Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

6 » muzic\Rockin’ by myselfDumitru UngureanuDin Arhiva RFE: Enescienepe timp de R\zboi Rece (III)De vacan]\Fiecare avem o sum\ de albumepuse deoparte, s\ le ascult\m `nzilele noastre de vacan]\ [i de le -neveal\ pe plaja unei sta]iuni din]\rile calde, unde vis\m s\ ajun gemc`ndva. {i nu vorbesc de ce le bre lehituri de-o var\, pe care oricum leauzim din Creta p`n\ la Cascaes [idin Edmonton p`n\-n Singaporem\ car o dat\ pe zi, ci de CD-uri lenumelor serioase, a c\ror vehi cu la -re ne d\ senza]ia c\ nu ne-am de co -nectat de la preocup\rile noastreimportante. Cum se `nt`mpl\ casezonul curent s\ fie parc\ mairodnic muzical dec`t altele, titlu ri -le r\mase pe dinafara comenta riu -lui s\pt\m`nal intr\ `n bagajul pre -g\tit pentru excursii. Presupun c\fiecare avem un player de mp3-uri`n telefonul mobil, a[a c\ n-ar tre -bui s\ fie o problem\ `nc\rcarea lis -tei urm\toare, varianta minimal\.Black Sabbath – 13. Nu-i ne vo ies\ vi-l recomand, nu? Probabil u -nul dintre cele mai bune discuri alegrupului care a „inventat“ heavymetalul,mult peste nivelul trupe lormai tinere ce trudesc `n topito ri -ile [i atelierele industriei de pro -fil, azi mai pu]in prezent\ pe b\ -tr`nul continent.Blackmore’s Night – Dancer andthe Moon. Ce pot s\ adaug la ceeace [ti]i despre muzica reu[it\ `nfamilia celui mai nedrept\]it (decritica snoab\) dintre chita ri[ tiiperioadei clasice a rockului brita -nic? Nimic prea mult. Ritchie [iCan dice, [i curtea lor de menes tre li,aduc la suprafa]\ vesela Anglie deodinioar\ chiar [i c`nd apeleaz\ lacompozi]ii „moderne“ arhicunos -cute, cum e Lady in Black. ~n fond,[i Ken Hensley, autorul hituluicon sacrat de Uriah Heep, este unsco tocitor melodic prin unghe re -le Britaniei.Bill Frisell – Big Sur. Jazz?Prea pu]in zis. Frisell (care va c`n tacur`nd [i pentru dependen]ii dinG\r`na) nu se limiteaz\ la sche me lecu care ne-au obi[nuit muzicieniigenului, ci ocole[te prin zonele um -brite ale domeniului sonor, [i defiecare dat\ pare c\ ajunge `n alt\parte. Merge]i cu el, n-o s\ v\ p\ c\ -leasc\! Iar dac\ vi se pare c\ evit\`nfruntarea direct\, e din cauz\c\ Frisell `[i las\ partenerii s\ iafa]a. Aici, beneficiar\ e violo nis taJenny Scheinman.John Scofield – Uberjam Deux.Al doilea disc `n care Scofield, `m -preun\ cu Avi Bortnick [i-un grupde vechi prieteni, exploreaz\ po si -bilit\]ile de exprimare liber\ prinsunetul chitarei electrice bine tem -perate, un fluviu de munte f\r\prea multe v`rtejuri `n care s\ fiiprins nepreg\tit, dar cu nenu m\ ra -te jocuri funky, `n stilul Scofield,de mult consacrat.Rob Zombie – Venomous RatRegeneration Vendor. Mi-e greus\ v\ recomand acest album, par c\f\cut la ambi]ie de ga[ca (lui) Zom -bie. Dar dac\ ave]i chef de-o re pri -z\ de zb`n]uial\, de-o petrecere `nploaie [i noroaie, de-o sear\ `ncare s\ experimenta]i groaza caelement distractiv, \sta e titlul ne -cesar. Nu e nevoie s\ v\ mai do ve -di]i curajul altfel, dac\ rezista]ivacarmului perfect muzical!Iggy & The Stooges – Ready toDie. Dac\ tot ne-am pus pe „disctrac]ii“demen]iale, nimic nu se po -trive[te mai bine ca noul explo zi -bil preg\tit de cei despre care s-aspus c\ vandalizeaz\ locuri [i co -munit\]i, f\c`nd din asta un soi des\rb\toare. Exager\ri, desigur. Ti -pii, `n frunte cu Iggy, `[i