n bucure{ti - IE

Ziarul Financiar
EDITAT DE MEDIAFAX GROUP ANUL XIV / NR. 3338 20 PAGINI LUNI, 13 FEBRUARIE 2012 PRE}: 3,5 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
EVENIMENT
n Ieri-sear` erau blocate din cauza
z`pezii 81 de drumuri jude]ene, trei
drumuri na]ionale erau \nchise [i 36 de
localit`]i erau izolate, din care 30 \n
jude]ul Vrancea, restul fiind \n Gala]i [i
Buz`u. Pagina 3
BURSE-FONDURI MUTUALE
n Aprecierile importante ale
cota]iilor din primele dou` luni ale
anului \i fac pe investitori s` se
gåndeasc` tot mai mult s`-[i marcheze
profiturile, spun brokerii de pe pia]`.
Pagina 4
n {tefan Buc`taru, specialistul \n
restructur`ri adus \n prim`vara anului
trecut la [efia Teraplast Bistri]a (TRP)
pentru a o readuce pe profit, spune c`
exist` premise ca acest lucru s` se
\ntåmple \nc` din acest an. Pagina 4
n Georgia Palade van Dusen [i
fratele s`u Philipe Palade, mo[tenitorii
industria[ului interbelic Nicolae
Malaxa, care de]in peste 6,5% din
ac]iunile FP, au solicitat convocarea
AGA. Pagina 5
B~NCI-ASIGUR~RI
n BCR Leasing, subsidiara de profil a
celei mai mari b`nci de pe pia]`, [i-a
bugetat pentru anul acesta un profit
net de 13 mil. lei, dup` ce anii de criz`
i-au provocat pierderi de cåteva zeci de
milioane de euro. Pagina 6
n Pia]a valutar` interbancar` a
\ncheiat prima lun` a anului cu un
volum de tranzac]ii de circa 35,4
miliarde de euro, similar celui din
decembrie 2011, dar mai mic cu
aproape 7% comparativ cu ianuarie
2011. Pagina 6
n Ponderea medie a
\mprumuturilor \n valut` \n totalul
creditelor acordate sectorului privat a
crescut, nivelul atins \n toamna anului
trecut fiind cel mai ridicat din ultimii
nou` ani. Pagina 7
ZIARUL
FINANCIAR:
c o n t a c t e
REDAC}IE: 0318.256.288
PUBLICITATE: 0318.256.237
0318.256.238
ABONAMENTE: 0318.256.242
0318.256.244
EVENIMENTE: 0318.256.296
ZF Pe scurt
COMPANII
n Cramele Reca[, unul dintre
principalii produc`tori de vin de pe
pia]a local`, a realizat anul trecut o
cifr` de afaceri de circa 58 mil. lei
(13,5 mil. euro). Pagina 11
n Fondul de investi]ii Argo Real
Estate Opportunities Fund a stråns
\n anul financiar octombrie 2010 -
septembrie 2011 chirii de doar 10,5
milioane de euro. Pagina 15
n Pia]a Roman` din Capital` a
suferit o schimbare la fa]` \n ultimii ani
\n condi]iile \n care mai multe
restaurante [i branduri de mod` s-au
mutat aici. Printre ultimii chiria[i veni]i
se num`r` Stefanel, Tina R, Calzedonia
[i Burger King. Pagina 16
n Produc`torul de medicamente
Antibiotice Ia[i, controlat de stat
prin Ministerul S`n`t`]ii, [i-a propus ca
anul acesta s` creasc` cu minimum
20% la export. Pagina 16
10 sfaturi despre cum s`-]i
finan]ezi un program de
MBA \n str`in`tate
Finan]area unui program de Executive
MBA sau MBA a devenit o problem` tot
mai mare \n råndul managerilor care
vor s` urmeze cursurile unui astfel de
program, avånd \n vedere c`
angajatorii au redus sau chiar eliminat
bugetele prin care pl`teau integral sau
par]ial pentru educa]ia executivilor.
Pagina 13
BUSINESS INTERNA}IONAL
n Germania pare hot`råt` s`
\ncurajeze excluderea Greciei din
zona euro, \nfuriat` c` statul elen
prefer` s` ascud` sub limb` pastila
austerit`]ii prescris` ca tratament
pentru datoria uria[` [i economia
necompetitiv`. Pagina 18
BUSINESS HI-TECH
n Importatorul [i distribuitorul
de produse [i accesorii
electronice Vitacom Electronics
din Cluj-Napoca [i-a bugetat pentru
acest an o cifr` de afaceri de 11 mil.
euro. Pagina 19
n Re]eaua social` specializat`
pe sectorul de business LinkedIn
a raportat profituri [i un num`r de
utilizatori \n cre[tere, scrie BBC News.
Profitul net din ultimul trimestru al
anului trecut a fost de 6,9 milioane
de dolari, fa]` de 5,3 mil. dolari \n
aceea[i perioad` din 2010.
Pagina 19
Cele mai citite [tiri pe
www.zf.ro
n Dup` 17 ani \n care a fost folosit
zilnic de to]i utilizatorii Windows,
Microsoft renun]` la...
n Nu vre]i s` \nghe]a]i \n ma[in`?
Vede]i ce automobile se \nc`lzesc
cel mai repede iarna
n {tia]i care este cel mai fidel
indicator al consumului? Ve]i fi
[oca]i
CURS VALUTAR - 10.02.2012
4,3529
RON
- TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS -
PUBLICITATE
3,2831
RON
Tabloul macro \n care \[i \ncepe
mandatul guvernul Ungureanu
Premierul Mihai R`zvan Ungureanu are parte de condi]ii externe dure:
vremea nefavorabil` [i recesiunea din zona euro. Citi]i \n paginile 2,3 [i 17
CLAUDIA MEDREGA
Ultimele date statis -
tice arat` o \nceti -
nire abrupt` a eco -
nomiei \ncepånd
cu luna decembrie,
cau zat` de frånarea sau chiar
intrarea \n recesiune a unora
dintre economiile vestice, prin -
cipalii par teneri comerciali ai
Romåniei.
La acestea se vor ad`uga
efectele viscolului din ultimele
dou` s`pt`måni, care a \nghe]at
„arte rele“ economiei \n jum`tate
din ]ar`. {i codurile meteo de
diverse culori par s` indice
„\nghe]area“ econo miei \n con -
tinuare, reducånd [ansele unei
contribu]ii favorabile la PIB din
partea agriculturii \n acest an.
Deocamdat`, doar retailerii
par s` fie mul]umi]i: re]elele de
magazine alimentare au \nre -
gistrat o cre[tere a vånz`rilor.
Noul guvern Ungureanu are la
dispozi]ie, teoretic, doar cåteva
luni pentru a \ncerca s` men]in`
economia \n teritoriul pozitiv.
Parametrii macro sunt deja
stabili]i cu FMI, spa]iul de ma -
nevr` fiind destul de limitat.
„Noul guvern are pu]in timp,
pån` \n toamn`. Nu se pot lansa
pla nuri m`re]e. Cabinetul Un -
gureanu ar trebui s` se con -
centreze pe continuarea refor -
melor deja \ncepute. Cel mai bun
lucru pe care \l poate face noul
cabinet este s` \ncerce s` nu ias`
din parametrii acordului cu FMI.
|ntr-adev`r, marjele de manevr`
nu sunt foarte mari. Dac` bugetul
r`måne \n parametri [i autorit`]ile
reu[esc s` atrag` cele 6 mld. euro
fonduri europene promise, deja
am salvat economia. |ns`, dac` nu
vor fi atrase fonduri europene,
riscul recesiunii este foarte mare.
Depinde [i de ceea ce se va
\ntåmpla \n Europa“, a co mentat
analistul Aurelian Dochia.
Priorit`]ile noului guvern ar
trebui s` fie atragerea fondurilor
europene, prioritizarea [i cre[ -
terea eficien]ei investi]iilor pu -
blice, crearea de locuri de munc`,
eficientizarea companiilor de stat,
dar [i continuarea reformelor [i a
acordului cu FMI [i Comisia
European`, pentru a beneficia \n
continuare de \ncrederea pie]elor
externe [i a agen]iilor de rating,
dup` cum spun anali[tii.
|n ultima perioad` s-au
\nmul]it declara]iile legate de
cre[terea salariilor [i pensiilor, de
\mbun`t`]irea nivelului de trai.
Important este \ns` ca economia
s` permit` astfel de major`ri, s`
nu revin` \n recesiune. „Eu cred
c` este o iluzie s` credem c` am
Noul [ef al L’Oréal
are ca obiectiv
revenirea pe cre[tere
CRISTINA RO{CA
L’ORÉAL, unul dintre cei mai mari juc`tori de pe pia]a
local` de cosmetice, cu afaceri de peste 50 mil. euro, l-a
numit \n func]ia de country manager pe Romånia pe Gilles
Antoine (44 de ani). Francezul a venit \n Romånia la finalul
lunii ianuarie pentru a-l \nlocui Richard Matalon (tot
francez) la conducerea L’Oréal Romånia. Matalon pleac`
\n Tunisia, la conducerea businessului L’Oréal din aceast`
]ar`.
Antoine [i-a stabilit ca prioritate a mandatului s`u
readucerea pe cre[tere a businessului local dup` doi ani de
sc`dere. „Modelul nostru de business porne[te de la
premiza c` trebuie s` cre[tem. Mai mult, avem ce ne trebuie
ca s` cre[tem \n urm`torii ani“.
