Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

teatru « 7Muzica de scen\Datul `n spectacolOlti]a C`ntecUneori e simpl\ ilustra]ie, compila]ie din buc\]i maimult sau mai pu]in renumite care urmeaz\ desf\[u ra -rea dramatic\. Alteori e compozi]ie elaborat\ punctual.Se aude live, stereofonic sau surround. ~nso]e[te, acom -paniaz\, intensific\, contrasteaz\, subliniaz\, nuan ]ea z\.Muzicii de scen\ propriu-zise i se adaug\ sonorit\]iletextului, rostirea, sunetele `mpreun\ cu care constituieanvelopa acustic\. A existat dintotdeauna [i ecomponent\ a imaginii scenice. Are specificit\]i care]in de natura genului, dar se `nnoie[te continuu.Exist\ compozitori specializa]i, dar[i nou-veni]i. Secolul regiei a `n re -gistrat nenum\rate duete celebre`n privin]a conlucr\rii la muzicade scen\. }ine de o anumit\ chi -mie estetic\. Cea mai longeviv\ co -laborare performativ\ dintre unmuzician [i un regizor/coregraf are50 de ani [i le apar]ine lui JohnCage [i Merce Cunningham. ~n pe -rioada de boom a experimentalismuluiamerican, cei doi au testatde multe ori limitele genurilor. Lamijlocul anilor ’60, de pild\, aulucrat independent partea sono r\[i partea coregrafic\ pentru Pointsin Space. ~ntr-un `ndr\zne] blinddate artistic, le-au reunit abia `nseara premierei. Tot peste Ocean,Tom Waits a f\cut „oper\“ cu Ro -bert Wilson, `n sensul atribuit de a -cesta din urm\, de crea]ie scenic\`n care trebuie „ascultate imaginile“.Purc\rete: „Muzica eca un personaj care nufigureaz\ `n distribu]ie“Lui Silviu Purc\rete `i place s\ u -tilizeze coloana muzical\ pe postde „element perturbator de conflict“,component\ dinamic\ impli -cat\ `n ac]iunea scenic\. Pentruregizor, „muzica e ca un personajcare nu figureaz\ `n distribu]ie“,rostul s\u e s\ contribuie la `n -tre]inerea imaginarului auditiv.C`nd lucreaz\ cu Vasile {irli, [i lu -creaz\ de mult, muzicianul parti -cip\ `nc\ de la `nceput la repe ti -]ii. Compozi]iile s`nt imaginate `nfunc]ie de nevoile spectacolului, dedistribu]ie, s`nt continuu ajusta te,p`n\ la forma potrivit\. Coloana mu -zical\ se face odat\ cu spectaco lul.Ca `n majoritatea cazurilor de `n -delungat\ colaborare, ar ti[tii auJohn Cage [i Merce Cunningham au lucrat `mpreun\ (regie [i, respectiv, muzic\ descen\) timp de 50 de aniLa noi, un cuplu consacrat muzician-regizor este Vasile {irli-Silviu Pur c\reteajuns s\ se cunoasc\ at`t de bine,`nc`t adesea nici m\car nu mai enevoie s\-[i vorbeasc\ despre cetrebuie f\cut `n materie de su ne -te [i c`ntece.Ce `nseamn\, la modul concret,s\ lucrezi `n echip\ cu Silviu Pur -c\rete? C`t de mult conteaz\ re la -]ia cu regizorul? Vasile {irli spu nec\, „`ntotdeauna, intrarea `n echi -pa unui nou spectacol m\ incit\ s\`n]eleg inten]iile scenice ale regizorului,s\ descop\r o lume nou\,iar rela]ia cu el, realizatorul, ori -cine ar fi, este esen]ial\. ~n coope -rarea cu Silviu Purc\rete este lafel, cu singura diferen]\ c\, proba -bil, dup\ at`tea spectacole, avemnevoie de mai pu]ine cuvinte pen -tru a ne g\si punctele comune. ~mivorbe[te despre inten]iile sale, a -pa rent inten]ii, pentru c\, de fapt,[tie precis ceea ce vrea: fr`nturide fraze, sugestii, t\ceri, sub `n ]e -le suri, conversa]ii paralele; ambi -an]a de armonie, provocare, surpriz\,`ndoial\ (stimulant\), `n cre -dere, imagina]ie, `nc`ntare“.Vasile {irli: „Repeti]iiles`nt perioada cea