Biomasa este un termen generic care cuprinde o ... - ICECHIM

SUB PATRONAJULMINISTERULUI EDUCATIEI SI CERCETARIIINSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CHIMIE SI PETROCHIMIE -ICECHIMorganizeazăSimpozionul internaţionalPRIORITATILE CHIMIEI PENTRU ODEZVOLTARE DURABILABucureşti, 20-21 octombrie 2005REZUMATELE LUCRǍRILORSPONSORIABL & E-JASCO ROMANIA COMERT SISERVICII S.R.L.

2PRIORITATILE CHIMIEI PENTRU ODEZVOLTARE DURABILABucureşti, 20-21 octombrie 2005

4CUPRINSSecţiunea 1. Bioresurse si biomateriale 5Comunicări orale 5Postere 23Secţiunea 2. Protecţia şi ingineria mediului 28Comunicări orale 28Postere 50Secţiunea 3. Materiale multifuncţionale şi nanocompozite 66Conferinţă 66Comunicări orale 67Postere 79Secţiunea 4. Chimia medicală şi terapeutică 91Comunicări orale 91Postere 95

5Sectiunea 1. Bioresurse si biomaterialeComunicari orale1. VALIDAREA METODELOR CA TENDINŢĂ ÎN BIOANALIZĂGabriel-Lucian RADUCatedra de Chimie Analitică şi Analiză Instrumentală, Facultatea de Chimie Aplicată şiStiinţa Materialelor, Universitatea POLITEHNICA din BucureştiSpl.Independentei 313, Sector VI, Bucureşti, Tel/Fax:21+2239070, e-mai:gl-radu@dbio.roValidarea metodelor are ca scop crearea unui cadru în care să se studieze şi să serezolve toate posibilele surse de erori şi să se introducă sisteme de control pentru a detectaintroducerea unor astfel de erori. Lucrurile se complică dacă se măsoară parametrii biologici, şiîn particular organisme vii sau parametrii pentru care activitatea este aspectul de interes.Substanţele biochimice pentru care este suficientă cunoaşterea concentraţiei, urmează de obiceiaceleaşi reguli şi cerinţe ca şi parametrii chimici. Apar însă probleme deoarece în acestdomeniu SI de unităţi nu este (încă) util şi parametrii abordaţi sunt dependenţi de metodă. Întoate cazurile un concept necesar de trasabilitate rămâne, în particular, existenţa unei referinţefundamentale comune (de exemplu microb de referinţă, substrat de referinţă, etc.). Erorile ceapar in faza analitică a testului se datorează în principal impreciziei şi lipsei de acurateţe.Măsurarea şi identificarea acestor erori se poate realiza prin procedee ale controlului intern alcalităţii (IQC) şi ale asigurării externe a calităţii (EQA). In bioştiinţe, măsurările sunt mult maicomplexe decât în fizică sau chimie fiind necesară multă muncă înainte de a stabili principiilegenerale, se încearcă măsurarea unei cantităţi de substanţă dintr-o matrice complexă. Analizaeste supusă interferenţei altor substanţe astfel încât poate fi necesară extracţia analitului înaintede măsurare. Este recunoscut că progresele în biologie s-au bazat în mare parte pe observaţiaînsoţită de măsurări calitative, decât pe unele cantitative utilizând standarde metrologice, acestlucru a împiedicat dezvoltarea bioştiinţelor. Standardizarea metodologiei de a determinaidentitatea compusului este necesară suplimentar pentru a-i definii şi cantitatea.În bioanaliză, principiul „măsurat o dată acceptat peste tot” ar da încredere în comerţ,protecţia mediului, sănătate şi transfer tehnologic, iar dezvoltarea infrastructurii pentrumetrologie în bioştiinţe ar începe să şteargă prăpastia dintre bioştiinţe şi practicile metrologice.BIBLIOGRAFIE1. Ray P. Clark, European Standardisation in Biotehchnology, BioSafety Journal, Vol. 2, paper 2 (BY6002) May22nd 1996.2. Roy Dietz, International Biometrology in MEASUREMENTS FOR BIOTECHNOLOGY ,C Limited, April2003.

62. BIOSENZORI BAZAŢI PE MEMBRANE ELECTROPOLIMERIZATE.MODELE EXPERIMENTALEMihaela Badea a , Mihaela Carmen Cheregi b , Andrei Florin Dăneţ b ,Giuseppe Palleschi caInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie – ICECHIM –Bucureşti, Spl. Independenţei nr. 202, sector 6, Bucureşti, ROMANIAbUniversitatea din Bucureşti, Facultatea de Chimie, Centrul pentru Metode Automate deAnaliză, Sos. Panduri 90 – 92, sector 5, Bucureşti, ROMANIAcUniversity of Rome ‘Tor Vergata’, Dipartimento di Scienze e Tecnologie Chimiche,Via della Ricerca Scientifica, 00133 Rome, ITALYSe propune asamblarea unor biosenzori bazaţi pe imobilizarea componentei biologicactive într-un film extrem de subţire sintetizat prin electropolimerizare direct la suprafaţa unorelectrozi pastă de cărbune obţinuţi prin tehnologia serigrafierii (screen-printed technology).O serie de monomeri folosiţi anterior cu succes de către autori pe electrozi de Pt 1 , aufost testaţi pe electrozi pastă de cărbune serigrafiaţi. Printre monomerii utilizaţi se numără: 2,6-dihidroxinaftalina (2,6-DHN) şi 2-(4-aminofenil)-etilamina (AP-EA). Sinteza filmelor a fostrealizată prin voltametrie ciclică, prin imersarea electrozilor în soluţii apoase ale monomerilor.Filmele rezultate sunt de tip neconducător, fiind permeabile doar pentru specii neîncărcateionic, cum ar fi apa oxigenată.Senzorii rezultaţi au fost testaţi amperometric, la potenţialul de oxidare al apeioxigenate (+0.65 V vs. Ag/AgCl). Cele mai bune rezultate, în ceea ce priveştepermselectivitatea pentru apă oxigentă, rezistenţă mecanică, timpul de răspuns au fost obţinutepentru senzorii bazaţi pe co-polimerul (2,6-DHN – AP-EA). Au fost testate diverse metode deimobilizare a unor enzime din clasa oxidazelor (glucozoxidaza, lactat oxidaza şi L-aminoacidoxidaza) pe/în co-polimerul ales ca fiind optim. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate laimobilizarea prin înglobarea enzimelor în filmul polimeric în timpului procesului deelectropolimerizare.Senzorii asamblaţi au fost caracterizaţi prin stabilirea performanţelor analitice şi atimpului de viaţă în condiţii operaţionale.1Mihaela Badea, Antonella Curulli, Giuseppe Palleschi, “Oxidase enzyme immobilisation throughelectropolymerised films to assemble biosensors for batch and flow injection analysis”, Biosensors &Bioelectronics, 18, p. 689 – 698 (2003)

73. BIOMATERIALE INLOCUITOARE DE TESUTURI SEMIRIGIDEDESTINATE RECONSTRUCTIEI PERETELUI TORACICEne Alexandra - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielarie,Strada Lucretiu Patrascanu nr.16, sector 3, Bucuresti;Nicodin Alexandru - Universitatea de Medicina si Farmacie, Strada Aradului nr.25,Timisoara;Mihai Carmen - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielarie,Strada Lucretiu Patrascanu nr.16, sector 3, Bucuresti.Stabilizarea peretelui toracic impreuna cu reconstructia partilor moi reprezinta celedoua componente esentiale ale reconstructiei parietale toracice, dupa realizarea uneiparietectomii. In scopul asigurarii unui suport structural eficient al peretelui toracic, cu impactdirect in evitarea respiratiei paradoxale si a herniei pulmonare, au fost proiectate si realizatevariante complexe de produse, cu stabilitate dimensionala conferita dominant prin tipullegaturii si parametrii de structura precum si prin utilizarea unor materii prime adecvate canatura chimica, structura si grad de biocompatibilitate corespunzatoare.La realizarea cu success a acestor produse a contribuit unitatea echipelor de cercetatoriformate din: chimisti, fizicieni, anatomopatologi, farmacisti, ingineri textilisti precum si medicispecialisti ai Universitatii de Medicina si Farmacie– Bucuresti si ai Spitalului Militar Central –Bucuresti.In prezent, aceste produse sunt utilizate cu succes, in interventii chirurgicale carevizeaza tumori maligne osoase (primitive si secundare), tumori maligne de parti moi, tumoribenigne etc.Referatul prezinta realizarile INCDTP in corelatie cu evolutia pe plan mondial indomeniul acestor tipuri de sisteme de protezare, nivelul de performante biomedicale sibiofunctionale ale acestora, conditii de admisibilitate impuse de legislatia internationala indomeniu pentru producerea si comercializarea implanturilor medicale cu structuri textile.

84. SOLVENŢI ECOLOGICI DIN ULEIURI VEGETALEEmil Stepan, Sever Şerban, Sanda Velea, Cristina Emanuela AdamInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie ICECHIM,Bucureşti,Splaiul Independenţei 202În prezent, majoritatea solvenţilor utilizaţi la scară industrială provin din materii primeavând la bază surse neregenerabile, de tipul combustibililor fosili: ţiţei, gaze naturale,epuizabile într-un viitor apropiat.În plus, solvenţii clasici folosiţi în prezent sunt în general inflamabili, volatili, toxici,periculoşi pentru sănătate (cancerigeni) şi poluanţi pentru mediul înconjurator.S-a abordat o clasă de solvenţi ecologici, cu structură de esteri alchilici ai acizilor graşi.Faţă de solvenţii clasici de natură petrochimică, aceştia prezintă urmatoarele avantaje:o biodegradabilitate 100% (nu polueaza apele, nici solul);o punct de fierbere ridicat, respectiv presiune de vapori foarte scazută (nu polueazăatmosfera);o punct de inflamabilitate >130 o C;o capacitate de solvatare mare;o stabilitate mărită în formulări;o nu afectează stratul de ozon;o nu sunt cancerigeni;o nu sunt toxici;o nu sunt corozivi;o au la bază materii prime provenite din surse regenerabile, inepuizabile în timp;o materiile prime sunt în totalitate din producţie internă.Se prezintă un procedeu original de fabricare a unor solvenţi ecologici, printransesterificarea trigliceridelor din uleiurile vegetale.

95. OPTIMIZAREA MULTICRITERIALĂ A BIOPROCESULUI DEPREPARARE A ALCOOLOXIDAZEI DIN DROJDIIMihai Dan Caramihai*, Ana Aurelia Chirvase**, Raluca Misleanu*,Christian Fonteix***, Ivan Marc***, Frantz Fournier**** Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Splaiul Independenţei 313, Sector 6, 060042** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie, Bucureşti,Splaiul Independenţei 202, Sector 6, 060021*** Laboratorul de Ştiinţe ale Ingineriei Chimice-CNRS, ENSIC (Şcoala NaţionalăSuperioară de Industrii Chimice), Nancy, FranţaÎn general, criteriile generale de cost (productivitate, randament, etc.) şi propietăţile cedefinesc calitatea produselor (puritate, activitate şi selectivitate metabolică, etc.) au cerinţecontrare: reducerea costurilor conducând la descreşterea calităţii şi reciproc. Aspectulmulticriterial al optimizării unor asemenea procese este rareori utilizat. Chiar şi atunci când eleste folosit, subiectivitatea preferinţelor expertului uman şi riscurile induse prin fluctuaţiile depiaţă sau de conjunctură nu sunt niciodată evocate.Lucrarea îşi propune dezvoltarea şi utilizarea unor aplicaţii software ce permit, înprimul rând, o informare mai bună a decidentului asupra structurii optimului global în sensullui Pareto (1) , identificarea preferinţelor acestuia şi în final, realizarea unei “liste scurte” acompromisurilor acceptabile în raport cu care poate fi luată decizia finală. În fapt, această listăreprezintă o informaţie nouă, ce poate întări şi/sau modifica preferinţele decidentului, altfelspus, poate fi selecţionată o soluţie care nu se află pe primele locuri ale “listei scurte”.Aplicaţia software dezvoltată a fost testată pe un set de date de creştere a unei drojdii pemetanol (Hansenula polymorpha) şi formare a enzimei alcooloxidaza şi a fost evaluată pe unmediu virtual (Matlab / Simulink) în cadrul unui proiect finanţat prin programul Brâncuşi decolaborare ştiinţifică România – Franţa (2002 – 2004).(1) Viennet R., Fonteix C., Marc I.: International Journal of Systems Science, 27 (2), 255-260, 1996

106. PROFESSIONAL FORMATION OF YOUNG TECHNICAL SPECIALISTS INBIOTECHNOLOGY FIELD:ROMANIAN LEONARDO DA VINCI PILOT PROJECT ACHIEVEMENTSAna Aurelia Chirvase*, Luiza Maria Jecu*, Mihai Dan Caramihai*** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie, Bucureşti,Splaiul Independenţei 202, Sector 6, 060021** Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Splaiul Independenţei 313, Sector 6, 060042The Human Resources Training Centre from POLITEHNICA University co-ordinatedthe project designed to enhance the employability of young people in the labour market byusing the European competencies in vocational guidance oriented towards this research,technological, and industrial sector.The specific aims of the project were: Development of an identification methodology used for monitoring the biosciencecompanies labour demands and evaluation of the trend characteristics in the field; Elaboration of reference work instruments: Word Glossary for the Bioscience Field; Thecompetencies characterisation in the bioeconomic field; Guide for demanded jobs; Curricula and training modules: Productive Systems in the Bioscience Field; EcologicalAgriculture; Biochemical Technologies; Agricultural Waste Materials Recovery;Information Technology in the Bioscience Field; Comprehensive Internet; ProjectManagement of Environment and Sustainable Development; Integration of DisadvantagedPeople in the Labour Market. Creation of a virtual European Office in Careers Consulting (www.cpru.pub.ro/leonardo)applied to the needs of the labour market in conjunction with the European valuableexpertise.The established partnership corresponded to the European dimension and themultiplayer character required by the Leonardo da Vinci Programme. They were from diverseinstitutional contexts: Universities from Romania (POLITEHNICA University and Universityof Agronomic Sciences and Veterinary Medicine), United Kingdom (Greenwich University),Germany (Hohenheim University) and Slovakia (Technical University from Bratislava),National Institute of R&D in Chemistry and Petrochemistry, Romanian Society ofBioengineering and Biotechnology, University Foundation CERA and a SME (PluriConsultants), specialised in human resources.

117. CONTRIBUTII ORIGINALE IN CHIMIA SI BIOCHIMIAGLICOLIPIDELORSilvia Iga a , Dumitru Petru Iga a , Nicoleta Florentina Predescu baFacultatea de Biologie, Universitatea Bucuresti,Splaiul Independentei 95, Bucuresti-5bLaboratorul de Control si Carantina FitosanitaraGlicolipidele sunt substante cu structura amfipatica, fragmentul hidrofob fiind constituitdintr-un ceramid sau un diglicerid iar zona hidrofila dintr-un mono- sau oligozaharid cu 2-20resturi glucidice. Din punct de vedere acido-bazic, glicolipidele sunt de doua tipuri: neutre siacide. In cazul ultimelor, anionul este gruparea sulfat sau gruparea carboxil a acidului sialic.Glicosfingolipidele ce contin acid sialic se numesc gangliozide, diversitatea lor moleculara D,in functie de constituenti, se calculeaza dupa urmatoarea formula 1,2,3 :D = m x n x p qUnde m este numarul de tipuri de acizi grasi; n, de sfingozina; p, de acid sialic, iar qnumarul de molecule de acid sialic per moleculade gangliozid.Ceea ce autorii acestei lucrari au numit paradigma Fischer-Bijvoet 4 s-a bazat pe douaargumente, alaturi de multe altele: pe de o parte configuratia (+)-glucozei 4,5 pe de alta partesinteza sfingozinei pornind de la glucide 6 .Seminolipidul, un glicoglicerolipid sulfatat izolat din material seminal, este un analogstructural al lecitinei. Bazat pe aceasta, s-a studiat interactia dintre seminolipid si fosfolipazaA2 de diferite proveniente 7 .Spectroscopia RMN a fost utilizata in mod extensiv in cercetarile efectuate inLaboratorul de Chimie al Facultatii de Biologie atat in scop structural 8 cat si pentru elaborareaunor scheme de biosinteza 9 .Reactia de glicozilare chimica in varianta sintezei Koenigs-Knorr a fost utilizata incercetarile noastre pentru sinteza unor steril glicozide de tip nou 10 .Bibliografie:1. Iga, D. P., Silvia Iga (1993) “A Mathematical Formula for the Evaluation of Ganglioside Polymorphism”, Rev.Roum. Biochim. 30, 21-22.2. Iga, D. P., S. Iga, M. Serban, 2000, Glicolipidele: structura, metabolism, rol biologic, Editura UniversitatiiBucuresti, ISBN 973-575-424-X.3. Iga, D. P., et al., (2003) ”A Multiple Bridge between Mathematics, Genetics, Chemistry and Linguistics”Seventh Conference of the International History, Philosophy and Science Teaching, Winnipeg, Canada, July 30-August 3, 2003, p. 20-23.

124. Iga D. P. (2003), On the Paradigm of Atomic Mass, Electrical Charge and Molecular Configuration, SeventhConference of the International History, Philosophy and Science Teaching, Winnipeg, Canada, July 30-August 3,2003, p. 398-409.5. Iga, D. P., S. Iga, M. Serban, 2001, Stereochimie Biologica, Editura Universitatii Bucuresti, ISBN 973-575-591-2.6. Iga, S., Dumitru Petru Iga (2003), Configuration of Natural Sphingosine as Inferred from Chemical Synthesis,Proc. Rom. Acad., Series B, , 5, 101-104.7. Iga, S., A. Iga, N. Rosoiu, M. Musat, S. Ronkko, D. P. Iga (2002), Seminolipid as Modulator of PhospholipaseA2 from Bull Seminal Vesicle Fluid, Chem. Phys. Lipids 118, Nos 1-2, p 75.8. Iga, D. P., Silvia Iga, Thomas Larsson, Jonas Angstrom, Bassam Soussi, Olivier Rakotonirainy, Halina Miller-Podraza (1998) “Acidic Glycosphingolipids of Cock Testis Elucidated by Mass Spectrometry and NMRSpectroscopy” Glycoconjugate J. 15, 1111-1114.9. Iga, S., A. Iga, M. Musat, D. P. Iga, N. Rosoiu, S. Lotjonen, M. Serban (2002), Indirect Confirmation of theBiosynthesis Pathways of Gangliosides in Turkey Testis by Using 1 H NMR Spectrometry, Proc. Rom. Acad.,Series B, 4, p 19-21.10. Iga, D. P., S. Iga, R. R. Schmidt, M.-C. Buzas (2005), Chemical synthesis of cholesteryl β-Dgalactofuranosideand -β-D-pyranoside, Carbohydr. Res. 340, p. 2052-2054.8. DECONTAMINANŢI POLIVALENŢI PENTRU COMBATEREAATACURILOR TERORISTE-BIOCHEMNicolae Luţă * , Viorel Ordeanu**, Gh. Ţarălungă ** , Filip Chiraleu *** , Mariana Popescu * ,C-tin Neamţu * , Maria Maganu **** ICECHIM-Bucureşti** Institutul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare( ICSMM)-Bucureşti*** Institutul de Chimie Organică al Academiei Române, BucureştiSpecialiştii şi servicile de informaţii din SUA, Europa etc., apreciază pe bază de date,că numeroase grupări teroriste internaţionale dispun de o mare varietate de agenţi şi mijloacepentru declanşarea de atacuri cu armele de nimicire în masă: chimice, biologice, radioactivesau nucleare. Se prezintă, din numeroasele exemple furnizate de mass-media, informaţiadifuzată de cotidianul „România Liberă” din 04.06.2003, sub titlul ”Al Qaeda, gata săfolosească armele de nimicire în masă”, care confirmă, încă odată, faptul că terorismulinternaţional se pregăteşte intens pentru utilizarea acestor mijloace de luptă. În informaţiadifuzată se menţionează ca” Membrii reţelei Al Qaeda şi ai grupărilor care au legătură cuaceastă organizaţie, sunt pregătiţi să utilizeze arme chimice, biologice şi nucleare pentrucomiterea de noi atacuri”. Stirea a fost transmisă pe baza Raportului CIA ”Terorist CBRN-Materials and Effects”, preluat de pe pagina electronică a codidianului “Washington Times”.

13Pericolul, permanent amplificat, în ceea ce priveşte posibilităţile atacurilor teroriste cuarmele de nimicire în masă (NBC), determină o serie de state care se consideră ameninţate, sădesfăşoare variate activităţi în vederea pregătirii trupelor de specialitate şi din toate armele,inclusiv populaţia civilă, în vederea realizări unei protecţii eficace, înlăturării urmăriloratacurilor, etc. Astfel, în SUA, Anglia, etc. se efectuează simulări de atacuri cu substanţe toxicede luptă, cu agenţi patogeni etc.În cadrul Programului VIASAN, respectiv a Proiectului care are ca obiectiv concepereaşi realizarea de decontaminanţi pentru combaterea atacurilor teroriste BIOCHEM, colectivul deautori a cercetat posibilităţile de realizare de substanţe cu ajutorul cărora să se efectueze atâtdistrugerea substanţelor toxice de luptă, cât şi a agenţilor biologici patogeni care pot fi folosiţide către terorismul internaţional.În cadrul comunicării se vor prezenta rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentaleefectuate de autori în vederea conceperii de decontaminanţi polivalenţi cu ajutorul cărora să sepoată distruge substanţele toxice de luptă (STL) pe care terorismul internaţional intenţioneazăsă le folosească (STL vezicante tip iperită, azotiperită, lewizită, etc., STL neuroparalitice: tipsarin, soman, Vx, etc; agenţi biologici patogeni: bacterii , virusuri, toxine, etc).Până în prezent s-au efectuat cercetări teoretice şi experimentale în scopul conceperii şirealizării unor decontaminanţi din clasele compuşilor poli-N-cloruraţi: N 1 , N 3 -5,5-difenil-2-imină-4-onă (I). N 1 , N 3 N 4 , N 6 - tetraclor-glicoluril (II), N 1 , N 3 N 4 , N 6 -tetraclor-3a,6a-difenil-2,5-diiminoimidazo [4,4d ] imidazol (III), microemulsii pe bază de peroxomolibdaţi (IV), care seformează prin reacţia dintre molibdat şi un peroxid etc.ClClClCNCCNNHOCl;N R1 NO C C = O ;NN 2RCl Cl( I )( II )1 2R = R = CH ; 3C H 6 5HNCClNNClClNNClCNH-2; Mo ( O ) (xO O )4 - x( IV )x = 0-3( III )

14Produsele sintetizate s-au dovedit decontaminanţi eficace pentru majoritatea STLvezicante, neuroparalitice etc. şi pentru agenţii biologici patogeni preconizaţi a fi folosiţi decătre terorismul internaţional pentru atacuri chimice şi biologice.9. NOI COMPUŞI ORGANOFOSFORICI CU ACTIVITATE ANTIFOULING-MARIN ŞI INHIBITORI AI PROCESELOR DE COROZIUNE ELECTROCHIMICĂŞI MICROBIOLOGICĂNicolae Luţă, * Sanda Velea * , Răceanu * , Elena Dobre * , Liliana Anton * , Cătălina Marin*, Laurenţiu Marin * , Filip Chiraleu ***ICECHIM-Bucureşti**Inst. De Chimie Organică al Academiei Române-BucureştiFouling-ul marin se formează şi se depune pe părţile imersate în apă a navelor, pesuprafeţele exterioare ale conductelor ce transportă ţiţeiul şi produsele petroliere prin mediumarin, pe instalaţiile de foraj marin etc, reducând în mod semnificativ parametrii defuncţionare la care au fost proiectate utilajele respective. Din acest motiv, după o anumităperioadă de timp, straturile de fouling depuse trebuie îndepărtate. Operaţiunile de îndepărtare afouling-ului necesită utilaje speciale, impune scoaterea din funcţiune a instalaţiilor respective,navele trebuie aduse în docuri şi imobilizate câteva săptămâni etc, ceea ce are urmărieconomice negative (cheltuieli pentru efectuarea operaţiunilor, întreruperea proceselor deextracţie, scoaterea din circulaţie a navelor etc.)La limita dintre stratul de fouling şi suprafaţa metalică a utilajului pe care acesta s-adepus, se desfăşoară intense procese de coroziune electrochimică şi microbiologică, ce au carezultat final reducerea semnificativă a perioadelor de funcţionare a utilajelor respective.Formarea stratului de fouling este un proces complex la care participă fenomenele decoroziune electrochimică şi microbiologică, depunerile de microorganisme, moluşte, alge etc.Stratul de fouling îşi măreşte permanent dimensiunea, ceea ce face imperioasă după oanumită perioadă de timp îndepărtatrea acestuia.Studii efectuate de către specialişti au dus la concluzia că soluţia cea mai avantajoasădin punct de vedere tehnico-economic este împiedicarea depunerii stratului de fouling.Această variantă explică amploarea cercetărilor ştinţifice ce se desfăşoară de cătrestatele dezvoltate în domeniul produselor antifouling. Ani de-a rândul, ca produse antifoulingmarin s-au folosit, cu rezultate bune, compuşii organici de staniu. Aceşti compuşi, în perioadaactuală sunt utilizaţi pe scară tot mai redusă din considerente ecologice.

15Produsul antifouling trebuie să îndeplinească în mod obligatoriu o serie de condiţii: săfie un pesticid polivalent (să aibă efecte insecticide, bactericide, fungicide, algicide etc.), să nufie solubil în apă, să fie compatibil cu vopselele sau compoziţiile polimerice în care va fiîncorporat, etc. În mod ideal, un agent antifouling mai trebuie să fie un inhibitor eficace alproduselor de coroziune electrochimică şi microbiologică, să se încadreze în legislaţiareferitoare la protecţia mediului, etc.În cadrul comunicării se vor prezenta rezultatele cercetărilor ştiinţifice teoretice şiexperimentale privind conceperea şi sinteza de noi compuşi organofosforici potenţiali agenţiantifouling. S-au conceput, sintetizat şi testat în ceea ce priveşte activitatea antifouling, încondiţii naturale (în apele Mării Negre, în zona Portului Militar-Constanţa), compuşiorganofosforici din următoarele clase chimice: săruri cuaternare de fosfonin (I), alchilarilesteriai acidului fosfonic şi tionfosfonic (II), alchilarilesteri ai acidului fosforic (III), tion [tiol]fosforic(IV), ditiofosforic (V) şi săruri de amoniu ale mono- şi dialchil [aril] esterfosfaţilor(VI) :RR+P(I)RR- nXn;ROROO [ S ]P R 1( II );ROROOP OR ;( III)ROROO [ S ]P O[ S ]( IV )ORROROSP S( V )R;[ RO]ROO-P O [-O ]) ( VI+Y[ Y + ]În care: R= grupări alchil, aril, arilalchil cu diferiţi substituienţi ( Cl, S- R 1 , etc ), X=RCOO - , SO 4 2- ,etc; Y= + NHR 3 , heterocicluri cu atomi de azot, etc.Unele dintre produsele sintetizate au dat rezultate bune şi foarte bune în ceea ce priveşteactivitatea ca agenţi antifouling- marin, ceea ce cofirmă fundamentul ştiinţific al ipotezelorteoretice pe baza cărora s-au conceput structurile moleculare ale compuşilor respectivi.

1610. ATRACTANT PENTRU POLENIZATORI, PE BAZA DE ESTERI AI ACIZILORGRASISanda Velea, E. Stepan, Daniela StîlpeanuInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie-ICECHIMBucureştiScopul lucrarilor de cercetare prezentate a fost realizarea unei compozitii de feromonsintetic, cu activitate similara feromonului natural care stimuleaza activitatea de colectare apolenului de catre coloniile de albine. Feromonul natural, produs de larvele de albine este ocompozitie complexa, avînd drept constituenti principali esteri metilici si etilici ai acizilorgrasi.In scopul realizarii unor feromoni sintetici, cu compozitii similare celor naturali, au fostefectuate experimentari preliminare de laborator in vederea stabilirii procedeelor de sinteza acomponentilor si a proportiilor de utilizare a acestora in cadrul compozitiilor de feromonsintetic.In natura, principala sursa de acizi grasi din care se sintetizeaza esterii doriti, sunttrigliceridele din compozitia materiilor grase de provenienta vegetala si animala. Fiecarematerie grasa se caracterizeaza prin tipul de acizi grasi componenti si prin proportia dintreacestia. Dar chiar si in cadrul aceluiasi tip de materie grasa, exista variatii de compozitie, maiales in ceea ce priveste raportul intre acizii grasi constituenti. Variatiile acestea suntdeterminate de particularitatile legate de biosinteza materiilor grase. Din aceasta cauza,selectarea tipurilor de uleiuri vegetale si de grasimi animale, in vederea asigurarii unei anumitedistributii de acizi grasi, implica activitati laborioase.In urma experimentarilor preliminare de laborator, s-a conturat linia tehnologica desinteza si purificare a esterilor etilici si respectiv metilici ai acizilor grasi, constituentii de bazaai compozitiei de atractant. A fost stabilita o compozitie cadru, formata dintr-un amestec deesteri etilici si metilici ai acizilor grasi.S-au preparat şi caracterizat analitic esterii metilici şi etilici provenind din materiileprime alese: ulei de floarea soarelui, untură de porc şi ulei de in şi au fost preparate mostre depotenţiali feromoni sintetici care sunt în curs de testare biologică.

1711. PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PROIECTUL EUROPEAN„BUILDING AND ENERGY SYSTEMS AND TECHNOLOGIES INRENEWABLE ENERGY SOURCES UPDATE AND LINKED TRAINING”Acronim BEST RESULTDana MarinescuCHIMINFORM DATA, Str. Calea Plevnei, nr. 139, sector 6, BucureştiPropunerea BEST RESULT a apărut şi s-a dezvoltat ca urmare a dorinţei actorilorimplicaţi în diseminarea cunoştinţelor din domeniul tehnologiilor privind sursele regenerabilede energie, RES, cu scopul de a creşte informaţia şi know-how-ul despre RES printre furnizoriide sisteme energetice pentru construcţii (arhitecţi, instalatori, tehnicieni, specialişti,distribuitori ). Partenerii au observat lipsa informaţiei despre domeniul RES a celor implicaţi înconstrucţia clădirilor cât şi nevoia de susţinere a cererii şi furnizării de sisteme de micidimensiuni de RES în construcţii. Pentru rezolvarea acestei probleme la nivel european,partenerii şi-au propus activităţi comune şi locale destinate actorilor implicaţi în domeniul RESşi anume: cursuri de bază şi de specialitate, work-shop-uri, întâlniri de lucru, vizite pentruschimbul de experienţă, o platformă comună de E-learning. Multe din comunicări şievenimente vor fi adresate publicului larg cu scopul de a disemina informaţii despreoportunităţile RES printre cetăţenii Europei.Consorţiul creat a stabilit o reţea de parteneri şi actori care va fi implicată în executareaacestui proiect: universităţi şi asociaţii importante, din multe ţări europene, vor contribui larealizarea acţiunilor propuse, dar şi instituţiile şi autorităţile regionale şi locale vor juca un rolsemnificativ în proiect.Proiectul constă în organizarea unor acţiuni de instruire trans-naţionale şi realizareaunor pachete de materiale educaţionale pe tema RES, în mai multe limbi, cu posibilitateadistribuirii lor în instituţii de învăţământ, chiar şi în afara consorţiului. Un alt scop importanteste posibilitatea dezvoltării studiului la distanţă prin E-learning.Alte activităţi prevăzute în proiect sunt diseminarea cunoştinţelor de bună practică şiconştientizarea publicului european.

