Afişeaz? documentul PDF

Curs de folclor muzicalCORNELIU BOGARIUCURS DEFOLCLOR MUZICALPartea Ipentru elevii de la ªcolile de Arte ºi Meserii,cu un studiu introductiv de prof. Marcel LapteºDEVA20071

Corneliu Bogariu8 COLECÞIA2007 „ETHNOLOGICA”Redactor:Prof. MARCEL LAPTEªSigla colecþiei: SIMONA RUSUMachetare ºi tehnoredactare: DANI ÁGNESCulegere computerizatã: DIANA BOGARIUCoperta 1: Fluieraºii din CosteºtiFoto: Marcel LapteºCoperta 2: Tulnicãresele din BlãjeniFoto: Mircea LacLucrare apãrutã la Editura CORVIN DevaDirector: VARGA KÁROLYTipãritã la GRAPHO TIPEX SRL - DevaDirector: FARKAS LÁSZLÓAdresa:330190 Deva, o.p. 1., c.p. 138.tel.: 0254-234500; fax: 0254-234588e-mail: grapho@corvin.recep.rocomenzi: difo@corvin.recep.roDescrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiBOGARIU, CORNELIUCurs de folclor muzical / Corneliu Bogariu. -Deva : Editura Corvin, 2007Bibliogr.ISBN 978-973-622-355-62Aceastã carte apare sub egida:CENTRUL JUDEÞEAN PENTRUCONSERVAREA ªI PROMOVAREACULTURII TRADIÞIONALEHUNEDOARA-DEVADirector: Mariana Deac

Curs de folclor muzicalPLEDOARIE PENTRU FOLCLORUL MUZICALMotto:„Într-un fel – prin faptul cã este cel mai puþin tangibilã– muzica este cea mai subtilã formã de artã... cea maiemoþionalã. De asemenea, muzica oferã cel mai bunexemplu în care modelele orienteazã realitatea; dacãdoriþi sã înþelegeþi diferenþa dintre haos ºi sens ...reflectaþi, pur ºi simplu, la diferenþa dintre zgomot ºimuzicã.”(David R. Hawkins – Puterea în artã)Sistemica producþiilor populare muzicale conþine o mare diversitate ºi bogãþie de melostipizat; fiecare având caracteristicile sale (vocale, instrumentale) înveºmântate sincretic de celemai multe ori în sintagme cum sunt: muzicã – poezie, muzicã – dans, muzicã – poezie – dans.Aceste aspecte se prezintã printr-o varietate spectaculoasã de structuri ritmice, modelearhitectonice toate prin conþinut având funcþii deosebite în viaþa comunitãþiilor folclorice, dartotodatã cuprinzând ºi fireºti particularitãþi de ordin regional sau local.Acest determinism etnofolcloric se datoreazã unor factori multipli: legãtura intrinsecãcu existenþa cotidianã a þãranului – actant muzical, matricea artisticã proprie în creaþie,pãstrarea de-a lungul timpului a arhetipurilor tradiþionale, contribuþia adusã de generaþiilesimultante (tineri- bãtrâni) ºi cele care au urmat la sporirea ºi ºlefuirea continuã a patrimoniuluimuzical popular.În faþa imensului material al cãutãrii anonime, folcloriºtii, etnomuzicologii, etnologiis-au gãsit copleºiþi de misiunea culegerii ºi valorificãrii unui melos monumental. Au înþeles,treptat, prin experienþã necesitatea ordonãrii, clasificãrii, eºalonãrii, limpezirii prin gãsirea ºifolosirea unor metode de lucru capabile sã sesizeze în structura textelor muzicale elementecare le particularizeazã ºi le pãstreazã fiinþa, le asigurã perenitatea în trecerea timpului. Astfelîn conceptul morfologiei muzicii populare se situeazã componente care devin rânduri , refrene,anacruze de sprijin, strofe, motive etc.La început cercetarea etnomuzicalã a avut o perioadã de pionierat cu stângãciile ºierorile începutului. Aºa cum botanistul îºi punea plantele în ierbare tot aºa etnomuzicologul (laînceput un simplu folclorist) ºi-a conceput cercetarea prin culegeri direct de la sursã, interpretuldin varii localitãþi folclorice, cãutând sã restabileascã o ordine, un echilibru între cuvânt ºimelos consemnând documente acustice în vederea unor analize structurale ºi a catalogãrii înarhivã a materialului cules.A fost o etapã cu tentã romanticã în care prima cantitatea culegerii; cercetãtorii modernicare au studiat apoi aceste materiale au avut rezerve în legãturã cu „transcrierea în notaþia muzicalãconvenþionalã care nu a fost creatã pentru fixarea în scris a unei astfel de muzici ºi îi lipsesc3

Corneliu Bogariuunele semne simbol specifice. Lipsa acestora o priveazã de unele elemente definitorii ale acestorlimbaje care þin de calitatea sunetului, de maniere particulare de interpretare vocalã ºiinstrumentalã.”(1)Am început studiul nostru cu aceste aspecte teoretice în dorinþa de a scoate în evidenþãimportanþa pe care folclorul muzical îl are în spiritualitatea popularã ce se manifestã ca o adevãratãenciclopedie artisticã cu fapte vii, dar ºi cu imagini trecute, multe dispãrute sau înglobate ascunsîn alte ºi alte cântece poporale.„Cântecul poporan este un produs poetic ºi muzical totodatã, într-o largã rãspândire înspaþiu ºi prim mijloace stilistice proprii acestei mase, încât cel care-l zice, fie þãran, fie lãutar, îlzice în chip variat dupã timp, loc, împrejurãri ºi contaminãri personale ºi nu simte nimic drepturiindividuale de autor, cântecul apãrând tuturor ca o expresie vie a viziunii poporane fãcând una cuvirtuþiile limbii.”(2)În timpul nostru problema folclorului muzical capãtã conotaþii cu totul deosebite dacã nereferim la sfera globalã a spiritualitãþii etnofolclorice. Cultura tradiþionalã oralã se aflã astãzi însituaþia de a-ºi pierde încet personalitatea deoarece spaþiul rural cu satele ºi cãtunele sale auîncetat de mult sã mai existe ca factor de culturã cu accent major în viaþa etnicului, încheindu-seastfel o etapã istoricã, o epocã dãtãtoare de valori majore în cultura naþionalã.A avea ochii aþintiþi numai spre trecut când privim satul contemporan, mi se pare un fel deobsesie arheologicã, când vrem sã sãpãm necontenit pentru descoperirea unor eventuale vestigii.Care vestigii? ne întrebãm cu fireascã nedumerire, pentru cã se ºtiu destule lucruri despre trecutulsatului ºi comunitãþiile sale. A gândi poseist, în mod exclusiv, mi se pare o exagerare cu totulprimejdioasã care poate conduce la neînþelegerea cã tradiþia nu înseamnã închidere în spaþiiimobile. Ea reprezintã o scurgere existenþialã, când calmã, dar de cele mai multe ori tumultoasã,conservând esenþa unei spiritualitãþi, care nu moare niciodatã, pentru cã reprezintã un mod deviaþã cu valori acceptate ºi verificate de întreaga existenþã umanã. Aºa este cântecul popular caremai trãieºte în satul românesc tocmai datoritã valenþelor de mai sus. În acelaºi timp constatãm,cu tristeþe, cã satul nostru a început sã se îmbolnãveascã cultural deoarece lipsesc mentorii deodinioarã, dascãlii, preoþii, intelectualii autohtoni. Satul începe sã-ºi piardã structura mentalierãde odinioarã ºi treptat intrã în ghearele nivelãrilor globale. În atare situaþie se pune cu gravitateproblema pãstrãrii, pe cât posibil, a întreg tezaurului muzical etnofolcloric zonal ºi naþionalmai ales cã asistãm, în sfera culturii tradiþionale, atât cât a mai rãmas din ea, la fenomenulpsihosocial al apariþiei unor „producþii muzicale” subculturale, la apariþia kitsch-ului muzicalagresiv, plin de accente guturale (tip Guþã et company) care-ºi urlã neputinþa talentului în lamentãriºi chelãlãieli ce se vor de autenticitate ºi valoare pentru folclorul muzical. Face ravagii o anumelimbã de lemn în versurile populare create ad-hoc, de cele mai multe ori, care nu au nimic de aface cu metrica ºi estetica poeticii populare.A devenit o obiºnuinþã sã auzim ºi sã vedem la posturile mass-media celebri cântãreþipurtând costume populare pline de sclipici ºi paiete, de exemplu cântãreaþa urlând din toþiplãmânii, cosmetizatã grobian cu o mulþime de farduri, cu pãrul proaspãt vopsit în culori dintrecele mai ciudate, afiºând imaginea falsificãrii agresive a ceea ce are mai frumos melosul românesc.Dupã 1990, societatea noastrã a intrat în sarabanda unor transformãri nãucitoare sub raporteconomic, politic, comunicaþional, tehnologic, informaþional dar mai ales în spaþiul cultural –spiritual.Vrând – nevrând, ne place sau nu, fenomenul complex al globalizãrii lumii contemporane4

Curs de folclor muzicalse produce sub ochii noºtri, ºi la nivelul culturii academice, fie populare, în spaþiul tradiþiilorspirituale.Iatã ce afirma fondatorul etnomuzicologiei, Constantin Brãiloiu în 1931 într-o conferinþãrostitã la Primãria Municipiului Bucureºti:„Societatea româneascã de azi pornitã cu paºi uriaºi pe drumul occidentalizãrii, seamãnãpentru mine cu voinicul înghiþit de ºarpe.Zice poporul:Jumãtate-l înghiþea,Jumãtate nu putea,De sãbii ºi iatagane,Paloºe ºi buzdugane.Sãbiile ºi iataganele sunt personalitatea noastrã etnicã, firea noastrã deosebitã de specieumanã. Întrebarea care se pune azi României moderne pe toate tãrâmurile este urmãtoarea:lepãdãm cu desãvârºire aceastã personalitate, prea fericiþi dacã vom semãna mâine aidoma cu unoarecare soi apusean sã fim înghiþiþi cu totul? Sau sã cãutãm în procesul nostru deoccidentalizare o fãrâmã a originalitaþii pãmântene?”(3)În contextul actual lucrurile acestea se actualizeazã prin atitudini pro ºi contra a unorspecialiºti în domeniu: folcloriºti, etnografi, etnologi, antropologi, sociologi ai culturii care aupuncte de vedere relativ comune, fie diferite ºi chiar opuse. „Aceste concepþii se caracterizeazãfie printr-un optimism ponderat sau exacerbat, fie prin moderaþie, fie prin scepticism saupesimism...unele susþin un tradiþionalism fervent, altele un transformativism excesiv.”(4)Chestiunile ce rezidã din aceste afirmaþii se pun în alte ºi alte întrebãri pe care omul(viitor) global va fi obligat sã ºi le punã. Referindu-ne strict la soarta folclorului muzical trebuiesã remarcãm faptul cã el ºi-a pierdut de mult caracterul de acþiune vie, spontanã în vatra satului.Devenind manifestare de agrement, scenicã, artificialã de cele mai multe ori, în melosul popularautentic s-au strecurat manifestãri neconforme cu o anume concepþie de viaþã a comunitãþilorsãteºti în modul de a se raporta la viaþã, moarte, iubire, urã, naturã sau divinitate.Constatãm cu tristeþe, cã trebuie sã ne reîntoarcem, mãcar ca simþire, la vatra dintâi aspiritualitãþii noastre ºi sã pãstrãm arhetipurile permanenþei noastre ca popor ºi þarã.Pãstrarea tradiþiilor înseamnã ºi exprimarea liberã a personalitãþii, identitãþii noastre, o lume adiversitãþii creative iar pierderea acestora ar duce la o lume nivelatã, masificatã care nu ºi-arînþelege rãdãcinile.Intrând în U.E., oamenii sunt obsedaþi de aspecte imediate, cele mai multe economice, ºinu se gândesc expres la ce se va întâmpla cu tradiþiile lor, bunãoarã, cu muzica lor; manelizareamuzicii populare este un posibil semnal de alarmã ºi sã dea Domnul ca aceasta sã fie efemerã,ca orice modã. Agresarea fondului poetic versurilor cãutate, linia melodicã puternicevidenþiatã prin sisteme sonore improprii, ornamente ºi armonizãri fanteziste, abateri dela aspectul formei arhitectonice specifice zonelor etnofolclorice ne dau imaginea actualã amultor aspecte de prezenare artificialã ºi nefireascã a folclorului muzical.Sub aspect interpretativ, solistul devine o vedetã popularã peste noapte prin folosireaunui limbaj ºi a unei tehnici agresive care caracterizeazã lipsa de profesionalism, iar lipsa talentului5

Corneliu Bogariueste suplinitã, cosmetizat, de aparatura audio-vizualã. Cântând liber, fãrã accesorii instrumentale,oricine, nu trebuie sã fie specialist, observã emisiile sonore greºite, un vibrato inestetic semãnândcu behãitul caprelor, frazarea improprie a cântecului, timbru discutabil, amestecul inestetic demotive muzicale.În acest context problema de fond rãmâne aceea a educãrii ºi pe cât posibilpermanentizãrii specificului muzicii populare. Este necesarã o angajare responsabilã ºi cumare dãruire profesionalã a unor factori culturali de decizie pentru a ajuta cultura oralã, muzicapopularã, sã facã faþã provocãrilor contemporane. Considerãm benefic un program naþional derevigorare a culturii orale prin re(învãþarea) valorilor tradiþionale care sã cuprindã toatecategoriile sociale, în special tineretul din mediul sãtesc, atât cât a mai rãmas, care s-a desprinsde obiceiurile ºi datinile strãmoºeºti.Acest lucru se poate face, cu rezultate remarcabile, în cadrul ªcolilor (Populare) de Artã,prin secþiile de folclor muzical, având îndrumãtori competenþi ºi pasionaþi care sã formeze tineritalentaþi, soliºti ºi instrumentiºti de muzicã popularã, în respectul pentru autentic ºi acurateþepopularã.Însã procesul de asimilare ºi cultivare a talentelor muzicii populare nu se poate face fãrãun material didactic adecvat.La nivel naþional existã foarte puþine cursuri de folclor muzical; mulþi dintre profesoriide muzicã axându-se exclusiv pe programa ºcolarã. Se fac foarte puþine referiri la aspectelearhaice ale melosului þãrãnesc, evidenþiindu-se aºa-numitele piese de succes, luate ca etaloninterpretativ.La nivelul judeþului nostru a existat de-a lungul timpului o multiculturalitate etnofolcloricãa unor etnii ca maghiari, germani, sârbi, rromi etc. S-a format un anume cosmopolitism altradiþiilor, un interculturalism zonal benefic pentru cultura popularã. Acest fenomen cultural îlîntâlnim în toatã Transilvania.Zona etnofolcloricã hunedoreanã este pãstrãtoarea unor adevãrate nestemate alespiritualitãþii populare culminând cu o bogãþie nemaiîntâlnitã a cântecelor ºi dansurilor populare.În 1913, culegând folclor muzical din Þara Haþegului ºi Þinutul Pãdurenilor, Béla Bartók a rãmasimpresionat de varietatea producþiilor muzicale. Mai târziu, în 1914, va þine o conferinþã laUniversitatea de ªtiinþe din Budapesta despre folclorul românesc din judeþul Hunedoara aducândca exemplificare douã þãrãnci, un cimpoier ºi un fluieraº din Cerbãl. Fundamentând ºtiinþificrepertoriul muzical þãrãnesc din Transilvania , Béla Bartók menþioneazã, dupã criteriul geograficcinci mari dialecte muzicale: bihorean, bãnãþean, de câmpie, hunedorean ºi maramureºean (5).Din folclorul muzical hunedorean Béla Bartók a înregistrat adevãrate perle muzicale, vocale ºiinstrumentale specifice acestei zone folclorice.Iatã de ce, necesitatea conceperii unui curs de folclor muzical pentru elevii de la secþiilepopulare a devenit o întreprindere stringentã în vederea formãrii ºi înþelegerii interpretative afolclorului nostru local.Apariþia Cursului de folclor muzical al profesorului Corneliu Bogariu este, incontestabil,o mare împlinire didacticã în domeniul etnomuzical.Încã din preliminariile cursului, Corneliu Bogariu aratã, cu modestie, scopul urmãrit încadrul ªcolii Populare de Artã prin elaborarea acestui material didactic.Autorul menþioneazã cã este necesar sã se dezvolte elevilor dragostea pentru creatorulvalorilor materiale ºi spirituale folclorice – þãranul român, înþelegerea conºtientã, adevãratã a6

7Curs de folclor muzicalîntregului epos folcloric din trecut dar ºi din prezent, cunoaºterea specificului folcloruluimuzical local spre a fi apãrat de fãcãturi, poluarea ºi kitschul muzicale, boli ale culturii populareactuale, precum ºi valorificarea corespunzãtoare a unui repertoriu autentic, tradiþional.Pentru aceasta autorul face un excurs pertinent reliefând valorile folclorului explicateprin relaþia cu tradiþia în cadrul matricei cunoscute de sincretism folcloric. Partea propriuzisãa cursului, cea de etnomuzicologie este foarte bine structuratã pe criterii metodologicemoderne în tipologia specificã folclorului. Este evidenþiatã dimensiunea geograficã, teritorialãa bogãþiei ºi varietãþii folclorului muzical în capitole dense ale geografiei, istoriei ºi etnografieihunedorene. Capitolul analizat se încheie cu un aparat bibliografic destul de larg care evidenþiazãpreocupãrile etnofolclorice a unor specialiºti ºi amatori în domeniu care au contribuit la folclorulhunedorean.Interesante sunt ºi prezentarea unor concepþii despre folclor, principiile, metodele ºitipurile de cercetare diacronice dar ºi sincronice, multe aparþinând ºcolii sociologice româneºtifondate de Dimitrie Gusti.Remarcãm ºi prezentarea organologiei populare într-o clasificare specificã folcloruluimuzical instrumental sub aspect tradiþional dar ºi evoluþia „modernã”, contemporanã a tipului deformaþii.Urmeazã în economia cursului, un capitol de substanþã, acela al morfologiei cânteculuipopular cuprinzând poetica ºi versificaþia, sistemele sonore, sistemele ritmice, formaarhitectonicã. Toate acestea, fundamentate teoretic dar ºi practic printr-o multitudine de partituritematice, reprezintã pentru elevii care studiazã folclorul muzical noþiuni de bazã pentru înþelegereastructurii melosului popular, a specificului acestuia.Lucrarea profesorului Corneliu Bogariu se încheie cu prezentarea etnomuzicalã aobiceiurilor din ciclul calendaristic, a folclorului vârstelor ºi obiceiurilor vieþii de familie, precumºi a celor legate de momente importante din viaþa omului, a genurilor neocazionale (balada ºidoina).Pe lângã criteriile ºtiinþifice prezentate în paginile cursului; cel istoric, funcþional, structural-muzical,ca prezentare sistemicã, profesorul Corneliu Bogariu realizeazã, la nivelulprofesional cel mai ridicat, exigenþele prezentãrii didactice, criterii care fac întregul conþinutal lucrãrii sã fie accesibil tuturor categoriilor de elevi, indiferent de vârstã ºi pregãtire. Prinmãiestria sa profesionalã, rol al multor ani de „catedrã muzicalã”, Corneliu Bogariu impune osistematizare care oglindeºte trecerea de la fenomenele cele mai simple la cele mai dezvoltatecare se suprapun procesului istoric de dezvoltare a întregului folclor observat mai mult însistemica genurilor.De remarcat cã multe exemplificãri de cântece populare sunt „piese” culese de autor încãlãtoriile de cercetare în teren, din zonele etnofolclorice ale multor elevi ai ºcolilor (ZonaOrãºtie, Þinutul Pãdurenilor, Valea Mureºului, Þara Zarandului).Viaþa cotidianã a satelor noastre suferã astãzi un ºoc social evident ºi în spiritualitateaþãrãneascã cu rezultate distrugãtoare în folclorul muzical. Cursul profesorului Bogariu este unsemnal de alarmã la adresa impactului mass-media care afecteazã procesul firesc al creaþieiorale, implicit a celei muzicale. Întâlnim dese referiri la atacul diferiþilor factori poluatori asupraautenticului cultural. Din acest punct de vedere cursul de folclor este un adevãrat îndreptarmuzical pentru elevii care frecventeazã cursurile de folclor. Mulþi dintre aceºti elevi, chiar tineri,care au îmbrãþiºat cu dragoste ºi talent muzica popularã, ºtiu cã existã în localitãþile lor, pe spaþii