Cu o experien]` circa zece ani pe pie]ele din America
Latin`, Antoine a venit \n Romånia \ntr-o perioad` dificil`
pentru pia]a de cosmetice, care a pierdut circa 100 mil. euro
\n ultimii trei ani, potrivit datelor L’Oréal. Pia]a este
marcat` de sc`derea consumului, care a avut doar anul
trecut un declin de circa 3 procente.
Antoine spune \ns` c` va merge s` ia pulsul pie]ei direct
de la consumator pentru a fi aproape de el. Francezul
urmeaz` s` fac` vizite la domiciliu consumatorilor [i s` le
urm`reasc` obiceiurile.
Vezi pagina 15
Pagina 18
FOTO: Mediafax Foto
Prima zi de munc` a noului premier a fost printre n`me]i. Såmb`t` Mihai R`zvan Ungureanu (dr.) era \n
localitatea Caiata din Vrancea. |l urmeaz` \n imagine Marian Opri[an, pre[edintele Consiliului Jude]ean
Vrancea, [i Gabriel Oprea, ministrul ap`r`rii. |n jude]ul Vrancea erau ieri-sear` 10.000 de persoane izolate
terminat cu criza [i cu problemele.
Mai bine s` fim preg`ti]i pentru
ceea ce este mai r`u [i s` avem o
surpriz` pl`cut`. Trebuie acor -
dat` aten]ie foarte mare investi -
]iilor. Din p`cate investi]iile au
fost tot timpul sacrificate cånd s-a
vorbit de respectarea parame -
trilor buge tari. Investi]iile pot crea
locuri de munc` [i acesta ar trebui
s` fie unul din obiectivele
guvernului. Trebuie mers \nainte
cu priva tiz` rile , de[i se presupune
c` \n conti nuare condi]iile vor fi
nefavor a bile. List`rile la Bursa de
Valori pot s` fie o pårghie pentru
efici enti zarea unor companii
avånd \n vedere c` intr` \n vizorul
opiniei publice“, a mai spus
Dochia.
Anali[tii sunt destul de
sceptici c` economia va \nregistra
\n acest an o cre[tere de 1,5- 2%
(noua prognoz` agreat` cu FMI)
[i majoritatea au ajustat estim`rile
spre 0,5%.
{i este pu]in probabil c`
Guvernul va reu[i s` respecte
]inta de deficit bugetar setat` la
1,9% din PIB (pe standarde cash)
[i sub 3% din PIB (ESA). Avånd
\n vedere c` 2012 este an electoral,
va exista probabil o team` \n
privin]a aplic`rii unor noi m`suri
de austeritate.
claudia.medrega@zf.ro
Topul celor mai bune 10 ac]iuni
de la \nceputul anului
ANDREI CHIRILEASA
NIMENI nu [i-ar fi imaginat la
\nceputul anului c` indicele BET va
cre[te cu 16% \ntr-o lun` [i jum`tate,
iar SIF-urile vor \nregistra cre[teri de
peste 30%, dar investitorii care au avut
inspira]ia s` cumpere ac]iuni au ob]inut
cå[tiguri [i de patru ori cåt dobånda pe
un an pl`tit` de b`nci la depozite.
Cre[terea puternic` a bursei de la
Bucure[ti a venit pe fondul evolu]iei
pozitive a pie]elor europene, \ns` a fost
sus]inut` [i amplificat` de factori
interni, precum ridicarea pra gului de
de]inere la SIF-uri. De la jum`tatea
lunii ianuarie, cånd pragul de de]inere
a fost majorat la 5%, SIF-urile au
crescut puternic pe fondul unor
tranzac]ii tot mai mari. Dividendele
mari a[teptate de investitori au con tri -
buit [i ele la avansurile de peste 30%
pentru titlurile SIF Muntenia, SIF
Banat-Cri[ana [i SIF Moldova.
{i titlurile Fondului Proprietatea
(FP) au avut \n aceast` perioad` o cre[ -
tere nea[teptat de puternic`, pe fondul
achizi]iilor mai mari ale investitorilor
BANCHERII SI-AU LUAT GÅNDUL
DE LA CREDITE DE 1,2 MLD. €
DATE POPULA}IEI Pagina 7
SIF-urile, vedete
Topul cre[terilor de pe burs` \n 2012*
Companie Evolu]ie
Teraplast (TRP) 69,8%
Erste Bank (EBS) 39,5%
SIF Banat (SIF1) 34,0%
SIF Muntenia (SIF4) 32,1%
SIF Moldova (SIF2) 31,9%
Impact (IMP) 30,3%
SIF Oltenia (SIF5) 28,7%
OMV Petrom (SNP) 26,2%
Bursa de Valori (BVB) 22,6%
Fondul Proprietatea (FP) 21,6%
*au fost luate \n calcul ac]iunile cu tranzac]ii de peste 100.000
de lei
SURSA: BVB
str`ini care se lupt` s` preia controlul.
|n ultima s`pt`mån` \ns`, pia]a a dat
semne de \ncetinire, iar unii investi tori
ar putea \ncepe s`-[i marcheze pro fi -
turile, ceea ce ar putea aduce corec]ii
pe majoritatea titlurilor.
Vezi paginile 4 [i 5
Romånia, a [aptea
putere la eoliene \n UE
ROXANA PETRESCU
ROMÅNIA a devenit a [aptea ]ar` din Uniunea
European` [i prima din regiune \n ceea ce prive[te
dimensiunea investi]iilor realizate anul trecut \n parcuri
eoliene, \n total fiind ridicate „mori de vånt“ \n valoare
de circa 680 mil. euro cu o capacitate de 520 MW, dup`
cum arat` datele publicate de Asocia]ia Euro pean`
pentru Energie Eolian` (AEEE). Astfel, \n fiecare zi a
anului trecut parcurile eoliene au atras circa 2 milioane
de euro, acesta fiind unul dintre cele mai fierbin]i
domenii de investi]ii ale momentului.
|n toamna anului 2008, cånd Romånia p`rea ferit`
de criza financiar`, premierul din acel moment, C`lin
Popescu T`riceanu, spunea c` dac` tendin]ele
economice din acea perioad` se vor men]ine, Romånia
putea deveni a [aptea putere economic` a Europei.
Dup` aceast` declara]ie au urmat doi ani de recesiune,
care nu au frånat \ns` apetitul investitorilor \n eoliene,
a[a c` Romånia a ajuns \n 2011 s` fie a [aptea ]ar` din
UE, dar \n func]ie de dimensiunea parcurilor de „mori
de vånt“ noi realizate. Vezi pagina 16
GSK mai duce o
romånc` la Londra
IOANA DAVID
COMPANIA farmaceutic` britanic` GlaxoSmithKline
a numit-o la \nceputul acestui an pe Crina Ancu]a, 44 de
ani, \n pozi]ia de director de marketing pentru un
produs pe care GSK \l va lansa anul viitor \n aria
medicamentelor pentru sistemul respirator. Ea este deja
la Londra de unde pre g` -
te[te lansarea pro dusului.
„Fiind \n prima linie \n
lansarea european`, acest
nou rol \mi permite s`
\n]eleg procesul care
porne[te de la cercetarea [i
dezvoltarea unui medi -
cament [i se finalizeaz` cu
strategia global`, regio nal`
[i local`“, a spus Crina
Ancu]a (foto) pentru ZF.
Ea a lucrat ca medic
timp de patru ani, iar \n
cadrul GSK Romånia s-a angajat \n februarie 2000 pe
pozi]ia de product manager. Dup` patru ani, a preluat
atribu]iile de director de marketing, iar \n intervalul
2007-jum`tatea anului 2008 a ocupat func]ia de business
unit director. |n septembrie 2008 a fost numit` general
manager al GSK \n Serbia [i Muntenegru.
Anul trecut, GSK a mai promovat dou` romånce la
Londra: Roxana Precu (director de marketing \n cadrul
Centrului de Excelen]` pentru Oncologie) [i Mihaela
Iano[ev (European Medical Director al Critical
Diseases Business Unit).
Gorjeanul Sarcin` se bate
cu gigan]ii din retail
CRISTINA RO[CA
OMUL de afaceri gorjean Nicolae Sarcin`, care de]ine
lan]ul de magazine Succes, mizeaz` pe divizia de
hipermarketuri \n 2012. Sarcin` a r`mas singurul romån
din retailul modern dup` ce Dinu Patriciu a \nchis lan]ul
de magazine Minimax Discount.
„Urm`rim consolidarea pozi]iei pe pia]a de retail \n
segmentul de hipermarketuri, fiind singurul dezvol tator
romån din acest domeniu“, spun reprezentan]ii Succes.
Nicolae Sarcin` a preluat la jum`tatea anului cele
cinci magazine PIC ale oamenilor de afaceri Ilie [i
Cornel Penescu. Grupul PIC a \nchis \n perioada 2009-
2010 re]eaua ca urmare a intr`rii \n insolven]` a firmei
din cauza acumul`rii unor datorii evaluate la vremea
respectiv` la 80 mil. euro c`tre furnizori [i b`nci.
