Coloraţia ambelor sexe este maronie-roşcată, mai estompată în cazul femelei.Răţoiul are ochii albi, ca de altfel şi abdomenul şi subcaudalele. Femela are ochiiînchişi la culoare, dar abdomenul şi subcaudalele albe. Ciocul şi picioarele sunt cenuşiialbăstrui.Oglinda la ambele sexe este albă. Caracteristic este şi capul uşor ţuguiat(planşa 38). Se poate confunda uşor cu raţa moţată, dar numai în zbor.2.4.7. Raţa arămie (Oxyura leucocephala S.)Altă denumire: Raţa-cu-cap-alb.Recunoaştere: Este specie de pasaj, oaspete de iarnă, care poate cuibări în modexcepţional în sud-estul României. Preferă lagunele cu apă sărată, dar se întâlneşte şi înunele amenajări piscicole cu apă dulce. Coloraţia ambelor sexe este maro-roşiatică.Răţoiul are capul alb, exceptând creştetul acestuia care este, ca şi gâtul, negru. Ochiisunt galbeni-roşietici, iar picioarele roşii întunecat. Femela are doar un desen maialbicios sub ochi şi spre gât (planşa 36).Se scufundă mult, dar zboară puţin.Ambele sexe au ciocul specific, mai pronunţat umflat la bază în cazul răţoiului.2.4.8. Raţa-cu-ciuf (Netta rufina P.)Este o raţă scufundătoare, de talie mare, oaspete de vară care soseşte înfebruarie - început de martie şi pleacă în octombrie-noiembrie. Este întâlnită în DeltaDunării şi foarte rar în alte zone. Dimorfismul sexual este evident. Masculul are capulcărămiziu cu penele creştetului erectibile, ciocul roşu, gâtul şi pieptul negre, spatelecafeniu, abdomenul alb strălucitor şi coada închisă la culoare. Femela este cafenie, cuobrajii albi şi cioc albăstrui, traversat de o dungă galbenă spre vârf. Oglinda, la ambelesexe, este albă (planşa 39).2.4.9. Raţa catifelată (Melanitta fusca L.)Apare foarte rar în România, ca oaspete de iarnă, doar pe malul mării. Răţoiuleste aproape negru, cu o sprânceană albă, discretă, sub ochi. Raţa este brună, cu câtedouă pete albicioase sub ochi. Oglinda, la ambele sexe, este albă. Femela are cioculcenuşiu închis, aproape negru, cel al masculului fiind negru, flancat de nuanţeportocalii, vizibile chiar şi în zbor. Caracteristică este umflătura acestuia (ongletul) sprebază (planşa 39).Ambele sexe au picioarele colorate în cenuşiu foarte închis, aproape negru.2.4.10. Raţa neagră (Melanitta nigra L.)Este oaspete de iarnă foarte rar întâlnit în România, doar pe malul mării. Răţoiuleste complet negru, cu onglet negru vizibil la rădăcina ciocului. De la onglet spre vârf,ciocul este galben-roşcat. Femela este brună, cu obrajii decoloraţi spre alb. SeamănăÎnapoi la CUPRINS 104
atât cu raţa catifelată, cu deosebirea că nu are oglindă albă, cât şi cu raţa cu cap alb, decare se distinge prin forma ciocului (planşa 40).2.4.11. Raţa-de-gheţuri (Clangula hyemalis L.)Apare foarte rar în România, exclusiv iarna. Răţoiul are mult alb în penaj, cucapul, pieptul şi spatele brune, iar oglinda evident albă. Coada lungă, în formă defurculiţă, are culoare brună. Raţa este brună pe spate şi piept, albă pe abdomen, cuoglinda şi gâtul, de asemenea, albe. Doar pe creştet şi pe obraz are uşoare pete brune.Picioarele raţei sunt cenuşii-albastre, ca şi ciocul acesteia, ciocul răţoiului fiind galben,în degrade către negru spre vârf şi bază (planşa 39).2.4.12. Ferăstraşul mare (Mergus merganser L.)Alte denumiri: Bâldan mare.Recunoaştere: Este un oaspete de iarnă, destul de rar întâlnit în România, caresoseşte în octombrie şi pleacă la sfârşitul lunii martie. Ca ordin de mărime, aregreutatea puţin peste cea a raţei mari (1,3-1,9 kg masculul, 1-1,4 kg - femela). Prezintăînsă un corpul mult mai zvelt. Ciocul este zimţat pe margine, roşu-portocaliu aprins, iarpicioarele galbene-portocalii îl fac inconfundabil. Masculul, în haină de nuntă, are capulşi gâtul de culoare verde-închis, spatele negru, abdomenul şi flancurile nuanţate în rozgalbenşi moţul, cu un singur vârf, lins. Femela are capul şi gâtul de culoare brună,moţul cu un singur vârf, de aceeaşi culoare, spatele şi flancurile cenuşii, cu nuanţebrune şi albastre, iar abdomenul alb. Linia de demarcaţie a gâtului de restul culoriicapului este tranşantă. Oglinda este albă, fără dungi negre (planşa 40). Ferestraşul marepreferă lagunele