Corneliu Bogariumai mici sau mai largi o pierdere evidentã a identitãþii culturale populare; multe sate au devenit,ca memorie, amnezice odatã cu dispariþia vechilor generaþii.Practica a dovedit însã cã formele de culturã oralã folcloricã nu vor dispãrea niciodatã;chiar dacã nu se mai pãstreazã global un fapt folcloric, asistãm la manifestãri segmenþiale avechilor tipare. De aceea Corneliu Bogariu semnaleazã, pe drept cuvânt, dezvoltarea unui folclorurban muzical, o culturã a colectivitãþilor orãºeneºti, cu precãdere în zonele periferice, peniºte criterii proprii care cu mici excepþii degenereazã în promovarea unor creaþii subculturale.Cursul de folclor muzical mai are ºi alte valenþe instructiv – educative cãrora autorul leadat importanþa cuvenitã, dar nu ne propunem sã le prezentãm exhaustiv mai ales cã multe suntspecifice învãþãrii ºi interpretãrii muzicale care nu este domeniul nostru de cercetare.Trebuie însã salutatã iniþiativa Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi PromovareaCulturii Tradiþionale Hunedoara, a strãduinþelor cunoscutei artiste a cântecului popularMariana Deac, directorul instituþiei, care ºi-a fãcut un program generos de stimulare a oricãrorpublicaþii de cercetãri etnofolclorice, mai ales a acelora imperios necesare desfãºurãrii în condiþiioptime a învãþãrii folclorului muzical la clasele specifice ale ªcolii de Artã ºi Meserii.Apariþia acestui Curs de folclor muzical se datoreazã, deci, doamnei Mariana Deac carea dat girul profesional muncii sistematice, constructive ºi de perspectivã a autorului, prof. CorneliuBogariu, în dorinþa de a pune în valoare forþele spirituale locale.Prof. Marcel Lapteº8

9Curs de folclor muzical

Corneliu Bogariu10


Corneliu Bogariu12


Corneliu Bogariu14


Corneliu Bogariu16


Corneliu Bogariu18


Corneliu Bogariu20

Corneliu Bogariu22

Curs de folclor muzicalPopulaþia ºi dialectele României23

Corneliu BogariuZonele etnofolclorice ale judeþului HunedoaraMarile zone folclorice ale României24


Corneliu Bogariu26


Corneliu Bogariu28


Corneliu Bogariu30


Corneliu Bogariu32


Corneliu Bogariu34


Corneliu Bogariu36


Corneliu Bogariu38


Corneliu Bogariu40


Corneliu Bogariu42


Corneliu Bogariu44


Corneliu Bogariu46


Corneliu Bogariu48


Corneliu Bogariu50


Corneliu Bogariu52


Corneliu Bogariu54


Corneliu Bogariu56


Corneliu Bogariu58


Corneliu Bogariu60


Corneliu Bogariu62


Corneliu Bogariu64


Corneliu Bogariu66


Corneliu Bogariu68


Corneliu Bogariu70


Corneliu Bogariu72


Corneliu Bogariu74


Corneliu Bogariu76


Corneliu Bogariu78


Corneliu Bogariu80


Corneliu Bogariu82


Corneliu Bogariu84


Corneliu BogariuSisteme sonoreMelodiile folclorului românesc pstreaz - uneori ,,ascuns’’ – structuri sonore( ,, scri muzicale ’’) ce reprezint diferite perioade sau faze ale apariiei ievoluiei ( strii)…cântecului:• ,,scri’’ alctuite cu note (sunete) puine – [,,scrie’ cu 1(2) – 4 note] -,,scrie defective’’ - cele cu trepte lips’’ presupun o obârie arhaic;• tetracorduri i/sau moduri (,,scri’’ cu note) muzicale greceti ( antice) – cuprofil melodic coborâtor – sugereaz o sorginte …strveche;• intonaii specifice ,,cântrilor’’ din cultul religios bizantin (i modurile,,gregoriene’’ ) – indic o provenien veche …medieval;• ,,structuri cromatice’’ ( existena 2M + sau a succesiunii s de 2m-2m) arat ofilier ,,oriental’’ sau o ,,contaminare’’ instrumental.I . Sisteme oligocordice [ (stenocordii) – scri prepentatonice ]= ,,scrie’’ cu trepte (note – sunete) puine =A. cordiile - ,,scrie’’ cu note pe trepte consecutive1. monocordie (mono-tonie) - o singur treapt - o not - un sunet repetat86

Curs de folclor muzical2. bicordie - ,,scri’’ cu dou trepte alturate -3. tricordie - ,,scri’’ cu trei trepte alturate[ unii teoreticieni nu consider ,,tera mic’’ (3 a m) ,,salt’’ ; noi o socotim,,salt’’ - peste o (una) treapt (!) – nu ?]4. tetracordie - ,, scri’’ cu patru trepte alturateB. toniile -,, scrie’’ crora le lipsesc unele trepte – ,,ne-consecutive’’1. monotoniile sunt aidoma monocordiilor ( ,,o treapt – o not – un sunet’’).- ,, numrtori ’’ pe un singur sunet repetat – recto-tono87

Corneliu Bogariu2. bitoniile – conin dou trepte ne-alturate3. tritoniile – trei trepte [a nu se confunda cu 4 ta + - numit aijderea triton ! ]4. tetratoniile88

II . Sisteme pentatonice - fiind ,,tonii’’ vor lipsi trepte în ,,scar’’Curs de folclor muzical1 – anhemitonic - fr semiton.picnon –succesiunede trei notela interval decâte un ton( în teoretizareapentatoniei –(dup Briloiu)1. hemitonic - scria cuprinde ,,semiton’’•pien - ,,not’’ - sunet întâmpltor, secundar cu intonaie fluctuant - (# / b) -ce leag notele unei tere mici ( 3 m) într-o scar muzical (sau melodie)89

Corneliu BogariuIII. Prin umplerea spaiului unor scri de tip ,,tonie’’ se ajunge la scri de tip,,cordie’’ cum ar fi :pentacordiile i hexacordiile- iat ,,scri’’centacordice întâlnite în melodiile folclorice.• pentacordie de stare major (3M)• pentacordie de stare minor• pentacordie de stare cromatic90

Curs de folclor muzical•pentacordie cu (3 a ) tera mobil (3m / 3M)Pentacordie cromatic ? ! ?N.B. Pentatoniile având un ambitus de 6 tdevin hexacordiiprin pienul stabilizat ca ,,not’’91

Corneliu Bogariu- locul pienului în formarea scrilor hexacordiceIV scri heptacordice – sunt structuri de apte note pe apte trepteconsecutive (+ a8 a – ce se ,,reia’’…); ele sunt- diatonice [,,naturale’’(nu coninnote alterate) sau transpuse], acustice, cromatice i… ultradiatonice .Dup ,,felul ’’ terei ce se formeaz între treptele I-III modurile pot fi de staremajor – cu 3 M sau de stare minor - cu 3 m ) heptacordii diatonice [aici cu denumire improprie – ,,gam natural’’ ] modul ionic - ,,gama natural de pe do’’- ionianul modul lidic - ,,gama natural de pe fa’’- lidianul modul mixolic - ,,gama natural de pe sol’’ - mixolidianul modul doric - ,,gama natural de pe re’’ - dorianul92

Curs de folclor muzical modul frigic -,,gama natural de pe mi’’ - frigianul modul eolic -,,gama natural de pe mi’’ - frigianul modul locric - ,,gama natural de pe si’’ – locrianulN.B. + Modurile – ca ,,melodie’’ au unele sunete mai ciudate – le-am marcat cu 1-2-3,, puncte’’ dup ,,sonoritate’’ ; „sgeile” indic scderea înlimii sunetelorcorespunztor notei; auzite cu muzicalitate, se disting. Desigur c ,,turnùrile’’melodice specifice modurilor n-au o reet anume. Totui, conform ,,teoriei modurilormedievale’’ (occidentale – culte) unele ,,trepte-note’’ îndeplinesc funcii: ,,notafinal’’ (vox finalis ) i ,,coarda de recitare’’ ( ,,tenor’’ sau ,,repercussa’’) la care sepot aduga ,,subtonul’’ i notele (treptele) de ,,opriri intermediare’’ (cezuri, -cadene)din parcursul cântecului.Tot dup sistemul medieval sunt dou grupe de moduri : moduri autentice imoduri plagale – aflate la interval de cvart descendent () .Trebuie menionat c exis i o teorie a modurilor antice – greceti – bazate pe,,tetracorduri’’.Noi preferm s le numim ,,scri’’ ( scrie, scri, -defective [cu trepte (note)lips- toniile ]iincomplete – [cu trepte consecutive dar cu pân la6 note – ( bicordii – tricordii – tetracordii – pentacordii -hexacordii )] - apoi –modurile - heptacordice – la care se adaug ,,octava’’ notei f i n a l i s.Opiunea noastr se bazeaz pe rezultatul extragerii ,,notelor’’ din cântrilecert autohtone de obârie strveche (bocete-colinde-. a.) – materialul sonor seaeaz în ,,structuri sonore’’( scri) descendente –93

Corneliu Bogariucoborâtoare - …ca în ,,teoria antic’’ a modurilor dar dup ,,pondere’’ – (sumaduratelor fiecrei note - ) ar putea sugera ,, repercussa’’ – ce va deveni ,,cândvaundeva’’-dominanta i celelalte- ,,vox finalis’’ - tonica iar ,,subtonul’’ –sensibila.94

Curs de folclor muzicalCorespondena dintre unele modurile antice(greceti) i unele medievaleeste doar de scriere nu i de ,, etos ’’ – ( impresia sonoritii)+ Armurile la modurile transpuse se scriu la cheie cu precizarea c ,,fa# ’’i ,,sol#’’ se scriu in ,,spaiul’’ întâi i respectiv pe lina a douaNot Pe lâng modurile autentice i ,,hipo’’ mai exist moduril plagale i cele ,,hiper’’(dup teoria antichitate)95

Corneliu Bogariu Moduri (scri) acustice – rezult din ,, aranjarea muzical’’ aarmonicelor acustice – fa#, si b i altele. Modul acustic are trei stri :• acustic 1.• acustic 2. – i se spune ,,majorul melodic’’ din cauza asemnrii cu formacoborâtoare a minorului melodic - ,,tetracordul’’ al doilea.• acustic 3. – modul istric+ ,,acustic 4’’ ar putea exista teoretic dar instabilitatea lui îl ,,elimin dinstructurile muzicale. Moduri cromatice – ele conin fie o secund mrit fiedousemitonuri consecutive . Având multe variante dm structurile fundamentaleale scrilor respective - ,,alteraiile’’ din paranteze ( pentru tetracordulal II lea ) duc la formarea unor variante…96

- o variant este ,,majorul dublu armonic’’ - cu tr II i tr VI Curs de folclor muzicalTetracord armonicTetracord armonic Moduri ultradiatonice – rezult din ordinea cvintelorSe observ c prin extensia cvintelor scrile rezultate pot fi i de peste 8 ,,trepte’’ – note ,, consecutive’’97

Corneliu BogariuCadena.- Formula cadenial se refer la -(3)- cel puin dou sunete – unul mai scurt ialtul mai lung (sau în ordine invers) la sfâritul unei ,, strofe melodice’’ sau aunui ,,rând melodic’’ ori în interiorul ,,rândului melodic’’; adesea ,,încheierea’’– cadena final - se face pe o alt treapt decât tr.I a modului respectiv ( d. e. -,,lidicul’’-tr. II).De asemenea frecvent ,,finala’’ (nota de încheiere) este precedat de subtonaa încât exist i o ,,scar total’’ pe lâng scara modului cu care se poateconfunda.Mai subliniem c formula cadenial poate s difere de coninutul modal almelodie - ,,cântecul’’ eman un anume mod (d.e. – eolic) dar formula cadenialse face în alt mod ( frigic sau doric).98

Curs de folclor muzicalAnalize. Dm mai jos câteva ,,analize’’ cu precizarea c pot fi i alteinterpretri ale ,,substanei muzicale’’.• pies instrumental• curs melodic ondulat-descendent• caden pe tr II• modul doric cu caden pe tr II –99

Corneliu BogariuIat un alt caz în care ,,scara’’ sugereaz …gama…. ,, Do Major’’ nu este nicimodul ionic cci …sun a ,, lidic ’’ sau ceva apropiat …• modurile hipo- se afl la o ,, 4 t p ’’ inferioar fa de cel ,,autentic’’ aa cum s-a artat mai înainte. ; se mai numesc moduri plagale d. e. :de observat:- numele ,,scrilor’’,- materialul sonor- poziia funciilor înscar- la fel i cu celelalte moduri autentice i plagalele lor (moduri hipo-…)• scri muzicale cu not de sprijin – cel mai adesea cvarta perfectinferioar(4p)- frecvent ,,subtonul’’ secunda mare (2M) inferioar - destul de100

Curs de folclor muzicaldes tera mic (3m) inferioar cvinta perfect (5p) inferioar - mai rar teramare (3M) inferioar;…ori intervale nedecise - ,,alunecri’’ – glissando-uriinferioare. Aceste ,,sunete de sprijin’’ îi au originea în a p a r a t u l v o c a lca ,,instrument de suflat’’ i sunt un suport în t e h n i c a v o c a l .101

Corneliu BogariuSisteme ritmiceÎn folclorul muzical românesc (în ,,cântrile’’ populare) duratele de timp -,,btile’’- sunt în relaie cu silabele. Dup cum am vzut deja unele silabe pot ficântate cu un debit mai mare – cu o ,,turaie’’ mai rapid. Altele au o succedaremai lent – cu o densitate mai redus. Aa se face c ,,duratele de timp’’ alesilabelor în unele cazuri sunt scurte – generalizat este optimea (- -) alteori lungi– generalizat este ptrimea (- -) ; mai rar doimea (- -) sau aisprezecimea (- -) .• trebuie precizat c pentru stabilirea duratei de silab în cazul ,,melismelor’’ seînsumeaz valorile de not care se ,,zîc’’ (cânt) pe silaba respectiv. Ca urmare în cadrul aceluiai cântec pot s se impun dou durate de silabe –bicronie.Ritmica cu duratele cumulate pe câte o silab : 102

Curs de folclor muzicalExistând o legtur strâns între sunet-silab-,,timp’’, o silab = un ,,timp’’[(= pulsaie) – un ,, sunet’’ (not rezultat din suma valorilor de sunetemuzicale ,, zise’’ pe o silab )] – ritmul se va numi giusto-silabic.• Raportul matematic al duratelor, dup cazuri, este pentru serii de ,,perechi de optimi’’ (repertoriul copiilor) 1:1 – la fel i pentru ,,perechi deptrimi’’ – (repertoriu ceremonios...)A ) dac în acelai cântec se disting doi timpi de durat diferit în raport dedurate: 1:2 sau 2:1 i se spune bicronie giusto-silabicÎntâlnit cel mai frecvent în colinde i se mai spune ritmul colindelor – sau ritm,,giusto-silabic bicron’’;ex. : 103

Corneliu BogariuAici pe o osatur de tip tritonie (re 2 do 2 la 1 ) se instaleaz o pentatonie cuvdit tendin de a deveni hexacordie (sunetul ,,si’’ nu poart silab – secomport ca ,,not de schimb ’’ în melodie iar în scar – pien - ?).• cazul ,,ptrimii’’ i ,,doimii’’ …• ,,optimea’’ cu ,,doimea’’ – întâlnit sporadic;- datorit ,,nerbdrii’’ - ,,inerii lungimii insuficiente a duratelor unor silabe ’’se întâmpl c104

într-o interpretare ,,tinereasc’’, nu îndeajuns de precis, devineCurs de folclor muzicalB ) În cântecele ,,doinite’’ , ,,timpii’’ (btile) abia îi gsesc locul – este ritmulparlando-rubato; ca expresie se apropie de ,,vorbirea liber’’; aici, frecvent peo silab se ,,zîc’’ mai multe sunete muzicale – melisme mai complexe sau maisimple- adesea cu ornamentaie bogat, - ,,înflorat’’.• În susinerea vocal pot s apar elemente variaionale – oricare silab poatefi scurtat, prelungit sau ornamentat în stil propriu…• asimetria ritmului – raportul duratelor ,,etalon’’ ale silabelor poate fi 1-2; 1-3;1-4; cu inversele lor ;.a.Este de reinut c schema metro-ritmic se afl în strâns legtur cu structuraversului i grupele de silabe – egale sau inegale – corespunztoare picioarelormetrice [ bisilabic – piricul, troheul,…; trisilabic – tribrahul, dactilul,amfibrah,…; tetrasilabic – cele de tip binar dublate; de tip peon ( 1,….4) ; detip epitrit ( 1,…4); ionic.., safic ).Libertatea combinaiilor ritmice, uneori, poate duce la construcii simetricede-a dreptul rigide sau la asimetrii bizare. Repetarea mai mult sau mai puinfidel, inversarea (ritmic sau chiar melodic), reluarea, augumentareadiminuia….a. sunt procedee prin care un interpret talentat îi contureazpersonalitate artistic-interpretativ.105

Corneliu Bogariu- uneori structurile sunt de-a dreptul incredibil de „geometrizate” – iat osimetrie în ritmica interioar a rândurilor melodice R 1 , R 2 i cu îmbogiremelodic în R 3 . .106

Curs de folclor muzicalC ) Ritmul vocal acomodat pailor în mers ceremoniosCântecele au melodiile cu melisme puine i simple într-o micare moderatlinitit– apropiat ,,pailor în mers ceremonios’’ .Valoarea de not purttoare de silab frecvent este ptrimea ( ) câteodat cuoptimea () i rar, doimea ( )Aa cum este lesne de presupus repertoriul vizeazpiese legate de ceremoniale ;d. e.- la cununa grâului, la înmormântri…sau chiarîn unele colinde :Termenii de tempo ce indic oarecum caracterul acestui tip de ritm sânt :aezat, aproape lent, poco- rubato, …i arat o desfurare nu tocmai strictegal a timpilor - a ,,pailor’’( a pulsaiilor - a ,, btilor’’)D) Ritmul copiilor. Ritmica în repertoriul copiilor se bazeaz repetri ale,,perechii de optimi’’ ( celula piric – ) desigur, cu text susintor:107

Corneliu Bogariu• dup cum se observ silabele se pot repeta fr s deranjeze – ca o joac…parc ,,natural’’- În scriere silaba presupus repetat se înlocuiete cu pauz:sau A-u-ra-u , p-cu-ra-uvine dinA-u-ra, p-cu-ra • Seriile pot s fie i de 12 de optimi :• Pot s apar i ritmuri mai complicate – ca urmare a inventivitii-creativitiicopiilor - …,, în joac ’’108

Curs de folclor muzicalsau mai complicat - cu chiar cu diviziuni excepionaleMsur incomplet triolet• ritmul copiilor nu reclam cauzal melodia ci mai degrab deriv din natura viea fiinei umane – micarea.• Versurile sunt de obicei inegale ca numr de silabe (multiplu de dou optimi -serii) – dar pot fi i incomplete – catalectice; i chiar ,,anacruze’’.E. Ritmul divizionar - distributiv. Acesta aproape se suprapune cu ,,ritmicamuzical a teoriei muzicii culte occidental-europene”.Ca trsturi eseniale ale sistemului dm :- monocronia – „un timp” (btaie) ca unitate constant - ceea ce duce laformarea msurilor de tip binar i ternar109