Pån` \n prezent au fost inaugurate dou` dintre
fostele magazine Pic – din Pite[ti [i Craiova – sub
brandul Succes. Astfel, mai r`mån de deschis trei
hipermarketuri \n locul magazinelor PIC din Br`ila,
Oradea [i C`l`ra[i.
Lan]ul de retail Succes a ajuns la un total de 155 de
puncte de vånzare \n mai multe jude]e din sudul [i
centrul ]`rii, dup` o expansiune agresiv` anul trecut.
Re]eaua Succes acoper` toate segmentele din
retail, \ncepånd de la standuri en-gross de 20 mp
situate \n complexuri comerciale pån` la
hipermarketuri.
Vezi pagina 11
FURNIZORII DE ECHIPAMENTE DE
RESTAURANTE: AVEM UN BOOM
AL COMENZILOR Pagina 11

2 tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro
Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
www.zf.ro/eveniment
FMI a ajuns s` dicteze [i ce
aeronave poate avea Tarom
\n flot` sau nu
ANDREEA NEFERU
PO{TA ROMÅN~ va trebui s` concedieze
600 de angaja]i, Tarom s` renun]e
la o aeronav` \nchiriat` de la Boeing, iar
Compania Na]ional` a Huilei va trebui
s` demareze procedura de lichidare
pån` \n septembrie – acestea sunt principalele
linii trasate de Fondul Monetar
Interna]ional (FMI), potrivit scrisorii de
inten]ie \n urma misiunii din ianuarie-februarie,
ob]inut` de Mediafax.
De asemenea, FMI a prelungit cu
cåteva luni [i identificarea unui investitor
pentru Po[ta Romån` sau vånzarea
la Burs` a 20% din ac]iunile Tarom.
Guvernul [i-a asumat \nc` din 2010
vånzarea pe Burs` a unor pachete minoritare
de ac]iuni la companii din sectorul
energetic la care de]ine participa]ii [i
privatizarea pachetelor majoritare de
n Po[ta Romån` ar urma s` concedieze
cel pu]in 600 de angaja]i pån` la
finalul lunii martie [i s` reduc` num`rul
oficiilor po[tale cu peste 135 de unit`]i,
pån` la sub 5.700 de unit`]i.
n Mai mult, guvernul [i FMI au stabilit ca
termenul pån` la care trebuie
identificat un investitor strategic care
s` preia cel pu]in o cincime din
ac]iunile Po[tei s` fie prelungit cu dou`
luni, pån` la finalul lunii iunie. Po[ta
Romån`, companie cu pierderi de 29
mil. euro \n 2010, este controlat` \n
prezent de Ministerul Comunica]iilor,
care de]ine 75% din ac]iuni, [i de
Fondul Proprietatea, care are 25%.
n FMI a mai cerut guvernului romån s`
restituie companiei americane Boeing
un avion tip
737-800, \nchiriat de Tarom \n urm`
cu patru ani, sau s` reu[easc` s`
reduc` rata de chirie la nivelul pie]ei,
procedur` care s` fie \ncheiat` cel
tårziu pån` la finalul lunii martie 2012.
n Tarom ar urma s` aplice, conform
cerin]elor FMI, un program de reducere
a cheltuielilor prin revizuirea rutelor de
c`l`torie, a flotei de aeronave [i a
structurii de organizare.
n De asemenea, guvernul a primit
acordul FMI pentru a prelungi cu dou`
luni termenul de vånzare la Burs` a
20% din ac]iunile operatorului aerian.
Prospectul de vånzare ar urma s` fie
ac]iuni la companiile de stat cu probleme,
precum Oltchim, Tarom sau CFR
Marf`.
Demersurile pentru vånzarea pe
burs` a unor pachete de 15% din Transelectrica,
Transgaz [i Romgaz au \nceput
din mai 2010, cånd ministrul economiei
de atunci Adriean Videanu promitea
listarea Romgaz pån` la finalul lui
2010. Dup` aproape doi ani, statul a
reu[it \n final s` selecteze intermediari
pentru cele trei oferte, dar \nc` nu a finalizat
nicio ofert`. Singura promisiune
respectat` a fost oferta de vånzare a
unui pachet de 9,84% din ac]iunile Petrom,
care a avut loc \n iulie 2011, dar care
s-a \ncheiat cu un e[ec din cauz` c` a
venit exact \n momentul \n care pie]ele
interna]ionale au intrat \n picaj din cauza
crizei datoriilor suverane ale ]`rilor
din zona euro.
publicat pån` la finalul lunii mai, pån`
la finalul lunii iunie urmånd s` se
\ncheie [i procedura de vånzare.
n FMI a impus guvernului ca pån` la 15
februarie 2012 s` finalizeze procedurile
de renegociere a contractelor bilaterale
la Hidroelectrica [i s` anuleze
\n]elegerile pentru care aceste
negocieri nu pot fi \ncheiate. Printre
companiile care au contracte directe de
cump`rare a electricit`]ii de la
Hidroelectrica se num`r` produc`torul
de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare
consumator de energie din ]ar`.
n Printre obiectivele men]ionate de FMI
se num`r` [i demararea
pån` la finalul lunii
septembrie a
procedurilor de
lichidare
a Companiei
Na]ionale a Huilei, dup` ce activele
neviabile vor fi separate de cele
considerate valoroase. Guvernul este
obligat s` transfere cel tårziu \n luna
februarie c`tre ANAF activele neviabile
ale Companiei Na]ionale a Huilei.
n Minele viabile vor fi „oferite printr-un
proces de licita]ie“ deschis [i
transparent. Conform \n]elegerii de
anul trecut cu FMI, minele considerate
viabile ale Companiei Na]ionale ale
Huilei ar urma s` fie incluse \n
Complexul Energetic Hunedoara,
al`turi de termocentralele Paro[eni [i
Mintia.
Romånia sub n`me]i: \n Vrancea, cel mai afectat
jude], 10.000 de persoane sunt \nc` izolate
Ieri-sear` erau
blocate din
cauza z`pezii 81
de drumuri
jude]ene, trei
drumuri
na]ionale erau
\nchise [i 36 de
localit`]i erau
izolate, din care
30 \n jude]ul
Vrancea, restul
fiind \n Gala]i [i
Buz`u, potrivit
datelor
Ministerului
Administra]iei [i
Internelor (MAI).
GABRIEL RAZI
GEANINA SANDU - MEDIAFAX
Numai \n jude]ul Vrancea
erau ieri-sear` izolate
10.000 de persoane. Despre
celelalte [ase localit`]i
nu sunt date disponibile.
Alte 11.000 de persoane au
r`mas f`r` electricitate dup` ce o avarie
a t`iat alimentarea cu energie \n 16 localit`]i,
14 fiind \n jude]ul Buz`u.
„Se ac]ioneaz` \ncontinuu, dar aparatura
este \ngropat` \n z`pad`“, a spus
Mihai Capr`, secretar de stat \n cadrul
MAI.
|n ultimele 24 de ore 201 persoane
au fost transportate la spitale [i centre
sociale din cauza z`pezii. Num`rul total
al deceselor cauzate de hipotermie a urcat
ieri la 68 dup` ce au fost \nregistrate
trei decese, dou` \n Arge[ [i unu \n Teleorman.
|n Vrancea, unul dintre cele
mai afectate jude]e, echipele Inspecto-
Meteorologii au prelungit
avertizarea cod portocaliu
de ninsori abundente
pån` mar]i la ora 14.00 [i
au extins-o pentru
jum`tatea sudic` a ]`rii.
Astfel, de luni, ora 12.00
pån` mar]i, ora 2.00,
Codul portocaliu de
ninsori abundente va fi
valabil pentru toate
jude]ele din jum`tatea
sudic` a ]`rii [i pentru
Dobrogea.
30 de localit`]i
din jude]ul
Vrancea erau
asear` total
izolate. N`me]ii
afecteaz` astfel
mai mult de
10.000 de
persoane.
Autorit`]ile iau \n
considerare
instituirea st`rii de
alert` pentru cele
mai afectate
regiuni.
ratului pentru Situa]ii de Urgen]` au
luat leg`tura cu primarii localit`]ilor
izolate pentru a le transfera lucr`tori,
\ns` primarii au spus c` se descurc` cu
for]ele locale.
De cealalt` parte, Mihai Capr` a
declarat ieri c` oficialii de la MAI vor
analiza situa]ia din Vrancea [i c` este
posibil` instaurarea st`rii de alert`
dac` vor fi \ntrunite toate condi]iile
pentru impunerea unei astfel de
m`suri.
O astfel de decizie presupune ca autorit`]ile
publice locale cu competen]e
s` \[i declare neputin]a de a rezolva
problemele, ulterior urmånd a fi transferate
competen]ele la MAI, care prin
ISU preia conducerea opera]iunilor.
„Dac` sunt \ndeplinite condi]iile, instaur`m
starea de alert`“, a spus Capr`.
Dac` se va recurge la instaurarea
st`rii de urgen]`, circula]ia autovehiculelor
va fi limitat` sau interzis` pe unele
drumuri, va fi instituit controlul unor
persoane sau derularea de m`suri de
evacuare.
Marian Opri[an, [eful Consiliului
Jude]ean Vrancea, a solicitat ieri acordul
MAI pentru declararea st`rii de
alert` \n condi]iile \n care \n jude] mai
multe localit`]i sunt \n continuare izolate
de z`pad` [i a fost emis codul portocaliu
de ninsori abundente.
