planul local de dezvoltare durabilã a municipiului vatra dornei

1VATRA DORNEIPRIMĂRIA MUNICIPIULUIVATRA DORNEIAGENDA LOCALÃ 21 –PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÃA MUNICIPIULUI VATRA DORNEITradiţie şi dezvoltareVATRA DORNEI2004

2MUNICIPIULProiect PNUD ROM 98/012Copyright © 2004 Primăria Vatra Dornei, RomâniaStr.Mihai Eminescu nr.17, 725700 Vatra DorneiTel.0230/375229Fax: 0230/375170E-mail: la21dorna@hotmail.com© 2004 Centrul Naţional pentru Dezvoltare DurabilăStr. Alexandru Philippide nr.15, Sector 2, BucureştiTel. +4021 201 14 10Fax +4021 201 14 02E-mail : office@sdnp.roOpiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al PNUD.Document apărut cu sprijinul financiar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi al Amabasadei Olandei laBucureşti – Programul MATRA/KAP.Expertiza tehnică acordată de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă - România.

3VATRA DORNEIComitetul Local de CoordonareConstantin Huţanu – Primarul municipiului Vatra Dornei – Preşedinte CLCRodica Albei – Şef Serviciu Dezvoltare Strategică şi Integrare Europeană – Primăria municipiului Vatra DorneiIoan Cuşnir – Prefect al Judeţului SuceavaGavril Mârza – Preşedintele Consiliului Judeţean SuceavaIluţă Cocriş – Inspector Şef – Inspectoratul de Protecţia Mediului SuceavaStelian Ruscior – Director Direcţia Judeţeană de Statistică SuceavaNicuşor Cojocaru – Viceprimarul municipiului Vatra DorneiVasile Panţiru – reprezentant ONG-uri locale – Preşedinte Asociaţia de Învăţământ, Cultură, Artă şi Turism “Ţara de Sus”Stelian Chiforescu – Preşedinte Grup Dorna SA Vatra DorneiAurel Ungureanu – Preşedintele Asociaţiei IMM-urilorMircea Rusu – Director General – S.C. REGNAFOR şi Consilier LocalDaniel Pasat – Director General – S.C. DORNA TURISM S.A.Tusnelda Piticari – Director General S.C. INTUS S.R.L.Mihai Şaramet – Director Grupul Coca Cola Filiala Vatra DorneiRoman Boca – Consiliul Local al municipiului Vatra DorneiAdrian Drăgan - Consiliul Local al municipiului Vatra DorneiCezar Ioja - Consiliul Local al municipiului Vatra DorneiLiviu Cepoi - Consiliul Local al municipiului Vatra DorneiMihai Cioată – Profesor – Directorul Radio “Orion” Vatra DorneiDoina Scurtu – MedicMariana Apăvăloaie – Director Economic – S.C. “Romanel” S.A.Gheorghe Iordache – Director General – Sucursala Minieră BucovinaCristian Cruceanu – Comandantul Companiei de Jandarmi Vatra DorneiMircea Popescu – Director Camera de Comerţ şi Industrie Vatra DorneiBiroul Agendei Locale 21 Vatra DorneiAnca Pauliuc – Primăria Vatra DorneiCristian Seserman – Primăria Vatra DorneiConsultanţă din partea Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă:Călin Georgescu – Director de proiectGeorge Romanca – Coordonator local pentru oraşele Arad, Bolintin Vale, Mediaş, Sibiu, Sighişoara, TârgovişteRadu Vădineanu – Coordonator local pentru oraşele Câmpina, Piteşti, Fălticeni, Târgu Jiu, Vatra DorneiTania Mihu – Coordonator local pentru oraşele Slatina şi ZimniceaDan Apostol - Consultant editorial, cultural, ştiinţificCarmen Năstase – Coordonator financiarAdrian Voinea – Specialist IT

4MUNICIPIULGrupul de lucru nr. 1 – Dezvoltare economicăRodica Albei – şef Serviciu Dezvoltare Strategică şi Integrare Europeană – coordonatorSilvia Blaj – Director Administraţia Finanţelor Publice Vatra DorneiDumitru Pardău – Director Economic Grup Dorna SA Vatra DorneiVasile Chiruţă – Director General S.C. ARCRIS S.R.L.Dănuţ Gîţan – Director CEFIDEC Vatra DorneiMircea Nichituş – Preşedinte – Asociaţia pentru Cultură, Istorie şi Turism “Sentinela” Vatra DorneiIoan Agapi – Director Federaţia Agricultorilor de Munte Vatra DorneiVirgil Pohoaţă – S.C. MUSETTI S.R.L.Violeta Ianovici – Director Economic – Primăria municipiului Vatra DorneiGavril Cîrnu – şef serviciu Cadastru - Primăria municipiului Vatra DorneiEugenia Agapi – Şef serviciu Urbanism - Primăria municipiului Vatra DorneiCristina Lostun – Inginer urbanism - Primăria municipiului Vatra DorneiGabriela Negrea – Contabil - Primăria municipiului Vatra DorneiŞtefan Ţâcşa – Consiliul Local Vatra DorneiGrupul de lucru nr. 2 – SocialMihai Henţ – referent autoritate tutelară şi protecţia copilului – Primăria municipiului Vatra Dornei – coordonatorMihai Valică – Preot – Preşedinte Asociaţia Filantropică Medical Creştină “Christiana”Irina Mironescu – Consiliul Local al municipiului Vatra DorneiRodica Prelipceanu – MedicVasile Hoblea – Preşedinte Fundaţia “Ora – Ajutor pentru Familii şi copii”Liubamira Olaru – Muzeograf Coordonator – Muzeul de Ştiinţe NaturaleIon Cruceanu – Muzeograf – Muzeul de Etnografie şi FolclorMariana Sorohan – bibliotecar coordonator Biblioteca “G.T.Kirileanu” Vatra DorneiConstantin Chiriac – Preşedinte – Fundaţia Umanitară ChiriacOvidiu Cozan – Preşedinte Asociaţia “Florile Bucovinei”Dumitru Candrea – Preşedinte Fundaţia Cultural Artistică “Dorna Dorului”Stelian Cocoreanu – Şef A.J.O.F.M. – filiala Vatra DorneiMarian Proboteanu – profesor Clubul Copiilor şi ElevilorAdelina Chirilescu – Director Şcoala generală nr.4Leucadia Roată – Director Grădiniţa nr.4Mariana Boiarinof – consilier asistenţă socială - Primăria municipiului Vatra DorneiAurora Toloş – referent autoritate tutelară - Primăria municipiului Vatra DorneiAriadna Gorea – Referent C.I.C. - Primăria municipiului Vatra DorneiGrupul de lucru nr. 3 – Protecţia mediuluiCătălin Boiarinof – consilier protecţia mediului - Primăria municipiului Vatra Dornei - coordonatorViorel Malcinschi – preşedinte Fundaţia Ecologică Vatra Dornei

5VATRA DORNEIGheorghe Buzilă – Consiliul Local Vatra DorneiArgentina Văcărescu – ecolog - Primăria municipiului Vatra DorneiEmilian Făcână – şef Staţia de Epurare Vatra DorneiMaxim Candrea – şef echipă reţele apă şi canalizareGheorghe Pintescu – Consilier silvic - Primăria municipiului Vatra DorneiLeontin Bodea – topograf - Primăria municipiului Vatra DorneiGrupul de lucru nr. 4 - Turism şi sportPetru Ariciuc – şef Serviciu Dezvoltarea şi Promovarea Turismului şi Salvamont - Primăria municipiului Vatra Dornei - coordonatorCrăciun Todaşcă – Director Hotel „Sport”Luca Boancheş – administrator S.C. TELESCAUN NEGREŞTIDoina Cubleşan – ANTREC filiala Vatra DorneiPaul Chiriluş – Director Club Sportiv Şcolar Vatra DorneiPetru Budâi – administrator S.C. AUTOTURIST S.A.Carmen Cătună – reprezentant Federaţia Agricultorilor de Munte “Dorna”

6MUNICIPIULCUPRINSCuvânt înainte adresat de ReprezentantulRezident al Programului NaiunilorUnite pentru Dezvoltare în România........7Cuvânt înainte adresat de PrimarulMunicipiului Vatra Dornei .........................9VATRA DORNEI – REPERE ISTORICE.............10I. STRATEGIA DE DEZVOLTAREDURABILÃ ................................................11I.1. EVALUARE............................................................11CAPITOLUL I. CAPITALUL NATURAL.........................11I.1. Aşezare geografică ............................................................ 11I.2. Clima .................................................................................. 11I.3. Flora şi fauna ..................................................................... 11I.4. Caracterizare hidrogeologică şi zăcăminte de apăminerală....................................................................... 12I.5 Spaţii verzi........................................................................... 13I.6 Calitatea factorilor de mediu ............................................... 13CAPITOLUL II. EVALUAREA SISTEMULUISOCIO-ECONOMIC..........................................18II.1. CAPITALUL ANTROPIC ................................................... 18II.2.CAPITALUL SOCIAL ......................................................... 28I.2. OBIECTIVE GENERALE ......................................36OBIECTIVE ..................................................................36OBIECTIVE SPECIFICE...............................................36DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZĂ..................... 36CREŞTEREA POTENŢIALULUI ECONOMIC AL ZONEI........ 36REGENERARE URBANĂ ........................................................ 36PROTECŢIA MEDIULUI .......................................................... 37ÎNTĂRIREA COEZIUNII SOCIALE ŞI REDUCEREASĂRĂCIEI.................................................................... 37PROMOVAREA ŞI DEZVOLTAREA TURISMULUI................. 37II. PLANUL LOCAL DE ACÞIUNE ALMUNICIPIULUI VATRA DORNEI..............38II.1. OBIECTIVE GENERALE ......................................38II.2. MÃSURI DE ÎNTÃRIRE A CAPACITÃÞIIINSTITUÞIONALE.............................................38II.3. PROIECÞIA FINANCIARÃ ................................... 38II.4. OBIECTIVELE SPECIFICE ªI PROIECTELEIDENTIFICATE ................................................. 40DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZÃ ......... 40CREªTEREA POTENÞIALULUI ECONOMIC ALZONEI............................................................... 41REGENERARE URBANÃ ............................................ 42ÎNTÃRIREA COEZIUNII SOCIALE ªIREDUCEREA SÃRÃCIEI.................................. 42PROTECÞIA MEDIULUI .............................................. 45DEZVOLTAREA ªI PROMOVAREA TURISMULUI..... 46II.5. STRUCTURI INSTITUÞIONALE DEMONITORIZARE ªI EVALUARE ..................... 47III. PORTOFOLIUL DE PROIECTEPRIORITARE PENTRU PERIOADA2004-2014 ................................................. 52DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZÃ........ 52CREªTEREA POTENÞIALULUI ECONOMIC ALZONEI............................................................... 53REGENERARE URBANÃ ........................................... 55ÎNTÃRIREA COEZIUNII SOCIALE ªIREDUCEREA SÃRÃCIEI................................. 56PROTECÞIA MEDIULUI .............................................. 57DEZVOLTAREA ªI PROMOVAREATURISMULUI.................................................... 59ANEXE ................................................................ 641 . Proiecte în derulare............................................... 641.1 CENTRALA TERMICĂ PE DEŞEURI DIN LEMN..............641.2 PROIECT ARCADIS ..........................................................641.3 PROGRAM MATRA - MANAGEMENT FINANCIARŞI PATRIMONIUL MUNICIPAL VATRA DORNEI.......641.4 PROGRAMUL GRASP ......................................................65

7VATRA DORNEICuvânt înainteadresat de Reprezentantul Rezident al Programului Naţiunilor Unitepentru Dezvoltare în RomâniaAgenda Locală 21 (AL21) a fost elaborată şi adoptată la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro în 1992, cainstrument de promovare a conceptului dezvoltării durabile. După zece ani, la Johannesburg în 2002, al II lea Summitpromovează AL21 ca principalul instrument în realizarea bunăstării populaţiei lumii. Dedicată administraţiei locale,AL21 stabileşte prin participare publică un echilibru între dezvoltarea economică, echitatea socială şi protecţiamediului.Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare permanentă a legăturilor dintre om şi natură şi pledează pentrusolidaritatea între generaţii ca singura opţiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung.Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din România sprijină activ dezvoltarea durabilă prin asistenţa acordatăîn cadrul proiectului său de “Construire a capacităţilor locale de implementare a Agendei Locale 21 în România”.Proiectul a fost imlementat în 9 oraşe-pilot, în perioada 2000-2002, iar ulterior intre 2003-2004, finalizându-se încă 13oraşe. Proiectul acoperă în fiecare an un set de oraşe şi se află sub coordonarea Centrului Naţional pentru DezvoltareDurabilă, agenţia de implementare a PNUD pentru AL21.Procesul participativ de elaborare a fost unic, stimulând energia cetăţenilor, a sectorului privat, a mediului academic, aONG-urilor şi a autorităţilor locale. Toţi aceştia s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, iar eforturile lor colective au datnaştere prezentului document. Acest raport îşi are rădăcinile în necesităţile şi ideile locale, devenind o mărturie aeforturilor, energiei şi entuziasmului lor. Fie prin furnizarea de informaţii, fie prin acordarea de asistenţă tehnică, fieprin participarea directă, întreaga comunitate a avut o contribuţie enormă la succesul acestuia.Rezultatul este o strategie coerentă, cu un plan concret de acţiune şi de implementare. Ambele oferă o garanţiepractică a faptului că proiectul poate răspunde necesităţilor comunităţii şi că reprezintă o contribuţie importantă ladezvoltarea durabilă în România. Felicit şi mulţumesc tuturor celor care au contribuit la succesul său.Soknan Han JungReprezentant Rezident:Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

8MUNICIPIUL

9VATRA DORNEICuvânt înainte adresat de Primarul Municipiului Vatra DorneiMunicipiul Vatra Dornei există şi s-a dezvoltat în timpdatorită turismului. Resursele de apă minerală cuproprietăţi terapeutice, turba şi factorii naturali de curăau condus la dezvoltarea turismului balnear. Condiţiilenaturale, tradiţiile istorice si culturale, pitorescul zonei,fondul cinegetic, precum si bogăţia si varietateaelementelor de arhitectura precum şi folclorul, oferămultiple posibilităţi de turism de agrement. În plus,trendul modernismului în domeniul turismului deaventură şi-a făcut loc prin practicarea la Vatra Dorneia sporturilor extreme.Dumnezeu ne-a hărăzit cu bogăţii naturale de ocalitate şi o frumuseţe de invidiat. Este de datorianoastră, a generaţiei prezente, ca prin modul defolosire resurselor zonei să asigurăm urmaşilor noştriposibilităţi de utilizare a bogăţiilor naturale existente.Strategia de dezvoltare a municipiului Vatra Dornei sedefineşte prin dictonul “În Unire e Putere”. Fără ocolaborare strânsă societate civilă – administraţiepublică – agenţi economici, nu putem vorbi despre odezvoltarea durabilă a localităţii. Numai împreună vomface din oraşul nostru “Mândria Bucovinei”!Dezvoltarea pe principii durabile este de interes majorpentru comunitatea noastră, pentru ca împreună săgândim o strategie de viitor, astfel încât oraşul nostrusă devină o localitate cu o economie sustenabilă. Stăîn puterea noastră să realizăm acest lucru!Elaborarea Planului Local de Dezvoltare Durabilă esteo lucrare de importanţă majoră, în egală măsurăpentru autoritatea locală cât şi pentru societateacivilă.Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat înelaborarea strategiei de dezvoltare şi a Planului localde acţiune, în mod special Comitetului Local decoordonare, Biroului local Agenda Locală 21,domnului Radu Vădineanu – coordonator de proiectdin partea CNDD şi membrilor grupelor de lucru.Mulţumesc Programului Naţiunilor Unite pentruDezvoltare, personal doamnei Soknan Han Jung –reprezentant rezident al Programului Naţiunilor Unitepentru Dezvoltare şi Centrului Naţional pentruDezvoltare Durabilă, personal domnului Director CălinGeorgescu, pentru şansa care a dat-o oraşului nostrude a implementa programul Agenda Locală 21.Constantin HuţanuPrimarul municipiului Vatra Dornei

10MUNICIPIULVATRA DORNEI – REPERE ISTORICEPrimele izvoare scrise despre localitatea Dornadatează din 14 mai 1600. După anul 1775, Dorna intrăsub stăpânire austriacă.Evoluţia edilitară şi urbanistică a localităţii a fostputernic marcată de descoperirea uriaşelor rezerve deape minerale. Recunoaşterea oficială a importanţeiizvoarelor minerale se datorează studiilor din anul1805 ale doctorului Ignatziu Plusch.Din scrierile şi rapoartele doctorului Plusch aflăm că,în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă debolnavi din fântâna Izvorului "Ioan", situată la 200 depaşi de drumul împărătesc. Prepararea băilor se făceala domiciliul bolnavilor. Din acest motiv, doctorulPlusch propune amenajarea staţiunii pe proprietateaparticulară a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic şimaterial al proprietarului minelor din Iacobeni, Manzde Mariense.Proiectul de amenajare al băilor propus de doctorulPlusch a fost aprobat prin Decretul administraţiei din17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer a primitsarcina să construiască o clădire cu şase căzi de baiela care apa minerală era adusă printr-o ţeavă şicontinua să curgă prin jgheaburi.O nouă etapă în dezvoltarea staţiunii balneare s-aînregistrat în anul 1895. La această dată, geologulStur a întreprins un studiu al terenului pe care eraamplasată staţiunea Vatra Dornei. În baza acestuistudiu s-a proiectat şi dezvoltat staţiunea după 1895.În perioada 1896-1897, principalele obiective alestaţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fostterminate şi inaugurate: Cazinoul Vatra Dornei, Palatulcomunal, Palatul Naţional, Izvorul "Ioan" , IzvorulFerdinand şi Izvorul “Sentinela”, clădirea şcoliiprimare, Gara mare şi Gara Băi, Biserica catolică şiTemplul evreiesc.Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat începând dinsecolul XVIII în jurul staţiunii balneare şi concomitentcu aceasta.Vatra Dornei a fost declarat oraş al Imperiului Austro-Ungar la 17 decembrie 1907.Petru Forfotă, primar în perioada 1934-1937, îiprezenta voievodului Mihai, devenit Regele Mihai I,stabilimentele staţiunii balneare în următorii termeni:„Publicul ce a vizitat această staţiune în anii de dupărăzboi a putut fi pe deplin satisfăcut în aşteptările salede ceea ce i se oferea. Bineînţeles că au existat şilipsuri în dezvoltarea staţiunii. Lipseşte canalizarea,apeductul, asfaltarea sau pavarea străzilor oraşuluietc. Aceste lucrări nu au putut fi executate pânăacum, din cauză că au lipsit fondurile necesare.”În timpul celui de-Al Doilea război Mondial şi în specialîn a doua sa parte – anii 1943-1944 – staţiuneabalneară a suferit nenumărate distrugeri. Orânduireainstalată după 1945 a preluat băile prin actulnaţionalizării de la 11 iunie 1948 şi a început o vastăcampanie de refacere şi modernizare a tuturorobiectivelor care constituiau averea staţiunii. Imediatdupă 1950 Vatra Dornei a intrat în exploatare laîntreaga capacitate şi, până în 1989, a continuat să sedezvolte pe toate planurile: medical, de agrement, deodihnă, etc.În martie 1999, localitatea Vatra Dornei a devenitoraş-staţiune turistică de interes naţional, pentru ca pe7 iulie 2000 să fie declarat municipiu.Turismul dornean a continuat să se dezvolte şi după1990, astăzi turismul devenind componentă de bază adezvoltării localităţii.

11VATRA DORNEII. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILÃI.1. EVALUARECAPITOLUL I. CAPITALUL NATURALI.1. Aşezare geograficăMunicipiul Vatra Dornei este situat în partea de sud aBucovinei, la o altitudine de 804 m, la confluenţarâurilor Dorna şi Bistriţa, în depresiunea Dornelor,cuprinsă pe două laturi între Obcina Mare şi ObcinaMestecănişului şi pe latura nord-vestică de MunţiiBistriţei.Având o aşezare prielnică, depresiunea Dornei esteun ţinut populat, fiind legată printr-o reţea de caleferată cu toată ţara. Vatra Dornei este înconjurat demunţi înalţi, acoperiţi cu păduri de brazi şi molid, careadăpostesc regiunea în timpul verii de curenţi şi iarnade viscole.I.2. ClimaAnalizând media temperaturilor anuale, s-a constatatcă temperatura aerului în oraş se situează în jurulvalorii de +6,4 grade Celsius, oscilând între –7 gradeîn ianuarie şi +16 grade în iulie. Presiunea atmosfericămedie este de 690 mm. Datorită pădurilor şi munţilorînconjurători, media anuală de precipitaţii este de 900mm pe mp. Densitatea precipitaţiilor este maximă îniunie şi iulie, însă şi precipitaţiile din cursul iernii suntdestul de numeroase, realizând un strat de zăpadă de1,1-1,6 m grosime. Precipitaţiile abundente dinperioada de iarnă constituie un fenomen caracteristical zonei. Iernile încep devreme şi durează 5-6 luni, iarîn unele locuri umbroase zăpada se menţine până înultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele, în schimb, suntmai secetoase.Precipitaţii lunare:Precipitaţiile au un regim influenţat în mare măsură decaracterul musonic al circulaţiei vestice, de origineatlantică, a curenţilor de aer. Valoarea precipitaţiilormedii anuale este de 672 mm. Cele mai mari cantităţide precipitaţii cad în intervalul mai – august, deci înanotimpul cald, când există condiţii prielnice pentruformarea ploilor de convencţie.I.3. Flora şi faunaVegetaţia are un caracter montan, preponderente fiindconiferele: molidul, bradul, pinul, ienupărul şi unelespecii de foioase, paltinul de munte, mesteacănul,scoruşul, plopul, sălciile şi arinul, precum şi arbuşti şisubarbuşti: măceş, soc roşu, cununiţă, zmeur, afin,merişor.Vegetaţia ierboasă este bogată în specii, dintre carepredomină: păiuşul de livadă, timoftica, golomăţul,ţepoşica, rogozurile, piciorul cocoşului, garofiţa,arnica, sunătoarea, secărica, ş.a.Fauna din această zonă este preponderent populatăde: cerb, căprioară, urs brun, râs, lup, vulpe, mistreţ,jder, dihor, nevăstuică, bursuc, vidră. Dintre păsărilede munte specifice zonei amintim: cocoşul de munte,corbul şi unele specii de răpitoare. În râurile Dorna şiBistriţa se întâlnesc peşti specifici apelor reci, demunte: păstrăv, lipan, boiştean, lostriţă, clean.Datorită acţiunilor de protejare a vânatului şi desancţionare a braconajului, fauna codrilor Dornei sepăstrează într-un echilibru acceptabil.Rezervaţii şi arii naturale: Parcul municipiului VatraDornei. Arbori seculari: zâmbru, zadă, stejar, molid.Plante ocrotite: zâmbru, arin pieptănat, tisă – formăarbustivă, sângele voinicului, angelică.Animale: urs, râs, cocoş de munte. Endemisme:piciorul cocoşului, căldăruşă, vineţea, margaretă,cărbune. Relicte: coada zmeului. Rarităţi: Montiafontana.