Corneliu Bogariu- divizarea valorilor de note în subdiviziuni egale: ,,în dou’’ – divizarebinar i ,,în trei’’ – divizare ternar la care se adaug divizrileexcepionale – dup caz :duolet, triolet, cvartolet, cvintolet,…- msurile simple prin multiplicare dau msurile compus cu accent principalpe primul timp i accente secundare dup caz –grupe binare sau ternare.F. ) Ritmul aksak. Esena acestuia rezid în duratele sale prelungite,,neraional’’ încât raportul duratelor de silabe – a pulsaiilor silabelor este de 2:3/ 3:2 lsând impresia de ,,chiop’’. (I se mai spune ,,ritm bulgresc’’)•Exist dou durate de ,,timp’’(,,bti’’- silabe) inegale. Pentru exactitateaduratelor trebuie s inem seama de ,,impulsiile primare’’ (?-subdiviziunea ceamai mare comun dou durate ce se regsesc în cele dou durate )– astfel . Prima (s 1 )pulsaieA doua (s 2 )pulsaieImpulsieprimarcomunsubîneleas110

Curs de folclor muzicalsau, mai rar…Not procedural. Prin ,,numrare’’ vocal – cifrele grupate câte dou (1,2 irespectiv 1,2,3 sau invers 1,2,3 – 1,2) cu accentuarea lui ( nu ,,unu’’-cciaa sunt dou silabe ! i nici ,,trei’’ ci ) i marcarea prin,,btaie’’ (cu degetul, pe o suprafa – pe o mas sau chiar pe suprafaa corpului- ) doar pentru apoi numrarea în gând …duce în celedin urm la realizarea structurii ritmice propuse ( 1,2-1.2-3 /sau alta ..)Important este ca numrtoarea s se fac începând cu tempo rar iar dup 4-5repetri reluare s se fac într-un tempo ( metronom M.M.) crescut. Trebuie cadesfurarea numerelor s fie constant - ,,cursiv’’ i ,,egal’’ - aidomasuccesiunii ,,secundelor’’ la cronometru.• Ritmul celulei de tip aksak este ,,asimetric’’ în structur. Cu toate acestea dincombinarea grupelor cu pulsaii binare sau / i cu cele ternare formeaz,,configuraii’’ izocrone - ca msuri (,,mereu aceleai’’) ce sugereaz micarecoregrafic (dansant).111

Corneliu Bogariu Probleme legate de accente i msuri . În ,,cântat’’ silaba lung (durata maimare) de obicei este accentuat - concluzia ar fi c uneori ,,msurile’’ nu începcu timp accentuat (!?!) i prin extensie pulsaia-timp-nota-silaba mai scurt dela începutul melodiei nu se constituie în ,,anacruz’’ sau ,,msur incomplet’’- la fel, înS 1i S 2 nu devin anacruz pentru pulsaia accentuat (S 3 fiind mai lung estemai dinamic – mai ,,tare’’ )încât aceastnotaie esteincorect:aa este corect: (cu accent pe ,, timpul’’ al treilea… ?!)• Un aspect interesant în legtur cu inegalitatea,,btilor’’- ,,pulsaiilor’’- ,,silabelor’’ îl semnaleaz I. Ciobanu - se refer la,,alungirea subdivizionar’’ a unor ,,pulsaii silabice’’ – aceleai în formularitmic.112

Curs de folclor muzicalSe observ cu uurin c melodiei simplei se aplic o ornamentarefoarte simpl (apogiatur,,msurat’’ ) ce prin stil deinterpretare devine ,,notreal adugat’’Desigur formule ritmice cu timpi alungii subdivizionar pot avea diferitestructuri113

Corneliu BogariuPicior bisilabic . Picior trisilabic + Picior bisilabicPoate prea o exagerare insistena pe scrierea corect dar aceastaduce implicit la o (citire) mai apropiat de , realitatea’’ folcloric.Aplecarea atent asupra materialului folcloric disponibil ne-a condus sesizareaunei particulariti – de ordin structural ( formul ritmic ) - în ritmica unorpiese ce par a avea o sorginte dansant. i anume este vorba de un ,,piciortetrasilabic’’ cu alungiri progresive.? picior metric ?…de prelungire ! (?)114

Curs de folclor muzical- Facultativ. Numrai egal grupele ce se formeaz consecutiv din impulsiileprimare (aisprezecimi) –(un’)-(un’-doi)-(un’-doi-tre’)-(un’-doi-tre’-pa’) [ de mai multe ori…]accentuând (nu lungind !) vocal silaba -un’- apoi susinerea vocal marcat prin,,bti’’ cu degetul pe un suport dur (sonor) doar pentru silaba - un’-; urmeaznumrtoarea în gând cu tactare ,,degetal’’Fiecare secven se exerseaz de 4-5-6 ori, dup caz.Se începe într-un tempo mic – lent dup câteva repetri se poate crete iueala; i iari se mrete tempo-ul la reluri.Demersul are ca scop însuirea algoritmului de formare a structurilor ritmicemai complicate dar irealizarea exact a structurii ritmice cci uneori din superficialitate, dininformarea insuficient, din netiin - sau alte cauze - un cântec se,,deformeaz’’ ritmic.115

Corneliu BogariuIat un ,,cântec’’ ce prin scriitura ritmului arat o ,,zîcere’’ aezat -,,btrâneasc’’ i o alt ,,zîcere’’- s-i spunem ,,scenic’’. Ambele sunt înmsura de 10 / 16 numai c duratele pulsaiilor silabice difer- la prima, sunt 4 pulsaii diferite - la a doua, doar dou Formulele ritmice de la începutul fiecruia ne indic ,,ritmul’’ de baz careeste diferit iar indicaia metronomic (M.M) ne arat c piesa în versiunea adoua se ,,zîce’’ mai micat116

Curs de folclor muzicalEste de remarcat c unitile de durat proprii ritmului a k s a k( i respectiv pot forma . ) • msuri simple binare sau ternare - i prinmultiplicare [2-3-(4)] :de tip ternar 3+3 (+3)+[3] …• msuri compuse omogen de tip binar 2+2+(+2)+[2]…sauAici ar fi de observat structurarea msurii de 6/8Deci msura de 6/8 este compus omogen cu ,,celule’’ ternare i nu ternar cucomponent celular binar. Un alt aspect aste cel al ,, msurilor alctuite eterogen’’. Unele picioareleritmice rezultate din combinaia doar a dou durate ( . ) se regsesc dinbelug în produciile folclorice cu ,,muzic’’ ; d. e. – dansuri(jocuri).117

Corneliu Bogariu msuri simple alctuite eterogen – bicronice ( cu un accent)de tip bisilabic-- Colinde - Hd.- Dansuri -Muntenia-(meglenoromâni)- Colinde-Hd- ,,Zîcala cerbului’’Ardeal- ,,la urs’’ (Muntenia)i de tip trisilabic--Brâul bnean-Purtata, Ardelana-,,cântece de dans’’- Mureana- . a.-Geamparale-Brezaia(capra)-Repertoriu nupial(Muntenia)- . a.(rar)-Fecioresc msuri compuse -dublu-tetrasilabice alctuite eterogentricronic cu substrat bicronic-Pe picior(Banat)-.a.-Someana-Btuta-Învârtita-. a.-De-a lungul- Clueriul-Haidul-Învârtita-. a.-De-a lungul- Brâul-Joc-Hora- . a.(foarte rar-la(meglenoromâni)118

Curs de folclor muzicalAcestea – în colinde din Hunedoara ; dar i altele - cum ar fi cele de tipul 3+2sau/i 2+3 msuri compuse triplu – hexasilabice cu alctuite bicronic în colindeori în ,,brâu’’2 + 2 + 3 msuri compuse cvadruplu - octosilabice cu dou pulsaii – bicronicPrecizm c am folosit sintagma ,, picior silabic’’ înelegând c folclorulmuzical este preponderent vocal i chiar melodiile instrumentale au substratvocal, cu puine excepii. Este lesne de observat c structurile ritmice mai sus119

Corneliu Bogariuvizualizate precum i altele ne prezentate aici se refer la ,,ritmul general’’ alunui product dar realitatea sincretic este mai complex…G) Ritmul de dans . Desigur c manifestarea folcloric cea mai impresionant -complet i complex - este aceea în care cele trei componente alesincretismului se evideniaz distinct : textul, melodia i micarea - în relaiireciproce. (Mai ales în ,,alaiuri’’ sau spectacole)Textul cuprinde numai cuvintele cântecului ci i strigtura – uneori cuindicaii (comenzi) pentru dans.Melodia – susine textul dar i marcheaz ritmul dansului.Dansul - micrile corpului sunt sugerate de caracterul melodiei – iar adeseacuvântul rostit conduce micarea.Toate acestea – ,,unele peste altele, deodat’’ – creeaz un ambient de oanumit factur – cu o desfurare proprie - u n r i t m d e d a n s ( nu serefer doar la formulele ritmice ale ,,zâclilor’’ de dans mai sus date ! )Acestuia i se spune ritm de dans - ritm orchestic. - muzical, el este bicrondup p a i i dansului ( i ) .Ritmul occidental - ,,clasic ’’- distributiv estemonocron.Ritmul orchestic este sincretic fiind rezultatul împletirii mai multor tipuri de,,ritmuri’’- ponderea având-o totui componenta choreic (dansant) – încât sepoate prezenta ca o p o l i r i t m i e.În ritmica general rolul determinant îl are accentul (i lipsa lui) , elementulpurttor(sau ne) –sunetul- de accent (silaba, ,,timpul’’-btaia, pasul),figurile ritmice rezultate - ,,picioare silabice’’(ritmice) – structuri ritmicomuzicale,,tip’’ cu pulsaii (mono –, bi -, tri-)-cronice dei am întâlnit i cu 4pulsaii silabice diferite. în care alungirea cu o - a pulsaiei întâi120

Curs de folclor muzicalprecum i scurtrii ultimei pulsaii tot cu o -ime duce la o formul cu doar doupulsaii silabice bicronism de tip aksak ( i . )Astfel stând lucrurile se întâmpl ca neconcordana mic între silabele cântatesimultan de diferii interprei s apar ca ceva aproape n o r m a l iar când sesuprapune i ,,strigtura’’ i ,,paii’’ lucrurile se complic pentru ritmulorchestic – ritmul de dans….Iat:ritmulmelodieiritmul,,acompaniator’’( formule ritmice)ritmulpailor(figuri-poante)strigturaTreci B 4 ( > > > >> > > > > > > > > > > > > > > > 121

Corneliu BogariuSe observ c• aceste formule ritmice (ale melodiei ale pailor, ale strigturii, aleacompaniamentului ) se încadreaz obinuit la opt pulsaii ( 8--imi) mairar în ase optimi(6-–imi)i mai rar (12--imi) ; câteodat (izolat sau pasager)ea este doar presupus• Uneori accentul (schimbarea locului, .a. ) duce la formarea i a altor duratenscându-se alte formule• Catalizator în ritmul orchestic este ritmul melodiilor de dans - acestarezultând din scheme ritmice muzicale dansante ce se formeaz în jurul valorilorde note purttoare de accent sau ordonate dup accent..• Prezena pauzelor în ,, ritmul dansului’’ dau o i mai mare varietate decombinaii• Într-o ,,serie’’ de valori egale accentele pot cdea periodic ( la intervaleconstante) sau nuObservând cu atenie exemplu de mai sus ne putem întreba ,, cum ar cdeaaccentele într-o sonoritate însumat – suprapus - a celor dou ( aici – dar pot fimai multe) ritmuri ?’’122

Curs de folclor muzicaletc…- se constat c accentele pot urma unele dup altele fr obligativitateaperiodicitii;- duratele nu sunt strict egale între ele ( optimi - -imi).• Dac îns ,,viteza de curgere’’ a duratelor (-imi) –,,densitatea’’ lor - estevariabil (tot mai ,,rar’’ sau tot mai ,,repede’’) pe zone ale irului de optimiavem un ritm ce se realizeaz la ,,toac’’ – ritmul de toac.•Iueala de succesiune a sunetelor- valorii de -ime face ca în unele pri azonelor din irul întreg s lase impresia prezenei –pasagere- atât a ptimii cât ia aispezecimii . Desigur datorit fluctuaiei micrii-a metronomului ( între 50-603-360)Acest ritm se observ desigur la ,,toac’’ dar i la ,,motorul cu combustieintern în doi timpi’’- -când apar ,,rateuri’’ i,,înecari’ datorate suprasolicitri. La fel i în unele ,,semnale’’ instrumentale -bucium-tulnic, trâmbi, corn, fluier - ale cresctorilor de animale i desigur - latob ,,dob’’- pentru ,,întiinri’’ în comunitiNotarea ritmului de toac se face raportat la optime : ir de -imi indicândcât mai precis variaiile dinamice (nuanele stabile i schimbrile lor) ifluctuaiile agogice (micarea i modificarea treptat a ei ).Sigur - nu este onotare academic ci se vrea doar sugestiv…Nici ritmul de toac nu esteîndeajuns de cercetat necum sistematizat - definitivat; aici doar îl semnalam caexistent…54-60 210-215În derularea ritmului ce pare ,,haotic’’ adesea se încheag ,, celule ’’ ce se repet insistent –mai ales cândiueala ( M.M.) este mare apar ca un ,,climax’’ apoi btile se rresc - accentele se dezorganizeaz…123

Corneliu BogariuForma arhitectonicPiesele muzicale au o desfurare temporal – se desfoar într-un timp fizic.Ele au un început apoi un coninut desfurat i se termin cu o încheiere .Î n c e p u t u l – uneori este ,,muzical’’ - un sunet de sprijin – poate abia optitsau poate doar ,,gândit’’ – un fel de a n a c r u z ; poate fi de o silab – unsunetsau o silab pe mai multe sunete - ,,melism’’sau in c o n i n u t u l melodiei – între rândurile melodice poate s seplaseze : o i n t e r j e c i e m e l o d i c median (cci mai sunt i i.iniiale i i. finale)…..În î n c h e i e r e a m e l o d i e i cântecului uneori poate s apar o r e pe t a r e constant de melodie i de text - ,,refrenul’’.Refrenul - este un segment muzical(i literar ) cu un text neimpus . Puinesunt piesele muzicale ce nu au refren - ,,cântecele de stea’’, . a. Funcia înpiesa muzical, coninutul muzical i literar, structura,124

Curs de folclor muzicalrelaia cu melodia, locul în melodia întreag (strofa melodic), numrulrefrenelor . a. sunt aspecte ce caracterizeaz r e f r e n u l în general.1. pseudorefrenul – are aceiai structur ca i versul – de fapt este un ,,rândmelodic’’ ce se reia intermitent dar sporadic -,,când i când’’ - pe curgeriicântecului. Astzi, din diferite motive – unul ar putea fi acela al ,,informrii’’– acest tip de refren se întâlnete tot mai rar.2. Refrenul propriu-zis regulat st într-un anumit loc (mereu acelai) încadrul strofei i are aceleai caracteristici ca ale rândului melodic.refrenaceiaiserieritmicrândmelodic3. Refrenul propriu-zis neregulat . i el are loc fix desfurarea ciclic astrofei melodice dar structura metro-ritmic este alta decât a rânduluimelodic:125

Corneliu Bogariu4. Refrenul compus – versificat este alctuit ca i o ,,strof’’dar nu obligatoriu la fel , ca structur, cu strofa poetic.- poate avea unnumr diferit de rânduri melodice decât aceasta iar versul poate avea un numrmai mare (sau mai mic) de silabe…Sau în unele colinde ,,igneti’’ acest tip de refren este foarte întinsARefrenversificatÎn schimb, în cântecele mai noi refrenul este pe msura ,,strofei’’- a încât avem dou segmente ,,cuplet-refren’’ – este refrenulstrofic.Cuplet( strofapoetic)126

Curs de folclor muzicalRefren - strofic( versificat)Uneori textul refrenului se schimb mai mult sau mai puin dup cerinele,,cupletului’’.Refrenul este caracteristic colindelor tradiionale (,,native’’ - nu i cântecelorde stea), i este prezent în cântecele de petrecere –. a. ; dar i în unele zone-dinvestul i sudul Transilvaniei. Desigur, astzi îl gsim din ce în ce în mai mult –se extinde în toate zonele i în toate genurile i speciile muzicale ,,cerute’’ depia (!?!).Refrenele artate aici sunt stabile (mai puin pseudo-refrenul). Sunt cazuri încare refrene proprii unor cântece s apar i în alte cântece –sunt ceea ce numimrefrene cltoare. Un refren cu valene deosebite în exprimarea artistic esterefrenul intercalat – nici c mai are nevoie de prezentare…127

Corneliu BogariuÎn general un cântec are un refren dar pot fi i dou-trei sau patru; – foarterar peste patru refrene.Structura arhitectonic se contureaz prin amalgamarea elementelorde baz ale discursului muzical – motive celule i subcelule . Înc existneconcordane în definirea acestora ; c e l u l a are un accent – dar dacaccentul este secundar – avem s u b c e l u l ; totui s-a convenit c celulelecorespund unei perechi de silabe ; pe de alt parte m o t i v u l se admite c are( cel puin !) dou accente.Prin diferite procedee (ingenioase!) aceste elemente de baz se organizeaz înfraze, i perioade.Dintre procedeele de ,,construcie’’ în creaie muzical dm repetarea(identic sau variat), secvenarea – adic reluarea la diferite intervale (2 d ,3 ,…) , rsturnarea – adic …,,în oglind’’, recurena - ,,de la coad la cap’’,lrgirea i respectiv concentrarea ritmico-melodic- [?-din subcelul încelul,…, fraz-period i respectiv invers – fraza în motiv, motivul în celul,…].Mai amintim imitaia i schimbarea locului elementelor în alt ordine decât cea..iniial .Desigur c mai exist i alte procedee precum i alte ,,tehnici’’- unele pot fipuse în legtur cu refrenul, cu interjecia…Exemplul de mai jos este propus de autoritatea indiscutabil în folclor muzical– Emilia Comiel; mi-am permis s recurg la acest exemplu întru-cât este aa declar încât înelegere lui este uoar i clar.128

Curs de folclor muzicalF 1Pa b b c( P 1 )F21Schemaa (1)b5 t b5 t c5 t( oglind)P E R I O D(period –P 1 )iFRAZAn FRAZAF 1 tFe 2motiv [m 1 ] motiv [m 2 ] r motiv [m 3(1-v) ] motiv[m 4(2) ]ja - b b - ceccelule celuleie1a 1b5 t b5 t c5 tERIOD• Elementul determinant al formei este rândul melodic• în melodiile vocale (cântece) celulele, i motivele încheag rândul melodic (cecorespunde unei fraze)• Melodiile instrumental (de dans ), pot avea forme fixe – F 1 -F 2 F 3 -F 4 - dar pots apar episodic fraze absolut noi … dup care se revine.• În forma fix rândurile melodice se succed permanent în aceeai ordineformând ,, s t r o f a m e l o d i c ’’ aici rândurile melodice se potînlnui prin procedee mai sus amintite: repetri identice sau variate (melodic iritmic) transpuneri la diferite intervale ; . a.129