1812. BIOCOMBUSTIBILII ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A ROMÂNIEIIosif TripşaASOCIAŢIA BIOCOMBUSTIBILII ÎN ROMÂNIA, Str. Calea Plevnei, nr. 139, sector 6,BucureştiÎn România, ca în toate statele europene, s-au adoptat măsuri legislative şiorganizatorice pentru reducerea poluării, a emisiei de gaze cu efect de seră şi a dependenţei deimporturile de ţiţei, tot mai scumpe şi incerte, petrolul fiind pe calea spre epuizare.Soluţia: folosirea resurselor de biomasă pentru producerea biocombustibililor solizi(lemne de foc, pelete şi aşchii), lichizi (etanol, biodiesel şi ulei vegetal crud) şi gazoşi (biogaz).Directiva Comisiei Europene 2003 / 30 (mai, 2003) a definitivat lista biocarburanţiloradmişi în Europa.În lucrare, se prezintă proprietăţile biocarburanţilor, criteriile pentru comparareabiocarburanţilor, costurile optime posibil de obţinut, investiţiile şi suprafeţele de teren agricolnecesare şi numărul locurilor de muncă create în agricultură şi industrie pentru producereabiocombustibilor.Dina analiza efectuată, rezultă că România poate deveni mare producător, exportator şiconsumator de bioetanol, biodiesel şi ulei vegetal crud (mai ales de rapiţă), ultimulbiocarburant putând asigura autonomia energetică a fermelor agricole.Sunt necesare reluarea şi intensificarea cercetătorilor complexe pentru cultura şiindustrializarea sorgului zaharat, a rapiţei şi altor plante energetice, repede crescătoare, inclusivacvatice. Aplicarea tehnologiilor eficiente, cu consum energetic redus, permiţând funcţionareaîndelungată a instalaţiilor industriale, va asigura reducerea costurilor şi competitivitateaeconomică a biocombustibilor româneşti pe piaţa europeană.13. PRODUCEREA BIOETANOLULUI DIN DEŞEURILE ORGANICE MUNICIPALE(SINTEZA STUDIULUI ŞTIINŢIFIC – TEHNIC PENTRU ALEGEREAPROCEDEULUI INDUSTRIAL MODERN ŞI SCHIŢAREA ACŢIUNILOR DEÎNTREPRINS)Iosif TripşaCHIMINFORM DATA, Str. Calea Plevnei, nr. 139, sector 6, BucureştiAcest studiu stă la baza propunerilor înainte primăriilor marilor municipii din ţarăpentru începerea activităţii necesare asigurării finanţării pentru construcţia unei instalaţii pentruproducerea a 200 t/zi de bioetanol din deşeurile organice.

19Sinteza prezentată are următorul cuprins: Procese biochimice de conversie a deşeurilor organice la fabricarea etanolului. Materii prime utilizate în fabricarea etanolului prin fermentaţie. Etapele procesului de fabricare a etanolului din materiale lignocelulozice. Pretratamentul:• Hidroliza acidă.• Hidroliza în solvenţi organici (acetonă) acidifiaţi – procedeul ACOS.• Hidroliza enzimatică. Zaharificarea şi fermentarea simultană. Fermentarea propriu-zisă. Distilarea. Procedee Industriale: Procedeul IOGEN. Procedeul ARKENOL. Procedeul NREL. Procedeul BCI. Procedeul ACOS. Exemple de proiecte europene pentru fabricarea etanolului înlocuitor şi/sau adaos înbenzină. Comparaţia tehnico-economică între cele cinci procedee industriale de produs bioetanoldin deşeuri organice municipale. Concluzii şi propuneri.14. BIOMASA ŞI DEŞEURILE, URMATE DE DIOXIDUL DE CARBON ŞI DEHIDROGEN, SUNT VIITOARELE MATERII PRIME ALE CHIMIEI,METALURGIEI ŞI RAMURILOR CONEXEIosif TripşaCHIMINFORM DATA, Str. Calea Plevnei, nr. 139, sector 6, BucureştiEste unanim acceptată ideea că, în cursul perioadei de epuizare a actualelor materiiprime (gazul natural, petrolul şi sărurile), industria chimică din România trebuie să seorienteze, tot mai mult, spre chimizarea ligniţilor (prin gazificare), a biomasei şi deşeurilororganice.Uniunea Europeană, ca şi Statele Unite, Japonia şi Australia, acţionează pentruinstaurarea unei economii mondiale bazate pe hidrogen, economie considerată ca fiind soluţia

20salutară pentru încetarea încălzirii planetare. În cadrul acestor macro politici, se preconizeazăcaptarea şi sechestrarea dioxidului de carbon fie în mări şi oceane (cu pericolul schimbării pHuluiapelor care periclitează existenţa biosferei marine), fie sub forma carbonaţilor - în peşterişi mine părăsite.Un grup de chimişti, deocamdată puţin numeros, vine cu altă concepţie şi anume săutilizeze cât mai mult din dioxidul de carbon în procese chimice, similare celor din fotosintezaclorofiliană, de producere a proteinelor, glucidelor şi grăsimilor, la care se adaugă producereapolimerilor (asemănători răşinilor vegetale) şi a materialelor de construcţie. În acest fel,dioxidul de carbon va fi transformat din duşman al umanităţii în materie primă deosebit deutilă.De asemenea, hidrogenul, ieftin şi în cantităţi mari disponibile în viitoarea economiebazată pe hidrogen, va deveni una din cele mai importante materii prime ale industriei chimice,petrochimice, alimentare, metalurgice şi a altor ramuri conexe.Sunt cunoscute şi aplicate, de multe decenii, tehnologii de chimizare a dioxiului decarbon şi a hidrogenului. Ele trebuie aduse din nou în centrul atenţie cercetărilor şi industrieichimice. În acelaşi timp, sunt necesare cercetări ştiinţifice concentrate pentru a găsi tehnologiicare să deschidă noi posibilităţi pentru chimizarea acestor două materii prime (dioxidul decarbon şi hidrogenul) în noua etapă de dezvoltare a industriei chimice şi a ramurilor conexe,asigurând, în continuare, progresul întregii omeniri.15. H 2 S DIN MAREA NEAGRĂ, IMPORTANTĂ SURSĂ DE MATERII PRIME ŞIENERGIEIosif Tripşa, Daniela Mihaela MihăilescuCHIMINFORM DATA, Str. Calea Plevnei, nr. 139, sector 6, BucureştiMulte din mările izolate de oceanul planetar şi, în primul rând, Marea Neagră, conţin –în straturile adânci – mari cantităţi dizolvate de hidrogen sulfurat, provenit din descompunerea– în absenţa oxigenului – a materiilor organice produse de flora şi fauna existente în straturilesuperioare, oxigenate, precum şi din descompunerea materialelor organice aduse de râurile cese varsă în aceste mări.Deoarece Marea Neagră este unanim recunoscută ca fiind cea mai bogată în H 2 S marede pe planeta noastră, H 2 S ar putea deveni o importantă sursă de materii prime şi energie pentruţările riverane. În plus, extragerea H 2 S din apa Mării Negre este necesară pentru a evitadispariţia tuturor formelor de viaţă marină în viitorul previzibil.

21În ultimii 15 ani, creşte exponenţial numărul cercetărilor fundamentale întreprinse peaceastă problematică. Este deci necesară prezenta activă a cercetătorilor români, cu atât maimult cu cât România are experienţă în extragerea off-shore a petrolului (construcţia şiexploatarea platformelor maritime şi a gas-lifturilor). De asemenea, chimiştii români auexperienţă în extragerea industrială (inclusiv membranară) a gazelor din lichide, în manipulareaH 2 S (mai ales în rafinăriile petroliere), în producerea acidului sulfuric ş.a. Această experienţăar putea fi folosită de ICECHIM pentru conceperea unui program complex de cercetare învederea valorificării totale a H 2 S extras din apa Mării Negre, cuprinzând:a. arderea completă (atât a H 2 cât şi a S) pentru valorificarea întregii capacităţicalorice a H 2 S cu obţinerea (catalitică şi cu exces controlat de aer) în gazele deardere a H 2 SO 4 şi N 2 .b. stabilirea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea arderii complete a H 2 S înfocare speciale ale unor grupuri termoenergetice (amplasate pe ţărm) adaptatespecial pentru transformarea în electricitate pentru reţeaua naţională a maricantităţi de H 2 S.c. stabilirea condiţiilor necesare pentru realizarea aceluiaşi proces în camerele deardere ale unor motoare Stirling care să asigure întreaga energie (necesară şi întoate formele cerute) pentru funcţionarea tuturor utilajelor de pe platformelemaritime de extragere a H 2 S.d. descompunerea catalitică a H 2 S în H 2 şi S cu acoperirea necesarului de căldurăal reacţiei cu căldura ieftină, recuperată din gazele arse ale grupurilortermoenergetice şi ale motoarelor Stirling, în scopul reducerii preţuluihidrogenului produs sub nivelul pieţei;e. reacţiile de transformare a H 2 S în mercaptani, tioli, tioamide şi alţi produşivandabili.16. INDUSTRIALIZAREA TOTALĂ A SORGULUI ZAHARATIosif TripşaCHIMINFORM DATA, Str. Calea Plevnei, nr. 139, sector 6, BucureştiCultura sorgului zaharat pe mari suprafeţe disponibile în România este premiză atransformării în realitate a dorinţei ca ţara noastră să devină mare producătoare, exportatoare şiconsumatoare de combustibili în Europa, aducându-şi, astfel, o contribuţie importantă atât la

22politica europeană din acest domeniu, cât şi la generosul scop al asigurării autonomieienergetice a fermelor agricole din ţara noastră.Calculele prezentate în cunoscutele lucrări anterioare, inclusiv în monografia “Culturaşi industrializarea totală a sorgului zaharat în România” (Chiminform Data, decembrie 2003),precum şi în proiectul româno-italian din 14 mai 2004, dovedesc că prin tehnologiile actuale sepoate produce în România din sorgul zaharat bioetanol la un preţ total de export (cuprinzândtaxe vamale, costul transportului, comisioane etc.) de sub 200 euro pe tonă, preţ concurenţialpe piaţa europeană.Precizăm că acest preţ corespunde unei producţii de aproximativ 5 tone etanol lahectar, mult mai mare decât producţia de ulei de rapiţă, de aproximativ o tonă la hectar, darcare este mai utilă în obţinerea autonomiei energetice a fermelor româneşti. Deci ambeleproducţii sunt necesare, mai ales că sunt complementare în asolamentul culturilor agricole.Ultimele rezultate pozitive ale cercetării ştiinţifice deschid noi perspective şi maiinteresante economic şi politic: transformarea în etanol-combustibil nu numai a sucului dulce şia amidonului din boabe, ci şi a glucozei din bagasa sorgului, lăsând pentru transformarea înpelete combustibile şi alte produse scumpe numai lignina. Aceste cercetări ar putea aduceînsemnate sporuri în eficienţa economică.La vechile tehnologii, prevăzând hidroliza acidă a lignocelulozei din bagasa sorguluizaharat în zaharuri (pentoze şi hexose), acid acetic şi lignină, s-a alăturat noua tehnologie detransformare directă cu ajutorul bacteriilor specializate în hidrogen a tuturor zaharurilor(fructoză, amidon şi celuloză) din sorgul zaharat, rămânând din nou separată lignina pentruproducerea peletelor combustibile şi a unor produse farmaceutice scumpe.Din compararea celor două tehnologii rezultă superioritatea celei mai noi tehnologii peplan internaţional, care ar putea constitui baza aportului ştiinţific al cercetătorilor români laproiectul european “Hyvolution”.Iată de ce reînnoim chemarea de a constitui colectivul de cercetători români care săpregătească contribuţia noastră la acest proiect european.

23Postere1. PRODUS DE REABILITARE ŞI REFACERE A SOLURILOR DEGRADATE PRINFORMAREA DIRECTĂ PE ACESTEA A UNOR FOLII BIODEGRADABILE,BIOACTIVE ŞI CU ACŢIUNE DE PROTECŢIE, NUTRIŢIE ŞI STIMULARE APLANTELORLiliana Anton * , Elena Dobre * , Sanda Velea * , Florin Oancea ** , SimonaKupferberg ***Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie –ICECHIM Bucureşti**Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor – BucureştiÎn scopul modificării efectelor climatului local (reabilitarea solurilor degradate,ajustarea temperaturii solului, reţinerea umidităţii, combaterea buruienilor, etc) se utilizează înagricultură şi grădinărit straturi protectoare aplicate pe sol, denumite în continuare mulci.Materialele folosite ca mulci pot fi de natură organică sau anorganică. Printre cele denatură organică se menţionează: reziduuri organice (iarbă cosită, frunze, paie, aşchii de lemn,ziare), compost, folii organice biodegradabile.Reabilitarea şi refacerea terenurilor degradate prin utilizarea de mulci în forma unorfolii polimerice bioactive şi biodegradabile este una dintre orientările actuale in practicaagricola din ţările cu agricultură avansată. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană au fostdemarate şi în ţara noastră cercetări în acest sens.Cercetări privind realizarea şi utilizarea unor produse destinate formării directe pe sol aunui film bioactiv, biodegradabil şi cu acţiune de protecţie, nutriţie şi stimulare a plantelor facobiectul unui proiect în cadrul Programului Naţional AGRAL în coordonarea Institutului deCercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor la care ICECHIM este partener.Compoziţiile pentru mulci, în funcţie de utilizare, au la bază diferiţi compuşi organici:polimeri, amidon natural sau modificat chimic (etoxilat, acetat, dextrinat), lignoceluloză(rezidii din procese industriale cu conţinut de lignoceluloză).Cercetările efectuate au urmărit obţinerea unei compoziţii de mulci pe bază de proteine,lignoceluloză şi glicerină prin valorificarea şrotului de rapiţă şi a apelor glicerinoase,subproduse industriale rezultate în exces de la fabricarea biocombustibililor. S-a realizat unprodus cu continut cât mai ridicat în şrot din seminte de rapiţă, respectiv în proteine şilignoceluloză, stabil din punct de vedere fizico-chimic la temperatura ambiantă, uşordispersabil în apă.

24Produsul obţinut se prezintă sub formă de gel şi se aplică prin diluare cu apă şipulverizare pe sol cu formare de film biodegradabil.2. BIOPRODUSE MICROBIENE FORMULATE ECOLOGIC PENTRU NUTRIŢIA ŞIPROTECŢIA PLANTELORAutori: Mariana Popescu, Sanda Velea, Liliana Anton, Maria Pană, Elena Dobre,Camelia RovinaruInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie ICECHIM BucureştiPoluarea ecosistemului ca urmare a utilizării excesive a pesticidelor de sinteză a devenitsubiect de dispută şi controversă datorită problemelor grave de sănătate a populaţiei şi adistrugerii mediului ambiant. Drept consecinţă, s-au realizat numeroase studii şi cercetăripentru a se găsi soluţii viabile de control biologic al organismelor fitopatogene. Astfel, s-a pusaccentul pe identificarea, cultivarea şi dezvoltarea speciilor de microorganisme antagoniceexistente în natură, înalt producătoare de pesticide eficiente, nepoluante şi necostisitoare.Există posibilitatea de a se realiza un management eficient al bolilor plantelor produsede fitopatogeni şi de sporire a recoltelor prin aplicarea microorganismelor patogeno-supresiveasociate: Pseudomonas fluorescens, Bacillus subtilis, etc.În ultimii ani s-au realizat progrese considerabile pentru elucidarea mecanismului princare Pseudomonas fluorescens suprimă anumite boli ale plantelor. În sistemele recoltă-patogen,mecanismul primar de biocontrol este producerea antibioticelor cum ar fi 2,4-diacetilfluoroglucinol, pyoluteorin, pyrolnitrin şi fenazin-1-carboxilat. Şi sideroforii, inclusivacidul salicilic, pyochelin şi pyoverdin, care chelatizează fierul şi alte metale, contribuie lasuprimarea bolilor conferind un avantaj competitiv agenţilor de biocontrol asupra resurselor deelemente esenţiale din habitatul natural.Mecanismele biochimice naturale de protecţie a plantelor de către microorganismeleantagonice stau la baza cercetării posibilităţilor de obţinere a bioproduselor microbiene care,formulate ecologic, pot constitui o categorie importantă de agenţi nutritivi şi de protecţie aplantelor pentru agricultura organică. Acest obiectiv se poate îndeplini, de exemplu, prinimplementarea unui proces de impregnare a microorganismelor antagonice pe biopolimerinaturali preprocesaţi sub formă de gel sau pastă., soluţie eficientă, economică şi nepoluantă,care poate rezolva problemele de mediu concomitent cu dezvoltarea spectrului larg de acţiuneasupra bolilor plantelor. Avantajele bioproduselor microbiene impregnate sunt multiple de lanivelul obţinerii formulărilor comerciale pînă la recoltarea produselor agricole tratate.

25Comunicarea ştiinţifică evidenţiază rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentalerealizate în cadrul unui Proiect INVENT în derulare (Parteneri : ICECHIM, ICDPP, S.C. SINS.A.) şi promovează un procedeu îmbunătăţit de obţinere a pesticidelor microbiene impregnate.3. IMOBILIZAREA COVALENTA A ENZIMELOR PE FIBRE DE ALCOOLPOLIVINILICSarbu Andrei 1 , Udrea Ion 2 , Beda Mariana 1 , Sarbu Liliana 11-Institutul national de cercetare-dezvoltare pentru chimie si petrochimie- ICECHIMBucuresti, Splaiul Independentei nr. 202, sector 6, Bucuresti2-Universitatea Bucuresti, Centrul de cercetari pentru protectia mediului sivalorificarea deseurilor,B-dul Mihail Kogalniceanu nr.36- 42, sector 5 BucurestiIn prezent, cerintele consumatorilor, legate de materiale textile din fibre chimice saunaturale, cresc intr-un ritm accelerat., pe masura diversificarii exigentelor de confort siprotectie impotriva agresiunii factorilor de mediu. Din necesitatea satisfacerii acestor cerintecheie pentru articolele textile, multe firme de prestigiu din lume au dezvoltat si pus ladispozitie o gama larga de fibre, fire si materiale tesute cu functii speciale, intre care sementioneaza cele antibacteriene, antistatice, de reglare a temperaturii corpului, de limitare astressului, de control al mirosurilor, etc. Realizarea unor astfel de noi materiale presupuneabordarea unor tehnologii de avangarda in domeniul procesarilor chimice si biochimice alematerialului textil brut.Un somn reconfortant poate fi obtinut, spre exemplu, utilizand un ambient, un pat sichiar pijamale in care materialele textile au fost concepute special pentru descompunerea- prinimobilizarea de enzime- a substantelor urat mirositoare. Evident ca acelasi confort se urmarestesi in starea de veghe prin eliminarea senzatiei neplacute pricinuita de transpiratia acumulata investimentatia de zi cu zi si de lucru. Gama de utilizari ale enzimelor imobilizate pe fibre simateriale textile este insa mult mai extinsa. De exemplu aceste materiale pot constitui suportulpentru cele mai multe bioreactoare folosite in multiple procese industriale.Lucrarea de fata prezinta rezultatele obtinute privind imobilizarea covalenta a enzimelorprin reactii polimer analoage pe fibrele de alcool polivinilic. Se prezinta mai ales influentaparametrilor tehnologici ai procesului de tratare a fibrelor de alcool polivinilic asupracontinutului de enzima imobilizata covalent si asupra activitatii enzimatice a noilor materiale.

264. BIOFILMELE – MIJLOC DE EPURARE A APELOR PROVENITE DE LAABATOARELE DE PĂSĂRIArsene Melania * , Pasarin Diana * , Vuluga Zina * , Vuluga Mircea ** , Popovici Stela ** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie –ICECHIM - Bucureşti , Splaiul Independenţei 202, Sector 6- 060021**Institutul de Chimie Organică – Academia Română – BucureştiProblemele actuale şi în perspectivă legate de poluarea mediului au dus la căutarea unormodalităţi de rezolvare a acestora. Printre acestea se enumeră şi studiul cu privire la epurareaapelor de abator cu ajutorul unor biofilme.A fost semnalată şi demonstrată capacitatea microorganismelor de a forma biofilmeutilizabile în diferite domenii, acest potenţial nu a fost însă valorificat suficient până în prezentîn ce priveşte capacitatea de a modifica benefic diferite substraturi energetice şi nu a fostsuficient de bine aprofundat din punct de vedere ştiinţific.Pentru a se realiza bioconversia grăsimilor din substraturile poluante, provenite de laabatoarele de păsări, se impune realizarea de emulsii prin disiparea moleculelor de grăsimi înîntreaga fază lichidă. Acţiunea microorganismelor lipolitice constă în producerea unui agentactiv de suprafaţă care determină formarea emulsiei, ce cuprinde picături cu diametrul de 0,01– 0,5 μ ce pot trece prin membrana plasmatică spre situsul de oxidare. Grăsimile sunttransformate în acizi graşi şi gliceroli. Acizii graşi pot fi încorporaţi în lipidele celulei sau potsuferi o β – oxidare rezultând unităţi cu C 2 care intră în sinteza constituenţilor celulari.Utilizarea metodelor de biofixare a microorganismelor lipolitice pentru epurarea apelorde la abatorul de păsări contribuie la integrarea proceselor biologice în dezvoltarea tehnicilorde ecologizare a mediului.

275. STUDIUL FORMARII COMPLEXULUI INTERPOLIMERIC INTREHIDROXIPROPIL CELULOZA SI COPOLIMERUL ALTERNANT AL ACIDULUIMALEIC CU STIREN IN SOLUTII DILUATEGina-Gabriela Bumbu 1,2 , John Eckelt 2 , Cornelia Vasile 1 , Bernhard A. Wolf 21Institutul de Chimie Macromoleculara P. Poni, Aleea Gr Ghica Voda, 41 A, Ro 6600Iasi, Romania,bmgg@icmpp.ro2Universitatea Mainz, Institutul de Chimie Fizica, Jakob Welder Weg 13 D 55099,Mainz, GermaniaIn ultimii ani studiul formarii complexilor intermacromoleculari, (IPC) pe baza delegaturi de hidrogen intre polimeri sintetici complementari a capatat mare amploare. S-aobservat ca asociatiile interpolimerice prin legaturi de hidrogen sunt stabilizate prin interactiunihidrofobe [1]. Interesul crescut in investigarea IPC este justificat de faptul ca ei au proprietatifizice si chimice diferite de componentii de plecare oferind astfel o alternativa in obtinerea denoi materiale cu proprietati specifice pentru anumite aplicatii, de exemplu: membranesemipermeable, domeniu medico-farmaceutic, ca biomateriale sau sisteme de eliberarecontrolata [2, 3].Aceast lucrare are drept scop studiul interactiunilor intermacromoleculare intrehidroxipropil celuloza (HPC) si un poliacid slab, copolimer alternat al acidului malic cu stiren(MAc-S) in solutii diluate. Formarea IPC a fost investigata cu ajutorul vascozimeriei,potentiometrei si turbidimetriei. Raportul dintre vascozitate redusa experimentala si cea ideala(calculata in ipoteza lipsei interactiunilor specifice intre componenti) a amestecurilor in functiede fractia gravimetrica de copolimer din amestec prezinta o deviatie negativa fata de unitate, cuun minim la o compozitie de MAc-S de 60 wt% in amestec. Acest comportament indicaformarea unui IPC cu o structura compacta; interactiunile cele mai puternice intre componentiexercitandu-se la un raport gravimetric intre HPC si MAc-S de 40:60. Din masuratorilepotentimetrice in conditii “iso-pH” s-a evaluat stoichiometria complexului de HPC:MAc-S ~1:2.5. Au fost evaluate de asemeni constanta de complexare, concentratia complexului sifunctiile termodinamice ale reactiei de intercomplexare.Referinte:1.M. Koussathana, P. Lianos, G. Staikos, Macromolecules, 30, 1997, 7798.2. E.Tsuchida, S. Takeoka Interpolymer Complexes and Their Ion-Conduction in Macromolecular Complexes inChemistry and Biology, Eds. P. Dublier, J. Block, R.M. Davis, D.N. Schulz and C. Thies, Springer-Verlag, Berlin,Heidelberg, 1994, p183.3. O. Nikolaeva, T. Budtova, A.Alexeev, S. Frenkel, J Polym Sci: Part B: Polymer Physics, 2000, 38, 1323.

28Sectiunea 2. Protectia si inginerie mediuluiComunicari orale1. RECUPERAREA VANADIULUI DIN CENUŞI PETROLIERE UTILIZÂNDTEHNICI SOL-GELAlexandrescu LygiaUniversitatea Spiru Haret, Str. Ion Ghica nr. 13, Sector 3, BucureştiPrincipalul scop al prezentului studiu este de a evalua fezabilitatea practică a recuperăriivanadiului din cenuşi de origine petrolieră, utilizând o metodă nouă. Această cale derecuperare a unui metal greu din cenuşa rezultată prin combustia reziduurilor petroliere, a foststudiată printr-o metodă alcătuită din două etape: tratamentul hidrometalurgic al cenuşei învederea aducerii în soluţie a ionilor de vanadiu existenţi în materialul de analizat, urmat de unproces de chelare a acestora cu o serie de liganzi imobilizaţi în matricea unui sol-gel.Au fost preparate sol-gel-uri conţinând ca liganzi grupări de acid iminodiacetic,imidazol, acid etilendiaminotetracetic şi polietilen imină, care ulterior au fost folosite înstudierea adsorbţiei şi desorbţiei ionilor de vanadiu. Abilitatea acestor liganzi de a formacomplecşi prin intermediul ionilor de vanadiu a fost investigată atât prin procedura batch, cât şipe coloană, iar pentru analiza vanadiului din probe s-a folosit spectroscopia de absorbţieatomică.Adsorbţia vanadiului în aceste geluri siliconice modificate a fost analizată în funcţie depH, de concentraţia ionilor de vanadiu şi de tăria ionică a soluţiilor apoase. A fost studiată deasemenea cinetica acestui proces de recuperare a vanadiului şi s-a constatat că aceastăadsorbţie urmăreşte modelul izotermei Langmuir.Capacităţile de adsorbţie ale sol-gel-urilor folosite au variat între 3,8 şi 6,5 mg V/g solgel,în funcţie de ligandul folosit. Sol-gel-ul în care a fost imobilizat vanadiul a trecut apoiprintr-un proces cantitativ de desorbţie, în urma căruia s-a recuperat între 82 şi 100% vanadiu,făcând astfel posibilă refolosirea matricei de sol-gel.Bibliografie:-Alexander, J., Vanadium and Some of Its Industrial Applications, Chemistry and Industry 49, 871-887, 1992.-Nriagu, J., Vanadium in the Environment, pt.1: Chemistry and Biochemistry, Wiley Series, New York 1998.-Conway, M., Selecting and Using Chelating Ligands, Chemical Engineering, March, 86-90-, 1999.-Aelion, R., Loebel, A., Eirich, F., The Chemistry of the Silica, Wiley-New York, 1989.

292. MODELLING THE AMMONIUM SULFATE SOLUTION ELECTRODIALYSISSiminiceanu Ilie & Coteţ Ioan LucianTechnical University of Iaşi , Faculty of Chemical Engineering , Bd. Mangeron 71, 700050Iaşi,Tel. 0232278685/2241; 0232 213331, e-mail: isiminic@ch.tuiasi.roThe experimental study was carried out on a laboratory-scale electrodialysis (ED) unitmodel TS2-5 (Eurodia-Tokuyama) equipped with five cell pairs. The membranes used wereAMX type anion-exchange membranes, and CMS type cation-exchange membranes, each of0.02 m 2 surface area. The feed was an ammonium sulfate aqueous solution with 88-92 mol/m 3 .The evolution with time of the solution concentration in dilute and in concentratecompartments has been determined for two flow rates and four voltages, at 300 K. Aphenomenological mathematical model was derived to describe the concentration evolutiontime. The integrated model contains two semi-empirical constants which have been identifiedby confronting the experimental data with the computed ones.τ zFVD0= ⎡ bC ln0.13 i X D − a ( 1 − X D ) ůUQ ⎣ű , (1)D100C i8060402005 V7,5 V10 V12 V0 5 10 15 20 25 30 35τ, minFig.1. Comparison of the experimental (points) and calculated values.The relative errors of the model including the average values of the constants havebeen estimated. The validated model was finally used to extrapolate the ED process in order todetermine the necessary time for an almost complete (over 98%, or less then 1.5 mol/m 3residual salt in the final dilute) removal of ammonium sulfate.

303. CADMIUM REMOVAL FROM WATER STREAMS BY NOVEL SORBENTS:SURFACE COMPLEXATION MODELLINGGeorge Gallios 1 , Natalia Chubar 2 and Igor Zhuravlev 21Aristotle University of Thessaloniki, School of Chemistry,Lab. General &Inorganic Chemical Technology,Thessaloniki GR-541 24, Greece2Institute for Sorption and Endoecology Problems, National Academy of Science ofUkraine,13 General Naymov Str., Kiev-164, UkraineAbstractCadmium is an important element with many industrial uses; however, in its ionic formin water streams is extremely toxic and strict environmental laws impose its removal fromwaste water streams. As a high priority pollutant is has been studied quite extensively therecent years. However, a good review of the literature shows that all sorbents used so far werequite ineffective in the acidic pH region. As the natural pH of Cd containing water steams isfrom 2.5 to 5 it is important to find a sorbent which would be effective in this pH region,especially when water recycling is considered. Another problem is the instability of thesorbents in acidic pH values. For this reason two novel sorbents, a zirconium phosphate and asynthetic zeolite (alumino-phosphato-silicate) were studied for Cd removal from water streams.They were found quite promising as both were stable in the pH values studied (i.e., 3 to 8). Hezirconium phoshate was found a very good sorbent for Cd with capacities 80 mg/g at pH 7, 70mg/g at pH 5 and 35 mg/g at pH 3. As it was found to be very stable at pH 3 is is proposed as agood sorbent for treating Cd containing water streams for recycling. A surface complexationmodel was also made for the syntetic zeolite and the constants of Cd sorption on the zeolitewere determined. Using the model it was possible to predict the sorbent behaviour as a functionof pH.

