Statistica Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova în anul 2009

Activitatea Centrului pentru Drepturile Omului în cifreActivitatea avocatului parlamentar este menită să asigure garantarea respectării drepturilor şi libertăţilorconstituţionale ale omului de către autorităţile publice centrale şi locale, instituţii, organizaţii şiîntreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, asociaţiile obşteşti şi persoanele cu funcţii de răspunderede toate nivelurile.În realizarea scopului instituţiei avocaţii parlamentari au sarcina de a contribui la apărareadrepturilor omului prin prevenirea încălcării şi repunerea în drepturi, la perfecţionarea legislaţiei ce ţine dedomeniul apărării drepturilor omului şi la instruirea juridică a populaţiei, precum şi de a promova aplicareauniformă a legilor, semnalînd inadvertenţele legislative, prin aplicarea procedeelor menţionate în Le-ANEXA 1gea cu privire la avocaţii parlamentari.Principalele surse de identificarea problemelor de sistem şi lacunelorlegislative pentru avocaţii parlamentarirămîn plîngerile cetăţenilor şi informaţiaprimită în cadrul audienţelor, care sîntdesfăşurate zilnic de avocaţii parlamentarişi funcţionarii Centrului pentru DrepturileOmului în oficiul central din mun. Chişinăuşi în oficiile reprezentanţelor din or. Bălţi, Cahul şi Comrat.Conform art.13 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr.1349 din 17 octombrie 1997,avocaţii parlamentari examinează sesizările cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilorcare locuiesc permanent sau se ANEXA 2află temporar pe teritoriul ei, denumiţi în continuare petiţionari, ale căror drepturi şi libertăţiau fost încălcate în Republica Moldova.Astfel, fiecare cetăţean este în drept să soliciteavocatului parlamentar investigarea cazurilor deîncălcare a drepturilor şi libertăţilor, cu condiţia cadreptul pretins lezat să fie unul constituţional, iarîncălcarea să fie imputată uneia din instituţiileenumerate expres în art.15 din aceeaşi lege.Pe parcursul anului 2009 la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova au parvenit 1800 petiţiisemnate de 2257 de petiţionari. Cifra 1800 însumează adresările recepţionate de oficiul Chişinău şiReprezentanţele din Cahul, Comrat şi Bălţi, după cum se prezintă în Anexa1.O altă metodă de a primi informaţia privind presupusele violări de drepturi din prima sursă, sîntaudienţele zilnice.

După cum este prezentat în Anexele 3, 5 şi 6 cele mai frecvente motive de adresare la Centru, înmod constant, sînt legate de încălcarea dreptului la garanţii sociale, dreptului la proprietatea privată,dreptuluilaANEXA 4muncă, îngrădirea accesului liberla justiţie şi violarea dreptului lasecuritate şi demnitate personală.Din totalul de 1800 depetiţii, parvenite pe parcursulanului, 1351 sau în jur de 75 %abordează una din tematicilemenţionate.Acest fapt poate fi explicatatît prin plenitudinea şi complexitatea acestor drepturi fundamentale, cît şi datorită unor factori subiectivi,legate de persoana reclamantului.Astfel, lezarea dreptului la asistenţă şi protecţie socială este de regulă invocat de pensionari şipersoanele handicapate, ANEXA 5care consideră că statul nuîntreprindeeforturilenecesare pentru garantareaacestor categorii de cetăţenia unui trai decent.Sau, spre exemplu,violarea securităţii şidemnităţii personale este unadin problemele cu care seconfruntă cetăţenii bănuiţi desăvîrşirea unei infracţiuni, fiecei care deja ispăşesc pedeapsa privativă de libertate, şi susţin că nu li s-au adus la cunoştinţă drepturilela reţinere, au fost perchiziţionaţi ilegal, au fost maltrataţi de agenţii statului, precum şi reclamînd condiţiilede detenţie şi atitudinea ostilă şi discriminatorie din partea administraţiei instituţiilor penitenciare.O situaţie aparte este cea din domeniul accesului la justiţie, iar plîngerile încadrate la aceastătematică denotă probleme esenţiale în ceea ce ţine de independenţa şi imparţialitatea instanţelorjudecătoreşti, şi asigurarea executării hotărîrilor judecătoreşti. Din momentul creării instituţiei, tematicarespectivă se afla permanent în vizorul avocatului parlamentar, acesta în repetate rînduri accentuîndnecesitatea asigurării accesului liber al cetăţenilor moldoveni la justiţie prin reducerea birocraţiei însistemul judecătoresc şi apropierea lui de cetăţeni.2

