcţia tehnică, DADPImpactul social :• creşterea calităţii vieţii prin asigurarea unui climatde recreere adecvat;Beneficiarii proiectului :• Locuitorii municipiului BistriţaLocalizarea investiţiei:Modalitatea de armonizare/integrare a proiectului cuplanul de amenajare a teritoriului.Cerintele financiare ale programului/proiectuluiEstimarea costului• 2.500.000 euro;• din care: 500.000 euro - buget local;• 2.000.000 euro – fonduri UETermen de realizare:• 5 aniProiect nr. 18 - Crearea unui circuit turistic almonumentelor istorice, semnalizarea şiidentificarea corespunzătoare a acestoraManagerul de program/proiect• Adriana Guţă şi Vasile Duda, Primăria municipiuluiBistriţaDepartamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului /proiectului :• Direcţia tehnică• Biroul tineret, sport, turism şi învăţământDescrierea asistenţei tehnice de specialitate din surseexterne, daca este cazul;Programul se aplică prin colaborarea specialiştilorPrimăriei municipiului Bistriţa şi cei din departamentulmonumente istorice-fond imobil al Direcţiei pentruCultură şi Patrimoniu Cultural Naţional, Bistriţa-Năsăud împreună cu care se va elabora o strategie dedesfăşurare şi aplicare.Impactul social şi/sau asupra calităţii mediului :• Informarea cetăţenilor despre realităţile istoricoculturaledin zonă• Sensibilizarea populaţiei în legătură cu valoareapatrimoniului cultural bistriţean• Informarea turiştilor şi desfăşurarea unui turismeducaţional şi culturalInfluenţa aplicarii programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe şi subprograme);Programul stimulează dezvoltarea turismului urbanbistriţean ceea ce va genera dezvoltarea sectoareloreconomice de deservire a turiştilor.• intravilanul municipiului Bistriţa

123BISTRITAProgramul devine o formă de publicitate a oraşuluiceea ce duce la creşterea prestigiului său.Utilizatorii potenţiali/beneficiarii programului /proiectului :• Utilizatorii programului vor fi administraţia publicălocală care va putea să ierarhizeze investiţiile înzona istorică în funcţie de importanţamonumentelor, agenţi economici din domeniulturismului dar şi alte domenii care au activităţitangente turismului.• Beneficiarii direcţi ai programului sunt turiştii carevizitează oraşul şi cetătenii Bistriţei, care vorcunoaşte potenţialul cultural al oraşului la caredevine astfel subiect al mândriei locale.Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată:• Zona istorică Bistriţa şi zona protejată a CentruluiistoricModalitatea de armonizare/integrare a proiectului cuplanul de amenajare a teritoriului.Proiectul se desfăşoară cu autorizaţia Direcţiei pentruCultură şi Patrimoniu Cultural Naţional, Bistriţa-Năsăud în funcţie de Legea monumentelor istorice.Cerinţele financiare ale programului / proiectuluiEstimarea costului :• 30.000 euro• propunerea structurii de finanţare, cu indicareasursei;• Bugetul local 100%• tipul de finanţare;Finanţare asigurată fie din bugetul propriu al Primărieimunicipiului BistriţaFactorii critici care influenţeaza profitabilitatea :• Nu au fost identificati factori critici.Termen de realizare• Perioada 2006-2007Etapa I Semnalizarea monumentelor istorice decategoria AEtapa II Semnalizarea monumentelor istorice decategoria B dar cu importanţă locală mai mareEtapa III Crearea unor panouri cu circuitul turistic şieventual un birou de ghidaj turistic.Proiect nr. 19 - Crearea şi dezvoltarea în structuracentrelor de asistenţă şi sprijin pentru tineri a unorateliere de producţie în regim protejat cu ocapacitate de 20 de locuriDepartamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului/proiectului: Centrulmunicipal de servicii sociale :Impactul social şi/sau asupra calităţii mediului :Prin acest program se asigură:• formarea profesională a tinerilor de peste 18 ani, învederea integrării lor socio-profesionale, realizatăîn cadrul unor ateliere semi-protejate;• crearea unei reţele diversificate de activităţiformative pentru tineri;Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe şi subprograme):• autofinanţarea centrului, prin obţinerea de venituriproprii din activităţile productive.Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programului /proiectului• proiectul se adresează tinerilor aflaţi în dificultate,care au beneficiat până la vârsta de 18 ani de unadin măsurile de protecţie prevăzute de legislaţia învigoare, proveniţi din toate centrele de plasamentde pe raza judeţului şi absolvenţi ai unităţilor deînvăţământ special.Resurse finaciare externe• Buget Judeţean, Buget Local al MunicipiuluiBistriţa, donaţii/sponsorizări de la ONG-uri,societăţi comerciale, persoane fizice şi juridice.Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată• zona municipiului BistriţaCerinţele financiare ale programului/proiectuluiEstimarea costului :• 60.000 Euro;• tipul de finanţare

