4. Managementul de proiect şi proiectul arheologic - cIMeC

4. Managementul de proiect i proiectul arheologicAceast lucrare privete managementul proiectelor, având în vedere constatareanecesitii de a dezvolta acest tip de abordare pentru managementul arheologic i pentrupublicarea rezultatelor cercetrilor. Apariia pe plan european a unui set de concepte itermeni de management arheologic care s-au extins foarte mult, face ca aceast necesitates devin presant i în arheologia româneasc.În acelai timp, tot mai pregnant a devenit problema publicrii unui numr maimare de date arheologice. Acesta este un proces cronofag i costisitor. De aceea, suntnecesare metode care s eficientizeze din punct de vedere economic acest proces. Iat dece necesitatea selectrii critice a datelor este tot mai important, evident fiind faptul ccercetarea este singurul mijloc de exersare a acestei selectiviti. Punerea în practic nu artrebui s fie dificil, deoarece avem de-a face doar cu instituirea unor etape obligatorii,prin care cercetarea arheologic trecea i pân acum (chiar dac nu folosea termenigenerici manageriali pentru a le denumi). Pe de alt parte, nu trebuie neglijat rolul pe caretrebuie s-l joace documentaia într-un proiect arheologic, rol profund modificat în ultimiiani. Devine important definirea în detaliu a proceselor de management care conduc laconceperea i realizarea documentaiei unui proiect arheologic.Managementul defectuos al unei cercetri arheologice (în termeni de alocribugetare, repartizarea sarcinilor pe echipe i folosirea echipamentului) poate avea urmrila fel de grave asupra patrimoniului arheologic ca i un buldozer folosit inadecvat.Vom descrie un model de management 1 al proiectelor arheologice, care poate fiadaptat oricrei cercetri. Ideal ar fi ca acest cadru general de management s operezealturi de acela al prioritilor tiinifice (înc ateptat). Numai în acest mod, putem sperala obinerea doritei schimbri care va avea ca rezultat proiecte arheologice bine planificate,1 Principala surs de informare folosit în acest capitol este celebrul Management of Archaeological Projectrealizat de English Heritage în 1991(ISBN 1-85074-359-2) http://www.eng-h.gov.uk/guidance/map2.Evident, modelul propus reprezint o încercare de adaptare a modelului britanic la realitile româneti.Cifrele folosite în trimiteri se refer la capitolele i paragrafele din MAP2.41

de succes, care vor contribui atât la adâncirea cunoaterii istorice cât i la cretereacalitativ a datelor colectate.Pornind de la nevoia tot mai acut de standardizare a unor proceduri i termeniutilizai, propunem i modele ale unor documente necesare proiectelor (Anexele 1 - 7). Dinpcate ne confruntm permanent cu dificulti datorate lipsei unor tezaure de termeniierarhizate (sau mcar a unor liste autorizate de termeni), pentru c eforturile depuse înaceast direcie sunt, înc, izolate i la nivel individual.4.1 Resursele i justificarea proiectuluiUn proiect arheologic se refer la cercetarea într-o anumit zon/sit, pentru a adunainformaii tiinifice, în condiiile existenei unor limite de timp i bani. Pentru c obiectiveletiinifice sunt eseniale, ele trebuie formulate clar chiar de la începutul conceperii unuiproiect. Pe de alt parte, simpla justificare tiinific pentru alocarea resurselor necesareunei cercetri nu trebuie s constituie singurul obiectiv propus. Rezultatul final al oricruiproiect arheologic trebuie s fie atât o publicaie care s reflecte semnificaia datelortiinifice colectate, cât i crearea unei arhive (pstrat în condiii care s permit accesulla informaii pe o durat nelimitat de timp).Cum cea mai mare parte a cercetrilor se desfoar folosind bani publici (bugetulinstituiei, al autoritilor locale sau naionale), exist constrângeri legale care nu pot fiignorate – i ne referim aici nu atât la decontrile contabile, cât la obligativitatea permiteriiaccesului public la rezultatele spturilor.Din momentul conceperii unui proiect (de orice tip sau natur ar fi el) trebuieprevzut justificarea cheltuielilor presupuse a fi alocate în momentul punerii în practic.Justificarea folosirii tuturor acestor resurse (timp, bani, materiale etc.) o constituiedocumentaia rezultat prin punerea în practic a proiectului, care trebuie s cuprind celpuin: Proiectul de cercetare Sptura Analiza post-sptur Raportul tehnic de cercetare42