314. MODUL DE PERFECŢIONARE PENTRU CONTROLUL POLUARIIMEDIULUI.EXPERIENŢA ACUMULATĂ DUPĂ DOUĂ SESIUNI DE CURSMihaela Carmen Cheregi 1 , Mihaela Badea 2 , Andrei Florin Dăneţ 11Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Chimie, Catedra de Chimie AnaliticăSos. Panduri 90-92, sector 5, cod poştal 0606632 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie – ICECHIMSlp. Independenţei 202, sector 6, cod poştal 060021, BucureştiFacultatea de Chimie din Universitatea Bucureşti, prin Prof. Dr. Andrei F. Dăneţ, estecoordonatoarea Proiectului Pilot nr. RO/ 02/ B/ F/ PP – 141004 intitulat: “MODUL DEPERFECŢIONARE PENTRU CONTROLUL POLUĂRII MEDIULUI” ce se deruleazăsub egida Programului de Formare Profesională LEONARDO da VINCI iniţiat de UniuneaEuropeană.Obiectivele acestui proiect sunt: realizarea şi implementarea unui modul deperfecţionare flexibil în domeniul controlului poluării mediului; calificarea în lucrul cuechipament analitic modern inclusiv prin folosirea unor programe de simulare; adaptarea lastandardele europene a metodelor şi programelor de pregătire vocaţională prin cooperari întreuniversităţi, institute de cercetare, organisme specializate şi întreprinderi asociate.Acest proiect cuprinde 10 parteneri din 5 ţări: Franţa, Spania, Italia, Suedia şi Româniaşi se adresează tuturor celor interesaţi în perfecţionarea în domeniul poluării mediului şianume: absolvenţilor facultăţi cu profil chimie, biochimie, biologie, ecologie, inginerie;persoanelor cu sau fără loc de muncă; specialiştilor din controlului poluării mediului;autorităţilor locale şi guvernamentale.Lucrarea de faţă prezintă experienţa acumulată şi rezultatele obţinute de coordonator şiparteneri proiectului, după organizarea a două module de curs la Universitatea din Bucureşti, înceea ce priveşte: interesul manifestat de către participanţii selecţionaţi din diferite domeniipentru perfecţionarea lor în tematica modului, identificarea punctelor slabe ale materialelorelaborate şi ale activităţiilor de predare; corectarea/eliminarea lor, precum şi în stabilireacondiţiilor specifice pentru organizarea unui modul de perfecţionare prin învăţământ la distanţă(open distance learning).

325. STUDIU PRIVIND VALORIFICAREA SUSPENSIILOR REZULTATE LASEPARAREA ANIONILOR DIN SISTEME APOASE DILUATE.Nicoleta Radu*, Cristiana Bercu* Constantin Radovici* Mircea Bercu***Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie,ICECHIM Bucuresti, Splaiul independentei Nr. 202, Sector 6;** Universitatea Bucuresti, Facultatea de Fizica, Magurele.În urma separǎrii anionilor fosfat prin flotaţie iono-molecularǎ, rezultǎ efluenţi a carorcalitate le permite deversarea în reţeaua oraşeneascǎ 1 . În acelaşi timp însǎ, şlamul rezultat înurma separǎrii conţine fosfaţi de calciu, care teoretic ar putea constitui potenţiale surse defosfor pentru agriculturǎ. În acest sens s-au realizat o serie de determinǎri fizico-chimice careau avut ca scop caracterizarea acestui material. Astfel, analiza elementalǎ a produsului soliduscat la temperatura camerei a arǎtat cǎ acesta conţine 40,3% Ca si 38,7% P 2 O 5 . Apariţia înspectrul FT-IR a benzilor de la 561 cm -1 , 600 cm -1 şi respectiv 1032 cm -1 corespunzǎtoare3-grupǎrii tetraedrice PO 4 , confirmǎ prezenţa fosfaţilor de calciu în proba solidǎ. Analizatermicǎ indicǎ pierderi de masǎ de circa 16,2% în intervalul 20-200 o C, însotite de un efectendoterm la 110 O C precum şi pierderi de masǎ de circa 8,4% care au loc între 200-480 O C,însoţite de un efect exoterm. În intervalul 20-1000 o C pierderea totalǎ de masǎ este de 25,8% şise datoreazǎ în principal eliminǎrii apei higroscopice, a apei de cristalizare, transformǎriifosfaţilor secundari de calciu în pirofosfaţi, descompunerii varului hidratat aflat în excesprecum şi a carbonaţilor conţinuţi în reactivul de precipitare. Difracţia de raze X realizatǎ peprodusul uscat la temperaturǎ ambiantǎ indicǎ un material slab cristalizat, liniile obţinuteaparţinand compusului βCa 3 (PO 4 ) 2 . Difractograma obţinutǎ pentru materialul calcinat la 500 o Cnu a adus informaţii suplimentare, însa difracţia cu raze X a materialului solid calcinat la1000 o C conduce la obţinerea unor linii ce aparţin cu preponderenţǎ combinaţieiCa 10 (PO 4 ) 5 (OH) 2. Ţinând cont de rezultatele obtinute, se poate concluziona cǎ în intervalul 480-1000 o C, βCa 3 (PO 4 ) 2 prezent în sistem reacţioneazǎ cu CaO rezultat în principal prindeshidratarea Ca(OH) 2 aflat în exces, cu formare de Ca 10 (PO 4 ) 5 (OH) 2 . Coroborând rezultateleobţinute cu datele existente în literatura de specialitate 2, rezultǎ cǎ produsul solid separat esteprobabil un amestec în care compuşii majoritari sunt Ca 3 (PO 4 ) 2 si Ca 10 (PO 4 ) 5 (OH) 2 .

336. PROCEDEE ECOLOGICE DE FINISARE A MATERIALELOR TEXTILEDIN FIBRE NATURALEPopescu Alina, Vulpe GeorgetaInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielărie,Str. Lucreţiu Pătrăşcanu nr. 16, Sector 3, BucureştiIntegrarea biotehnologiilor în problematica economică reprezintă o opţiune fermă deviitor în dezvoltarea tehnologică a ţărilor lumii. Particularităţile economice ale fiecărei ţăridetermină o anumită strategie a dezvoltării biotehnologiilor care trebuie să răspundă anumitorpriorităţi comune tuturor strategiilor elaborate la nivel guvernamental şi public.Principalele direcţii strategice naţionale în România până în anul 2010 au în vederealinierea cercetărilor din domeniul biotehnologic la nivelul programelor de cercetare aleUniunii Europene, precum şi a celor naţionale din diferite ţări extra comunitare avansate (SUA,Japonia, Elveţia, Canada, Australia).În industria textilă substituirea proceselor clasice de finisare cu biotehnologii poateconduce la scăderea consumului de resurse naturale precum şi la reducerea poluării mediuluiînconjurător, fără a implica investiţii noi.Cercetarea ştiinţifică românească este implicată în cadrul Planului Naţional deCercetare Dezvoltare în găsirea de soluţii specifice condiţiilor de aplicare în România, învederea alinierii la directivele europene în acest domeniu.Tehnologiile care utilizează produse enzimatice găsesc aplicabilitate în domeniultehnologiilor de prelucrare textilă, contribuind la îmbunătăţirea calităţii apelor uzate.Lucrarea prezintă tehnologii noi de finisare a materialelor textile din fibre naturale prinutilizarea de produse enzimatice cu specificitate mare de suport, având implicaţii reduse asupramediului. Pentru a stabili performanţele tehnice, efectele induse materialelor textile tratate şiimplicaţiile asupra apelor reziduale, au fost realizate experimentări în faze succesive şiconcomitente, cu diferite produse enzimatice, în următoarele domenii de aplicare: pregătirepreliminară a materialelor textile din bumbac, spălare lână brută, antiîmpâslire lână.Influenţa tratamentelor enzimatice asupra suporturilor textile tratate şi eficacitateaacestora, a fost determinată prin analize fizico-chimice, fizico-mecanice şi măsurători deculoare. S-a determinat gradul de încărcare a flotelor reziduale rezultate din tratarea cu produseenzimatice a materialelor textile, comparativ cu flotele reziduale rezultate din finisarea chimicăclasică.

347. SOLUTIE PENTRU VALORIFICAREA LOCALA A BIOMASEI AGRICOLE INROMANIAElisabeta Pasculete , Florentina Condrea, Sorin VladanSC OVM ICCPET SA, Bucuresti, Sos Vitan 236, sector 3, tel 3465229; fax 3464370Tehnologiile “biomasa pentru energie” si “energie din reziduuri” sunt singurele resurseenergetice regenerabile, care concureaza direct cu combustibilul fosil, de aceea dezvoltarileviitoare in procese inovatoare, tehnologii si sisteme pot ajuta biomasa sa patrunda pe piatacombustibililor solizi.De la inceputul anilor ’90 biomasa a suscitat un viu interes in lumea intreaga, ca oresursa de energie regenerabila care poate avea o larga contributie la dezvoltarea rurala si inimplementarea sistemelor de alimentare cu energie durabila la nivel local, regional si global.Caracterul neutru al carbonului, distributia geografica relativa si costul atractiv fac din biomasao resursa energetica promitatoare in multe regiuni din lume. Din punct de vedere tehnologic,doua tipuri de reziduuri de biomasa sunt principale in schemele energetice: utilizareareziduurilor combustibile uscate ( produse agricole: paie, tulpini, etc sau produse dinsilvicultura si reziduuri rezultate din procesele indutriale de producere a cherestelei si deasemenea reziduuri animale uscate) si a reziduurilor umede (noroi de la ferma si reziduuri de larecoltele agricole verzi).Principalul avantaj pentru mediu, care rezulta din folosirea reziduurilor din agriculturasi silvicultura pentru producerea energiei este inlocuirea sau evitarea emisiilor asociate cuproducerea de energie electrica pe cale convetionala. Contributia biomasei poate fisemnificativa pentru cresterea cantitatii de caldura si energie electrica produsa cu ajutorulresurselor regenerabile in concordanta cu strategiile europene si globale si cu politicile demediu. Deseurile agricole nu au fost utilizate drept combustibil in ultima perioada, ci doar inscop agricol.Tehnologiile primare actuale pe plan mondial de conversie a energiei conţinută înbiomasă sunt următoarele: arderea directă ; gazeificarea; piroliza; fermentaţia biologică.Gazeificarea ofera o flexibilitate deosebita cu privire, atat la materiile prime biomasicefolosite, cat si la utilizarile ulterioare de generare de energie.Au fost dezvoltate diferite tipuri de gazogene ce utilizeaza biomasa drept materieprima ce pot fi clasificate in patru categorii principale:in strat fix cu circulatie ascendenta; instrat fix cu circulatie descendenta; in strat fluidizat;in strat fluidizat circulant. Diferenta intreaceste procedee se bazeaza pe mijloacele acestora de sustinere a biomasei in interiorul

35reactorului, de directia de curgere atat a biomasei, cat si a agentului de oxidare si de modul incare caldura este transmisa in reactor.Lucrarea prezinta aspecte generale ale procesului de gazeificare; descriereaprincipalelor tipuri de biomasa; utilizarea biomasei in procesul de gazeificare; definireasolutiei tehnice privind o instalatie de gazeificare a unor tipuri de deseuri agricole. Soluţiatehnică aleasa constă din aplicarea procedeului de gazeificare în strat fix in contracurent. Acestprocedeu se caracterizează prin circulaţia in contracurent a materialului cu gazul de gazogen.Acest gaz intra in categoria gazelor sarace este utilizabil pentru producere de agent termic, aercald, apa calda menajera. O astfel de instalatie s-ar constitui intr-o adaptare a activităţilordesfăşurate in domeniile agricol si al echipamentelor termice la cerintele si exigentele pietei -reciclarea unor deseuri agricole prin intermediul unei instalatii de producere a unuicombustibil, gazul de gazogen, ieftin si curat, utilizabil in scopuri termice, fara impact asupramediului.Prin urmare prezentul material prezinta informatiile tehnico stiintifice legate de stadiulrealizarii unei instalatii pentru valorificarea unor deseuri agricole.Biomasa este un termen generic care cuprinde o varietate de resurse, incluzand pelanga materiale lemnoase si reziduuri rezultate din procesele industriale de prelucrare acherestelei, recolte energetice, reziduuri agricole, si reziduuri agroalimentare, ingrasamintenaturale precum si fractii organice de la deseurile solide municipale, deseuri din gospodariiindividuale si noroi din apele menajere.In mod traditional, marea majoritate a acestor reziduuri au fost fie lasate sa putrezeascain mod natural, fie au fost mutate si imprastiate direct pe pamant, unde aduceau ceva beneficiica ingrasamant chimic. Pentru unele din aceste reziduuri, cea de a doua cale putea duce laprobleme de mediu (de exemplu – poluarea apelor). O alternativa care creste ca importanta esterecuperarea energiei existente in aceste reziduuri prin utilizarea lor ca sursa de combustibilregenerabila.In prezent biomasa contribuie semnificativ la alimentarea cu energie la nivel mondial,in jur de 10-14% din intreaga alimentare cu energie pe plan mondial. Bioenergia esteutilizabila pentru a produce electricitate, caldura sau combustibil pentru transport. In plus,unitatile de producere pot fi de la marimi mici pana la marimi de ordinul megawatilor.Cea mai mare contributie – o medie de 33% - se gaseste in tarile in curs de dezvoltare(unde aplicatia dominanta o reprezinta folosirea lemnelor de foc pentru gatit si incalzit) intimp ce in tarile industrializate contributia biomasei are o medie in jurul a 3%. In total, inprezent, biomasa furnizeaza circa 40-55 EJ pe an pentru consumul mondial de energie.

36Din analiza critică a tehnologiilor primare actuale pe plan mondial de conversie aenergiei conţinută în poate fi biomasă, rezultă următoarele:Arderea directă poate fi realizată la scară redusă în instalaţii cu grătar; utilizareasistemelor de ardere în pat fluidizat sunt instalaţii care au ajuns acum la performanţe foarteridicate caracterizate şi de un cost relativ redus dar sunt foarte avantajoase la puteri mai maridecât cele solicitate de aplicaţiile la scară redusă care sunt avute în vedere în cadrul acestuiproiect.Gazeificarea reprezintă evident o tehnologie primară mult mai pretenţioasă decâtprecedenta datorită caracteristicilor variabile ale calităţilor de deşeuri agricole, cum suntconţinutul iniţial de umiditate şi dimensiunile caracteristice, care afectează foarte multcompoziţia gazului obţinut. Cele mai utilizate gazogene pe plan mondial la ora actuală pentruaplicaţii la scară redusă, sunt cele de tip descendent datorită simplităţii lor constructive deşicaracteristicile combustibilului primar trebuie menţinute în limite destul de strânse. Cea maimare unitate de acest gen produsă până acum este limitată la puterea de 1 MWe , dar utilizareaunor instalaţii modulate este foarte indicată de cele mai multe ori. Tipurile principale degazogene utilizate pentru conversia energiei conţinute în deşeurile de lemn sunt prezentateschematic în fig.2. Pe baza acestor două tipuri sunt concepute şi diverse sisteme derivate cumeste cel în curent încrucişat. Este cunoscut faptul că sistemul de gazogen ascendent (b) estemai flexibil din punctul de vedere al combustibilului utilizat gazul produs fiind mai puţinsensibil la caracteristicile acestuia. Doar în anul 2001 s-au comercializat în Noua Zeelandăcirca 600 de unităţi de gazogen în sistemul descendent, la puteri de sub 1 MWt, funcţionând cureziduuri din lemn.Piroliza se găseşte în prezent într-o fază de dezvoltare foarte apropiată de ceacomercială, însă cu observaţia că este foarte propice pentru conversia biomasei cu un conţinutridicat de cenuşă. Tehnologia cea mai adecvată pentru piroliză acestor tipuri de biomasă esteaceea a patului fluidizat circulant, iar avantajul major al acestei tehnologii foarte avansate esteacela că bio-gudronul rezultat poate fi foarte uşor stocat, transportat şi prelucrat chimic ulteriorpentru a se extrage diverse componente petroliere. Tot din acest motiv se pot constitui şirezervoare pentru momente de vârf în exploatarea instalaţiilor de ardere clasice. Utilizarea lascară redusă a acestor instalaţii însă, nu poate fi luată în consideraţie în acest moment din cauzacosturilor foarte ridicate.Fermentaţia biologică implică un timp mult prea îndelungat pentru producerea gazelorcombustibile respective încât dezvoltarea la scară redusă nu se poate concepe din lipsaspaţiului necesar, precum şi costul ridicat al utilajelor de stocare care ar fi absolut necesare.

37Deseuri de la exploatarile forestiere si din sectorul de industrializare a lemnului.Principalele caracteristici fizico-chimice ale lemnului care se au in vedere lacaracterizarea comportarii acestuia in diferitele procedee de valorificare sunt: umiditatea,puterea calorifica, compozitia elementara si substantele minerale.Umiditatea lemnului viu este in functie de diferiti parametri, cum ar fi: specia, zona deexploatare, data masurarii, varsta, diametru. Padurile de rasinoase s-au dezvoltat pe soluribrune, acide, in formare, deci soluri biologic inactive, pe substrat silicios, nestructurate, foarteacide, cu indelunga blocare a substantelor nutritive in resturi organice. De obicei, aceste soluriapar sub forma rocilor de cuart.Substantele minerale din sol provin din rocile pe care s-a formatsolul, iar substantele organice se formeaza neincetat din partile moarte ale plantelor sianimalelor care se descompun sub actiunea bacteriilor din sol.Rasinoasele au radacini lemnoase puternice, care nu patrund adanc in pamant, ci seintind mai mult la suprafata, absorbind repede apa de ploaie. Deoarece traiesc in mediu cumulta umezeala, la acesti copaci se intensifica transpiratia, deoarece abundenta de apa din solblocheaza circulatia sarurilor minerale in plante, tulburandu-le functia de nutritie. Rasinoaselenu au nevoie doar de sarurile minerale absolut necesare hranirii. Pentru o serie intreaga deprocese intime sau pentru sintetizarea unor produse organice de mare insemnatate pentru viatalor, plantele asimileaza si elemente dispersate in sol. Daca planta traieste pe un sol undeconcentratia unor astfel de elemente este mare si daca manifesta selectivitate pentru acesteelemente, le asimileaza, indiferent de ponderea lor fata de celelalte saruri minerale. Neputandconsuma pentru nevoile ei interne intreaga cantitate, planta le depoziteaza pe acestea intesuturile sale. De regula, la rasinoase sarurile minerale se aglomereaza in coaja copacului.Analiza chimica a unei plante confirma existenta acestor elemente.Umiditatea lemnului verde la rasinoase este, in medie, 55%, in timp ce la foioase estede 45%.Lemnul este foarte higroscopic, iar cantitatea de apa retinuta de lemn la starea deechilibru depinde de umiditatea si temperatura aerului ambiant, precum si de presiuneaatmosferica.Diversitatea procesului de prelucrare a lemnului genereaza o gama larga a procedeelorprin care rezulta deseuri de lemn fara alta intrebuintare pentru obtinerea produselor finite.Dupadebitarea arborilor, o cantitate mare de desuri de lemn rezuta din taierea ramurilor si eventualedecojiri. Lemnul obtinut (busteanul) este trimis spre prelucrare, in urma careia rezultadeseuri,astfel:a) Fabrici de cherestea

38In afara capetelor de busteni si a marginilor rezultate din retezare si tivire se obtine si omare cantitate de rumegus dar si praf.Umiditatea este ridicata avand valori intre 60-70% iar granulatia este de 1-7 mm (seconsidera ca atat marimile cat si capetele sunt maruntite prin tocare).b) Fabrici de PALIn urma obtinerii aschiilor pentru realizarea placilor de PAL rezulta atat rumegus cat sipraf, dar in cantitati mici, dimensiunile particulelor fiind de maxim 5 mm.Cantitatea mare de deseuri de lemn utilizabila la cazane rezulta din procesul de slefuire,formatizare, calibrare. Aceste deseuri sub forma de praf si rumegus au dimensiuni demaxim 2 mm si o umiditate de maxim 8%.c) Fabrici de PAFLa aceste fabrici ca si la cele de PAL deseurile rezultate sunt in principal praful sirumegusul dar si intr-o cantitatea redusa fibrele lemnoase.Granulatia acestora variaza de la maxim 5 mm pentru fibre, pana la 1 mm pentru prafsi rumegus. Umiditatea lor nu depasete 4-5%.d) Fabrici de placajIn principal de la masinile de formatizat si slefuit rezulta praf cu granulatie de maxim 1mm si umiditate 8%.e) Fabrici de mobilaIn urma masivelor prelucrari: debitari, taieri, prelucrari fine, slefuiri, croiri, finisari dela aceste fabrici rezulta o cantitate importanta de deseuri. Aschiile de lemn, astfelobtinute, nu depasesc 10 mm, iar praful, talasul, rumegusul pot atinge maxim 1 mm(frecvent 0,06-0,05); umiditatea nu depaseste 10%.Deseuri din sectorul de productie agricola.Plantele de camp, aflate in prezent in sfera de activitate a fitotehniei, sunt acele plantecultivate pe suprafete mari. ele asigurand cea mai mare parte din produsele necesarealimentatiei oamenilor si a furajarii animalelor precum si materia prima pentru diverse ramuriindustriale producatoare de bunuri de consum.Productia vegetala totala realizata de o cultura (productia primara neta) reprezintaintreaga masa vegetala realizata la unitatea de suprafata, cuprinzand totate organele aeriene sisubterane ale plantelor ce o compun.Din productia primara neta ( productia vegetala totala) numai o parte este utila omului,reprezentand productia agricola sau recoltabila. In functie de specie, cca 10 -70 % din

39productia vegetala reprezinta produs agricol ( mai mare la radacinoase, mai mic la cereale,floarea soarelui,etc.).Productia agricola, la randul ei este formata din produsul principal si produs secundar,in raport diferit de la planta la alta. De exemplu, din productia primara neta realizata la grau oparte importanta ramane pe teren ( radacini, miriste) iar o parte reprezinta produsul util,constituind productia agricola ( boabe, pleava, paie). La grau din produsul obtinut, boabelereprezinta produsul principal, iar paiele si pleava produse secundare. Raportat la productiaprimara neta, recolta economica reprezinta cel mult 30%, diferenta de 70% constituie din punctde vedere economic productie secundara care in multa cazuri se confunda cu deseurile.Datorita faptului ca sursele de combustibili fosili existente sunt intr-o continuascadere se considera sursele de biomasa ca fiind o solutie alternativa, viabila. O serie deexperimente au aratat faptul ca biomasa, in urma unor procese tehnologice bine stabilite,poate fi transformata intr-un purtator de energie gazos, lichid sau alta forma utila.Principala tendinta pentru o ulterioara dezvoltare a tehnologiilor de generare a energieipe baza biomasei este aceea de a imbunatati eficienta energetica, de a scadea costurilesi a reduce emisiile de noxe in mediul inconjurator. Aproximativ 13 % din cererea deenergie globala poate fi acoperita de combustibilii gazosi rezultati din biomasa.Dintre procesele tehnologice disponibile, gazeificarea ofera o flexibilitate deosebitacu privire, atat la materiile prime biomasice folosite, cat si la utilizarile ulterioare degenerare de energie.Gazeificarea biomasei reprezinta un proces termochimic care transforma biomasaintr-un gaz cu caracteristici combustibile. Gazul obtinut in urma gazeificarii contine 70 –80 % din energia prezenta in materia prima biomasica si este compus in principal din :monoxid de carbon, hidrogen, vapori de apa , dioxid de carbon, substante organice volatilesi particule de cenusa.Combustibilii biomasici disponibili pentru gazeificare cuprinde mangalul, lemnulsi deseurile lemnoase ( crengi, radacini, scoarta de copac, talas si rumegus) turba si omultitudine de reziduuri agricole ( ciocalaii de porumb, coaja de la nuca de cocos, paiede cereale, reziduuri rezultate in urma prelucrarii trestiei de zahar, tulpini si palarii de lafloarea soarelui ).Din punct de vedere tehnologic posibilităţile care se întrevăd la ora actuală pe planinternaţional de a utiliza resursele energetice regenerabile aflate sub formă de biomasă, suntprezentate sintetic în fig.1 şi se pot clasifica în tehnologii primare de conversie a energiei şitehnologii secundare

408. EVALUAREA IMPACTULUI POLUÃRII ASUPRA BIOCENOZELOR ACVATICEPRIN ABORDAREA INTEGRATÃ A ANALIZELORCHIMICE, BIOLOGICE SI A BIOMARKERILORSandu Cristina 1 , Triebskorn Rita 2,3 , Farkas Anna 4 , Ionicã Doina 1 , Musa Renata 1 ,ZineviciVictor 1 , Parpalã Laura 1 , Dobre Doru 1 , Radu Mihail 5 , Telcean Ilie 6 , PresingMatyas 4 , Casper Heidi 2 , Segner Helmut 7 , Stan Gheorghe 8 , Köhler Heinz-R 21Institutul de Biologie, Academia Romana, Splaiul Independentei no 296, sect. 6,060031, Bucuresti2Universitatea Tübingen, Germania3Centrul de Transfer pentru Ecotoxicologie si Ecofiziologie, Rottenburg, Germania4Institutul de Cercetãri Limnologice Balaton, Tihany, Ungaria.5ICECHIM, Bucuresti.6Facultatea de Biologie, Universitatea Oradea7Universitatea Berna, Elvetia8Facultatea de Biologie, Universitatea de Vest “Vasile Goldis”, Arad, Romania.Lucrarea analizeazã gradul de poluare a râului Mures prin abordarea integratã aanalizelor chimice si biologice clasice cu metode moderne de analizã a efectelor biologice(incluzând biomarkeri) pentru evaluarea efectelor ecologice ale poluãrii la nivelul biocenozeiacvatice.Pentru a putea include atât influenta poluãrii induse de afluenti, cât si cea datoratã unuioras cu un numãr ridicat de locuitori, în cadrul studiului a fost investigat sectorul cuprins întrelocalitãtile Zam si Pecica (km 586 si 714), punctele de prelevare fiind amplasate în amonte siîn aval de municipiul Arad. În mediul acvatic, majoritatea poluantilor tind sã se acumuleze însediment si la nivelul organismelor, astfel încât analizele chimice s-au concentrat asuprasedimentului (evaluând cantitatea de substantã organicã, poluanti organici - PAH, PCB - simetale grele) si asupra tesuturilor pestilor (prin evaluarea continutului de metale grele).Rezultatele analizelor chimice clasice ale coloanei de apã s-au încadrat în valorile acceptate destandardele de calitate; pentru sedime nt s-a înregistrat un continut relativ redus de PAH, PCB,dar valori ridicate ale Cd si Cu, care au fost regãsite si în ficatul pestilor. Parametrii biologiciinvestigati în mod curent în programele de monitoring a calitãtii apei (fito si zooplancton) nuau înregistrat nici ei valori deosebite. Analizele microbiologice si cele cu biomarkeri (hsp70,histopatologia ficatului si branhiilor pestilor) au indicat însã Zam ca fiind punctul cel maiafectat de poluare, fapt resimtit printr-o alterare semnificativã a structurii tisulare a celor douãspecii reprezentative de pesti investigate (Leuciscus cephalus si Chondrostoma nasus).

41Studiul evidentiazã necesitatea unei asemenea abordãri integrate chimice-biologicebiochimicela nivelul analizelor curente de monitoring al calitãtii apei.9. BLOC-COPOLIMERI STIREN-BUTADIENICI PENTRU RECIRCULAREAPOLIETILENEI DE INALTA DENSITATE RECUPERATEGhioca Paul*, Buzdugan Emil*, Cincu Corneliu**, Spurcaciu Bogdan*, Iancu Lorena*,Zaharia Catalin*** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie“ICECHIM”, Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 202, sector 6, cod postal 060021.** Universitatea “POLITEHNICA” din Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 313, sector 6.Polietilena de inalta densitate este una din cele mai utilizate materiale plastice datoritaproprietatilor fizico-mecanice deosebite, usoarei prelucrabilitati si pretului de cost redus.Volumul deseurilor rezultate ca urmare a iesirii din uz a diferitelor obiecte si reperepolietilenice a crescut exponential in ultimul timp, constituind un poluant de lunga durata,deoare ce poliolefinele nu sunt biodegradabile. Din aceste motive, pe plan mondial, exista opreocupare deosebita pentru eliminarea acestor deseuri, mai ales prin reintroducerea lor incircuitul economic, reusindu-se in anul 2000 sa fie recirculata 12,1 % din cantitatea anualatotala de diverse tipuri de poliolefine vindute.Este cunoscut faptul ca majoritatea sortimentelor polietilenei de inalta densitate prezintarezistente la soc deficitare in special la temperature sub 0 o C, fenomenul accentuindu-se incazul polietilenei de inalta densitate recuperate, datorita degradarii termo-oxidative care are locin timpul exploatarii fabricatelor. In scopul ameliorarii acestor proprietati deficitare, incomunicare se prezinta un studiu de modificare prin aliere in topitura a polietilenei de inaltadensitate recuperate cu bloc-coplimeri stiren-butadienici.Bloc-coplimerii stiren-butadienici au fost sintetizati prin polimerizarea anionicasecventiala a monomerilor in solutie toluenica, utilizind drept initiator de polimerizare n-butillitiul.Prin sinteza anionica dirijata, s-au obtinut bloc-coplimeri stiren-butadienici care auprezentat o comportare reologica in topitura apropiata de a polietilenei de inalta densitaterecuperate, respectindu-se astfel criteriul optim de aliere in topitura a polimerilor incompatibilisau cu o compatibilitate redusa.S-a studiat influenta masei moleculare si a compozitiei bloc-coplimerilor stirenbutadieniciasupra gradului de modificare a polietilenei de inalta densitate recuperate pina la undozaj maxim de 30% de elastomer termoplastic din materialul compozit.