Meteorologii au prelungit avertizarea
cod portocaliu de ninsori abundente
pån` mar]i la ora 14.00 [i au extins-o
pentru jum`tatea sudic` a ]`rii, potrivit
inform`rii postate pe site-ul Administra]iei
Na]ionale de Meteorologie. Astfel,
de luni, ora 12.00 pån` mar]i, ora
2.00, Codul portocaliu de ninsori abundente
va fi valabil pentru toate jude]ele
din jum`tatea sudic` a ]`rii [i pentru
Dobrogea.
Vor fi afectate municipiul Bucure[ti
[i jude]ele Cara[-Severin, Mehedin]i,
Gorj, Dolj, Vålcea, Arge[, Olt, Teleorman,
Giurgiu, Dåmbovi]a, Ilfov, Praho-
FOTOGRAFII: Mediafax
va, Vrancea, Buz`u, Ialomi]a, C`l`ra[i,
Gala]i, Br`ila, Constan]a, Tulcea. Aici
va ninge abundent, iar våntul va sufla
cu rafale de pån` la 55 de kilometri pe
or`, stratul nou de z`pad` dep`[ind
30 - 50 de centimetri.
|n acest context ministrul Gabriel
Berca le-a atras aten]ia prefec]ilor,
pre[edin]ilor de consilii jude]ene [i primarilor
s` fie implica]i 24 de ore din 24 [i
s` raporteze num`rul oamenilor izola]i.
„Nu discut`m despre apocalips`, ci
intr`m \ntr-o perioad` de cod portocaliu“,
a spus Berca \n videoconferin]a cu
prefec]ii din Bucure[ti [i din cele 31 de
jude]e care vor fi afectate de ninsorile
abundente din zilele urm`toare.
Ministrul a avertizat c` toate problemele
trebuie discutate \n comitetele
executive de urgen]`, inclusiv cele legate
de cheltuirea banilor, pentru a evita
surprizele pe acest sector.
gabriel.razi@zf.ro
geanina.sandu@mediafax.ro
PUBLICITATE

Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2 tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro
www.zf.ro/eveniment
Cuvintele-cheie din primele discursuri ale noilor mini[tri:
fonduri europene, transparen]`, debirocratizare
Vineri, \n prima zi de la \nvestitur`,
premierul Mihai R`zvan Ungureanu
a participat la predarea de [tafet` \n
nou` ministere, iar o zi mai tårziu
s-a dus \n vizit` de lucru \n cele mai
afectate jude]e din cauza ninsorii -
Vrancea [i Buz`u,. |ntre timp, a
schimbat programul de lucru al
bugetarilor (de la ora 8 la 16) \n
fiecare institu]ie public`, a mutat
[edin]a de guvern mar]ea (fa]` de
ziua de miercuri), a cerut demararea
unei campanii de informare \n
råndul popula]iei privind codurile de
alert` meteo [i a fost criticat pentru
c` i-a „mustrat“ pe romånii care nu
ajut` la desz`pezire. |n paralel, cei
nou` mini[tri [i-au trasat principalele
priorit`]i \n mandat: absorb]ia
fondurilor europene, simplificarea
legisla]iei, transparen]a \n activitate
[i continuarea reformelor \ncepute
de fo[tii mini[tri. Vor reu[i demnitarii
cabinetului Ungureanu s` duc` la
bun sfår[it m`car unul dintre
obiectivele propuse?
C~T~LIN BABA,
ministrul educa]iei:
„Obiectivele mele principale sunt asigurarea stabilit`]ii,
predictabilit`]ii [i dialogului \n parametrii Legii educa]iei,
lege care din p`cate a fost mai bine apreciat` \n
str`in`tate decåt \n ]ar` (...). Legea educa]iei a fost
asumat` de dou` ori de guvernul Boc. Voi lupta \n echip`
pentru a merge \nainte, nu vor fi pa[i \napoi.“
Adaptarea programei de \nv`]`månt la cerin]ele pie]ei
muncii, remunerarea profesorilor \n func]ie de
performan]`, continuarea luptei cu frauda prin examene
na]ionale desf`[urate \n mod corect (dup` ce mai bine de
100.000 de absovlen]i de liceu nu au reu[it s` promoveze
examenul de bacalaureat anul trecut) [i stimularea muncii
\n echip` \n [coli sunt principalele preocup`ri pe care ar
trebui s` le aib` noul ministru.
puncte de vedere
Misiunea lui Nazare: s` treac` mun]ii cu o
autostrad`, un obiectiv ratat de Berceanu [i Boagiu
ANDREEA NEFERU
AUTOSTRADA Sibiu - Pite[ti, cel mai dificil
[i mai scump tronson al Coridorului IV paneuropean,
va fi [i una dintre cele mai grele misiuni
ale noului ministru al transporturilor Alexandru
Nazare.
La numai 31 de ani, noul [ef al transporturilor
va trebui s` realizeze ceea ce niciunul dintre
predecesorii s`i, nici Radu Berceanu, nici
Anca Boagiu, nu a reu[it, [i anume s` treac`
mun]ii cu o autostrad`.
Dac` ini]ial Transporturile se gåndeau la
un parteneriat public-privat pentru Sibiu - Pite[ti,
mai nou ministerul a hot`råt s` construiasc`
autostrada din fonduri europene.
„Am luat decizia ca Sibiu - Pite[ti s` fie finan]at
prin POS-T 2014-2020 [i cu aceasta s`
\ncheiem Coridorul IV paneuropean“, a declarat
Anca Boagiu, fostul ministru al transporturilor,
la conferin]a de bilan] de la finalul s`pt`månii
trecute, \nainte de a-i preda [tafeta lui Alexandru
Nazare. Astfel, Boagiu i-a l`sat lui Nazare
„mo[tenire“ construirea uneia dintre cele
mai importante [i utile autostr`zi din Romånia,
tronsonul care dubleaz` Valea Oltului.
Autostrada Sibiu - Pite[ti, cu o lungime de
116,6 kilometri [i o valoare estimat` la circa 3,2
miliarde de euro, reprezint` o alternativ` de
traversare a mun]ilor la autostrada Comarnic -
BOGDAN DR~GOI,
ministrul finan]elor:
„Prioritatea num`rul 1 este asigurarea unei cre[teri economice
durabile. Reformele au creat premisele unei cre[teri economice
durabile. Premisele, dar trebuie s` avem \n vedere [i contextul
interna]ional, criza financiar` mondial` [i din Europa. |n acest
context, continuarea acordului cu FMI, CE [i Banca Mondial` [i
a reformelor deja \ncepute \n primul acord reprezint` o ancor`
esen]ial` pentru credibilitatea extern`.“
O provocare major` a Finan]elor \n acest an este s` capaciteze
ANAF \n direc]ia aplic`rii legisla]iei privind verificarea [i
taxarea corespunz`toare a averilor mari ale unor contribuabili
persoane fizice, acesta fiind un subiect constant \n discu]iile cu
FMI, \ns` pån` acum nu au ap`rut progrese notabile.
Republicarea Codului fiscal, preg`tirea unor m`suri de rezerv`
\n cazul \n care Romånia nu \ndepline[te obiectivele de
atragere a fondurilor europene, cåt [i conducerea negocierilor
cu FMI [i Comisia European` pe marginea acordului stand-by
aflat \n derulare sunt alte proprit`]i ale lui Dr`goi.
CRISTIAN PETRESCU,
ministrul dezvolt`rii [i turismului:
„Transparen]a [i procedurile bine definite vor fi principala
noastr` ]int`. Sunt foarte multe proiecte \n turism care pot
face ca num`rul de turi[ti s` creasc`. Avem o ]ar` frumoas`
care trebuie cunoscut` atåt de turi[tii str`ini, cåt [i de cei
romåni, s` se simt` måndri de Romånia [i s` se bucure c`
locuiesc \n Romånia.“
Promovarea eficient` a Romåniei \n str`in`tate pentru
atragerea de turi[ti ce pot contribui la cre[terea veniturilor
\n sectorul turistic, reabilitarea a 10.000 km de drumuri
jude]ene [i dezvoltarea celor 100.000 de locuin]e sociale
pentru tineri, dar [i modernizarea sta]iunilor balneare [i a
celor de la mare prin investi]ii semnificative ar trebui s` fi
fost primele preocup`ri de pe agenda noului ministru.
Bra[ov - F`g`ra[. Discu]iile privind construirea
acestui tronson au fost reluate la \nceputul
anului 2010, cånd ministru al transporturilor
era Radu Berceanu, acestea continuånd [i \n
mandatul Anc`i Boagiu, care a spus \n repetate
rånduri c` autostrada Sibiu - Pite[ti ar urma
s` fie construit` \n parteneriat public-privat.
|n c`utare de investitori interesa]i s` finan]eze
construirea acestui tronson, Anca
Boagiu a mers inclusiv \n China \n vara anului
trecut, \ns` nu s-a \ntors cu niciun rezultat.