Corneliu BogariuMelodia unui ,,zîcli’’ este alctuit curgerea rândurilor melodice; în timpulexecuiei vocale(mai evident – dar i instrumentale) articularea rândurilormelodice poate fi ,,sudat’’ – adic ,,cursiv’’ (fr întrerupere - …pentrurespiraie !) sau cu ,,cezur’’ . Desigur, cezura este necesar pentru respiraie darare i o valoare expresiv ; se întâmpl uneori c în cadrul unui rând melodic sapar cezura (dei fiziologic-respirator) nu ar fi necesar dar frecvent lasfâritul unui singur rând melodic . Alteori se sudeaz dou rânduri melodiceîntr-o singur respiraie – [câteodat( mai ales în cântecele ,,doinite’’ se leagchiar i trei rânduri melodice )] - crora dac i se ataeaz ,,o lrgire’’ - într-ointerpretare adecvat ( cci nu toi ,, solitii’’ pot realiza asta); aa expresivitateaeste atins la maxim-um. Ar mai fi de reinut c cezurile nu cad obligatoriusimetric în strof (d. e.- pot fi AB // BC sau A//BA var caden).Mai spunem c în curgerea melodic a strofei exist cezuri principale i cezurisecundare - ambele au rost ,,expresiv’’ important.Pentru ,,forma muzical’’ un element de care trebuie s se in seam estecadena interioar ( cadena final am amintit-o mai înainte–pag 96) ; ea serefer la sunetele de oprire la cezur . Aceste sunete de regul sunt ,,prelungite’’alteori ,,scurtate’’ ( dup stilul de interpretare – sau mult alungite i încheiate,,subito’’ – în repertoriu din inutul Pdurenilor ), De cele mai multe oricadenele interioare se fac prin ,,subton’’ ( ca un fel de treapta a VII a ) dar i pealte trepte – (I).( d.e. – A 3 // B VII(subton) C ori A VII // B 3 B c ( cadema) . a.)Tipuri de strofStrofele melodice se formeaz din rânduri melodice diferite între ele - nu depuine ori cu repetri. Mai trebuie precizat c refrenul face parte din cântec darnu definitoriu – definitoriu este rândul melodic (propriu zis)130

Curs de folclor muzical1. strofa de tip primar conine un rând melodic expus o singur dat sau reluatde câteva ori : A; A.ref.; A.A. A cIat – o ,,strof’’ – dintr-un singur rând melodicuneori pot s apar elemente auxiliare ce intr în structura formei – Iat ointerjecie final – onomatopeic ce poate fi luat i drept refren2. strofa de tip binar –are dou rânduri melodice diferite3. strofa de tip terrnar cu trei rânduri melodice A;B;C diferite ce pot fi articulateîn chipuri diferite -ABBC sau altfel.4. strofa de tip ptrat – A; B;C; D. – este o structur mai nou – în melodiile destil modern i nou.5 . Strofe melodice cu peste patru rânduri melodice sunt rariti.În formele ample ( mari) se pot altura mai multe m e l o d i i contrastantefiecare cu structura proprie dar care prin alternane regulate dau impresia der o n d o, dar mai ales de s u i t . De exemplu ,,o repriz’’ de(la) dans: linaînvârtita-haegana;sau c o l i n d a t u l - în fapt este o suit de colinde cuintroducere melodic instrumental reluat ca interludiu ( ,,zîcala’’dubii) iardup colindat, dac era cazul, urma un joc sau dou cu melodii de dans.Cunoaterea formei arhitectonice alturi de stpânirea i a altor mijloace deexprimare ne asigur o corect caracterizarea a stilurilor muzical-interpretativedin diferite zone folclorice.Pentru formele libere se ia în calcul originea vocal sau instrumental amelodiei. Pentru piesele vocale ,,improvizatorice’’ ( bocet, doin, chiar balad)131

Corneliu Bogariupe lâng rândurilor melodice se acord un plus de atenie formulelor iniiale –mediane-finale-, episoadelor ,,recto-tono’’ i recitativelor, cadenelor interioare,la ,,cezur’’ i cadenelor finale. La majoritatea formelor libere, -improvizatorice - , în jurul unei melodii de baz se fac repetri identice sauvariate; succesiunea rândurilor melodice este neîngrdit - gruparea lor; strofelepot avea un numr variabil de rânduri melodice - ,,strofe elastice’’– nscute dininegalitate numrului variabil de rânduri melodice ce se constituie in ,,strofmelodic’’Pentru o ,,analiz’’ cât mai riguroas trebuie fcute ,firete, i alte precizri –cum ar fi : genul ( colind, bocet,…);precizri la tema poetic (epic, comicsatiric;…);versificaia (numr de silabe, i alte stri…); despre melodie (profil,intervale); consideraii privitoare la ritm ( tipul de ritm, formule -,,picioare’’,…); forma muzical-arhitectonica,…) ; i consideraii pertinente,adecvate. ca urmare a cunoaterii (i) a calitilor vocale specifice - proprii -privitoare la interpretare.Rând melodic - BRând melodic – C ref(Refren propriu-zisregulat – corespunztorunui rând melodic)Forma A-B-RefStrofa melodic de tip ternar (refrenul se comport ca un rând melodic)132

Curs de folclor muzicalIat o strof melodic de tip ptrat …ABCD / ? B 5(?!)sau ternar în loc de ,,D’’ rândul B transpus la 5 t inferioar i totodatmodificat - variatuorD ~ B 5B133

Corneliu BogariuFolclorul obiceiurilorGeneraliti.Întreaga via a omului ( de la natere - la moarte) este însoit deo b i c e u i r i ample manifestri folclorice, adevrate spectacolepopulare, constituite din cântece, jocuri mimice, - uneori cu mti-,dansuri…Obiceiurile au obârievariat – d. e.: unele au luat natere înprocesul muncii (,,cununa grâului’’); altele îi au originea fie în viaasocial ( ,,nunta’’) , fie în credine magice precretine (,,scaloianul’’) saucretine-religioase mai recente (la înhumarea cretin - ,,verul de jale’’).• Prin o b i c e iînelegem un ansamblu de manifestri folclorice legatefie de date fixe (24-25 decembrie, . a. ) fie de anumite evenimente ( dinviaa individual sau social colectiv) – cu caracter permanent itradiional - ca ,,tradiie’’ ori ,,datin’’.Obiceiul este constituit din mai multe ceremonii organizate idesfurate într-un anumit fel – în episoade - ,,secvene consecutive’’.• R i t – ul este un element al obiceiului format dint-un ,,act’’ ;ceremonialul poate cuprinde mai multeObiceiurile folclorice se grupeaz în:acte ( mai multe rituri). Obiceiuri de peste an, legate de date fixe calendaristic sau de munci(agricole - ,,boul înstruat’’, pstorit - ,,la fcutul caului’’) raportate laanotimpuri (iarna-colindatul, primvara – strigarea peste sat, vara- ,,cununagrâului’’, toamna - ,,claca’’). Acestea se produc regulat-periodic – ciclic. Obiceiuri legate de evenimente importante din viaa omului ( cele dinciclul familial); acestea se desfoar la un anumit prilej ( natere,cstoria, moarte) – nu sunt ,,ciclice’’.134

Curs de folclor muzicalObiceiurile pstreaz vestigii ale unor vechi concepii ( cultul Soarelui,cultul vegetaiei, a fertilitii; credine magice – a cuvântului, a sunetului, afocului,…). Practicarea lor (a obiceiurilor) se face cu rostul deinfluenare a naturii în vederea asigurrii fertilitii pmântului, aprosperitii individului i a tririi fericirii colective – a familiei, înprimul rând.Folclorul obiceiurilor cuprinde o serie de manifestri etnografice iartistice – variate – din domeniile :• literar ( versuri scandate sau cântate – urri, oraii, strigturi,descântece,…poezii)• coregrafic – dansuri i însoite de versuri scandate ori cântate• dramatic- dialoguri, pantomime, jocuri cu travestii , cu mti,…• muzical – piese vocale, instrumentale sau vocal-instrumentale. Forma,coninutul i locul fiecrei piese în manifestrile ceremoniale suntcunoscute de ctre toi membrii colectivitii. Valoarea artistic arepertoriului ne-putând fi îneleas decât în corelaie cu celelalteelemente ale întregului obicei a crui trstur esenial este desfurarea,,scenic’’ – în timp , adesea paralel în mai multe locuri.( de aceea esteabsolut necesar ca cercetarea faptelor de folclor s se fac în ,,echip’’care s cuprind – literai, coregrafi i (etno-)muzicologi – cu o informaresistemic pe domeniul respectiv.Situaia actual a obiceiurilor este inegal – o tendin general dedispariie sau reducere a ariei rspândirii i practicrii lor. Încercrile dea le revigora au dat rezultate foarte bune în unele cazuri. Condiiile noi,surprinztor – oare? – au dus îns i la subierea altora ( d. e. - ,,cluerultransilvnean’’, . a.) sau la exagerarea unor aspecte – supralicitareaaspectului cretin – biblic; mcar s fi rmas ,,cretinismul popular’’….Alte ,,îngrijiri’’ au dus la coruperea lor – contaminri nefericite,poluare,…- deturnarea rosturilor consacrate – nici mcar rostul estetic nu135

Corneliu Bogariuse impune ci doar…cel ,,pecuniar’’ (..la igani i la alii - destuimaneliti…! ).În multe cazuri (i situaii) se observ ciuntirea elementelor poeticomuzicale( scurtri de text, ceea ce duce inevitabil la pierdereaartisticului…( d. e. - ,,aducerea bradului’’ fr …,,cântecul bradului’’ ;. a.).Alteori se intervine ,,puin’’ (?!) asupra textelor ajungându-se -de pildlasubstituirea numelor mitice (precretine) cu…,,Dumnezeu’’ sau… altsfânt. [facultativ – (re-)vedei mitul lui Orfeu i mitul lui Dionisos ]Muzica, în obiceiuri, este de factur arhaic - se realizeaz cumijloace puine dar suple - forme concise cu refrene pregnante …caincantaii; apoi sisteme sonore – scri prepentatonice, pentatonice,frecvente dar i – mai rar - moduri heptatonice diatonice ( ascendente -foarte puine ); sistemele ritmice frecvente – giusto silabic bicron, aksak,vocal acomodat pailor în mers ceremonios, parlando-rubato; celdistributiv – rarisim.N. B. Intonarea netemperat ( ,,inegal’’ – cu sunete ,,false’’), z i c e r e a,, între vorbire i cântare’’ ca i prezena ,,melismelor’’ sunt aspecte propriice definesc stratul (str-)vechi al repertorului. El se menine tot mai greuastzi…dar înc (!) se observ legtura cu muzica popoarelor din spaiulcarpato-balcanic ( vechii traci – grecii – i romanii , i ceilali ,,români’’ –istroromânii ,meglenoromânii, aromânii ; ulterior cu fondul muzical medieval(Antifonarul ,– Grigore cel Mare i Ochtoihul ,– Ioan Damaschin ).136

Curs de folclor muzicalObiceiuri din ciclul calendaristicAcesta cuprinde un sistem de manifestri ce se desfoar pe parcursulunui an; este alctuit din practici ce au loc fie în anumite perioade aleanului fie la date fixe fie legate de ,,activiti’’ agricole.Dintre o b i c e i u r i i alte p r a c t i c i folclorice vom prezenta înprimul rând cele în care ,,muzica’’ este nelipsit.A. Dintre obiceiurile de iarn dm:1. Pirii – ,,a pira’’, pierei, ,, a cucua’’, colindi, i chiar - izolat –,,foromodei’’ (Geoagiu) ; obiceiul poart i alte denumiri : Mo-Ajunul,Ajunul, nealaul,… .a.La obicei particip copii de la vârste foarte mici (3ani) de pân la 14-15ani- biei i fete(mai rar)- organizai oarecum pe grupe de vârste. Uneoricu participarea i a celor foarte mici pe care mamele lor sau fraii lor îiînsoesc – îi poart ,,în brae’’ – aa încât se poate ajunge la o participaretotal Copii se adun ,,la o cas’’- ,,la captul satului’’ - ,,la biseric’’ sau,,la coal’’ dis de-diminea (uneori repetând repertoriul ) apoi pornesc prinsat…fie oprindu-se la fiecare poart, fie intrând în fiecare gospodrie – încurte, în ,,târna’’ (pridvor), ,,la fereastr’’ – susinând (strigând sau cântând)repertoriul adecvat . Pentru urrile adresate gospodarii îi rspltesc cudaruri - fructe, dulciuri tot felul de covrigi i colacii speciali - ,,piri’’-,,colindei’’ - ,,bobonele’’ . a. Cândva aceste daruri se ddeau organizat –copii se adunau în mijlocul satului (biseric, coal, cmin,…) iar aduliiveneau cu ,,scuiu’’ plin de daruri i le distribuiau…

Corneliu Bogariu- P’, noi, copiii…~ Cam câi ani aveai ?- No, - ’p’i mere’m î e zçe ani, … unsp’e’çe ani…; mere’m ccptam mer…~ Numai mere cptai?- Ba, cptam colaçi…da’ erau mai plcue merle…~ i pe drum…strigai…- …Ba, car erau mai mari …strigau…,,D’ î mie-oun pirlu / C-am ovac i-oun vilu / i-o purcic c-oun purcelu /…’’~ Copiii, unde v adunai pentru începerea ,,piratului’’?- Ac’lo, la capetu satului…din jos…î-o luam în susu…- haida-haida…careera mai tare cpta colac cu lumin… care era mai …’naine ; carajune’ mai …’napoi…mai slab…cpta mai mic …pizrlu…Cândajuneam la capetu din jos…pân s adunau copiii mai colindam…~ ,, A pizra’’ când mergeai –dimineaa sau seara?- imiñeaa de Ajun !….>> [(Voia-1984)]2. Colindatul (adulilor). În 24 decembrie – ,,Seara de Ajun’’ – feciorii,brbaii, …mai nou femeile i chiar fetele – ce constituie în ,,cete decolindtori’’ care particip la colindat.S-a scris aa de mult i amnunit despre colindat încât aici doarvom schia obiceiul…Începând din noiembrie – ,,când d s încoleasc grâul’’ se constituiecete - cam la prinderea postului de Crciun. Se tocmesc,,bndai’’(muzicani-instrumentiti – cândva era suficient un ,,fluier’’ ), sepregtesc ,,dubile’’ (pe Valea Mureului : Deva-Ilia-Zam i parial înPdureni ), se aleg funciile – primar, vtaf, cruul (iapa), . a…. i se138

Curs de folclor muzicalîncep ,,repetiiile’’. În seara zilei de 24 decembrie se cere permisiunea dela ,,biru’’ (primarul-liderul comunitii) de a începe c o l i n d a t u l – chiarexist colinda ,,birului’’…Dup care se ,,ia satul la rând –cas cu cas.De la o gazd la alta , pe drum ,, muzîca zîçe… >’’. La fiecaregazd i se cere permisiunea de a colinda…Dac intrarea nu este permisatunci se ,,descolind’’ - >. În cas se zic 2-3 colinde , dup care urmeaz,,druirea’’ - cu urarea darurilor (colac, cârna, uic,…bani,…chiar i...tiulete de cucuruz (Boia-Bârzii). Dac în cas ,, …îi inret…s zîce unjoc o’ dou …mai cu sam dac fata n-o fo’ la joc …’’ .La sfârit - adoua sau a treia zi din darurile adunate se face petrecerea de încheiere -,,pomana dubii’’ cu participarea cetei i a invitaiilor ei.Sigur c desfurarea obiceiului difer întrucâtva de la sat la sat ; aceastdiversitate îi asigur un o distincie proprie i un farmecindividualizat…,,câte bordeie atâtea obiceie ’’ ( !Nu?)Rostul colindatul de-a lungul timpului s-a schimbat sau unele aspecte –funcii – au avut a preponderen; oricum i astzi - în ciuda exagerriiaspectelor religioase i a reîncercrii de a confisca colindatul i colindaacestea nu i-au pierdut funciile mai vechi:• funcia de ferire i combatere a forelor malefice potrivnice vieiinormale a omului – a firii , a mersului naturii - ,, a feririi de ru ’’• funcia de laud , de apreciere pozitiv, de felicitare cu ocazia obineriiunor ,,rezultate bune’’[Temenii propiiere, apotropaic, encomiastic – se refer la funciile alecolindatului la care ,de-a lungul vremurilor , pot fi adugate i altele…]• funcia de ,,vestire’’ a începerii unui nou an.. Aceast funcie i-aschimbat ,,coninutul’’ – vestirea încheierii unui ciclu al muncilor - prinvestirea ,,Naterii lui Cristos’’139

Corneliu Bogariu• funcia ( ante-pre-) marital…Ar prea o ciudenie dar din coninutulunor colinde (texte) asta ar rezulta. i nu-i de mirare. Comunitile umane –aezrile - în strvechime la noi erau mici - 20-80 de locuine . Pentru ,,anu pieri’’ trebuia cunoscut potenialul bio-social al comunitii; ,,vizitarea’’fiecrei locuine viza printre altele cunoaterea ,,tineretului’’ - cu trecerea,,pe sub mân’’ - ,,bgatul în joc’’. Mai cu seam c dup încheiereasrbtorilor de iarn începea fangul - ,, câlegile’’ – perioadaî n c r e d i n r i l o r ( pre-logodn) i a n u n i l o r.• funcia de d i s t r a c i e – se pare c nu poate fi omis dar a reducecolindatul i colinda doar la atât pare o srcie spiritual. Desigur c bunadispoziie trebuie s însoeasc manifestrile de Crciun dar pe de altparte reducerea repertoriului doar la texte religioase în care se prezinttânguitor ,,Naterea Domnului’’ parc nu este întru-totul adecvat…• funcia c r e t i n – r e l i g i o a s . Cu resturi disparate din mitologiagreac , roman i oriental ( Mitra - mit adus de legionarii romani originaridin Orientul Apropiat i Orientul Mijlociu)elemente religioase precretinese regsesc în colinde. Fr îndoial c elemente mitologice autohtone maistau ascunse…i parc nici nu se permite scoaterea lor la lumin (!). Cutoate acestea, cel puin o mitologie popular este aproape evident ( Coman.M.). Prezentarea sfinilor cretini este popular – nu ,,bisericeasc’’ : acetiase poart ca fpturi umane cu preocupri omeneti : Ion – SântIon – vântor,sfântul Nicolae – aprtor de neam (fini-nai); cumprtor : pahar, vig dematerial textil ; .a.- de pild: Dumnezeu este pcurar i se comport caatare ( pzete oile, le vinde, - are suli, topor, fluier i - sigur - un sufletbun cci în final se las înduplecat de… mioare.• funcia s p e c t a c u l a r - ( turistic).- în sensul c se particip fie caspectator ( pentru ,,turiti’’ de sezon) fie ca ,,actor’’ – pe scene din arsau strintate .140

Curs de folclor muzicalO idee ce trebuie reinut este aceea conform creia cuvântul ,,crciun’’înseamn ,,butuc’’(Albania). Pus în legtur cu practica ,, trecerii focului’’peste noaptea cea mai lung ( din apropierea solstiiului de iarn) asiguraprinderea Soarelui -,,Dies Natalis Solis Invicti’’C o l i n d a este o urare indirect - ca un cântec - adresat celordin casa colindat de ctre ceat. Pentru fiecare moment ( intrare, ,,cântat’’,ieire,…traversare) i pentru fiecare persoan ( cu statut propriu – gazd,fecior, fat, btrâni,…) – i situaii individuale (vduve, fecior plecat, vântor,cioban, …) exist colinde anume. De exemplu : pentru slujitorii bisericii sezic ,,cântece religioase’’ ( asimilate colindelor) specifice srbtorii cretinea ,, Naterii Domnului’’ – numite i ele tot colinde (impropriu) - colindesemiculte , cântece de stea (copii) sau colinde culte ( de obicei coruri).N.B. Astzi termenul de „colind” s-a lrgit. Fie din netiin, fie din confuzie, fie din altemotive... – s le zicem comerciale (!?) – aproape toate productele muzicale ale iernii suntnumite , de-a valma, colinde. Atributele muzicale definitorii ale colindelor tradiionale (alecetei de feciori) se regsesc doar parial i neesenial în cântecele de stea (Steaua sus rsare),cântecele bisericeti la Naterea Domnului (Hristos se nate; mrii-l!), cântecele (corale)culte pentru srbtoarea Naterii (Praznic luminos –Tim. Popovici), cântecele culte strinepentru srbtorirea Naterii lui Cristos. i alte cântece de ..atmosfer: Noapte sfânt. - Fr. .X.Gruber; Jingle bells – J. L Piertont chiar... Sanie cu zurgli... La care se adaug pluguorul,sorcova, .a.Pentru colinde sunt caracteristice refrenele – cu diferite texte: ,, Floriledalbe’’ ( sau variante – ,,Florile-s dalbe de mr’’,…); ,,Linu-i lin’’ ( cuvariante - ,,Linu-i lin i ruj mlin’’) ; ,,Faciori-rouri’’ ; sau alteleciudate – eufonice (?!) - ,,ler, mior, verde’’ ori ,, Dai Domnului, Doamne’’ – cenu este neaparat religios …- ,,aiomule, oam’’ - cu funcia ,,marital’’ ( Bihor).De asemenea, ni se pareinteresant de observat c originea refrenului ,,Leru-i ler’’ ar fi în,,Aleluiah , Domine’’ dup Al. Rosetti ; dar cu obâria autohton -,,natural’’, - din ,,oile lui’’ - ,, oilelui’’ + rotacism – ar da ,, oiler ler’’ – (oi)141