42Studiul efectuat a condus la concluzia ca bloc-coplimerul stiren-butadienic cu o masamoleculara de 180.000 g/mol si un continut de 30% polistiren prezinta un efect de modificaremaxim pe tot domeniul de aliere, permitind obtinerea compozitelor polietilenice antisoc celemai performante.10. CONTAMINAREA CHIMICĂ A UNOR ALIMENTE DIN ROMÂNIA, 2001 – 2004Carmen Hura, Iliana Palamaru, B.A. HuraInstitutul de Sănătate Publică Iaşi, str.V.Babeş nr.14, 700464IaşiObiectivul acestui studiu corespunde obiectivului din Programul Naţional “Mediul şiSănătatea” de protejare a populaţiei împotriva contaminării chimice a alimentului, protejareapopulaţiei împotriva riscurilor legate de calitatea nutritivă necorespunzătoare a alimentului şicare face obiectul unei sinteze la nivel naţional.Lucrarea de faţă este prima sinteză naţională privind “Contaminarea chimică aproduselor alimentare din România”, elaborată în colaborare cu specialiştii din cele patru zoneteritoriale ale României, Ardeal, Banat, Moldova şi Muntenia.Realizată în perioada 2001 - 2004 - ca o continuare şi extindere firească la nivelnaţional a unor preocupări care, în Moldova şi în Institutul de Sănătate Publică Iaşi, datează de20 de ani , lucrarea de faţă este întocmită pe baza rezultatelor unor determinări de specialitateîn laboratoare de profil din Direcţiile de Sănătate Publică din 37 judeţe ale ţării.Această lucrare cuprinde aspecte ale contaminării chimice a alimentelor din România,în anii 2001, 2002, 2003 şi 2004, cu nitraţi/nitriţi, metale grele, aflatoxine şi reziduuri depesticide organoclorurate, pe baza unei metodologii unice propuse de autor (pe indicatoriGEMS/Food).11. EVALUAREA UNOR METALE GRELE IN PĂRUL ŞI URINA UNOR ELEVI DINIAŞI, RISC IN BOALA CANCEROASĂCarmen Hura, I.Palamaru, B.A. HuraInstitutul de Sănătate Publică, Str.V.Babeş nr.14, 700464 IaşiIntroducerePărul uman poate fi utilizat pentru monitorizarea biologică şi chimică a urmelor demetale toxice. Părul, unghiile şi dinţii sunt ţesuturi în care urmele de minerale sunt izolate şistocate. Concentraţia elementelor toxice (Pb, Cd, Cu, Zn) din păr pot fi de câteva sute de ori

43mai mare decât în urină şi sânge, dar există o mare corelaţie intre aceste concentraţii în păr şiconcentraţiile în organele interne. Astfel că, determinarea urmelor de metale în păr este maiuşor de studiat. Scopul acestui studiu a fost evaluarea conţinutului de metale grele în păr şiurină recoltate de la elevi (15 –18 ani), care locuiesc în zona Iaşi, din România.Material şi metodăStudiul prezintă rezultatele obţinute în 2002-2003 a unor metale grele [Pb, Cd, Zn, Cu,Mn] în probe de păr şi urină recoltate de la elevi, din zona Iaşi, din România. La acest studiu auparticipat 126 elevi (15-18 ani). Concentraţia urmelor de metale a fost analizată utilizând unspectrofotometru cu absorbţie atomică (Carl Zeiss Jena, Model AAS-1N), cu flacără aeracetilenă.RezultatePrezentul studiu a inclus un grup de 126 elevi (61fete şi 65 băieţi) cu vârste de 15 – 18ani, care locuiesc în Iaşi. Tot grupul a fost examinat medical şi s-a determinat conţinutul demetale grele (Pb, Cd, Cu, Zn, Mn, Ni) în probe de păr şi urină. În toate probele analizate au fostgăsite aceste metale. În general, s-a observat o variaţie între probele individuale.1.Păr umanNivelele medii de metale în probele de păr de la fete a variat între 3.02 µg/kg Cd şi 9.49µg/kg Pb iar nivelele medii de metale din părul băieţilor, a variat între 3.6 µg/kg Cd şi 17.6µg/kg Pb.Nivelele medii de Cu n probele de păr a variat între 3.8 µg/kg fete şi 2.4 µg/kg băieţi(Liceu Teologic); nivelele medii de Zn în probele de păr au variat între 85.0 µg/kg fete şi 47.5µg/kg băieţi(Liceul Agricol).2. UrinăÎn probele de urină de la fete şi băieţi nu s-a detectat plumb. Nivelele medii de Cd dinurină a variat între 0.038 µg/l [fete] and 0.4 µg/l [băieţi].Nivelele medii de Cu urinar a variatîntre 0.08 µg/l [fete] şi 0.03 µg/l [băieţi] şi nivelele medii de zinc urinar au variat între 0.5 µg/l[fete] şi 3.7 µg/l [băieţi Liceul Agricol].Concluzii:♦ Influenţa fumatului poate fi observată cel mai bine prin concentraţiile de Cd şi/sau Pbridicate în organism, ex.păr şi urină. Rezultatele noastre au arătat, cele mai mariconcentraţii de Cd şi Pb, la fete şi la băieţi care au fumat.♦ Concentraţiile medii de cupru şi zinc în probele de păr de la fete este mai ridicat decâtconţinutul mediu de cupru şi zinc în probele de păr de la băieţi, probabil datorităconţinutului de metale din vopseaua de păr folosite de fete..

4412. COLORANTI LICHIZI ECOLOGICI PENTRU SUPORTURI PROTEICEAnca Angela ATHANASIU 1 , Loti Cornelia OPROIU 1 , Constantin ALIFANTI 1 ,Elena IONITA 1 , Catalin FILIPESCU 1 , Iulian STANCIU 1 , Mihai Cosmin COROBEA 1 ;Constantin CRACIUN 2 , Lucian Barbu-TUDORAN 2 ;Carmen GAIDAU 31Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie-ICECHIMBucuresti ;2Centrul de Microscopie Electronica, Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca ;3Institutul National de Cercetare Dezvoltare Textile Pielarie- ICT-ICPIScop : Prin activitatea de cercetare din cadrul acestui proiect ne-am propus realizareaunui procedeu nou si ultramodern de microincapsulare a colorantilor sub forma de liposomi,avand drept scop realizarea unor forme comerciale ecologice, cu rol de protectie a mediuluiinconjurator si a personalului cu risc ocupational din industriile producatoare si/sauaplicatoare de materiale colorante si nu in ultimul rand, imbunatatirea considerabila acaracteristicilor aplicative si implicit a performantelor economice ale acestora.Materiale si metode : Studiul nostru are ca domeniu aplicativ al liposomilor cucoloranti, suporturile proteice, respectiv lana si pielea naturala.S-au preluat in studiu doi coloranti acizi, din categoria celor specifici suporturilorproteice, respectiv :♦colorantul CI Acid Blue 80, din clasa colorantilor antrachinonici si,♦colorantul CI Acid Blue 83, din clasa colorantilor trifenilmetanici,ca fiind coloranti cu proprietati de difuzie si cu rezistente umede corespunzatoarestandardelor de calitate.Metodele de preparare ale liposomilor, cunoscute in special din domeniul medical sunt:dispersia mecanica a unei solutii organice de fosfolipide , dispersia de micelii mixte sauincapsularea activa. Alegerea metodei de preparare a liposomilor s-a facut in functie de maimulte criterii: stabilitate, neafectarea proprietatilor substantelor incapsulate, masamoleculara a compusului incapsulat, precum si de reproductibilitatea, eficienta economica siposibilitatea transpunerii la scara industriala a procedeului de obtinere.Ceea ce am observat atat din literatura de specialitate aferenta domeniului medical, catsi din propria noastra activitate este faptul ca aplicarea unei singure tehnici dintre celementionate mai sus, nu conduce la rezultatele dorite, fiind nevoie de o combinare a mai multoroperatii, functie de scopul aplicativ urmarit.nta.

45In acest sens si colectivul nostru a imaginat 4 procedee, discontinue, de preparare aliposomilor cu coloranti, prin combinarea anumitor tehnici/ operatii, tinand cont atat de dotareaexistenta cat si de posibilitatea realizarii unui procedeu care sa poata fi transpus in perspectivala scara semi/industriala. Rezultatele obtinute prin aplicarea unor procedee combinate suntbune si foarte bune, obtinandu-se in final nanoparticule cu diametrul cuprins intre 100 si 150nm.De asemenea s-a efectuat caracterizarea materiilor prime utilizate si in special aliposomilor cu coloranti obtinuti, atat prin metode analitice fizico-chimice cat si prin metodeaplicative specifice suporturilor proteice (lana si piele naturala). Aceasta activitate este in cursde desfasurare dar rezultatele obtinute pana in prezent sunt incurajatoare.REZULTATE : ♦Realizarea unui procedeu de laborator prin care se efectueazamicroincapsularea colorantilor acizi, solubili in apa, sub forma de liposomi, respectiv subforma comerciala lichida, neprafuibila, in conformitate cu standardele europene de protectie amediului si a personalului cu risc ocupational.♦ Realizarea unui procedeu eficientizat de vopsire a lanei, ce reduce considerabil agentii deegalizare si retardantii folositi in procedeele clasice .♦ Realizarea unui procedeu eficientizat de vopsire a pieilor naturale, prin reducerea timpuluide operare si a consumului energetic.13. DEGRADAREA AEROBA A PRODUSILOR BIFENIL POLICLORURATIMarica Eugen (1) , Plopeanu Vasile (1) , Vasilescu Gelu (1) , Ghineraru Mariana (2)(1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie – ICECHIMBucuresti,Splaiul Independentei nr.202;(2) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului I.C.I.M. Bucuresti,Splaiul Independentei nr.294Familia compusilor bifenil policlorurati (PCB) contine teoretic 209 configuratiimoleculare numite congeneri. Fiecare congener reprezinta o molecula de bifenil substituita cuunul pana la 10 substituenti reprezentati de atomii de clor.Compusii bifenil policlorurati sint folositi curent si pe scara larga in industrie( fluidedielectrice, fluide pentru transfer de caldura, fluide hidraulice, plastifianti ). Sint caracterizatiprin presiune de vapori scazuta, solubilitate scazuta in apa, au stabilitate chimica si sunt inerti.Natura hidrofoba a PCB cauzeaza acumularea lor in tesuturile adipoase la animaleleexpuse, iar consumarea lor de catre om este o prima cale de patrundere a PCB in corpul uman.PCB pot fi absorbiti de piele, sau inhalati ca vapori sau particole de praf contaminate.

46Pe plan international au fost efectuate numeroase cercetari pentru tratamentul biological materialelor contaminate cu PCB. In general cercetatorii au urmarit stimularea activitatii decataliza microbiana cu adaugare de substante nutritive, inginerie genetica, bioaugumentare,adaugare de cometaboliti ( ex. bifenil ) si imbogatirea microbiana.Problema remedieri PCB este realizarea unui echilibru intre cerintele nutritionale simetabolismul fungilor pe suport, pentru a asigura supravietuirea lor in sol.Specia de fungi albi de putregai Phanerochaete chrysosporium degradeaza in modsubstantial PCB atit cu concentratie redusa cit si cu concentratie crescuta de clor.BibliografieAbramowicz DA(1990) Aerobic and Anaerobic Biodegradation of PCBs.Rev.Biotechnology, 10,241-251J.S.Yadaf,J.F.Quensen,J.M.Tiedje(1995).Degradation of Polychlorinated Biphenyl Mixtures (Aroclors 1242, 1254and 1260) by the White Rot Fungus Phanerochaete chrysosporium . Appl.Environ.Microbiol. 61 (7) 2560-2565D.Dietrich and col. (1995) Degradation of 4,4’-diclorobiphenil,3,3’,4,4’- tetraclorobiphenil and 2,24,4’5,5’-hexachlorobiphenil by the White Rot Fungus Phanerochaete chrysosporium. Appl. Environ.Microbiol. 61(11)3904-3909.J.F.Quensen and col.(1995). Degradation of Polychlorinated Biphenyl Mixtures (Aroclors 1242,1254 and 1260)by the White Rot Fungus Phanerochaete chrysosporium as Evidenced by Congener – Specific Analysis.Appl.Environ. Microbiol. 61(7) 2560-256514. OBIECTIVELE PROIECTULUI EUROPEAN “PROMOVAREA FOLOSIRIIBIOMASEI AGRICOLE ŞI FORESTIERE PENTRU ÎNCĂLZIREA LOCUINŢELOR,PRODUCEREA ELECTRICITĂŢII ŞI PRODUCEREA DE CARBURANŢI”Diana DragotăCHIMINFORM DATA, Str. Calea Plevnei, nr. 139, sector 6, BucureştiCele mai importante obiective sunt:Mobilizarea unui puternic potenţial de biomasă de la micii proprietari de pădure şi deterenuri agricole prin sprijinirea cooperării între aceştia;Stimularea schimbului de experienţă local şi trans-naţional; stimularea transferului deknow-how;Integrarea sectoarelor agricol şi forestier într-o singură piaţă energetică, în calitate defurnizor de biomasă ( lemne de foc, aşchii, pelete) şi chiar de energie ( biocăldură,biocombustibili, electricitate) după cum urmează:o Căldură: Încălzirea spaţiilor din fermă cu bioenergie; Fermierii ca furnizori de lemne de foc şi pelete;

47oo Cooperativele agricole şi forestiere pentru livrarea căldurii confortabilebazată pe produse lemnoase;Electricitate; Fermierii ca furnizori de biomasă drept materie primă pentrucogenerarea căldurii şi electricităţii; Cooperarea fermierilor pentru producerea electricităţii, folosindbiomasă, biogaz sau biocombustibili lichizi,Carburanţi: Fermierii ca furnizori de biomaterie primă pentru producereabiocarburanţilor ( sămânţă de rapiţă, sfeclă de zahăr, cereale ş.a.) Biocarburanţii produşi de fermieri, inclusiv în asociere ( bioetanol, uleivegetal crud, biogaz).15. DOUĂ PROCEDEE PENTRU OBŢINEREA H 2 DIN BIOMASĂIosif Tripşa, Diana Dragotă, Dana MarinescuCHIMINFORM DATA, Str. Calea Plevnei, nr. 139, sector 6, BucureştiProcesarea biomasei în hidrogen se face fie prin intermediul biogazului, fie prinintermediul gazului de sinteză.Ambele procedee presupun creşterea rapidă a biomasei vegetale (în bazine descoperite)în prezenţa unui exces de CO 2 , eventual pe ape municipale conţinând substanţe nutritive şi pecare dorim să le epurăm.Sursele de CO 2 le reprezintă gazele de ardere de la termocentrale, CO 2separat din biogazul rezultat din fermentarea biomasei şi din reformarea catalitică a metanului,cât şi CO 2 reciclat în tehnologia integrată propusă. Această tehnologie reprezintă o metodă dereducere a conţinutului de CO 2 din atmosferă, dar şi o metodă de tratare a acestor tipuri de ape.Prin fermentarea biomasei se obţinere biogaz, din care se poate separa CH 4 , dupăîndepărtarea, cu amine, a CO 2 -ului. Metanul este parţial folosit ca atare (ca sursă de energiepentru acoperirea necesarului tehnologiei integrate), iar cea mai mare parte este supusă, încontinuare, unei reformări catalitice, cu obţinerea hidrogenului şi a CO 2 -ului.Prin gazificarea biomasei se obţine gazul de sinteză, din care se separă chimichidrogenul.Prin integrarea celor două procedee are loc o reducere a tuturor costurilor. Ca urmare,produsele şi efectele obţinute constau în: biocombustibil,

48 tratamentul apelor reziduale, apă recirculată, bioîngrăşăminte chimic, hrană pentru animale, reducerea emanaţiilor gazelor cu efect de seră.16. HYVOLUTION – O NOUĂ BIOTEHNOLOGIE EUROPEANĂ PENTRUPRODUCEREA DESCENTRALIZATĂ A HIDROGENULUI DIN BIOMASĂ ÎNFERMELE AGRICOLE ROMÂNEŞTIIosif Tripşa şi Daniela Mihaela MihăilescuCHIMINFORM DATA, Str. Calea Plevnei, nr. 139, sector 6, BucureştiStrategiile avansate pentru producerea hidrogenului din biomasă studiate în prezentsunt: procesele termice de tipul gazificării sau gazificării în apă supercritică; procesele nontermice(biologice sau fermentative) din care îşi trage originea noua tehnologie europeanăintitulată HYVOLUTION.Ca oricare proces de fermentare, biotehnologia europeană, HYVOLUTION, areavantaje specifice pentru conversia eficientă a biomasei cu conţinut ridicat de umiditate înhidrogen pur. În al doilea rând, toate procesele fermentative nu necesită instalaţii mari, ceea cepermite economii importante. Astfel, instalaţiile de mici dimensiuni pot fi construite, înfermele agricole româneşti, la un bun raport cost – conversie a biomasei produse local eficient.În plus, se economiseşte şi energie pentru transportul ce este evitat.Noua abordare a tehnologiei HYVOLUTION se concentrează pe utilizarea bacteriilortermofile care cresc la temperaturi de 70 o C sau mai ridicate. Aceste bacterii produc, într-oprimă fază, hidrogen împreună cu acid acetic. În această fază, cantitatea de hidrogen produsăpe unitatea de biomasă este de circa două ori mai ridicată comparativ cu fermentaţia latemperatura ambiantă. Mai mult, acidul acetic rezultat ca produs secundar este transformat înhidrogen în faza a doua a procesului tehnologic printr-o foto-fermentaţie, ceea ce asigurăcreşterea cantităţii finale de hidrogen rezultată pe unitatea de biomasă. Combinareafermentaţiei termofile cu foto-fermentaţia permite conversia completă a biomasei în hidrogencu cea mai mare eficienţă posibilă teoretic. Demonstrarea fezabilităţii principiului acestuibioproces combinat a fost dovedită în proiectul BIOHYDROGEN în cadrul Programului Cadru5 al Uniunii Europene.

49Actualul consorţiu , în curs de finalizare pentru noul proiect european HYVOLUTIONs-a format pentru exploatarea cunoştinţelor acumulate şi cu scopul de a dezvolta o industrieproducătoare de hidrogen la un preţ de cost de 10 euro / GJ. Preţul propus va fi obţinut prinreducerea costurilor pentru pretratarea biomasei, prin optimizarea eficienţei şi vitezeifermentaţiei cu termo – şi foto – bioreactoare cu preţ scăzut, prin dezvoltarea de procedurispeciale şi ieftine de purificare a gazului şi prin integrarea sistemelor optime pentru utilizareaenergiei şi căldurii.17. REGLEMENTĂRI ALE UNIUNII EUROPENE PRIVINDTRATAREA APELOR REZIDUALE URBANEDaniela Mihaela MihăilescuCHIMINFORM DATA, Str. Calea Plevnei, nr. 139, sector 6, BucureştiNetratarea sau tratarea parţială a apelor urbane reziduale a ridicat numeroase problemela nivelul Comunităţii Europene. Din aceste motive a apărut Directiva 271/1991 carereglementează la nivel european problema tratării apelor precum şi a subproduselor(nămolurilor) ce rezultă în urma epurării.Directiva 271/1991 stabileşte reguli precise precum şi termene până la care toate statelemembre trebuie să se conformeze. Aplicarea directivei de către statele membre a făcut obiectulunor analize atente.În perspectiva aderării României în 2007 la Uniunea Europeană, ţara noastră va trebuisă adopte, în totalitate, acquis-ul comunitar. În acquis intră şi reglementările privind mediulînconjurător care fac parte din capitolul de negociere nr. 22 "Protecţia mediului înconjurător"aflat în proces de negociere cu Uniunea Europeană.Lucrarea va cuprinde principalele reglementări ale Uniunii Europene referitoare laapele urbane orăşeneşti, modul în care aceste reglementări au fost aplicate în ţările comunitareprecum şi preluarea legislaţie de către România în cadrul procesului de negociere.

50Postere1. DEGRADAREA POLUANTILOR ORGANICI FOLOSIND TULPINI DEBAZIDIOMICETEAmalia Gheorghe, Luiza JecuInstitutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie – ICECHIMSpl. Independentei 202, sector 6, BucurestiBiodegradarea si bioremedierea ofera posibilitatea de a distruge sau de a diminuadiferiti contaminanti utilizand activitati biologice naturale. Pentru un proces eficient estenevoie ca microorgansimul sa atace enzimatic poluantul; fenomen ce se realizeaza in conditiilein care sunt permise cresterea si manifestarea activitatii microbiene.Compusii halogenati sunt cunoscuti ca fiind printre cei mai agresivi agenti xenobioticipoluanti, proveniti din utilizarea pesticidelor, ierbicidelor si agentilor de conservare amaterialelor lemnoase. Printre microorganismele de interes un loc important il ocupa asanumitii «white-rot fungi», caracterizati prin abilitatea de a degrada lignina la radicali liberi prinimplicarea peroxidazelor. Datorita caracterului nespecific al depolimerizarii ligninei folosit defungi, acestia pot sa degradeze o gama larga de poluanti ai mediului. Fungii nu necesita preconditiispeciale unui anumit poluant, sistemul de degradare este indus de privarea de nutrienti,limitarea sursei de nutrient (glucoza sau azot) poate initia degradarea. Cel mai studiatmecanism asociat sistemului de degradare a ligninei, apartine fungului Phanerochaetechrysosporium, si cuprinde peroxidaze, laccaza, enzime producatoare de apa oxigenata,celobiozo chinona oxidoreductaza si celobiozo dehidrogenaza. De asemena tulpinile deBjerkandera adusta, Nematoloma frowardii, Phanerochaete crysosporium, Ph. sordida,Pleurotus ostreatus, Stropharia rugosoannulata, Trametes versicolor transforma saumineralizeaza poluanti organici precum benzopireni, xileni, benzen, toluen, compusi aromaticipoliciclici, trinitrotoluen, policlorofenoli (1, 2, 3).Lucrarea isi propune o selectie a unor tulpini de bazidiomicete capabile sa degradezecompusi organici halogenati. Au fost analizate toleranta la contaminant si nivelul maxim pecare il suporta microorganismul, astfel incat sa nu-i fie afectata viabilitatea.1. Cameron si colab., 2000, Appl. Microbiol. Biotechnol., 54, p. 751-7582. Dua si colab., 2002, Appl. Microbiol. Biotechnol., 61, p. 1-17.3. Pointing, S., 2001, Appl. Microbiol. Biotechnol., 57, p. 20-33

512. REDUCEREA CONCENTRATIEI DE POLUANT DIN APELE CONTAMINATEFOLOSIND MICROORGANISMEAmalia Gheorghe 1 , Luiza Jecu 1 , Anicuta Stoica 21- INCDCP-ICECHIM, Spl. Independentei, 202, Bucuresti, Romania2- Universitatea “Politehnica” Bucuresti, Departamentul de InginerieChimica, Str. Polizu nr. 1, RomaniaMetodele biologice de epurare a apelor contaminate s-au impus drept alternativenepoluante si cu selectivitate ridicata la variantele clasice. Biomasa microbiana provenita de lacultivarea anumitor specii microbiene este capabila sa retina cantitati relativ ridicate de metalegrele si radioactive. Biomasa poate fi cultivata in mod specific pentru un astfel de proces saupoate rezulta din alte operatii industriale ca deseu. Un aspect important in realizarea uneimetodologii de epurare bazata pe utilizarea microorganismelor il reprezinta cunoastereanecesitatilor nutritionale ale tulpinilor de interes. Conditiile de cultura care sa asiguremaximum de masa celulara sunt specifice tulpinii si sunt rezultatul unor investigatii ample carecuprind formula mediului nutritiv, pH, temperatura, necesar de oxigen etc. Obiectivul lucrarii aconstat in investigarea capacitatii unor tulpini fungice si bacteriene de a reduce continutul demetale grele si radioactive. In acest scop s-au realizat experimente vizand selectia de tulpinimicrobiene prin cultivari statice pe placi Petri si in sistem batch, stabilirea valorilor optime aleparametrilor ce conditioneaza procesul de cultivare (pH, temperatura, inocul, sursa de carbon siazot), elaborarea matricei in care se imobilizeaza biomasa microbiana. Sursele de uranium simolibden au fost solutii apoase provenite de la ape de mina si de iaz, diferite prin nivelulconcentratiei de contaminanti (ape de mina cu 0,0376 mg/l uranium si 0,2348 mg/l molibden;ape de iaz cu 6,5 mg/l uranium si 2,704 mg/l molibden). Imobilizarea biomasei microbienereprezinta o cale eficienta si usor de aplicat, ce permite recircularea si refolosireabiosorbentului. Au fost testate diferite materiale suport, in conformitate cu particularitatileorganismului utilizat, cele mai bune rezultate obtinandu-se pe colagen, fibra naturala proteicahidrofila, la care mecanismul de imobilizare a celulelor implica interactiuni ionice, legaturi dehidrogen si forte Van der Waals. S-au inregistrat diminuari ale concentratiei de molibden de 64% (pentru 100 g/l biomasa microbana imobilizata); si de 44 % (pentru 20 g/l biomasa fungicaimobilizata). In conditiile ambelor concentratii de biomasa imobilizata (100 si 20 g/l),concentratia de uranium a scazut sub nivelul de detectie al metodei.

523. CONCENTRAREA Mn(II) PE COPOLIMERI ACRILICIAdriana Bârsănescu 1 , Viorica Dulman 1 , Rodica Buhăceanu 1 , I. Bunia 21Universitatea “Al. I. Cuza” , Facultatea de Chimie, Bd. Carol I nr.11,Iaşi, 7005062Institutul de Chimie Macromoleculară “P. Poni”, Aleea Gr. Ghica Vodă nr 41A, IaşiÎn prezent există date referitoare la concentrarea Mn(II) pe diverşi schimbători de ioni 1şi la utilizarea unor copolimeri acrilici funcţionalizaţi cu amine în concentrarea Cu(II), Ni(II),Co(II) şi Zn (II) 2-6 .În studiul de faţă s-au folosit răşini acrilice funcţionalizate cu etilendiamină (EDA),trietilenamină (TETA) şi dimetilaminopropilamină (DMAPA). S-a urmărit posibilitateareţinerii Mn(II) din soluţii 10 – 100 ppm şi s-a studiat influenţa unor factori care intervin înprocesul de sorbţie: temperatura, timpul de contact, concentraţia şi pH-ul soluţiei iniţiale,natura aminei, gradul de reticulare.Determinarea Mn(II) s-a făcut prin spectroscopie de absorbţie atomică.Temperatura nu influenţează reţinerea în domeniul 7 – 36 o C, iar pH-ul optim este 6,3.Au fost calculaţi parametrii care determină reţinerea din izotermele Freundlich şi Langmuir: K F= 6,97; n= 2,58 - ceea ce presupune o sorbţie favorabilă.Reţinerea are loc printr-un proces de complexare iar rolul aminei este esenţial. Astfel,în timp ce copolimerul funcţionalizat cu DMAPA are capacitate maximă de reţinere ( 58,28mg/g), ceilalţi copolimeri nu reţin Mn (II). Proprietatea poate fi utilizată în vederea separării luide Cu (II), Co(II), Ni (II), Pb(II) şi Zn(II).Bibliografie1. S. Nakamura, M. Amano, Y. Saeguna, T.Tato, J. Appl. Polym. Sci. , 45, 265, (1992)2. S. Maxim, A. Flondor, I. Bunia, C. Luca, Eur. Polym. J., 34, 1379, (1998)3. I. Bunia, C.N. Caşcaval, D.Roşu, C.Ciobanu, M.Popa, Polym. Degrad. Stab., 70, 205, (2000)4. A. Bârsănescu, R. Buhăceanu, V. Dulman, I.Bunia, An. Şt. Univ. Al. I Cuza Iaşi, s. Cimie, IX, 61, (2001)5. R. Buhăceanu, V. Dulman, I. Bunia, An. Şt. Univ. Al. I Cuza Iaşi, s. Cimie, IX, 67, (2001)6. A. Bârsănescu, R. Buhăceanu, V. Dulman, I.Bunia,V. Neagu, J. Appl. Polym. Sci., 93, 803, (2004)

534. PREVENIREA FOCURILOR ENDOGENE DIN MINELE DE CĂRBUNE CAPARTE INTEGRANTĂ ÎN PROTECŢIA MEDIULUI MINIERToth Ion, Cioclea Doru, Lupu Constantin, Krausz IuliuINSEMEX Petroşani, str. G-ral Vasile Milea nr. 32-34, cod 332047Toth LorandUniversitatea Petroşani, str. Institutului nr. 2Lucrarea se încadrează în secţiunea ,,Protecţia şi ingineria mediului” şi se referă laprotecţia mediului minier.Ca urmare a introducerii metodei de exploatare cu banc subminat la exploatările dinValea Jiului, s-a amplificat şi factorul de risc datorat combustiilor spontane prin cantitatea decărbune pierdut în spaţiul exploatat.Metodele clasice de prevenire a combustiilor spontane nu satisfac în totalitate situaţiaactuală /2/.Având în vedere progresele înregistrate în domeniul inhibării proceselor de oxidare lasubstanţele organice, s-a elaborat baza teoretică şi practică de prevenire a combustiilorspontane prin procedeul de inhibare /1/.În baza determinărilor s-a desprins concluzia că inhibitorul (clasa fosfat) reducedegajarea căldurii din procesul de oxidare (autooxidare), nepermiţând procesului să treacă înfaza de autoaprindere, deşi procesul de oxidare are loc.S-au elaborat 2 metode de prevenire a combustiilor spontane în minele de cărbuni.Prima metodă vizează introducerea inhibitorului sub formă de aerosoli în spaţiulexploatat prin curenţii de aer care circulă în acel spaţiu /3/.Metoda constă în principal în obţinerea aerosolilor dintr-o soluţie apoasă de fosfattrisodic în concentraţie de 0,5 %. Instalaţia (fig. 1) este de construcţie simplă şi se compunedintr-un pulverizator de apă-aer tip CCSM, furtune de legătură (pentru aer comprimat şisoluţie) şi recipientul cu soluţia inhibitoare. Sub acţiunea aerului comprimat pulverizatorulabsoarbe soluţia din recipient, transformând-o în particule foarte fine denumite aerosoli, ce suntpurtaţi de curenţii de aer în spaţiul exploatat.Metoda a II-a a vizat introducerea în spaţiul exploatat în sistem local a inhibitoruluifolosind şi spumant pentru legarea pe suprafaţa cărbunelui a acestuia /4/.Amestecul de substanţe chimice utilizată pentru reducerea temperaturii şi inhibării

54fig. 1cărbunelui din spaţiul exploatat este compusă din fosfat în amestec cu spumanţi de tip„Spumogen lichid” sau „Spumant cu coeficient mic de înfoiere”. Aceste substanţe în amesteccu apa sunt introduse în spaţiul exploatat cu ajutorul instalaţiei prezentate în fig. nr. 2.Instalaţia din fig. 2 se compune din următoarele părţi principale:- reţea de apă industrială sau potabilă;- amestecător de linie;- vas de 100 l pentru realizarea amestecului;- ţeavă generatoare de spumă;- agregat de spumă chimică ASC-3, compus dintr-un motor electric de 15 kw, motor pneumaticşi o pompă centrifugală tip SADU.fig. 2Concluzie: prevenirea combustiilor spontane în minele de cărbuni se poate realiza curezultate bune prin folosirea metodelor cu inhibitori anorganici de tip fosfat, protejând astfelmediul minier.Bibliografie1. Herdan, J.M. - Antioxidanţi, Editura Tehnică Bucureşti, 19952. Matei, I. - Aeraj şi protecţia muncii în minerit, Universitatea Petroşani, 19913. Matei, I., Toth, I., Cioclea, D., Purcaru, I.S., Vochiţoiu, H. - Combustiile spontane la minele de cărbuni,

55Editura Print Everest, 20034. Toth, I. - Creşterea eficienţei metodelor şi tehnologiiloe de profilaxie a focurilor endogene din minelede huilă din Valea Jiului, Teză de doctorat, 19985. MONITORIZAREA CALITĂŢII AERULUIÎN ZONA INDUSTRIALĂ ZALĂUVasile Iovan, Vasile Fekete-Novak, Ciprian IovanUniversitatea din Oradea, Facultatea de Medicină şi Farmacie, specializarea Farmacie,Oradea, str. Nicolae Jiga nr. 29, tel. Privat 0259-243672, e-mail fekete_novak@yahoo.co.ukAnalizând perioada 1996-2002, sub aspectul calităţii aerului, se desprind următoareleconcluzii: valorile concentraţiilor poluanţilor gazoşi, determinaţi zilnic de laboratorul IPMZalău, conform STAS 12574/1987, nu depăşesc CMA, decât în mod sporadic 1, 2, 3 .Indicatorii pulberi în suspensie şi O 3 depăşesc valorile limită prevăzute în normative, înspecial în punctul de prelevare APM, situat în centrul municipiului Zalău, în zona cu traficintens, dar concentraţiile maxime s-au situat doar cu puţin peste nivelul admis.În perioada 1996-2002, s-au inregistrat depăşiri semnificative la indicatorul pulberisedimentabile la punctul de prelevare din aproprierea SC Salimob SA.Prin activitatea de reglementare şi control desfăşurat de compartimentele din cadrulIPM Zalău, s-a impus societăţilor care nu se conformau cu cerinţele legislaţiei din domeniulprotecţiei atmosferei, dotarea cu echipamente de depoluare, retehnologizări, introducereaautomonitorizării.Ca urmare al acestui proces, calitatea aerului, atât în municipiul Zalău, cât şi în judeţulSălaj, a cunoscut în 2002 o înbunătăţire apreciabilă, CMA a poluanţilor a fost depăşită doar dedouă ori, concentraţia maximă de pulberi sedimentabile a fost de 33,8 g/mp/lună.Bibliografie:[1] V. Iovan, V. Fekete-Novak, Sanda Rodica Bota, “Îndrumător pentru lucrări practice de chimie sanitară”Ediţia Universităţii din Oradea, 2003.[2] ***** STAS 12574/1987[3] M. Negulescu, R. Antoniu, G. Rusu, E. Cuşa „Protecţia calităţii aerului”, Ed. Tehnică, 19826. STUDIUL ADSORBŢIEI UNOR COLORANŢI CU SORBENŢILIGNOCELULOZICI NECONVENŢIONALIDulman Viorica, Cucu –Man Simona