exprim\doar bucuria de-a tr\i, mai cu sea -m\ acum, c`nd se apropie de... Ve -de]i titlul!Amon Amarth – Deceiver of theGods; Tiamat – The Scarred Peo ple.De ce-mi place metalul scandinav,`ndeob[te cel suedez? Ne`ndoiel nic,popoarele din partea aceea de Eu -rop\ au descoperit chestii esen ]ia -le pentru natura uman\. Rockeriinu se pot deta[a de specificul lo cu -lui, oric`t ar rupe instrumenteleprin care se exprim\. Dar nu lerup, le perfec]ioneaz\.Sigur Rós – Kveikur. Rock islan -dez pentru cei pu]ini care a jung `n]ara de vis a fotografilor de peisaj...„Na]ionalism, comunism,festivism. Festivalul Enes cu2013“ se intituleaz\ un ar -ticol de pe un blog, [i el cuun titlu demn de relevat„Despre demnitate“. ~nclins\ cred c\ autorul bloguluiare dreptate, ba chiar maimult c\ formula se poateextinde [i dincolo de fes -ti val, la simplul tratamental memoriei marelui mu -zician român. Constatare,`n cazul Enescu, este [i c\presa din România, depar tede a constitui vreo „pute re“`n stat, este tratat\ cel pu -]in cu nep\sare. Nimeni nus-a deranjat s\ r\spund\`n vreun fel, c`t de sumar,campaniei acestui s\p t\ -m`nal de cultur\, ini]iat\cu [ase luni `n urm\,pentru salvarea casei luiGeorge Enescu de laMih\ileni, Boto[ani...Nici Ministerul Culturii, nici In sti -tutul Patrimoniului, nici UniuneaCompozitorilor sau vreo alt\ insti -tu]ie din bran[\ nu au g\sit util, pen -tru a nu spune civilizat, s\ r\s pun d\„Suplimentului de cultur\“. A tre -cut o lun\ de la vestea inserat\ cuprioritate `n presa de la Boto[ani c\membrii Comisiei patrimoniului[i-au dat totu[i avizul pentru salva -rea casei de la Mih\ileni [i include -rea ei `ntre monumentele istoriceale României. Urma „doar“ o sem -n\tur\ a ministrului Culturii [i pu -blicarea deciziei `n „MonitorulOficial“, dar de la „doar“ [i p`n\ lao semn\tur\ pe h`rtie pare s\ fiedrum lung `n România. Sau cine va,acolo „sus“, a[teapt\ FestivalulE nes cu pentru a anun]a trium f\ torgestul salvator? M\ `ndoiesc...P`n\ una-alta revin la „tratamen -tul“ lui George Enescu `n anul mor -]ii sale, a[a cum apare reflectat `ndocumentele Europei Libere, devenitedisponibile cercet\torilorgra]ie digitaliz\rii [i punerii onlinea Arhivei radioului p\stratela Budapesta.Un raport transmis autorit\]i loramericane la 2 august relata c\„`n ziua de 8 iulie 1955, corpul luiGeorge ENESCU a fost scos din ca -voul provizoriu `n care se g\sea [idepus `ntr-un cavou ob]inut pe vecide la familia BRANLY. Acest trans -fer a fost efectuat `n cel mai maresecret [i la deshumare nu au luatScrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Victor Eskenasyparte dec`t: Preotul Virgil PÂRVA -NESCU, Dra Lucia MANESCU,Doam na BEDI}EANU, so]ia agen -tului comunist al Lega]iei RPR dinPARIS [...], un inspector de poli ]ie[i un magistrat. [...] Cavoul a fost com -plet `nchis, iar piatra cimentat\.Locul a fost ob]inut pe veci, dar nuse poate [ti dac\, la un moment dat,el nu va fi deshumat `n cazul `n ca -re Doamna ENESCU se hot\r\[te s\plece `n România. Nici o inscrip ]ie[i nici o dat\ nu indic\ c\ acolo afost `nmorm`ntat cel ce a fost Geor -ge ENESCU. Pe morm`nt se afl\ ocruce de flori albe [i mauve, iar lacap\t`i c`teva mu[cate `nflorite. [...]Trebuie s\ ad\ug\m c\, duc`n -du-ne de mai multe ori la cimitirulPère Lachaise pentru a ob]ine datelede mai sus, ne-am izbit de