GABRIEL BERCA,
ministrul administra]iei [i internelor:
Cea mai important` misiune a lui Berca este aceea de a organiza
alegerile \ntr-un mod corect, avånd \n vedere c` 2012 este an
electoral. |ns` pe termen scurt, preocuparea sa va fi aceea de a
solu]iona rapid problemele cauzate de ninsoare, astfel \ncåt s` se
poat` ajuta persoanele aflate \n dificultate. Ieri, la prima sa conferin]`
cu subprefec]ii, Berca le-a atras aten]ia acestora s` se implice mai
mult \n aceast` activitate [i s` fie responsabili de raport`rile cu privire
la num`rul oamenilor izola]i, care trebuie s` fie „liter` de lege“ [i, de
asemenea, s` foloseac` mijloacele de comunicare \n mas` pentru a
comunica cu oamenii.
{ERBAN R~ZVAN MUSTEA,
ministrul comunica]iilor:
Autostrada Sibiu - Pite[ti ar urma s` fie gata
pån` \n 2016, a mai anun]at fostul ministru
al transporturilor Anca Boagiu. Tronsonul ar
urma s` treac` pe lång` Curtea de Arge[, ajungånd
pe Valea Oltului \n dreptul localit`]ii Racovi]a,
mai sus de C`lim`ne[ti, dup` care ar urma
s` dubleze DN 7, pån` \n apropiere de Sibiu,
potrivit unui studiu de fezabilitate realizat
\n urm` cu cå]iva ani.
andreea.neferu@zf.ro
Continuare pe www.zf.ro
„Trebuie s` d`m fiec`rui
angajat al acestui minister
\ncredere, stabilitate [i
atunci cånd condi]iile
economice o vor permite,
s` reu[im s` le d`m [i acele
elemente financiare care
dau aceast` stabilitate
tuturor celor care lucreaz`
\n MAI (...) Pentru mine este
cel mai important minister
din Guvernul Romåniei.
Sunt oameni \n strad` care
o duc greu. Sunt angaja]i ai
MAI care sunt \n n`me]i [i
care se implic` [i care au
demonstrat \n aceste zile c`
sunt capabili s` fie aproape
de oameni.“
„Vreau s` duc \n casa fiec`rui romån internetul de band`
larg`, prin derularea proiectului RO-NET de peste 80 mil.
euro, cu fonduri europene, care prevede acoperirea celor
3.650 de zone a[a-zise albe pån` la finele anului 2015. Vom
continua s` dezvolt`m portalul de plat` online a taxelor [i
impozitelor, ghiseul.ro, precum [i privatizarea Po[tei Romåne
prin majorare de capital social pån` \n iunie 2012.“
Restructurarea Po[tei [i a Radiocom ar trebui s` fie cele mai
importante m`suri pe care s` le ia noul ministru. Alte priorit`]i
sunt finalizarea negocierilor cu grupul OTE [i grupul Deutsche
Telekom \n ceea ce prive[te fuziunea Romtelecom cu
Cosmote, dar [i finalizarea strategiei statului pentru
megalicita]ia pentru vånzarea de licen]e de telefonie mobil`
pentru urm`torii 10 sau 15 ani (\n care Orange, Vodafone,
Cosmote / Romtelecom [i RCS&RDS au interese divergente [i
fiecare face presiuni s` ob]in` condi]ii care s` \i fie favorabile).
CLAUDIA BOGHICEVICI,
ministrul muncii:
„Priorit`]ile mele la conducerea Ministerului
Muncii sunt implementarea reformei \n asisten]`
social` [i finalizarea pachetului de legi
subsecvente, cre[terea absorb]iei fondurilor
europene la 9,2 %, dar [i eliminarea restric]iilor
de pe pia]a muncii \n statele membre ale UE.“
Noul ministru al muncii va trebui s` verifice \n
continuare dac` cei peste opt milioane de
asista]i social primesc ajutoare de la stat \n mod
legal, dar [i despre implementarea unui program
na]ional de creare de noi locuri de munc`. O alt`
misiune a sa este centralizarea bazelor de date
din minister (dar [i cu a altor ministere), f`r` de
care Romånia nu poate avea o statistic` exact`
a num`rului de salaria]i, de asista]i social, de
[omeri, de contribuabili sau de asigura]i.
LUCIAN NICOLAE BODE,
ministrul economiei:
„Voi acorda o mare importan]` mediului de afaceri. |mpreun`
cu MAE vreau s` derulez un plan de expunere conjugat` a
investi]iilor romåne[ti. Voi acorda o mare aten]ie transparen]ei
[i comunic`rii, precum [i privatiz`rii unor companii de stat [i
numirii de manageri profesioni[ti la companiile de stat.“
Atragerea de investi]ii, BVB [i restructurarea trebuie s` fie
priorit`]ile noului ministru al economiei, avånd \n vedere c`
Romånia are nevoie de 40 mld. euro pentru a-[i moderniza
infrastructura energetic`. Banii pentru proiectele din energie
pot veni [i din list`rile pe Burs` (cele mai a[teptate fiind
Romgaz, Hidroelectrica [i Nuclearelectrica). |n proiectul
„CEO la stat“ ministerul nu a reu[it s` aleag` headhunterul
de[i primul manager trebuia instalat la conducerea unei
companii de stat \n aceast` lun`.
STELIAN FUIA,
ministrul agriculturii:
„Debirocratizarea, accelerarea procesului de atragere a
fondurilor UE [i reducerea suprafe]elor de teren nelucrat
din Romånia sunt printre principalele obiective la
conducerea Ministerului Agriculturii. Nu se poate vorbi de
dezvoltare rural` \n lipsa unei economii rurale, iar unul
dintre obiective este accelerarea absorb]iei fondurilor
europene. Ministerul Agriculturii poate accesa \n acest an
\ntre 2,4 miliarde euro [i 2,6 miliarde euro.“
Fuia [i-a preluat mandatul \ntr-un moment dificil pentru
produc`torii agricoli, primele estim`ri de produc]ie pentru
acest an anun]åndu-se a fi \n sc`dere cu 15%-20%, declinul
fiind produs de seceta din aceast` toamn` [i din primele
s`pt`måni ale anului. |n bani pierderile de produc]ie sunt
evaluate deja la cåteva sute de milioane de euro. De
asemenea, Fuia va trebui s` g`seasc` un investitor dispus s`
devin` partener cu statul romån pentru construc]ia canalului
Siret-B`r`gan, un proiect evaluat la o valoare de 3,5 mld.
euro.
ALEXANDRU NAZARE,
ministrul transporturilor:
Ce spune prima zi a noului premier Mihai R`zvan Ungureanu despre ce va fi
DE SORIN PÅSLARU - REDACTORUL-{EF AL ZF
|
n loc s` cear` o analiz` despre cine este responsabil [i
ce trebuie f`cut pentru a nu se mai repeta situa]ia cu
trenul care a stat blocat \n n`me]i dou` zile, noul premier
Mihai R`zvan Ungureanu se \ndreapt` spre oameni
spunånd c` nu pun måna s` desz`pezeasc` sau nu
cunosc codurile meteo [i se aventureaz` la drum.
Posibil s` fie necesar ca oamenii s` fie mai implica]i
[i mai informa]i. Dar pe undeva r`zbate un stil care vine
de demult, \n care li se cere socoteal` tot contribuabililor
[i nu celor pl`ti]i s` [tie pe unde s` mearg` trenurile sau
s` intervin` \n caz de calamitate.
Apoi, cuvintele de laud` excesiv` c`tre unii dintre
noii mini[tri nu au c`zut prea bine. De cånd se m`soar`
de exemplu performan]a \n faptul c` ai reu[it s` te
TRASEU DIFICIL.
{oseaua de pe
Valea Oltului a fost
deseori blocat` de
alunec`ri de teren.
\mprumu]i? E bine c` ai ie[it pe pia]a american`, c` ai
lungit scaden]a \mprumuturilor, dar miza eficientiz`rii
Ministerului de Finan]e, care nu strånge decåt 60% la
TVA din cåt ar trebui, unde taxele se pl`tesc cu cozi de
sute de persoane [i \]i trebuie zeci de drumuri pentru
avizul unei case de marcat fiscale, este mult mai mare
decåt emisiunile de bonduri cu dobånd` de 7%.
Sunt \ns` de semnalat din primele ore de activitate
ale noului guvern decizia de a avea acela[i program orar
pentru orice institu]ie public` din Romånia pe care a cerut-o
noul premier [i cererea c`tre oficialii Ministerului
de Interne de a unifica echipele de interven]ie \n caz de
urgen]`.
Nu este clar dac` se poate \ntrez`ri aici o nou` filozofie
de guvernare, [i anume re-centralizarea administrativ`
sau sunt doar \ntåmpl`ri. Dac` ar fi a[a, dac`
noul premier ar avea \n minte cum s` eficientizeze acti-
vitatea administrativ` prin re-centralizare, atunci Romånia
ar putea avea de cå[tigat.
Pentru c` dup` 10-15 ani de cånd a acceptat s`
sparg` institu]iile - \n energie, \n transporturi, \n s`n`tate
– exist` multe semne care arat` e[ecul acestei direc]ii.
Chiar dac` pare tabu, subiectul trebuie pus pe mas`.
Cånd companiile private \[i pun la un loc resursele
ope rative sau de mentenan]` pentru a avea un rezultat
mai bun [i mai profitabil, Guvernul Romåniei [i le-a dispersat.
Cånd diviziile din companii comunic` non-stop pentru
ca la centru s` fie luate cele mai bune decizii, numai
administra]ia romåneasc` a acceptat s` fie descentrat`
astfel \ncåt \n situa]iile critice r`spunderea nu [i-o mai
poate asuma nimeni.