Depunerea arhivei Comunicarea public/diseminarea rezultatelorIdeea pe care o reiterm mereu este aceea c investirea banilor în cercetareaarheologic (bani publici) este pe deplin justificat dac acetia „se întorc” la public subform (mcar) de informaie.4.2. Echipa proiectuluiLucrul individual poate garanta doar obinerea unor rezultate tiinifice limitate, darfoarte dificil este s faci fa coordonrii unui antier arheologic fr a avea format oechip - arheologia a devenit în mod necesar o munc de echip. Pe de alt parte, datoritspecializrilor tot mai diverse, echipa trebuie s aib un caracter interdisciplinar.Pentru punerea în practic a unui proiect, este nevoie de o echip cu cunotine ideprinderi corespunztoare obiectivelor propuse, selecionat pe baza principiului adecvriila activitile necesare. În aceeai msur, trebuie avute în vedere eventualeleincompatibiliti inerente muncii în echip i de aceea managerul trebuie s îi asume nunumai rspunderea selectrii oamenilor, ci i al evitrii riscului oricrui conflict care poateafecta eficiena muncii în echip.Principiul de baz al unui bun management, este înelegerea scopurilor propuse istabilirea de sarcini precise. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv trebuie s existe o cât maibun comunicare intra-grup, rezultatul fiind creterea eficienei muncii depuse, atât lanivelul performanelor profesionale cât i la cel al nivelul productivitii în termeni de timpi costuri. S mai adugm c motivaia unei echipe depinde i ea în mod direct decalitatea comunicrii.4.3 Fazele proiectului 2Pentru o mai bun coordonare este bine ca proiectul arheologic s fie organizat înfaze, cu obiective bine definite, pentru fiecare în parte fiind planificate resursele necesare(timp, bani i echipament):Faza 1 Elaborarea proiectului de cercetare2 MAP2, 2.2 - 2.4.43

Faza 2 SpturaFaza 3 Analiza post-sptur i raportul tehnic de cercetareFaza 4 Pregtirea raportului finalFaza 5 Depunerea arhiveiFaza 6 Comunicarea publicFaza1Faza2Faza3Faza4Faza5Pe parcursul su, proiectul trebuie s beneficieze de o revizuire periodic (parial) arezultatelor. Aceasta este esenial pentru asigurarea resurselor în mod corespunztor,pentru a reui atingerea obiectivelor tiinifice propuse. Rezultatele acestor revizuiri suntevaluri al cror scop este stabilirea semnificaiei rezultatelor în fiecare faz, definireanecesarului de resurse pentru fazele urmtoare. O documentare secvenial a fiecrei fazea proiectului ar putea arta astfel:Elaborarea – definete obiectivele întregului proiect i Documentul obinutProiectuluicuantific resursele necesare pentru Proiectulrealizarea lor, prin tehnici specifice,conform calendarului propus.Sptura – înregistreaz toate datele colectate în Arhiva de sittimpul spturii (date primare).Analiza postspturPregtirearaportuluiDepunereaarhivei– constat potenialul tiinific al datelor Raport tehniccolectate.– organizeaz datele i formeaz baza Arhiva cercetriiraportului final publicabil ce reflectimportana rezultatelor proiectului icontribuia lor la cunoatereaarheologic/istoric a sitului/zonei.– încheierea proiectului aa cum a fost Arhivadefinit de Faza 1. Din acest moment sepoate trece la alt proiect.Faza Comunicarea – aducerea la cunotina publicului a Publica"ia44

6 public rezultatelor proiectului indiferent deforma de realizare.4.4 Monitorizarea ca necesitate 3Este imposibil ca o echip care pune în practic un proiect s fie în msur s îiasigure ea însi monitorizarea calitativ i cantitativ a activitii sale. Iat de ce,progresul i eventualele probleme din timpul fiecrei faze a proiectului, ar trebui s fiemonitorizate atât din interior cât i din exterior.4.5 Modificri i revizuiriModificrile aduse unui proiect pot fi permanente sau temporare, i pot avea sau nuurmri financiare 4 . Schimbarea unuia (sau a mai multora) dintre obiectivele finale poatedetermina o schimbare permanent (de ex. modificarea suprafeei afectate de un proiectinvestiional va duce la restrângerea sau la creterea echipei de lucru, a mijloacelorutilizate i va determina schimbarea graficului de lucrri).Oricum, toate modificrile au urmri care se rsfrâng asupra întregului proiect i dinaceast cauz ele trebuie evitate, în msura în care acest lucru este posibil.De îndat ce au fost realizate aceste cerine, se poate trece la etapa revizuirii,pentru a se vedea dac obiectivele iniiale ale proiectului au fost îndeplinite i dac estenecesar o evaluare a potenialului pentru analiz 5 . Viteza i eficiena cu care se face acestlucru va depinde în mod direct de resursele puse la dispoziie pentru înregistrarea datelor istocarea materialului arheologic, rezultat în urma cercetrii arheologice.3 MAP2, 2.54 D. Lock, Management de proiect, Ed. Codecs, Bucureti, 2000, p. 429.5 MAP2, 6.2 - 6.445