28MUNICIPIULII.2.CAPITALUL SOCIALStructura şi dinamica populaţieiLa 1 iulie 2002, populaţia stabilă a <strong>municipiului</strong> VatraDornei era <strong>de</strong> 16.465 persoane, din care 47,4%bărbaţi şi 52,6% femei (date preliminare furnizate <strong>de</strong>Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Statistică după Recensământulpopulaţiei şi locuinţei din 2002).În anul 2001, numărul născuţilor vii a fost <strong>de</strong> 172, încreştere cu 16 faţă <strong>de</strong> 2000.Numărul <strong>de</strong>ceselor a fost în anul 2001 <strong>de</strong> 182, la felca în 2000.Sporul natural al populaţiei în anul 2001 a fost negativ,respectiv -10 persoane, în creştere cu 6 persoane faţă<strong>de</strong> anul 2000. Această creştere a sporului natural alpopulaţiei se datorează, în principal, creşteriinumărului <strong>de</strong> născuţi vii.100%80%60%40%20%Spor naturalDecedatiNascuti vii0%-2 0%1996 1997 1998 1999 2000 2001Populaţia după religie1992 2002Ortodoxă 17.406 15.496Romano-catolică 506 411Greco-catolică 69 43Reformată 33 30Evanghelică <strong>de</strong> confesiune augustană 8 2Evanghelică lutherană sinodopresbiteriană11 7Unitariană 1 1Creştină <strong>de</strong> rit vechi 3Baptistă 87 113Penticostală 151 156Adventistă <strong>de</strong> ziua a şaptea 114 135Creştină după evanghelie 30 151992 2002Musulmană 2 12Mozaică 27 12Altă religie 34 22Fără religie 3 2Atei 5 5Sistemul <strong>de</strong> ocrotire a sănătăţiiInstituţiile <strong>de</strong> ocrotire a sănătăţii din Vatra Dorneiacoperă necesarul <strong>de</strong> asistenţă medicală atât pentrucetăţenii <strong>municipiului</strong>, cât şi pentru un procentsemnificativ al populaţiei din întreg Bazinul Dornelor.Populaţia stabilă care beneficiază <strong>de</strong> serviciileSpitalului municipal este <strong>de</strong> circa 52.000 locuitori, iar
29VATRA DORNEIcea a turiştilor din staţiunea balneară şi a celor întranzit se ridică la circa 100.000 pe an.Sectorul public cuprin<strong>de</strong>: spitale –1; dispensaremedicale– 3; medici – 44; creşe – 1.Sectorul privat cuprin<strong>de</strong>: laboratoare medicale – 2;medici – persoane – 18; farmacişti – persoane – 24.Sistemul <strong>de</strong> sănătate are numeroase carenţe: lipsamedicamentelor, condiţii improprii, lipsa aparaturiiperformante, lipsa unor cadre sanitareultraperfecţionate, salarii proaste în sistemul medical.În anul 2001, în ju<strong>de</strong>ţul Suceava speranţa <strong>de</strong> viaţă lanaştere era la femei – 75,68 ani, iar la bărbaţi – 69ani.Principalele fenomene <strong>de</strong>mografice petrecute în municipiul Vatra Dornei pe semestrul I 2003 comparativ cusemestrul I 2002*ANULNăscuţiviiCIFRE ABSOLUTEDecesegeneraleSporulnaturalDecese0-1 anNatalitateala 1000 <strong>de</strong>loc.Mort.generală la1000 loc.PROCENTESpornatural la1000 loc.Mort.infantilă(născ. vii la1000 loc.)2002 206 269 -63 3 8,1 10,6 2,5 14,62003 194 245 -51 4 8,1 10,2 -2,1 20,6*Date preluate <strong>de</strong> la Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Sănătate Publică Suceava.În privinţa cauzelor <strong>de</strong>ceselor generale, pe primul locse situează bolile cardiovasculare, respectivhipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică, pelocul următor fiind cirozele hepatice cronice, bolilepulmonare cronice obstructive, bolile ulceroase,diabetul zaharat.Spitalul municipalActuala clădire a spitalului municipal a fost construităîn anul 1902, cu <strong>de</strong>stinaţia iniţială <strong>de</strong> hotel.Lipsa circuitelor funcţionale caracteristice unui spital,face imposibilă obţinerea autorizaţiei sanitare <strong>de</strong>funcţionare fără modificări majore ale construcţiei.Obţinerea acreditării <strong>de</strong> la Comisia Naţională <strong>de</strong>Acreditare este pusă sub semnul întrebării dinaceleaşi motive.Concluziile expertizei tehnice privind starea clădiriispitalului, executată <strong>de</strong> Societatea Comercială„PROIECT BUCOVINA” S.A. cu nr.9957/2001 sunturmătoarele: construcţia realizată în 1902 are durata<strong>de</strong> serviciu mult <strong>de</strong>păşită şi prezintă <strong>de</strong>gradări uşoare(igrasie) la pereţi, dar severe la planşeele din lemn,capete putre<strong>de</strong> <strong>de</strong> grinzi, prăbuşiri <strong>local</strong>e aleplanşeelor din bolţi <strong>de</strong> cărămidă <strong>de</strong> pe subsol, motivpentru care sunt necesare măsuri urgente <strong>de</strong> sprijinirea părţii superioare <strong>de</strong> la bolţi, în ve<strong>de</strong>rea evităriiprăbuşirii pardoselii. Construcţia nu este asiguratăantiseismic, prezentând un risc ridicat <strong>de</strong> prăbuşire.Se impun măsuri urgente <strong>de</strong> consolidare la planşee şi<strong>de</strong>scărcarea construcţiei <strong>de</strong> straturile izolatoare dinpod şi subsol. Se vor reface instalaţiile <strong>de</strong> apă, celetermice şi electrice.Concluzia se impune: ar fi mai economică construireaunui imobil nou, structurat ca spital, <strong>de</strong>cât reabilitareafizică şi funcţională a actualei construcţii.Forţa <strong>de</strong> muncă şi şomajulÎn cursul anului 2001, rata <strong>de</strong> ocupare a populatiei era<strong>de</strong> 25,14%. Distribuţia numărului mediu <strong>de</strong> salariaţi peramuri ale economiei evi<strong>de</strong>nţiază următoarele: ceamai mare parte se regăseşte în industrie (41,8% dintotal), urmată <strong>de</strong> transporturi (11,3%), comerţ (8,9%),sănătate (8%), învăţământ (7,6%), construcţii (3,9%),administraţie publică (2,1%), financiar (1,9%),agricultură (0,1%) şi alte domenii (14,3%).În Vatra Dornei, rata şomajului calculată în sensulO.U.G. nr.24/1998 (privind regimul zonelor<strong>de</strong>favorizate) a cunoscut o valoare maximă în anul2000 fiind <strong>de</strong> 9,39%, sub nivelul ratei şomajuluiînregistrată în ju<strong>de</strong>ţul Suceava (12%) şi rata şomajuluipe ţară (10,5%). În anul 2001 aceasta a scăzut la 4,27şi respectiv 4,54% în anul 2002.