Cel mai bun exemplu – trenul care a r`mas \nz`pezit
dou` zile pe linia F`urei – Buz`u. Cine a luat decizia de
FOTO: Mediafax
a pleca din gar`? Reprezentan]ii CFR Infrastructur`
spun c` CFR C`l`tori, ceilal]i afirm` c` nu au fost
anun]a]i de starea c`ii ferate. Cine r`spunde? Nu se [tie,
pentru c` fiecare din directorii de la Gala]i ai celor dou`
companii raporteaz` la al]i directori \n Bucure[ti. C`tre
cine s` te \ndrep]i? CFR C`l`tori, CFR Marf` [i CFR
Infrastructur` au directori, contabilitate [i servicii juridice
diferite. {i opera]ional, [i financiar, rezultatele se v`d.
Similar, \n energie. Contractele de furnizare de energie
la pre]uri prea reduse semnate de Hidroelectrica
pentru care chiar FMI cere acum anularea au putut s`
apar` numai pentru c` a fost creat` aceast` companie,
separat` de activit`]ile de produc]ie de energie pe baz`
de c`rbuni sau nuclear`. Nici \n Italia, nici \n Fran]a, nici
\n Germania, Polonia, Ungaria sau Cehia nu exist` companii
separate de produc]ie de electricitate \n func]ie de
materia prim`.
„Sunt dou` axe prioritare care m` intereseaz`, [i anume
accelerarea absorb]iei fondurilor europene, [i aici avem o
]int` ambi]ioas` de 1,2 miliarde euro, [i revitalizarea [i
restructurarea companiilor de stat din subordine.“
|ntr-adev`r, prioritatea zero a lui Nazare ar trebui s` fie
accelerarea absorb]iei de fonduri europene, precum [i
demararea licita]iilor de realizare \n parteneriat publicprivat
a unor obiective precum autostrada Comarnic-
Bra[ov sau magistrala de metrou 7 Bragadiru-Voluntari.
Rolul s`u ar trebui s` fie [i acela de a urm`ri atent
construc]iile [i reabilit`rile de autostr`zi, drumuri
na]ionale, c`i ferate astfel \ncåt acestea s` se finalizeze \n
termenul promis.
|n s`n`tate, spitalele sunt coordonate din trei direc]ii
\n prezent: Ministerul S`n`t`]ii face politica sanitar`, Casa
de S`n`tate pl`te[te serviciile medicale, prim`riile se
ocup` de zugr`vit. C`tre cine raporteaz` directorul? |n
eter. Rezultatele de eficien]` se v`d, iar \n opera]ional,
cazul de la Giule[ti din 2010, dup` care niciuna dintre institu]ii
nu s-a v`zut obligat` s` cear` un raport cu m`surile
care se impun, a fost ilustrativ pentru ce monstruozit`]i
apar cånd responsabilitatea este difuz`.
De fapt, acesta este visul func]ionarului – s` se acopere
de hårtii [i s` nu aib` c`tre cine raporta direct.
C`tre o comisie, eventual c`tre Parlament.
Num`ra]i cåte institu]ii de acest fel avem \n prezent
\n Romånia [i ve]i ob]ine m`sura eficien]ei administrative.
3
sorin.pislaru@zf.ro
PUBLICITATE

4
Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Valoare
(lei)
DEDJIA_RON mar.12 12.767 -0,58 7.307
DEDJIA_RON iun.12 12.699 -0,7 191
DEFPR mar.12 0,53 -0,93 45
DEFPR iun.12 0,5411 -1,62 15
DEOIL_LSC mar.12 98,71 -1,25 39
DESIF3 mar.12 0,67 -1,51 16
DESIF4 mar.12 0,767 -0,94 10
Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Valoare
(lei)
DESIF5 mar.12 1,365 -1,09 667
DESIF5 iun.12 1,4002 -0,84 84
DESIF5 sep.12 1,4201 -1,72 21
DESNP mar.12 0,3699 -1,36 7
DESNP iun.12 0,382 -1,06 3
EUR/RON dec.12 4,4 -0,23 3
EUR/USD_RON mar.12 1,3176 -0,83 2.009
EUR/USD_RON iun.12 1,318 -1,09 178
Fonduri mutuale 10 februarie 2012
Fond Administrator Valoare la zi Varia]ie Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net
(lei) ultima s`pt`mån` ultima lun` anul curent anul trecut de investitori (mil. lei)
Fonduri monetare
Raiffeisen Ron Flexi Raiffeisen Asset Management 104,317 0,13% 0,51% 0,67% n.a. 728 187,97
BCR Monetar Erste Asset Management 15,2461 0,08% 0,59% 0,79% 7,02% 61772 1515,09
Raiffeisen Ron Plus Raiffeisen Asset Management 140,9344 0,16% 0,56% 0,77% 7,31% 31423 1502,57
OTP ComodisRO OTP Asset Management 14,068 0,13% 0,53% 0,74% 6,47% 2414 134,32
Simfonia 1 BRD Asset Management 32,26 0,09% 0,47% 0,66% 6,37% 14207 377,66
iFond Monetar Intercapital Investment Management 5,4776 0,10% 0,01% 0,53% 4,63% 26 1,37
Certinvest Monetar Certinvest 72,96 0,11% 0,47% 0,63% 7,41% 625 9,18
Fortuna Gold Target Asset Management 18,98 0,05% 0,32% 0,42% 4,42% 1666 0,6
Fonduri de obliga]iuni [i instrumente cu venit fix
ING INTERNATIONAL ROMANIAN BOND ING A.M. BV The Netherlands-Sucursala Buc. 1363,56 0,22% n.a. n.a. n.a. 51 836,29
BCR Obligatiuni Erste Asset Management 15,429 0,09% 0,63% 0,80% 7,77% 37888 1261,12
BRD Obligatiuni (Concerto) BRD Asset Management 134,63 0,11% 0,49% 0,67% 5,92% 446 16,21
BT Obligatiuni BT Asset Management 14,22 0,14% 0,57% 0,71% 7,13% 5094 196,22
Stabilo Pioneer Asset Management 10,2836 0,15% 0,47% 0,61% 5,24% 1259 21,55
OTP Obligatiuni OTP Asset Management 11,55 0,17% 0,52% 0,79% 14,14% 436 16,44
Certinvest Obligatiuni Certinvest 23,27 0,13% 0,52% 0,74% 7,49% 378 18,71
Vanguard Protector
Fonduri diversificate
Vanguard Asset Manag. 30,5564 n.a. n.a. -0,12% 3,43% 536 1,47
Certinvest Short Fund Certinvest 68,93 -1,63% -5,67% -9,05% n.a. 7 0,09
Certinvest Next Generation Certinvest 100,36 0,57% 1,75% 1,70% n.a. 8 0,12
Certinvest Prudent Certinvest 9,92 1,43% 6,32% 6,32% -5,85% 8258 4,31
Certinvest Dinamic Certinvest 4,4024 2,63% 12,49% 12,76% -10,85% 1417 8,79
Fortuna Classic Target Asset Management 6,53 2,19% 6,70% 6,87% -5,71% 22781 6,76
Carpatica Global Carpatica Asset Management 13,8742 0,24% 2,40% 2,93% 4,53% 374 31,53
Carpatica Stock Carpatica Asset Management 14,2577 2,29% 11,76% 11,81% -10,49% 320 12,92
Zepter Actiuni Zepter 9,4623 2,22% 12,26% 12,00% -13,88% 20 8,67
Zepter Mixt Zepter 10,2227 1,59% 8,14% 7,83% -5,55% 20 5,6
Zepter Obligatiuni Zepter 10,7382 1,10% 5,40% 5,49% -3,60% 18 3,91
Diverso Europa Regional BRD Asset Management 125,27 1,19% 7,36% 7,78% -3,10% 240 23,4
Raiffeisen Benefit Raiffeisen Asset Management 120,3723 1,93% 8,16% 9,15% -4,46% 385 20,9
Star Focus Star Asset Management 5,0974 1,07% 4,60% 4,66% -0,69% 66 3,73
Napoca Globinvest 0,3575 2,14% 10,68% 11,16% -5,30% 1236 9,37
Omnitrust SIRA 2,5149 -1,32% -4,27% -5,49% -11,83% 417 1,67
Star Next Star Asset Management 4,149 1,75% 7,47% 7,97% -0,05% 99 4,68
KD Optimus KD Investments 9,5168 1,92% 8,98% 8,92% -11,95% 16 0,83
Transilvania Globinvest 32,2532 1,90% 9,69% 10,22% -1,28% 722 20,07
BCR Dinamic Erste Asset Management 21,8274 2,12% 9,45% 10,08% -2,10% 2316 29,43
BT Clasic BT Asset Management 16,16 0,87% 4,19% 4,19% 1,91% 522 32,56
Oportunitati Nationale Vanguard Asset Manag. 26,1912 0,15% -0,07% n.a. n.a. 478 0,87
Integro
Fonduri de ac]iuni
Pioneer Asset Management 3,673 1,49% 8,34% 8,29% -6,04% 11249 15,44
ING INTERNATIONAL ROMANIAN EQUITY ING A. M. BV The Netherlands-Sucursala Buc. 730,7 2,18% n.a. n.a. n.a. 59 326,63
BT Maxim BT Asset Management 6,65 2,31% 18,33% 17,28% -22,75% 1913 47,99
KD Maximus KD Investments 13,3469 2,33% 14,77% 18,05% -20,59% 767 33,72
BT Index Romania ROTX BT Asset Management 6,67 3,41% 21,72% 19,32% -23,32% 401 12,32
Raiffeisen Prosper Raiffeisen Asset Management 89,0244 2,92% 14,54% 18,02% -21,98% 931 26,77