unsecret absolut, personalul cimitiruluipun`ndu-ne `n vedere c\ aredispozi]ii precise de la Prefectu rade Poli]ie s\ nu dea nici un fel deinforma]ie cu privire la GeorgeENESCU [i transferarea sa“.Cum se [tie, nici Securitatea, niciautorit\]ile de stat nu au reu[it s\o conving\ pe so]ia compozitoruluis\ se `ntoarc\ `n ]ar\ [i Enescu o -dihne[te `n continuare `n pace, laParis, `n vecin\tatea altor maricompozitori.La 15 septembrie 1955, documen -tele RFE `nregistreaz\ ini]iativa u -nui grup de români de a `n\l]a laParis un bust al lui George Enes cu.~n acest scop s-a creat un „Comit deIni]iativ\“, al c\rui pre[edinte afost Yehudi Menuhin, iar secretarIoan Velicu. Un alt raport, `naintatautorit\]ilor americane la 29 iunie1956, `nregistreaz\ ceremonia dez ve -lirii monumentului, care avuseseloc la 19 iunie, „`n localurile {coaleiNormale de Muzic\ din 114bis, Bu -levard Malesherbes“. Din comite tulde ini]iativ\ au f\cut parte 20 de per -sonalit\]i ce ar merita toate amin -tite. ~ntre ele se aflau Georges Au ric,Yvonne Astruc, Nadia Boulanger,Bruno Walter, Alfred Cortot, EdmondFleg, Marcel Dupré, BernardGavoty, Antoine Goléa, so]ia luiArthur Honegger, Dr. Albert Schwei -tzer etc.Aproape to]i ace[ti muzicieni, `nfrunte cu Menuhin, au participat [ila solemnitatea dezvelirii bustului,la care, `ns\, „nici un membru al Le -ga]iei comuniste a RPR-ului dinPARIS nu a fost de fa]\...“. Ceremo -nia a fost deschis\ de muzicologul[i violonistul de origine român\ An -toine Goléa, ce-i fusese elev lui Geor -ge Enescu [i care a ]inut s\ remar -ce, `ntre altele, c\ „ultimele zile aleacestui mare muzician au fost tris -te [i el a murit `n s\r\cie, a[a cums-a `nt`mplat [i cu un alt geniu mu -zical, Béla BARTÓK. [...] Omagiul celmai meritat ce i se mai poate adu ceeste de a se relua c`t mai cur`nd pescena Operei Mari din PARIS ope rasa Oedipe, precum [i de a se con ti -nua s\ se p\trund\ [i s\ se inspiredin geniul s\u, ce l-a `mp\rt\[it cuat`ta generozitate tuturora“.Yehudi Menuhin a luat cuv`n tul`n continuare, „a[ezat sub bustul luiENESCU [i extrem de emo]ionat...“.Referindu-se la discursul lui AntoineGoléa, „Yehudi MENUHIN aexclamat: «Nu, nu este adev\rat c\a fost uitat [i c\ a murit `n s\r\ cie;nu s-a putut face mai mult pentruGeorge Enescu pentru c\ el era deo m`ndrie extraordinar\; el [i-a a -vut socotelile sale cu Dumnezeu [i nucu oamenii». [...] ~n `ncheiere, Ma -es trul Alfred CORTOT, `n c`tevacuvinte, [i-a ar\tat m`ndria de a fiputut lua parte la dezvelirea bustu -lui lui George Enescu, de care l-a le -gat o via]\ `ntreag\ de prietenie [iadmira]ie“.Documentul de arhiv\ mai pre ci -zeaz\ c\ bustul „este opera sculpto -rului francez Jules REY. El este dinbronz [i de o `n\l]ime de 80 cm, re -prezent`nd pe George ENESCU lav`rsta de 40 de ani...“. „La `nche ie -rea ceremoniei, Yehudi MENUHINa fost fotografiat sub bustul lui Geor -ge ENESCU, `nconjurat de un ma regrup de refugia]i români ce luaser\parte la aceast\ solemnitate.[...] N.B. Nu s-a putut `nregistra aceas -t\ manifestare deoarece unul din o -ratori, Antoine GOLÉA, s-a opus ca -tegoric oric\rui fel de `nregistrare.“Era o adun\tur\, „str\ini ha ini[i clica de fugari“, cum s-a spus laBucure[ti sub cupola Academiei...SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 407 » 13-19 iulie 2013www.suplimentuldecultura.ro