petiţionareLibertăţilepersonaleDreptul lainstruireDreptul laapărareViata intimăşi privată11 9 -2 0 4 +4 0 2 +2 1 0 -1 12 15 +31 9 +8 1 0 -1 0 0 = 0 0 = 2 9 +78 63 +55 2 5 +3 0 1 +1 2 0 -2 12 69 +574 14 +10 0 0 = 0 0 = 0 0 = 4 12 +8Altele 172 12 -160 0 2 +2 3 10 +7 3 0 -3 178 98 -80Total 1313 1678 +365 11 22 +11 50 80 +30 28 20 -8 1402 1800 +392La rubrica „altele” sînt incluse cererile, în care nu se invocă încălcarea unui drept constituţional şi care nupot fi încadrate în una din rubricile existente, ca spre exemplu drepturile consumatorului.Cine apelează la ajutorul avocaţilor parlamentari?Analiza datelor statistice după categoriile de petiţionari demonstrează că pe parcursul anului2009 la Centru pentru Drepturile Omului au depus petiţii 705 deţinuţi, 365 angajaţi, 170 de pensionari,175 persoane neangajate, 85 de invalizi, precum şi alte categorii mai puţin numeroase, date reflectateprocentual în anexa de mai jos.ANEXA 74

În ceea ce ţine de geografia petiţiilor, datele statistice demonstrează că majoritatea adresărilor,ca şi în anii precedenţi, parvin din raza municipiului Chişinău (în jur de 40% din cereri şi circa 38% dinnumărul persoanelor audiate), ANEXA 8fapt ce se explică prin accesibilitatea instituţiei pentru locuitorii municipiului şi ai localităţilor dinvecinătate.Numărul absolut mic de adresări din partea de est a republicii (12 cereri şi 4 persoane înaudienţă) se explică nu numai prin incredibilitatea rezolvării la Chişinău a problemelor existente în acestteritoriu, unde legile Republicii Moldova nu acţionează, dar şi prin frica de a fi urmăriţi pentru aceasta decătre autorităţile de la Tiraspol (potrivit Anexei nr.8) .În anul trecut au fost planificate şi realizate un şir de măsuri care au apropiat activitatea Centruluipentru Drepturile Omului de localităţile rurale, totuşi mult prea puţine pentru a modela o opinie despreInstituţia avocaţilor parlamentari. Aflîndu-se în teritoriu, avocaţii parlamentari şi juriştii Centrului au avutîntîlniri cu colectivele de muncă de la întreprinderi, cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, au luatcunoştinţă de activitatea diferitelor instituţii de stat cum sînt şcolile speciale pentru copii cu deficienţefizice şi psihice, aziluri pentru bătrîni şi persoane bolnave, unităţi militare, penitenciare etc.Practica desfăşurăriiaudienţelor avocaţilor parlamentari înteritoriu urmează să fie dezvoltată înanul 2010.Trebuie menţionat faptul cămulţi cetăţenii se adresează laCentrul pentru Drepturile Omului cuprobleme ce nu ţin de competenţaavocaţilor parlamentari. Totuşi, ţinîndcont de starea reală de lucruri şiîncercînd să fie pro-activi în raport cucetăţenii, avocaţii parlamentari şijuriştii preiau examinarea unor cazuri mai grave, sau încazul cînd solicitantul, din diverse motive, nu este capabilsă le soluţioneze singur, contribuind la rezolvarea lor.Aceasta se întîmplă şi datorită faptului căANEXA 9Centrul, fiind instituţia Naţională pentru Protejarea şiPromovarea Drepturilor Omului pe teritoriul ţării, este şiunica instituţie de stat de acest gen, cu dreptul de ainvestiga cererile individuale ale cetăţenilor.5