56Universitatea „Al. I.Cuza” Bd. Carol I, Nr.11, 700506, Iaşi,RomâniaDatorită cantităţilor mari de coloranţi utilizaţi în procesele de vopsire şi adiversităţii lor structurale pentru a răspunde cerinţelor pieţii (culori variate, intense,strălucitoare) a apărut o problemă stringentă, legată de îndepărtarea eficientă a acestoradin apele reziduale. Deşi s-au făcut eforturi în cercetare pentru a se modifica raportulafinitate/fixare a coloranţilor pe substrat, poluarea mediului acvatic cu coloranţi este oproblemă în ascensiune. Acest tip de poluare conduce la o alterare a calităţilor fizicochimiceale apelor, afectând echilibrul ecologic şi se poate menţiona aspectul inesteticconferit de prezenţa coloranţilor 1,2 .În momentul actual este recunoscuta necesitatea de a realiza procedee alternative celorconvenţionale, efective, cu preţ de cost scăzut pentru îndepărtarea coloranţilor. În aceastădirecţie s-au făcut studii comparative pentru sorbenţii preparaţi din produsele rezidualeindustriale, au fost identificaţi sorbenţii convenabili regenerabili pentru colorantii reactivi şi aufost propuse tratamente alternative pentru ape uzate cu coloranţi, aplicabile la volume mari 3,4 .O diversitate de sorbenţi neconventionali, dintre care produsii reziduali industriali (inspecial celulozici si lignocelulozici) sau agricoli, biopolimeri naturali au fost utilizaţi cu succespentru adsorbţia coloranţilor din diferite clase 5,6 . Se remarcă existenţa unei bibliografii vaste înacest domeniu.Atenţia noastră s-a îndreptat în primul rând asupra posibilităţii de valorificare aproduşilor lignocelulozici reziduali (coaja de molid, făina de stejar si fag) sub forma unorpulberi în calitate de sorbenţi 7-9 . S-a realizat studiul adsorbţiei a 9 coloranţi pe cei 3 sorbenţilignocelulozici. Selectarea perechii eficiente, sorbent-colorant, a avut loc prin urmărireainfluenţei diferiţilor factori asupra adsorbţiei: pH, temperatură, concentraţia colorantului,cantitatea de sorbent, agitare.S-a stabilit următoarea ordine a preferinţei sorbenţilor pentru coloranţi: Făină de fag:C.I. Direct Brown 30110 > C.I. Direct Brown 22311 > C.I. Direct Orange22130; Făină de stejar: C.I. Basic Blue 86 > C.I. Direct Brown 22311> C.I. Direct Orange 22130; Coajă de molid: C.I. Basic Blue 86> C.I. Direct Brown 95-30145 C.I. > Direct Brown22311.Studiul cinetic al adsorbţiei, cu determinarea parametrilor cinetici, a fost efectuat cuscopul de a aprecia mecanismul sorbţiei şi de a preciza etapele caracteristice ale acesteia. Aufost evaluate constantele de viteză şi parametrii Langmuir şi Freundlich. S-a stabilit capacitateamaximă de sorbţie pentru sistemele investigate şi s-a obţinut un rezultat remarcabil în cazul

57făinii de fag, care poate reţine maxim 555mg colorant /g sorbent, ceea ce reprezintă 55,5 % dinmasa sorbentului.1. Bertea, A., Butnaru, R., Aspecte ecologice si toxicologice ale finisarii chimice textile Ed. Dosoftei, Iasi, 19972. Michelsen, D.L., Fulk, L.I., Woodby, R.M., Boardman, G.D., Emerging Technologies in Hazardous WasteManagement III, D. W. Tedder and F. G. Pohland Ed., Washington D. C., 1993.3. Jain, A.K., Gupta, V.K., Bhatnagar, A., Suha, S., Separation Sci. Tech., 38(2), 463-481, 2003.4. Robinson, T., McMullan, G., Marchant, R., Poonan, N, Bioresour. Technol., 77, 247-255, 2001.5. Garg, V.K., Gupta, R., Yadav, A.,B., Kumar, R., Bioresour. Technol. 89, 121-124, 2003.6. Gupta, V.K., Ali, I., Suhas, Mohan, D., J. Colloid Interface Sci., 265, 257-264, 2003.7. Dulman, V., Cucu-Man, S., Popa, V.I., Muresan, R., , An. St. Univ. Al. I. Cuza Iasi, VII, 245-252, 2000.8. Dulman, V., Cucu-Man, S., Popa, V.I., Cellulose Chem. Technol., 36, 515-525, 2002.9. Dulman, V., Cucu-Man, S., Popa, V.I., , Journal of Balkan Ecology, 5(1), 94-101, 2002.7. CONSIDERATII PRIVIND METODELE DE EVIDENTIERE A POTENTIALULUIHIDRAULIC AL CIMENTURILOR PUZZOLANICEAutori : Ing. Margareta Toader*Ing. Doina Nicoleta Stefan*Ing. Constanta Mandoiu***SC CEPROCIM SA Bucuresti, B-dul Preciziei nr. 6, sector 6** CARPATCEMENT HOLDING SA Sucursala Fieni, Str. Aurel Rainu,Cimenturile de tip IV sunt o formă a varietăţii de cimenturi promovate de NormeleEuropene şi au luat naştere datorită surselor diferenţiate de materii prime, condiţiilor climaticedin fiecare ţară şi atitudinii diferite faţă de tehnicile de construcţie din diferite regiuni aleEuropei de vest.Avantajele cimenturilor puzzolanice de tip IV, conform SR EN 197-1 – 2002, constauîn durabilitatea chimică - consecinţa a autoreglării compoziţionale interne la punerea în operă,rezistenţe mecanice bune pe termen lung, caldura scazută de hidratare şi stabilitate mare prinreducerea expansiunii alcalii-agregate.Lucrarea prezintă un algoritm de metode chimice şi fizico-mecanice pentru studiulproprietaţilor acestor cimenturi. Algoritmul conduce la corelaţia între rezistenţele mecanice şirezultatele încercarii de puzzolanicitate pentru cimentul de tip IV, prevazută de norma SR EN196 - 5.Bibliografie:

581. I. Teoreanu Bazele tehnologiei lianţilor anorganici. Ed. Didactica şi Pedagogica - R.A., Bucureşti 19932. J. Calleja Cement standard of the world - Cemento -Hormigon (701), 1457 - 19913 *** SR EN 197-1 – 20024. *** SR EN 196 – 5:19958. STUDIU DE DISPERSIE AL COMPUŞILOR TOXICI VOLATILI DIN AERULAMBIENTALM.Bercu*, C.Bercu*Universitatea Bucureşti, Facultatea de Fizică, Bucureşti-Măgurele,P.O.Box- MG 11Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - ICECHIMSpl. Independenţei 202,060021 Bucureşti, sector 6Problema poluării aerului prezintă un caracter de gravitate ca urmare a activităţilorindustriale, atingând cote necontrolabile prin creşterea aglomerărilor urbane.Posibilitatea de predicţie a evoluţiei noxelor la nivelul unei zone, care ar putea fiafectată de o sursă poluantă, a condus la elaborarea prezentei lucrări.Calculul distribuţiei de poluanţi s-a efectuat în baza considerării procesului de dispersiea noxelor emise de surse, utilizând modelul Staţionar de tip Gaussian, care este aplicat înmajoritatea studiilor de acest tip.Programul de calcul elaborat necesită ca date de intrare coordonatele (poziţia) surselorde poluare, debitul de poluant la ieşirea din sursă şi temperatura, viteza medie a vântului pedirecţia considerată, frecvenţa vântului cu direcţia, statistica evoluţiei stării de stabilitateatmosferică pe intervalul de mediere şi prezintă la ieşire distribuţia concentraţiei la înălţimea zpe o direcţie aleasă, grafice 3D pentru distribuţia noxelor formate din contururi deizoconcentraţii, proiecţia în planul X0Y a graficului 3D concentraţii noxe, cu suprapunereapeste harta regiunii sau obiectivului industrial, valoarea maximă a concentraţiei locale şicoordonatele poziţiei respective. Acestea se pot localiza direct prin utilizarea graficelor 3D şi adiagramelor ce suprapun curbele de izoconcentraţie cu harta regiunii, distribuţia mediată peintervalul scurt (30 min) şi pe termen lung (1 an) a concentraţiei noxelor pentru orice poziţiedin teren, figurate pe grafice prin curbe izoconcentrice.Pentru cazul analizat s-a calculat concentraţia pentru principalii poluanţi emişi desursele considerate cu emisie continuă pentru timpi de mediere de 30 minute.Pentru fiecare noxă (SO 2 , NO x , CO, pulberi) s-a calculat distribuţia în teren şi s-areprezentat grafic cu ajutorul izocurbelor.

59Calculul distribuţiei (dispersiei) poluanţilor generaţi a fost efectuat atât pentru situaţiimomentane defavorabile (accidentale) cât şi pentru evoluţia globală de-a lungul unui an.

609. ANALIZA CANTITATIVĂ A METALELOR DIN SOLURI PRIN ICP-AESC. Bercu, F. Rugină, I. GorincuInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - ICECHIMSpl. Independenţei 202,060021 Bucureşti, sector 6Activitatea omului, orientată spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întotdeaunastarea factorilor de mediu. Sursele de poluare sunt multiple şi natura poluanţilor este diversă.În lucrarea de fată s-a urmarit analiza cantitativă a metalelor din soluri, prin tehnicaICP-AES, din mai multe puncte de vedere: elaborarea unei metode de analiză pentru determinarea compoziţiei procentuale a solurilor; determinarea limitelor de detecţie pentru monoelement în matricea de sol; studiul comparativ de determinare a concentraţiei metalelor dintr-un material de referinţăcertificat (MRC) prin doua metode - metoda citirii directe şi metoda adaosurilor; studiul interferenţelor spectrale în cazul analizei solurilor prin metoda extracţiei.În cazul solurilor există în permanenţă problema unei matrici extrem de încărcate, cumetale în concentraţii la nivel de procente cum ar fi: Al, Ca, Ba, Fe, Mg, Mn, Si şi în funcţie detipul de sol, K, Na şi P.Existenţa acestor elemente la nivele mari de concentraţie implică selecţionarea cu mareatenţie a liniilor spectrale analitice, pentru elementele analizate, în vederea obţinerii unei limitede detecţie cât mai coborâte.Utilizarea în acest studiu a unei probe de sol de tip MRC a permis evidenţierea faptuluică metoda adaosurilor standard este cea mai indicată, deoarece metoda citirii directe în acestcaz nu a permis determinarea concentraţiei unor elemente ca : Zn, Mn, Ti, Sr, Na, K.Pe de altă parte cele mai apropiate valori ale concentraţiei metalelor, comparativ cumaterialul de referinţă certificat, s-au obţinut tot prin metoda adaosurilor.O altă problemă extrem de importantă prezentată în lucrarea de faţă se referă la analizainterferenţelor spectrale induse de elemente majore ca: Fe, Al, Mg, Si, Ca, Cu, K, P, Zn îndeterminarea concentraţiei unor metale toxice (Mn, Cu, Cr, Cd, Pb) în solurile aflate învecinătatea unor zone industriale.

6110. DETERMINAREA MERCURULUI DIN BATERII UZATE PRINSPECTROSCOPIA DE EMISIE ATOMICĂ ÎN PLASMĂ CUPLATĂ INDUCTIV, ICP– AESC. Bercu, F. Rugină, I. GorincuInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - ICECHIMSpl. Independenţei 202,060021 Bucureşti, sector 6Invazia pe piaţa ultimilor ani a dispozitivelor portabile de orice gen, plecând de lasimple lanterne, ceasuri, radiouri, calculatoare de buzunar, pană la dispozitive mai complexecum ar fi cele legate de telefonia digitală, dar şi numeroase jucării, de la cele mai simple la celemai complexe, toate acestea dependente de surse de energie de tipul bateriilor, pileloracumulatorilor, a condus practic la apariţia în ultimă instanţă a unei categorii de deşeuri, caresunt monitorizate datorită conţinutului lor în metale toxice de tipul Hg, Cd, Pb.În lucrarea de faţă vom prezenta rezultatele obţinute în urma unui studiu ce a urmăritdeterminarea mercurului din baterii uzate prin tehnica ICP-AES.Nivelul scăzut al Hg din baterii, permis de legislaţia în vigoare (5 ppm) a impuselaborarea de metodologii şi proceduri specifice pentru determinarea concentraţiei acestuiautilizând emisia spectrală în plasmă cuplată inductiv.Studiul efectuat de noi s-a axat pe tipurile de baterii (acide şi alcaline) cel mai multcomercializate în momentul de faţă pe piaţa românească.Studiul a avut în vedere în principal rezolvarea următoarelor probleme analitice:- optimizarea procedurii de extracţie cantitativă a Hg (din toate componentele bateriei -carcasă, electrod, electrolit) atât din punct de vedere al matricei de acizi cât şi a timpului demineralizare a probelor;- determinarea factorului de recuperare pentru condiţiile diferite de matrice de acizi;- determinarea elementelor metalice de matrice care pot afecta incercările;- studiul interferenţelor spectrale induse de matrice atât în cazul bateriilor acide cât şi încazul celor bazice, pentru selectarea liniilor analitice;- influenţa matricei de acizi la obţinerea unui rezultat corect;- studiul comparativ al analizei mercurului prin metoda citirii directe şi metoda citirii cuadaos (standard intern).Rezultatele obţinute recomandă utilizarea ICP-AES la determinarea Hg din baterii, maiales datorită faptului că, odată pusă la punct, metoda permite analiza simultană şi rapidă a unuinumăr mare de probe.

6211. STUDII PRIVIND ACTIVAREA CLINOPTILOLITULUI NATURAL PENTRURETINEREA AMONIACULUI DIN APELE REZIDUALEOctav Pântea*, Bacalum Fanica**, Dorin Bombos*, Stelian Neagoe*,Mihaela Bombos**, Daniela Popovici*, Cristian Neagoe ****U.P.G Ploiesti,**INCDP-ICECHIM Buc,***ICF- BucurestiCercetarile au urmarit obtinerea retetei optime a adsorbantului de tip clinoptilolituluipentru retinerea amoniacului din apele reziduale.Prepararea materialului adsorbant in forma activata s-a realizat prin folosirea reteteioptimizate in procesul de schimb ionic. A fost evaluata influenta urmatorilor parametrii ca:temperatura, timpul de lucru, concentratia precursorilor.Programul experimental privind preparea adsorbantului din tuf vulcanic micronizatpresupune schimbul ionic al cationilor alcalini cu ionul de amoniu si aducerea la forma protonprin indepartarea ionului de amoniu. Tuful modificat chimic a fost liat prin extrudare.Utilizarea aluminei in etapa de malaxare la o conc. de 30% si realizarea lierii cu osolutie de acid azotic de 12% a asigurat obtinerea unei rezistente mecanice bune a extrudatelor.Adsorbantii preparati au fost testati la retinerea amoniacului din apele reziduale cu uncontinut de pana la 50mg/l NH 4+ .12. PREVENIREA EMISIILOR ACCIDENTALE PRIN DEZVOLTAREATEHNICILOR DE CARACTERIZARE A COMPOZITELOR COMPRIMABILEFOLOSITE LA ETANSARED. Bota, Liliana Sarbu, A. Sarbu, , Fănica Bacalum, D. Şotcă (ICECHIM-Bucuresti)Liana Maria Vlăduţiu (Universitatea Politehnica Bucuresti)Rodica Niţă, D. Nechifor ,T. Pandaru, C. Badiu (SC Fermit SA Rm. Sarat)D.Ofrim, G. Bleaja (INTER-NET SRL Bucuresti)Materialele utilizate la fabricarea garniturilor de etanşare prin strângere cu flanşetrebuie să răspundă cerinţelor de evitare a emisiilor accidentale(gaz, lichid) cu impact puternicasupra mediului şi a cheltuielilor financiare cauzate de pierderile de materii prime şi materialevaloroase.

63Lucrarea cuprinde rezultatele experimentale obţinute la caracterizarea compozitelor de tipMARSIT, din producţia S.C. FERMIT S.A. Râmnicu Sărat, utilizate la fabricarea garniturilorde etanşare prin flanşe folosite în cele mai diverse domenii.Obtinerea datelor utilizate in calculul îmbinărilor cu flanşe care sa asigure o functionarein siguranta a utilajelor, necesită stabilirea comportării materialelor folosite drept garnituri deetanşare, în condiţii de montaj (presiune de stângere) şi de exploatare curenta (presiuneainternă, temperatura, mediului de lucru).Selectarea materialelor de etansare in functie de cerintele diferitilor utilizatori, serealizeaza pe baza valorilor indicatorilor specifici lucrului in siguranta, normati de standardeleeuropene:Presiunea specifica minima de montaj si functionare(σ VU/L, , σ BU/L )Presiunea maxima in stare de montaj si functionare σ VO/L σ Bo/LFactori de deformare la rece si la cald(ε KSW ε KRW ε WSW/T ε WRW/T )Viteza specifica de scurgere,λ.Determinarea acestor indicatori specifici s-a facut cu ajutorul unui sistem functionalautomatizat, realizat de colectivul de autori. Metodologia este in acord cu standardele de bunapractica europene. Folosind un program specific, sistemul comandat automat achizitioneaza siprelucreaza datele, permitand obtinerea directa a valorilor indicatorilor enumerati mai sus.13. ABSORBANTI ORGANICI UTILIZATI PENTRU IMOBILIZAREA METALELORGRELE DIN SOL IN VEDEREA ELIMINARII EFECTELOR NOCIVE ASUPRAPLANTELORCăpîlnean Lioara, Stoia Romeo, Hudak Gyöngyike, Miklos MariaS.C. Institutul de Cercetări Produse Auxiliare Organice S.A.551022 Mediaş, str.Carpaţi nr.8 , jud. SibiuDezvoltarea din ultimii ani tot mai puternică a industriei a dus la apariţia unor mariplatforme şi unităti industriale, a unor unităţi concentrate de producţie de energie care au avutca efect nedorit asupra mediului, poluarea locală sau zonală cu concentrare de emisii desubstanţe poluante cu mult peste limitele admise. Astfel, în zonele poluate aflate în apropiereamarilor platforme industriale efectul nociv al metalelor grele asupra plantelor au determinat oscădere a diversităţii plantelor, precum şi o scădere atât calitativă cât şi cantitativă aproducţiilor agricole.Cercetările din ultimii ani se îndreaptă spre găsirea unor tehnici de remediere a solurilorpoluate cu metale grele care pe lângă efectul de depoluare să aducă şi o îmbunătăţire a calităţii

64solului. Aceste tehnici implică utilizarea unor produse polimere ecologice netoxice pentru sol,plante şi apa din sol, capabile să imobilizeze metalele grele în sol pe o perioadă cât mai lungăde timp.Lucrarea prezintă utilizarea unor absorbanţi organici pentru eliminarea efectului nociv almetalelor grele asupra plantelor, prin imobilizarea lor în sol.14. COPOLIESTERI DISPERSABILI ÎN APĂ DIN DEŞEURI DE PETStela Iancu 1 , Monica Duldner 1 , Emeric Bartha 21.Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie –ICECHIMSplaiul Independenţei nr. 202, Sector 6, Bucureşti2. Centrul de Chimie organică „C.D. Neniţescu“, Splaiul Independenţei nr. 202B,BucureştiO direcţie modernă de dezvoltare a industriei adezivilor în general şi a celor poliestericiîn special o constituie sinteza poliesterilor dispersabili în apă şi eliminarea solvenţilororganici. 1,2,3 O rută extrem de atractivă de obţinere a copoliesterilor dispersabili în apă oreprezintă utilizarea ca materie primă a deşeurilor de PET 4 .În lucrarea de faţă este prezentată sinteza unor copoliesteri dispersabili în apă printr-unprocedeu de transesterificare a deşeurilor de PET provenite din ambalaje alimentare postconsum, cu bisesteri glicolici oligomeri, obţinuţi in situ, ai unor acizi dicarboxilici alifatici şi /sau aromatici, urmată de policondensare la temperatură ridicată şi vid avansat. Aceasta permiteeliminarea etapelor intermediare, de sinteză a oligoesterilor modificatori, din procedeeleanterioare 5 de obţinere a copoliesterilor dispersabili în apă şi posibilitatea conducerii controlatea mai multor reacţii într-o singură etapa. Copoliesterii obtinuţi au fost caracterizaţi prin analizede spectrometrie RMN si determinări de punct de topire, viscozitate relativă si greutatemoleculară medie.Dispersiile apoase ale acestor copoliesteri se obţin în absenţa agenţilor tensioactivi şi pot fiutilizate ca adezivi sau agenţi de acoperire.Suportul financiar al acestor lucrări a fost asigurat de programul INVENT, în cadrulcontractului nr.173 / 2004.1. Lissant, K.J., Emulsions and Emulsion Technology, Surfactant Sci. Scieces Series, 1972, 6.2. Kotera N., Takahashi K., Bull. Chem Soc. Jpn., 1990,63, 2288-22913. Warson H., Polymers Paint and Colour Journal, 1973, 28, 2864. Paszun, D.; Spychaj, T., Ind. Eng. Chem. Res., 1997, 36, 1373-1383.5. Stela Iancu, Mihaela Draghici, Raluca Gabor, Brevet de Invenţie RO nr. 108565 / 30.08.1995, Cl. C08G63/02.

6515. POLIESTER-POLIOLI PENTRU SPUME POLIURETANICE RIGIDEDIN DEŞEURI DE POLIETILENTEREFTALATMonica Duldner 1 , Stela Iancu 1 , Emeric Bartha 2 , Stanca Căpitanu 11.Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie –ICECHIMSplaiul Independenţei nr. 202, Sector 6, Bucureşti2. Centrul de Chimie organică „C.D. Neniţescu“,Splaiul Independenţei nr. 202B, ,BucureştiSpume poliuretanice rigide 1 cu proprietăţi termoizolante şi flamabilitate redusă se potobţine prin utilizarea drept componentă poliolică a poliester-poliolilor aromatici 2 . Pentrusinteza acestora poate fi utilizat, ca sursă de unităţi aromatice, polietilentereftalatul 3 .Lucrarea de faţă prezintă sinteza unor poliester-polioli prin transesterificarea degradativă adeşeurilor de butelii de polietilentereftalat post consum, în prezenţa unor dioli alifatici şi acizidicarboxilici alifatici şi / sau aromatici, conform următoarei ecuaţii generale :PET + x HODOH + y HOOCACOOH ⎯→ HOZ -[-OOCYCOOZ -]- n OH + H 2 O ; n = 1,2,3S-a avut în vedere utilizarea ca modificatori chimici a unor produse secundare sau deşeuri de lafabricarea 1,2-propandiolului şi a anhidridei ftalice la S.C. OLTCHIM S.A.Au fost determinaţi parametrii proceselor chimice şi raportul reactanţilor care au condus laproprietăţi fizico-chimice ale poliester-poliolilor adecvate pentru formarea de spumepoliuretanice rigide, şi anume: stare de agregare lichidă, stabilă la stocare, Indice de hidroxil:250–350 mg KOH/g, Viscozitate dinamică la 25 o C : 2000 - 4500 cP.Analiza prin spectrometrie RMN a produşilor obţinuţi a condus la determinarea conţinutului înglicoli liberi al acestora, distribuţiei moleculare orientative a oligomerilor , repartiţieidiferitelor tipuri de unităţi glicolice şi acide în fracţiile glicolice si esterice cu mase molecularediferite ale produşilor de reacţie.Poliester-poliolii au fost testaţi la obţinerea spumelor poliuretanice rigide pentru panourisandwich – procedeu discontinuu, în formula elaborată de ICECHIM. Experimentărileefectuate au evidenţiat faptul ca poliester – poliolii pot fi utilizaţi pentru obţinerea spumelorpoliuretanice rigide, cu rezultate pozitive în privinţa proprietăţilor acestora.Suportul financiar al acestor lucrări a fost asigurat de programul MENER, în cadrulcontractului nr.490 / 2004.1. Frisch, K.C. în Polyurethane technology, Bruins, P. F. Ed., Wiley-interscience, New-York, 1969, 1-382. Tersac, G.; Hubert, F.; Durand, G.; Quillerou, J.; Rivero, Jeanine şi Marechal, J. C. , Cellular Polymers, 1995,14,14-40.3. Vaidya, U.R. şi Nadkarni, V.M. , Journal of Applied Polymer Science 1988, 35, 775-785Vaidya, U.R. şi Nadkarni, V.M. , Journal of Applied Polymer Science 1989, 38, 1179-1190Bilian-Loreau, M.; Durand, G. şi Tersac, G., Polymer, 2002, 43(1), 21-28

6616. COMPOZITE POLIMERICE PE BAZĂ DE POLIETILENĂ DE JOASĂDENSITATE ŞI PUDRETĂ DE CAUCIUC BUTADIEN-STIRENIC VULCANIZATZuga Daniela, Berechet DanielaInstitutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielarie, Sucursala Institutul deCercetare Pielarie Incaltaminte,str. Ion Minulescu nr. 93, sectror 3, Bucuresti,e-mail: icpi@sunu.rnc.roDeşeurile de cauciuc rezultate în procesul de fabricaţie al anvelopelor, articolelor tehnicedin cauciuc, cizmelor de cauciuc etc., în general nu sunt biodegradabile şi din acest motivreprezintă o problemă serioasă pentru protecţia mediului înconjurător. S-au studiat mai multemodalităţi de reciclare a deşeurilor de cauciuc cum ar fi: obţinerea cauciucului regenerat,introducerea deşeurilor de cauciuc sub formă de pudretă în amestecurile de cauciuc etc. Ometodă eficientă de recirculare a deşeurilor de cauciuc rezultate în fabricarea anvelopelor şi aarticolelor tehnice din cauciuc, precum şi a anvelopelor scoase din uz, este în producţia demateriale compozite de tip elastomer termoplastic. Aceste compozite pot fi utilizate caînlocuitori pentru materialele termoplastice. Metodele de prelucrarea ale acestor compozitesunt realizate prin tehnologii similare tehnologiilor de procesare pentru materialele plastice şiamestecuri de cauciuc (presare, injecţie, extrudere etc,). Bavurile şi produsele defecte pot fireciclate fara afectarea proprietatilor produselor obtinute.S-au realizat compozite polimerice pe bază de polietilenă de joasă densitate şi pudretă decauciuc butadien-stirenic vulcanizat. Pudreta de cauciuc s-a obţinut prin tocare şi mărunţire.Compozitele polimerice s-au obţinut prin amestecarea în topitură la o temperatură apropiată depunctul de topire al matricii termoplastice pe un valţ de laborator cu încălzire electrică. S-austudiat proprietăţile fizico-mecanice ale compozitelor polimerice pe bază de PEJD şi 0%, 40%,50%, 60%, 70% şi 80 % pudretă de cauciuc butadien-stirenic.Din datele obtinute s-a observat că pe măsură ce creşte cantitatea de pudretă de cauciucbutadien-stirenic scad duritatea, rezistenţa la rupere şi rezistenţa la sfâşiere. Comportarea laîmbătrânire accelerată este bună; chiar şi la un conţinut de 80% pudretă de cauciuc compozitelepolimerice prezintă caracteristici corespunzatoare.Compozitele polimerice obţinute pot fi utilizate pentru fabricarea unei game variate dearticole cum ar fi: furtunuri, garnituri de etanşare, plăci pentru pavat săli de sport etc. Ele au unpreţ scazut, iar raportul proprietăţilor este competitiv în comparaţie cu produsele similare dinmateriale originale.

67Sectiunea 3. Materiale multifunctionale si nanocompoziteConferinţăNOVEL BIOACTIVE MATERIALS BASED ON VINYL CHLORIDE COPOLYMERSRadu BordeianuVESTOLIT GmbH & Co. KG, Marl, GermanyBlood coagulation is an highly complicated cascade of biochemical reactions, involvingnumerous enzymes and co-enzimes, which is set in motion as soon as blood gets in contactwith air or a foreign body. This constitutes an essential defense mechanism. However, blooddoes not coagulate in our veins and arteries, because the inner lining of the blood vesselssecretes heparin, which inhibits the coagulation cascade. When, as in dialysis treatments, bloodhas to be circulated through plastic tubings, relatively high doses of heparin or otheranticoagulants have to be administered in order to prevent clotting, virtually turning the patientinto a haemophiliac. There have been in the past many attempts at manufacturing anticoagulantblood tubings, e.g. by coating their inner surface with a thin layer of immobilized heparin, , butthe high cost of the tubings coupled with the fast degradation of the anticoagulant properties invivo have severely limited their use.VESTOLIT, a major European producer of PVC located in Marl, northwesternGermany, has long been active in developing new, unconventional, vinyl chloride-basedmaterials. As PVC will continue, for the foreseeable future, continue to remain an importantpolymer for manufacturing blood tubings, blood bags and catheters for medical use, a longrangeprogram was initiated for developing blood compatible materials based on vinyl chloridecopolymers. A decisive element was, starting from the early 1990s, the establishment of aresearch cooperation with Prof. Jozefowicz, then of the University Paris-Nord, in the field ofblood-compatible copolymers with anticoagulant properties. Conjointly with his wife hediscovered that, contrary to the popular belief that only highly stereoregular surfaces arecapable of molecular recognition, random copolymers containing the basic functional groups ofheparin in the right proportions can also exhibit a high biological activity. Thus, copolymerscontaining the basic functional groups of heparin in the right proportion can exhibit a highbiological activity. This was the cornerstone of our effort aimed at synthesizing newcopolymers with heparin-like properties. A strenuous R&D endeavour has finally succeeded insynthesizing a new material based on easily available monomers which in vitro showsremarkable anticoagulant and bacteriostatic properties, thus adding a further dimension to theversatility of polyvinyl chloride.