12MUNICIPIULI.4. Caracterizare hidrogeologică şi zăcămintede apă mineralăZăcământul Vatra Dornei şi staţiunea balneară cuacelaşi nume se situează în depresiuneaintramontană a Dornelor, de origine tectonică, închisăla nord de Obcina Suhardului, la est de masivulcristalin al Bistriţei, la vest de Munţii Bârgăului, iar lasud de eruptivul Munţilor Călimani.Localitatea balneară este aşezată pe râul Dorna, laconfluenţa cu Bistriţa, respectiv pe două terase deacumulare: una cu altitudinea de 2-5 m, dezvoltatăatât pe dreapta, cât şi pe stânga râului Dorna, iar altala 10-15 m pe dreapta râului; pe aceste nivelemorfologice se află parcul staţiunii şi bazele detratament.Geologic, teritoriul staţiunii se încadrează în zonacristalino – mezozoică a Carpaţilor Orientali,cuprinzând o parte din semifereastra tectonicăIacobeni – Vatra Dornei. Peste formaţiunile cristalines-au depus depozitele aluvionare ale teraselor de 5 şi15 m, reprezentate prin bolovănişuri, pietrişuri şinisipuri grosiere, constituite din cuarţite, micaşisturi,andezite şi gresii având grosimi de 1,6 - 6,0 m înnivelul morfologic superior şi de 3 m în nivelulmorfologic inferior. Cristalinul, pe care sunt dispusedepozitele celor două terase, este afectat de unaccident tectonic major dintre două serii de faliitransversale.Existenţa apelor minerale este legată de emanaţiilede dioxid de carbon ale manifestărilor postvulcanicedin masivul Călimani. Migrarea CO 2 spre suprafaţă serealizează prin sistemul de fracturi tectonice careafectează fundamentul; o parte din gaz este reţinut deapa subterană acumulată în partea alterată a şisturilorcristaline; cea mai mare parte însă, se dizolvă înstratele acvifere freatice, acumulate în depozitele celordouă terase din dreapta râului Dorna. Mineralizareamai puternică se produce acolo unde acviferelefreatice menţionate sunt dispuse peste liniile defractură şi imediat în aval, pe direcţia de curgere acurentului acvifer. Zăcământul hidromineral estedeschis şi exploatat în prezent prin 17 surse, din careopt captări directe prin drenuri sau puţuri.Din cele 17 surse existente în staţiune se poateexploata un debit de peste 600mc/24 ore, apaminerală carbogazoasă fiind furnizată, în principal, destratul acvifer acumulat în nivelele permeabile aleterasei superioare. Acest debit ar putea fi mărit printr-oexploatare raţională la peste 900 mc/24 ore, însă fărăa deschide noi surse care ar putea periclitazăcământul hidromineral, atât calitativ cât şi cantitativ.Din punct de vedere hidrochimic, apele minerale de laVatra Dornei sunt bicarbonate calcice–magnezice saubicarbonate calcice–magnezice–sodice, având ocompoziţie chimică identică cu a apelor dulci din zonă,ceea ce confirmă faptul că mineralizarea apei seproduce numai prin dizolvarea dioxidului de carbon înacviferele din terasele râului Dorna. În ceea cepriveşte gazele care însoţesc apa, s-a constatat cădioxidul de carbon este prezent în proporţie de 92,4-93,3%. De asemenea, pe lângă azotul şi oxigenul deorigine atmosferică, analizele au mai indicat prezenţa,în proporţii foarte scăzute, a argonului (0,06%),metanului (0,1-0,2%) etanului şi propanului.Mineralizarea totală are valori cuprinse între 250 şi4000mg/l, a reziduului fix între 250 şi 700 mg/l, iarfierul atinge uneori 65mg/l. S-a constatat că sodiulapare în apă la sursele care exploatează nivelele maiprofunde, mai ales la cele din şisturile cristaline cucirculaţie îndelungată.Concentraţia în CO 2 , elementul principal luat înconsiderare în tratamentul balnear, variază în limitelargi, în funcţie de distanţa la care se situează sursade fracturile cristalinului, cât şi de debitul gazuluimofetic în anumite perioade ale anului. Cantitatea ceamai mare de CO 2 se constată la sursele din terasasuperioară. La vest de pârâul Negreşti, concentraţiilegazului mofetic scad sub 500 mg/l, situaţie observatăde altfel şi la sursele din terasa inferioară.Principala substanţă minerală terapeutică utilizată înaceastă staţiune este apa carbogazoasă, ceea ce îiimprimă specificul cardiovascular. Pe lângă apacarbogazoasă se utilizează şi nămolul terapeuticexploatat din turbierele din apropierea oraşului. Înprezent, acesta este transportat de la exploatarea deturbă Poiana Stampei.În afara panzei de apă freatică, în intravilanulmunicipiului Vatra Dornei se află zăcăminte de apeminerale carbogazoase şi CO 2 mofetic. Acesteresurse se folosesc în cura balneară ce se efectueazăîn bazele de tratament ale staţiunii.Zăcământul hidromineral de la Vatra Dornei se află înzona terasei superioare a râului Dorna, între pârâurileNegreşti şi Condreşti, precum şi de-a lungul văilorNegreşti şi Roşu. În această zonă sunt exploatateprincipalele puţuri, foraje şi izvoare care asigură apelemineralizate necesare efectuării tratamentelorbalneare.

13VATRA DORNEIPrima atestare documentară asupra caracteristicilorapelor minerale din Vatra Dornei datează încă din anul1870. Ulterior, şi îndeosebi în ultimii 50 de ani, au fostîntreprinse cercetări complexe hidrologice, geofizice,climatologice şi fizico-chimice, precum şi lucrări deexplorări şi exploatare a surselor hidrominerale.Vatra Dornei dispune de mai multe tipuri de apeminerale, fiecare caracterizându-se printr-oindividualitate hidro-chimică şi genetică distinctă:- ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice,magneziene, sodice, feruginoase, hipotone;- ape minerale sulfuroase, în principaloligominerale (sursa Iacobeni) utilizate încircuitul balnear pentru aerosoli.Staţiunea dispune pentru cură externă de 14 surse dincare sunt exploatate 9 surse, celelalte fiind înconservare. Totodată, staţiunea mai dispune de 2izvoare pentru cură internă.I.5 Spaţii verziVatra Dornei este una dintre cele mai mari localităţi cucaracter turistic din Nordul Moldovei, atât datorităfaptului că este o staţiune balneo-climaterică, cât şi apotenţialului sportiv şi de agrement al zonei.Situaţia zonelor verzi în municipiul Vatra DorneiNr. crt. Municipiu Zone de agrementsi parcuriSuprafaţa (ha)Spaţii verziTotalPopulaţieZona verde / cap delocuitor (mp/loc.)1. Vatra Dornei 36,4 0,6 37 16.465 22,5Principalele zone verzi studiate şi propunerile deextindere a acestora sau de realizare a altora noi sunt:Parcul staţiunii, în suprafaţă de 35 ha, este o zonă alocalităţii cu o valoare peisagistică deosebită, fiindprincipalul loc de punere în valoare a microclimatuluistaţiunii, întrunind calităţile specifice de parc balnear,prin oferirea unor condiţii optime de odihnă şi refacereîn aer liber, promenadă, divertisment şi chiar cură deplimbare activă (cură de teren).Parcul este amenajat cu terenuri de sport, teren dejoacă pentru copii şi vestitul „Foişor”, unde în fiecarevară răsună acordurile fanfarei municipale.Cazinoul, un edificiu de mare valoare al oraşului seaflă în parc, fiind în prezent în stadiu de consolidare şirestaurare. Tot în parc, construită după 1990, se aflăCatedrala „Sfânta Treime”.Parc şi zona verde pe Dealul Măgura (Zona Runc)Zona Runc este denumită astfel datorită existenţei pedealul Măgura a cabanei şi a campingului Runc.Astăzi a luat un puternic având din punct de vedereturistic, pe teritoriul ei înfiinţându-se unităţi private deprestări servicii (pensiuni, cabane, baruri, restaurante).I.6 Calitatea factorilor de mediuCalitatea aeruluiÎmprejurimile zonei Dornelor sunt acoperite de păduride conifere (brad, pin, molid) care, datorită cetinii verzişi a răşinilor, realizează o permanentă şi intensăoxigenare a atmosferei în cursul întregului an,conferind un plus de purificare a aerului, odata cucreşterea conţinutului de ozon şi a aeroionilor negativi.Măsurătorile efectuate în perioada 20-29.05.2002 înzona SC Bucovina Mineral Water SA şi pe str. MihaiEminescu din municipiul Vatra Dornei, au indicaturmătoarele:• Nu s-au depăşit limitele maxime admiseconform STAS 12574/1987 pentru probemomentane (medii 30 minute) şi probe medii de24 ore la nici unul din poluanţii gazoşimonitorizaţi: NO 2 , SO 2 , O 3 , CO.• Nu s-au depăşit pragurile inferioare de evaluarepentru protecţia sănătăţii umane la NO2, SO2,

14MUNICIPIULşi nici pragurile de informare sau de alertămedii orare la ozon, stabilite prin Ordinul592/2002. Concentraţiile de monoxid de carbons-au situat de asemenea sub valoarea limităpentru protecţia sănătăţii umane, stabilită prinOrdinul 592/2002.• Nu s-a depăşit limita zilnică pentru protecţiasănătăţii umane, stabilită prin Ordinul 592/2002la pulberi în suspensie-fracţia PM10.La indicatorul pulberi sedimentabile, cantităţile medii şimaxime anuale (g/mp/lună) înregistrate în perioada demonitorizare 1995-2002, comparativ cu CMA conformSTAS 12574/1987 sunt prezentate în tabelul de maijos:Evoluţia cantităţilor medii şi maxime anuale de pulberi sedimentabile (g/mp/lună) în perioada 1995 – 2002Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002Loc prelev. Med. Max. Med. Max Med Max Med Max Med Max Med Max Med Max Med MaxVatra Dornei -centruVatra Dornei -Argestru3,47 5,67 2,23 4,43 2,86 7,54 1,62 2,92 2,48 5,54 2,60 4,57 3,44 5,70 2,10 6,815,21 17,49 3,04 5,37 1,90 3,98 1,59 3,84 1,77 5,04 2,22 3,98 2,63 4,84 3,09 9,57Cantităţile de pulberi sedimentabile determinate înlocalitatea Vatra Dornei se încadrează sub limitamaximă admisă conform STAS 12574/1987.În perioada 28.05.2003-2.06.2003, Inspectoratulpentru Protecţia Mediului Suceava a efectuat o seriede măsurători de imisii în municipiul Vatra Dornei, îndouă puncte, respectiv lângă Hotelul Silva şi laPrimărie.În perioada determinărilor au alternat perioade uscatecu perioade umede. Radiaţia solară a fost, de laintensitate maximă, când nu a fost nebulozitate, lavalori moderate în zilele înnourate. Temperaturile auvariat de la 3,3 0 C, în timpul nopţii, la 24 0 C în timpulzilei.Au fost monitorizaţi următorii parametri: dioxidul desulf, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul şipulberile în suspensie PM10. Analizând valorile limităşi/sau valorile ţintă, în conformitate cu prevederileordinului 591/2002 se constată că nu s-au înregistratdepăşiri la majoritatea parametrilor măsuraţi, excepţiefăcând ozonul care a înregistrat o depăşire a valoriiţintă cu 1,33% în ziua de 28.05.2003. Aceastădepăşire se datorează radiaţiei solare intense. Trebuiemenţionat totuşi că în zona hotelului Silva, unde sederulează traficul greu, concentraţia în pulberi PM10depăşeşte media de 50 ug/mc atunci când asfaltuleste uscat. Nedepăşirea valorilor limită la pulberile însuspensie s-a datorat în principal alternanţei ploilor descurtă durată cu perioadele fără precipitaţii. Înconcluzie, perioada estivală în Vatra Dornei secaracterizează printr-o atmosferă curată care seîncadrează în limitele impuse de legislaţia în vigoare,atât pe plan naţional cât şi european.Calitatea apeiRâul Bistriţa se încadrează în categoria I de calitate(conform STAS 4706/1988) la indicatorii CCO-Mn, O 2 ,reziduu fix, dar prezintă concentraţii mărite la uniiindicatori metalici: mangan, fier şi zinc, datorităexploatărilor miniere din amonte (Tolovanu) precum şicompoziţiei specifice a substratului, încadrându-se încategoria 3 de calitate după aceşti indicatori.Râul Dorna (care confluează în oraş cu râul Bistriţa)se încadrează în categoria 1 de calitate la toţiparametrii, îmbunătăţind calitatea râului Bistriţa dupăconfluenţă şi rămânând principala sursă de apăpotabilă a oraşului.Calitatea soluluiLa baza proceselor pedogenetice care au dus laformarea şi evoluţia solurilor a stat acţiunea continuăşi diferenţiată a factorilor externi şi interni asupramaterialului litologic de suprafaţă. Unele au dus ladezagregarea şi mărunţirea rocii, altele la formareaargilei şi redistribuirea acesteia pe profilul solului,altele au avut drept rezultat formarea celui maiimportant component al solului – humusul. Pe fundul

15VATRA DORNEIdepresiunii şi al formelor de relief concave s-au formatsolurile gleice, cauzate de nivelul ridicat al apeifreatice.Solurile dominante sunt brune şi gălbui de pădure,favorabile pădurilor de conifere, fâneţelor de bunăcalitate, păşunilor şi plantelor de nutreţ cultivate.Condiţiile naturale din zonă au făcut să se separe 5clase de soluri, care, la rândul lor s-au subdivizat în 11tipuri şi 20 subtipuri de sol. Solurile se situează înteritoriu, înscriindu-se pe forme de relief şi formaţiunigeologice.Astfel, în şesul Bistriţei, al Dornei şi al principalelorpâraie s-au separat soluri aluviale cu diferite grade deevoluţie şi hidromorfism, apoi pe verticală peformaţiuni ale cristalinului s-au dezvoltat soluri bruneacide.Arii protejate• PARCUL CENTRAL AL STAŢIUNII, amenajatla poalele Dealului Negru pe o suprafaţă de 50ha şi declarat rezervaţie dendrologică aAcademiei Române, oferă turiştilor un cadruplăcut de recreere.• DEALUL NEGRU (1.301 m alt.) oferă posibilităţide scurte drumeţii, iar pe timp de iarnă pârtii deschi deservite pe o lungime de 3.000 m de untelescaun.• CHEIA ZUGRENILOR, situată la 20 dekilometri în aval de oraşul Vatra Dornei, pelângă Râul Bistriţa, la o altitudine de 740 m esteo rezervaţie geologică plasată într-un culoarunde Bistriţa face un mare cot între masivulGiumalău şi pereţii aproape verticali aiPietrosului Bistriţei. Flora rezervaţiei estespecifică stâncăriilor, aici găsindu-se floarea decolţ în cea mai joasă staţiune naturală dinMoldova.• REZERVAŢIA CĂLIMANI cuprinde un reliefrezultat după mai multe erupţii vulcanice, MunţiiCălimani fiind cei mai tineri munţi din România.De aici se deschid privelişti unice până departespre Transilvania şi Obcinile Bucovinei.Rezervaţia adăposteşte arboret ocrotit de lege,precum zâmbru – relict glacial – iar la înălţimijnepenişuri care ocupă peste 400 ha. Aici sepot vizita şi câteva mici peşteri.• REZERVAŢIA TINOVUL MARE (15 km vest,comuna Poiana Stampei, 910 m alt., 670 ha)este cea mai mare rezervaţie de turbă din ţară,care impresionează prin aspectul săuasemănător tundrei siberiene, datorită pinetuluide talie redusă crescut în mlaştina de turbă.Managementul deşeurilorActivitatea de colectare şi transport a deşeurilormenajere este administrată de S.C. “GospodărireOrăşenească” S.A. şi Direcţia Administrării DomeniuluiPublic. Deşeurile sunt colectate în containere metalicede 4 mc, ridicate şi transportate cu mijloace autospecifice într-un loc din afara oraşului. Depozitareagunoiului menajer se face pe o platformă amenajatănecorespunzător, în imediata apropiere a râuluiBistriţa, fără posibilitate de captare a apelor menajererezultate din acest gunoi şi de protecţie a gunoiuluimenajer împotriva cotelor ridicate ale râului Bistriţa.Datorită numărului redus de mijloace auto de profil decare dispune societatea contractantă, precum şigradul ridicat de uzură fizică şi morală al acestorutilaje, activitatea se derulează ineficient.În situaţia actuală necorespunzătoare decolectare, transport şi depozitare a deşeurilormenajere se impune modernizarea acesteia, precumşi amenajarea unei gropi ecologice de depozitare.Rezolvarea trebuie să vină din partea AdministraţieiPublice Locale (proprietarul domeniului public).Primăria are în vedere preluarea acesteiactivităţi, modernizarea şi tehnologizarea procesuluide colectare, transport şi depozitare a deşeurilor,urmând să fie coordonate de Direcţia de Administrarea Domeniului Public. Din surse ale bugetului local s-aachiziţionat o autocompactoare de gunoi şi un numărde 10 europubele, care au preluat colectarea şitransportul gunoiului menajer din centrul oraşului şizona staţiunii.Deşeuri menajere şi deşeurile asimilabile cudeşeurile menajereDeşeurile menajere provin din următoarele surse:- din activităţi casnice (de la populaţie)- din industrie- din comerţ- din sectorul public sau administrativPersoanele juridice autorizate să desfăşoare activităţide gestionare a deşeurilor sunt:• Serviciul DADP (Direcţia AdministrăriiDomeniului Public) Vatra Dornei

16MUNICIPIUL• SC GO (Gospodărire Orăşenească) SA VatraDorneiRitmul de ridicare al deşeurilor este în medie deaprox. 3 ori/săptămână şi chiar zilnic pentru anumitezone, dar variază în funcţie de nr. delocuitori/container şi de activităţile sezoniere.Deşeurile sunt depozitate pe rampa de gunoi amunicipiului, situată pe strada Buliceni, într-o zonănelocuită. Iată caracteristicile rampei:- este proprietatea Consiliului Local VatraDornei- este un depozit de tip urban municipal(DUM)- suprafaţa rampei este de aprox. 2 ha- rampa funcţionează din 1983 şi este depusun volum de cca. 45 000 mc deşeuri- în momentul de faţă capacitatea proiectată arampei este epuizată- platforma este amplasată pe un teren decoastă, pe malul stâng, la 80 – 100 m dealbia minoră a Râului Bistriţa- drumul de acces (de la stradă) către rampă(1,5 km) este greu practicabil datorităexcesului de umiditate din zonă, careamplifică posibilităţile de extindere a poluăriistratului freatic şi al apei de suprafaţă arâului Bistriţa şi îngreunează realizarea unorlucrări hidrotehnice de îndiguire şietanşeizare a freaticului- nu este realizată împrejmuirea platformei(lipsă gard viu şi prefabricate)- nu sunt colectate gazele de depozit- nu există dren pentru colectarea levigatului- nu are sistem de monitoring- nu se face colectarea selectivă a deşeurilorşi nici nu se colectează deşeuri valorificabilepe depozit- după natura lor, se estimează următoarelecantităţi de deşeuri, exprimate în procente:Hârtie, carton 15%Plastice 20%Sticlă 10%Metale 5%Deşeuri fermentabile 20%Deşeuri din construcţii şi demolări 15%Materiale textile 5%Materiale inerte (zgură, cenuşă, pământ) 5%Altele 5%Total 100%Materiale textile5%Materiale inerte(zgura, cenusa,pamânt)5%Deseuri dinconstructii sidemolari15%Deseurifermentabile20%Altele5%Metale5%Hârtie, carton15%Sticla10%Tendinţa cu privire la generarea deşeurilor menajereindică o creştere a ponderii materialelor plastice.Deşeuri de producţiePlastice20%Principalele deşeuri de producţie sunt cele rezultate dinindustrializarea lemnului şi constau în rumeguş şi coajălemnoasă. Pe lângă numeroase gatere, în Vatra Dorneiexistă trei mari societăţi care au ca obiect de activitateprelucrarea lemnului: SC Dornafor SA; SC Regnafor SA;SC Romanel SAEvoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 1995-2000Tipuri principale de deşeuri / an 1995 1996 1997 1998 1999 2000Deşeuri municipaleTotal, din care:-deşeuri menajere colectate selectiv de la 13.500 13.000 12.500 12.000 11.000 10.000populaţie (mc)-deşeuri menajere de la agenţi economici(industrie, comerţ, turism, instituţii) (mc)4.000 3.900 3.800 3.700 3.600 3.500

17VATRA DORNEITipuri principale de deşeuri / an 1995 1996 1997 1998 1999 2000Deşeuri din servicii municipaleTotal, din care:-deşeuri stradale (t) 425 428 430 432 435 437-deşeuri din pieţe (t) 142 145 152 157 160 161-deşeuri din grădini, parcuri şi spaţii verzi (t) 230 233 237 241 243 245Deşeuri spitaliceşti (t) 18,7 19,1 19,3 19,4 19,3 191.2. Nămol de la epurarea apelor uzate 16,5 16,8 17,3 17,5 17,8 18orăşeneşti (t)1.3. Deşeuri de materiale din construcţii şidemolări (t)42 44 48 50 53 58Cantităţi prognozate de deşeuri pe categorii de producere:Tipuri principale de deşeuri/anCod deşeuAn referinţă2000Etapa I2005Etapa a 2-a2010Etapa a 3-a2015Deşeuri municipaleTotal, din care:-deşeuri menajere colectate selectiv de la 200301 7.200 9.000 11.000 12.000populaţie (mc)-deşeuri menajere de la agenţi economici 200301 2.400 3.500 4.500 5.000(industrie, comerţ, turism, instituţii) (mc)Deşeuri din servicii municipaleTotal, din care:-deşeuri stradale (t) 200303 471 475 485 500-deşeuri din pieţe (t) 200302 167 173 175 180-deşeuri din grădini, parcuri şi spaţii verzi (t) 200200 278 284 295 300Deşeuri spitaliceşti (t) 180000 18 19 20 211.2. Nămol de la epurarea apelor uzate 190805 20 21 22 25orăşeneşti (t)1.3.Deşeuri de materiale din construcţii şidemolări (t)170000 90 92 95 100Numeroase studii şi proiecte arată că depozitareanecontrolată a rumeguşului generează o gamă largăde probleme de mediu şi că resursele de rumeguş şideşeuri din lemn din zona noastră sunt uriaşe. Tocmaidin acest motiv se lucrează la construirea uneicentrale termice pe rumeguş. Dezvoltarea proiectuluia fost iniţiată în 1998, iar astăzi echipa proiectuluicuprinde:• Consiliul Local Vatra Dornei• UE prin programul PHARE• Ministerul Industriilor prin ARCE• Guvernul Danez prin firma de consultanţă Grue& HornstrupSurcelele şi coaja vor fi utilizate drept combustibilîmpreună cu rumeguşul, ceea ce înseamnă căresursele de biomasă din zonă sunt cel puţin dublecomparativ cu cantitatea de rumeguş disponibil.