Corneliu Bogariuleru-i ler – etimologie propus de Ion Popescu-Sireteanu , - lumeaacademic nu prea e de acord…Mai notm c în Transilvania, balada ,,Mioria’’ circul dreptcolinda ciobanului.Dar nu numai balade au trecut în categoria colindei ci i alte speciiliterare – ,,cântece epice’’ sau altele…3. Cu steaua . Copiii pân la 13-14 ani se organizeaz i ei în cete -,,steuai’’ ; pregtesc o stea (uneori cu posibilitatea rotirii acesteia) pe careo decoreaz cu imagini religioase sau cu ,,corpuri cereti’’ (Soare, Lun,stele, comete). Pe înseratul zilei de 24 decembrie pornesc la rând prin satcu..-(colindatul ?) - cu steaua ! Repertoriul provine din/prin coal saubiseric - s nu uitm c ,,învtor’’ prin multe sate era chiar ,,popa’’(preotul sau ,,dasclul’’) . De aceea cântrile ,,stelei’’ sunt cu totul alteledecât ale cetei de feciori-colindtori. i, desigur, acestea au un pronunatcaracter religios. În felul acesta acolo unde ceata de feciori a pierdut dinrepertoriu propriu-specific s-a continuat cu piese pe care le-a vehiculatcând ,,feciorii’’ erau copii (Steaua sus rsare, Trei pstori, . a.). Dac adoua jumtate a secolului XIX lea cântrile de Crciun care au proliferatau fost cântecele de stea, în perioada interbelic sau rspândit - tot princoli (licee) i biseric (coruri) alte cântri - ,,colinde religioase’’. Maiapropiat de zilele noastre prin alte culte religioase – secte – au început sapar o sumedenie de ,,cântri la Naterea Domnului’’ . Mijloacele tehniceadecvate ajungeau mai întâi la ,,sectani’’ …încât aceste cântri se potauzi in locurile cele mai aglomerate - . Nu întâmpltor… i, ca situaia142

Curs de folclor muzicalrepertoriului general, de Crciun - s fie complet mai observm i prezenaunor cântece (religioase sau nereligioase!) din repertoriu strin - susinute înlimba român… ( Cui servete ?- la ce ?).Am fcut aceast ,,lrgire’’ la steuai deoarece ei sunt primii expuiprelurii acestor cântri neromâneti fie prin obligativitate ( colar saufamilial-de cult) fie din labilitate ( slaba rezisten la ,,tentaii’’) fie dinignoran – necunoaterea adevratelor valori autohtone.Revenind la ,,copii’’ acetia formau i ,,bâtaii’’ – copii ,,mai mriori’’.Cam între 15-16 ani era ,,o pauz vocal’’.> ( Voia 1984, Caiet 1)4. Pluguorul – obicei cu substrat agrar. În judeul nostru ca i în mareparte din Ardeal s-a practicat sub îndrumarea dasclilor. Elemente dintextul pluguorului în schimb se regsesc în ,,urarea colacului’’. Laturamuzical a ,,Pluguorului’’ prezint interes doar ca instrumente – buhai,bici, talang (clopot). Textul declamat este întrerupt periodic de ,,refrene’’de tipul ,,Ia mai mânai, mi !- Hi,hi! ’’ ce pregtesc intervenia,,instrumental’’ – care dei nu are nici ,,melodie’’ nici ,,ritm organizat’’- aretotui o sonoritate inconfundabil.5. Sânvsâi - cândva practicat frecvent în noaptea de An Nou … ca un,,revelion’’ - astzi doar sporadic, ca un divertisment ,,distractiv’’. La o casse adun mai muli tineri; pentru moment feciorii ies afar iar fetele în143

Corneliu Bogariucamer, pe o mas aeaz ,ascuns, sub farfurii diferite obiecte ce poartsemnificaie - ,,sare’’- bogie, ,,crbune-tciune’’- urâenie ,, bnu’’- avere,,,piaptn’’ – floenie, ,,oglind’’- frumusee, …; bieii sunt chemai idescoper fiecare prin ,,întâmplare-noroc’’ obiectul i… calitatea esenial a,,fetei’’ lui. Lucrurile se reiau pentru fete…Oricum pe lâng o latur de,,previziune’’ i una distractiv, latura muzical se limiteaz la ,,dansuri’’ce se însereaz în decursul desfurrii obiceiului - ne existând unrepertoriu propriu.6. Învergelatul, înverigatul – asemntor întrucâtva sânvsâiului …Perechile -,,biat-fat’’ sunt scoase de ctre o femeie ,,tiutoare’’ cu o v e r g e a ,dintr-un vas în care sunt ,,individualizate’’ câteva v e r i g i aparintoareparticipanilor. Cândva se zicea i un anume cântec – la noi în jude puinepersoane vârstnice (1984) îi mai aminteau vag practicarea,,înverigatului’’…nu îns i cântecul - ,,parc se descânta oarecum…’’.Totuidm un astfel de cântec (dup Tr. Mârza- Huedin)- probabil , c iniial avea rostul de a luda…gospodarul.7. Sorcova. Obicei puin practicat la noi. Sub influena colii, la sate s-aintrodus în practica copiilor(6,7 – 12,13 ani) grupai câte 2-3. Textul ureazstare de bine pentru cei sorcovii. Copiii, pe alocuri, au o ,,sorcov’’confecionat floral. Melodia simpl - tip bicordie sau bitonie, are o ritmicspecific copiilor- grupe de optimi combinate destul de rar cu ptrimi.8. Cerbul - obicei strvechi, de prosperitate, de bunstare. Cerbul - mreie,for i frumusee – dar i strictor (iarna distruge ramurile tinere ale144

Curs de folclor muzicalpomilor- ,,rupse vi de mldi / i le lu-n dalbe cornie’’) este maiobservabil de ctre locuitorii de la sat decât fiorosul leu ,(neîntâlnit la noi)sau vicleanul lup ori brutalul urs – i acetia se regsesc în ,,practicifolclorice’’. C e r b u l se practic în perioada de dup Crciun. În araHaegului are o desfurare impresionant : ,,ceata cerbului’’ - personaje ceînsoesc cerbul –vântorul, blojul , fluieraul ( muzicantul) –fiecare au,,partitura’’ lor .Intrat în gospodrie ( Cârneti) ,,cerbul are 7 jocuri defcut’’. Melodiile sunt în parte anume a ,,cerbului’’ - în bun parte s-auschimbat.În localitatea Voia (Bala) exist i un cântec anume…

Corneliu Bogariu10. Semnatul; Chiraleisa-uraleisa. Sunt obiceiuri înrudite i oarecumasemntoare…Sunt practicate de ctre copii între 5 i 13 ani. ,,Kiraleisa’’-probabil din ,,Kyrie eleison’’ mi practicat, în nordul rii. ,,Semnatul’’ – s-a practicat tot mai puin în judeul nostru. În unele localiti chiar gazdapunea boabe în vase iar cu lumânarea de la ,,popa cu crucea’’ încerca sprevad ,,rodnicia’’ în anul respectiv- dac se prindeau multe semine delumânarea de curând stins. - copiii au ,,striiuci’’ cu boabe (grâu, secar,orz, ovz,…,,cucuruz - nu prea…’’-?!-); aceste semine le arunc în curi,în case - înaintea gazdei – rostind versuri de prosperitate (ca la sorcov):…,, S ploaie,/ s ning / De a(?) (ghea ! ) nu fac / Grâu s creasc /Frumos s rodeasc /…’’11. Craii, - Irozii , Vicleim-ul; Nu sunt obiceiuri folclorice ci ,,teatrureligios’’ popular, desigur, de origine nefolcloric (cel puin semicult ) ccicândva era jucat de ,,slujitorii bisericii’’ ( preoi, dascli - în biserici) apoi…preluat de popor …prin mijlocirea colii. ( De altfel i astzi-2006- totprin coal, dar … cu copiii.) Partea muzical conine cântece de stea sauasemenea acestora, ,,colinde(?)-cântece’’ bisericeti ca text i melodie. ( vezi-V.Molode – ,,Cântecele irozilor i cântece de stea’’)N. B. Fr îndoial mai sunt i alte obiceiuri sau practici folclorice ce semanifest în perioada srbtorilor de iarn . Am prezentat aici doar aceleace se disting clar în judeul nostru i sunt însoite de parte muzicalspecific. Pe celelalte doar le amintim: indreiul - zîua lupului, godinetele lchiop, Nicula, Ignat cu povestea lui, jupânul, practici de previziune –numratul parilor, . a. – …obiceiul clueresc ( Romos ).În alte pri ale rii desigur c mai sunt i alteobiceiuri…,,importante’’ – mai cu seam în Moldova : Pluguorul adulilor,capr, urs, malanca-mascaii, teatru nereligios …146

Curs de folclor muzicalB. Obiceiuri de primvar i var. În general manifestrile folcloricedin aceast perioad sunt legate de specificul muncilor de la ar –cultivarea pmântului i creterea animalelor. De aceea el nu sunt strictlegate de o anumit dat ci ,,…în preajma…’’ mai ales c starea vremiila aceiai dat difer de la es - la munte . Unele dintre practici au maipuin legtur cu m u n c i l e agricole ci vizeaz viaa social proprie –ca individ i în relaie cu obtea. – (popelnicul, Strigarea peste sat, . a. ).În cele mai multe se regsesc resturi de ritualuri strvechi – începereanului la 1 Martie (!), reînvierea naturii, …Astzi, de multe ori, obiceiurile de primvar i var se transform înadevrate petreceri populare – spectacole cu muzic i jocuri. Se regsescfrecvent melodii cu sens ritualic ce se execut în momente importante –semnificative - ale obiceiurilor respective.1. Popelnicul – Dumbravnicul ; homanul,- practicat de fete de 10-14 ani.Primvara, devreme, fete i biei merg la margine de pdure i caut oanume plant – popelnic (dumbravnic) pe care o scot cu rdcin (lsândsare în locul respectiv) în acest timp unii confecioneaz unelte agricole -,,rsteie’’ i diferite ,,cozi’’ gsindu-i i de joac – alearg, cânt,,danseaz’ - uneori când sunt însoii de aduli în preajma unui foc. Laîntoarcerea acas planta se fierbe; apoi cu zeama respectiv ( un fel de,,ceai’’ !) se spal pe pr…Rostul este acela de a grbi creterea prului,de a-l întri i a-l… ,,dezinfecta- dezinsecta’’ (Dup o ,,iarn’’ s-ar puteas fie nevoie…). Obiceiul s-a practicat pân ctre zilele noastre… (1950).Melodia este specific i se întâlnete pe o întindere mare.147

Corneliu Bogariu2. Lzrelul ( lzria, lzrica, lazrul) – ca denumire poate avea legtur cadat calendaristic variabil a ,, Sâmbtei lui Lazr’’(cu o sptmânînainte de Pati…,,Sâmbta Floriilor’’). Probabil cândva practicat i lanoi…[ ( cursul inferior al Streiului)- ,,..numa’ srhoii …srntocii lsaufetle s fac… .’’(inf. 1980)].Fete tinerele pân la vremea mritiului (cândva la 14 ani); merg dincas în cas, uneori însoite de femei - ,,tiutoare’’ ( chiar mamele lor).;fetele cânt , chiuiesc i joac dup o anume melodie consacrat:participantele sunt îmbrcate în alb îi aleg o ,,mireas’’ , iar pe cap , înpr, poart o panglic roie. La sfâritul ,,evoluiei’’ primesc daruri dinpartea gazdei. Multe elemente ale obiceiului amintesc de colindatulfeciorilor – Nu putem exclude ideea conform creia ,,lzrelul’’ – practicatîn lunile de primvar , la date variabile, dup caz – ar putea fi consideratomologul ,,colindatului ’’ din iarn. Acolo unde se mai practic obiceiuleste doar o ocazie de u r a r e i de d i s t r a c i e pierzându-i rostuliniial – acela de ,,rodire’’ ( – fetele… cu panglic roie -..înflorite’’ sinflueneze natura – s înfloreasc…)3. Dodoloaia – papalunga, paparuda. Este o practic – obicei ritualic agrar încare a p a este elementul central i este solicitat prin invocarea ploii –condiie hotrâtoare pentru dezvoltarea plantelor.Un tinerel – (biat ,fat – rar, femeie) se îmbrac în haine depreciate(sfârtecate) i este împodobit de la brâu în jos cu frunze i rmurele; pecap are o coroan de verdea; astfel aranjat - paparuda – însoit de unalai cam de aceiai vârst merge prin sat iar însoitorii cânt vocal148

Curs de folclor muzical( uneori acompaniai instrumental – fluier, cândva-cimpoi) sau bat din palme,,ritmizat’’; gospodarii ud paparuda - i pe însoitori – ce srind, la rândulei stropete pe cei din jur cu ap de pe verdea, strigând: ,, / Paparud,rud / apele s vin / ploile s ude /..’’Momentele importante ale ceremonialului sunt stropitul cu ap, jocul cucântec i textul scandat prin care se cere ploaie.Obiceiul s-a practicat pe alocuri i în judeul Hunedoara pân sprezilele noastre…( apud – E. Comieli N. Lungu).4. Scaloianul (caloian, Ene, Mumulia ploii, momâia, ududoi…). Se pare ceste o practic cu obârie strveche.Se modeleaz o ppu din pmânt -,,hum’’,argil - i esteînmormântat dup ritualul strvechi…chiar bocit; este dezgropataruncat în / lâng ap cu scopul de a supra (prin dezgropare-aruncare)divinitatea care vatrimite fulgere-trznete ( ca pedeaps !? – ciudat ?!) iîn cele din urm grindin apoi ploaie…abundent…Desigur, obiceiul îlfaceau odinioar, copiii – se presupune c ,,miroas a cult strvechi’’( Cantemir - D M)Not: Dei nu l-am semnalat în jude, dat fiind vechimea sa, am considerat c estebine de tiut ceva despre el mai cu seam c însi biserica ortodox are un ritualprin care se ,,cere ploaie’’. Este de presupus c avea o arie larg de practicare…i5. Toconelele. Se practicau cu scopul aducerii cldurii –dup ,,babe’’. ( 9martie). Legat de ,,Pati’’- miercurea din sptmâna patilor - i-a pierdut,,data fix’’ i rostul iniial – de invocare a cldurii …149

Corneliu BogariuDesigur, aa cum sugereaz textul - ,,cântarea’’ este însoit probabil de,,toac’’.6. Drgaica – ( Sânzienele) - 24 iunie.• Fete între 14-19 ani îmbrcate în alb, la gât cu coliere i salbe, flori desânziene i chiar piese proprii copiilor, trec prin localitate cântând idansând ; o desemneaz pe cea mai reprezentativ (harnic, vrednic -frumoas) i o duc cu alai în lanul de grâu ce este aproape ,,copt’’ ,împodobind-o i dându-i ,,cheile hambarelor’’; ea poart la brâu ,,sabie’’ i,,fluier’’ - îi numete un partener - ,,Drgan’’ – o fat ,,travesti’’. Alaiul arei un ,,steag’’ iar în vârf un mnunchi de usturoi, pelin, spice de grâu ialte cereale…Obiceiul a fost semnalat în partea estic a Europei- (Polonia, Ucraina,Bulgaria i bineîneles la români - mai mult în Muntenia i în Moldova ; înArdeal, elemente asemntoare sunt ,,practicate’’ la Ispas (Înlarea Domului)Muzical – se disting dou pri: cântecul drgicilor (specific) i hora(joc) drgicilor - din repertoriul local.Not .S â n z i a n a îi are originea în (Sancta) Diana – zeia vântorii la romani. Practiciasemntoare apar ca ,,resturi disparate’’ ce i-ar putea gsi locul în legtur cuobiceiul…7. Hulitul – Este un obicei strvechi prin care copii i tinerii îi manifest,,vocal’’ bucuria sosirii primverii. În nordul Gorjului s-a practicat intens.150

Curs de folclor muzicalPractic ,,cântatul’’ se realizeaz prin emiterea vocal a unor sunete înmod aproape natural – acustic; ,,gâtul’’ ca un tub – o coloan de aer cevibreaz producând sunete; rezultatul ( cântecul) este un ,,hulit - cu lovituride glot.Prin ,,vile Jiurilor’’ se auzea frecvent ,, Chiui de rsun valea, / Ieimândro i ine-mi calea / Barem calea jumtate / ….’’8. Lioara – Un obicei întâlnit în Bihor.(Tr. Mârza). La noi în jude nu afost consemnat …Dar în câteva colinde apare refrenul - ,,Lilioar,Lilioar’’- ceea ce ne poate îndrepti s presupunem c …,probabil,cândva s-a practicat ceva asemntor cci în ambele cazuri ,,Lilioara’ ’i,,Lioara’’ sunt…fete. Obiceiul este desul de întins – i reclamceremoniosul. Fete – adolescentine (10-14 ani ) îi aleg ,,modele’’ dinfetele mai mari (adolescente – uneori i dintre tinere neveste, participantei ele la ,,obicei’’). Cele dou grupuri de fete se apropie cântând,,responsorial’’ textul potrivit ; perechile ( ca un fel de ,,surori’’- ,,surate’’)se prind de mâini formând un ir ce se deplaseaz prin locurile cele maiimportante ale localitii - vatra satului, biseric, cimitir (!) i printr-o ,,poart’’ împodobit – feleag sau un pod . Plimbatul se face în ,,mersceremonios’’ iar melodia este adecvat … în ritmul vocal al pailor înmers ceremonios. Din cauza structurrii (4+5) ,,interpreii exterioriobiceiului’’ au tendina de a ,,simetriza’’ (!) ritmica (4+4). Iat:24151

Corneliu Bogariu4+(4+1) / [ + ](2+2)+(4+1) / silabe2 / ? (2 / 4 -!?)9. Cununa grâului. La sfâritul seceriului la o gazd, tiutoarele împletesco c u n u n (prin cretinare a devenit - ,,cruce’’) din cele mai frumoasespice i ea va fi purtat de fete (rar –biei); în sat i la casa gospodaruluicununa este udat (stropit) apoi se înconjoar de trei ori masa; în cele dinurm gazda aeaz cununa la…loc de cinste. Pe traseu, de la hold lagospodari, secertorii pesc ceremonios pe un anume cântec:Pentru judeul nostru curiozitatea este aceea c nu în terenurile joase –lunci - s-a pstrat cântecul ci în zona muntoas - Munii Metaliferi (Voia-Hrgani) – probabil c ,,moii’’ coborau la secerat în luncile Streiului iMureului…10. Clueriul – cândva practicat la 24 Iunie apoi în perioada srbtorilorde iarn - i ca ,,obicei clueresc’’ – cluerul a rmas doar ca dans(spectaculos!) de grup. Trebuie menionat c unii ,,folcloriti’’ îl consider,nu fr temei, altceva decât cluul (oltenesc). Cluerul (transilvnean),dup acetia, se pare c are sursa în ,,dansul de salon’’ alromânilor…preluat de popor. Dar recuzita este asemenea cu a cluuluioltenesc – nelipsit fiind ,,bâta’’ i ,,steagul’’ – chiar figurile i poanteledansului au elemente comune – sugerarea ,,mersului’’ ( pas, trap, galop)cluul are iueal – cluerul – dificultate; .a. – ceat, vtaf, …. Sunt dou152

