planul local de dezvoltare durabilã a municipiului vatra dornei

14MUNICIPIULşi nici pragurile de informare sau de alertămedii orare la ozon, stabilite prin Ordinul592/2002. Concentraţiile de monoxid de carbons-au situat de asemenea sub valoarea limităpentru protecţia sănătăţii umane, stabilită prinOrdinul 592/2002.• Nu s-a depăşit limita zilnică pentru protecţiasănătăţii umane, stabilită prin Ordinul 592/2002la pulberi în suspensie-fracţia PM10.La indicatorul pulberi sedimentabile, cantităţile medii şimaxime anuale (g/mp/lună) înregistrate în perioada demonitorizare 1995-2002, comparativ cu CMA conformSTAS 12574/1987 sunt prezentate în tabelul de maijos:Evoluţia cantităţilor medii şi maxime anuale de pulberi sedimentabile (g/mp/lună) în perioada 1995 – 2002Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002Loc prelev. Med. Max. Med. Max Med Max Med Max Med Max Med Max Med Max Med MaxVatra Dornei -centruVatra Dornei -Argestru3,47 5,67 2,23 4,43 2,86 7,54 1,62 2,92 2,48 5,54 2,60 4,57 3,44 5,70 2,10 6,815,21 17,49 3,04 5,37 1,90 3,98 1,59 3,84 1,77 5,04 2,22 3,98 2,63 4,84 3,09 9,57Cantităţile de pulberi sedimentabile determinate înlocalitatea Vatra Dornei se încadrează sub limitamaximă admisă conform STAS 12574/1987.În perioada 28.05.2003-2.06.2003, Inspectoratulpentru Protecţia Mediului Suceava a efectuat o seriede măsurători de imisii în municipiul Vatra Dornei, îndouă puncte, respectiv lângă Hotelul Silva şi laPrimărie.În perioada determinărilor au alternat perioade uscatecu perioade umede. Radiaţia solară a fost, de laintensitate maximă, când nu a fost nebulozitate, lavalori moderate în zilele înnourate. Temperaturile auvariat de la 3,3 0 C, în timpul nopţii, la 24 0 C în timpulzilei.Au fost monitorizaţi următorii parametri: dioxidul desulf, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul şipulberile în suspensie PM10. Analizând valorile limităşi/sau valorile ţintă, în conformitate cu prevederileordinului 591/2002 se constată că nu s-au înregistratdepăşiri la majoritatea parametrilor măsuraţi, excepţiefăcând ozonul care a înregistrat o depăşire a valoriiţintă cu 1,33% în ziua de 28.05.2003. Aceastădepăşire se datorează radiaţiei solare intense. Trebuiemenţionat totuşi că în zona hotelului Silva, unde sederulează traficul greu, concentraţia în pulberi PM10depăşeşte media de 50 ug/mc atunci când asfaltuleste uscat. Nedepăşirea valorilor limită la pulberile însuspensie s-a datorat în principal alternanţei ploilor descurtă durată cu perioadele fără precipitaţii. Înconcluzie, perioada estivală în Vatra Dornei secaracterizează printr-o atmosferă curată care seîncadrează în limitele impuse de legislaţia în vigoare,atât pe plan naţional cât şi european.Calitatea apeiRâul Bistriţa se încadrează în categoria I de calitate(conform STAS 4706/1988) la indicatorii CCO-Mn, O 2 ,reziduu fix, dar prezintă concentraţii mărite la uniiindicatori metalici: mangan, fier şi zinc, datorităexploatărilor miniere din amonte (Tolovanu) precum şicompoziţiei specifice a substratului, încadrându-se încategoria 3 de calitate după aceşti indicatori.Râul Dorna (care confluează în oraş cu râul Bistriţa)se încadrează în categoria 1 de calitate la toţiparametrii, îmbunătăţind calitatea râului Bistriţa dupăconfluenţă şi rămânând principala sursă de apăpotabilă a oraşului.Calitatea soluluiLa baza proceselor pedogenetice care au dus laformarea şi evoluţia solurilor a stat acţiunea continuăşi diferenţiată a factorilor externi şi interni asupramaterialului litologic de suprafaţă. Unele au dus ladezagregarea şi mărunţirea rocii, altele la formareaargilei şi redistribuirea acesteia pe profilul solului,altele au avut drept rezultat formarea celui maiimportant component al solului – humusul. Pe fundul