18MUNICIPIULAnaliza SWOT a capitalului naturalSWOT Factori pozitivi Factori negativiFactoriinterniPuncte tari:Poziţia geografică – Municipiul Vatra Dornei se aflăla confluenţa drumurilor către Transilvania,Bucovina şi Moldova;Puncte slabe:Municipiul Vatra Dornei face parte din Zona deDezvoltare N-E unde produsul intern brut pe locuitorare cea mai mică valoare dintre toate regiunile;Cadrul natural – Înconjurat de munţi bogaţi învegetaţie forestieră, în mod special conifere,municipiul Vatra Dornei este o adevărată oază defrumuseţe naturală;Clima – iernile lungi, caracteristice zonei,favorizează relansarea turismului prin posibilităţilede practicare a sporturilor de iarnă.Posibilităţile de agrement turistic sunt insuficientvalorificate;Clima – temperatura medie anuală de 5,2 0 Cconduce la costuri suplimentare pentru asigurareaconfortului termic.REŢEAUA DE CĂI FERATECAPITOLUL II. EVALUAREA SISTEMULUISOCIO-ECONOMICII.1. CAPITALUL ANTROPICII.1.1 ECHIPARE URBANĂREŢEAUA DE DRUMURIÎn Vatra Dornei străzile principale ce traverseazălocalitatea sunt în general paralele cu râurile Bistriţa şiDorna.Reţeaua stradală majoră este intens solicitată, traficulde tranzit suprapunându-se peste circulaţia de intereslocal.Principalele drumuri naţionale şi judeţene caretraversează oraşul sunt:• E 576 (DN 17): Dej - Vatra Dornei - Suceava• DN 17 B: Vatra Dornei - Broşteni – PiatraNeamţTraficul de călători şi de mărfuri pe calea ferată estedeservit de staţia Vatra Dornei, Vatra Dornei-Băi şihalta Roşu.TRANSPORTUL AERIANTraficul aerian de călători şi mărfuri este asigurat prinaeroportul Salcea de lângă municipiul Suceava, aflatla o distanţă de 130 km de Vatra Dornei.Există posibilitatea repunerii în circuit a unei piste deaterizare pentru avioane mici, aflată la o distanţă de12 km de oraş, respectiv la Floreni.II.1.2. INFRASTRUCTURA PENTRU UTILITĂŢIPUBLICEREŢEAUA DE ALIMENTARE CU APĂPOTABILĂVatra Dornei are un sistem centralizat de alimentarecu apă. Sursa este captarea “Roşu”, având în aceeaşizonă toată linia tehnologică pentru prelucrarea apei desuprafaţă.Reţeaua de alimentare cu apă datează din 1938 şi,respectiv, 1960, cu un grad de uzură fizic ridicat.

19VATRA DORNEICostul reparaţiilor, în valori comparative, petip de material / diametru; total / an; peintervenţie: MATERIALDIAMETRU (φ mm)Total costuri- mii lei -NumărintervenţiiCost reparaţii/ intervenţieI. REŢEA ADUCŢIUNEfontaoţel150600183.48021.2596073.0583.037II. REŢEA DISTRIBUŢIEfontăfontăfontăfontăazbocimentazbocimentoţeloţeloţeloţel2504002001002001007012515030051.47612.11215.1403.02821.2459.10521.28030.40024.3206.0801745173710823.0283.0283.0283.0283.0353.0353.0403.0403.0403.040Din tabelul de mai sus, reiese gradul mare de uzură alreţelelor actuale, fapt ce necesita înlocuirea lor înproporţie de 85%.1. Tarife practicate pentru distribuţia apei – valoripe 2-3 ani- perioada 2000 – martie 2002 – 3.951 lei/mc- martie 2002 – prezent – 4.429 lei/mc2. Cota costului energiei în tariful apei, lei/mc şikWh/mc- 1954 lei/mc- 1,2985 KWh/mc3. Gradul de contorizare la consumatori (%)- total branşamente – 2.443- din care contorizate – 434 – 17,77%(contorizarea existentă este efectuată de cătrebeneficiar)4. Consum specific l/om zi, total şi consum casnic- consum specific total – 152,20 l/om zi- consum specific casnic - 89,7 l/om zi5. Continuitatea alimentării cu apă, ore/zi - 246. Dotarea cu aparatură pentru controlul pierderilorde apă – nu existăSTAŢIA DE TRATARE A APEIStaţia de tratare a apei este situată pe malul drept alrâului Dorna, la distanţa de circa 5 Km de municipiulVatra Dornei, în cartierul Roşu, lângă halta CFR Roşu,pe partea dreaptă a drumului naţional DN 17 VatraDornei – Cluj Napoca.Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor dinmunicipiul Vatra Dornei este realizată prin:- captare apă de suprafaţă din râul Dorna;- captare apă de adâncime de la MoaraDracului şi aducerea acesteia la bazinul deînmagazinare nr. 1 Runc.Staţia de apă funcţionează din octombrie 1970.În perioadele de iarnă, când sunt înregistratetemperaturi scăzute, se întâmpină mari greutăţi lacaptare, cauzate de: formarea podului de gheaţă careblochează grătarul de la captare; îngheţareabatardourilor şi blocarea acestora, blocarea cu gheataa sitelor şi grătarelor de la sorburile pompelor.REŢEAUA DE EVACUARE A APELORUZATEEpurarea apelor uzate este asigurată de staţia deepurare mecano – biologică, cu o capacitate de 80 l/s.7. Pierderi de apă 28 %.

20MUNICIPIULSTAŢIA DE EPURAREApele uzate menajere şi industriale care ajung înstaţie au un debit mediu de 32 l/s. Staţia de epurare afost construită şi dată în funcţiune în anul 1984 când afost proiectată pentru un debit de 80 l/s. Are treaptămecanică şi biologică.Treapta mecanică1. Grătarul de curăţare2. Staţia de pompe (SP1)3. Deznisipatorul4. Decantor primar longitudinalTreapta de epurare biologică1. Bazinul de aerare2. Decantor radial secundar3. Staţia de pompare nămol din decantorsecundar.4. Staţie pompare nămol în platforme.5. Platforma de uscare nămol.6. Metatanc – nu funcţionează.7. Gazometru – nu funcţionează.8. Centrală termică – dezafectată.9. Laborator.CANALIZAREAMunicipiul Vatra Dornei are un sistem de canalizaredivizor, existând însă şi porţiuni în care condiţiilelocale au impus ca transportul debitelor de apă să sefacă în sistem mixt.Întregul sistem de canalizare însumează în prezent olungime de aproximativ 23,9 km. Lungimea simplă areţelei de distribuţie a apei potabile este de circa 45,2km.Odată cu dezvoltarea lucrărilor de alimentare cu apă,reţeaua de canalizare a devenit nesatisfăcătoare.Lucrările ulterioare de extindere s-au efectuat princompletări la sistemul central de canalizare cutronsoane noi de reţele, fără o corelare judicioasăîntre capacitatea existentă a sistemului de transport şitratare şi cea de perspectivă. Acest lucru a dus laapariţia în timp a multor carenţe în exploatareacanalizării locale.REŢEAUA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEIELECTRICEMunicipiul este racordat la Sistemul Energetic Naţionalprin intermediul unei staţii de transformare de 110/220KV.În prezent, reţelele electrice de medie tensiune sunt:- aeriene de 20 KV – LEA – 20 KV- subterane de 20 – KV – LES – 20 KVÎn zonele sistematizate ale localităţii, distribuţiaenergiei electrice (medie tensiune) se realizează prindistribuitoare şi cabluri subterane care alimenteazăposturile de transformare în cabină de zid saumetalice în sistem buclat, iar în zonele perifericeconsumatorii sunt alimentaţi prin posturi detransformare aeriene racordate la reţeaua aeriană de20 KV.Reţelele de joasă tensiune sunt de tip subteran, înzonele centrale sistematizate şi de tip aerian, înzonele nesistematizate. Reţeaua electrică aerianăeste pozată pe stâlpi din beton, utilizaţi atât pentrualimentarea consumatorilor, cât şi pentru reţeauapentru iluminat public. Reţeaua electrică subteranăare cabluri separate pentru alimentareaconsumatorilor casnici şi, respectiv, iluminat public. Înreţeaua de distribuţie a oraşului există circa 57 posturide transformare. Iluminatul public pe străzileprincipale, pieţe şi intersecţii se realizează cu lămpi cuvapori de mercur sau sodiu. Comanda iluminatuluipublic se face automat şi centralizat.REŢEAUA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEITERMICEEnergia termică pentru încălzirea apartamentelor şiproducerea apei calde este asigurată de 6 centraletermice de cartier, având împreună o capacitate totalăde 25,6 Gcal/h. Agentul termic este apa caldă.Centralele sunt echipate cu cazane PAL-25, numărultotal al acestora fiind de 32 si funcţionând cucombustibil lichid uşor CLU – TIP 3 STAS – 54 – 80.Depozitele de combustibil sunt subterane,rezervoarele nefiind protejate în cuvă de beton armat.Prepararea apei calde sanitare se realizează în cele 6centrale termice, cu ajutorul aparatelor în contracurentcu ţevi de alamă tip Am – 55 şi Am – 85. Centraleletermice funcţionează cu vase de expansiune închise şinu sunt dotate cu staţie de dedurizare a apei.

21VATRA DORNEIDistribuţia agentului termic şi a apei calde sanitare serealizează prin reţea de conducte din ţeavă neagră deoţel pentru agentul termic, respectiv ţeavă din oţelzincat pentru apa caldă sanitară.REŢEAUA DE DISTRIBUŢIE A GAZELORNATURALE – nu există. Este în curs de derulareproiectul “Utilităţi şi Mediu la standarde Europene”,proiect care cuprinde şi alimentarea cu gaz metan amunicipiului Vatra Dornei. Se estimează definitivarealucrării în anul 2006.FONDUL LOCUIBILAnaliza fondului locuibil pe baza recensământului din2002 precizează că populaţia municipiului VatraDornei era de 16.465 persoane, locuind în:- locuinţe proprietate privată (particulară) –5.763 (89,6%)- locuinţe de stat – 640 (10%)- locuinţe private de grup (cooperatistă /asociativă) – 3 (0,04%)- locuinţe ale cultelor religioase – 21 (0,32%)Din cele 6.427 locuinţe, 46 sunt utilizate în scopuricomerciale, profesionale, etc.În ceea ce priveşte utilităţile, 4.405 locuinţe suntalimentate cu apă, 4.291 au canalizare din reţeauapublică sau sistem propriu, 6.252 au instalaţieelectrică şi 1.144 au încălzire prin termoficare sau princentrală termică.Construcţia de locuinţe - Potrivit programului său deactivitate pe anii 2001-2004, Primăria municipiuluiVatra Dornei a demarat construcţia de locuinţe. Astfel,prin forţele proprii ale bugetului local, s-au mutat înlocuinţe noi 18 familii, prin punerea în funcţiune ablocului 1 Chilia, cu 18 apartamente de 1 şi 2 camere,locuinţe cu destinaţie socială.Având în vedere segmentul social al celor care nu-şipot permite construcţia unei locuinţe, peste 500 defamilii solicită locuinţe din fondul locativ de stat.Construcţia de locuinţe prin intermediul AgenţieiNaţionale a Locuinţei se derulează în bune condiţii laVatra Dornei. Astfel, se lucrează la Blocul B dinAnsamblul Transilvaniei – bloc care va avea 48 deapartamente. La această clădire sunt definitivatelucrările la parter şi s-au început lucrările la primuletaj.Se lucrează, de asemeni, la construcţia Blocului 1,tronsoanele C+D din Ansamblul Podu Verde, bloc ceva avea 24 de apartamente cu destinaţia de locuinţepentru tineri, urmând să fie dat în folosinţă în cursulanului 2004.Lipsa acută de locuinţe a determinat Consiliul Local săaprobe achiziţionarea unui bloc de garsoniere înstrada Florilor nr.1, care va fi refăcut tot prin ANL, cudestinaţia de locuinţe sociale. Situat în imediatavecinătate a complexului comercial din stradaMălinilor, blocul se afla într-o stare avansată dedegradare şi creează o imagine arhitectonicădeplorabilă.TELECOMUNICAŢIIMunicipiul este deservit de o centrală telefonicădigitală Romtelecom. Reţeaua telefonică a oraşuluieste de tip subteran. În cadrul telefoniei mobilefuncţionează sistemele Orange, Conex şi Zapp.ECONOMIA ZONEIPotenţialul economic al oraşului are ca trăsăturăspecifică faptul că activitatea sa economică sebazează pe resursele zonei.Acestea pot fi:• resurse forestiere (dominate de conifere), înproporţie de 37% din fondul forestier aljudeţului;• resurse de pajişti naturale de calitatesuperioară (graminee şi leguminoase), ceea cepermite dezvoltarea zootehniei;• resurse de substanţe minerale utile (mangan,sulf, fier şi alte substanţe);• resurse de ape minerale în exploatare, folositeîn scop terapeutic în cură internă şi externă înstaţiunea Vatra Dornei, precum şi îmbuteliateca ape de masă şi băuturi răcoritoare cucaracter de unicat pe teritoriul judeţului.Cadrul natural deosebit de pitoresc, înconjurat deînălţimi cu pante uşoare şi având un climat subalpin -de depresiune intramontană - oferă condiţii optime deodihnă şi pentru practicarea sporturilor de iarnă.Industria în Vatra Dornei se bazează pe valorificarearesurselor proprii, ceea ce se reflectă şi în structurareaei pe următoarele ramuri: industrializarea laptelui şi acărnii, exploatarea resurselor miniere, industrialemnului, a construcţiilor de maşini pentru exploatareaşi prelucrarea lemnului, exploatarea zăcămintelor deape minerale carbogazoase.Agrementarea zonelor turistice din zona Dornelor arputea reprezenta una din resursele inepuizabile alezonei.

22MUNICIPIULSituaţia societăţilor comerciale importante (lista societăţilor, numărul de salariaţi, obiectul de activitate)Agenţi economici cu capital majoritar de statNume Nr. salariaţi ActivitateaCONEL – filiala Vatra Dornei 110 Furnizare energie electricăSucursala Nord a Apelor Minerale (SNAM) 21 Ape mineraleSC MinBucovina SA 295 MineritBCR – Filiala Vatra Dornei 28 BancarăSNCFR – Filiala Vatra Dornei 70 Transport feroviarROMSILVA – Filiala Vatra Dornei 99 SilviculturăAgenţi economici cu capital privatForma juridică (PF, AF, SRL, SNC, SA, etc.) Număr Domeniu de activitatePF 140 ServiciiAF 184 Servicii, comerţSRL 495 Turism, comerţ, serviciiSNC 33 Industrie, comerţSA 31 Turism, industrieUn număr de 40 de societăţi au cifra de afaceri anuală de peste 10 miliarde lei. Din acestea, 36 au profit, iar 4 aupierderi.Agenţi economici importanţi cu capital privatDenumire Număr angajaţi Domeniu de activitateS.C. DORNA TURISM S.A. 160 TurismS.C.SIND ROMANIA S.R.L. 64 TurismS.C. INTUS S.A. 101 TurismS.C. “REGNAFOR” S.A 297 Prelucrarea lemnuluiS.C. “DORNAFOR” S.A. 359 Prelucrarea lemnuluiS.C. DORNA MECANICA S.A . 192 Confecţii metaliceS.C. BUCOVINA MINERAL WATER S.A 70 Ape mineraleS.C. DORNA LACTATE 750 LactateS.C. “COCA COLA” H.B.C. 628 Ape mineraleS.C. ROMANEL S.A. 247 Prelucrarea lemnuluiINDUSTRIAIndustria alimentarăPotenţialul economic al municipiului Vatra Dornei areca trăsătură specifică faptul că activitatea economicăse întemeiază într-o proporţie foarte ridicată peresursele zonei.Prelucrarea laptelui este reprezentată deîntreprinderile DORNA LACTATE, DORNA, DORNABRANZETURI, CAMY LACT, producători pe piaţainternă a caşcavalului, şvaiter-ului şi a diverselorpreparate din lapte. Vatra Dornei este caracterizată deexistenţa multor izvoare cu ape minerale. Aşa se

23VATRA DORNEIexplică numărul mare de întreprinderi ce îmbuteliazăapă minerală. Cele mai importante sunt: S.C. “COCACOLA” H.B.C., S.C. BUCOVINA MINERAL WATERSA, S.C. CRISTALINA S.A.Industria forestierăFiind înconjurată de păduri, Vatra Dornei şi-a dezvoltatîncă din vechime o industrie de exploatare şiprelucrare a lemnului. La început, lemnul a fostcomercializat folosindu-se căile de apă : râurile Bistriţaşi Dorna.Astăzi, industria forestieră din bazinul Dornelor sedesfăşoară în două faze:Exploatarea şi transportul materialului lemnos;Prelucrarea primară a lemnului (cherestea).SISTEMUL FINANCIAR BANCAR• sedii de bănci existente- Banca Comercială Română – str. MihaiEminescu- Banca Română de Dezvoltare – str.Dornelor- Raiffeisen Bank – Str. Luceafărului- Toate cele trei bănci cu filiale în VatraDornei au sediul în municipiul Suceava.• sedii de societăţi de asigurări existente- ASIROM – Strada Unirii- ASTRA – Strada Mihai Eminescu- UNITA – Strada Vicilicilor- OMNIASIG – Strada Podu Verde- Toate aceste societăţi de asigurare cu filialeîn Vatra Dornei au sediul în municipiulSuceava.• sedii de burse de valori – nu suntAGRICULTURACategorii de folosinţă ale terenurilorTotal suprafaţăDin care:agricolă(hectare)Arabil (ha) Păşuni (ha) Fâneţe (ha)3.232 253 1.215 1.76410856Fondul funciar100Categoria terenului428911512152531764ARABILFORESTIERAPEDRUMURICONSTRUCŢIINEPRODUCTIVPĂŞUNIFÂNEŢESuprafaţaARABIL 253FORESTIER 10.856APE 100DRUMURI 42CONSTRUCŢII 89NEPRODUCTIV 115PĂŞUNI 1.215FÂNEŢE 1.764TOTAL 14.434Fondul funciar al teritoriului administrativ almunicipiului Vatra Dornei este preponderent, ocupând76% din total suprafaţă, în timp ce suprafaţa agricolăocupă numai 22%.Producţia Suprafaţa cultivată Producţia (tone)agricolă 1995 2002 1995 2002Cartofi 96 110 960 1375Legume 20 278 20 208Fructe 1 7 1 11Plante denutreţ 121 1676Total capeteCreştereaanimalelor 1995 2002Numărgospodăriicare deţinanimale în2002Număr decapete /gospodărieBovine 1.331 1.630 598 2,73Ovine 575 602 105 5,73Porcine 575 777 487 1,60Păsări 9.100 12.540

24MUNICIPIULProduse de bazăNume produsCantitatea în1995Cantitatea în2002Lapte - hl 23.600 24.325Carne - tone 466 395TURISMMunicipiul Vatra Dornei beneficiază de o variată reţeade hoteluri, pensiuni turistice şi agroturistice, cabane,baruri, discoteci.Cazarea se face în 13 hoteluri, 5 vile şi un lanţ depensiuni turistice şi spaţii de cazare în locuinţefamiliale însumând circa 2.200 locuri.STRUCTURI TURISTICE ÎN VATRA DORNEIStructurăCategorieturistică*** ** *Hoteluri 3 7 3VilăpensiuneturisticăPensiunituristiceCampingcomplexturisticPensiuniagroturistice(BazinulDornelor)Turism balnear3 2 --30(autorizate şiîn curs deautorizare)101 1 1- 8 5Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patrubaze de tratament, cu secţii de băi carbogazoase,împachetări cu nămol, hidroterapie, sală de sportpentru medicină recuperatorie.Factori naturali:• Apele minerale carbogazoase, hipotone,atermale, bicarbonatate sodice, calcice şimagneziene, feruginoase;• Mofete naturale de sondă cu mare puritate şiconcentraţie de CO2;• Nămolul de turbă din Tinovul Mare PoianaStampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slabmineralizată, bine descompusă, cu conţinutmare de coloizi organici şi acizi humici;• Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;• Bioclimat tonic, stimulent cu nuanţe de sedare.Concentraţie mare de aeroioni negativi.Indicaţii de tratament:• Profilaxie – persoane sănătoase şi aparentsănătoase cu factori predispozanţi pentruîmbolnăvire, constituţionali şi din mediul extern.Beneficiază de factorii naturali persoane cusurmenaj fizic şi intelectual, cu tulburărifuncţionale pe fond nervos hiperactiv, cusedentarism, activitate în mediu cu noxe,microtraumatisme, poziţii vicioase etc.Aceştia reacţionează favorabil la aeroterapie,cura de teren şi de antrenare, kinetoterapie lasală şi bazin, hidroterapie cu băi carbogazoase,băi de plante medicinale, duşuri (subacvatice şialternante), electroterapie (magnetodiaflux,ionizări cu calciu şi magneziu, ultraviolete) şimasaj manual uscat.• Tratament curativ şi de recuperare1. Afecţiuni ale aparatului cardio-vascular:hipertensiunea arterială esenţială şisecundară stabilizată, arteroscleroza,cardiopatia ischemică ne şi dureroasă, bolivalvulare simple sau operate, boli aleareterelor (arterite, boala Raynaud) şi alevenelor (varice, acrocianoza, sechele,trombofeblită).Tratamentul se axează în principal pe băicarbogazoase şi mofete naturale la care seadaugă băi galvanice, băi ascendente,afuziuni, iar din electroterapie ionizări, razeultraviolete.2. Afecţiuni ale aparatului locomotor- de natură reumatismală: artroze cu diverselocalizări şi stadii evolutive, spondilozesimple sau complicate, reumatism inflamatorstabilizat ( poliartrita reumatoidă, spondilităanchilozantă) reumatism abarticular(tendinite, miozite – mialgii, periartrite);