Curs de folclor muzicalpri muzical – dansante în ,, c l u e r ’’: Jocul cluarului i,,romanul’’ – în ultimul timp tot mai puin…Melodia de baz pentru c l u e r în judeul Hunedoara ( i nu numai –în Transilvania) este cunoscut i sub numele de ,,Banul Mrcine’’De regul se cânt instrumental – vioar, fluier, sau acordeon i chiarclarinet (,, clñet’’) ori torogoat. Exista, pe alocuri, i un text…(probabilacolo unde lipseau ,,bndai’’- muzicani…)Desigur acest text era doar ca ,,suport’’ pentru melodie. Text propriu-ziserau strigturile de ,,comand’’. [ N. B. ( pronunie local – clueriu’ ) ]11. Alte obiceiuri – neînsoite obligatoriu de ,,cântec’’ le-am artat anterior- reamintim : Alimori-Moroleuca-Strigarea peste sat, Boul înstruat, Frai decruce, . a. – desigur unele ,,cântri’’ s-au pierdut dei s-au semnalat ca,,prezen’’ dar n-au fost consemnate în scriere muzical…eztoarea. Cândva, pân nu demult – în serile i nopile lungi de toamn(dup încheiatul lucrrilor ce in de agricultur) i pân la desprimvrat(când se reiau muncile) la sate, tineretul – i nu numai- organiza eztori.Invitaii se grupau dup vârst i importan – femeile trecute de tineree ifetiele erau mai mrginae – în prim plan erau fetele cele mari i153

Corneliu Bogariufeciorii… Nu lipseau cstoriii … mai tineri. Dei nu avea o desfurarestrict; coninutul era variat îi asigura …disciplina individual i ordinea -se tia c vine i momentul interesant ( de interes) pentru fiecare cciconinutul era diversificat : momente distractive ( întâmplri, glume, cântece,cuvinte de duh…) momentul ,,culinar’’( ,,mâncric’’ i ,,buturic’’) apoidans cu strigturi – chiuituri i muzic ( ,,…era unu ’ o’ doi cu fluiera…da’ jucau pân-i lua dracu…’’) i jocuri de cri sau altele …pân târziuîn noapte .În eztoare partea feminin urmrea fie formarea viitoarelor logodnefie ,, schimb de experien’’ între cele mai tiutoare i cele mai proasptcstorite, - sau altele asemenea. La un moment dat se fceau i eztoriliterare… – bune i acelea.Claca. Are funcie utilitar – de întrajutorare pentru persoane individualece trebuie ajutate sau alte situaii. Munca este principalul aspect al clcii.Desigur c pe parcurs sunt momente de divertisment iar la sfârit, dreptmulumire, o scurt gustare stropit cu uic i poate - joc.Claca de tors este mai ,,intim’’ , desfurându-se în cas ; din acestmotiv ea se aseamn oarecum cu eztoarea. Exist i un anume cântecadresat ,,gazdei’’ la claca de tors154

Curs de folclor muzicalRepertoriul pstorescLegat de oierit – o adevrat industrie cu o tehnologie ce în principiua rmas aceeai de-a lungul vremurilor, fr schimbri eseniale – repertoriuleste unitar, cântarea instrumental având cam aceleai rosturi în pcurrit-,, melodii-semnale’’(vocal-onomatopeic,uierat, fluierat-cu gura sau instrument.• pstorii au avut un rol important în crearea instrumentelor specifice –fluier, caval, cimpoi,...• ei au contribuit la rspândirea culturii populare prin transhuman .• În general, este asemntor ( ca i coninut), cu specific propriu – zonal,intonaional. ( Apuseni, Moldova, Dobrogea, Maramure,…).; repertoriucuprinde semnale pstoreti ( ,,porneala oilor’’), ,, la fcutul caului’’ ( danscu desfurare nespectaculoas dar cu durat lung… (?!),- ,,la msuratuloilor’’ - . a. Repertoriu cuprinde i cântece specifice : ciobneasca, jieneasca,…, doine (instrumentale), balade ( Mioria – azi, în Ardeal (i Hunedoara)circul drept colinda ciobanului ; poemul muzical (muzic programatic) –,,Când ciobanul i-a pierdut oile’’, ,,Povestea lui Tânjal, ’’ i diverse piese,,utilitare’’ .instrument însoitor – fluier155

Corneliu BogariuFolclorul vârstelor i al obiceiurilorvieii de familieA. Folclorul copiilorCele mai vechi atestri privitoare la manifestri ce in de folclorul copiilor,pentru noi, românii, le avem de la Anton Maria del Chiaro – secretar aldomnitorului Constantin Brâncoveanu - dup 1700. E scrie în > - ,, S nu se par de prisoscercettorului c voi descrie jocurile copilreti / ale copiilor- nn)din Valachia… mingea, titirezul, scrânciobul, de-a caii, de-a babaoarba,…’’.Autorul remarc asemnarea acestora cu jocurile copiilor italieni,mrturie indubitabil a originii latine a acestor… locuitori -( români) :,,cititorul va vedea în ele dovada c ei (valachii) sunt urmaii vechilorcoloniti lsai de Traian, dup cucerirea Daciei’’. El constat existena ia altor jocuri, dându-le origine.. turc ; în realitate acelea erau ecouri aleunor vechi culturi locale sau creaii recente de-ale copiilor români.Folclorul copiilor a luat natere la o vârst când jocul constituiepunctul central al activitii fiind modul specific de exprimare imanifestare a celor mici. [ ,,…înelepciunea i dragostea copiilor estejocul,…( L. Blaga) ].Prin vers, cântec i micare (joc) copilul ia contact cu mediulînconjurtor – îl cunoate, i-l apropie i încearc s-l stpâneasc .Bogat i variat în coninut i form, folclorul copiilor ofer posibilitatea dea ptrunde în trecutul îndeprtat al omenirii - …în perioada ,,copilrieiomenirii’’ – deoarece pstreaz elemente ale unor culturi strvechi –obiceiuri, credine arhaice, dar i cunoaterea capacitii de creaie, detransformare i de motenire a tradiiei.156

Curs de folclor muzicalPrivitor la originea folclorului copiilor se poate afirma ( i demonstra )c are un caracter eterogen; productele pot fi proprii, populare dar i dincreaia cult ( româneasc - sau strin) – mai vechi sau m noi.De la o vârst fraged, copiii produc sunete ( ,,vocal’’ sau ,,instrumental’’–obiecte, jucrii) – pe care le organizeaz dup diferite criterii; oricum –rostul sau funcia acelor ,,sonoriti’’ emise sau produse poart un mesaj(,, o vrere’’) devenind ulterior – ,prin ,,perfecionare’’ – m u z i c .Ca mod de manifestare, folclorul copiilor este cântat, scandat, povestit,,,dialogat’’, gesticulat sau mimat. Toate acestea au devenit în timp, printalent i genialitate, mai ,,expresive’’( arte – arta cântatului, arta,,povestitului’’ ,- proz, poezie - arta teatral, arta coregrafic, pantomima. Lafel i ,,arta plastic’’.Ca mod de realizare artistic distingem producii literare ( ne-versificatesau versificate) i jocuri propriu-zise ( micare ,,ordonat’’ de muzic ) .Pentru îmbogirea expresiei sonore copiii folosesc ,,instrumente’’rudimentare pe care i le confecioneaz singuri ( cei ,,mari’’ pentru cei,,mici’’)- • instrumente ,,aerofone’’ - fluierici, (z-)drâmboaie, tutoaie,.. • pseudoinstrumente: ,,tulpini’’(ceap, salcie,), - ancii; capsul de ghind,…,pieaptnul,…În funcie de t e m a t i c i m o d de realizare productele celormici se pot clasifica în :1.Versuri i cântece adresate naturii ( lun noua, Soare, ploaie, nori,…),vieuitoarelor (melc, greiera, albin, broasc, coco,...) , plantelor…2.Cântece legate de aciune : de joc, de leagn(ca joac), numrtori,….3.Jocuri propriu-zise – legate de evenimente din viaa omului (preluate i/sau imitate).157

Corneliu Bogariu4. Cântece i versuri legate de date calendaristice ( uneori împrumutate dela aduli) – piri, sorcova, pluguorul(-copiii; adulii - cu…plugul), cântecede stea, ,,colinde’’ adecvate …5. Diverse – versuri de porecle, pcleli, întrebri, …., ,,frmântri de limb’’,vorbire psreasc,…Prin cântec i joc, în naivitatea (inocena) lui copilul crede c poateinfluena forele naturii : Soarele s ias din nori; melcul s…scoat,,coarne’’,; s. a.În versuri bine msurate ( scandate) copii deformeaz cuvinte sauinventeaz cuvinte noi, inexistente în vorbirea obinuit : ulcior – burcior;ppdie-die, .a.Ritmica - Aa cum am mai artat , versurile copiilor au un numr variabilde silabe (2-12) bazate pe seria de dou optimi - uneori o silab înlocuircu ,,pauz’’uneori în combinaii:Aa cum s-a vzut anterior (ritmul copiilor) pot s apar ,,subdiviziuni’’sau chiar divizri excepionale-triolete sau mai complicate:• . a. ( vezi –ritmul copiilor )158

Curs de folclor muzicalMelodica – Cântecele copiilor au material sonor redus – apropiat vorbirii( parlato), - scrie muzicale cu note puine - melodii simple, silabice,evoluând pe trepte apropiate ( 2 d , 3 m) - rar salturi de 4 t p mai rar8 ava sau 5 t . O ,,dezvoltare’’ a ,,scrii sonore’’ poate s arate astfel:De altfel pentru depistarea ,,strii vocale’’ i pentru dezvoltarea calitilorvocale ordinea de exersare se face respectând ,,ordinea dezvoltriimelodice a scrielor’’.Sau, schematizând - ,,ordinea apariiei notelor în dezvoltarea melodic acântecelor’’Iat i …,,cântecèle’’ de-ale copiilor.Forma arhitectonic. Spre deosebire de cânteculadulilor ,, forma’’productelor muzicale ale copiilor ne este dat de ,,rândul melodic’’ ( i159

Corneliu Bogariufragmentarea lui sau ,,picioare’’) ci de m o t i v ce are o durat constant –seriile de -imi [note/(cu)/pauze] ,,grupate câte dou’’ dar ce pot avea,,structuri evoluate’’sau chiar anacruza ( vezi, ante : coco, bengo…..)Cântecul de leagnParticularitatea limbajului muzical vocal de a fi supus unei evoluii mailente decât limbajul verbal cât i de a se putea manifesta independent deacesta – doar prin fredonare sau diferite silabe lipsite de îneles ,,noional’’,repetate uniform , i-a creat , în decursul timpului, o existen diferit decea a textului.Întâlnim în cântecele de leagn sunete de structur premuzical ( sunete,,optite’’, ,,alunecri’’- glissando-uri, . a.) a cror execuie nu estecontientizat ca ,,muzic’’ iar emiterea lor este cu totul neîngrditintonaional - liber (spontan ) ce printr-un contur oscilant urmresc fidelinflexiunile - ,,modulrile’’- afective ale vorbirii; i de asemenea seconstat lipsa unui sunet ,,central’’, polarizator – ca în cazul scrielorprepentatoniceÎn cântecul de leagn se manifest tendina preferenial pentruformarea unor intervale de 3 m descendent ( , rar ascendent [ 3 m()] –în ,,încheiere’’, 3 M(); 4 t p() –dar în final (); Mai puin 5 ta p – doar lasfârit de rând melodic.Sistemele sonore. [,,scrie’’( cu sunete-note puine), scri, moduri, -,,game’’].Structurile sonore sunt de la cele premodale pân cele pentatonicepentacordicei moduri hepta/octo - cordice. De regul scrile sunt diatonice160

Curs de folclor muzical- uneori trepte modificate apar în cadena final – dup specificul zonei,acolo unde este cazul. D. e. - la noi, uneori – cadena frigic ( tr II) - maiales în melodii ,,împrumutate’’ din alte specii ( cântec).Iat câteva structuri sonore – scrie i scri – desprinse din repertoriul…de leagn:Forma arhitectonic.În decursul evoluiei milenare s-a putut ca de la oform incipient a unui prim sistem - ce putea semnifica chiar perioadapremuzical (,,incipient’’ social) - aflat la grania dintre limbajul vorbit icel muzical –s se închege cu timpul în o serie de sisteme ale formei dince în ce mai dezvoltate…pân spre cântece cu o linie melodic ampl icomplex – de la sisteme primare ce corespund unor situaii psihofizice - încare se evideniaz celulele sistemului parlato ,,melopeizat’’(,,tânguitor’’) –,,ca un gungurit’’- ce se amplific (-evolueaz-) la 3-4 ,,rânduri melodice’’diferite. Acest ,,murmurat’’- cu un ,,ambitus’’ restrâns la 2 d M, 3 m, 3 M,4 t p, ce se lrgete ctre…8 av i( 9 n ).. Acestea sunt fapte – aspecte, evidene - ale creaiei artistice iconcepiei practicantelor cântecului de leagn.. de-a lungul timpuluiÎn realizrile muzicale strvechi se regsesc sisteme de ,, versificaie’’ –de articulare silabic pe 4 silabe; în structura sistemelor mai evoluate – peemistih se suprapun perfect 4s [+ 4s = 8s.( versul octosilabic)]Celula muzical reprezint embrionul formei cântecului de leagn darîntr-o manier de existen aproape total diferit de celelalte categoriifolclorice(muzicale) . Ea (celula) se caracterizeaz prin corespondenorganic cu celula bisilabic a textului sau mai bine zis a pulsaiei161

Corneliu Bogariupsihofiziologice implicat în activitatea de adormire a copilului –,,legnarea’’; astfel, ne apare strict determinat i dependent de aciunea,,a d o r m i r i i ’’ - corespunde impulsului primar vital - ,,oscilant’’ -,,pendulant’’ – ,,du-te – vino’’ . Celula muzical bisilabic se situeaz labaza caracterului m e l o p e i c – iar în cântecul de leagn este evideniatîn stadiile de evoluie a lui; este prezent oriunde pe parcursul cânteculuide leagn – ( ca onomatopee sau formule de adormire – ,,na-ni, na-ni’’ ,,,abu’’ - ,,s, s, …’’, . a.Celulele ascendente din cuprinsul cântecului, în etapele evoluate aleacestuia, arat o schimbare a funcionalitii celor dou sunete dincomponena celulei primare; asistm la o transformare a structurii melodieicântecului de leagn, din structur celular ( de 2 silabe) într-o structurmotivic - devenit fundamental în cântecul evoluat. Cam în felulurmtor:• cadena final tipic se realizeaz printr-un motiv special - ,, motivulfinalei repetate’’ – uneori cu / prin subton.• privitor la form se relev existena unui sistem general oarecum labilce reprezint modalitatea de exprimare liber a diferitelor pri în execuiacântecului de leagn în momentul îndepliniri funciilor sale principale: deadormire, de linitire, de proiectare a viitorului…pruncului,…Cântecul deleagn având o form axat pe 4 rânduri melodice coninând 2 propoziiimuzicale de structur celular, împrumut celulele sau le repet – uneori,în caden, - modificându-le ( variaii)162

Curs de folclor muzicalRitmica deine un rol decisiv în cântecul de leagn; ritmul pare ca un,,impuls primar’’ determinat de necesitatea adormirii copilului într-oambian de dragoste, de ocrotire i de speran…• în cântecul de leagn valoarea duratei ,,timpului’’ se poate reprezentaprin . sau - firesc, în combinaii de natur iambic - - sau trohaic - - . Existena ,,timpului ritmic primar’’ ne atest i faptul c în cântecul deleagn metrica, ritmul i sunetul muzical se suprapun perfect.• În ,,zicerea’’ cântecului de leagn se poate observa cum o celul ritmiceste meninut fie ca intonare propriu-zis fie ca muzicalitate, onomatopeesau formul de adormire• M o t i v u l ritmic este alctuit în general din 4 picioare metrice( rândmelodic) ; caracteristic este repetarea de obicei constant pe întreagamelodie – motivul ritmic fiind în acest caz indicatorul nivelului vechimiicântecului de leagn respectiv:• Trioletul îl gsim rareori i atunci ca ,,rezultat’’ al limbajului vorbit -din unele secvene ale cântecului de leagn – sau ,,adapteaz’’ din mersnumrul silabelor la cel al ,,pulsaiilor primare’’ - tiparul ritmic - almelodiei..163

Corneliu Bogariu• Se constat o preferin pentru -ime ca unitate de timp în stilulmelopeic - cu desfurare curgtoare. Dar nu sunt excluse i alte valori( vezi-ante)• Stilul de execuie al cântecului de leagn este cel ..silabic’’, uneori cuuoare melisme ( mai cu seam când ,, interpreta’’ are caliti vocale bune);modalitatea de execuie melopeic (,, tânguire murmurat’’) se realizeazprin folosirea repetat a celulei primare sau a motivelor muzicale provenitedin asocierea acestora dând cântecului un caracter specific; execuiaparlato –melopeic se caracterizeaz prin mers ascendent pe semitonuri -,,parlato’’ în proz apare prin folosirea tehnicii ,,recto-tono’’ ce se executde regul mai vioi, conform limbajului vorbit; iat, din Bihor :Hunedorenii – localnicii - stau destul de slab la acest gen muzical. S-ausemnalat i consemnat câteva – la Boorod i în inutul Pdurenilor( Cerbl,1954) dar , cum se practic adesea – i cu alte specii - undemelodia specific s-a pierdut se împrumut melodii aparintoare altora… –de obicei … ,,cântecul propriu-zis de stil vechi’’. Desigur, într-un ritmvorbit ( parlato - ,,ad libitum ’’)164

Curs de folclor muzicalRepertoriul obiceiurilor legate demomente importante ale vieii omuluiDesigur c n a t e r e a , c s t o r i a i m o a r t e a suntevenimentele ce jaloneaz existena uman .Numai c la o privire maiatent se constat c acestea se succed totui ciclic deschis – nu ca uncerc ci ca o ,,spiral ; adic traseul ,,natere’’ - ,,cstorie’’ -,,moarte’’ deise simt individual – sunt trite individual totui obtea (comunitateasocietatea)ce consemneaz – le marcheaz social. De-a lungul vremiiimportana acestor întâmplri a variat din anumite motive – dintre carecele ce in de starea economic au ponderea cea mai mare , dar i deordin religios dei pentru români ortodoxia a pstrat în timp ritualuriadecvate ….Aa încât pe lâng practici tradiionale ( multe precretine) seîntâlnesc i religioase s-au, cel mai adesea, practici strvechi au fostîncretinate . De altfel asta se întâmpla ca ceva ,,normal’’ din moment cechiar popoare întregi se (în)cretinau la ..comand.Aa cum obiceiurile de peste an – Crciunul, Anul Nou, i altele - suntînsoite de cântece anume, tot aa i evenimentele importante din viaaomului au un repertoriu propriu .În cele ce urmeaz nu neam propus s facem o prezentare larg acelor trei evenimente importante din viaa omului – naterea , cstoria imoartea – ci doar referiri la momentele în care ,,cântecul’’ are cevade…subliniat165