Raiffeisen Romania Actiuni Raiffeisen Asset Management 31,6404 4,02% 17,94% 18,90% -17,08% 429 14,93
Certinvest BET-FI Index Certinvest 117,31 5,05% 26,89% 26,79% -8,53% 16 1,29
Certinvest XT Index Certinvest 87,58 3,89% 18,61% 19,19% -13,27% 18 0,91
Certinvest BET Index Certinvest 98,31 3,22% 15,81% 16,65% -17,74% 6 0,58
BRD Index Europa Regional BRD Asset Management 101,504 2,15% 15,42% 15,79% -15,57% 8 2,38
Actiuni Europa Regional BRD Asset Management 118,04 1,85% 14,46% 14,76% -14,48% 115 14,29
Omninvest SIRA 3,7899 1,20% 7,45% 5,37% -26,59% 3963 1,66
Active Dinamic Swiss Capital Asset Management 9,0852 0,59% 15,72% 15,96% -31,95% 2000 9,83
BCR Expert Erste Asset Management 65,0335 3,49% 16,24% 16,88% -8,62% 1059 12,47
OTP AvantisRO OTP Asset Management 6,59 2,97% 17,26% 17,26% -14,33% 237 9,16
iFond Actiuni Intercapital Investment Management 3,6123 3,43% 1,40% 16,98% -22,15% 10 0,42
BT Index Austria ATX
Alte fonduri
BT Asset Management 8,44 4,20% 18,04% 15,93% -30,47% 83 1,99
Raiffeisen Confort Seria 2 Raiffeisen Asset Management 104,5288 0,79% 2,98% 3,32% -3,74% 445 27,05
Raiffeisen Confort Raiffeisen Asset Management 132,2694 2,06% 8,01% 8,75% -0,17% 570 19,95
BCR Europa Avansat Erste Asset Management 115771696 1015804,01% 1067631,10% 1073410,17% -2,61% 8 9,67
BRD Euro Fond BRD Asset Management 110,2926 0,08% 0,37% 0,50% 4,65% 1391 47,58
Raiffeisen Euro Plus Raiffeisen Asset Management 109,5458 0,09% 0,33% 0,46% 3,98% 9166 226,29
OTP Euro Bond OTP Asset Management 10,5601 0,08% 0,39% 0,52% 4,53% 684 8,88
Raiffeisen Dolar Plus Raiffeisen Asset Management 1040,9782 0,06% 0,25% 0,33% 3,08% 666 32
Not`: Datele din aceast` sec]iune sunt furnizate de societ`]ile de administrare a investi]iilor (SAI) care administreaz` fondurile mutuale. Ziarul Financiar depune toate eforturile pentru a verifica acurate]ea datelor [i corectarea
eventualelor erori. Ziarul Financiar nu va putea fi tras la r`spundere pentru eventuale erori sau omisiuni care ar putea ap`rea \n datele publicate \n aceast` sec]iune. Deciziile de investi]ii \n fondurile mutuale trebuie s` se bazeze
pe informa]iile primare furnizate direct de societ`]ile de administrare.
SURSA: www.zf.ro/fonduri-mutuale/
Burse - Fonduri Mutuale
Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Valoare
(lei)
GBP/USD_RON mar.12 1,5734 -0,54 84
Nivelul mediu al ratelor dobån zilor
pe pia]a interbancar` 10 februarie 2012 la ora 11.00
Termene BUBID BUBOR
O/N 2,25 2,75
T/N 2,34 2,84
1W 2,64 3,14
1M 4,08 4,58
3M 4,51 5,01
6M 5 5,75
9M 5,08 5,83
12M 5,16 5,91
Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la
9 februarie: 4.830,7 mil. RON
BUBID - rata dobånzii la depozitele atrase;
BUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate
SURSA: BNR
n Cota]iile dolarului
Yenul japonez 77,74
Lira sterlin` 1,5833
Francul elve]ian 0,9123
Coroana danez` 5,6054
Coroana norvegian` 5,7568
Coroana suedez` 6,6486
Dolarul australian 1,069
Dolarul canadian 0,9987
n Cota]iile euro
Dolarul american 1,3259
Lira sterlin` 0,8374
Yenul japonez 103,07
Francul elvetian 1,2096
Dolarul australian 1,2403
Coroana danez` 7,432
Coroana norvegian` 7,6326
Coroana suedez` 8,8151
Dolarul canadian 1,3241
ADRIAN COJOCAR
{TEFAN BUC~TARU, specialistul
\n restructur`ri adus \n prim`vara
anului trecut la [efia Teraplast Bistri]a
(TRP) pentru a o readuce pe profit,
spune c` exist` premise ca acest lucru
s` se \ntåmpl` \nc` din acest an, pe
fondul unui reviriment moderat al
pie]ei de construc]ii care este a[teptat
s` aib` loc \n 2012.
Titlurile Teraplast Bistri]a au
crescut agresiv \n acest debut de an [i
au adus cel mai ridicat randament, de
70%, fa]` de un avans de 13,7% la
nivelul indicelui general al bursei, BET-
C \n aceea[i perioad`.
Teraplast a finalizat anul 2011 cu
pierderi de aproape 9,5 mil. lei (2,2 mil.
euro), dup` ce \n anul anterior
\nregistrase un cå[tig net de 6,5 mil. lei
(1,5 mil. euro).
Pierderile Teraplast s-au redus cu
25% \n ultimele trei luni ale anului
ADRIAN COJOCAR
ANALI{TII firmei de intermediere
Broker Cluj consider` c` statul ar
trebui s` vånd` pachetul de 15% din
ac]iunile Transelectrica Bucure[ti
(TEL) \n oferta derulat` pe burs` la un
pre] mai mic de 16,5 lei/titlu pentru ca
aceasta s` fie interesant` pentru
investitori.
Pre]ul v`zut de anali[tii firmei de
brokeraj este cu 10% mai coboråt decåt
ultima cota]ie din pia]` a acestor titluri,
de 18,3 lei/unitate. Broker are o ]int` de
pre] de 19,3 lei pentru ac]iunile
Transelectrica [i recomandare de
„men]inere“.
De la \nceputul anului cota]ia
titlurilor Transelectrica s-a apreciat cu
5,2%, reprezentånd una dintre cele mai
slabe evolu]ii de pe burs`.
Deocamdat` nu a fost anun]at` o
dat` oficial` cu privire la \nceperea
ofertei Transelectrica, \ns` cel mai
probabil aceasta urmeaz` s` aib` loc la
sfår[itul lunii.
Oferta va avea loc \nainte ca
ac]ionarii Transelectrica s` aprobe
dividendele, astfel c` ac]iunile våndute
\n ofert` vor oferi investitorilor
posibilitatea s` \ncaseze un dividend
trecut fa]` de aceea[i perioad` din
2010, la 2,5 mil. lei, [i pe fondul lichi -
d`rii unor active neutilizate cu scopul
echili br`rii pozi]iei financiare a com pa -
niei.
Vånz`rile Teraplast au coboråt cu
13,4% \n perioada octombrie – decem -
brie a anului trecut, iar la nivelul \ntre -
gului an afacerile s-au men]inut la un
nivel relativ constant, de 209 mil. lei
(49,3 mil. euro).
„|n 2012 ne a[tept`m la un
reviriment moderat al pie]ei
construc]iilor, \n special pe lucr`rile de
infrastructur` de mediu, \n condi]iile \n
care aceste proiecte beneficiaz` de
finan]are european`, iar gradul de
absorb]ie al fondurilor nerambursabile
a fost destul de sc`zut pån` acum. Mai
mult decåt atåt, 2012 fiind un an
electoral, estim`m c` se vor activa
anumite resurse publice pentru finan -
]area acestor investi]ii“, spune {tefan
Bu c`taru, care ocup` func]ia de direc -
Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
Brokerii spun c` tenta]ia de a marca cå[tigurile pe burs` este mare
MONICA JUG~NARU
Aprecierile importante ale
cota]iilor din primele
dou` luni ale anului \i fac
pe investitori s` se gån -
deasc` tot mai mult s`-[i
marcheze profiturile, spun brokerii de
pe pia]`.
S`pt`måna aceasta se anun]` una
foarte \nc`rcat`, aproape 70 de com -
panii urmånd s`-[i publice rezultatele
financiare.
„Nervozitatea sim]it` \n pie]ele
bursiere interna]ionale nu a r`mas f`r`
repercusiuni [i \n plan local, iar
investitorii \ncep s` ia din ce \n mai des
\n calcul varianta de a \ncepe s`
marcheze profiturile ob]inute pån` \n
prezent, pentru ca ulterior s` recumpere
titlurile la pre]uri mai sc`zute. Din
aceast` cauz` cred c` vedem aceast`
volatilitate a pre]urilor, deoarece
tenta]ia de a vinde de]inerile dup`
cre[terile din ultima perioad` devine tot
mai puternic`, iar investitorii vånd
agresiv la orice semnal negativ“, a
declarat Mihai Mure[ian, directorul de
tranzac]ionare al Intercapital Invest.