25VATRA DORNEI- de natură traumatică, acute sau sechelare:entorse, luxaţii, fracturi după imobilizare,recuperare la sportivi;- de natură neurologică: sechele dupăaccidente vasculare cerebrale (hemiparezeşi hemiplegii după 1 an şi cu avizneurologic), parapareze, nevrite şipolinevrite, nevralgii, hernia de disc casciatică secundară.Această categorie de afecţiuni beneficiazăde tratamente cu nămol, kinetoterapie lasală sau bazin, băi kineto şi duşuri,împachetări cu parafină, electroterapie(diadinamice, ultrasunete, ionogalvanizări,unde scurte) şi masaj.3. Boli asociate- boli ale aparatului respirator: rinosinuzite,bronşite cronice, emfizem pulmonar, astmbronşic, boli profesionale (fibroze, silicoză)tratate cu aeroterapie, aerosoli şi inhalaţii cuape sulfuroase şi substanţemedicamentoase, gimnastică respiratorie.- boli ginecologice: anexite şi metroanexitecronice, sterilitatea: împachetări şitampoane cu nămol, unde scurte.- boli endocrine – hiper şi hipotiroida, tulburăride menopauză.- boli ale sistemului nervos: nevroze(astenică, anxioasă sau depresivă)arteroscleroză cerebrală; ambelebeneficiază de băile carbogazoase şi deplante medicinale, ionizări.- boli ale sângelui – anemii prin cură internăla izvor (ape feruginoase)- boli digestive: cură internă- boli renale: calculoză – cură internă- boli metabolice: diabet, obezitate – curămixtă internă şi externă (băi, kineto, masaj)Activitatea medico-balneară se desfăşoară la:• cabinete medicale cu medici în majoritateprimari• serviciu de explorări funcţionaledouă baze de tratament care dispun de următoarelesecţii:- băi carbogazoase- hidroterapie (băi plante, duşuri, afuzie)- electroterapie (curenţi diadinamici,ultrasunete, ionogalvanizări, băi galvanice)- fosfoterapie (ultraviolete)- kinetoterapie (săli de gimnastică, bazinacoperit şi saună)- pneumoterapie (aerosoli şi inhalaţii)- masaj – împachetări parafină- secţie ginecologie şi nămol (împachetări)- mofete naturaleCura balneară durează 10-18 zile şi se compune dinasocierea factorilor naturali cu proceduri ajutătoareprescrise de medic, asociată cu dieta alimentară înfuncţie de afecţiune.Urgenţele şi examenele de specialitate şi laborator seasigură prin spitalul local.Turism activI. SPORTURI CE SE POT PRACTICA LA VATRADORNEI:1. SCHI ALPIN• Pârtia Telescaun: pârtie în curs deomologare, 3200 m lungime, 400 m diferenţade nivel, instalaţie de transport pe cablu tipTelescaun;• Pârtia Parc: pârtie omologată ,900 m lungime,150 m diferenţa de nivel, instalaţie de transportpe cablu tip Teleschi şi Baby-schi;2. EXCURSII MONTANE – ture de agrement lapuncte de belvedere• din Vatra Dornei pleacă 3 trasee principale decreastă pe masivele: Giumalău -Rarău, Suhard,Călimani. La acestea se adaugă încă 15 traseesecundare.• lungimea totală a traseelor este de aprox. 300km.• în perioada 15 mai – 15 septembrie – sedesfăşoară programul : TURISM MONTAN ÎNSTAŢIUNEA VATRA DORNEI – iniţiat deServiciul de Promovare şi Dezvoltare aTurismului şi Salvamont3. ESCALADĂ ŞI ALPINISM• masivul Rarău: trasee de gradul 3 – 9 ;• stânca Rusca• s-a amenajat Stanca Dorna 1 cu 24 prizeartificiale;

26MUNICIPIUL4. PARAPANTA• În Bazinul Dornelor, zonele optime de zbor cuparapanta se află în masivele Suhard – vf.Ouşorul - Platoul Giumalău, Călimani5. ESCALADA PE GHEAŢĂ• In luna decembrie se va amenaja Cascada degheaţă de la Moara Dracului – cheileZugrenilor.6. SCHI TOUR• toate traseele montane cu plecare din VatraDornei şi de creastă sunt optime pentruschi tour.TRASEUL 3. MASIVUL GIUMALĂUTraseu cu grad mediu de dificultate, lungime 32 km.Punctul de plecare este pârâul Chilia (Vatra Dornei),iar punctul terminus este cabana Giumalău (1625 m.),diferenţa de nivel fiind de 823 m.Numărul de turişti care vizitează anual Vatra Dorneinostru este de circa 60.000.Evoluţia numărului turiştilor în ultimii 3 aniS.C. SIND ROMÂNIA S.R.L.ANUL 2000 2001 2002NR. ZILE-TURIŞTI 36.735 42.354 41.4727. SCHI FOND• în Vatra Dornei există o pistă betonată pentruschi alpin pe Dealul Runc, lungimile traseelorde schi fiind de 3 sau 5 km.8. SCHI EXTREM• zonele optime pentru practicarea schiuluiextrem se afla in masivul Călimani, versantulnordic din caldera Calimanului (Retitis) sauversantul estic al platoului format de vf. NegoiulUnguresc şi Pietrosul Călimani9. RIVER RAFTING• rafting se practică în condiţii optime pe râurileBistriţa şi Dorna. Traseele au lungimi cuprinseîntre 12,5 – 20 km. La solicitarea turiştilordistanţele pot fi variabile.4300042000410004000039000380003700036000350003400033000NR.ZILE-TURISTI200020012002200020012002II. TRASEE MONTANE PARCURSE CUSNOWMOBILELETRASEUL 1. PARTIA TELESCAUNTraseu cu grad mediu de dificultate, lungime 7,4 km(dus - intors). Diferenţa de nivel este de 400 m.Punctul de plecare este baza pârtiei Telescaun,punctul terminus vf. Diecilor, 1.301 m.TRASEUL 2 . MASIVUL CALIMANITraseul principal are o lungime de aprox. 55 km.Punctul de plecare este la Neagra Şarului (PârâulTăieturi – altitudine 850 m), punctul maxim fiindreprezentat de vf. Reţitis (2.021 m.). Traseul sedesfăşoară în proporţie de 60 % în zona alpină.Variante - ture de agrement:• Gura Haitii – Exploatarea Calimani - retur 18km• Gura Haitii – pârâul Haitii - retur –10 km• Gura Haitii – pârâul Neagra – Dumitrelul –Exploatarea Călimani – retur – 25 km.S.C. DORNA TURISM S.A.ANUL 2000 2001 2002NR. ZILE-TURIŞTI 94..720 112.704 123.94414000120001000080006000400020000NR.ZILE-TURISTI200020012002200020012002

27VATRA DORNEIÎn perioada 1990-1997 turismul dornean a avut unregres în ceea ce priveşte volumul investiţiilor, gradulde ocupare a spaţiilor de cazare şi, implicit, cifra deafaceri.În perioada 1997-2002 s-a înregistrat insa odezvoltare ascendentă şi t o diversificare în toatecomponentele sale: balnear, de agrement şi deaventură.Investiţiile private în domeniul turismului au fost depeste 300 miliarde lei, fiind făcute în noi capacităţi decazare, dar şi în modernizarea celor existente şiaducerea lor la standarde europene. Luând în calculdinamica turismului din perioada 1999-2002, seconstată o creştere a capacităţii de cazare cu 15%,creşterea numărului de turişti cu 25% şi dublarea cifreide afaceri raportată în euro. Gradul de ocupare aspaţiilor de cazare a fost de 70 şi 75%.O altă latură importantă a sportului dornean estevânătoarea şi pescuitul sportiv, cadrul cinegetic alzonei fiind propice acestora.Promovarea turismuluiPrimăria municipiului Vatra Dornei a înfiinţat în anul2000 Serviciul de Promovare şi Dezvoltare aTurismului şi Salvamont, in scopul realizării uneipromovări eficiente a întregii staţiuni, a tuturorcomponentelor turistice, precum şi pentru asigurareasecurităţii turiştilor pe traseele montane şi pârtiile deschi din Vatra Dornei.Alte sarcini specifice serviciului de promovare aturismului sunt:1. identificarea structurilor de primire turisticăaparţinând persoanelor fizice;2. crearea unei baze de date cuprinzândstructurile de primire turistică aparţinândpersoanelor fizice de pe raza municipiului VatraDornei;3. verificarea şi constatarea la fiecare locuinţă înparte a condiţiilor de confort, igienă şi starea deîntreţinere a clădirilor respective;4. interdictia pentru persoanele particulare de aaborda turiştii în spaţii publice (gară, parcări,intersecţii);5. eliberarea avizelor de funcţionare pentrudeţinătorii particulari de spaţii pentru închiriere;6. acordarea de asistenţă gratuită şi punerea ladispoziţia proprietarilor de structuri de primireturistice a documentaţiei necesare omologării şiclasificării de către Ministerul Turismului.În timpul sejurului se realizează sondarea opinieituriştilor despre serviciile asigurate.Existenţa în Vatra Dornei a instituţiilor CEFIDEC(Centrul de Formare şi Inovaţie pentru DezvoltareEcologică în Carpaţi) şi FAMD (Federaţia Agricultorilorde Munte Dorna), care au ca obiectiv principalformarea specialiştilor din domeniul agriculturiimontane, informarea agricultorilor şi răspândireacunoştinţelor despre specificitatea montană şiprotecţia mediului în interiorul zonei de munte,elaborarea de proiecte şi programe inovatoare privinddezvoltarea economică şi socială în această zonă,constituie un ajutor în sprijinul agroturismului şi alpromovării intereselor specifice zonei de munte.Turismul ruralSe doreşte o dezvoltare a sistemului de agrementareagroturistică, în sensul creşterii numărului pensiunilorautorizate şi a diversificării ofertelor.Turismul rural (agroturismul) deţine o pondereconsiderabilă în Bucovina, fiind concentrat în jurulzonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc,Putna, Gura Humorului şi, în general, în localităţileînvecinate mănăstirilor. Turismul rural din judeţulSuceava beneficiază de calitatea deosebită apeisajului natural, a aerului şi a apelor, dar mai ales avestitelor izvoare de apă minerală din BazinulDornelor şi, nu în ultimul rând, de existenţanumeroaselor obiective turistice de factură religioasă.Un element cheie este ospitalitatea oamenilor,această trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni.Pentru a asigura servicii deosebite şi o calitateridicată, ANTREC instruieşte proprietarii pensiunilorprin consultanţă directă sau organizează cursuri depregătire profesională, schimburi de experienţă,seminarii. În ceea ce priveşte pachetele de servicii,acestea cuprind programe de agrement (turism deaventură în colaborare cu Centrul de Aventură dinVatra Dornei, excursii pe munţi în colaborare cuServiciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şiSalvamont Vatra Dornei), excursii la mănăstiri, vizite lastâne, primiri tradiţionale, primiri cu călăreţi, plimbăricu căruţele, plimbări cu calul, etc.

28MUNICIPIULII.2.CAPITALUL SOCIALStructura şi dinamica populaţieiLa 1 iulie 2002, populaţia stabilă a municipiului VatraDornei era de 16.465 persoane, din care 47,4%bărbaţi şi 52,6% femei (date preliminare furnizate deDirecţia Judeţeană de Statistică după Recensământulpopulaţiei şi locuinţei din 2002).În anul 2001, numărul născuţilor vii a fost de 172, încreştere cu 16 faţă de 2000.Numărul deceselor a fost în anul 2001 de 182, la felca în 2000.Sporul natural al populaţiei în anul 2001 a fost negativ,respectiv -10 persoane, în creştere cu 6 persoane faţăde anul 2000. Această creştere a sporului natural alpopulaţiei se datorează, în principal, creşteriinumărului de născuţi vii.100%80%60%40%20%Spor naturalDecedatiNascuti vii0%-2 0%1996 1997 1998 1999 2000 2001Populaţia după religie1992 2002Ortodoxă 17.406 15.496Romano-catolică 506 411Greco-catolică 69 43Reformată 33 30Evanghelică de confesiune augustană 8 2Evanghelică lutherană sinodopresbiteriană11 7Unitariană 1 1Creştină de rit vechi 3Baptistă 87 113Penticostală 151 156Adventistă de ziua a şaptea 114 135Creştină după evanghelie 30 151992 2002Musulmană 2 12Mozaică 27 12Altă religie 34 22Fără religie 3 2Atei 5 5Sistemul de ocrotire a sănătăţiiInstituţiile de ocrotire a sănătăţii din Vatra Dorneiacoperă necesarul de asistenţă medicală atât pentrucetăţenii municipiului, cât şi pentru un procentsemnificativ al populaţiei din întreg Bazinul Dornelor.Populaţia stabilă care beneficiază de serviciileSpitalului municipal este de circa 52.000 locuitori, iar

29VATRA DORNEIcea a turiştilor din staţiunea balneară şi a celor întranzit se ridică la circa 100.000 pe an.Sectorul public cuprinde: spitale –1; dispensaremedicale– 3; medici – 44; creşe – 1.Sectorul privat cuprinde: laboratoare medicale – 2;medici – persoane – 18; farmacişti – persoane – 24.Sistemul de sănătate are numeroase carenţe: lipsamedicamentelor, condiţii improprii, lipsa aparaturiiperformante, lipsa unor cadre sanitareultraperfecţionate, salarii proaste în sistemul medical.În anul 2001, în judeţul Suceava speranţa de viaţă lanaştere era la femei – 75,68 ani, iar la bărbaţi – 69ani.Principalele fenomene demografice petrecute în municipiul Vatra Dornei pe semestrul I 2003 comparativ cusemestrul I 2002*ANULNăscuţiviiCIFRE ABSOLUTEDecesegeneraleSporulnaturalDecese0-1 anNatalitateala 1000 deloc.Mort.generală la1000 loc.PROCENTESpornatural la1000 loc.Mort.infantilă(născ. vii la1000 loc.)2002 206 269 -63 3 8,1 10,6 2,5 14,62003 194 245 -51 4 8,1 10,2 -2,1 20,6*Date preluate de la Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Suceava.În privinţa cauzelor deceselor generale, pe primul locse situează bolile cardiovasculare, respectivhipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică, pelocul următor fiind cirozele hepatice cronice, bolilepulmonare cronice obstructive, bolile ulceroase,diabetul zaharat.Spitalul municipalActuala clădire a spitalului municipal a fost construităîn anul 1902, cu destinaţia iniţială de hotel.Lipsa circuitelor funcţionale caracteristice unui spital,face imposibilă obţinerea autorizaţiei sanitare defuncţionare fără modificări majore ale construcţiei.Obţinerea acreditării de la Comisia Naţională deAcreditare este pusă sub semnul întrebării dinaceleaşi motive.Concluziile expertizei tehnice privind starea clădiriispitalului, executată de Societatea Comercială„PROIECT BUCOVINA” S.A. cu nr.9957/2001 sunturmătoarele: construcţia realizată în 1902 are duratade serviciu mult depăşită şi prezintă degradări uşoare(igrasie) la pereţi, dar severe la planşeele din lemn,capete putrede de grinzi, prăbuşiri locale aleplanşeelor din bolţi de cărămidă de pe subsol, motivpentru care sunt necesare măsuri urgente de sprijinirea părţii superioare de la bolţi, în vederea evităriiprăbuşirii pardoselii. Construcţia nu este asiguratăantiseismic, prezentând un risc ridicat de prăbuşire.Se impun măsuri urgente de consolidare la planşee şidescărcarea construcţiei de straturile izolatoare dinpod şi subsol. Se vor reface instalaţiile de apă, celetermice şi electrice.Concluzia se impune: ar fi mai economică construireaunui imobil nou, structurat ca spital, decât reabilitareafizică şi funcţională a actualei construcţii.Forţa de muncă şi şomajulÎn cursul anului 2001, rata de ocupare a populatiei erade 25,14%. Distribuţia numărului mediu de salariaţi peramuri ale economiei evidenţiază următoarele: ceamai mare parte se regăseşte în industrie (41,8% dintotal), urmată de transporturi (11,3%), comerţ (8,9%),sănătate (8%), învăţământ (7,6%), construcţii (3,9%),administraţie publică (2,1%), financiar (1,9%),agricultură (0,1%) şi alte domenii (14,3%).În Vatra Dornei, rata şomajului calculată în sensulO.U.G. nr.24/1998 (privind regimul zonelordefavorizate) a cunoscut o valoare maximă în anul2000 fiind de 9,39%, sub nivelul ratei şomajuluiînregistrată în judeţul Suceava (12%) şi rata şomajuluipe ţară (10,5%). În anul 2001 aceasta a scăzut la 4,27şi respectiv 4,54% în anul 2002.

30MUNICIPIULRata şomajului pe ani (%)1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002MunicipiulVatra Dornei5,73 9,39 4,27 4,54JudeţulSuceava10,4 12,2 13,5 11,9 11 12,4 13,7 13,6 12 8,2 9,9România 3 8,2 10,4 10,9 9,5 6,6 8,9 10,4 11,8 10,5 8,8 8,1Notă: Pentru perioada 1991 -1998 nu dispunem de date privind numărul şomerilor pe localităţi, începând cu anul 1999 înbaza O.U.G. 24/1998 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă înregistrează numărul şomerilor pe localităţi.Pentru anul 1999 rata şomajului este calculată pentru Vatra Dornei în baza numărului de şomeri înregistraţi la data de29.06.1999.Structura forţei de muncăIndustrie 41,8Turism 14,5Agricultură 0,1Comerţ 8,9Construcţii 3,9Transport 9,2Financiar 1,9Adm. Publică 2,1Învăţământ 6,7Sănătate 8Altele 2,9454035302520Series1151050IndustrieTurismTransportFinanciarAlteleEvoluţia numărului salariaţilor în ultimii ani1995 6.8311996 6.6701997 6.3931998 5.5381999 5.4012000 5.0682001 4.939

31VATRA DORNEI1. Ocupaţia de bază – turismul2. Gradul de calificare al resurselor umane:- studii superioare – 479- studii medii – 2.568- 10 clase – 1.053- 8 clase – 2.040- fără studii - 1113. Calificarea forţei de muncă disponibilizate:- agenţi turism- recepţioneri hotel- ospătari – bucătari- constructori – zidari, dulgheri, feraribetonişti, etc.- muncitori în confecţii metalice (strungari,sudori, lăcătuşi mecanici, etc)mineri4. Salariul mediu net 4.097.000 lei, la sfârşitul anului2002.ASISTENŢĂ SOCIALĂPână în mai 2003, la Primăria municipiului VatraDornei, Serviciul Administraţie Publică Locală,Compartimentul Asistenţă Socială, au fost depuse 565cereri (conform Legii nr.416/2001 privind venitul minimgarantat) cu documentaţia aferentă. Astfel, în lunaianuarie 2002 au fost depuse 406 dosare, din carenumai 284 au fost aprobate. Numărul dosarelor acrescut lunar, ajungându-se în aprilie 2003 la 559dosare, din care 123 aprobate.Suma primită de la Consiliul Judeţean Suceava a fostde 1.132.228.000 lei pentru perioada ianuarieoctombrie2002 (reprezentând subvenţia la energiatermică), suma achitată beneficiarilor de venit minimgarantat fiind în perioada sus menţionată de1.176.452.537 lei.Beneficiarilor venitului minim garantat li se asigurăasistenţă medicală gratuită, eliberându-se lunaradeverinţe care certifică statutul lor de asistat social.În perioada ianuarie-aprilie 2003 au fost acordate şi 21de ajutoare sociale de urgenţă (ajutor deînmormântare pentru familiile asistate, ajutor pentruprobleme de sănătate deosebite sau pentru situaţiisociale deosebite) în valoare de 5.500.000 lei.Tot din domeniul protecţiei sociale, la Vatra Dornei seasigura, prin compartimentul de asistenţă socială, 211porţii la Cantina de Ajutor Social, oferite persoanelorcu nevoi speciale, precum şi funcţionarea magazinuluisocial unde se vând produse alimentare la preţuri deachiziţie.La 1 martie 2003 la Inspectoratul de Stat Teritorialpentru Handicapaţi erau înregistrate in Vatra Dornei147 de persoane cu handicap şi 37 de minori cuhandicap.MASURI DE OCROTIRE PENTRUVARSTNICICentrul Social pentru persoanele vârstnice:La 31 iulie 2003, prin HCL nr. 64, s-a aprobatînfiinţarea unui centru social de ocrotire şi îngrijire apersoanelor vârstnice. Capacitatea acestui centru estede 24 de locuri, iar personalul este format din: unspecialist in asistenţă socială cu studii superioare, unasistent medical si 3 îngrijitoare. Consiliul local aadoptat această hotărâre ca urmare a numeroaselorcereri de instituţionalizare ale bătrânilor singuri, cuvenituri reduse, cu probleme de sănătate. Suntacceptate cazurile persoanelor vârstnice de pe razamunicipiului, pe baza anchetei sociale realizate despecialisti. Sursele de finanţare sunt bugetul local,agenţii economici locali, farmacii şi AsociaţiaChristiana.Ajutorul la domiciliuPrin HCL 23 din luna mai 2002, s-a înfiinţat serviciulcomunitar de îngrijire la domiciliu. Din structura depersonal fac parte un specialist cu studii superioare şiun îngrijitor. S-a acordat asistenţă la domiciliu unuinumăr de 15 persoane vârstnice. Acestea au primit desprijin în efectuarea cumpărăturilor, medicamentelor,au beneficiat de hrană de la cantina de ajutor social(transportată la domiciliu) şi de alte servicii care s-auimpus.Se intenţionează extinderea acţiunilor acestui serviciu.Astfel Primăria, în parteneriat cu Asociaţia Christiana– filiala Vatra Dornei, a depus spre finanţare GRASPun proiect aflat încă în evaluare, iar în cazul în care vafi aprobat, 45 de persoane vârstnice vor beneficia deîngrijire la domiciliu. În proiect este implicată o echipăformată dintr-un asistent social cu studii superioare, 6îngrijitori care urmează să fie specializaţi şi atestaţi încazul aprobării proiectului, 3 medici şi 4 preoţi dincomunitate.