68The processing of the new copolymer presents a certain number of difficulties, which havebeen successfully overcome in cooperation with our American partners. The lecture willoutline the principles underlying the synthesis and properties of the new copolymer.Comunicari orale1. ADVANCED Fe-NANOSTRUCTURES FOR ARSENIC REMOVAL FROM WATERSTREAMSMiroslava Vaclavikova, Marek Matik, Stefan Jakabsky and Slavomir HredzakInstitute of Geotechnics, Slovak Academy of Sciences, Watsonova 45, 043 53 Kosice, SlovakiaE-mail: vaclavik@saske.skIncreasing concentrations of arsenic in groundwater have been recognized as one of themajor environmental problems around the world. Arsenic enters the environment through bothnatural and anthropogenic sources, including geothermal water, weathered sedimentary rocks,and wastes from the metallurgical, glassware, mining, and ceramic industries, as well as by useof arsenical pesticides, herbicides etc. The toxicity and mobility of arsenic varies with itsvalence state and chemical form. As(III) is generally more toxic to humans and four to tentimes more soluble in water than As(V). Numerous treatment technologies such as ionexchange, adsorption, ultrafiltration, reverse osmosis, and adsorption-coprecipitation by metals(predominately ferric chloride) followed by coagulation have been developed for the removalof arsenic from aqueous media. The adsorption has been considered as most promising methodfor arsenic removal from waters. The contribution presents the synthesis and detailedcharacterization of iron oxides based nanoparticles (Akaganeite -FeOOH). New nanosorbenthas been used for removal of arsenic species from model aqueous solutions. The adsorption hasbeen investigated in batch–type equilibrium experiments at constant ionic strength of 0.01MNaNO 3 as well as in the absence of ionic strength at pH 3.5–4. The initial concentration ofAs(V) in model solutions was in range 20–1000 mg.L -1 and adsorbent dosage was 2 mg.L -1 . Alladsorption experiments were performed in rotary shaker at ambient temperature (22+1°C).After 24 hours of mixing, the equilibrium metal concentrations were determined by AtomicAbsorption Spectroscopy. The amount of metal sorbed by the sorbent was calculated from thedifference. In order to describe the results of adsorption process, the adsorption isotherms weremodelled using Freundlich and Langmuir equations. It was observed, that water solutions

69containing arsenic species could be treated by adsorption on our new iron oxide basednanomaterial with the significant adsorption capacity (ca. 70 mg of As per g of sorbent).Presented research was supported by Science and Technology Assistance Agency underthe contract No. APVT-51-017104 as well as by NATO Collaborative Linkage GrantEST.EAP.CLG 981103.2. POTENTIAL COATINGS APPLICATIONS FOR POLYMERS PREPAED BYATOM TRANSFER RADICAL POLYMERIZATIONSimion Coca, and Brian E. WoodworthPPG Industries, Inc., 4325 Rosanna Drive, Allison Park, PA, 15101 USAControlled/living polymerization processes offer many benefits over otherpolymerization processes including the ability to control the polymer molecular weight whileachieving a narrow molecular weight distribution. Another substantial benefit is being able tomanipulate the composition, functionality and architecture of the polymer by this technique.The versatility of this method permits the formation of complicated structures such as block,gradient, comb and star copolymers. New materials, which are already being evaluated forcoatings include adhesion promoters, pigment dispersants, crater control agents and flowadditives for powder.3. MATERIAL COMPOZIT CU MULTIPLE UTILIZĂRIClaudia Niculescu, Florica IonescuInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie, Bucureşti,Str. Lucreţiu Pătrăşcanu nr. 16, sector 3Prezentarea se referă la un procedeu de obţinere a unui material microcelular caşerat peun suport textil, destinat realizării costumelor de scafandru, costumelor de salvare pe mare şiatelelor flexibile pentru imobilizarea luxaţiilor membrelor superioare şi inferioare.Procedeul de obţinere a plăcilor microcelulare are la bază un amestec cu cauciucpolicloroprenic modificat cu sulf şi viteză mică de cristalizare [1]. Placa microcelulară seobţine prin vulcanizarea amestecului în matriţă.în două trepte consecutive. Obţinerea plăcilorfinite la grosimea cerută de utilizarea finală se realizează prin spăltuire.Comportarea Neoprenului microcelular la diferite adancimi de scufundare s-a testat prinscaderea grosimii. Proba s-a efectuat in Barocamera. Rezultatele obtinuţe sunt redate în

70graficul următor:%60504030201000 10 20 30 40 30 20 10 0mScaderea grosim ii,etalon 6,3 m mScaderea grosim ii,proba 5,8 m mPentru fabricarea costumelelor umede pentru scafandri, costumelor de salvare pe mareşi atelelor flexibile pentru imobilizarea fracturilor placile din Neopren microcelular s-au caşeratpe ambele feţe cu tricot. Solutia adezivă folosita pentru caşerarea plăcilor este pe baza deelastomer policloroprenic în solvent (toluen), în raport de 1:1.5....2.5. Tricotul utilizat pentrucaşerare, funcţie de destinaţia finală este din poliamida 100% sau poliamidă cu 6% Lycra.Proiectarea costumului de scafandru [2] şi a atelelor flexibile [3] s-a făcut având învedere cerinţele de performanţă impuse de domeniul de utilizare.Bibliografie[1] Distrugil Technical Bulletin[2] Hauptkatalog[3] Catalog SPENCER4. CONTROLUL PROPRIETATILOR OPTICE ALEFILMELOR POLIMERICE PE BAZA STRUCTURII MORFOLOGICEG. Vasilievici x , I. Bujanca x , A.Stoleriu 2x , C.Vasile 2x , D.Dimonie xxICECHIM Bucuresti ;2xI. P.Poni IasiFormarea unor structuri morfologice dorite la prelucrarea din topitura a polimerilor sauamestecurilor polimerice este o posibilitate de a controla prorietatile acestora : mecanice ( socIzod, Charpy, la T pozitiv si/sau negativ, modul la flexiune si/sau modul la incovoiere,densitate, duritate), optice (opacitatea, transparenta, luciu, indicele de galben), termice(temperatura si timpul de cristalizare, HDT; punct de inmuiere Vicat), stabilitateadimensionala a reperelor obtinute si productivitatea la fabricatie.Controlul structurilor morfologice se realizeaza considerand capacitatea de a cristaliza(cristalizabilitatea) polimerului sau amestecurilor polimerice si/sau conditiile de cristalizaresi/sau folosirea unor aditivi specifici.

71Lucrarea demonstreaza ca prin transformareamorfologiei polimerului prezentat in fig.1a intr-omorfologie de tip 1b, pe baza posibilitatilordescrise mai sus, se realizeaza o reducere aopacitatii filmelor obtinute din acesta de la 40 % la22 %, o crestere a gradului de alb de la 22 % la 33% si a luciului de la 31 % la 45 %.Rezultatele obtinute prezinta interes practic in domeniul aplicatiilor optice alematerialelor polimerice, inclusiv de tipul filmelor pentru ambalaje.5. STUDIUL DEPENDENTEI PROPRIETATILOR UNOR AMESTECURI DE BAZADE PVC MODIFICAT CU ELASTOMERI TERMOPLASTICI DEMICROMORFOLOGIA ACESTORAG. Vasilievici x , I. Bujanca x , Adriana Oancea 2x , Gh.Singurel 2x ,A.Stoleriu 2x , CatalinZaharia 3x , C.Vasile 2x , D.Dimonie xxICECHIM Bucuresti ; 2x I. P.Poni Iasi ; 3x UPBCaracterizarea fizico-mecanica a unormateriale polimerice pe baza de PVC modificatcu eleastomeri termoplastici si vizualizareastructurii morfologice a acestor amestecuri lamicroscopul termooptic (curbe termoopticeinregistrate in domeniul de temperatura 0 – 4000C, la o crestere a temperaturii cu 10 0 C/min.fig.1) au aratat carezistenta si alungire latractiune, rezistenta la sfasiere, elasticitatea,rezistenta la flexiune la temperaturi positive sinegative (-20 0C si – 50 0 C ), uzura,densitatea , duritatea Shore depind demicrostructura amestecurilor. Indiferent derapoartele de amestecare toate amestecuriprezinta tranzitii termice la alte valori decatcele specifice PVc si elastomeruluitermoplastric. Aceasta demonstreaza ca toateamestecurile studiate prezinta o miscibilitate

partiala a componentilor. Pe curbele termooptice (fig.1) se observa tranzitii multiple de faze, cuschimbari clare in panta curbei intensitatea luminii transmise – temperatura.Amestecurile prezinta interes practice pentru utilizare in domenii cu uzura ridicata.6. NANOCOMPOZITE BIODEGRADABILE CU INTERFETE DE TIP “INCALCIT(ENTAGLED)”G. Vasilievici x , I. Bujanca x , Maria Cristina Popescu 2x , Catalina Duncianu 2xC.Radovici x , C.Vasile 2x , D.Dimonie xxICECHIM Bucuresti ; 2x I. P.Poni IasiIn scopul imbunatatirii proprietatilor de utilizare, amestecurile polimerice se supun unortratamente de suprafata care au ca efect scaderea tensiunilor interfaciale (compatibilizare).Scaderea tensiunilor interfaciale poate avea una din urmatoarele cauze: incalcirea lanturilorpolimerice (“entaglement”), formarea unor legaturi covalente sau de hidrogen,intrepatrunderea interfetelor. Interfata de tip “entaglement” este o interfata care se regaseste inamestecurile miscibile sau in compozitele cu o buna aderenta interfaciala.Pentru amestecurile PVOH – amidon, compatibilizarea ar trebui sa se realizeze, inspecial, prin “incalcirea lanturilor” deoarece o interfata de tip incalcit (“entaglement”) serealizeaza in cazul unor polimeri cu structura chimica asemanatoare care au moleculeledispuse in structuri ce favorizeaza atractii intermoleculare si fac posibile legaturi fizicecaracterizate de energii de coeziune de 1 - 3 kcal*mol -1 .Compatibilizarea prin “incalcire” implica, ca o conditie necesara, absenta unor structurimorfologice compacte care impiedeca de fapt intrepatrunderea reciproca in topitura a lanturilormacromoleculare a celor doi polimeri. Atat amidonul cat si alcoolul polivinilic sunt structurichimice cu caracter puternic polar, ambii polimeri avand de aceea structuri morfologice de tipcristalin – amorf.100Studii prin difractie de raze X, FTIR,9080APVTEM au aratat ca nanocompoziteleIntensity, [counts/s]706050403020AmidonNanocor 0%Nanocor 1%Nanocor 3%Nanocorbiodegradabile de tip alcool polivinilic (PVOH), amidon, silicat de tip Nanocor, agenti decompatibilizare prin “ entaglement”, alti1003 13 23 332Oaditivi specifici, sunt de tip exfoliate (fig.1).Aceste nanocompozite se disting prin valoareaproprietatilor fizico – mecanice superioare fata de cazul nefolosirii agentilor de72

73compatibilizare. Lucrarea prezinta interes practic in domeniul ambalajelor biodegradabilepentru produse, inclusiv de tip alimentar.7. O PROBLEMA DE AMESTECVasilievici Gabriel*, Bujanca Ioneta*, Dimonie Doina*, Dimonie Mihai**Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM –BucurestiProblema aditivarii şi/sau modificarii bitumului este o problema de amestec care, înmodul cel mai general, poate fi formulata astfel: fie dat un sistem cu N componenti şi Pcaracteristici, acestea din urma, depinzand în mod univoc de compozitia amestecului. Se cerecompozitia amestecului pentru care, cele P caracteristici sa atinga în mod simultan anumitevalori impuse.Pentru cazul în speta componentii sistemului nostru sunt: bitumul, copolimer SBS,bitum natural (gilsonite), răşină indenică, şi ulei aromatic. Caracteristicile se refera la:penetratie, punct înmuiere IB, ductilitate, pierdere de masa dupa testul RTFOT etc.În mod evident, problema nu are intodeauna solutii. Se impune gasirea solutiilor atunci cândacestea exista. Problema se rezolva în 3 pasi: alegerea modelului, determinarea coeficientilorde regresie, determinarea compozitiei.S-a ales un model de formaPia1 x1+ a2x2+ ...... anxn+ a1,2x1x2+ a1,3x1x3+ ........ an− 1, nx1= x (1)în careP i reprezinta valoarea unei anume caracteristici spre exemplu a ductilităţiix 1, x 2 …… x n reprezinta concentratiile celor n componentia 1, a 2, …. a n reprezinta coefientii de regresie liniari şi au semnificatia ponderii specifice cucare fiecare component intra în valoarea caracteristicii P iÎn afara de termenii liniari în model mai intra şi termeni patratici ex. a1,3x1x3caresemnifica eventualele interactii intre componentii sistemului. Acest model a dat rezultate foartebune intr-un numar foarte mare de cazuri.Determinarea coeficentilor de regresie se face cu programe profesionale (DataFit)dedicate aceatui obiectiv. Practic se procedeaza astfel: se efectueaza experimentari la diferiteconcentraţii ale componentilor sistemului şi se masoara proprietăţile obţinute.Programul calculeaza valoarea coeficentilor de regresie şi eroarea standard a acestor marimi.n

74Dupa determinarea coeficentilor de regresie, rezultă un sistem de ecuatii nelineare şiun set de restrictii care deriva din conditiile impuse. Solutia problemei, daca aceasta exista, seobtine ajutorul programului MathCad.Pentru calculul compozitiei bitumului modificat şi/sau aditivat a fost adoptat un modelcare tine cont atat de contributia fiecarui component cat şi de interactiunile sinergetice sauantagonice intre acestia.8. STUDIU PRIVIND COMPORTAREA CATALIZATORULUI DE PALADIU DEPUSPE ZEOLIT NATURAL DE MIRSID, MODIFICAT LA FORMA PROTON, INPROCESUL DE CONDENSARE REDUCTIVA A ACETONEIDorin Bombos * , Mihaela Bombos ** , Fanica Bacalum ***Universitatea PETROL-GAZE Ploiesti,**INCDF-ICECHIM BucurestiCercetarile au urmarit prepararea si testarea unui catalizator bifunctional, granulat, prinmodificarea unui clinoptilolit natural la forma proton, urmata de depunerea unui metal cuactivitate hidrogenanta (paladiu).Catalizatorul preparat a fost caracterizat din punct de vedere textural si al tariei acide.Performantele acestui catalizator au fost evaluate in procesul de condensare reductiva aacetonei. Programul experimental de testare a activitatii catalizatorului s-a realizat in sistemcontinuu si strat fix catalitic, pe un reactor tubular micropilot.S-a evidentiat o tendinta de dezactivare rapida in timp a acestui catalizator in conditii detemperatura si presiune apropiate de valorile de saturatie pentru apa. Aceasta comportare sedatoreaza probabil unei distributii neadecvate a porilor catalitici ai zeolitului pentru acestproces, distributie care favorizeaza adsorbtia apei de reactie.9. TRANZIŢIA TERMICĂ ÎN NANOCOMPOZITUL OXIZI DE FIER – POLIPIROLDragoş-Viorel BrezoiUniversitatea VALAHIA, FIMMR, Bd.Unirii 18, Târgovişte -130082, www.valahia.ro,dragosh_brezoi@yahoo.comPrepararea nanocompozitelor Fe x O y –PPy s-a realizat prin proces sol-gel, prinintroducerea pirolului în momentul începerii gelifierii oxidului de fier şi polimerizarea acestuiasub forma unei matrici care înglobează nanoparticulele oxidice grupate încă din starea de gel.

75Pentru a determina variaţia structurii şi proprietaţilor reprezentative în funcţie de compoziţiachimcǎ, am variat cantitatea de pirol adaugatǎ. Pirolul introdus în timpul gelifierii inducemodificarea fazei oxidului de fier şi, pentru un conţinut de 15% pirol, se obţine doar faza Fe 3 O 41,2,3. Vizualizarea prin microscopie electronică de transmisie (TEM) a fost realizată folosindu-seTEM JEM 2000 EX. Studiul calorimetric diferenţial (DSC) al acestor nanocompozite a fostefectuat pe un calorimetru Perkin Elmer-10 în intervalul de temperatură 25–500 0 C, înatmosferă protectoare de azot la presiune constantă şi viteză de încălzire de 10 0 C/min. StudiileTG-DTA au fost realizate folosindu-se un sistem DuPont cu analizor termogravimetricmodel 951 şi studiile FTIR au fost făcute cu ajutorul unui spectrofotometru Nicolet 510 P.Conform rezultatelor obţinute se pot trage următoarele concluzii:Are loc o tranziţie de la faza magneticǎ γ-Fe 2 O 3 la faza nemagneticǎ α-Fe 2 O 3 daraceastǎ tranziţie nu a fost observatǎ la probele cu conţinut mic de polipirol.A fost observatǎ o deplasare a temperaturilor la care se produce degradareapolipirolului, pentru valori coborâte ale temperaturii de transformare, odatǎ cucreşterea temperaturilor de tratament ale pulberilor nanocompozite, fapt datoratcreşterii conjugate a temperaturii şi duratei tratamentului termic, ceea ce facepolipirolul mai stabil.Intervalul de temperaturǎ în care are loc tranziţia de la faza magneticǎ la ceanemagneticǎ a oxidului de fier este 410 – 450 0 C şi temperatura de tranziţie este mairidicată cu cât concentraţia de pirol este mai mare.BIBLIOGRAFIE[1] D.V. Brezoi, R.M. Ion, Proc. E-MRS - 2004 Fall Meeting, pg. 39, Varşovia, 2004;[2] D.V. Brezoi, Proc. 20th General Conference of the Condensed Matter Division, CMD20, pg. 136,Praga, 2004;[3] D.V. Brezoi, R.M. Ion, Proc. International Conference on Advanced Materials and Technologies –ROMAT 2004, pg. 235, Bucureşti;

7610. MODELAREA IERARHIZATA A SISTEMELOR COMPOZITENANOSTRUCTURATE CU COMPONENTI CU COMPORTAREVASCOELASTICA LINIARAHoria PavenInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie - ICECHIMBucureşti, Splaiul Independentei, 202Clarificarea particularitatilor dependentei proprietatilor sistemelor polimericecompozite apartinand categoriei faza-in-faza in faza, tipica materialelor nanostructurate hibridepolimer / anorganic stratificat, de proprietatile componentilor, compozitie, morfologie siinteractiunile fizico-chimice, prezinta un interes actual principial, cu relevanta obiectiva pentruaprecierea potentialului de multifunctionalitate durabila.Abordarea neconventionala utilizata este de tip ierarhizat si se bazeaza pe obtinerealegilor de comportare reologica, identificarea regulilor de selectie specifice, stabilirea legilorde comportare corespunzatoare si simularea asistata de calculator in cazul morfologiilorfundamentale [VV], [VR], [RV] si [RR].Rezultatele se exemplifica, in reprezentarea 3D, pentru caracteristici reodinamice tipice,evidentiindu-se efecte morfo-reologice diferentiate cantitativ sau calitativ din punctul de vedereal dependentei complexe de compozitie (fig.1).Fig. 1 Reprezentarea 3D a legilor de amestec

7711. MICROEMULSII TERNARE MEDII EFICIENTE PENTRU OBTINEREANANOCOMPOZITELOR POLIMERI-SILICATI STRATIFICATIDan Donescu, Constantin Radovici, Sever Serban, Mihai-Cosmin CorobeaInstitutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie – ICECHIM-Bucuresti, Departamentul PolimeriSunt studiate conditiile de obtinere a unor latexuri de polistiren (PSt) si polibutil acrilat(PBA) in prezenta unui surfactant anionic dodecil sulfatul de sodiu (SDS). Polaritateamonomerului determina solubilizarea selectiva in micelele de SDS din apa. Silicatii stratificatide tip montmorilonit, modificati cu saruri cuaternare de amoniu cu catene hidrocarbonatediferite (OMMT), prezinta de asemenea afinitatati diferite in functie de polaritateamonomerilor. Sistemele ce contin SDS-monomer-OMMT-apa permit polimerizarea inmicroemulsii a monomerilor nanodispersati pana la conversii totale. Stabilitatea latexurilorfinale depinde de natura catenelor hidrocarbonate ale OMMT. Sunt analizate proprietatilelatexurilor si ale nanocompozitelor polimerice obtinute dupa evaporarea apei. In functie deinteractiile reciproce] polimer-OMMT au fost obtinute nanocompozite intercalate si exfoliate.12. OBŢINEREA UNOR NANOCOMPOZITE PRIN POLIMERIZARE DIN SISTEMEDISPERE APOASE DE TIP EMULSIEMihai-Cosmin Corobea*, Dan Donescu*, Sever Serban*, Constantin Radovici*, VioletaUricanu**, Elena Constantinescu****Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie-ICECHIM-Bucureşti-Departamentul Polimeri-Romania**Universitatea Twente, Departamentul de Fizică Aplicată-Olanda*** Institutul de Biologie Celulară şi Patologie “Nicolae Simionescu”-Bucureşti-RomaniaIn această lucrare sunt studiate condiţiile de obţinere a unor latexuri hibride pe bază depoli(acetat de vinil) (PVAc) şi silicaţi stratificaţi de tip montmorilonit de sodiu (NaMMT).S-au studiat posibilităţile de obţinere a acestor nanocompozite prin polimerizareaacetatului de vinil în emulsie cu diferiţi surfactanţi ionici şi neionici. Natura surfactantului areo importanţă deosebită nu numai pentru stabilizarea particulelor hibride de latex ci şi capartener pentru echilibrele hidrob-hidrofile la nivelul intercalării şi creşterea polimerului insitu. S-au analizat conversiile, vitezele de reacţie, dimensiunile medii ale ale particulelor delatex finale. Au fost analizate materialele obţinute după evaporarea apei din latexurile obţinute

78şi interacţia diferiţilor surfactanţi utilizaţi cu substratul anorganic. Caracterizarea stabilităţiitermice a materialelor a fost realizată prin analize TGA. Structura nanocompozitelor a fostanalizată prin difracţie de raze X şi confirmată prin metode specifice de microscopieelectronică.13. SINTEZA ŞI STRUCTURA UNOR NOI AGENŢI DE MODIFICARE CHIMICĂA FIBRELOR NATURALE CELULOZICE ŞI PROTEICE PENTRUCOMPATIBILIZAREA ACESTORA CU STRUCTURI CROMOGENE NEIONICEValentin Rădiţoiu 1 , Luminiţa Wagner 1 , Alina Rădiţoiu 1 , Alexandrina Nuţă 1 ,Gabriela Diaconu 1 , Corneliu Tărăbăşanu-Mihăilă 21Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie –ICECHIM,Splaiul Independenţei nr. 202, sector 6, 060021, Bucureşti, România;2Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Chimie Industrială, Str. Polizunr. 1, 011061, Bucureşti, România.Obţinerea şi utilizarea pe scară largă a aşa numiţilor “coloranţi universali’’ constituie oabordare îndrăzneaţă a unei linii de demarcaţie din domeniul fabricării coloranţilor şi încomunitatea ştiinţifică internaţională există deja părerea unanim acceptată că cel mai bine sepotrivesc acestui scop coloranţii de dispersie, dacă se modifică în mod corespunzător fibrelecare urmează a fi vopsite.Coloranţii de dispersie sunt utilizaţi intens pentru colorarea fibrelor sintetice fiinddisponibili în orice cantitate la preţuri mult mai mici decât alte clase de coloranţi, acoperă ogamă foarte largă de nuanţe şi au proprietăţi tinctoriale adaptate tipului de aplicaţie, ei fiind deaceea interesanţi pentru aplicare pe fibrele naturale modificate chimic 1-5 .Prezenta lucrare ilustrează datele experimentale referitoare la 10 noi compuşi organicicu structură 1,3,5-triazinică sintetizaţi prin bicondensarea clorurii de cianuril cu aminearomatice şi/sau alifatice : anilină, α-naftilamină, 4-(β-sulfatoetilsulfon)-anilină, acetil-pfenilendiamină,3-metoxi-propilamină, 5-amino-benzimidazol-2-onă, N,N-dietil-pfenilendiaminăşi N-etil-N-hidroxietil-anilină. Produşii de reacţie, au fost purificaţi şicaracterizaţi prin analiză elementală, spectometrie UV şi IR, 1 H şi 13 C-RMN, concluzionândusecă atribuirile structurale pentru compuşii sintetizaţi sunt corecte, iar strategia experimentalăa fost judicios condusă. Studiul relaţiei structură - proprietăţi având în vedere naturasubstituenţilor şi implicit a grupelor reactive (monoclortriazinice şi vinilsulfonice) desemneazănoii compuşi sintetizaţi drept agenţi de modificare chimică a fibrelor naturale celulozice şi

79proteice pentru compatibilizarea acestora cu structuri cromogene neionice (coloranţi dedispersie).Bibliografie::1. M. Kamel, M.M. Kamel, R.M. El-Skishtawy, Journ. of Islamic Acad. of Sci.,1991,4(2),992. D.M. Lewis, Int. Journ. Cosmetic Sci.,1996,18,1233. D.M. Lewis, Rev. Prog. Coloration,1998,28,124. D.M. Lewis, Rev.Prog.Coloration,1999,29,235. J. Koh, S. Kim, J.P. Kim, Color Technol., 2004, 120,24114. NOI COMPUŞI ORGANOMETALICI TERMOSENZITIVIValentin Rădiţoiu 1 , Luminiţa Wagner 1 , Alina Rădiţoiu 1 , Constantin Alifanti 1 ,Corneliu Tărăbăşanu-Mihăilă 2 , Cristian Aurelian Boscornea 21Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie –ICECHIM,Splaiul Independenţei nr. 202, sector 6, 060021, Bucureşti, România2Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Chimie Industrială, Str. Polizunr. 1, 011061, Bucureşti, RomâniaPornind de la particularităţile structurale deosebite întâlnite în cazul complecşilororganocuprici cu proprietăţi termocrome 1-4 au fost sintetizaţi şi caracterizaţi cinci compuşi noicomplecşi ai cuprului cu diamine alifatice (etilendiamină, piperazină, hexametilentetramină,1,4-diazabiciclo[2.2.2]octan şi trietilentetramină) care prezintă tranziţie termocromăireversibilă.Compuşii supuşi studiului au fost caracterizaţi din punct de vedere structural prinspectrometrie de absorbţie în domeniul infraroşu, atât în starea fundamentală, cât şi dupăexcitare observându-se în primul rând conservarea particularităţilor structurale şi deciexcluderea degradării termice a compuşilor.În cazul compuşilor sintetizaţi se poate afirma că schimbarea de culoare produsă laîncălzire se datorează în principal slăbirii tăriei câmpului ligandului ca urmare a produceriiunei dezorganizări dinamice a ciclurilor chelatice. Există un echilibru între energia destabilizare a câmpului cristalin, repulsiile ligand-ligand, interacţiile ionice şi/sau prin legăturide hidrogen cu ionii de compensare şi forţele de împachetare în cristal. Astfel de echilibre potfi perturbate prin creşterea agitaţiei termice şi au ca efect schimbarea bruscă a culoriicompuşilor la o anumită temperatură. Mai mult, manifestarea proprietăţilor termocrome încazul percloraţilor poate fi asociată cu o interconversie conformaţională a ciclurilor metal-

80chelat mai accentuată din cauza existenţei legăturilor de hidrogen cu diaminele alifatice,mişcarea moleculară fiind de natură dinamică.Diferenţele de culoare obţinute la tranziţia termocromă au fost evaluate prinspectrometrie de reflexie şi măsurători de culoare în sistem CIELAB, stabilindu-se corelaţiistructură-culoare pentru toţi compuşii studiaţi.Bibliografie1. A. Taha, W. Linert şi Y. Fukuda, J. Coord. Chem., 1993, 30, 532. S. Koner, M. Tsutake, I. Nagasawa, R. Ikeda, P.K. Saha, A.K. Mukherjee şi S. Banerjee, J. Mol. Struct.,2002, 608, 633. D.R. Bloomquist, M.R. Pressprich şi R.D. Willett, J. Am. Chem. Soc., 1988, 110, 73914. D. Aitken, S.M. Burkinshaw, J. Griffiths şi A.D. Towns, Rev. Prog. Coloration, 1996, 26, 1Postere1. UNELE ASPECTE PRIVIND OBTINEREA COMPOZITELOR ADEZIVEECOLOGICE PENTRU ACOPERIRI DE PODELESarbu Andrei, Iancu Stela, Beda Mariana, Duldner Monica, Sarbu LilianaInstitutul national de cercetare-dezvoltare pentru chimie si petrochimie- ICECHIM Bucuresti,Splaiul Independentei nr. 202, sector 6, BucurestiIn ultima perioada, preocuparea pentru protectia mediului si protejarea sanatatiipopulatiei a condus la dezvoltarea unor noi adezivi, ecologici. Acestia sunt realizati farasolventi toxici si inflamabili, pe baza de dispersii polimerice apoase. Conferirea proprietatiloradezive se realizeaza printr-o combinatie de mai multi compusi (de regula peste 6), fiecare curolul sau specific. De fapt avem de-a face cu noi materiale compozite.Principalii componenti ai unui compozit adeziv ecologic sunt:- dispersia apoasa polimerica de baza;- ingrosatorul;- emulgatorul;- plastifiantul;- agentul de lipiciozitate (rasina de tack)- umplutura cu rol de si de modifictor reologic.

81Lucrarea de fata prezinta influenta naturii si concentratiei componentelor prezentatemai sus, asupra reologiei compozitului polimeric adeziv ecologic precum si asupraproprietatilor adezive, estimate prin rezistenta la jupuire.2. INTERFERENŢELE SPECTRALE ÎN ANALIZA ICP-AES A BRONZURILOR ŞIALIAJELOR PE BAZĂ DE NICHELC. Bercu, F. Rugină, I. GorincuInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - ICECHIMSpl. Independenţei 202,060021 Bucureşti, sector 6Plasma cuplată inductiv este acum o sursă de excitare în spectrometria atomică deemisie. Tehnica acoperă o gamă largă de aplicaţii, dar cele mai spectaculoase sunt legate deanaliza aliajelor.Prezenţa în aliaje a unor metale în concentraţii foarte mari, la nivelul procentelor,alături de elemente la nivel de ppm, conduce la dificultăţi în determinarea acestora din urmă(impurităţilor) ca urmare a interferenţelor spectrale.Interferenţele spectrale induse de matricea aliajului pot fi eliminate, sau măcardiminuate şi controlate, printr-un studiu minuţios şi mai ales prin selectarea liniilor spectrale ceurmează a fi utilizate. Interferenţele spectrale sunt dictate de compoziţia fiecărei probe şi limitade detecţie pentru fiecare element ce se determină, în cadrul fiecărei probe analizate.În studiul de faţă vom prezenta două cazuri de aliaje comercializate în ţara noastră(bronzuri şi aliaje pe bază de nichel), evidenţiind pentru fiecare interferenţele spectrale indusede elementele matricei.În cazul bronzurilor, analiza elementală prin ICP - AES a evidenţiat o matrice extremde încărcată: P = 20000 ppm, Cu = 17000 ppm, Al = 500 - 2000 ppm, Zn = 700 - 5000 ppm, Sn= 200 - 700 ppm şi Fe = 100 - 300 ppm. În cazul bronzurilor citirea acestor elemente matricialepe liniile analitice a 36 de elemente a condus la concluzia că cele mai multe interferenţe sedatorează unei creşteri a background-ului, ceea ce poate conduce la o analiză cantitativăeronată, dacă se utilizează, ca metodă analitică, citirea directă, fără să se ţină cont de corecţialiniei de bază (background-ului).În cazul aliajelor pe bază de nichel analizate, matricea este formată doar din 2 elementece pot induce interferenţe majore: Fe = 20000 ppm, Ni = 1000 - 4000 ppm.Citirea acestor elemente matriciale pe 36 linii analitice (36 elemente) a condus laconcluzia că în cazul acestor probe,comparativ cu bronzurile, se induc efecte mult mai mari

82prin apariţia de interferenţe spectrale semnificative, care impun nu numai corecţii debackground dar şi selecţii atente ale liniilor spectrale analitice, precum şi metode analiticecorespunzătoare.3. PROCEDEU DE NANOSTABILIZARE IN AGREGATE DE MICELE INVERSE DEAOT-IZOOCTANArsene Melania, Popovici Stela , Mihaela Badea, Diana Pasarin, Eugen MaricaInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie – ICECHIM -Bucureşti , Splaiul Independenţei 202, Sector 6- 060021Aplicabilitatea catalizatorilor naturali, in procesele industriale este adeseori limitatadatorita faptului ca enzimele sunt, in primul rind, adaptate la conditiile naturale si nu la celeindustriale. De aceea, multe enzime nu sunt suficient de stabile in conditii de proces industrial,ceea ce face ca stabilitatea sa fie una dintre cele mai des studiate proprietati ale enzimelor invederea optimizarii.Realizarea practica a asigurarii calitatii bioproduselor prin stabilizarea si standardizareaproprietatilor utile ale compusilor bioactivi la valoare optima este conditionata de elaborarea siexperimentarea unor noi tehnici si procedee de conditionare compatibile cu produsele bioactivedin punct de vedere al structurii biochimice (ex. mentinerea nealterata a retelei complexealcatuite atat din legaturi de hidrogen si electrostatice, cat si din interactii hidrofobe), dar siadecvate din punct de vedere tehnologic (ex. viscozitate, presiune, solventi organici,temperatura, etc.).In acest context, s-a verificat potentialul nanocompozitelor micelare inverse de astabiliza activitatea alcooloxidazei in mediu de solventi organici apolari cu continut max. de5% apa, dezvoltandu-se o metodologie de compatibilizare intre nanomatricile studiate siinformatia structurala a enzimei.In vederea stabilirii dependentei dintre modificarile adaptative ale procedeelor deobtinere a matricilor nanostructurate si caracteristicile intrinseci ale enzimei, s-a analizatinfluenta solventului organic apolar (izooctan) si a surfactantului anionic (AOT) asupraactivitãtii alcooloxidazei, precum si influenta gradului de hidratare a micelelor inverse asuprastabilitãtii alcooloxidazeiRezultatele au fost folosite in testele de verificare a capacitatii biocatalitice de oxidare aalcoolilor alifatici.