Corneliu Bogariu• Naterea.Exist practici folclorice ( astzi, nu foarte multe) ce sunt legate denatere. În judeul nostru se pare c au fost abandonate cci ,,cineva , peundeva îi mai amintesc parc de … ursitoare…’’ ; deci ceva-ceva totuis-a practicat…Poate nu cu ,, melodie’’ dar un text rostit adecvat -…probabil.Dac pentru ,,natere’’- propriu-zis cântrile noastre au cam disprut ,nici pentru perioada imediat urmtoare nu s-au pstrat prea bine - …estevorba de ,,cântecul de leagn’’ prezentat mai sus.• Cstoria. Este de îneles c nunta reprezint cea mai spectaculoasmanifestare la cere particip ca ,,protagonist’’ fiecare dintre noi. Cstoriacuprinde trei etape – logodna ; nunta ; i perioada de dup nunt - pânla…moarte. Numai c între timp … apar ,,roadele’’ cstoriei –noile…fiine – pruncii, coconii - ce reiau ciclul…Cererea în cstorie ,desigur, se fcea destul de des prin intermediul,,peitorilor’’.În legtur cu perioada de ,,prelogodn’’ i ,,logodn’’ …aa cum artamundeva, în perioada imediat urmtoare srbtorilor de iarn, - încep,,încredinrile’’ - respectiv ,,fangul’’ - în care perechile de tineri ce s-au,,simit reciproc’’ - s-au cunoscut mai bine ( se potrivesc - ,,se lovesc’’ -!-)cu ocazia srbtorilor - colindat, sânvsâi, numratul parilor’’, . a. - .Cândva – nu de foarte mult ( 1900) - încredinrile erauconsemnate la ,,primar’’ – chiar se ddea o sum de bani – o ,,garanie’’.Nunta era un prilej de bun dispoziie, - de solemnitate - de veselie…pentru membri obtei. În felul acesta obtea îi vedea asigurat perpetuarea– urmând … s se nasc copii ce vor deveni la rândul lor membri aicolectivitii. Nunta se anuna de ctre ,,chemtori’’ - (vornici). Ei aveau166

Curs de folclor muzicalun baston înflorat ( ca la clueri)o inut de srbtoare , i o plosc cubutur – i înmânau ,,invitaiile’’( desigur , nu prea de demult - 1900 …). Fiind un ,,spectacol’’ total pentru obte – nunta avea personaje cu roluriprecise -: mirii ( mireasa i mirele), naii - uneori ,,dou rânduri’’ ( douperechi ) de nai, socri mari i socri mici, ,,vornicii’’, drutele fetele dinpartea miresii – acolo unde i când era cazul), stegarul- brdarul (purttorul,,steagului’’ sau a ,,bradului’’ ce se împodobea la mire…) , lutarii(-bndaii-), socciele ( ,, buctresele’’) i bineîneles, nuntaii - chemaii(,,invitaii’’) … Reamintim c la unele momente particip toat obtea maiales c uneori lucrurile se desfoar simultan în mai multe locuri.Desprirea miresei de fete, a mirelui de feciori se fcea printr-un felde petrecerea a tineretului - ,, rmpu’’( termen local – oare are legturcu ,,trampl’’ , ,,crampl’’, ,,crampn’’ pahar cu uic ?).Împodobirea miresei de ctre ,,tiutoare’’ era însoit de cântec.Cererea în cstorie - ,,peirea ’’ - era public ; asista întreagacomunitate i era ca un spectacol cu momente distractive în care totuleste asemuit cu o… vântoare - vânatul fiind în cele din urm ….,,ciutasprioas’’ mult dorit de ctre ,, mirel tinerel’’ ( vezi - colinde ! ).Fiind un obicei de ,,fal’’ nunta era primitoare de elemente noi încâtpe lâng aspecte strvechi surprind elementele moderne adugate înperioade diferite. De altfel, cununia civil - la primrie – are o anumeseriozitate ( legi, drepturi, obligaii,..) apoi cununia religioas – la biseric -dup care , înainte de intrare la ,,osp’’ era un moment dansant general –participa toat suflarea…Participarea la osp era selectiv – doar adulii –cci erau tot felul de momente-întâmplri ce erau potrivite doar laosp.Nunta inea ,,trei zile’’ … poate mai mult (!) cci joi seara avea loc,,banchetul de desprire’’ de flci , respectiv, de fete i se începeapregtirea bucatelor pentru ,,usp’’ .În unele pri în ziua nunii prul167

Corneliu Bogariuprotagonistei are o pieptntur iar trecerea la ,, neveste’’ ducea i la altpieptntur iar pentru ,,el’’- brbieritul era un moment semnificativ.Un element important al nunii era ,,zestrea’’ – de altfel ea erapertractat anterior – la…,,încredinare’’. Nu-i vorb…c se fac i daruripentru noua familie i se danseaz mireasa – pe bani…La ,,momente distractive’’ trebuie amintit …furatul miresei, sustrasulînclmintei miresei – (pantoful)-,apoi ,,jocul conciului ’’din acest momenttinerii se retrag, ospul continuând doar în prezena adulilor cci urmeazepisoade la care prezena celor necstorii nu este încuviinat… ,, adusulginii’’ de ctre soccie este însoit de conversaie savuroas cu naulcare pltete gina, . a…Dup miezul nopii, spre zori, mesenii auzind marul de plecare încheiepetrecerea…muzicanii conduc naii dup care revin la …fereastraproaspeilor cstorii trezindu-i din somn…Din aceast prezentare ( lapidar i lacunar ) reiese c în nunt seregsesc producte literare (- oraii, concrii, strigturi.), manifestricoregrafice – (unele aparinând doar nunii - ritualuri proprii: jocul miresei, întoate provinciile rii apoi, ,,zonal’’, jocul drutelor, al steagului, joculbradului - pomului) i creaii muzicale , dintre care unele proprii nunii –dar în ,,variante’’ : cântecul miresei cu denumiri locale -,,De jele lamireas’’, ( Oa, Maramure, Bucovina) ,, Aleruitul miresei’’ în carerefrenul ,,ler fiicu’’ d numele cântecului… ,,Gogea miresei’’(Transilvania) ,,govie’’ (Banat) , . a.Pentru btinaii judeului nostru - în principal a inutului Pdurenilor- nunta este un moment de o mare importan pentru fiecare fiin ca ipentru colectivitate - un ceremonial impresionant – într-o atmosfer desrbtoare – un ,,spectacol’’ popular total. Este de presupus (din manifestri168

Curs de folclor muzicalciudate ce par a fi ,,relicve’’,…,,frânturi’’ ) c existau practici a crorsemnificaie, astzi, s-a pierdut.Cântecele sunt zise în grup - ,,mai muli… laolalt’’, la unison;– uncântec anume, cel puin ca text…- la fiecare ,,episod’’ al nunii : gtitulmiresei, desprirea de prini, sosirea la mire ( la socri), ,,învelitul miresei’’cu schimbarea coafurii - ,, conci de nevast ’’ , . a.Cântecele din repertoriul nupial – de nunt – au text ce este purtat demelodii ce se pot grupa în: Melodii de origine veche ; • au scri muzicale reduse - în ambitus depân la 5 t – uneori 6 t i sunet de sprijin ( 4 t ); • ornamentaie bogat, cusunete în cadene interioare, - i pe alte note ; • traseu melodic specific ;• form strofic de tip binar ( dou rânduri melodice – A,B - cu articulricaracteristice; ,,motivul muzical’’ ce coincide cu un emistih ; • cadena final(la sfâritul ,,strofei melodice’’) se face prin prelungirea penultimului sunet, pe treapta II, i aezarea îndelungat pe tr. I. • ritmul acestor cântece seînscrie sistemului parlando. O alt grup de melodii aparin vremilor mai apropiate. Scri muzicale,,complete’’ – octocordii - i înc lrgite dar în care se depisteaz structuri(de tip pentatonic) proprii straturilor mai vechi , cu un ,,cursus’’ melodic,,crenelat-ondulat’’, cu mai puine ornamente ; apare oscilaia modal,,major-minor’’ i au o ritmic mai decis - într-un tempo bine susinut -,,quasi giusto’’; forma strofic articulat ,,patrat’’ are doar dou fraze –curepetare i constituirea refrenului ( din fraza ,,B’’ sau ,rar, din fraza ,,A’’) O grup ce pare c se dezvolt este aceea a ,,cântecelor mai noi’’ ce senasc prin suprapunerea nu întotdeauna fericit(!), a unui text (fcut !) pesteo melodie aparinând altui gen ( cu deosebire ,,cântecului propriu-zis’’ destil modern. Dar aceste cântri (noi) interpretate într-o manier adecvat – în,,rubato’’ i ,,solemn’’- schimb caracterul melodiei în ,,ceremonios’’.169

Corneliu BogariuPiese instrumentale propriu-zise de nunt sunt puine ( E C -1955 ) ovariant melodic a cântecului miresei i o melodie mar - ,, P drum’’…- cântecul miresei .( Gole – fragment)- La ieire din biseric – de la cununia religioas ( Haeg ! - ?)Moartea -În vremuri strvechi, precretine, practicile legate de ,,moarte’’erau - i ele – prinse într-un sistem ritualic, însoit de ,,muzic’’ - suneteproduse cu ,,instrumente rudimentare’’ i ,,vocal’’- incantaii, invocri -…melopeizate…Desigur, odat cu apariia religiei, ritualurile evolueaz – i,sigur muzica se rafineaz…Despre religia strveche – cu zeul central,Zamolxis - nu ne-au rmas prea multe documente ...materiale ( i careexist sunt greu de depistat i de ,,accesat’’ ! ). În schimb au rmas,,cântri’’ ce potrivit structurilor lor par a veni din antichitateaprecretin. În timp unele s-au pierdut, altele au suferit transformri ( maimici sau mai mari) i s-au adugat câteva . Din ,,piesele muzicale’’ mai170

Curs de folclor muzicalcunoscute practicate înc i astzi amintim : semnale funebre ( clopot,toac,…bucium,..), cântecul bradului, cântecul zorilor, cântece de priveghi –pe alocuri cu jocuri specifice ;…i, mai apropiat de zilele noastre- - verulde jale . Cândva cel mai practicat era bocetul.În judeul Hunedoara, iari inutul Pdurenilor este pstrtorul înc viua multor practici legate de moarte. Iat:Bocetul- este îneles de folcloriti (etnomuzicologi) ca ,,o revrsaremelodic a prerii de ru’’ dup defunct. ( C. Briloiu); i el ( bocetul )este adresat mortului ca … so ( soie), unchi (mtu)… - un cântec simplucu caracter de improvizaie (potrivit…situaiei) i în care se povestescaspecte din viaa decedatului reieind i relaia dintre acetia . Este dereinut c bocetul - de regul - este zis de ,,bocitoare’’- (,,tiutoare’’ -numaifemei, sau-rar- fete.) -[,,… zi-i una ca din partea mea..’’]Scriele ,,nominale’’Melodie simpl , în scar ce provine dintr-un tetracord coborâtor –(dorian-antic, sau frigian-medieval ) puin lrgit [ do 2 -(si 1 ,la 1 ,sol 1 ,fa 1 #,)re 1 ]171

Corneliu BogariuCurgerea melodic este coborâtoare deci ,,scara muzical’’ va fi i eadescendent…Ritmul cântecului este silabic - parlando – rubatoCântecul bradului. Dac persoana decedat nu este învârst ,,se facebrad’’ . Tierea bradului de ctre feciori ( în numr impar), dup alegerea lui,se face cu lovituri de secure -,, ..fietecare d odat…’’ Pe traseuladucerii bradului spre casa defunctului i spre cimitir se zice ,,abradului’’ -uneori dup înhumare.Textul patetic prezint o paralel între soarta tânrului brad ( alesanume) i persoana pentru care a fost luat din locul lui firesc – din muntei aezat la mormântul ,,destinatarului’’ – unde se va veteji i în cele dinurm se va usca…Sonoritatea cântecului bradului este cu totul impresionant – momenteleîn care se ,,zice’’ cântecul, coninutul textului i nu în ultimul rândinterpretarea muzical – tempo larg, desfurare trgnat, ornamentarebogat, i prelungirea unor sunete - dau solemnitate… melodiei. Iat - depild din Muncelul Mare :Scar restrâns în ambitus de 5 t cu substrat tritonic re 1- .(mi 1 )-sol 1 -la 1cu pien instabil ( fa-fa#) i caden pe mi 1 (tr II) ; un curs melodic, îngeneral, descendent; ritmul încadrabil în parlando într-o micare lent .La172

Curs de folclor muzicalsfâritul ultimului rând melodic ultimele dou silabe ,,se înghit’’ -apocopa dubl - ,,Ru, te-ai duple’(-ca-tu) ’’.Cântecul zorilor. – se cânt dimineaa, la fereastr, de ctre femei invocândzorile s-i întârzie…ivirea – în felul acesta câtigându-se timp…Cântecul de priveghi - aproape a disprut; l-a mai consemnat E. C.( –1954,Btrâna); Decedatul în dialog cu moartea îi cere îngduina de amai rmâne cu ai si.Strig moartea la fereastr asemntor cântecului de priveghi – se cântînaintea scoaterii mortului din cas – doar sporadic ( Lunca Cernii -).Harângul se trage-n lunc întâlnit izolat ( Meria) - un ,,cântec’’ careeste pentru cei morii departe de cas [ Tragerea clopotului în ,,dung’’ –pentru situaii deosebite !?! sau ,,…se trage în Lunca – localitatea – comunareedin(Lunca Cernii de Jos, Lunca cernii de Sus ) - deci, ar putea fi oconfuzie … lunc- dung – Lunca. (Cernii – localitatea - ,,comuna’’) .Verul de jale - de origine semicult – melodiaunei zone mai întinse din Ardeal.i versurile sunt comune173

Corneliu BogariuAlte genuri – neocazionaleBalada, doina i cântecul proriu-zis sunt forme de exprimare muzicalvocalindividual-solistice.Ele nu sunt legate de un anume c e v a – eveniment, prilej, ocazie. Înjudeul Hunedoara, privitor la aceste forme, astzi lucrurile exist întrunanumit fel în vatra satului – la nan Floare sau baci Gheorghe – eiînc o mai au în fiin ; apoi, destul de diferit - în mintea lelei Maria ibdiei Ion – ce s-au format într-o cultur ,, modernizat’’ prin coal ; i,cu totul diferit în ,,gura’’ tineretului… - a informrii superficiale i / saueronate – m refer la confuziile care se fac între termeni ( balad – doin– cântec propriu-zis vechi).Trebuie reamintit ceea ce am mai spus …: c judeul Hunedoara arecâteva suprafee folclorice distincte : inutul Pdurenilor – versantul estical munilor Poiana Rusc ; ara Haegului ; Zona Momârlanilor ; VatraOrtie-Geoagiu ; Valea Mureului Mijlociu ; Aria Moilor de Sud ( ValeaCriului Alb). ). Aa c o caracterizare exact sub aspect muzical-tehnic abaladei , doinei i cântecului propriu-zis de stil vechi nu ar fi atât dedificil pe cât de întins i …plicticoas. Totui, vom purcede la undemers pe baza unor elemente cât de cât reprezentabile …Balada.Ca modalitate de exprimare în faa unui a u d i t or i doar l ac e r e r e balada presupune cel puin un rapsod – vocalist i (cu un)instrumentist cci momente solo alterneaz cu momente instrumentale…i174

Curs de folclor muzicalchiar vocalitate însoit de instrumental. De o form arhitectural m o de l a baladei nu se poate vorbi dar o structur general este desluibil.Termenul - ,, balad ’’ – întâlnit iniial în 1852, la Vasile Alecsandri – îi areoriginea în ,,ballare’’ (a dansa ) la români este un gen ,,de ascultat’’ - nude dansat (aa cum a rmas doar la câteva popoare europene) .Balada este o n a r a i u n e de mari dimensiuni.În ciuda prezenei unor aspecte adesea fantastice ( hiperbolizate,,,imposibile’’, de neînchipuit) baladele au un substrat real – personaje ifapte ce au existat cândva iar memoria comun le-a pstrat limitat sau,,transformate’’… dar expresiv ( aici – în balade).T e m a t i c a l i t e r a r general a baladei este foarte variat - fantastice ( Soarele i Luna ) ; vitejeti (cotropitori, haiduci, hoomani,- nuhoi !…); curtea feudal ; familiale ( îndrgostiii, soii, prini icopii, fraii ; jurnale orale (evenimente deosebite ).Geografic, balada, are o rspândire mai dens în sudul rii dar prezenaei este semnalat diferit i în celelalte întinderi -Cerinele de interpretare i zicerea baladesc precum i o structurmuzical difer de la o zon la alta - de la un loc la altul – uneori chiari în … vecintate.Desigur, aceasta i datorit provenienei din straturi diferite ( maivechi sau mai noi) .Vom întâlni balade în care predomin declamarea epic – mai mult lalutari, mai puin la ,,rani’’. De asemenea, mai cu seam în Ardeal,întâlnim balade a cror melodii se poate confunda cu melodiile cântecelorpropriu-zise de expresie epic având o structur ,,strofic fix’’ i chiartexte de balade pe melodii de colinde.Vocal-muzical în balad suveran este recitativul epic.175

Corneliu BogariuForma muzical a baladei d e b u t e a z cu un preludiu instrumental înform liber ce poate fi diferit de ,,melodia’’ propriu-zis din cuprinsulbaladei; este urmat de un fel de a t e n i o n a r e, de pregtire a auditoriuluipentru a s c u l t a r e i se face printr-un text rostit sau cântat …: ,, Am s vzic o-’ntâmplare / / S se mire mic i mare / De ce a fost s fie / …’’.Preludiul (instrumental) i introducerea (vocal-rostit…artistic !…) pot slipseasc.Execuia propriu-zis, vocal, a baladei‚ începe frecvent cu un sunetacut - uneori nu prea prelungit - ca o i n t e r j e c i e dup careurmeaz formula melodic iniial ( uneori repetat ) . Interpretarea continuvocal-solistic cu prezentarea întâmplrilor legate de subiectul baladeidelimitate de momente instrumentale ce intervin între e p i s o a d e l eliterare ale povestirii. Aceste interludii instrumentale dau posibilitateinterpretului fie s se odihneasc (vocal) fie s-i reaminteasc textul ; eleapar la sfâritul unui p e r i o d literar. Fiind mai multe, dau impresia uneialctuiri s t r o f i c e dar flexibile. Când vocalistul este i instrumentist( obligatoriu - violonist ) s f â r i t u l strofelor (intermediare) este subliniatprin intervenia instrumentului în c a d e n e - ,, lutarul’’ urmrete continuumelodia vocal cu sprijin instrumental dar într-o dinamic mai sczut.( mai î n c e t ). Aceast împletire muzical – între melodia vocal i(aproximativ!) aceiai melodie instrumental este ceea ce se numete înmuzic e t e r o f o n i e.O formul ,,literar’’ încheie balada – ea nu are obligatoriu legtur cuconinutul naraiunii ( povestirii) ci este ca o ,,întoarcere’’ la realitatea încare se ascult ,,povestirea’’…( …,,i-acum! -/ Ia, mai toarn-n phrel / Sne veselim niel !…’’…) În baladele mai întinse aceste ,,h i a t’’ -uri deaducere în realitatea concret pot s apar de mai multe ori( delimitând ,,strofele’’ – calupuri de versuri )176