32MUNICIPIULInstituţiiEvoluţia cazurilor de minori care au beneficiat de protecţie socialăPlasamentefamilialeAdopţiiAsistenţimaternaliReintegrărifamilialeDelincvenţăjuvenilăoct.98 136 17 4 0 43 35apr.99 137 16 4 0 37 33iul.02 122 13 16 16 30 24iul.03 99 17 19 12 64 8EDUCAŢIA FORMALĂ ŞI INFORMALĂSistemul de educaţie şi învăţământUnităţi de învăţământ – total – număr 17Grădiniţe de copii 9Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 6Licee 2Şcoli profesionale (profil forestier) 1Facultăţi (Agroturism) 1Având în vedere structura oraşului Vatra Dornei, careare în componenţă şi trei sate, reţeaua de învăţamântare următoarele caracteristici:• Învăţământul preşcolar este organizat în oraş şiîn localităţile componente Argestru şi Roşu.• Învăţământul primar şi gimnazial se desfăşoarăîn primii patru ani în toate localităţile, iar claselegimnaziale (V – VIII), în funcţie de numărulelevilor din satele componente, este concentratpentru toate localităţile în şcolile generale aleoraşului.• Învăţământul liceal se desfăşoară în cadrulliceului teoretic care deserveşte aria deinfluenţă a oraşului (oraşul, localităţilecomponente şi comunele din bazinul Dornelor)şi în cadrul Liceului Economic privat “Ţara deSus”.Învăţământul preşcolarÎn municipiul Vatra Dornei funcţionează 9 grădiniţe,din care 6 sunt cu program normal (de la ora 7 la 13)şi 3 grădiniţe cu program prelungit (cămine cuprogram prelungit).În cele 9 unităţi sunt cuprinşi copii între 3 şi 7 ani,respectiv 510 copii în anul 2003.Se impune reabilitarea unor clădiri în carefuncţionează grădiniţele din municipiu, acestea avândun grad avansat de uzură.În municipiul Vatra Dornei este necesară construireaunor grădiniţe cu program normal, în cartierul Unirii şiîn cartierul Chilia.În cele 9 unităţi preşcolare lucrează un număr de 28de educatoare, toate calificate.Copiii şcolarizaţi în grădiniţe – 510, neşcolarizaţi în jurde 40-45.Învăţământul primar şi gimnazialÎn Vatra Dornei şi în localităţile componentefuncţionează trei şcoli primare (câte una în Argestru,Roşu şi Vatra Dornei) şi trei şcoli generale, clasele I –VIII (toate în Vatra Dornei).În cele 6 unităţi şcolare învaţă un număr de 1.821elevi, dintre care 752 sunt înscrişi în învăţământulprimar şi 1.069 în învăţământul gimnazial.Învăţământul licealInvăţământul liceal se desfăşoară în cadrul a douăunităţi şcolare (din care una este privată) şideserveşte aria de influenţă a oraşului (oraşul pluslocalităţile componente şi comunele din zonă).Numărul de elevi înscrişi în cadrul Liceului teoretic„ION LUCA ” este de 683, iar în cadrul LiceuluiEconomic, 71.Personalul didactic din unitaţile de învăţământ esteformat din 355 salariaţi, fiind distribuit astfel:• învăţământ preşcolar –31• învăţământ primar – 41• învăţământ gimnazial – 83• învăţământ liceal – 63• învăţământ profesional, complementar şi deucenici – 28

33VATRA DORNEIÎn cadrul acestor unităţi şcolare se află 80 de săli declasă şi cabinete şcolare, precum şi 11 laboratoare şiateliere şcolareDinamica evoluţiei numărului de elevi cuprinşi în diferite nivele ale sistemuluide învăţământ se prezintă astfel:1995-1996 1996-1997 1997-1998 1998-1999 1999-2000 2000-2001 2001-2002Preşcolar 506 525 515 524 501 496 498Primar 1.139 1.126 1.110 1.002 903 822 752Gimnazial 912 905 951 1.034 1.079 1.088 1.069Liceal 849 808 780 702 686 688 754Profesional şi ucenici 234 183 211 179 169 204 248Maiştri 0 22 17 0 0 0 0Total 3.640 3.569 3.584 3.441 3.338 3.298 3.321Învăţământ profesionalSpecializarea Nr. clase Nr. eleviMecanic utilaj şi instalaţii 3 68exploatări forestiereMecanic motoare termice 3 68Dulgher, tâmplar, parchetar 1 17Tâmplar universal 1 25Confecţioner îmbrăcăminte 1 25CULTURA ŞI ARTAAcţiunile culturale se desfăşoară sub patronajulPrimăriei municipiului sau Consiliului Local (festivaluri,expoziţii, seminarii, simpozioane) în colaborare cuinstituţiile de cultură aflate în subordinea acestora,respectiv Casa municipală de Cultură „Platon Pardău”,Teatrul Popular „Ion Luca”, Biblioteca municipală „G.T. Kirileanu”, Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegeticăşi Muzeul de Etnografie.În Vatra Dornei se desfăşoară un mare număr demanifestări culturale, naţionale şi internaţionaleprecum: Serbările Zăpezii, Festivalul Naţional deDatini şi Obiceiuri de Iarnă “Porniţi Plugul, FeţiFrumoşi”, Festivalul Naţional al Teatrelor Populare,Festivalul Naţional al Teatrului de Păpuşi, FestivalulNaţional de Muzică Uşoară pentru copii “Muzritm” şialtele. În cadrul Casei de Cultură activează fanfaramunicipală, care are un program special susţinut înzilele de vară în parcul staţiunii.Biblioteca municipalăBiblioteca publică Vatra Dornei a fost înfiinţată în1901, odată cu inaugurarea Palatului Naţional Român(actuala clădire a bibliotecii). Biblioteca cuprinde:- Secţia de împrumut pentru cititorii adulţi;- Secţia de împrumut pentru cititorii copii;- Depozitul sălii de împrumut pentru adulţi şicel al sălii de lectură;- Biblioteca staţiunii – ca filială a biblioteciimunicipale;- Sala memorială „Ion Luca”, amenajată înanul 1994, cu prilejul centenarului naşteriidramaturgului Ion Luca;- Sala memorială „Platon Pardău” amenajatăîn 2003.- Fondul documentar dornean format dindouă săli: Salonul oamenilor de seamădorneni; Sala Teodor Varahil Moraru şiGavril Cacina.- Galeria de artă contemporană a biblioteciimunicipale, ce găzduieşte expoziţii depictură, de fotografie, expoziţii itinerante,expoziţii cu caracter istoric etc.Biblioteca deţine un număr de 90.000 de unităţi debibliotecă. Anual, biblioteca înscrie un număr de peste4.000 de cititori, iar tranzacţiile de împrumut sunt în jurde peste 80.000 de volume anual.Muzeul de Ştiinţele Naturii şi CinegeticăMuzeul de Ştiinţe Naturale şi Cinegetică apare cainstituţie culturală de interes public în anul 1957, cânda fost deschis pentru vizitatori.

34MUNICIPIULMuzeul prezinta flora şi fauna Depresiunii Dornelor, oparte din exponate fiind aratate în mediul lor de viaţă,ceea ce dă un plus de atractivitate şi interes pentrupublicul vizitator.Muzeul de Etnografie şi Folclor, situat la parterulclădirii Palatului Comunal, prezintă obiecte cu odeosebită valoare etnografică. Colecţia muzeuluicuprinde exponate legate de meşteşuguriletradiţionale ale dornenilor, porturi populare şiobiceiurile de sărbătoare. O mare parte a exponatelorau valoare de unicat, ţinând cont de faptul că uneleobiceiuri şi meşteşuguri au dispărut în timp(ex.plutăritul – una din ocupaţiile de baza aledornenilor).Principala zonă de atracţie este sala unde suntprezentate costumele şi măştile populare care provindin toată zona Dornelor.Casa de CulturăCasa de Cultură „Platon Pardău” este centrul în jurulcăruia se desfăşoară majoritatea activităţilor culturaledin municipiu: expoziţii, spectacole de teatru,spectacole folclorice, vernisaje, etc.În Casa de Cultură fiinţează din luna februarie 2002 osală multifuncţională „SALONUL ALB” în care au locsimpozioane, dezbateri, şedinţe, microconcerte,expoziţii de pictură, grafică, sculptură, ceramică, artăfotografică.SPORT ŞI AGREMENTCondiţiile materiale existente, cadrul natural deosebitde favorabil pentru practicarea sporturilor de iarnă,preocuparea factorilor locali pentru afirmarea sportuluide performanţă, profesionalismul şi pasiunea cadrelordidactice de specialitate din oraş au avut ca efectcâştigarea a numeroase titluri şi medalii naţionale şiinternaţionale de către sportivii dorneni.Clubul funcţionează cu 4 secţii: sanie, schi alpin, schifond şi biatlon.Staţia Telescaun Vatra Dornei a fost dată în folosinţăîn anul 1980. Instalaţia a aparţinut Întreprinderii deTransport pe Cablu Braşov, până în anul 2000.În anul 1999 întreprinderea a fost privatizată, dinaceastă cauză unele instalaţii fiind închise, printrecare şi Telescaunul Vatra Dornei (propus pentrudemontare).Cum în staţiune este necesară o asemenea instalaţie,mai mulţi întreprinzători au hotărât înfiinţarea uneisocietăţi pentru a cumpăra pachetul de acţiuni aleTelescaunului Vatra Dornei.În anul 2000 au început lucrările pentru reabilitareainstalaţiei. În 2001 instalaţia a fost autorizată deISCIR.În 2002 – 2003 s-au făcut unele lucrări demodernizare a instalaţiei.În martie 2003 au fost demarate lucrările deamenajare a pârtiei, pentru omologarea acesteia decătre Ministerul Turismului.Clubul Sportiv Şcolar Vatra Dornei a fost înfiinţat înanul 1956 ca unitate sportivă şcolară, a elevilor dinBazinul Dornelor.Analiza SWOT a sistemului socio-economicSWOT Factori pozitivi Factori negativiFactoriinterniPuncte tari:Puncte slabe:Patrimoniu arhitecturalClădirile cele mai repezentative din oraş suntmonumente arhitectonice din secolul XIX. Cel maiimportant monument arhitectonic este “Cazinoul VatraDornei”, construit în anul 1897 după un proiect al curţiiimperiale austriece;Existenţa condiţiilor pentru turismul cultural şi istoric,i tiStarea patrimoniului arhitectural şi nevalorificarea luieconomică;Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii de drumuri;Insuficienta dezvoltare a comunicării între instituţiilepublice;Uzura morală a reţelelor tehnico-edilitare (apă, canal);

35VATRA DORNEISWOT Factori pozitivi Factori negativicinegetic;Reţea reprezentativă a instituţiilor publice;Reţele tehnico-edilitare dezvoltate (apă, canal, energieelectrică, energie termică, telefonie digitală, cablu TV,internet);Slabă activitate de promovare a turismului dornean dinpartea firmelor private;Slaba dezvoltare a serviciilor pentru populaţie;Buget local auster – posibilităţi limitate de renovare ainfrastructurii urbane;Dezvoltarea serviciilor turistice;Reţea comercială dezvoltată;Zonă defavorizată – facilităţi acordate investitorilor;Privatizare avansată, iniţiativă privată activă;Existenţa colegiului de agroturism şi CEFIDEC;Aeroport în vecinătate;Spaţii de producţie neutilizate;Terenuri disponibile;Resurse naturale: materiale de construcţie, lemn, apeminerale carbogazoase pentru consum şi cu proprietăţiterapeutice, zăcăminte de turbă cu proprietăţiterapeutice;Existenţa unor instituţii financiare;Sistem educaţional diversificat;Forţă de muncă ieftină şi calificată;Spaţii şi programe de agrement;Disponibilitatea administraţiei locale de a concesionaterenuri;Existenţa terenurilor şi spaţiilor neutilizate;Potenţialul uman bine educat;Inexistenţa unor instituţii de învăţământ preuniversitar şisuperior în domeniul turismului;Pista de aterizare pentru avioane mici necesită investiţiipentru repunerea în circuitul turistic;Infrastructura slab dezvoltată;Scăderea puterii de cumpărare a membrilor comunităţii;Necorelare cerere – ofertă;Disponibilizări masive de personal în zona mineritului;Managementul întocmirii proiectelor de finanţare pentruatragerea de surse este relativ slab.FactoriexterniOportunităţi:Parteneriat public privat;Utilizarea instrumentelor datoriei publice (împrumuturişi obligaţiuni municipale) ca surse atrase la bugetullocal, pentru repunerea în circuitul turistic a unorobiective de importanţă majoră pentru localitate;Parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şiDezvoltare în Turism, pentru identificarea investitorilorîn turismul dornean;Existenţa Planului Urbanistic General (Master Plan) -instrument de dezvoltare urbană;Există scheme de creditare şi granturi;Riscuri/Pericole:Fragilitate a sistemului de reprezentare a societăţiicivile;Insuficienţa resurselor bugetare;Bugetul necesar reabilitării şi dezvoltării infrastructuriituristice depăşeşte capacităţile economice aleinvestitorilor dorneni;Inexistenţa în planurile regionale a căilor de transportrutier modern (autostrăzi, drumuri rapide);Disponibilizări de personal din sfera mineritului;Forţa de muncă calificată migrează în străinătate;

36MUNICIPIULSWOT Factori pozitivi Factori negativiExistenţa unor facilităţi fiscale datorită caracterului dezonă defavorizată;Formarea unui nucleu de întreprinderi mici în jurulinvestitorilor majori.I.2. OBIECTIVE GENERALEOBIECTIVEPrincipalele obiective ale dezvoltării durabile alemunicipiului Vatra Dornei consta în:• dezvoltarea infrastructurii de bază;• protecţia mediului;• întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei;• dezvoltarea şi promovarea turismului;• regenerare urbanăFormularea strategiei porneşte de la următoarelepremise:• Strategia trebuie să îmbunătăţească condiţiilede viaţă ale locuitorilor (locuinţe şi locuri demuncă);• Strategia trebuie să ridice standardul calitativ aldesignului urban, al construcţiilor, serviciilor şial imaginii oraşului în general;• Strategia trebuie să ofere oportunităţi pentruintervenţia sectorului privat în operaţiuniurbane, fie sub forma investiţiilor directe înproiecte izolate, fie sub forma parteneriatelorsau consultărilor permanente între parteneri;• Strategia trebuie să se clădească pe caracterulsocial al proceselor urbane, pe suportul şiparticiparea comunităţii;• Strategia trebuie să permită o anumităflexibilitate de adaptare la inevitabileleschimbări ce au loc în municipiu. De aceea,procesul de planificare trebuie să fie creativ,participativ şi anticipativ.Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfelprintr-o dezvoltare economică datorată poziţieigeostrategice a oraşului, determinată de atragerea defirme/activităţi economice/investiţii. În acest sens,trebuie urmate două direcţii prioritare: creştereagradului de atractivitate a oraşului (prin îmbunătăţireaimaginii, a calităţii vieţii, prin revitalizare urbană) şifacilităţi de atragere a firmelor private (prin investiţii îninfrastructură, ofertă de terenuri şi clădiri, serviciistrategice, facilităţi fiscale, etc.)schimbări majore de cultură şi atitudine în ceea cepriveşte utilizarea resurselor de către populaţie şioperatorii de piaţă;OBIECTIVE SPECIFICEDEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZĂ• Reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal;• Construcţia de locuinţe;• Reabilitarea sistemului de termoficare aoraşului;• Sprijinirea I.M.M. –urilor pentru dezvoltarea deservicii şi activităţi productive;• Modernizarea şi reabilitarea fondului locuibilexistent, în parteneriat cu asociaţiile de locatari;• Dezvoltarea infrastructurii de transportCREŞTEREA POTENŢIALULUI ECONOMIC ALZONEI• utilizarea în mod durabil a resurselor capitaluluinatural din zona Vatra Dornei;• valorificarea bunurilor şi serviciilor generate decapitalul natural din zona Vatra Dornei.REGENERARE URBANĂ• Perfecţionarea planului de urbanism general allocalităţii;

37VATRA DORNEI• Reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi punereaîn valoare a acestora;• Reabilitarea urbană prin refacerea şidezvoltarea centrului oraşului, a clădirilordeclarate monumente arhitecturale, precum şiredezvoltarea clădirilor prin reamenajareafaţadelor şi a funcţiunilor lor de bază sauredefinirea acestor funcţiuni;• Stabilirea regulilor de utilizare raţională aterenurilor pentru ca toate proiectele dedezvoltare să respecte planul de urbanismgeneral, ca instrument de planificare spaţială;PROTECŢIA MEDIULUI• îmbunătăţirea calităţii apei;• managementul integrat al deşeurilorurbane;• realizarea unor pepiniere de puieţi;• reabilitarea parcului municipal;ÎNTĂRIREA COEZIUNII SOCIALE ŞIREDUCEREA SĂRĂCIEI• Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socialăpentru persoanele aflate în dificultate (minori,persoane vârstnice, persoane cu handicap)• Reorientarea profesională;• Informarea copiilor şi tinerilor şi implicareaacestora în problematica localităţii;• Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală;• Modernizarea spaţiilor destinate activităţilorsocio-culturale şi sportive;• Susţinerea şi promovarea festivalurilortradiţionale;• Intărirea coeziunii între administraţia publică şiorganizaţiile non-guvernamentale, între toateserviciile descentralizate şi ONG-uri pentrurezolvarea problemelor de interes comunitar;• Asigurarea transparenţei actului decizional,pentru încurajarea participării cetăţenilor ladezvoltarea politicilor şi la susţinerea deciziilorlocale.PROMOVAREA ŞI DEZVOLTAREA TURISMULUI• refacerea şi modernizarea infrastructuriihoteliere din Vatra Dornei;• promovarea prin marketing agresiv amunicipiului Vatra Dornei ca furnizor de resurseşi servicii turistice;• organizarea turismului de agrement: vânătoareşi pescuit;• reamenajarea zonelor de agrement din VatraDornei.• mărirea şi modernizarea domeniului schiabil;• crearea infrastructurii necesare turismului.

II. PLANUL LOCAL DE ACÞIUNE ALMUNICIPIULUI VATRA DORNEI38MUNICIPIULII.1. OBIECTIVE GENERALEPrincipalele obiective ale dezvoltării durabile amunicipiului Vatra Dornei constau în:• dezvoltarea infrastructurii de bază;• creşterea potenţialului economic al zonei;• protecţia mediului;• întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei;• dezvoltarea şi promovarea turismului;• regenerare urbanăII.2. MÃSURI DE ÎNTÃRIRE ACAPACITÃÞII INSTITUÞIONALEPentru îndeplinirea obiectivelor propuse în PlanulLocal de Acţiune, Primăria Municipiului Vatra Dornei –ca autoritate locală – trebuie să-şi întăreascăcapacitatea instituţională la toate nivelele de decizie şiexecuţie, aceasta presupunând atragerea şi furnizareade resurse financiare suficiente şi mobilizarearesurselor umane, identificarea celor mai eficientemecanisme de comunicare, dar şi reanalizareacadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor.Consolidarea capacităţii instituţionale este un procesde durată în care administraţia publică trebuie săacţioneze pentru schimbarea radicală a atitudiniifuncţionarului public faţă de accesul cetăţenilor laactivitatea administraţiei.În acest sens, autoritatea locală s-a preocupatpermanent de participarea funcţionarilor săi la cursuride pregătire şi specializare.Armonizarea procedurilor administrative locale cu celeale Uniunii Europene, în vederea aderării, este unuldin obiectivele prioritare ale autorităţii locale, în acestsens demarându-se mai multe proiecte:În cursul anului 2000, compartimentul juridic încolaborare cu Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni arealizat un proiect de informare a cetăţeanului îndomeniul legislativ, proiect finanţat de PHARE.În ce priveşte relaţia dintre administraţiile locale,Asociaţia de Dezvoltare Zonală Dorna a iniţiat unproiect (cu finanţare GRASP) care implicăimplementarea sistemelor de internet prin radio înBazinul Dornelor. Acest proiect va conduce la olegătură permanentă între Primăria Vatra Dornei şicelelalte 11 comune beneficiare.Proiectul pilot “Managementul financiar şi patrimoniulmunicipal” – derulat cu sprijin financiar din parteaGuvernul Olandei are ca obiectiv principalîmbunătăţirea capacităţii managementului public lanivel local.II.3. PROIECÞIA FINANCIARÃBugetul local reflectă evoluţia activităţii economicosocialedin municipiul Vatra Dornei care se încadreazăîn tendinţele regionale şi naţionale de dezvoltare.

39VATRA DORNEIBUGETUL LOCAL PE ANII 1999, 2000, 2001, 2002, 2003 ŞI PROPUNERI PENTRUNr.rândDenumirea indicatorilor 1999 2000 2001 2002 2003Propuneri20041 VENITURI-TOTAL 15.570.000 29.550.000 69.170.524 113.151.705 131.500.000 137.000.0002 VENITURI PROPRII-TOTAL 6.673.000 9.778.000 21.879.000 32.296.668 51.314.019 72.264.3453 I.VENITURI CURENTE 6.243.000 9.778.000 10.548.210 20.755.000 36.498.019 34.838.9714 A.VENITURI FISCALE 4.768.019 5.501.000 6.620.000 6.905.000 19.088.019 23.100.0005 A.1.IMPOZITE DIRECTE 4.685.019 5.398.000 6.250.000 6.350.000 16.688.019 14.000.00025 A.2.IMPOZITE INDIRECTE 83.000 103.000 370.000 555.000 2.400.000 9.100.00033 B.VENITURI NEFISCALE 1.474.981 4.277.000 3.928.210 13.850.000 17.410.000 11.738.97135VĂRSĂMINTE DE LAINSTITUŢII PUBLICE805.000 1.872.000 2.830.500 7.050.000 7.310.000 5.910.00045 DIVERSE VENITURI 669.981 2.405.000 1.097.710 6.800.000 10.100.000 5.828.97155 II.VENITURI DIN CAPITAL 430.000 1.500.000 2.662.207 30.000 115.000 16.300.0006072III.VENITURI CU DESTINAŢIESPECIALĂIV.PRELEVĂRI DINBUGETUL DE STAT0 1.900.000 2.630.000 11.511.668 14.701.000 08.720.000 16.022.000 49.467.107 57.795.037 67.020.981 68.304.35180 VI.SUBVENŢII 0 1.250.000 3.860.000 23.060.000 2.165.000 6.556.67895 IX.ÎMPRUMUTURI 177.000 0 0 0 11.000,000 0101 CHELTUIELI-TOTAL 15.570.000 29.550.000 69.170.524 113.151.705 131.500.000 137.000.000162197289I.SERVICII PUBLICEGENERALE-TOTALIII.CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE TOTALIV.SERVICII ŞI DEZVOLTAREPUBLICĂ, LOCUINŢE, MEDIUŞI APE2.632.500 4.334.000 7.145.000 9.091.000 12.609.000 14.575.7664.335.000 22.636.000 28.554.738 36.929.367 47.118.000 52.057.6698.443.900 11.811.000 30.047.500 54.308.198 54.172.000 67.566.565335 V.ACŢIUNI ECONOMICE 148.600 40.000 376.324 3.816.198 360.000 600.000379 VI.ALTE ACŢIUNI 10.000 1.982.000 116.962 600.000 40.000 200.000407 XI.TRANSFERURI 0 300.000 300.000 300.000 500.000 500.000415437446XII.ÎMPRUMUTURIACORDATEXIII.PLĂŢI DE DOBÂNZI ŞIALTE CHELTUIELIXIV.RAMBURSĂRI DEÎMPRUMUTURI0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 00 0 0 0 1.500.000 1.000.000459 XV.FONDURI DE REZERVĂ 0 0 0 100.000 500.000 500.000465XVI.CHELTUIELI CUDESTINAŢIE SPECIALĂ0 1.900.000 2.630.000 11.511.668 14.701.000 0491 XVII.EXCEDENT/DEFICIT 0 0 0 0 0 0