834. ANALIZA PRIN ICP-AES A OŢELURILOR ÎNALT ALIATE InC. Bercu, R.M. Ion, F. Rugină, I. GorincuInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - ICECHIMSpl. Independenţei 202,060021 Bucureşti, sector 6Elaborarea unor tehnologii la scară micro de preparare a unor aliaje inteligente, careprin cuplare ulterioară cu compuşi organici să conducă la filmul Langmuir - Blodgett cuaplicaţii în tehnica senzorilor şi a dispozitivelor fotovoltaice, implică o analiză extrem deprecisă a concentraţiei unor metale active din structura acestor aliaje.Scopul acestei lucrări este tocmai acela de a elabora proceduri şi metodologii de lucrupentru determinarea metalelor din oţeluri înalt aliate cu proprietăţi speciale.Oţelurile sunt aliaje fier - carbon cu până la 2,06% C şi cu elemente însoţitoare: Si, Mn,care doar peste un anumit procent, 0,8% Mn şi 0,4% Si pot fi numite elemente de aliere,elemente de aliere propriu - zise: Cr, V, W, Ni, elemente dăunătoare: S, P, Cu, Pb, As, gazedizolvate: N2, H2,O2, incluziuni nemetalice din zgură, materiale refractare, oxizi rezultaţi înprocesul de elaborare.Complexitatea unei asemenea matrici implică în cazul analizei cantitative a metalelorprin ICP - AES, un studiu extrem de laborios deoarece la acest tip de probe pe lângăinterferenţele spectrale induse de prezenţa în matrice a fierului majoritar (care în cazul nostruvariază între 78 si 95%) şi a altor metale: Si, Mn, Cr, P, Cu, la concentraţii de la mii de ppm laprocente, apar şi probleme legate de mineralizarea probelor.Aceste probe au necesitat mineralizări cu apă regală şi la unele probe cu acidfluorhidric, fapt pentru care analiza prin ICP - AES implică luarea în considerare nu numai ainterferenţelor spectrale datorate metalelor prezente în concentraţii majore, ci şi a influenţeimatricei de acizi cu care s-a făcut prelucrarea probelor.Lucrarea prezintă un studiu pe 4 probe de oţeluri (OLC 45, OTC 20, T 12), şi propuneprograme de lucru şi proceduri de analiză cantitativă a Fe, Ca, Cr, Cu, Mn, Mo, Ni, P, Si, Sn,W. Ea scoate în evidenţă importanţa elaborării de proceduri specifice fiecărui tip de probăanalizată prin spectroscopia de emisie atomică în plasmă cuplată inductiv.Aplicând o metodă generală de citire directă, spre exemplu, s-a obţinut pentru o probă oconcentraţie de 90,29% Fe, în timp ce prin procedura elaborată în cadrul acestei lucrări seobţine 95,10% Fe. Această diferenţă de 4,81 procente este extrem de mare şi justifică eforturilenoastre pentru elaborarea de proceduri analitice specifice fiecărui tip de material.Odată elaborată, această procedură poate fi aplicată oricărei probe de oţel înalt aliat.

845. DETERMINAREA IMPURITĂŢILOR METALICE DIN PROBE DE FERITĂ -STUDIU DE MATRICEC. Bercu, F. Rugină, I. GorincuInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - ICECHIMSpl. Independenţei 202,060021 Bucureşti, sector 6În cadrul acestei lucrări s-a făcut un studiu amplu de matrice, pe două probe de ferită(de stronţiu şi de zinc), pentru eliminarea sau diminuarea interferenţelor spectrale induse de fierîn concentraţie de 2000 ppm.S-a urmărit selectarea liniilor analitice corespunzătoare elementelor: Ti, Zr, La, Al, Ba,Ni, B, Si, Mn, Cr, Mg, Sb, Sn, Ca, Zn, P, Cu, Pb, Cd, care sunt afectate mai puţin sau deloc deinterferenţa fierului majoritar.Studiul a constat în citirea ca probă a unei matrici sintetice constând din acizii utilizaţila mineralizarea probelor şi elementele majore Fe şi Sr, respectiv Fe şi Zn.În urma acestei analize şi în baza studierii cataloagelor spectrale cu interferenţele debază din ICP - AES, s-au putut selecta pentru fiecare element acele linii analitice care sunt pede o parte suficient de sensibile pentru a determina concentraţii la nivel de ppb, iar pe de altăparte să prezinte şi selectivitate.În urma acestui studiu s-au putut determina simultan concentraţiile impurităţilormetalice (8 elemente), utilizând metoda standardului intern (adaosurilor). S-a elaborat astfel şio procedură de determinare a acestor metale, valabilă şi în cazul altor ferite.Acest tip de studii prezintă avantajul elaborării unei proceduri care să prezinte analizacantitativă simultană a unui număr mare de elemente, la concentraţii de la zeci de ppb la zecide ppm şi posibilitatea aplicării acestora pe seturi mari de probe, cu consumuri materiale (înspecial materiale de referinţă) minime.6. STUDIU PRIVIND INFLUENTA CONTINUTULUI DE ADITIV DE ADEZIVITATEDE TIP AMINO-AMIDO IMIDAZOLINA ASUPRA ADEZIVITATII UNORBITUMURI RUTIEREDorin Bombos * , Mihaela Bombos ***Universitatea PETROL-GAZE Ploiesti,**INCDF-ICECHIM BucurestiCalitatea imbracamintilor rutiere asfaltoase este determinata in mod important decaracteristicile de adezivitate ale bitumului rutier utilizat la realizarea acestora. Corectarea

85acestor caracteristici se realizeaza prin aditivarea bitumurilor cu diverse tipuri de aditivi deadezivitate. Evaluarea performantelor de adezivitate ale bitumurilor rutiere aditivate serealizeaza prin metode standardizate calitative sau cantitative.In studiul de fata este prezentata influenta concentratiei unui aditiv de adezivitate defabricatie industriala de tip amino-amido imidazolina, adaugat in bitumuri rutiere folosite deregula la asfaltarea drumurilor din Romania, asupra caracteristicilor de adezivitate ale acestora.Aditivul de adezivitate utilizat la realizarea programului experimental a fost caracterizatdin punct de vedere al continutului de azot aminic si al caracteristicilor fizice.7. NOI MATERIALE COMPOZITE CU STRUCTURA FIN DISPERSATAPENTRU PIESE DE CONTACT ELECTRICŞtefania Gavriliu, Magdalena Lungu, Mariana Lucaci,Elena Enescu, Graţiela StoianInstitutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CASplaiul Unirii, Nr. 313, Sector 3, Bucureşti, Cod 030138Lucrarea prezintă rezultatele cercetărilor privind obţinerea unor noi tipuri de materialede contact electric ecologice, pe bază de AgSnO 2 , cu înalte performanţe funcţionale: capacitatemare de stingere a arcului şi rezistenţe mari la uzura electrică şi la sudarea în arc. Acestemateriale noi sunt potenţiale înlocuitoare a celor toxice din AgCdO care în prezent sunt folositepe scară largă la echiparea majorităţii aparatelor de comutaţie de joasă tensiune cu funcţionareîn aer, într-o gamă foarte extinsă de curenţi nominali.Aceste materiale au fost obţinute din amestecuri de pulberi AgSnO 2 dopate cu 0,5 %WO 3 , Bi 2 O 3 sau CuO în scopul ameliorării caracteristicilor tehnologice şi funcţionale.Amestecarea a fost realizată pe cale umedă, în soluţii apoase de AgNO 3 , din care Ag a fostprecipitat sub formă de săruri insolubile. Amestecurile astfel obţinute, au fost filtrate, spălate,uscate şi calcinate până la compoziţa finală de AgSnO 2 MeO cu un conţinut total de oxizimetalici de 10 %, după care au fost prelucrate prin tehnici specifice metalurgiei pulberilor(presare, sinterizare şi calibrare) sub formă de piese de contact electric pentru contactori de tipRG de 10…630 A. Pastilele de contact au fost testate în condiţiile specifice materialelor clasicedin AgCdO.Analizele granulometrice şi microstructurale efectuate asupra amestecurilor de pulberi,respectiv asupra materialelor sinterizate AgSnO 2 MeO, au arătat dispersii ultrafine şi foarteuniforme ale componentelor oxidice în matricea de agint (de ordin micronic şi submicronic,

860,5…5 µm), ceea ce a condus la realizarea unor caracteristici fizico-mecanice, electrice,microstructurale si functionale foarte bune ale pieselor de contact electric. Diametrul mediuFisher (D FSSS ) al amestecurilor de pulberi precipitate este cuprins în intervalul 1,30...1,37 µm,iar caracteristicile materialelor realizate din acestea au următoarele valori: densitatea:9,50...9,60 g/cm 3 ; durităţile HB şi HV în stare dură min.110, în stare moale min. 104 şirezistivitatea max. 2,6 µΩ.cm.8. OBŢINEREA ŞI CARACTERIZAREAUNOR MATERIALE TERMOPLASTICE DIN DEŞEURI DE POLIMERIMădalina Zănoagă 1 , Yevgen Mamunya 2 , Fulga Tanasă 1 , Volodymyr Myshak 21Institutul de Chimie Macromoleculară ”Petru Poni”Aleea Gr.Ghica Vodă 41A− Iaşi, România2Institutul de Chimie MacromolecularăKharkovskoe shausse 48− Kiev, UcrainaSe preconizează ca, până în 2010, producţia mondială de polimeri să atingă valori de500-520 mil. tone. Luându-se în consideraţie impactul negativ al industrializării asupramediului, este strict necesar să se identifice căi cât mai eficiente privind controlul şi reciclareadeşeurilor. Reciclarea oferă o şansă importantă în soluţionarea problemelor de mediu generatede deşeurile de materiale plastice, prin transformarea acestora în materiale noi, utile din punctde vedere economic, conducând la scăderea preţului de cost şi a contaminării 1,2 .Lucrarea prezintă investigaţiile întreprinse privind posibilitatea obţinerii, prinamestecare în topitură, a unor noi materiale termoplastice din deşeuri de polimeri de naturăpoliamidică (deşeuri provenite de la extrudere şi granulare) şi poliolefinică (deşeuri de folii dela serele din agricultură).S-a analizat efectul raportului copoliamidă/polietilenă asupra caracteristicilormaterialelor obţinute. S-au studiat proprietăţile fizice şi mecanice ale amestecurilor pe bază dedeşeuri de polietilenă recuperată şi 0%, 5%, 10%, 20%, 30% şi 50% polimer copoliamidic.S-a observat că polimerul copoliamidic determină o îmbunătăţire a proprietăţilormecanice ale amestecurilor comparativ cu probele din poliolefine reciclate. Prin aceastămetodă, prin prelucrarea deşeurilor de polimeri pe instalaţiile specifice industriei de maseplastice, se pot obţine materiale termoplastice noi. Se pot obţine materiale cu proprietăţicomparabile cu produsele similare realizate din polimerii primari. Materialele realizate pot fi

87utilizate pentru obţinerea prin termoformare sau injecţie a unei game variate de articole(garnituri, recipienţi etc).Bibliografie1. Zaikov G.E.; Artsis M.I.; Polishchuk A.; Polymer News, 1996; 21, 323-42. Rusu M., “Valorificarea deşeurilor de polimeri”, Ed. Institutului Politehnic – Iaşi, 19819. STUDIUL EFICIENŢEI UNOR AGENŢI DE COMPATIBILIZAREÎN AMESTECURI COPOLIAMIDĂ/POLIPROPILENĂRaluca Nicoleta Darie, Mădălina Zănoagă, Cornelia VasileInstitutul de Chimie Macromoleculară ”Petru Poni”Aleea Gr.Ghica Vodă 41A, 700487, Iasi, RomaniaProprietăţile fizico-mecanice ale amestecurilor de polimeri eterogene, incompatibile,pot fi îmbunătăţite prin compatibilizare, prin intermediul unor interacţiuni fizice sau chimiceîntre componenţi. Prezenţa grupelor funcţionale de-a lungul lanţului polimeric al unuia dintrecomponenţii amestecului, poate conduce la interacţiuni specifice cu celălalt component alamestecului, intensificând adeziunea interfacială şi dispersia dintre faze, îmbunătăţind, în final,caracteristicile generale ale acestor sisteme.Compatibilizarea amestecurilor poliolefine-polamide a beneficiat în ultimii ani de oatenţie deosebită, datorită, în special, aplicaţiilor tehnologice ale acestor materiale 1-3 .Scopul acestei lucrări este de a studia eficienţa comparată a unor agenţi decompatibilizare asupra unor amestecuri copoliamidă/polipropilenă (coPA/IPP). S-au folositdrept compatibilizatori o polipropilenă isotactică funcţionalizată cu anhidridă maleică, IPP-MA, obţinută în laboratorul nostru 4 şi un produs comercial, Exxelor VA 1803 (ExxonChemical – Polymer Group, USA). S-au analizat modificările caracteristicilor de prelucrare şiproprietăţile termice (DSC) ale amestecurilor coPA/IPP in prezenta compatibilizatorilor. Princompararea acţiunii agenţilor de compatibilizare utilizaţi asupra amestecurilor studiate, s-aobservat că IPP-MA prezintă cel mai bun efect de compatibilizare.Bibliografie:1. Ikkala OT, Holsti-Miettinen R, Seppälä J, J Appl Polym Sci 1993;49:1165;2. Pracella M, Marin E, Psarski M, Muller A, Malinconico A, European Symposium on Polymer Blends,Maastricht (The Netherlands), May 1996. Abstr. p. 216–18;3. R. N. Darie, M. Brebu, C. Vasile, M. Kozlowski, Polymer Degradation and Stability 2003, 80 551-566;4. R.N. Darie, C. Vasile, H. Darie, “Chemical modification of LDPE by using polar monomers”. In: Book of„Global Symposium on Recycling, Waste Treatment and Clean Technology REWAS ' 04”, 26-29 September 2004,Madrid, Spain, 2923-2924;

8810. EFICIENTA COPOLIMERILOR STATISTICI STIREN-P-CLOR METIL STIRENCUATERNIZATI CU AMINE TERTIARE CA AGENŢI DE COMPATIBILIZARE INNANOCOMPOZITELE PS/SILICAT STRATIFICATZina Vuluga*, Mircea Teodorescu**, Dan Donescu*, Constantin Radovici*,Sever Serban*, Horia Paven*, Michaela Iorga** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie – ICECHIM -Bucureşti , Splaiul Independenţei 202, Sector 6 - 060021** Universitatea "Politehnica" Bucuresti, Catedra de Tehnologia SubstantelorOrganice si Compusi Macromoleculari, Calea Victoriei 149Una din conditiile obtinerii unei dispersii uniforme a nanoumpluturii anorganice intr-omatrice polimerica o constituie asemanarea dintre polaritatile componentilor. Deoarecepolistirenul este un polimer slab polar, pentru obţinerea unei aderenţe puternice cu nanoargilaorganofilizată s-a studiat utilizarea copolimerilor statistici stiren-p-clor metil stiren cuaternizaticu amine tertiare ca agenţi de compatibilizare.Efectul agenţilor de compatibilizare s-a studiat în nanocompozite obţinute prinintercalarea din topitură a polistirenului, în condiţii dinamice, între straturile unui silicatstratificat organofilizat. S-a evidenţiat efectul agenţilor de compatibilizare asupracaracteristicilor structurale (DRX), termice (TGA), reologice (MFI) şi mecanice-dinamice (E L ,D ShD ). S-au obţinut nanocompozite cu structură lamelară parţial exfoliată/parţial intercalată şi odispersie uniformă a organosilicatului în matricea de polistiren, caracterizate prin stabilitatetermică şi proprietăţi superioare polimerului virgin.11. BIOCOMPOZITE CU NANOUMPLUTURI PENTRU RESTAURARI DENTAREStănuleţ Lucia, Haţegan Eleonora, Ardelean Anca, Marcu CarmenS.C. Institutul de Cercetări Produse Auxiliare Organice S.A. 551022 Mediaş, str. Carpaţi nr.8,Tel. 0269 843601; fax 0269 831377Prejmerean Cristina, Moldovan MărioaraInstitutul de Cercetări în Chimie “Raluca Ripan” 400294 Cluj Napoca, str. Fântănele nr.30Tel. 0264 580165; fax 0264 420441Necesitatea obţinerii unor materiale dentare de înaltă performanţă constituie o înaltăpreocupare pe plan naţional şi internaţional. Obţinerea de noi materiale cu funcţionalităţispecifice pentru restaurări estetice sau medicale există ca o prioritate în cercetarea mondială.

89Compozitele dentare de restaurare sunt materiale constând dintr-o matrice polimericăcare este faza continuă, nanoumplutură de diferite tipuri, mărimi şi morfologie, care constituiefaza dispersă, agenţi de polimerizare care iniţiază şi controlează reacţia de polimerizare şi alţicompuşi pentru determinarea unor proprietăţi specifice compozitelor.Cercetări de ultimă oră pe plan mondial în obţinerea materialelor medicale indicăpreocupări de obţinere a unor compozite pe bază de nanoumpluturi cu proprietăţi superioarepentru uz stomatologic înlocuind compozitele pe bază de microumpluturi.Cercetările efectuate au avut ca scop realizarea unor biocompozite pentru restauraridentare pe bază de nanoumpluturi de sticle radioopace şi răşini (răşini epoxi modificate, raşinipoliuretanice , răşini metacrilice) cu sistem dublu de polimerizare (chimic şi fotochimic).S-au obţinut : - răşini epoxi modificate- diluanţi reactivi : DMMEGCH 3 CH 3 CH 3|2 CH 2 = C–COOH + HO–CH 2–CH 2-OH CH 2 = C–COO–CH 2-CH 2-OOC- C= CH 2Ac.Mac MEG -2H 2O DMMEG- răşini poliuretaniceOH| | |OCNR NHC – O OCNR n NCO n= 2-6| |O- nanoumpluturi : Al 2 O 3 – ZrO 2 obţinută prin procedeul sol-gel(Bis-GMA) nCompozitele obţinute cu componenţii de mai sus au rezistenţe la tracţiune conform graficului.D.T.S.MPa48464442403845 45 45,530/7040/604745 4550/50414360/40424470/30Bis-GMA 0-2/DMMEGRezistenţe la tracţiune a compozitelorautopolimerizabile fotopolimerizabil

9012. UTILIZAREA SOLUŢIILOR DE IMPREGNARE PENTRU REMEDIEREADEFECTELOR PIESELOR TURNATEStănuleţ Lucica , Blăjan Olimpiu , Haţegan Eleonora,Ardelean Anca, Marcu CarmenS.C. Institutul de Cercetări Produse Auxiliare Organice S.A. 551022 Mediaş,str. Carpaţi nr.8Tel. 0269 843601; fax 0269 831377In industria constructoare de maşini, în diferite faze ale procesului tehnologic prinprelucrări mecanice diferite a unor repere turnate, pot apare microfisuri sau pori deschişi carese evidenţiază în fazele finale ale controlului tehnic, ceea ce conduce la rebutarea unor reperescumpe.Remedierea acestor piese rebutate prin impregnare este una din căile de reducere acheltuielilor materiale şi constituie o priblemă importantă a fiecărei uzine, pentru care faptimpregnarea este introdusă în planurile de operaţii.Actualmente, este utilizat procedeul de impregnare a pieselor metalice prin imersareacompletă a pieselor în soluţii de impregnare pe bază de :silicat de sodiu, suspensii anorganice(acizi metalici, azbest, talc în silicat de sodiu), răşini epoxidice, răşini poliesterice.In practică se dovedeşte că utilizarea acestui procedeu şi a acestor soluţii de impregnareduc la realizarea unui grad de recuperare a pieselor care prezintă pori şi fisuri de 45-60%.Realizările practice cu procedeul şi soluţiile de impregnare anaerobe conduc laobţinerea unui grad de recuperare a piselor care prezintă pori şi fisuri de 95-98%.Din punct de vedere chimic aceste soluţii sunt amestecuri organice complexe lichide cuvâscozitate variabilă care conţin un monomer de bază ce poate polimeriza anaerob, un agent decorectare a vâscozităţii şi proprietăţilor superficiale, un iniţiator de polimerizare şi unstabilizator.Nr.SIP-1SIP-2Caracteristicacrt.lichid polimerizat lichid polimerizat1. Aspect Lichid omogenSolidSolid omogen Lichidomogen fărăfără fisuri omogenfisuri2. Vâscozitate , cP 10 – 15 - 100- 125 -3. Tensiunesuperficială , dyn30 - 40 - 30 - 40 -

91/ cm4.Stabilitate latemperaturămin. 6 luni la +18°C-55°C -+150°Cmin. 6 luni la+ 18°C-55°C ÷+150°CTimp de5.polimerizareanaerob , min- la 20°C30 - 50 min.3 – 5 min.--30 – 50 min.3 – 5 min.--6.7.- la 100°CStabilitate lacontact la 82 °CDiametrul -dimensiuneamaximăadmisibilă adefecţiunii, mmmin.3 h - min.3 h -0,02 – 0,2 - 0,08 – 0,2 -Cu acest procedeu se înlătură deficienţele semnalate de celelalte tipuri de impregnări:soluţia de impregnare anaerobă nu conţine substante volatile, întărirea acesteia realizânduseprin polimerizarea la rece sau cald;prin polimerizarea soluţiilor de impregnare anaerobe se realizează umplerea completă aporilor şi fisurilor;proprietăţile de capilaritate şi aderenţă în pori şi fisuri a soluţiilor de impregnare anaerobefac imposibilă dislocarea acestora din peretele metalic.

92Sectiunea 4. Chimia medicala si terapeuticaComunicari orale1. SINTEZA ŞI CARACTERIZAREA UNOR N-ILIDECARBANION DISUBSTITUITE GREFATE LA FENOTIAZINĂDalila Belei 1 , Axel Couture 2 , Pierre Grandclaudon 2 , Elena Bâcu 11Departamentul de Chimie Organică şi Biochimie, Facultatea de Chimie,Universitatea “Al. I.Cuza” Iaşi, Bd Carol I nr.11, Iaşi-700506, România2UMR 8009 ”COM” Laboratoire de Chimie Organique Physique, Bâtiment C3(2),Université des Sciences et Technologies de Lille 1 F-59655 Villeneuve d'Ascq Cedex, FranceSărurile de cicloimoniu grefate la fenotiazină sunt compuşi activi din punct de vederefarmacologic 1-3 dar sunt şi intermediari importanţi în sinteza unor derivaţi indolizinici obţinuţiîn urma unor reacţii de cicloadiţie [3+2] dipolare 4 .Sintezele dirijate realizate de noi au urmărit obţinerea şi caracterizarea pentru primadată în clasa fenotiazinei de N-ilide carbanion disubstituite conform schemei retrosintetice demai jos.O 2 NO 2 NNNONO 26-10 11-15O 2 NClNNOBrNNOBrNH 2 CNOS1-5SSS: piridina, 2-metil-piridina, 4-metil-piridina, izochinolina, 3-metil-izochinolinaNPrin alchilare la azotul heterociclic cu N-(2-bromoacetil)-fenotiazină se obţin sărurile decicloimoniu corespunzătoare 11-15. Tratând aceste săruri în cloroform cu o bază ca TEA seobţin in situ N-ilidele 6-10, ce joacă rol de agenţi nucleofili, substituind clorul din2,4-dinitro-clorobenzen. Intermediarii obţinuţi sunt instabili şi elimină cu uşurinţă hidracidul,conducând la N-ilidele carbanion disubstituite 1-5, foarte intens colorate.Structurile noilor compuşi au fost stabilite cu ajutorul spectrelor IR, UV-VIS,1H-RMN, 13 C-RMN şi RX.Bibliografie:1. E. Lukevics, M. Trushule, S. Germane, I. Turovskii, Chemistry of Heterocyclic Compounds, 33, 229-233,(1997);

932. C. M. Ghiciuc, D. Belei, C. E. Lupuşoru, E. Bâcu, I. M. Antonesi, O. Jerca, R. Lupuşoru, A. Couture,P. Grandclaudon, Ann. Pharm. Fr., 62, 43-48, (2004);3. D. Belei, C. E. Lupuşoru, C. M. Ghiciuc, E. Bâcu, I. Antonesei, L. Tartau, A. Couture, P. Grandclaudon,Terapeutică, Toxicologie, Farmacologie clinică, VIII , 97-101, (2004);4. E. Bâcu, D. Belei, G. Nowogrocki, A. Couture, P. Grandclaudon, Org. Biomol. Chem., 1, 2377-2382, (2003).2. APOPTOTIC MECHANISMS IN EXPERIMENTAL PHOTODYNAMIC THERAPYWITH SYNTHETIC PORPHYRINSMonica Neagu 1 , Gina Manda 1 , Carolina Constantin 1 ,Eugen Radu 1 ,Rodica-Mariana Ion 21. “Victor Babes”, National Institute, Immunology Dept, Bucharest, Romania2. INCD CP-ICECHIM, Bucharest, RomaniaThe aim of the study was to determine the molecular mechanisms that underlay theapoptotic process developed after laser activation of synthetic porphyrins loaded tumorlymphoblastic cell line K562.We have synthetized 5,10,15,20-tetra-1-naphthyl-porphyrin and 5,10,15,20-tetra-psulphonate-phenyl-porphyrin.The porphyrins were used to load K562 cell line in the 5-250microg/ml range and study the effect registered on the functionality of tumor cells.Methods. Lymphoblastic cell line K562 (ECACC) maintained in culture as stated bythe supplier.Dye loading was performed for 24h in the mentioned concentration range for bothporphyrins at 2x10 5 cells/mL. Cell viability was assessed with Cytotox96 Non-RadioactiveCytotoxicity Assay kit and Trypan Blue exclusion test in order to establish the non-toxicconcentration of photosensitizers.Activation was done by irradiation after removal of excess dye and recounting cellsuspensions. 2x10 5 cells/mL suspensions loaded with established non-toxic concentration ofporphyrins were irradiated with He-Ne laser 30 mW, λ=632,8nm, 25 0 C, total irradiation time =50 min, in O2 saturated solution.Cell proliferation was assessed with CellTiter 96AQueous One Solution CellProliferation kit. Early apoptotic events were determined by flow-cytometry with annexin V-FITC labeling.Caspase 3 activity was assessed by the colorimetric method with CaspACE AssaySystem (Promega) and late apoptotic events measured by DeadEnd TUNEL System(Promega).