maiinteresant\ a lucrului“Au fost spectacole pentru care af\cut muzica `n timpul repe ti ]i i -lor – Furtuna, Visul unei nop]i de va -r\, Poveste de iarn\, De Sade etc. – ,pentru Vasile {irli repe ti ]i ile fiind„perioada cea mai inte re sant\ a lu -crului, momentul des coperirii inten -]iilor regizorale“. Alt\ dat\ i s-aucerut c`ntece `nainte de `nceperearepeti]iilor – Don Juan, Faust, Metamorfozeetc. –, p\r]ile instrumen -tale fiind definitivate `n timpul re -peti]iilor. Au fost spectacole pentrucare a scris muzici instrumenta lecu mult `nainte de repeti]ii, ca pro -voc\ri, „ca muzici inspirate de ce eace-mi vorbise, din ceea ce `mi `n chi -puiam c\ vrea – Cumnata lui Pan -tagruel, Lulu etc. –, `ntotdeauna cuadapt\ri, complet\ri la scen\“.~n Golemul realizat la Teatrul Na -]ional Ia[i de Alexander Hausvater,muzica se aude nonstop de la `n ce -put, adic\ de la intrarea `n cl\ di rea spectatorului p`n\ la ie[irea dinedificiu. Nu e un musical, e un spec -tacol `n care muzica e ata[at\ per -manent ac]iunii dramatice. De fapto poten]eaz\, fiind o prezen]\ a -custic\ cu greutate dramaturgic\.Yves Chamberland a compus-o chiar`nainte ca repeti]iile s\ `nceap\, `nurma discu]iilor `ndelungate pri -vi toare la proiect. Iar actorii auascultat-o `nc\ de la primele `n -t`lniri cu regizorul, pentru a se `m -biba de con]inutul ei dramatic. Nuli s-a cerut s\ o c`nte, de[i la audi -]ii toat\ lumea a dat prob\, era maidificil de-at`t: trebuia s\ convie ]u -iasc\ scenic. {i spectatorul aveaaceea[i treab\, pentru c\ era asediat`nc\ de la `nceput [i destulde tare de componenta auditiv\.Dac\ nu exist\instrumente potrivite,atunci s`nt inventateJean-Jacques Lemêtre a lucrat cuAriane Mnouchkine peste 30 de ani.La Cartoucherie din p\durea Vin -cennes, unde func]iona Teatrul duSoleil, avea atelierul de fabricatin strumente muzicale [i de compus`n imediata vecin\tate a spa ]i -ilor de joc. Pentru Lemêtre, mis te -rul este cel mai important lucru `nmuzica de scen\. Misterul unei noiproduc]ii, misterul pe care `l inducispectatorilor. Influen]at de muzicaoriental\, cea care a conservat maibine dec`t Apusul tradi]iile `n ma -terie de arte ale spectacolului, le -g\turile cu ritualicul, consider\ mu -zica de teatru o specie aparte. Ea „`]iaduce o mare doz\ de copil\rie (...).Atunci c`nd copilul viseaz\ sau `[iimagineaz\, e mereu splendid“. Pen -tru fiecare proiect, mai `nt`i se pu nede acord cu Ariane Mnouchkine,apoi „viseaz\“. Dac\ i se pare c\ nuare instrumentele potrivite, le in -venteaz\. Prefer\ materialele na tu -rale, pielea, m\tasea, [i exotice, re -`n viind trecutul. Dar important e [i„corpul muzical“, adic\ tot ceea ce]ine de vocalitate, mi[care, de ritm.De instrumente speciale este pre -o cupat `ndeaproape [i Iosif Her ]ea,care a descoperit `n cele populare oresurs\ cu poten]ial uitat. Pentrucompozitorul român, muzica de sce -n\ „stimuleaz\ degajarea de sem ni fi -ca]ii [i aduce emo]ia“. De[i acest gende crea]ie e la fel de efemer\ precumteatrul pe care `l sluje[te, sf`r[indu-[iexisten]a odat\ cu finalul repre zen -ta]iei, ambian]a sonor\ e fascinan t\,„p\trunde esen]ele spectacolului, leadaug\ emo]ionalitate [i manipulea -z\afectivitatea spectatorilor“. ~m pli -ne[te, [i ea, menirea teatrului.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 407 » 13-19 iulie 2013www.suplimentuldecultura.ro