40MUNICIPIULPROPUNERI DE BUGET PENTRU ANII 2005-2007Nr.rândDenumirea indicatorilor 2005 2006 20071 VENITURI-TOTAL 150.700.000 165.770.000 182.347.0002 VENITURI PROPRII-TOTAL 79.490.780 87.439.857 96.183.8433 I.VENITURI CURENTE 38.322.868 42.155.155 46.370.6704 A.VENITURI FISCALE 25.410.000 27.951.000 30.746.1005 A.1.IMPOZITE DIRECTE 15.400.000 16.940.000 18.634.00025 A.2.IMPOZITE INDIRECTE 10.010.000 11.011.000 12.112.10033 B.VENITURI NEFISCALE 12.912.868 14.204.155 15.624.57035 VĂRSĂMINTE DE LA INSTITUŢII PUBLICE 6.501.000 7.151.100 7.866.21045 DIVERSE VENITURI 6.411.868 7.053.055 7.758.36055 II.VENITURI DIN CAPITAL 17.930.000 19.723.000 21.695.30072 IV.PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT 75.134.786 82.648.265 90.913.09180 VI.SUBVENŢII 7.212.346 7.933.580 8.726.93895 IX.ÎMPRUMUTURI 11.000.000 12.100.000 13.310.000101 CHELTUIELI-TOTAL 150.700.000 165.770.000 182.347.000162 I.SERVICII PUBLICE GENERALE-TOTAL 16.033.343 17.636.677 19.400.345197 III.CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE TOTAL 57.263.436 62.989.780 69.288.757289 IV.SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ, 74.323.222 81.755.544 89.931.098LOCUINŢE, MEDIU ŞI APE335 V.ACŢIUNI ECONOMICE 660.000 726.000 798.600379 VI.ALTE ACŢIUNI 220.000 242.000 266.200407 XI.TRANSFERURI 550.000 605.000 665.500446 XIV.RAMBURSĂRI DE ÎMPRUMUTURI 1.100.000 1.210.000 1.331.000459 XV.FONDURI DE REZERVĂ 550.000 605.000 665.500II.4. OBIECTIVELE SPECIFICE ªI PROIECTELE IDENTIFICATEDEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZÃNr.crt.Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectuluiValoareestimativăproiectPerioadade timpInstituţiile /DepartamenteleresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluare1.-reabilitarea şimodernizareasistemului stradalBugetul localSurse atraseConstrucţie drumocolitor3,6 milioaneEuro2 aniServiciulUrbanism10% bugetlocal;90% surseatrasePrimăriafinanţator

41VATRA DORNEINr.crt.2.3.4.Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectului-reabilitarea sistemuluide termoficare aoraşului-sprijinirea IMM-urilorpentru dezvoltarea deservicii şi activităţiproductiveDezvoltareainfrastructurii detransportBugetul localSurse atrasePrimăriaCamera deComerţSurse atraseBugetul localSurse atraseReabilitarea şimodernizareasistemului dealimentare cu energietermică, respectivCT1 şi CT2Centru de promovareşi consultanţă pentruIMM-uriReabilitareaaeroportului FloreniValoareestimativăproiectPerioadade timpInstituţiile /Departamenteleresponsabile250.000 Euro 1 an DADP500.000 Euro8.000 Eurostudiu defezabilitate2,3 milioanede Euro10 000Euro9 luni2 aniPrimăria prinDezvoltareStrategică şiIntegrareEuropeanăPrimăria prinDezvoltareStrategică şiIntegrareEuropeanăParteneriat10% bugetlocal;90% surseatrasePrimăriaCamera deComerţParteneriatpublic-privatMonitorizareşi evaluarePrimăriafinanţatorPrimăriaCamera deComerţPrimăriaFinanţatorCREªTEREA POTENÞIALULUI ECONOMIC AL ZONEINr.crt.Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectului1. Firme privateUtilizarea în mod2. durabil a resurselor Firme privatecapitalului natural dinzona Vatra Dornei;Valorificarea bunurilorşi serviciilor generate Bugetul local3. de capitalul natural dinProgram dezona Vatra Dorneifinanţare4.PrimăriaAlte surseConstruirea uneifabrici de mobilăConstruirea uneifabrici pentruvalorificarea fructelorde pădurePiaţă agroalimentarăConstruire abatorValoareestimativăproiect2.5 milioaneEuro8.000 Eurostudiu defezabilitate2.5 milioaneEuro8.000 Eurostudiu defezabilitate1.500.000Euro1.2 milioaneEuroPerioadade timp3 ani3 ani2 ani1 anInstituţiile/DepartamenteleresponsabileServiciul deUrbanismServiciul deUrbanismPrimăria prinDezvoltareStrategică şiIntegrareEuropeanăCompartimentulCadastru şiFondFunciarParteneriatParteneriatPublic-privatParteneriatPublic-privatParteneriatPublic-privatParteneriatPublic-privatMonitorizareşi evaluareBiroulAgendaLocală 21BiroulAgendaLocală 21PrimăriaFinanţatorPrimăriaBiroulAgendaLocală 21

42MUNICIPIULREGENERARE URBANÃNr.crt.Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectuluiValoareestimativăproiectPerioadade timpInstituţiile/DepartamenteleresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluare1Reabilitarea clădirilorcu valoare depatrimoniuBugetul localFonduri atraseConsolidare şiamenajare aCazinoului balnear şirepunerea în circuitulturistic4.2 milioane €- consolidareşi amenajare3.5 milioane €- construcţiehotel aferent4 aniPrimăriaMinisterulCulturiiPrimăriaPosibilpartenerPrimăriaBiroulAgendaLocală 212.3.-îmbunătăţireacondiţiilor pentru eleviBugetul localSurse atraseBugetul localSurse atraseConstruirea unei noişcoliReabilitarea şimodernizarea unuinumăr de 3 şcoli2.4 milioaneEuro1.5 milioaneEuro4 ani2 aniPrimăria prinDezvoltareStrategică şiIntegrareEuropeanăPrimăria prinDezvoltareStrategică şiIntegrareEuropeană10% bugetlocal;90% surseatrase10% bugetlocal;90% surseatrasePrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţatorÎNTÃRIREA COEZIUNII SOCIALE ªI REDUCEREA SÃRÃCIEINr.crt.12Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectuluiDezvoltarea serviciilorde asistenţă socialăpentru persoaneleaflate în dificultate(minori, persoanevârstnice, persoane cuhandicap)Bugetul localProgram definanţareD.A.S.Bugetul localBugetul judeţeanProgram definanţareValoareestimativăproiectPerioadade timp“Pentru copilul tău” 15.000 € 12 luni“Centru educaţional,de consiliere, terapieşi integrare socială aminorului cudizabilitate, deficienţăsau handicap”100.000 € 8 luniD.G.J.P.D.C. SuceavaPrimăriaD.G.J.P.D.C. SuceavaPrimăriaD.A.S.ParteneriatPrimăriaONGFonduri atraseInstituţiile/DepartamenteleresponsabilePrimărie-DirecţiaJudeţeanăpentruProtecţiaCopiluluiMonitorizareşi evaluarePrimăriaFinanţatorD.A.S.PrimăriaD.G.J.P.D.C.SuceavaFinanţator3Bugetul localProgram definanţare“La tine acasă” 30.000 € 12 luniD.G.J.P.D.C. SuceavaPrimăriaPrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaFinanţator4Bugetul localProgram definanţare“Centru de zi pentrucopii şcolari”20.000 € 6 luni PrimăriaInstituţii deînvăţământPrimăriaFinanţator5Bugetul localProgram definanţare“Centru de primire înregim de urgenţă şiconsiliere minori”50.000 € 8 luni PrimăriaD.G.J.P.D.C.SuceavaC.G.P.JandarmeriaPoliţiaPrimăriaFinanţator

43VATRA DORNEINr.crt.678910111213141516171819Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectuluiReorientareaprofesională- informarea copiilor şitinerilor şi implicareaacestora înproblematica localităţii.- asigurareatransparenţei actuluidecizional pentruîncurajarea participăriicetăţenilor ladezvoltarea politicilor şila susţinerea deciziilorlocaleBugetul local“Centru pentruBugetul judeţeanocrotire temporară deProgram de tip familial”finanţareBugetul localProgram definanţareBugetul localBugetul judeţeanProgram definanţareBugetul localProgram definanţareBugetul localProgram definanţareBugetul localProgram definanţareBugetul localProgram definanţareBugetul localA.J.O.F.M.Bugetul localProgram definanţareBugetul localProgram definanţareProgram definanţareBugetul localComunitatealocală de afaceriBugetul localProgram definanţareBugetul localProgram definanţare“Centru de consilierefamilală şi înproblematicaminorului”“Centru de consiliere,recuperare, terapieocupaţională şiintegrare socială”ValoareestimativăproiectPerioadade timp50.000 € 12 luniInstituţiile/DepartamenteleresponsabileD.G.J.P.D.C. SuceavaPrimăria10.000 € 12 luni Primăria100.000 € 12 luniPrimăriaD.A.S.“La tine acasă” 30.000 € 12 luni Primăria“O bătrâneţe liniştită” 20.000 € 12 luni Primăria“Un nou cămin” 30.000 € 8 luni Primăria“Centru de zi pentrupersoane vârstnice”“Un loc de muncăpentru fiecare”“Centru demonitorizare,consiliere şi orientareocupaţională şiintegrare social㔓Centru de informareşi consiliere pentrutineri”“Consiliul Local alcopiilor”“Parteneriatelecomunitare – soluţiiposibile”“Pentru un cetăţeaneuropean”“Respectă legea!Te respecţi pe tine!”30.000 € 12 luni Primăria25.000 € 12 luniPrimăriaA.L.O.F.M.10.000 € 12 luni Primăria5.000 € 8 luni Primăria5.000 € 12 luni Primăria10.000 € 6 luni Primăria15.000 € 3 luni Primăria15.000 € 12 luni PrimăriaParteneriatPrimăriaD.G.J.P.D.C.PrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atraseComunitatealocală deafaceriConsiliuljudeţeanPrefecturaPoliţiaJandarmeriaC.G.P.Monitorizareşi evaluareD.G.J.P.D.C.SuceavaPrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţatorPrimăriaD.A.S.FinanţatorPrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţatorPrimăriaA.J.O.F.M.PrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţatorFinanţatorPrimăriaComunitatealocală deafaceriPrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţator

44MUNICIPIULNr.crt.2021222324252627282930Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectuluiÎmbunătăţireaserviciilor de asistenţămedicală-modernizarea/înfiinţarea spaţiilor destinatemanifestărilor culturalartisticeşi sportiveSusţinerea şipromovareafestivalurilortradiţionaleBugetul localProgram definanţarePrimăriaDirecţiajudeţeană deSănătatePublicăBugetul localProgram definanţareBugetul localProgram definanţareBugetul localD.J.C.C.P.C.N.Program definanţareBugetul localD.J.C.C.P.C.N.DirecţiaJudeţeană aCinematografieiInvestitor privatPrimăriaDirecţiaJudeţeană deCultură, Culte şiPatrimoniuCulturalPrimăriaFonduri atraseBugetul localProgram definanţareProgram definanţare“Cetăţeanul nostru –stăpânul nostru”Construcţie Spital“Centru depermanenţă pentrumedicii de familie”“Planificarea familială– condiţie a sănătăţii”“Modernizarea săliide spectacole aCasei municipale deCultur㔓Sala de lecturămodernă – BibliotecaG.T.Kirileanu”“Informatizare –BibliotecaG.T.Kirileanu”Casa filmuluiConstrucţie casă deculturăReabilitare şiconstruire săli desport“Modernizare Muzeulde Ştiinţe Naturale”“Ţara Dornelor –tradiţii culturale”ValoareestimativăproiectPerioadade timpInstituţiile/Departamenteleresponsabile15.000 € 3 luni Primăria3.5 milioaneEuro3 aniServiciul deUrbanism şiAmenajareaTeritoriuluiAsistenţăsocială100.000 € 12 luni Primăria15.000 € 3 luni500.000 € 12 luniPrimăriaD.S.P.PrimăriaD.J.C.C.P.C.N.200.000 € 12 luni Primăria1.5 milioaneEuro2.5 milioaneUSD3 ani Primăria3 aniServiciul deUrbanism şiAmenajareaTeritoriului875.000 Euro 5 ani Primăria100.000 € 12 luni Primăria10.000 € anualAsociaţiascriitorilor şiartiştilor dinŢaraDornelorParteneriatPrimăriaONGFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atraseMedicii defamilieSpitalulPrimăriaD.J.C.C.P.C.N.Fonduri atrasePrimăriaD.J.C.C.P.C.N.PrimăriaDirecţiaJudeţeană aCinematografieiPrimăriaD.J.C.C.P.C.N.PrimăriaPosibilpartenerPrimăriaFonduri atrasePrimăriaFonduri atraseMonitorizareşi evaluarePrimăriaFinanţatorPrimăriaPrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţatorPrimăriaD.J.C.C.P.C.N.FinanţatorPrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţatorPrimăriaDirecţiaJudeţeanăde Cultură,Culte şiPatrimoniuCulturalPrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţatorAsociaţiascriitorilor şiartiştilor dinŢaraDornelorFinanţator

45VATRA DORNEINr.crt.3132Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectuluiBugetul localProgram definanţareBugetul localProgram definanţareD.J.C.C.P.C.N.“Etnografie şi folclor –tradiţii şi perspective”Organizarea demanifestări de intereslocal, naţional sauinternaţionalValoareestimativăproiectPerioadade timpInstituţiile/Departamenteleresponsabile1.000 € anual Primăria9.000 € anual PrimăriaParteneriatPrimăriaFonduri atrasePrimăriaONGFonduri atraseMonitorizareşi evaluarePrimăriaFinanţatorPrimăriaFinanţatorD.J.C.C.P.C.N.PROTECÞIA MEDIULUINr.crt.12345Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectuluiManagementul integratal deşeurilor urbaneÎmbunătăţirea calităţiiapeiCrearea unei pepinierede puieţiEcologizare,reamenajare spaţiiverziBugetul localAgenţieconomici localiFonduri atraseBugetul localFonduri atraseBugetul localFonduri atrasePrimăriaFonduri atrasePrimăriaFonduri atraseManagement integratal deşeurilor înmunicipiul VatraDorneiReabilitarea Staţieide tratare a apei şiextinderea reţelei dealimentare cu apăpotabilăRetehnologizareaStaţiei de epurare aapelor uzate precumşi reabilitarea şiextinderea reţelei decanalizareSalvaţi pădureaReabilitarea ParculuimunicipalValoareestimativăproiect2.100.000EuroPerioadade timp3 ani930.000 Euro 3 ani2.000.000Euro75.000 Euro5 ani10-15ani150.000 Euro 2 aniInstituţiile/DepartamenteleresponsabilePrimăria prinServiciulUrbanism şiAmenajareaTeritoriului,DirecţiaEconomică,Compartimentul deProtecţiaMediului,DADPPrimăria prinDirecţiaAdministrăriiDomeniuluiPublicPrimăria prinDirecţiaAdministrăriiDomeniuluiPublicPrimăria prinComp. deCadastruFond funciarPrimăria prinCompartimentul deCadastruFond funciarParteneriatPrimăriaAgenţiieconomiciAsociaţiile deproprietariInstituţiile deînvăţământREMAT VatraDorneiMass-medialocalăPrimăriaPosibilpartenerPrimăriaPosibilpartenerPrimăriaPosibilpartenerPrimăriaPosibilpartenerMonitorizareşi evaluarePrimăriaIPM SuceavaMass-medialocalăBiroulAgendaLocală 21PrimăriaBiroulAgendaLocală 21PrimăriaBiroulAgendaLocală 21PrimăriaBiroulAgendaLocală 21PrimăriaBiroulAgendaLocală 21

46MUNICIPIULNr.crt.Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectuluiValoareestimativăproiectPerioadade timpInstituţiile/DepartamenteleresponsabileParteneriatMonitorizareşi evaluarePrimăriaFonduri atraseReamenajare şicreare spaţii verzi culocuri de joacă pentrucopii70.000 Euro 2-3 aniPrimăria prinCompartimentul deCadastruFond funciarPrimăriaPosibilpartenerPrimăriaBiroulAgendaLocală 21DEZVOLTAREA ªI PROMOVAREA TURISMULUINr.crt.123456Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectuluiPromovarea prinmarketing agresiv amunicipiului VatraDornei ca furnizor deresurse şi serviciituristiceReamenajarea zonelorde agrement din VatraDorneiMărirea şimodernizareadomeniului schiabil înVatra DorneiCrearea infrastructuriinecesare turismuluiBugetul localAgenţieconomiciFonduri atraseBugetul localAgenţieconomiciFonduri atraseBugetul localAgenţieconomiciFonduri atraseBugetul localAgenţieconomiciFonduri atraseS.C.TELESCAUNNEGREŞTIPrimăriaBugetul localAgenţieconomiciFonduri atraseCreşterea eficienţeiactivităţii Serviciuluide Dezvoltare şiPromovare aTurismului şiSalvamontCreşterea siguranţeituriştilor -reducereafactorilor de risc înzona montanăParcul de distracţii„Lunca Dornei” şiRuncConstruirea unuipatinoar artificialAmenajarea pârtieide schi TelescaunSport extrem la VatraDorneiValoareestimativăproiectPerioadade timp80.000 Euro 2 ani48.000 Euro 1 anInstituţiile/DepartamenteleresponsabilePrimăriaServiciul deDezvoltareşiPromovarea TurismuluişiSalvamontPrimăriaServiciul deDezvoltareşiPromovarea TurismuluişiSalvamont500.000 Euro 2 ani Primăria2.500.000Euro600.000 Euro 2 ani3 ani PrimăriaS.C.TELESCAUNNEGREŞTIPrimăria60.000 Euro 6 luni PrimăriaParteneriatPrimăriaPosibilpartenerPrimăriaPosibilpartenerPrimăriaPosibilpartenerPrimăriaPosibilpartenerS.C.TELESCAUNNEGREŞTIPrimăriaPrimăriaPosibilpartenerMonitorizareşi evaluarePrimăriaBiroulAgendaLocală 21PrimăriaBiroulAgendaLocală 21PrimăriaBiroulAgendaLocală 21PrimăriaBiroulAgendaLocală 21PrimăriaBiroulAgendaLocală 21PrimăriaBiroulAgendaLocală 21

47VATRA DORNEINr.crt.7Obiective specifice Finanţare: Titlul proiectuluiBugetul localAgenţieconomiciFonduri atraseManagementulcomunicaţiilordispeceratintegrat dealarmare şicomunicareinteractivă întreunitaţi de intervenţie- Poliţie, Pompieri,Ambulanţa,Jandarmerie,Protecţie Civilă,Gardieni Publici,SalvamontValoareestimativăproiectPerioadade timpInstituţiile/Departamenteleresponsabile50.000 Euro 9 luni PrimăriaParteneriatPrimăriaPosibilpartenerMonitorizareşi evaluarePrimăriaBiroulAgendaLocală 21II.5. STRUCTURI INSTITUÞIONALE DE MONITORIZARE ªI EVALUAREDin punct de vedere administrativ, Primăria VatraDornei are o structură organizatorică care permiteadoptarea oricăror decizii sau hotărâri privind fieîncheierea unor pateneriate public-privat, fie înfiinţareaunor servicii de utilitate publică.PRIMARCONSILIUL LOCALServiciulDEZVOLTARE STRATEGICĂ ŞI INTEGRARE EUROPEANĂBiroul Local AGENDA LOCALĂ 21ServiciulADMINISTRAŢIE PUBLICA LOCALĂCompartimentul JuridicCompartimentul Asistenţă SocialăServiciulURBANISM ŞIAMENAJAREA TERITORIULUIDIRECŢIAECONOMICĂFig.1. Structura sistemului suport de luare a deciziilor (monitorizare şi evaluare) pentru implementareaPlanului Local de Acţiune în municipiul Vatra Dornei

48MUNICIPIULAceastă structură va utiliza ca instrument de măsurareşi evaluare a procesului de implementare a Strategieide Dezvoltare Durabilă şi a Planului Local de Acţiuneun set de indicatori construit astfel încât să asigureatingerea următoarelor obiective:- evaluarea corectă a „durabilităţii” sistemuluisocio-economic din municipiul Vatra Dornei;- măsurarea performanţelor privind atingereaobiectivelor stabilite în cadrul StrategieiLocale de Dezvoltare Durabilă şiimplementarea Planului Local de Acţiune;- corelarea şi adaptarea continuă a politicilorla nivel local cu componentele AgendeiLocale 21 (obiective, politici, acţiuni)precum şi cu documentele adoptate la nivelinternaţional.Sistemul de indicatori pentru dezvoltare durabilăadoptat la nivelul Uniunii Europene, 2000 indicatoricomuni europeni, Urban Audit I cu modificărilepropuse de comunitatea locală în cadrul dezbateriipublice:INDICATORI SOCIO-ECONOMICIDomeniiPopulatieStructura etnicaStructura gospodariilorPiata fortei de munca si somajulVeniturile populatieiIndicatoriIndicatori Socio - EconomiciPopulatia totala distribuita pe sexe si grupe de varstaPopulatie cu varsta sub 16 ani (%) si populatie cu varstapeste varsta medie de pensionare (%)Populatia de origine romana (% din total)Alte nationalitati (% din total)Total gospodariiMarimea medie a gospodariilorGospodarii cu o persoana (%)Gospodarii cu familie (%)Gospodarii detinute de pensionariNumarul total de someriRata somajului (pe sexe)Someri barbati/femei (%)Someri pe o perioada mai mare de 1 an (%)Someri cu varsta sub 25 ani (%)Populatia activa (femei, barbate, total)Rata activitatii (femei/barbate/total)Venitul mediu pe gospodarieDistributia veniturilor (femei/barbate)Numar de familii cu venit peste valoarea medie aveniturilor corespunzatoare unui trai decentNumar de familii cu venit sub valoarea medie a veniturilorcorespunzatoare unui trai decentGospodarii cu venituri mai mici de jumatate din venitulmediu pe economieGospodarii fara autoturism proprietate personalaInstitutii responsabile –surse de dateDirectia Judeteana deStatistica - DJSDJSDJSDJSDJSDJSDJSDJSDJsAgentia Judeteana pentruocuparea Fortei de Munca(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)DJSDJSDJSDJSDJSDJS

49VATRA DORNEIDomeniiLocuireaIndicatoriNr. de persoane fara locuintaInstitutii responsabile –surse de dateServiciul urbanismPersoane fara locuinta (% din totalul populatiei rezidentein oras)Pretul mediu al unei locuinte raportat la venitul mediuannual pe gospodarieLocuinte fara acces la infrastructura de baza (energie,apa, canalizare) (%)Suprafata de locuit pe locuitor (m 2 )Rezidenti care achizitioneaza si detin locuinte inproprietatePopulatie care locuieste in locuinte sociale (%)Serviciul urbanismServiciul urbanismServiciul urbanismD.A.D.P.Serviciul urbanismServiciul urbanismServiciul urbanismPopulatie care locuieste in locuinte inchiriate (%)Serviciul urbanismNumar de locuinte conventionaleServiciul urbanismLocuire in case (%)Serviciul urbanismLocuire in apartamente (%)Serviciul urbanismLocuire in alte tipuri de locuinte (%)Serviciul urbanismSanatateaSperanta de viata la nastere (femei/barbate)DJSPRata mortalitatii infantileDJSPRata mortalitatii datorate afectiunilor cardiovasculare siDJSPrespiratorii, pentru persoane sub 65 de aniInfractionalitatea Nr. Total de infractiuni inregistrate/1000 locuitori pe anPolitiaNr.crime inregistrate/1000 locuitori pe anPolitiaInfractiuni comerciale inregistrate/1000 locuitori pe anPolitiaFurturi de/din automobile inregistrate/1000 locuitori pe anPolitiaOcuparea fortei de munca Distributia fortei de munca (femei/barbate)pe sectoare AJFOMActivitati economicePIB/locuitor la nivel localDJSNr. de companii cu sediul in municipiu cotate la Bursa Camera de comertNr. de firme inregistrate anualCamera de comertSpatii comerciale si birouri neocupatePrimarieNr. de turisti/an inregistrati in unitatile de cazare Serviciul de Promovare şiDezvoltare a Turismului şiSalvamontEducatieUnitati de educatie Nr. De crese si gradinite (publice si private)/1000 locuitori Inspectoratul judeţean scolarAbsolventi ai cursurilor de invatamant liceal care au trecut Inspectoratul judeţean scolarexamenul de bacalaureat (%)Absolventi ai cursurilor de invatamant liceal care nu au Inspectoratul judeţean scolartrecut examenul de bacalaureat (%)Absolventi ai cursurilor de invatamant liceal care urmeaza Inspectoratul judeţean scolarcursurile de inavatamant superior (%)