de pe malul mării, dar poate fi întâlnit şi în Delta Dunării. Hrana esteconstituită în principal din peşte, după care se scufundă până la 4 m adâncime. Poaterezista în apă până la 2 minute.2.4.13. Ferăstraşul moţat (Mergus serrator L.)Alte denumiri: Ferăstraş mijlociu, bâldan moţat.Recunoaştere: Este, ca şi ferăstraşul mare, oaspete de iarnă, mai rar întâlnit şiceva mai mic decât acesta (1-1,4 kg - masculul, 0,7-1,1 kg - femela). Soseşte tot înoctombrie şi pleacă în martie. Are ciocul şi picioarele roşii. Masculul prezintă nuanţemai închise decât cele ale ferăstraşului mare, ciuful fiind mai evident şi având douăvârfuri. Peste piept prezintă o tentă brună galbenă cu dungi mai închise. Femela are şiea moţul cu două vârfuri. Oglinda, la ambele sexe, este albă, cu două dungi negretransversale, vizibile şi în timpul zborului (planşa 40). Spatele are culoarea mai închisădecât la ferăstraşul mare.2.4.14. Ferăstraşul mic (Mergus albellus L.)Este oaspete de iarnă, ca şi ceilalţi ferăstraşi, şi se întâlneşte, de regulă, în DeltaDunării. Se deosebeşte de aceştia prin mărimea mai redusă şi coloraţie. De asemenea, sedeosebeşte de ceilalţi ferăstraşi prin moţul care, atât la mascul cât şi la femelă, este abiaschiţat şi prin ciocul mai scurt, asemănător ciocului de raţă. Masculul este alb, cu excepţiasprâncenei, unei pete pe ceafă şi spatelui, care sunt negre. Femela şi exemplarele juvenileÎnapoi la CUPRINS 105
- Page 4 and 5:
2.4.15. Călifarul alb (Tadorna tad
- Page 6 and 7:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 8 and 9:
CAPITOLUL INOŢIUNI INTRODUCTIVE Î
- Page 10 and 11:
de vânători. Ca o consecinţă a
- Page 12 and 13:
ca fiind „de echivoc nesănătos
- Page 15 and 16:
Dar cum şi în ce condiţii, cu ce
- Page 17 and 18:
Acest comportament colectiv (social
- Page 19 and 20:
asemenea finalitate. Nu însă şi
- Page 21 and 22:
1.5. Elemente de morfologia şi ana
- Page 23 and 24:
exemplu, speciile căţărătoare s
- Page 25 and 26:
aparatului genital al păsării tre
- Page 27 and 28:
preponderent. Astfel, potârnichea
- Page 29 and 30:
• mistreţul (Sus scrofa T.).•
- Page 31 and 32:
• raţa mică (Anas crecca L.);
- Page 33 and 34:
• familia Turdidae - cuprinde doa
- Page 35 and 36:
femela. Când este gonită de cerb
- Page 37 and 38:
Important este ca hrana complementa
- Page 39 and 40:
ătrâni se grupează în grupuri m
- Page 41 and 42:
zăpada este mare şi de lungă dur
- Page 43 and 44:
Din aceste motive, nu este necesar
- Page 45 and 46:
Ocrotire şi îngrijire: Combaterea
- Page 47 and 48:
Vierii vin la ciurdă în perioada
- Page 49 and 50:
Excrementele sunt şi ele caracteri
- Page 51 and 52:
tufişurile situate în câmpul cul
- Page 53 and 54: Hrana: Fiind erbivor-rozător, cons
- Page 55 and 56: când urmele se imprimă două cât
- Page 57 and 58: Vânarea: Se practică în perioada
- Page 59 and 60: Obiceiuri: Ca şi ursul, viezurele
- Page 61 and 62: Vânare: Clasic, jderul se vâneaz
- Page 63 and 64: iunie, câte 4-7 pui, mici şi orbi
- Page 65 and 66: Longevitate: 25-30 de ani. Vârsta
- Page 67 and 68: situate în punctele obligatorii de
- Page 69 and 70: Obiceiuri: Este un animal diurn. No
- Page 71 and 72: limitele şi în condiţiile stabil
- Page 73 and 74: Împerecherea ale loc în luna febr
- Page 75 and 76: tărcături mai închise la culoare
- Page 77 and 78: Vânare: Din cauza diminuării efec
- Page 79 and 80: aproape de cuib şi, la nevoie, ap
- Page 81 and 82: Copularea are loc pe apă, iar cuib
- Page 83 and 84: 2.3.9. Raţa suliţar (Anas acuta L
- Page 85 and 86: Duşmani: Mamiferele prădătoare d
- Page 87 and 88: Trofeul neconvenţional îl constit
- Page 89 and 90: Obiceiuri: Este pasăre de zi, sede
- Page 91 and 92: Alte denumiri: Cocoş de fazan, gă
- Page 93 and 94: Glasul, auzit mai des în perioada
- Page 95 and 96: acestora cu gonaşi intercalaţi î
- Page 97 and 98: Este o pasăre migratoare, care sos
- Page 99 and 100: asemănătoare cu cioara de semăn
- Page 101 and 102: 2.3.38. Coţofana (Pica pica L.)Alt
- Page 103: 2.4.2. Gâsca-cu-cioc-scurt (Anser
- Page 107 and 108: 2.4.19. Cormoranul creţ (Phalacroc
- Page 109 and 110: 2.4.27. Spârcaciul (Otis tetrax L.