124MUNICIPIUL• Finanţare nerambursabilăFactorii critici care influenţează profitabilitatea• neidentificarea de ONG-uri, societăţi comerciale,persoane fizice şi juridice în vederea derulăriide programe de integrare socio-profesională,individuală sau în grup;• neidentificarea de locuri de muncă pentru tineri;Reglementări• Prezentul proiect se înscrie în StrategiaGuvernamentală şi în Strategia judeţeană deprotecţie a copilului pentru perioada 2003 - 2007,deoarece prin serviciile pe care le promoveazăcontribuie la promovarea includerii sociale agrupurilor defavorizate, respectiv tineri care aupărăsit instituţiile de ocrotire şi tineri care auabandonat şcoala fără să obţină o calificare debază.Termen de realizare :• 2005 – 2007.Proiect nr. 20 - „Baze sportive de cartier”-Reabilitarea terenurilor de sport existente şiînfiinţarea unor noi baze sportive pentrupracticarea sportului.Amenajarea terenurilor şi bazelor pentru practicareaactivităţilor de educaţie fizică şi sport de masă, învederea ameliorării stării de sănătate, combatereastresului şi a sedentarismului, prin:• reabilitarea terenurilor existente• identificarea şi dotarea unor terenuri deminibaschet, minifotbal• identificarea şi dotarea unui teren adecvat pentrupistă role, skateboard, etc• organizarea activităţilor sportive recreative;Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea programului /proiectului:• Biroul tineret, sport, turism şi învăţământ,• Direcţia de administrare fond imobiliar,• Direţia tehnicăUtilizatorii potenţiali/beneficiarii programului/proiectului:Localizarea investiţiei :• municipiul BistriţaCerinţele financiare ale programului/proiectuluiEstimarea costului:• cca. 100.000 euro pentru reabilitarea celorexistente;• Finanţare:• neasigurată, se caută surse prin realizarea unuiparteneriat public-privatTermen de realizare:• 2006 – 2008Proiect nr. 21 - Reabilitarea sistemului de încălzirea unităţilor şcolareLa ora actuală, majoritatea unităţilor de învăţământ dinmunicipiul Bistriţa sunt racordate la sistemulcentralizat de încălzire, care prezintă pierderi mari deagent termic şi implicit costuri mari la facturaenergetică. Pe aceste considerente, se propunereabilitarea sistemului de încălzire din şcoli prinimplementarea sistemului cu centrale proprii careoferă posibilitatea unui control mai flexibil la loculutilizării, oferă un nivel corespunzător în ceea cepriveşte confortul şi condiţiile de desfăţurare aprocesului de învăţământ, reduce în totalitatepierderile şi implicit duce la o reducere de 3 ori acosturilor.Scopul proiectului:• îmbunătăţirea condiţii- lor de desfăşurare a proceuluide învăţământ;• Utilizarea eficientă a energiei în clădirile şcolare;Managerul de program:• Serviciul Tehnic investiţii, lucrări, achiziţii publice siînvăţământ preuniversitar;• Departamentele din cadrul primăriei care răspundde realizarea proiectului: Direcţia tehnică;Impactul social:• creşterea calităţii vieţii utilizatorilor acestor spaţii;Influenţa aplicării programului în economia locală,regională sau/şi naţională (la programe si subprograme)• copiii şi tinerii

125BISTRITA• reducerea costurilor cu întreţinerea acestor spaţii,reducerea consumurilor de energie primară;Utilizatorii potenţiali/beneficiarii programului/proiectului-utilizatorii spaţiilorLocalizarea investiţiei ce urmează a fi realizată:• intravilanul municipiului Bistriţa;Modalitatea de armonizare/integrare a proiectului cuplanul de amenajare a teritoriului.Cerinţele financiare ale programului/proiectuluiEstimarea costului :• 1.184.210 euro;• din care: 118.421 euro - buget local;• 1.065.789 euro - credite bancareReglementăriReglementări care influenţează favorabil proiectul:Directiva CE 91/2002, privind performanţeleenergetice ale clădirilor, Legea nr.199/2000 privindutilizareaEficientă a energiei, Legea 325/2002 pentruaprobarea OG 29/2000 privind reabilitarea termică afondului construit existent şi stimularea economisiriienergiei termice;Termen de realizare• 2 ani• există studii de fezabilitate pentru fiecare unitateşcolară;