50MUNICIPIULDomeniiNivelul de educatie si calificareprofesionalaCalitatea aerului si zgomotulApaManagementul deseurilorIndicatoriNr. De locuri in universitati si scoli postliceale aflate peraza municipiului/1000 de rezidentiAbsolventi (barbate/femei) de invatamant primar (%)Absolventi (barbate/femei) de invatamant secundar(%)Absolventi (barbate/femei) de invatamant liceal(%)Absolventi (barbate/femei) ai cursurilor de inavatamantsuperior (%)Absolventi (barbate/femei) ai cursurilor de inavatamantpostuniversitar (%)Indicatori de mediuNr. de zile in care concentratia de SO 2 depasestevaloarea maxima admisibila (125µg/m 3 ) (media pe 24h)Nr. de zile in care concentratia de NO 2 depasestevaloarea maxima admisibila (200mg/m 3 ) (media pe 24h)Nr. de zile in care concentratia de O 3 depaseste valoareamaxima admisibila (125µg/m 3 ) (media pe 8h)Populatie expusa nivelui de zgomot superuior valorii de65 db (media pe 24h)Nr. de determinari privind parametrii chimici ai apeipotabile efectuate in decursul unui an care depasescvalorile prescrise in standardele internationale (OMS)Nr. de determinari privind parametrii biologici ai apeipotabile efectuate in decursul unui an care depasescvalorile prescrise in standardele internationale (OMS siDirectiva 80/778/EEC)Nr. de determinari privind parametrii biologici ai apeirecreationale (de imbaiere) efectuate in decursul unui ancare depasesc valorile prescrise in standardeleinternationale (OMS)Nr. de determinari privind parametrii chimici ai apeirecreationale (de imbaiere) efectuate in decursul unui ancare depasesc valorile prescrise in standardeleinternationale (OMS)Consumul anual de apa pe locuitor (m 3 )Locuinte conectate la reteaua de distributie a apeipotabile (%)Locuinte conectate la reteaua de canalizare (%)Cantitatea de deseuri solide (menajere si industriale)colectata anual (tone/locuitor)Deseuri solide (menajere si industriale) procesate lagropile de gunoi, incineratoare si unitati de reciclare (%)Institutii responsabile –surse de dateInspectoratul judeţean scolarInspectoratul judeţean scolarDJSInspectoratul judeţean scolarDJSInspectoratul scolarDJSInspectoratul judeţean scolarDJSInspectoratul judeţean scolarDJSIPMIPMIPMIPMDJSPIPMDJSPIPMDJSPIPMDJSPIPMD.A.D.P.D.A.D.P.D.A.D.P.IPMServiciul urbanism – protecţiamediuluiIPMServiciul urbanism – protecţiamediului

51VATRA DORNEIDomeniiUtilizarea terenurilorTransportEnergiaClimaCultura si recreereIndicatoriSpatii verzi cu acces public (m 2 /locuitor)Distributia utilizarii terenurilor (%) si terenuri neutilizate(%) in intravilanSuprafata urbana destinata activitatilor specifice deamenajare a teritoriului si conservare (%)Densitatea populatiei (locuitori/km 2 )Nr. de automobile inregistrate local/1000 locuitoriNr. de accidente rutiere cu consecinte grave (decese,raniri grave)/1000 locuitoriConsumul total pe categorii de surse de energie(carbune, gaz, electrica, petrol)Emisiile de CO 2 /locuitorConsumul anual de energie electrica pe locuitor(kw/locuitor)Consumul de energie anual pe domenii de activitate(industrie, transport, locuinte) (%)Nr. De zile cu precipitatii (media pe an)Zile cu soare (media pe an)Cultura si recreereNumar de teatre si rata anuala de vizionare aspectacolelorNumar de locuri in cinematografeNumar de sali de concert si spectatori pe anMuzee si nr. de vizitatori pe anNr. de biblioteci publice si carti imprumutate anualFacilitati recreationale pe cap de locuitor (Parcuri,instalatii sportive acoperite si in aer liber)Rata anuala de utilizare a facilitatilor recreationaleInstitutii responsabile –surse de dateServiciul urbanismServiciul urbanism siamenajarea teritoriuluiServiciul urbanism siamenajarea teritoriuluiPolitia rutieraPolitia rutieraRENELD.A.D.P.IPMCONELDJSIPMIPMDirectia Cultura si PatrimoniuInspectoratul Judetean pentruCulturaDirectia Cultura si PatrimoniuInspectoratul Judetean pentruCulturaDirectia Cultura si PatrimoniuInspectoratul Judetean pentruCulturaDirectia Cultura si PatrimoniuInspectoratul Judetean pentruCulturaDirectia Cultura si PatrimoniuInspectoratul Judetean pentruCulturaPrimarieServiciul de Promovare şiDezvoltare a Turismului şiSalvamontPrimarieServiciul de Promovare şiDezvoltare a Turismului şiSalvamont

52MUNICIPIULIII. PORTOFOLIUL DE PROIECTEPRIORITARE PENTRU PERIOADA2004-2014DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZÃ1. Titlul proiectului – Construcţie drum ocolitorManagerul de proiect – Consiliul Local al municipiuluiVatra DorneiDepartamentul din cadrul primăriei care răspundede realizarea proiectului – Serviciul UrbanismDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe – nu are studiu de fezabilitate, proiecttehnicImpactul social şi asupra calităţii mediului- reducerea gradului de poluare din centrulpopulat al oraşului- protejarea clădirilor monumentearhitecturale din zona centrală a oraşului- fluidizarea circulaţiei rutiereInfluenţa aplicării programului în economia locală- dezvoltarea serviciilor către populaţieBeneficiari ai proiectului- locuitorii municipiului Vatra Dornei- participanţii la traficul rutier care tranziteazăoraşulResurse financiare externe- investiţii (valoare) – 3.6 milioane Euro- Surse de finanţare – 10% bugetul local, 90%surse neidentificate.Localizarea investiţiei – Municipiul Vatra DorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului – Proiectul se încadrează înprevederile Planului Urbanistic General al localităţii.2. Titlul proiectului – Reabilitarea şimodernizarea sistemului de alimentare cuenergie termică, respectiv CT1 şi CT2Managerul de proiect – Consiliul Local al municipiuluiVatra DorneiDepartamentul din cadrul primăriei care răspundede realizarea proiectului – Direcţia de Administrare aDomeniului PublicDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe –proiect tehnicImpactul social şi asupra calităţii mediului- creşterea eficienţei energetice prinreabilitarea şi modernizarea centralelortermice existente (Centru I şi Centru II), învederea obţinerii energiei termice pentruîncălzirea locuinţelor şi prepararea apeicalde de consum.- contorizarea integrală la consumatori- sistemul propus va conduce la reducereacu aproximativ 12% a cantităţii decombustibil şi reducerea emisiilor de CO2.Influenţa aplicării programului în economia locală- dezvoltarea serviciilor către populaţie

53VATRA DORNEIBeneficiari ai proiectului- 4.568 locuitori racordaţi la cele douăcentrale termice, 56 societăţi comerciale şi 5instituţiiResurse financiare externe- investiţii (valoare) – 250.000 Euro- surse de finanţare – 10% bugetul local, 90%surse neidentificate.Localizarea investiţiei – Municipiul Vatra DorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului – Proiectul se încadrează înprevederile Planului Urbanistic General al localităţii3. Titlul proiectului - Reabilitarea aeroportuluiFloreniManagerul de proiect – Consiliul Local al municipiuluiVatra DorneiDepartamentul din cadrul primăriei care răspundede realizarea proiectului – Serviciul DezvoltareStrategică şi Integrare EuropeanăDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe – proiect tehnicImpactul social şi asupra calităţii mediului- creşterea calităţii vieţii;- dezvoltarea serviciilor;- creşterea numărului de turişti.Influenţa aplicării programului în economia locală- dezvoltarea serviciilor către populaţie- dezvoltarea turismuluiBeneficiari ai proiectului- cetăţenii municipiului Vatra Dornei- turiştii staţiunii turisticeResurse financiare externe- Investiţii (valoare) – 2,3 milioane Euro- Studiu de fezabilitate – 10.000 Euro- Contribuţie locală – 10% buget localLocalizarea investiţiei – Municipiul Vatra Dornei,locaţia FloreniModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului – Proiectul se încadrează înprevederile Planului Urbanistic General al localităţiiCREªTEREA POTENÞIALULUIECONOMIC AL ZONEI1. Titlul proiectului – Piaţă agroalimentarăManagerul de proiect – Consiliul Local al municipiuluiVatra DorneiDepartamentul din cadrul primăriei care răspundede realizarea proiectului – Serviciul DezvoltareStrategică şi Integrare EuropeanăDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe – nu este cazulImpactul social şi asupra calităţii mediului- creşterea calităţii vieţii cetăţenilor;- realizarea unei infrastructuri edilitaremoderne, ca bază a dezvoltării economice şiîn scopul atragerii investiţiilor profitabilepentru comunitate;- dezvoltarea serviciilor;- protecţia mediului.Influenţa aplicării programului în economia locală- dezvoltarea serviciilor către populaţie- dezvoltare economică în zonăBeneficiari ai proiectului- cetăţenii municipiului Vatra DorneiResurse financiare externe- investiţii (valoare) – 1.500.000 EuroConsiliul Local pune la dispoziţie:- lucrări de proiectare definitivate în valoarede 46.975 Euro;- clădire în fază de execuţie, valoareinvestiţională de 51.060 Euro;- teren în suprafaţă de 5.672 mp, cu o valoareexpertizată de 40 Euro/mp.Localizarea investiţiei – Municipiul Vatra DorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului – Proiectul se încadrează înprevederile Planului Urbanistic General al localităţii.

54MUNICIPIUL2. Titlul proiectului – Construcţie abatorManagerul de proiect – Consiliul Local Vatra Dorneişi Direcţia Sanitar Veterinară în parteneriat cu uninvestitor privatDepartamentul din cadrul primăriei care răspundede realizarea proiectului – AgriculturaDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe – studiu de fezabilitate, proiect tehnicImpactul social şi asupra calităţii mediului- existenţa în bazinul Dornelor a unui punctde abatorizare pentru agricultorii din zonade munte;- asigurarea abatorizării animalelor dinbazinul Dornelor în condiţii igienico sanitarecorespunzătoare;- reducerea numărului de decese în rândulanimalelor, datorită lipsei unui punct deabatorizare;Influenţa aplicării programului în economia locală- asigurarea consumului de carne pe planlocalBeneficiari ai proiectului- agricultori montani din Bazinul DornelorResurse financiare externe- Investiţii – 1,2 milioane Euro- Contribuţie locală: 10%Localizarea investiţiei – Municipiul Vatra DorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului – Proiectul se încadrează înprevederile Planului Urbanistic General al localităţii.3. Titlul proiectului – Construcţia unei fabrici demobilăManagerul de proiect – Identificarea unei firmeprivateDepartamentul din cadrul primăriei care răspundede realizarea proiectului – nu este cazulDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe – studiul de fezabilitate, proiect tehnicImpactul social şi asupra calităţii mediului- crearea posibilităţii fabricării produsului finitce are ca materie primă lemnul;- valorificarea pe plan local a lemnului- crearea de noi locuri de muncă- reducerea şomajului în zonăInfluenţa aplicării programului în economia locală- dezvoltarea serviciilorBeneficiari ai proiectului- firmă privată – investitor- locuitorii municipiului Vatra DorneiResurse financiare externe- studiul de fezabilitate (valoare) – 8.000Euro- investiţii – 2.500.000 EuroLocalizarea investiţiei – Municipiul Vatra DorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului – Proiectul se încadrează înprevederile Planului Urbanistic General al localităţii4.Titlul proiectului – Construcţia unei fabricipentru valorificarea fructelor de pădureManagerul de proiect – Identificarea unei firmeprivateDepartamentul din cadrul primăriei care răspundede realizarea proiectului – nu este cazulDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe – studiul de fezabilitate, proiect tehnicImpactul social şi asupra calităţii mediului- Valorificarea pe plan local a fructelor depădure autohtone (ciuperci, afine, zmeură,fragi, etc)- Crearea de noi locuri de muncă- Reducerea şomajului în zonă- Influenţa aplicării programului în economialocală- dezvoltarea serviciilorBeneficiari ai proiectului- Firmă privată – investitor- Locuitorii municipiului Vatra DorneiResurse financiare externe

55VATRA DORNEI- Studiul de fezabilitate (valoare) – 8.000Euro- Investiţii – 2.500.000 EuroLocalizarea investiţiei – Municipiul Vatra DorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului – Proiectul se încadrează înprevederile Planului Urbanistic General al localităţiiREGENERARE URBANÃ1. Titlul: Consolidare şi amenajare a Cazinouluibalnear şi repunerea în circuitul turisticManagerul de program: Consiliul Local almunicipiului Vatra Dornei, Ministerul CulturiiDepartamente din primărie afectate: Serviciul dePromovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont,Serviciul UrbanismInfluenţa în economia locală: repunerea în circuitulturistic a Cazinoului va duce la crearea unor noi locuride muncă, atragerea unui număr mai mare de turiştiprin creşterea atractivităţii zonei.Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari suntcetăţenii municipiului şi turiştiiLocalizarea investiţiei: Parcul municipal Vatra DorneiObiective: reabilitarea, consolidarea şi repunerea încircuitul turistic a Cazinoului Vatra DorneiConstrucţia Cazinoului se impune ca reprezentativă înansamblul edificiilor staţiunii balneo-climaterice VatraDornei, cu evident potenţial economic, inclusiv încontextul turismului naţional şi internaţional.În cadrul lucrărilor de consolidare, restaurare şipunere în valoare a acestui obiectiv, se va acorda oimportanţă deosebită refuncţionalizării clădirii, pentruintegrarea acesteia în circuitul economic de afaceri şituristic caracteristic zonei.Cerinţe financiare:Estimarea costului:- 4,2 milioane Euro – consolidare şiamenajare Cazino- 3,5 milioane Euro – construire hotel aferentStructura de finanţare:- Cofinanţare Consiliul Local- Partener- Alte surseTipul de finanţare: Parteneriat public-privatReglementări: Armonizarea proiectului cu strategiade dezvoltare durabilă naţională şi regionalăTermen de realizare:- există studiu de fezabilitate;- derularea proiectului în maxim 4 ani2.Titlul proiectului – Clădire şcoalăManagerul de proiect – Consiliul Local al municipiuluiVatra DorneiDepartamentul din cadrul primăriei care răspundede realizarea proiectului – Serviciul DezvoltareStrategică şi Integrare EuropeanaDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe – studiu de fezabilitate, proiect tehnicImpactul social şi asupra calităţii mediului- creşterea calităţii învăţământului;- îmbunătăţirea condiţiilor pentru elevi;Influenţa aplicării programului în economia locală- dezvoltarea serviciilor către populaţieBeneficiari ai proiectului- 550 copii din clasele I-VIII.Resurse financiare externe- Investiţii (valoare) – 2,4 milioane Euro- Contribuţie locală – 10%Localizarea investiţiei – Municipiul Vatra DorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului – Proiectul se încadrează înprevederile Planului Urbanistic General al localităţii

56MUNICIPIULÎNTÃRIREA COEZIUNII SOCIALE ªIREDUCEREA SÃRÃCIEI1. Titlul proiectului – Construcţie spitalManagerul de proiect – Consiliul Local Vatra DorneiDepartamentul din cadrul primăriei care răspundede realizarea proiectului – Asistenţă socialăDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe – studiu de fezabilitate, proiect tehnicImpactul social şi asupra calităţii mediului- sistem integrat de asistenţă medicală- ocrotirea sănătăţii populaţieiInfluenţa aplicării programului în economia locală- siguranţa cetăţeanuluiBeneficiari ai proiectului- locuitorii municipiului Vatra Dornei;- turiştii staţiunii;- locuitorii localităţilor din Bazinului Dornelor.Resurse financiare externe- Investiţii – 3,5 milioane USDLocalizarea investiţiei – Municipiul Vatra DorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului – Proiectul se încadrează înprevederile Planului Urbanistic General al localităţii.2. Titlul proiectului – Casa filmuluiManagerul de proiect – Direcţia Judeţeană aCinematografiei, în parteneriat cu un investitor privatDepartamentul din cadrul primăriei care răspundede realizarea proiectului – CulturăDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externe – nu este cazulImpactul social şi asupra calităţii mediului- Asigurarea a noi forme de agrement pentrudorneni şi turiştiInfluenţa aplicării programului în economia locală- dezvoltarea serviciilorBeneficiari ai proiectului- locuitorii municipiului Vatra Dornei;- turiştii staţiunii.Resurse financiare externe- Investiţii – 1,5 milioane EuroLocalizarea investiţiei – Municipiul Vatra DorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului – Proiectul se încadrează înprevederile Planului Urbanistic General al localităţii.3.Titlul proiectului - “Centru de primire în regimde urgenţă şi consiliere minori”Managerul de proiect – referent protecţia copilului,Mihai HenţDepartamentul din cadrul Primăriei care răspundede realizarea proiectului – Asistenţă SocialăDescrierea asistenţei tehnice de specialitate- D.G.J.P.D.C. Suceava prin specialiştii îndomeniu- PoliţiaImpactul- Moral-uman: Suport pentru minorii aflaţi îndificultate- Social: Educarea minorilor pentru viaţăInfluenţa aplicării programului- Reducerea numărului de copii delincvenţi;- Responsabilizarea familiei şi determinareaacesteia de a acorda sprijin copilului îndificultate.Beneficiari ai proiectului- Minorii aflaţi în dificultate datorită abuzuluisau neglijenţei în familie.Resurse financiareValoare estimativă: 50.000 Euro- participare locală: 10.000 Euro- participare externă: 40.000 Euro

57VATRA DORNEILocalizarea investiţiei- Construcţie nouă pe raza municipiului VatraDorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriului- Proiectul se încadrează în prevederilePlanului Urbanistic General al localităţii.Program implementare- Debutul proiectului: 2005- Perioada: 8 luni- Va fi asigurată continuitatea proiectuluiPROTECÞIA MEDIULUI- Obţinerea unui profit- Respectarea normelor legaleEstimarea costului:- 800.000 Euro pentru reabilitarea Staţiei detratare- 130.000 Euro pentru extinderea reţelei deapăStructura de finanţare- 20% partea română- 80% partea străinăTipul de finanţare- un posibil parteneriat public-privat- public-finanţare externăTermen de realizare: 2004-20071. Titlul: Reabilitarea Staţiei de tratare a apei şiextinderea reţelei de alimentare cu apă potabilăManagerul de program: Primăria municipiului VatraDorneiDepartamente din primărie afectate: DirecţiaAdministrării Domeniului PublicInfluenţa în economia locală:- Dezvoltarea unor activităţi economicoturisticeşi în zonele în care nu există reţeade apă.- Reducerea costurilor (pierderilor) deproducţie a apei potabile şi întreţinere.- Creşterea serviciilor.Utilizatori potenţiali / beneficiari:- Locuitorii municipiului Vatra Dornei şi agenţiieconomici.- Primăria/D.A.D.P. ca furnizor.Localizarea investiţiei:- Staţia de tratare a apei.- Zonele populate în care nu există reţea deapă.Obiective:- Îmbunătăţirea calităţii apei potabile- Creşterea serviciilor2.Titlul: Retehnologizarea Staţiei de epurare aapelor uzate, precum şi reabilitarea şiextinderea reţelei de canalizareManagerul de program: Primăria municipiului VatraDorneiDepartamente din primărie afectate: DirecţiaAdministrării Domeniului PublicInfluenţa în economia locală:- Reducerea şi chiar neutralizarea costurilorde exploatare şi a amenzilor aplicate pentrudepăşiri la parametrii de calitate impuşi denormele legale pentru apele uzate tratate şievacuate.- Dezvoltarea unor activităţi economicoturisticeîn zonele populate neracordate lareţeaua de canalizare.Utilizatori potenţiali / beneficiari:- Locuitorii şi agenţii economici- Primăria (D.A.D.P.)Localizarea investiţiei:- Staţia de epurare- Zonele în care reţeaua de canalizareprezintă deficienţe- Zonele neracordate, locuite.

58MUNICIPIULObiective:- Reducerea costurilor de exploatare şieliminarea penalităţilor.- Îmbunătăţirea calităţii apei şi, implicit,respectarea normelor legale.- Îmbunătăţirea serviciilor.Estimarea costului:- 1 milion Euro – retehnologizare Staţia deepurare.- 1,5 milioane Euro pentru reabilitarea şiextinderea reţelei de canalizare.Structura de finanţare:- 20% partea română- 80% partea străinăTipul de finanţare:- public, public-privat, finanţare externă.Termen de realizare: 2004-20093. Titlul: Asigurarea unui management integratal deşeurilor urbane în municipiul Vatra DorneiManagerul de proiect: Primăria Municipiului VatraDornei ca iniţiator al unui parteneriat public – privatDepartamentele din cadrul Primăriei care răspundde realizarea proiectului- Serviciul Urbanism şi AmenajareaTeritoriului- Direcţia Economică- Compartimentul de protecţia mediului- DADPDescrierea asistenţei tehnice de specialitate dinsurse externeAvând în vedere perspectivele pe termen lung aleimplementării unui astfel de sistem, este necesarăasistenţă tehnică pentru crearea unei strategii demarketing în vederea dezvoltării unui businessprofitabil pentru deşeurile urbane reciclate.Impactul social şi asupra calităţii mediului:- Proiectul va avea un puternic impact socialşi asupra mediului, prin contribuţiasemnificativă la salubrizarea municipiului şiprin reducerea costurilor pentru colectarea,transportul şi depozitarea deşeurilor urbane.- Comunitatea locală va contribui activ lapolitica de reciclare a materialelor (deci lareducerea consumului de materii prime) şi,implicit, la economia de energie.- Diminuarea cantităţii de deşeuri municipaledepozitate cu cca. 30 % prin implementareasistemului de colectare selectivă.- Asigurarea unui spaţiu de depozitare adeşeurilor în condiţii de protecţia mediului şicu respectarea normelor de igienă şi astandardelor de salubrizare.- Eliminarea impactului asupra mediuluiurmare a practicilor actuale deficitare decolectare, transport şi depozitare adeşeurilor.Influenţa aplicării programului în economia locală:- Creşterea substanţială a volumului dedeşeuri reciclate.- Ameliorând calitatea mediului urban şiimpresia vizuală din oraş, măsura poateîmbunătăţi oportunităţile de afaceri.- Posibilitatea utilizării ulterioare a terenuluiunde a fost amplasată vechea rampă dedeşeuri- Oportunităţi de creştere a numărului locurilorde muncă.- Va creşte credibilitatea în abordarearegională a problemelor dezvoltării durabileşi a investiţiilor străine.Beneficiari ai proiectului:- Primăria Municipiului Vatra Dornei- Comunitatea locală- Agenţii economici- Operatorii de salubritate- Potenţialii investitoriResurse financiare externe:- Investiţii (valoare) – 2.100.000 Euro- Contribuţie locală (10 %) - 210.000 Euro- Posibile surse de finanţare: grant ISPA sauprogram PhareLocalizarea investiţiei: Municipiul Vatra DorneiModul de armonizare a proiectului cu planul deamenajare a teritoriuluiProiectul propus este în concordanţă cu prevederilePUG elaborat şi aprobat recent.