94Results. The tested photosensitizers are not toxic at concentrations lower than 20microg/ml and accumulate in the intracitoplasmic compartments as proven by fluorescencemicroscopy. K562 loaded with the mentioned compounds and subjected to irradiation displaylower proliferative capacity and higher caspase 3 activity that correlates with an increase in theDNA fragmentation. The photodynamic kinetics of cell suspensions show that duringirradiation, tumor cells are actively destroyed comparatively with unloaded tumor cells. Earlyapoptotic events are not significantly different compared with the control suggesting that theprocess has evolved during irradiation to the effector phases of apoptosis.Grant supported by Viasan Project Nr.228/20033. NATURAL AND SYNTHETIC SENSITIZERS FOR CLINICAL PHOTODYNAMICTHERAPY OF CANCERRodica-Mariana IonICECHIM, 202-Splaiul Independentei, 060021-Bucharest, RomaniaPhotodynamic therapy (PDT) is an emerging field that uses light-activated drugs toproduce specific biological effects in cells and tissues. Its particular strengths arise from theability to spatially localize the biological responses by the way the light is applied; the range ofpossible mechanisms of action at the cell, tissue, and organism levels; and the combination ofnovel molecular and optical technologies. Photosensitizers in photodynamic therapy are thevessels that allow for the transfer and translation of light energy into a type II chemicalreaction. The reactive end products of this pathway results in a rapid cyto and vasculo toxicitywhich are the sine qua non of photodynamic therapy. In clinical practice, photosensitizers arisefrom three families – porphyrins, chlorophylls, and dyes. All clinically successfulphotosensitizers have the ability to a greater or lesser degree, to target specific tissues or theirvasculature to achieve ablation. Each photosensitizer needs to reliably activate at a high enoughlight wavelength useful for therapy. Their ability to fluoresce and visualize the lesion is abonus. Photosensitizers developed from each family have unique properties that have so farbeen minimally clinically exploited 1 . This review looks at the potential benefits andconsequences of each major photosensitizer that has been tried in a clinical setting. Recently,numerous efforts have been made in searching for new and more effective photosensitizingagents (second-generation agents) that have the following characteristics to improve PDTapplication: low toxicity in the dark, preferential accumulation in tumor tissue, good watersolubilityfor the administration of aqueous solutions, and high absorption in the therapeutic

95window (650– 850 nm) where maximum light penetration in tissues occurs. TSPP has recentlyattracted great attention because of its low toxicity, rapid excretion and absorbance around 800nm. This paper presents the basic principles of PDT and considers some of the possibleapplications in medicine.References:1. RM Ion – Porphyrins and photodynamic therapy of cancer, FMR Ed., Bucharest, 2003drug concentration, g/ml4. ASPECTE PRIVIND MODELAREA PROCESELOR FARMACOCINETICEPaula Postelnicescu, Anca Mădălina DumitrescuUniversitatea Politehnica Bucureşti, Str. Gh. Polizu nr. 1, sector 1, BucureştiÎn practica farmacocinetică este importantă cunoaşterea variaţiei concentraţiei antibioticelorîn ţesuturi în timp, deoarece cele mai multe infecţii apar şi progresează în afara sistemului vascular.Distribuţia medicamentelor este determinată de procese complexe acţionând simultan şiinterdependent. Pentru descrierea transportului şi distribuţiei antibioticelor în ţesuturi au fostpropuse numeroase modele matematice, compartimentale şi difuzionale, atât în literatura despecialitate medicală cât şi în cea de inginerie chimică şi biochimică. 1,2,3Pentru studierea difuziei pasive a cefazolinei în ţesutul pulmonar de iepure a fost utilizat unmodel difuzional. S-a stabilit că penetrarea cefazolinei în ţesutul pulmonar respectă lega lui Fick iar3002502001501005000 30 60 90 120 150 180time, minFig. 1. Profilul concentraţiei medii a cefazolinei în ţesutul pulmonarcondiţiile de difuzie corespund unui modelunidirecţional 4,5 . A fost elaborat un model bazat pemetoda diferenţelor finite, model care permite calcululdistribuţiei antibioticului în ţesuturi. Prin corelareadatelor experimentale 6 cu cele calculate a fost posibilăobţinerea valorilor probabile pentru coeficientul dedifuziune şi coeficientul de partiţie în ţesutulpulmonar.Referinţe bibliografice1. P. Postelnicescu, A.M. Dumitrescu, I.E. Moroianu, Introducere în modelarea proceselor farmacocinetice,Ed. Printech, 20012. G W. Howard1, E. J. Begg1, S.T. Chambers, J. V. Brincat1 , M. Zhang, C. M. J. Kirkpatrick, J. Antimicrob.Chemother., 2002, 50, 429

963. Y. Valcke, R. Pauwels, M. Van Der Straeten, Eur Respir J, 1990, 3, 7154. P. Postelnicescu, 13 th International Congress Of Chemical And Process Engineering, Praga, 19965. M. Saidna, E.M. Ouriemchi, J.M. Vergnaud, Eur Drug Metab Pharmacokinet., 1997, 22(3), 2376. A. Tsuji, K. Nishide, H. Minami, E. Nakashima, T. Terasaki, T. Yamana, Drug Metabol. Dispos., 1985,13(6), 729Postere1. PHOTODYNAMIC ACTIVITY OF PHTHALOCYANINE MOLECULES ONLYMPHOBLASTIC LEUKEMIA HUMAN CELLSItumeleng Seotsanyana-Mokhosi a , Rodica M. Ion, b Monica Neagu c , Gina Manda c ,Carolina Constantin c and Tebello Nyokong a .aDepartment of Chemistry, Rhodes University, Grahamstown 6140, South Africa.E-mail:t.nyokong@ru.ac.za; Fax: +27 46 6225109;Tel: +27 46 6038260.bINCDCP- ICECHIM, Department of Chemical Analysis, Bucharest-77208, ROMANIAc“Victor Babes” National Institute, Immunology Dept, Bucharest, RomaniaThe chemistry of phthalocyanines (Pcs) has continued to gain popularity in the last fewdecades because of its richness and the extensive applications of these compounds.Phthalocyanine complexes containing non-transition metals or metalloids (e.g. Al(III), Ge(IV)and Zn(II)) are favoured as good candidates for the use as photosensitizers in for examplephotodynamic therapy, due to the fact that these metal ions are diamagnetic and are expected togive relatively long-lived excited states. MPcS mix complexes (where M = Ge(IV), Zn(II),Si(IV), Sn(IV)) have been studied in this paper. GePcS mix in particular, showed very largetriplet quantum yield (Φ T = 0.67) and triplet life time (τ T = 780 µs) in dimethyl sulfoxide(DMSO). Φ ∆ values are important since it is believed that during PDT, the photosensitiser isexcited to its triplet state, and then transfers the energy to ground state oxygen, O 2 ( 3 Σ g )generating excited state oxygen, 1 O 2 ( 1 ∆ g ) which is the chief cytotoxic species, through the socalledType II mechanism. Thus the photophysical and photochemical properties of theGePcS mix (Fig. 1) were very favourable hence cell viability and proliferation (usinglymphoblastic leukemia human cells) in the presence of this water-soluble sensitizer are

97reported in this work and compared to those of another sensitizer with those ofbisnaphthalophthalocyanine complex (2) containing a Zn central metal (Fig. 2), which alsogave high Φ ∆ (=0.68) values in DMSO. With this in mind, the cellular studies of the nonwater-solublebisnaphthalophthalocyanine complex are reported in this work.RRNNNNGeNNNNROONNNNNZnNNOOR = SO 3 H or HNR1 2Fig. 1. Molecular structure of GePcS mix (1) and zinc binaphthalophthalocyanine (2).2. MONTE-CARLO STUDY OF OPTICAL DOSIMETRY IN A PHOTODYNAMICTREATMENT OF TUMORS WITH DIFFERENT PHOTOSENSITIZERSElena Stoykova a , Rodica-M. Ion b , Kristina Nedkova aaCentral Laboratory for Optical Storage and Processing of Information - BAS, 101 Acad. G.Bonchev Str.,1113 Sofia, Bulgaria, elena@optics.bas.bg;bICECHIM, Splaiul Independentei 202, Bucharest-060021, RomaniaNormalized absorption spectrumPSLaser beamFig.1absorptionµ PSµ s, µ atumortissueWCl ZnS SiNc1.04PP3Pc0.80.60.40.20.0300 400 500 600 700 800 900Fig.2Wavelength, nmAt present, synthesis of advanced photosensitizingagents for photodynamic therapy of cancer 1 is rapidlydeveloping. One of the most important task to be solved fortheir successful clinical application is the task of opticaldosimetry 2 . The current tendency is to developphotosensitizers (PSs) that absorb in the tissue therapeuticwindow, where penetration of the activating light issufficiently high, and deeper treatment of a tumor can beachieved. This report presents a comparative study ofoptical dosimetry in a photodynamic treatment of a bulktumor with PSs absorbing in different spectral regions.Using a 3D Monte-Carlo simulation of photon migrationwith the geometry schematically depicted in Fig.1. Thesimulation is made for a spherical tumor located at

98increasing depth under the tissue surface for some PSs. The PSs from the group (SiNc, SiPc,TiPc, ZnS 3 Pc) absorb within the region of 670-800 nm which is within the therapeutic window.Typical normalized absorption spectra of the investigated PSs measured with a UV-Vis-NIRspectrophotometerCary-5E-Varian are shown in Fig.2. Propagation of a collimated circularlaser beam is modeled at wavelength corresponding to maximum absorption of the tested PS.Optical properties (absorption and scattering coefficients, µ a and µ s , anisotropy factor) of thehealthy and tumor tissue are chosen from the literature. A Henyey-Greenstein scattering phasefunction and refractive index of 1.37 are accepted throughout all types of tissue. A Beer-Lambert propagation is assumed inside the tumor with the PS’s absorption coefficient µ PS .Efficiency of the PSs is compared at a given concentration of the drug on the basis of theradiant exposure (J/cm 2 ) required to achieve necrosis at increasing depth inside the tumor.[1] R.M. Ion, Porphyrins for tumor destruction in photodynamic therapy, Current Topics inBiophysics, 24 (1),21–34 , 2000.[2] R. R Allison, G. H Downie, R. Cuenca, Xin-Hua Hu, C. JH Childs, C. H Sibata,Photosensitizers in clinical PDT, Photodiagnosis and Photodynamic Therapy (2004) 1,27-423. DETERMINATION OF PHOTOSENSITIZER REFRACTIVE INDEX FOR ANEFFICIENT photodynamic therapyMihaela Antonina Calin 1 , Rodica Mariana Ion 2 , Nicoleta Herascu 11National Institute of Research and Development for Optoelectronics INOE 2000, Bucharest2INCDCP – ICECHIM, Splaiul Independentei 202, 060021-BucharestPhotodynamic therapy is a local treatment modality of cancer, based on theadministration of photosensitizer, which is selectively retained al tumoral level, which after theoptical radiations exposure lead to the tumoral tissue destruction.The application of the photodynamic therapy in clinical practice presentes certainproblems about: choice of the photosensitizer type, establishment of it administration,modalities of drug preparation (depending of administration), determination of therapeuticconcentration of photosensitizer, establishment the expecting period of time from thephotosensitizer administration moment till the laser irradiation of the tumor, choice of the lasersource (continuous or pulsed emission), establishment of the laser radiation parameters

99(wavelength, energy, pulse duration, pulses frequency, irradiation time, etc.) Till now, therewere founded solutions at some problems of these and the researches in this domain have beencontinued aiming to elaborate an efficient method for the cancer treatment. This is also the goalof the present study based of the correlation of the refraction indexes of the certainphotosensitizer solutions with the cellular components into that photosensitizer has beenpreferentially localized and optical radiation distribution at tumoral level.Thus, we have been used the diffuse reflection spectroscopy and molecular absorptionspectrophotometry for the characterization of the optical properties of certain photosensitizerand the Kramers-Kronig relation for the determination of the refraction indexes of theanalyzing solutions.4. THE EFFECT OF PHOTODYNAMIC THERAPY WITH PORPHYRINS ON SOMECELLULAR AND MOLECULAR PARAMETERS OF TUMOR CELL LINE K562Carolina Constantin 1 , Monica Neagu 1 , Gina Manda 1 , Marinela Gaghes 1 , Rodica-M.Ion 21. National Institute “Victor Babes”, Immunology Department, Bucharest, Romania2. National Institute for Chemical and Petrochemical Research, Bucharest, RomaniaThe aim of the study was the investigation of some functions developed by K562 cellsloaded with porfirins and activated by laser light. The objectives was represented byassessment of cellular viability, of proliferative potential, evaluation of total RNA levels andinvestigation of some apoptotic effects induced by irradiation on K562 cells.As photosensitizier was used 5,10,15,20-tetra-sulphophenil-pophyrin (TSPP). Thelymphoblastic tumor cell line (K562) was maintained according to the supplier instructions(ECACC collection). After the 24 h incubation, the cells was washed, adjusted at 2x10 5cells/ml and irradiated with He-Ne laser, 30 mW, λ=632,8 nm, for 30 minutes, in saturatedatmosphere of oxygen. The viability before and after irradiation was determined byextracellular LDH release test with Cytotox96 Non-Radioactive Cytotoxicity Assay (PromegaCorporation). The proliferative capacity was investigated by MTS reduction test with CellTiter96 Aqueous One Solution Cell Proliferation kit (Promega Corporation). As complementaryassay, proliferation was assessed by radioisotopic incorporation of tritiated uridine in thegenome. Total cellular RNA was extracted with SV Total RNA Isolation System (PromegaCorporation). The RNA concentration was spectrofotometrically determined and structuralintegrity was checked by electrophoresis. Genomic DNA was extracted and checked by

100electrophoresis with Apoptotic DNA Ladder Kit (Roche). The viability of tumor cells loadedwith photosensitizer (TSPP) and irradiated, decrease after irradiation with raising of incubationtime. The proliferative capacity of loaded and irradiated cells is drastically reduced comparedwith unirradiated samples; besides this, the photosensitizier alone doesn’t affects neitherviability nor proliferative potential and this is a evidence of the fact that TSPP is a nonagresivcompound in relation to cellular physiology. The total RNA level is reduced in irradiatedsamples and is correlated with a poor incorporation of tritiated uridine in genome; thusirradiation interferes with multiplication of tumor cells. The K562 cells loaded with TSPP andirradiated enroll apoptosis relative rapidly after irradiation as characteristic fragmentation ofgenomic DNA is shown.5. In Vitro PHOTODYNAMIC ACTION OF METALLO- PHTHALOCYANINES ONSACCHAROMYCES CEREVISIAE CULTURE CELLSRodica-Mariana ION, Benoît DI STASIO, Céline FROCHOT*ICECHIM, Splaiul Independentei 202, Bucharest-79611, Romania; E-mail: irma@pcnet.ro** DCPR, UMR 7630 CNRS-INPL, Groupe ENSIC, 1 rue Grandville, 54000 Nancy, FrancePhotodynamic therapy (PDT) of cancer has been known for over twenty years and isbased on the dye-sensitized photooxidation of different biological targets in the tumoral tissue,yielding to a photochemically induced cell's death via mainly apoptotic pathways. Theeffectiveness of this therapeutic method depends on the photophysical and photochemicalproperties of the photosensitizer-drug.Photodynamic therapy (PDT) is a promising treatment modality. Since it has beenaccepted in clinics as a curative or palliative therapy for cancer and other nonmalignantconditions.Phthalocyanines are among the more promising second-generation photosensitizers.There has been considerable interest in phthalocyanines for use in PDT, mainly because oftheir high absorbance coefficient in the far red region of the light spectrum (670-700 nm), withoptimal tissue penetration by light. The photophysical properties of phthalocyanines arestrongly dependent on the central metal ion. Among the metal phthalocyanines, Zn II and Al IIIcomplexes (zinc phthalocyanine, ZnPC, and chloroaluminum phthalocyanine, AlPHCl)present the most favorable photophysical properties for application in PDT, that is to sayrelatively long-lived excited singlet states (ca. 3-8 ns) and long-lived triplet states that are

101produced in high quantum yields. The purpose of this paper is to study some metallicphthalocyanine sensitizers, to establish their correlation structure-photodynamic activity onSaccharomices Cerevisiae (SC). The photodynamic action of some Al and Zn sulfonatedphthalocyanines,with different sulphonation degree (AlS 2 Pc, AlS 3 Pc, AlS 4 Pc, ZnS 2 Pc,ZnS 3 Pc, ZnS 4 Pc), is discussed in this paper. All the photodynamic experiments are achievedon Saccharomices Cerevisiae (SC) culture cells (in vitro). The generation of reactive oxygenspecies is the initiator of apoptosis and cell death.6. LETHAL PHOTOSENSITIZATION INDUCED BY LASER RADIATIONNicoleta Herascu 1 , Mihaela Antonina Calin 1 , Rodica Mariana Ion 21National Institute of Research and Development for Optoelectronics INOE 20002INCDCP – ICECHIM, Splaiul Independentei 202, 060021-BucharestLethal photosensitization method represents an alternative treatment modality ofchronic diseases.Lethal photosensitization of microorganisms is based on the photosensitizeradministration, which in preferentially localized in the cell and then it is excited by opticalradiation with wavelength appropriate with the absorbance maximum of the photosensitizer.The excitation of the photosensitizers by optical radiation results in the production of cytotoxicspecies as singlet oxygen and free radicals. Due to the highly reactive nature of these species,they will lead to a certain biological effects resulting in the microorganism death by aselectivity action on the target prockaryotic cells.Till now, have been made several studies, especially in vitro, to inactivatemicroorganisms as bacteria, fungi, yeast and virus using a large variety of photosensitizers andsome laser sources.In this study will be provided an overview regarding the state-of-the art of the lethalphotosensitizer development method in terms of photosensitizers and laser sources used toinactivated different microorganisms.

1027. PRELIMINARY INVESTIGATIONS ON CYTOTOXIC ACTIVITY IN VITRO OF ANEWLY SYNTHESIZED PHOTOSENSITISER ON HUMAN TUMOUR CELL LINESIRadostina Alexandrova 1 , Assen Shulev 2 , Gergana Rashkova 1 , Rodica-M. Ion 31Institute of Experimental Pathology and Parasitology,BAS Acad. G. Bonchev str., bl. 25, Sofia 11132Institute of Mechanics, Bulgarian Academy of Sciences, Sofia, Bulgaria3ICECHIM, Chemical Analysis Department, Bucharest, RomaniaIn the recent years the photodynamic therapy of cancer is a field of intensive research.The aim of the present study was to evaluate the in vitro cytotoxic activity of a newlysynthesized photosensitiser on two human tumour cell lines – 8-MG-BA (glioblastoma) andHepG2 (hepatocellular carcinoma). The effect of the compound on cell viability was studiedusing Neutral red cytotoxicity assay. He-Ne laser at 632.8 nm was used at irradiance 40mW/cm 2 . The experiments were performed at radiant exposures varying from 2 to 32 J/cm 2 .The photosensitiser was applied at a concentration of 25 µg/ml. 48 h after the irradiation it wasfound to reduce significantly the viability of human glioblastoma 8-MG-BA cells in a dosedependentmanner. At the same time this compound had no significant cytotoxic effect onhepatocellular carcinoma cells HepG2. Without irradiation the photosensitizer did not affectthe viability of both tumour cell lines.IrradiationCell viabilityJ/cm 2 (% of a control)4 59.21 ± 2.678 44.10 ± 2.9516 36.57 ± 1.9132 30.67 ± 1.3964 14.43 ± 0.87

1038. EFFECT OF LIPOSOME-ENTRAPPED LACTOFERRIN ON MURINEMELANOMA B16-F1 CELLSTrif Mihaela, Chelu Florica, Icriverzi Mădălina, Roşeanu AncaInstitute of Biochemistry, Spl. Independentei 296, 060031 Bucharest, RomaniaLactoferrin (Lf), an iron-binding glycoprotein, has been suggested to play a role in theprimary defence against tumorigenesis 1 . It has been shown that Lf suppresses the growth oftumor cells in vitro, and strongly inhibits experimental metastasis in mice 2, 3 . Though Lf couldact both by enhacing natural killer cells activity and direct on tumor cells, the mechanismresponsible for its action is not fully elucidated.We have investigated the effect of bovine Lf (bLf) on the viability and morphology ofmurine melanoma B16-F1 cells, a useful laboratory model for malignant melanoma. The effectof free protein versus Lf included in three types of liposomes, negatively charged pH-sensitive,positive and neutral was also examined 4, 5 .We found that bLf induced a reduction of cell viability in a dose and time-dependentmanner. This action of Lf is specific, not due to its iron content and is associated with somemorphological modifications typical to an apoptotic process. All liposomal formulations of Lfwere more efficient than free protein in cell viability reduction and morphological changesinduction, the highest effect being obtained with Lf encapsulated in negatively charge pHsensitivelipsosomes.These findings suggest that Lf is cytotoxic to murine melanoma B16-F1 cells and thatits action take place at intracellular level, probably by activating some pathways leading toapoptosis. Our results showed that liposomes could be used as efficient carriers for controlleddelivery of Lf into cells and are encouraging for therapeutic use.1Bezault J.A., Bhimani R., Wiprovnick J., Furmanski P., Cancer Res., 54, 2310, 19942Damiens E., el Yazidi I., Mazurier J., Duthille I., Spik G., Boilly-Marer Y., J. Cell Biochem., 74, 486, 19993Igo M., Kuhara T., Ushida Y., Moore M.A., Tsuda H., Clin. Exp. Metastasis, 17, 35, 19994Trif M., Moisei M., Motas C., Serban M., Roseanu A. , J.H. Brock, Proc. Rom. Acad., 3, 23, 20005Trif M., Guillen C., Telfer J., Brewer J.M., Roseanu A., Brock J.H. Exp. Biol. Med., 226, 559, 2001

1049. INTERACŢII ÎN SISTEME TERNARE CONŢINÂND SURFACTANŢI DE TIP”GEMINI”D.Nuţă 1 , B.Albu 1 , A.Piscureanu 2 , F.Biziru 1 , F.Radu 1 , D.Ştefan 31S.C. Centrul de Cercetare pentru Materiale Macromoleculare şi Membrane S.A., Spl.Independenţei 202B, Sector 6, Bucureşti2ICECHIM, Spl. Independenţei 202A, Sector 6, Bucureşti3Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Chimie Industrială, Calea Victoriei,Nr.149, BucureştiS-au studiat sisteme ternare de tipul: solubilizat/emulgator/apă, în care emulgatorul esteo tensidă de tipul ”gemini” reprezentată prin alchilglucozide, cu mărimea părţii hidrofobediferită. S-au trasat diagramele de fază ale sistemelor ternare la 20 0 C şi 60 0 C, iar rezultateleexperimentale au fost interpretate, pentru a stabili interacţiile între componentele amestecurilorşi modificările cu temperatura.Lucrarea prezintă de asemenea şi posibilitatea de obţinere a unor creme, cu scop terapeutic,ce conţin alchilglucozidele studiate.10. SINTEZA UNOR COMPUŞI TETRAZOLICI DESTINAŢI UTILIZĂRII ÎNDOMENIUL MEDICALCătălin Filipescu*, Mircea Ruse*, Constantin Alifanti*, Anca-Angela Athanasiu*,Loti-Cornelia Oproiu * , Eleonora Codorean**, Cristiana Tănase**, Cristina Iosif**,Daniela Popescu**, Elena Răducanu**, Mihaela Mocanu*** Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie ICECHIM** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi ŞtiinţelorBiomedicale “Victor Babeş”, Splaiul Independenţei 99-101, sector V, BucureştiScop : Cercetările desfăsurate au vizat obţinerea, unor compuşi organici cu structurătetrazolică (TTC; NBT; NeoT) dedicaţi domeniului medical, la un nivel de performanţă similarproduselor comercializate de firmele consacrate pe piaţa europeană de profil. Compuşii suntutilizaţi într-o gama largă de tehnici specifice domeniului biomedical : histochimie,imunohistochimie (revelarea fosfatazei alcaline indicator al reacţiei antigen/anticorp),microscopie electronică, determinarea spectrofotometrică a nivelelor activitătii metabolice înteste de citotoxicitate şi în studii de viabilitate asupra sitemelor celulare in vitro.Material şi metodă : Obţinerea compuşilor a constat în : (1) sintetizarea hidrazoneloraromatice, prin efectuarea reacţiei de condensare între fenil-hidrazonă şi benzaldehidă sau 3-

105nitro-benzaldehidă; (2) obţinerea sărurilor de diazoniu ale anilinei, o-dianisidinei şi benzidinei;(3) sintetizarea produşilor formazanici; (4) ciclizarea oxidativă a acestora, şi (5) izolarea şipurificarea compuşilor tetrazolici.Rezultate şi discuţii : Sinteza compuşilor hidrazonici s-a realizat la temperatură de 80-90 0 C, în mediu apos (benzaldehidă) sau etanol (3-nitrobenzaldehidă), urmată de purificare.Produşiii formazanici s-au obţinut prin cuplarea diazoderivaţilor aromatici cu compuşiihidrazonici, în mediu de solvent organic (piridină) la temperatura ambiantă. Obţinereasărurilor de tetrazoliu a constat în ciclizarea oxidativă a formazanilor, la temperatură ambiantă,în mediu de CHCl 3 , în prezenţă de HNO 2 generat in situ. Purificarea produselor s-a efectuat cusolvent organic polar si tratare cu cărbune activ. Monitorizarea cantitativă si calitativă asintezelor s-a realizat prin metode cromatografice şi prin spectrometrie de IR şi UV-VIS.Biocomportamentul produselor s-a testat prin utilizarea lor în evaluarea statusului redox prinmetode biochimice (determinarea SDH si LDH seric), histochimice (fosfataza alcalină, SDH,LDH tisulare) precum şi prin aplicarea în testele in vitro (viabilitate celulară, citotoxicitate).Concluzii : Produsele rezultate din sinteză prezintă o calitate similară – caracteristicifizico-chimice respectiv aplicare pe biosuporturi – produselor comercializate de firmeproducătoare prezente pe piaţa europeană a reactivilor pentru laboratoarele medicale.11. USE OF HA FILMS AS DELIVERY SYSTEM FOR PROTEINS WITHTHERAPEUTIC POTENTIALFlorica Chelu*, Daniela Cioacă*, Camelia Ioneşti*, C. Moroşanu**, Anca Roşeanu*,Ştefana Petrescu**Institutul de Biochimie, Spl. Independenţei 296, 060031Bucharest**INCDFM, BucurestiHydroxyapatite(HA) is a major component of hard tissues, bones and teeth. SyntheticHA has long been used in chromatographic separation of proteins and DNA 1-2 . It is also anuseful drug delivery system , being compatible, bioresorbable and having high binding affinityfor a variety of molecules 3 .The aim of our studies was to obtain HA films containing biomolecules of therapeuticinterest. Two proteins with anti-inflammatory and antioxidant properties were choosen for thispurpose i.e, lactoferrin(Lf) and superoxyde dismutase(SOD).Different methods for Lf and SOD immobilization on HA films have been performed.Detection of Lf adsorbed to HA films has been achieved by ELISA method. The efficency of

106SOD immobilization process was estimated by measuring its enzymatic activity. In both casesthe amount of protein bound on HA films was over 100 ug/cm 2 . We have also investigated therelease of the proteins in solutions with composition similar to biological fluids. None of themethods used for immobilization of Lf and SOD affected their biological properties,suggesting that they are good candidates for the future biotechnologies.Biocompatibility test performed in cell culture with fibroblasts demonstrated theabsence of the toxicity for HA films, as well as for HA films containing either Lf or SOD.Furthers studies are in progress to characterize all these devices which can be used asimplantable drug delivery system.1Schröder E., Jönsson T., Poole L., Analytical Biochemistry, 313, 176-178, 20032MJ Mura-Galelli, J.C. Voegel, S. Behr, E.F. Bres, P. Schaaf, Proc. Natl. Acad. Sci. USA, 88, 5557-5561, 19913L. Morris, PK. Bajpai Development of resorbable tricalcium phosphate (TCP) amine antibiotic composite. In :JS. Hanker BL. Giammara, eds. Biomedical Materials and Devices. Pittsburgh PA: Materials Research Society,293-300, 198912. EVALUAREA POTENŢIALELOR ACTIVITĂŢI FARMACOLOGICELA NOI HIBRIZI FENOTIAZINICIElena Bâcu 1 , Dalila Belei 1 , Cătălina Elena Lupuşoru 2 , Cristina Mihaela Ghiciuc 2 ,Ioana Maria Antonesi 2 , Axel Couture 3 , Pierre Grandclaudon 31Departamentul de Chimie Organică şi Biochimie, Facultatea de Chimie,Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Bd. Carol I nr.11, Iaşi-700506, România2Departamentul de Farmacologie, Facultatea de Medicină, Universitatea „Gr. T. Popa” Iaşi3UMR 8009 „COM” Laboratoire de Chimie Organique Physique, Bâtiment C3(2),Université des Sciences et Technologies de Lille 1 F-59655 Villeneuve d'Ascq Cedex, FranceSe cunoaşte că unii N-acilderivaţi ai fenotiazinei prezintă acţiuni farmacologicedeosebite 1-4 .În cadrul cercetărilor noastre privind sinteza de noi compuşi fenotiazinici şi evaluareapotenţialelor activităţi farmacologice, prin modificarea lungimii catenei laterale la azotulfenotiazinic şi funcţionalizarea acesteia, s-au obţinut noi hibrizi fenotiazinici conţinândheterocicli cu azot de tipul benzodihidroindolizin-fenotiazinei (1), piridazin-fenotiazinei (2) şipirolo[2,1-b]piridazin-fenotiazinei (3):

107ONCO 2 EtNClNOONNCO 2 EtNNNS1S2S3Cei trei compuşi au fost cercetaţi experimental pentru determinarea toxicităţii acute şiidentificarea posibilelor efecte asupra sistemului imunitar precum şi asupra sistemului nervoscentral.Bibliografie:1. E. Lukevics, M. Trushule, S. Germane, I. Turovskii, Chem. Heterocycl. Compd., 33, 229-233, (1997);2. F. Barbieri, A. Alama, B. Tasso, C. Bruzoo, F. Sparatore, Investigational New Drugs, 21, 413-420, (2003);3. C. M. Ghiciuc, D. Belei, C. E. Lupuşoru, E. Bâcu, I. M. Antonesi, O. Jerca, R. Lupuşoru, A. Couture,P. Grandclaudon, Ann. Pharm. Fr., 62, 43-48, (2004);4. D. Belei, C. E. Lupusoru, C. M. Ghiciuc, E. Bâcu, I. Antonesei, L. Tartau, A. Couture, P. Grandclaudon,Terapeutica, Toxicologie, Farmacologie clinica, VIII , 97-101, (2004).13. IMPLICATIONS OF RIBOFLAVIN PHOTOBLEACHING IN PHOTODYNAMICTHERAPYRodica-Mariana Ion*, M.A.Ioniţǎ**, B.Cârstocea***ICECHIM, 202-Splaiul Independentei, 060021-Bucharest, Romania** Central Military Hospital, Eye Clinic, Calea Plevnei, Bucharest,Riboflavin (RB, vitamin B2) is a vitamin essential to the human diet. It is present inaerobic organisms and is found in many foodstuffs such as milk, beer, eggs, yeast and leafyvegetables. It is also the precursor for flavin mononucleotide (FMN) and flavin adeninedinucleotide (FAD), which are major coenzymes that participate in a number of one-electronprocesses in the human body. Riboflavin and a variety of amino acids are naturally occurringsubstances in the lens of the eye, which are regularly exposed to visible light, and therefore thegeneration of RB-tryptophan adducts may accumulate. The triplet state of RB can also sensitizethe formation of singlet oxygen in the eye, which has been associated with aging of the eye andthe formation of nuclear cataracts. 74,75 It has been shown that an increased concentration ofvitamin C, a known flavin triplet quencher, can help reduce the formation of cataracts.

108RB has absorption maxima at 220, 265, 375,and 446 nm in water and is yelloworange incolor. When aqueous solutions containingRB are exposed to sunlight, RB is convertedinto lumichrome (LC) under neutralconditions, and into lumiflavin (LF) inalkaline solutionsBased upon these studies, it can be concluded that in vivo riboflavin photochemistrydoes not lead to further health problems due to irradiation of riboflavin or the production of itsphotodegradation products, even over long periods of time.

10914. UTILIZAREA EXTRACTELOR VEGETALE IN OBTINEREA DE PRODUSE, CUEFECT TERAPEUTICD.Simion 1 , V.Trandafir 2 , I.Mitrana 3 , E.Sandu 4 , M. Radu 1 , F.Radu 1 , M.Simion 51Centrul de Cercetari pentru Materiale Macromoleculare si Membrane.SA, Spl.Independentei202 B, sector 6, Bucuresti2INCDTP, Filiala ICPI, Str. Minulescu 93, sector 1, Bucuresti3IFIN, Magurele, Bucuresti4DRML, Str.Elev. Stefanescu Stefan nr. 9, sector 2, Bucuresti5MEDCENTER, Sos. Berceni nr.8, sector 4, BucurestiS-au ales pentru studiu doua extracte vegetale (din: tuia, măcese) a căror corelatiedintre compozitia chimica si efectele terapeutice nu a fost pina in prezent, pe deplin elucidata.Dupa identificarea compusilor bioactivi (prin cromatografie in strat subtire si reactiispecifice), s-au concentrat in extractele analizate prin tehnici membranare dar si printr-ocombinatie originala, de mentinere in cimpuri de ultrasunete si radiatii gama. Extractelevegetale astfel prelucrate au fost utilizate in realizarea de creme si membrane transdermice, cuefect terapeutic in cosmetica si medicina.Produsele au fost testate pe subiecti umani si animale si s-a constatat ca au actiuni:cicatrizante, antiseptice, dermoregenerative.

1H.G. 730/10.11.1997 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzateevacuate in resursele de apa2,Martin, R. I., Brown, P. W. – Equilibria among acid calcium phosphates in the H 3PO 4-Ca(OH) 2 -H 2 O ternary sistem. J. Am. Ceram. Soc. 80, 1263-1266, 1997