Curs de folclor muzicalÎn ,,continuarea’’ baladei se articuleaz, dup un îndemn vocal strigat -,, Vivart !…’’ –, o melodie de joc.Desfurare schematic literarPreludiu Introducere Episod Ep…-Ep…- ultim Ep Formula ,,Vivart’’Instrumental recitat literar melodie,,închinare’’ final de dansDesfurare schematic muzicalFormule Introducere Episoade vocale Formul de(turnùri) declamat în alternan cu încheieremelodice sau cântat interludii instrumentale; -,, vivart’’-caracteristice ( formule ( sfâritul episoadelor vocale melodiemelodice poate fi subliniat instrumentalcaracteristice ) instrumental – eterofonie ) de dansDesigur, aceast s t r u c t u r a r e nu este absolut obligatorie….În exprimarea muzical domin melodia silabic (,,un sunet – osilab’’) – fr ornamente…sau foarte puine – apogiaturi simple, duble( mai mari - rar ); r e c i t a t i v u l m e l o d i c ( vorbire melodizat) saur e c t o – t o n o ( m o n o t o n ) joac un rol important la susinereaexpresiv a baladei î n s t r u c t u r a r ea ei .,,În desfurarea seciunii mediane – cea mai important, s.n. – combinaiade formule melodice ( transpuse, modificate ritmic sau melodic,…) curecitativul recto-tono i ,,parlato’’ dau, practic, posibiliti nelimitate dei m p r o v i z a i i unor interprei talentai…( Ghe. Oprea & L. Agapie -,,Folclor muzical românesc’’- Bucureti,1983,pag.286 ).P r o f i l u l melodic d e s c e n d e n t al formulei iniiale a baladeiuneori este precedat de i n t e r j e c i i mono-sau poli- silabice (Of, of,of, of, !…)Melodiile din seciunea median se bazeaz pe transformri i variaiiale celulelor, adesea, regsibile în formulele iniiale; profilul melodic al177

Corneliu Bogarium e d i a n e l o r este de regul c o b o r â t o r sau e r p u i t o r (crenelat,ondulat,…). Totui aspectul sonor general al ,,baladei’’ este d e s c e n d e n t.Tot ,,vocal’’ semnalm prezena unor fragmente zise ca o rostire uormuzicalizat - ,,b s m i t e’’.A m b i t u s u l, în general, al baladelor nu este prea extins dar cu cel alformulelor mediane mai restrâns.M e r s u l m e l o d i c este predominant t r e p t a t ( alturat) îns nulipsesc s u n e t e l e d e s p r i j i n, g l i s o n d o - uri (alunecri) peîntinderea unei c v a r t e / c v i n t e sau chiar mai mari - în sens suitorsau coborâtor.Ritmul parlando ( rubato ) este propriu baladei; aspectul q u a s igiosto silabic este provenit din cel p a r l a n d o prin marcarea uoar,uneori, cu durate mai mari a silabelor accentuate…Dar…la noi…,, câte bordeie atâtea obiceie ’’…Aa încât nu-i demirare c b a l a d a ( i ) în judeul Hunedoara este, înc, zis des înc o l i n d a t (drept colind a ciobanului – a celor ce au oi…mai multe ) –executat de ceat ; probabil, cândva, în aceiai c o n j u n c t u r –anume,, o mulime care petrecea’’ ; zbovind la câte-o gazd ( mai înstrit– în Ardeal-!- ) la c e r e r e (!?!) se spunea (i) o b a l a d (desigur,cei mai muli având oi… …M i o r i a (?!?) era preferat…Uneori este zis ca i c â n t e c p r o p r i u – z i s aproape,,doinit’ - ,,LaPoiana Mrului’’ (,,A Mantului’’-- Lunca Cernii – M. I) sau cu întorsturi(turnri) melodice împrumutate ( ,,A Vlaicului’’ –Nojag-F. C.).De îneles, sporadic o întâlnim mai cu seam ca p o e z i epopular r e c i t a t ( ,,Nevasta vândut’’ Mgura, M. M ). Probabil,cândva au avut i ,,melodii’’ dar care s-au uitat – s-au pierdut ori n-au avut( !?…). Oricum - bine c se mai p r a c t i c !…178

Curs de folclor muzicalMai spunem c în repertoriul pstoresc se semnaleaz sporadic i ,,Cândi-a pierdut ciobanul oile notat fr text (în ,,Antologie folcloric dininutul Pdurenilor – Hunedoara’’ , Ed. Muzical, Buc.,1959, pag. 129. -) .De bucuria gsirii oilor, la sfârit, ciobanul trage o ,, zîcal’’ de joc cepoate aminti de ,, vivart’’-ul din ,,balada întregit’’ Pe alocuri ceichestionai ,,…parc…’’ îi amintesc de o asemenea p o v e s t e …Dm mai jos spre exemplificare ,, A Mantului’’La Poiana MruluiLa Poiana Mrului -Pate calu Mantului;Calu pae î râncheaz -Calu pae î râncheaz,Mantu doarme î viseaz …Viñeri sara l-o ’pucat –Viñeri sara l-o ’pucat,Dumiñic l-o-ngrpat…Duminic p la dzçe -Duminic p la dzçeLumea(?) tt îl petreçei, alta …Mantu nu-i î Mantu nu-i – Dumiñic la un çeasL-o ’pucat un vr e-a lui - Te clopole-or tras –L-o ’pucat un vr e-a lui - Te clopole-or tras………………………………………179

Corneliu BogariuVlaicule – fiu de ran, mi,Singurel i-ai fcut plan, mi,[ Ca s faci aeroplan, mi(?)]Vlaicule, Vlicuule (mi)(!)Ca s faci aeroplan, mii s treci peste Vulcan, mi,Vlaicule, Vlicuule (mi)Aeroplan i-ai fcut, mi, -Jos în munte tu-ai czut, mi,Vlaicule, Vlicuule (mi)Când ai fost s treci CarpaiiS dai mâna cu-a ti frai180

Curs de folclor muzicalDoinaGeneraliti• D o i n a se cânt solo, oricând, în intimitate sau în public – fr a necesitaun anume prilej.• Doina s-a dezvoltat în perioada intens pstorit difereniindu-se de-a lungulvremurilor în plan regional – zonal. În unele regiuni melodia este adaptatla texte poetice lirice sau texte ocazionale ( în raport de necesiti – textepentru cununa grâului, bocet,…, cântec de leagn.• N. Iorga consider c originea sa ( a doinei) ,,trebuie cutat în vecheamuzic a tracilor – strbunii tuturor naionalitilor de la Carpai i dinPeninsula Balcanic’’; referiri la doin întâlnim la Cantemir i Sulzer .• Teoria naionalist - cum cdoina ar fi neao româneasc – (teorieromanticilor) – este cltinat puternic de cercetrile folcloritilor în Balcani,în Ucraina, i…în îndeprtata Spanie ( !?). Dup cercetri mai noi s-aconstatat c termenul doin i chiar versuri ca ,,hai mândr i doina’’,,,cine-a zis doina, doina’’ sunt cunoscute181i la letoni i lituanieni…• Terminologia popular a d o i n e i ( numele ei) variazregional : horlung , hore, cântec ( în Transilvania), cântec lung, …ca la Jii, oltenesc, dejale, de codru ,de coast…Termenul ,,doin’’ se pare c s-a rspândit prinintermediul crturarilor ( preoi, învtori, …, dascli) în ultimele secoleaplicându-se la orice melodie interpretat rubato, ad libitum, - ornamentatintens ( melisme) i cu caracter melancolic…• Doina se delimiteaz de cântecul propriu-zis (cu care, de câtva vreme,se confund chiar i de practicani - ,,cântrei fcui – nu nscui’’…) prinexpresia artistic - ,,cântecul doinit’’ are form fix, uneori concis, clarstrofic; doina îns este un gen improvizatoric neavând un contur fix ;maniera de interpretare are i ea o importan deosebit…Forma ivaloarea artistic a doinei depind de gradul de trire emoional, talentul i

Corneliu Bogariuexpresivitatea interpretului ( care este i ,,creatorul’’ în fapt a doinei cciinterpretul ,,recreeaz’’ productul însuit cândva aducându-i elementecerute, simite, de moment…)• C tin Briloiu, prin d o i n înelege o melopee pe care executantul oimprovizeaz într-o continu variaie pe baza unor formule i procedeeproprii, tradiionale, într-o form liber (deschis).Trsturi specifice i alte probleme muzicale generale privind doina- suflul larg al frazelor muzicale este dominat de bogia de ornamente.- ritmica liber (in general - parlando-rubato) cu raporturi de durate de1:4 i chiar 1:8- forma arhitectonic liber - alternan dintre episoade improvizatoricecu recitative i formule melodice ample.- fraze inegale ca dimensiune dei se atern pe un tipar metric tipic( octosilabic)- elementele stilistice vizeaz atât • emisia specific local – colorareavocalelor, uneori cu sunete înghiite, gâlgâite,…, o ,,zicere’’ individualizat’’cât i • sistemul sonor (scri) i frecvena ornamentrii – melisme ( pe trepteimportante ale scrii), libertatea de ,,modificare’’ (variere) a duratelor icombinarea valorilor ,, ritmului’’, precum i • modul de îmbinare a versuluicu fraza muzical (lrgirea versului cu interjecii, refrene,) dar i • altele –cum ar fi ,,intonarea netemperat’’ ( ?!- uneori cu impresia de ,,fals’’!?) aunor sunete.182

Curs de folclor muzical• doina prezint astzi stadii diferite de evoluie – doina maramureeanpare s fie mai arhaic decât cea olteneasc• se observ diferenieri zonale• doina a suferit transformri inegale prin actualizri i influene ale altorgenuri – mai ales a cântecului propriu-zis vechi.• se poate afirma c doina este înc vie în câteva regiuni – Oltenia (N),Muntenia, Moldova, Bucovina i Transilvania (N). În Banat se execut doarinstrumental; de asemenea , în Bihor, doina vocal a disprut; în schimb acâtigat teren cântecul propriu zis ( vechi) cu intonaie…,,doinit’’ ( în sensde melodicitate deosebit )• tematica literar indic izvorul ei în viaa de toate zilele i este de oimpresionant varietate i realism - menirea ei fiind de a zugrvi întreagacomplexitate a vieii omeneti, a individului sau a colectivitii – în primulrând frmântri interioare : dragostea, dorul, suferinele, nemulumireasocial, viaa haiduceasc, revoltam…• în timpul execuiei apar numeroase interjecii (muzicale) ajungând la 4-5silabe ce se zic pe un desen melodic specific ; uneori frazele muzicalesunt amplificate cu un fel de refren – d. e. -,, hai, doina i doinà’’ sau cevaasemntor. sub aspect muzical reinem- scri intonaionale nemodulante - dar adesea modul doric cu tr. IVmodificat suitor ()-[ 4 t + ] sau eolicul cu 4 t +183

Corneliu Bogariu=> desigur în acest fel pot aprea elemente de cromatizare- fie casecund mrit ( 2 d M+ între fa 1 -sol 1 #) sau ca succesiune de dou secundemici ( 2 d m între sol 1 # - la 1 - si 1 b) . Uneori întâlnim melodii cu scri -pentatonii , pentacordii sau hexacordii – care provin din scrieoligocordice – prepentatonice.- formule ritmico-melodice individualizate : formule iniiale ; alternarnarea repetat a unor trepte - ele formeazcelule generatoare de fraze, prin repetri, transpuneri, varieri, ornamentri,… formule mediane se înfirip i se contureaz prin insistena peaceiai treapt ( recitativ recto-tono), recitative melodizate, ornarea treptelorprincipale ( uneori melisme ample, prin diferite aspecte de grupet, mordent,apogiaturi simple sau multiple, …) ; în cadenele formulelor interioare seprefer desenul descendent; amplificarea sau simplificarea formulelor. . a .Toate acestea sunt procedee care se regsesc în constituirea formulelormediane. formula final este de regl un recitativ sau un desen melodicexcesiv ornat . Reinem c formulele iniiale i formulele finale sunt mai,,stabile’’ – cele mediane , cu un vdit caracter improvizatoric.-forma arhitectonic este l i b e r ; formulele introductive i formulelefinale sunt pilonii în interiorul crora se desfoar ,,melodia’’ – formatdin fraze inegale, cu frazare liber – ca o ,,strof elastic’’.184

Curs de folclor muzicalDistingem la fiecare doin, în concluzie, trei pri:1. Partea de începere ce poate s cuprind o formul cu caracterfacultativ zis pe silabe (sau interjecii – of, da; ai; . a. ) uneori urmat deun sunet lungit cu o apogiatur inferioar sau echapée, fie o formuliniial cu caracter regional, ( sau zonal, local, stil propriu de interpretare,…)2. Partea median, alctuit din formule melodice care alterneaz liber,uneori cu repetri sau dup inspiraia de moment a interpretului; numrulrândurilor melodice variaz i el de la o execuie la alta chiar la acelaiinterpret…3. Partea încheiere poate fi constituit din 2-3 fraze (înrudite) ce sesucced fr întrerupere.- libertatea improvizaiei la doin depete cu mult ,,obinuitul’’ celorlaltegenuri ( balada, bocet,..) i se refer cu precdere la modul de ornamentare –i chiar de articulare (îmbinare i alternare) a elementelor tradiionale dupmaniera cunoscut - de pild, la orientali – principiul ,,mâquam-ului’’.Fora emoional a doinei rezid în echilibrarea elementelor ,,recitative’’cu cele ,,melodice’’ rezultând o expresie liric ,,inexprimabil’’ altfel…Se cunosc dou tipuri de doin – doina vocal i doinainstrumental. Doina instrumental aparine fie stilului vocal (chiar sunttransformri i adaptri la instrument a unor melodii vocale-!-) fie stilului185

Corneliu Bogariuinstrumental – acestea constituie o categorie aparte cea luat natere i s-adezvoltat în cadrul vieii pstoreti. Doina instrumental de origine vocalse deosebete de doina vocal prin suflul larg al frazelor, formule tipiceinstrumentale, ambitus larg i ,,mobilitatea’’ ( alterarea) frecvent a notelor– sunetelor.Privitor la modul de execuie i trsturi stilistice remarcm :• doina vocal propriu-zis spuneam c este difereniat zona (maramureean,olteneasc, bucovinean, …) dar cu un numr mare de tipuri i subtipuri( sau ales sub aspectul coninutului literar – ca tematic.: doina haiduceasc,doina de înstrinare, doina de codru,…)• doina instrumental este executat la instrumente aerofone ( cimpoi, fluiercaval,)sau ,,lutreti’’ (cordofone – vioar, viol-,,braci’’ ); ele au denumirispeciale-generice: ,,a oilor’’, ,,a ciobanului’’, …i ,,ireagul’’ - astzi, prinireag’’ înelegându-se aproape ori ce ,,zîcal’’ instrumental ce însoetepstorul în ,,relaie’’ cu turma – o adun, o pornete, o conduce, ooprete,…,,..pân mân’c … le mai zîc din fluier…’’ ( ?! poate invers – le,,zice’’… ca s mnânce… linitite ! ?)Doina de dragoste - de origine mai nou. A luat natere din practica iinfluena lutarilor pe baza elementelor tipice ale doinei, a stilului melodicale cântecului propriu-zis i probabil a muzicii orientale adus de acetia(,,lutari’’). Denumirea de doin de dragoste este improprie – provizorie - ise datoreaz tematicii literare – exclusiv de dragoste ( chiar excesiv), uneoricu accentuarea erotismului ( apropiat de ,,subcultur’’ langurozitate ilibidinism - vezi o imens parte din ,,manelele actuale’’ - cci ,,maneauaautentic’’ are o oarecare valoare !) sau cu funcie distractiv. Sub aspectmuzical ,,doina de dragoste’’ prefer scri muzicale cromatice sau cu omare mobilitate a treptelor,; abuz de ,,sensibile’’ ; melodii cu caractercantabil , în registru acut, cu refrene regulate ( versificate- ,,prinse’’ în186

Curs de folclor muzicalcalup); cu ornamentaie bogat i tendin spre o ,,ritmic msurabil’’ înrubato …sau ,,giusto’’- cu pasaje vioaie însoite de ,,iitur mrunt’’.187

Corneliu BogariuCuprinsPreliminarii ................................................................................ 9Diferenþieri, delimitãri, noþiuni – definiþii ...........................................9Folclorul în Artã ºi funcþia lui socialã ........................................................ 10Valorile folclorului ................................................................................................11Relaþia folclorului cu tradiþia ........................................................................... 13Sincretismul........................................................................................................... 14Personalitãþi din cultura românã despre folclor ......................................... 16Etnomuzicologie ....................................................................... 19Generalitãþi........................................................................................19Fãuritorii etnomuzicologiei româneºti ............................................ 20Hãrþi ...................................................................................................23Date ºi aspecte privitoare la judeþul Hunedoara ..................................... 25Geografia.................................................................................................. 25Istoria ........................................................................................................ 27Etnografia ................................................................................................ 32– Câteva obiceiuri ºi practici folclorice consemnateîn judeþul Hunedoara ................................................................................... 41Folclor hunedorean în atenþia cercetãtorilor ºi a altoroameni de culturã ......................................................................... 46A. Folclor literar .................................................................................. 46B. Folclor muzical ............................................................................... 51188

Curs de folclor muzicalConcepþii ºi teorii despre folclor........................................ 54Principii. Metode. Tipuri de cercetare.................................................55Principii ..................................................................................................56Metode ...................................................................................................57Tipuri de cercetare ...............................................................................58Trãsãturi generale ºi specifice ale folclorului ....................................59Caracter colectiv, caracter oral, anonimatul,caracter sincretic, caracter naþional ................................59Organologie popularã ............................................................. 61Clasificare .......................................................................................61Pseudoinstrumente, instrumente - idiofone,membranofone, aerofone, cordofone .......................................... 61Formaþii ....................................................................................................... 63Morfologia cântecului popular ............................................. 64Poeticã ºi versificaþie .............................................................. 64Trãsãturi generale ale versului rostit .................................................64Generalitãþi privind versul cântat .......................................................68• Tipare de vers68– Fracþionare ........................................................................................... 69 Elemente ce apar în interpretarea vocalã .................................................. 70Alte elemente ºi aspecte ale melodiei.............................................73Picioare metrice ................................................................................................ 80189

Corneliu BogariuSisteme sonore.......................................................................... 86I. Sisteme oligocordice .......................................................................... 86A. cordiile ........................................................................................86B. toniile ..........................................................................................87II. Sisteme pentatonice .........................................................................89III. Pentacordii-hexaordii ......................................................................90IV. Scãri heptacordice ...........................................................................92+ moduri transpuse ................................................................95• Moduri acustice ..................................................................................96 Moduri cromatice ..............................................................................96 Moduri ultradiatonice ........................................................................97Cadenþa ..................................................................................................98Formula cadenþialã...................................................................................... 98Analize ................................................................................................................... 99Sisteme ritmice ....................................................................... 102 bicronie ........................................................................................................... 102A. Ritmul giusto-silabic bicron ....................................................................... 103B. Ritmul parlando-rubato ............................................................................... 105C. Ritm acomodat paºilor în mers ceremonios ........................................... 107D. Ritmul copiilor ........................................................................................ 107E. Ritm distributiv- (divizionar)................................................................... 109F. Ritm aksak ............................................................................................... 110• Probleme legate de accente ºi mãsuri ............................................. 112G. Ritmul de dans ....................................................................................... 120H. Ritmul de toacã ...................................................................................... 123190

Curs de folclor muzicalForma arhitectonicã .............................................................. 124Refrenul ................................................................................................124Structura arhitectonicã ......................................................................128Tipuri de strofã ...................................................................................130Folclorul obiceiurilor .......................................................... 134Generalitãþi ...................................................................................................... 134…Obiceiuri din ciclul calendaristic ...................................... 137A. Obiceiuri de iarnã ..........................................................................137B Obiceiuri de primãvarã-varã....................................................147– ªezãtoarea .........................................................................................153Repertoriul pãstoresc ........................................................................155Folclorul vârstelor ºi al obiceiurilor vieþii de familie .... 156Folclorul copiilor .................................................................................156Cântecul de leagãn ............................................................................160Repertoriul obiceiurilor legate de momente importantedin viaþa omului.................................................................... 165Naºterea ...............................................................................................166Cãsãtoria ..............................................................................................166Nunta ...............................................................................................166Moartea ................................................................................................170191

Corneliu BogariuAlte genuri – neocazionale ................................................... 174Balada ..................................................................................................174Doina ....................................................................................................181Generalitãþi .............................................................................................. 181Trãsãturi specifice ºi alte probleme muzicaleprivind doina ............................................................................ 182Tipuri de doinã....................................................................................... 185Cuprins ................................................................................................................ 188192

Afişeaz? documentul PDF

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?