59VATRA DORNEI5.Titlul: Reabilitarea parcului municipalManagerul de program: Consiliul Local almunicipiului Vatra DorneiDepartamente din primărie afectate:Compartimentul de Cadastru şi Fond FunciarImpactul socio-economic: asigurarea microclimatuluiurban necesar desfăşurării activităţii umane, pentruagrement şi recreere, sporirea umidităţii atmosferice,îmbogăţirea aerului cu oxigen, reţinerea prafului şinoxelor.Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari suntlocuitorii bazinului Dornelor şi turiştii (având în vederecă oraşul Vatra Dornei este o staţiune turistică deinteres naţional)Localizarea investiţiei: Parc Dealu NegruObiective: Proiectul îşi propune reabilitarea parculuiDealu Negru din municipiul Vatra Dornei. În acestsens se preconizeaza replantarea cu puieţi specificizonei de munte a zonelor din parc distruse de furtunilecare au avut loc în anul 2002. (In scopul refacerii câtmai rapide a parcului se impune plantarea unor speciicu crestere intensă, urmând ca ele să fie inlocuitetreptat cu specii mai decorative, încet crescătoare.Deoarece municipiul Vatra Dornei este amplasat într-ozonă în care specia preponderentă este molidul, ar fiindicata introducerea unor specii de foioase în scopuldiversificării speciilor şi pentru mărirea efectuluidecorativ şi funcţiei de recreere a parcului DealuNegru).De asemenea, avînd în vedere că pâraiele din ParculMunicipiul Vatra Dornei sunt colmatate şi existăporţiuni întregi cu maluri rupte, aceste pârâuri vor firegularizate. Totodată, se impune efectuarea unorlucrări de drenare a zonei în care apa stagnează întimpul verii şi înfiinţarea unui iaz cu peşti în acel loc.Cerinţe financiare:Estimarea costului: 150.000 EuroStructura de finanţare:- Cofinanţare : Consiliul Local 40%- Alte surseTipul de finanţare: Parteneriat public-privatReglementări: Armonizarea proiectului cu strategiade dezvoltare durabilă naţională şi regională.Termen de realizare: derularea proiectului în 2-3 aniDEZVOLTAREA ªI PROMOVAREATURISMULUI1. Titlul: Amenajarea pârtiei de schi TelescaunManagerul de program: Consiliul Local almunicipiului Vatra DorneiDepartamente din primărie afectate: Serviciul dePromovare şi Dezvoltare a Turismului şi SalvamontImpactul socio-economic: atragerea unui număr maimare de turişti în staţiunea Vatra Dornei prin creştereasiguranţei acestora pe pârtiile de schi; punerea învaloare a zonei turistice Dealu Negru, creşterea valoriituristice a staţiunii; mărirea domeniului schiabil.Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari suntcetăţenii municipiului şi turiştiiLocalizarea investiţiei: Dealu NegruObiective: amenajarea pârtiei de schi Telescaun;mărirea domeniului schiabil în municipiul Vatra Dornei.- Finalizarea lucrărilor de amenajare la pârtiade schi "Dealu Negru"- Construirea instalaţiei de iluminat nocturn lapârtia de schi "Dealu Negru"- Achiziţionarea instalaţiilor de produszăpadă artificială- Finalizarea Planului Urbanistic de Detaliupentru zona de practicare a sporturilor deiarnă, ce include zona Dealu Negru sprecare este prevăzută extinderea domeniuluischiabilCerinţe financiare:- Estimarea costului: 600.000 EuroStructura de finanţare:- Cofinanţare Consiliul Local- S.C. TELESCAUN NEGREŞTITipul de finanţare: Parteneriat public-privatReglementări: Armonizarea proiectului cu strategiade dezvoltare durabilă regională şi naţională şi cuPlanul Urbanistic General al localităţii.Termen de realizare: derularea proiectului în maxim 2ani

60MUNICIPIUL2. Titlul proiectului: Creşterea siguranţeituriştilor prin reducerea factorilor de risc înzona montanăLocalizare: Bazinul DornelorJudeţul: SuceavaLocalitatea / oraşul: Vatra DorneiCostul total estimativ al proiectului : 48.000 EuroAspecte instituţionale:- Beneficiarii: locuitorii bazinului Dornelor,turiştiObiectivele proiectului şi justificarea necesităţii luidin punct de vedere al protecţiei mediuluiînconjurător şi al aspectelor de sănătate publică(prezentarea, evoluţia şi consecinţele unoraspecte negative)• transmiterea de imagini live pe internet de pepârtiile de schi şi zona montană;• Promovarea turistică a zonei;• Creşterea siguranţei turiştilor prin înregistrareatraseelor turistice montane şi a structurilor deprimire turistice din bazinul Dornelor pe gps,stocarea şi prelucrarea datelor pe calculator şidescărcarea traseului dorit pe gps-ul turiştilorsosiţi în staţiune.• Creşterea siguranţei în deplasarea turiştilor înparcursul muntelui şi monitorizarea acestuiaprin:- Poziţionarea foarte precisă a turiştilor întrasee;- Date disponibile în timp real;- Calcularea distanţei parcursă între oricaredintre poziţiile înregistrate;- Statistici diverse despre rutele parcurse;- Supervizarea permanenta a poziţiei turistuluiîn traseu;• Reducerea numărului de turişti rătăciţi;• Reducerea numărului de accidente în munţi;• Reducerea numărului de accidente pe pârtiilede schi. Prin monitorizarea cu camere video apârtiilor de schi, creşte capacitatea desupraveghere şi posibilitatea de alarmare încaz de accidente tehnice periculoase.Descrierea sumară a proiectului (date tehnicegenerale)Proiectul îşi propune folosirea GPS-urilor (aparatedigitale de orientare în teren cu ajutorul sateliţilor) învederea orientării în siguranţă a turiştilor în munţi .Pentru promovarea turismului, celor care vor săviziteze zona sau să escaladeze munţii într-un modvirtual, li se pot oferi imagini on-line, prin amplasareaunui echipament complex de camere video şi antenede retransmisie în zonele cele mai pitoresti din bazinulDornelor. Acest sistem va fi folosit şi în urmărirea onlinea unor trasee turistice. Astfel pot fi furnizate datereferitoare la starea vremii, grosimea stratului dezăpadă, starea traseului, etc.Existenţa unor studii preliminare (de impact, defezabilitate): nu există studiu de fezabilitateContribuţie financiară din surse proprii (cofinanţare):- 10-15 % buget local;- surse atraseDurata de realizare: 1 an3. Titlul proiectului: Managementulcomunicaţiilor - dispecerat integrat de alarmareşi comunicare interactivă între unitaţi deintervenţie - Poliţie, Pompieri, Ambulanţa,Jandarmerie, Protecţie Civilă, Gardieni Publici,Salvamont.Localizare: Bazinul DornelorJudeţul: SuceavaLocalitatea / oraşul: Vatra DorneiCostul total estimativ al proiectului : 50.000 EUROAspecte instituţionale:- Beneficiarii: locuitorii bazinului Dornelor ,turiştiObiectivele proiectului şi justificarea necesităţii luidin punct de vedere al protecţiei mediuluiînconjurător şi al aspectelor de sănătate publică(prezentarea, evoluţia şi consecinţele unoraspecte negative)Proiectul îşi propune înfiinţarea unui dispecerat care,prin intermediul aparaturii de emisie recepţie, săîmbunătăţească semnificativ următoarele caracteristiciale unei intervenţii:

61VATRA DORNEI- comunicarea între echipele mobile dinteritoriu şi bază;- asigurarea comunicării de prevenire şiintervenţie între forţele de acţiune în cazulunui dezastru, calamităţi, accident, etc;- transmiterea în timp util către toate bazele adatelor care caracterizează elementele unuidezastru, calamitate, accident.Descrierea sumară a proiectului (date tehnicegenerale)Proiectul impune montarea unui punct repetor(retranslaţie) şi dotarea tuturor unităţilor specializatedin cadrul administraţiei locale (Salvamont, ProtecţiaCivilă, Poliţie, Pompieri, Punct Ambulanţă,Jandarmerie, Gardieni publici) cu staţii de emisie -recepţie.Structura reţelei de radiocomunicaţie va aveaurmătoarea configurare: punctul releu de retransmisie(amplasat în cea mai eficientă locaţie a zonei dinpunct de vedere al retransmisiei), dispecerat, staţii deemisie - recepţie fixe, mobile şi handy.Mod de utilizare : releul de retransmisie va asiguralegătura operativă între staţiile fixe (dispecerat saubazele forţelor de intervenţie) şi echipele mobile dinteritoriu. Staţiile de emisie recepţie cu care vor fidotate forţele de intervenţie, vor avea două canaleoperative şi vor funcţiona în regim de scanarepermanentă. Canalul 1 va asigura comunicareapentru intervenţiile comune, canalul 2 fiind utilizatpentru comunicarea proprie in cadrul aceleiasi formatiide acţiune.Intervenţie - Trafic radio: în timpul programuluicurent, comunicarea în interiorul echipelor deintervenţie se va desfăşura independent pe canalul 2,prin aceasta nefiind afectat traficul radio al celorlalteforţe de intervenţie. La primirea unui apel deintervenţie, indiferent de categoria echipei careprimeşte mesajul, aceasta va comuta staţia pe canalul1 şi va lansa codul de intervenţie (prestabilit)împreună cu datele necesare privind locul, amploareaşi natura evenimentului. Astfel, lanţul de anunţare esteîncheiat în cel mai scurt timp posibil, iar forţelespecializate sunt direcţionate simultan către loculintervenţiei.Implementarea acestui proiect este necesarădeoarece la momentul actual stabilirea legăturii întreforţele de acţiune se face numai la nivel telefonicpentru fiecare structură în parte, iar fluxulinformaţional se face deasemeni prin linie telefonică.Existenţa unor studii preliminare (de impact, defezabilitate): nu există studiu de fezabilitateContribuţie financiară din surse proprii (cofinanţare):- 10-15 % buget local;- surse atraseDurata de realizare: 9 luni4.Titlul proiectului: Creşterea eficienţeiactivităţii Serviciului de Dezvoltare şiPromovare a Turismului şi SalvamontLocalizare: Bazinul DornelorJudeţul: SuceavaLocalitatea/oraşul: Vatra DorneiCostul total estimativ al proiectului : 80.000 EUROAspecte instituţionale:- Beneficiarii: locuitorii bazinului Dornelor,turişti.Obiectivele proiectului şi justificarea necesităţii luidin punct de vedere al protecţiei mediuluiînconjurător şi al aspectelor de sănătate publică(prezentarea, evoluţia şi consecinţele unoraspecte negative)Proiectul îşi propune dezvoltarea şi creştereaeficienţei Serviciului de Promovare şi Dezvoltare aTurismului şi Salvamont prin:- suplimentarea numărului de angajaţi cu 5persoane;- editare de materiale publicitare (hărţi,pliante, broşuri, albume, CD-uri, paginăweb);- participarea la târguri şi expoziţii de turismnaţionale şi internaţionale;- amenajări trasee turistice;- dotări serviciu;- dezvoltarea programelor de turism actuale;- atragerea unui număr mai mare deinvestitori.Descrierea sumară a proiectului (date tehnicegenerale)Proiectul impune creşterea eficienţei activităţii depromovare a turismului din Vatra Dornei prinelaborarea unor materiale publicitare, creşterea

62MUNICIPIULsiguranţei turiştilor în zona montană, diversificareasporturilor practicabile la Vatra Dornei.Existenţa unor studii preliminare (de impact, defezabilitate): nu există studiu de fezabilitateContribuţie financiară din surse proprii (cofinanţare):- 10-15 % buget local;- surse atraseDurata de realizare: 2 ani5.Titlul: Parcul de distracţii „Lunca Dornei” şiRuncManagerul de program: Consiliul Local almunicipiului Vatra DorneiDepartamente din primărie afectate: Serviciul dePromovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont şiServiciul UrbanismImpactul socio-economic: acest spaţiu asigurămicroclimatul urban necesar desfăşurării unoractivităţi de recreere şi sportive. De asemenea, se vorcrea noi locuri de muncă şi se vor obţine venituri dinutilizarea dotărilor. Prin îmbunătăţirea aspectuluipeisagistic, această zonă poate deveni una de interesregional sau chiar naţional.Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari suntcetăţenii municipiului şi turiştii.Localizarea investiţiei: zona Lunca DorneiObiective: reamenajarea zonei de agrement „LuncaDornei”Cerinţe financiare:Estimarea costului: 500 000 EuroStructura de finanţare:- Cofinanţare Consiliul Local- Partener- Alte surseTipul de finanţare: Parteneriat public-privatReglementări: Armonizarea proiectului cu strategiade dezvoltare durabilă naţională şi regională şi cuPlanul Urbanistic General al localităţii.Termen de realizare: studii de fezabilitate;- derularea proiectului în maxim 2 ani6. Titlul: Construirea unui patinoar artificialManagerul de program: Consiliul Local almunicipiului Vatra DorneiDepartamente din primărie afectate: Serviciul dePromovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont şiServiciul UrbanismImpactul socio-economic: crearea unor spaţii şiactivităţi noi pentru petrecerea timpului liber, a unuiclimat favorabil desfăşurării unor competiţii sportive,orientarea tinerilor spre practicarea cât mai multorsporturi de iarnă.Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari suntcetăţenii municipiului şi turiştii.Obiective: proiectarea, construirea şi amenajareaunui patinoar artificialCerinţe financiare:Estimarea costului: 2.500.000 EuroStructura de finanţare:- Cofinanţare Consiliul Local- Partener- Alte surseTipul de finanţare: Parteneriat public-privatReglementări: Armonizarea proiectului cu strategiade dezvoltare durabilă regională şi naţională şi cuPlanul Urbanistic General al localităţii.Termen de realizare: studii de fezabilitate;- derularea proiectului în maxim 3 ani7.Titlul: Sport extrem la Vatra DorneiManagerul de program: Consiliul Local almunicipiului Vatra DorneiDepartamente din primărie afectate: Serviciul dePromovare şi Dezvoltare a Turismului şi SalvamontImpactul socio-economic: creşterea număruluizonelor de agrement din municipiu, a activităţilorturistice şi sportive; diversificarea activităţilor sportivepracticate de tinerii din municipiu; atragerea unuinumăr cât mai mare de turişti, prin creşterea

63VATRA DORNEIsiguranţei pe traseele montane; punerea în valoare azonelor de interes turistic din Bazinul Dornelor.Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari suntcetăţenii municipiului şi turiştii.Obiective: igienizare, amenajare şi punere în circuitulturistic al stâncii alpine Dorna 1;- proiectarea, construirea şi amenajarea unuipanou articifial de alpinism la Sala de Sport;- amenajarea traseelor turistice;- amenajarea unor zone de decolare cuparapanta şi îmbunătăţirea căilor de acces;- amenajarea râurilor Dorna şi Bistriţa învederea practicării în bune condiţii şi însiguranţă a river-rafting.Cerinţe financiare:Estimarea costului: 60.000 EuroStructura de finanţare:- Cofinanţare Consiliul Local- Partener- Alte surseTipul de finanţare: Parteneriat public-privatReglementări: Armonizarea proiectului cu strategiade dezvoltare durabilă regională şi naţională.Termen de realizare: derularea proiectului în maxim 2ani

64MUNICIPIULANEXE1 . Proiecte în derulare1.1 CENTRALA TERMICĂ PE DEŞEURI DINLEMNValoarea de finanţare este de 4,5 milioane EuroFinanţatori :- Ministerul Mediului din Danemarca- Ministerul Industriilor prin Agenţia Românăpentru Conservarea Energiei;- Consiliul localObiectivul proiectului constă în construirea uneicentrale termice care va folosi drept combustibilrumeguşul şi alte deşeuri din lemn, amplasată înstrada Unirii din municipiul Vatra Dornei.Prin punerea în funcţiune a acestei centrale termice sereduce depozitarea necontrolată a rumeguşului înrâuri şi în natură. Obiectivul major îl constituieîmbunătăţirea condiţiilor de mediu, având ca efectfurnizarea agentului termic pentru locuitorii oraşului.Energia termică produsă va fi mai ieftină, iar deşeurilerezultate din prelucrarea lemnului vor fi valorificate.Lucrările obiectivului au început în anul 2001:- depozitul de rumeguş este în fază deexecuţie;- s-au achiziţionat utilaje care vor deservicentrala şi anume: un tractor şi un IFRON- s-au achiziţionat conductele din poliuretanpentru transportul agentului termic, pentru9,5 Km.1.2 PROIECT ARCADISARCADIS este un proiect pilot pentru prevenireainundaţiilor în bazinul hidrografic al râului Bistriţa.Proiectul este implementat de MinisterulTransporturilor, Lucrărilor Publice şi Gospodărire aApelor Olanda (RIZA) şi Ministerul Apelor şi ProtecţieiMediului România, prin Compania olandezăARCADIS.Obiectivele proiectului sunt:- Definirea unei strategii de prevenire ainundaţiilor în cadrul planului de gospodărirea unui bazin hidrografic în acord cu cerinţeleDirectivei Cadru;- Definirea unei metodologii de monitorizare şiaplicare a strategiei stabilite în acord cucerinţele Directivei Cadru pentru parteabazinului Bistriţa din cadrul judeţuluiSuceava;- Dezvoltarea unei abordări combinate înprevenirea inundaţiilor, având ca bazăDirectiva Cadru 2000/60 a ComisieiEuropene în domeniul apei în procesul deaderare a României la Uniunea Europeană.1.3 PROGRAM MATRA - MANAGEMENTFINANCIAR ŞI PATRIMONIUL MUNICIPALVATRA DORNEIÎn baza Memorandumului semnat în anul 1999 întreRomânia şi Regatul Olandei, Guvernul Olandezderulează proiecte de asistenţă în vederea îndepliniriicriteriilor de aderare la Uniunea Europeană şi realizării“acquis communautaire”.Politica de acordare a beneficiului Programelor de preaderare“MATRA” este de competenţa MinisteruluiAfacerilor Externe al Olandei. Alături de sprijinul învederea aderării, Programele “MATRA” vizează şicrearea unor legături durabile între instituţiile publicedin Olanda şi statele receptoare.Programul “Matra” al Guvernului Olandei finanţează şiproiectul “Îmbunătăţirea Managementului Public Localîn România”.Organizaţia de implementare a proiectului esteAsociaţia Municipalităţilor din Olanda (VNG).

65VATRA DORNEIObiectivul principal al programului este acela de aîmbunătăţi capacitatea managementului public la nivellocal din România.În municipiul Vatra Dornei se derulează proiectul pilot“Managementul financiar şi patrimoniul municipal”.Prin intermediul acestui program beneficiem deasistenţă tehnică şi instruire în cadrul autorităţii locale,pentru îmbunătăţirea capacităţii managementuluipublic local.REZULTATE CONCRETE:- s-a constituit banca de date privindproprietăţile;- s-a constituit situaţia privind modul deevidenţiere a veniturilor şi cheltuielilor dinexploatarea proprietăţilor şi corelareaacestora cu bugetul local;- s-a creat formatul de dosar pentruînregistrarea proprietăţilor;- s-a încheiat Contractul de Finanţarenerambursabilă între Agenţia Internaţionalăde Cooperare a Asociaţiei MunicipalităţilorOlandeze – VNG Internaţional;- s-a obţinut prima tranşă de finanţare, 3.500EU sumă cu care au fost achiziţionate douacalculatoare performante , un aparat defotografiat digital şi diferite consumabile;- se lucrează la întocmirea fişelor de imobil.1.4 PROGRAMUL GRASPProgramul GRASP – este un program de Reformã aAdministraţiei Publice şi Parteneriate Durabile.Este un program finanţat de către Agenţia StatelorUnite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).Municipiul Vatra Dornei a reuşit să obţină finanţarepentru două proiecte după cum urmează:Proiectul social „Şi voi sunteţi ai noştri – nouă nepasă” iniţiat la Vatra Dornei a fost aprobat de GRASPşi a început să se deruleze în luna septembrie 2003,necesitând fonduri de 1.041.000.000 lei.Asociaţia „Christiana” şi Primăria municipiului VatraDornei îşi propun asistenţa socială la domiciliu a unuinumăr de 40 de persoane în vârstă aflate într-osituaţie critică (lipsa familiei, situaţie materială şifinanciară precară, probleme deosebite de sănătate).Prin demararea unui astfel de proiect în parteneriat seîncearcă punerea bazelor unei colaborări viitoarepentru a interveni prompt şi eficient la nivelul societăţiişi a raspunde la nevoile pe care aceasta le are. Astfel,iniţiatorii proiectului îşi propun asistarea medicosocialăla domiciliu a unui număr de 40 de persoanepeste vârsta de 65 de ani, fără familie, cu veniturireduse sau fără venituri, care nu se pot gospodărisinguri datorită vârstei sau anumitor deficienţe.Asociaţia de Dezvoltare Zonală Dorna (ADZD) dincare face parte şi municipiul Vatra Dornei a câştigatun proiect în valoare de 60 de mii de euro, proiectcare se referă la asigurarea serviciului de comunicareprin internet prin satelit în bazinul Dornelor şivizează instalarea echipamentelor necesare pentruintroducerea în primăriile şi şcolile celor 11 localităţimembre ADZD a internetului prin radio.Din totalul de 60 de mii de euro, suma de 50 de miieste suportată de finanţator, restul urmând să fiesuportat de solicitant. ADZD fiind o asociaţie nouă, nudispune de surse proprii de finanţare fiind unparteneriat public încheiat între administraţiile localedin localităţile bazinului Dornelor. Drept urmare, a fostaprobat parteneriatul cu ADZD în vederea cofinanţăriiproiectului, suma pentru cofinanţare ce revine fiecăreilocalităţi membră fiind atribuită proporţional cuvaloarea echipamentelor instalate în localitate, valoarecuprinsă în proiectul tehnic de execuţie a lucrării.