- Page 111 and 112: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 113 and 114: Tentaţia vânătorilor ar putea fi
- Page 115 and 116: primăvară. De fapt, se stabileşt
- Page 117 and 118: În scopul unei mai mari precizii,
- Page 119 and 120: 3.6.1. Îngrijirea cu armaChiar dac
- Page 121 and 122: observat la marea majoritate a spec
- Page 123 and 124: măsură, în cazul urşilor şi al
- Page 125 and 126: amplasate pe lângă o cale de comu
- Page 127 and 128: inaccesibile iarna cu furaje, ceea
- Page 129 and 130: În zona de deal, unde proporţia p
- Page 131 and 132: Liniile mai umbrite, care din păca
- Page 133 and 134: se suprapun în ţara noastră sezo
- Page 135 and 136: Standurile improvizate în vegetaţ
- Page 137 and 138: De noutate şi de succes este în p
- Page 139 and 140: publice centrale care răspunde de
- Page 141 and 142: 3.11. Rezervaţii de genofond cineg
- Page 143 and 144: proprietari, iar prejudiciile se im
- Page 145 and 146: agăţate de crengi, pocnitori şi
- Page 147 and 148: Mult mai păgubitoare pentru vânat
- Page 149 and 150: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 151 and 152: animalelor sălbatice. Constă în
- Page 153 and 154: vânători şi tot atâţia gonaci
- Page 155 and 156:
70 mm, de 76 mm (în cazul armelor
- Page 157 and 158:
Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 159 and 160:
Patul confecţionat din lemn, care
- Page 161 and 162:
Tubul se confecţionează din oţel
- Page 163 and 164:
precizia tirului, mai ales în situ
- Page 165 and 166:
trăgător poate continua prin regl
- Page 167 and 168:
Tirul cu arma cu glonţ necesită o
- Page 169 and 170:
Curăţirea umedă constă în spă
- Page 171 and 172:
• weldterierul.III. Câini pentru
- Page 173 and 174:
Gonitorii tipici - copoii şi beagl
- Page 175 and 176:
(planşa 69). Cuşca mai trebuie s
- Page 177 and 178:
câini de vânătoare bine dresaţi
- Page 179 and 180:
inoclurile de 7 x sau 8 x, cu lumin
- Page 181 and 182:
Efectul alicelor depinde de număru
- Page 183 and 184:
Împuşcarea în rinichi este urmat
- Page 185 and 186:
4.5.4. Condiţionarea vânatului î
- Page 187 and 188:
vânatului de la locul de împuşca
- Page 189 and 190:
CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 191 and 192:
Cotele de recoltă sunt în general
- Page 193 and 194:
financiare în acest scop ar trebui
- Page 195 and 196:
Aşadar, ocrotirea şi îngrijirea
- Page 197 and 198:
• nu ţine niciodată câinele le
- Page 199 and 200:
nu-ţi inspiră încredere; aşadar
- Page 201 and 202:
• în prepeliţele şi potârnich
- Page 203 and 204:
Vânătorul va marca pentru începu
- Page 205 and 206:
I se mai pot reaminti, cu acest pri
- Page 207 and 208:
CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 209 and 210:
• să identifice şi să delimite
- Page 211 and 212:
pentru toate celelalte specii migra
- Page 213 and 214:
România, ca orice stat parte, treb
- Page 215 and 216:
persoanele juridice şi fizice cu d
- Page 217 and 218:
• trebuie încurajate deciziile p
- Page 219 and 220:
acesta are dreptul de a împiedica
- Page 221 and 222:
exercitării dreptului de vânătoa
- Page 223 and 224:
Din 8 ianuarie 1827 s-au aplicat î
- Page 225 and 226:
- dezvoltarea economiei vânatului
- Page 227 and 228:
Aşa cum se anticipase de către re
- Page 229 and 230:
Legea mai cuprinde câteva interdic
- Page 231 and 232:
• anexa nr. 5E - specii de păsă
- Page 233 and 234:
CAEN 0149, 0170, 0312, 0322, 3311,
- Page 235 and 236:
general, ca membri de drept, şi un
- Page 237 and 238:
(2) Comisiile sunt organizate şi c
- Page 239 and 240:
Art. 20. - Organizaţiile afiliate
- Page 241 and 242:
cu votul deschis al majorităţii d
- Page 243 and 244:
24. Şelaru, N. - Mistreţul - mono