Bursa de Valori Bucure[ti (BVB) a
sc`zut vineri cu 0,8%, aliniindu-se astfel
la pierderile afi[ate de marile pie]e
europene, pe fondul temerilor privind
datoriile Greciei.
Pia]a Futures BMFMS 10 februarie 2012
PUBLICITATE
Ac]iunile de la BVB au deschis
vineri indecis, dup` ce joi au \nchis la
maximul din ultimele [ase luni.
Sc`derea burselor europene dup` ce
mini[trii finan]elor din zona euro au
impus noi con di]ii Greciei \nain te de a
aproba al doilea acord de ajutor extern
a pus \ns` presiune la vånzare [i pe pia]a
local`.
Mure[ian con sider` c` aceast`
situa]ie ar putea con tinua [i \n pe rioada
urm` toare, cel pu]in pån` \n mo mentul
\n care vom asista la o corec]ie pu te r -
nic`.
„Nu cred \ns` c` vor fi corec]ii de
du rat`, ci vor fi doar sc`deri tem -
porare, pån` \n perioada \n care vor
trece datele de \nregistrare pentru
\ncasarea dividendelor“, a mai spus
Mure[ian.
Indicele BET, al celor mai lichide
zece ac]iuni, a \nchis \n sc`dere cu 0,8%.
„Indicele BET-FI s-a corectat u[or
dup` ce a ajuns la un nivel de supracump`rare,
nemai\ntålnit din iunie 2007.
Trebuie s` fim aten]i la evolu]ia pietelor
regionale. O schimbare de trend pe
pie]ele interna]ionale ar putea genera
co rec]ii mai mari [i la BVB“, a spus Ale -
xandru Constan tinescu, trader la Swiss
Capital.
Lichiditatea de pe segmentul de
ac]iuni a fost de 48,17 milioane lei (11,06
milioane de euro), u[or mai sus fa]` de
Bond RON 10.02.2012 14,687419 15,4604441 0,21 1,10
Mixt 25 RON 10.02.2012 17,600737 18,527092 0,75 5,16
Mixt 50 RON 10.02.2012 10,922265 11,497121 1,22 8,94
Mixt 75 RON 10.02.2012 9,342967 9,834702 1,70 13,00
Equity RON 10.02.2012 8,214168 8,646493 2,14 17,03
Global Opportunities RON 10.02.2012 11,367752 11,966055 1,44 10,77
Global Real Estate RON 10.02.2012 11,282626 11,876448 -0,59 6,43
Enhanced Commodity RON 10.02.2012 10,164441 10,699412 1,57 5,40
Verde - USD USD 10.02.2012 16,125386 16,974091 -0,34 0,50
Albastru - USD USD 10.02.2012 17,864673 18,804919 0,60 3,20
Alb - USD USD 10.02.2012 15,593479 16,414188 1,34 5,34
Ro[u - USD USD 10.02.2012 11,444516 12,046859 2,24 8,07
www.ingasigurari.ro
Programele de investi]ii ING
Unit Linked \n lei [i valut`
pentru Planurile de pensii [i Planurile de investi]ii ING
Numele Programelor
de investi]ii ING
Unit Linked
Data Pre] de
evalu`rii vånzare
Pre] de
cump`rare
Evolu]ia pre]ului
de vånzare (%) fa]` de:
S`pt`måna
precedent`
31 dec.
2011
Programele de investi]ii \n BOND [i MIXT25 au fost lansate \n data de 1 Noiembrie 1998;
Programele de investi]ii MIXT 50, MIXT 75, EqUITy au fost lansate \n data de 20 mai 2008;
Programele de investi]ii Ro[u, Alb [i Albastru au fost lansate \n data de 1 Februarie 2000;
Programul de investi]ii Verde a fost lansat \n data de 1 Martie 2001; pentru toate aceste Programe
de investi]ii se calculeaz` cota]ii zilnice care sunt accesibile la adresa noastr` de Internet.
rulajul de joi, de 44,74 milioane de lei
(10,27 milioane de euro).
Ac]iunile FP au fost cele mai lichide
din pia]`, cu opera]iuni de 17,55
La \nchiderea [edin]ei de la
Bucure[ti bursele europene
se corectau cu pån` la 1,7%,
iar ac]iunile de pe Wall
Street au coboråt de
asemenea vineri cu circa
0,7% din cauza
incertitudinilor legate de
ultimatumul dat de zona
euro Greciei pentru noi
m`suri de austeritate, dar [i
a cre[terii peste a[tept`ri a
deficitului comercial al SUA.
milioane de lei, iar pre]ul a sc`zut cu
0,86%, la 0,519 lei.
Titlurile Fondului au f`cut obiectul
unei tranzac]ii deal, de 1,9 milioane lei,
PHX iun.12 4.586,00 -0,25 21
SIBGOLD feb.12 1.718,10 -0,72 4.705
SIBGOLD apr.12 1.718,50 -1,13 529
SIBGOLD_RON feb.12 1.719,00 -0,49 1.179
cele 3,65 milioane de titluri fiind cedate
la un pre] de 0,525 lei pe unitate, cu
0,29% peste nivelul de referin]`. Tot pe
pia]a Deal a fost transferat [i un pachet
de trei milioane de ac]iuni OMV
Petrom (SNP), pentru circa un milion
de lei.
|n topul celor mai tranzac]ionate
titluri, dup` FP, s-au clasat cele cinci
SIF-uri. SIF Oltenia (SIF5) a \nregistrat
opera]iuni de 6,32 milioane lei, urmat`
de SIF Muntenia [i SIF Transilvania, cu
rulaje apropiate, de circa 3,73 milioane
lei.
Titlurile Erste (EBS) au consemnat
o sc`dere de 7,06%, la 80,9 lei (18,6
euro) din cauza evolu]iei de pe bursa de
la Viena, pia]a principal` a acestor
ac]iuni. La finalul [edin]ei de la BVB, pe
pia]a de la Viena ac]iunile b`ncii afi[au
o corec]ie de 6,8%, la 18,4 euro.
Pe pia]a Rasdaq, juc`torii au
transfertat ac]iuni de 4,08 milioane lei
(937.000 euro), de 2,4 ori mai mult decåt
joi, cånd schimburile au \nsumat 1,7
milioane lei (400.000 euro).
Cele mai transferate au fost
ac]iunile firmei de construc]ii Comnord
Bucure[ti (COCS), cu un rulaj de 3,3
milioane lei. Transferurile au re pre -
zentat 19,6% din capitalul companiei,
iar pre]ul ac]iunilor se situa la 0,42 lei la
finalul zilei, cu 4,55% sub referin]`.
monica.juganaru@zf.ro
EVENIMENTE IMPORTANTE
S~PT~MÅNA TRECUT~
Citi]i \n fiecare zi de luni
SIF Moldova (SIF2) cere ac]ionarilor s`
participe cu 103,8 mil. lei (24 mil. euro)
la o majorare de capital prin aport de
numerar, prima opera]iune de acest
gen din istoria de 15 ani a SIF-urilor.
Transelectrica Bucure[ti (TEL) a publicat
s`pt`måna trecut` prospectul
preliminar privind oferta public` ce
urmeaz` s` fie derulat` de stat pe
burs` prin care vrea s` vånd` un
pachet de 15% din ac]iuni.
Ac]ionarii Hidroelectrica, cel mai
valoros produc`tor de energie din
portofoliul statului, au aprobat \n AGA
listarea la Bursa de Valori Bucure[ti
(BVB), potrivit unui anun] f`cut de
Fondul Proprietatea (FP), ac]ionar
minoritar al companiei.
Topul cre[terilor de pe Burs` din ultima s`pt`mån`
MJ Maillis Romånia (MJM) 50,48%
Mefin Sinaia (MEF) 13,42%
SIF Banat-Cri[ana (SIF1) 13,08%
Transilvania Construc]ii (COTR) 12,79%
Sinteza Oradea (STZ) 11,76%
EVENIMENTE DE URM~RIT
S~PT~MÅNA ACEASTA
Aproape 70 de companii urmeaz`
s`-[i publice s`pt`måna aceasta
rezultatele preliminare aferente
ultimelor trei luni din 2011. Printre
cele mai importante se num`r`: BRD
Soc. Gen.,Transgaz Media[,
Transelectrica Bucure[ti, Zentiva
Bucure[ti, Antibiotice Ia[i [i Biofarm
Bucure[ti.
Statul ar putea anun]a s`pt`måna
aceasta detaliile ofertei publice
secundare prin care inten]ioneaz` s`
vånd` un pachet de 15% din
ac]iunile Transelectrica Bucure[ti (TEL).
Evolu]ia situa]iei din Grecia, unde va
avea loc un vot important al
Parlamentului privind programul de
austeritate sus]inut de Guvern.
Electroputere Craiova (EPT) 9,20%
Retrasib Sibiu (RTRA) 8,18%
Remedia Deva (RMAH) 7,84%
SIF Muntenia (SIF4) 7,71%
Petrolexportimport (PEI) 5,44%
tor general al Teraplast de la sfår[itul
lunii aprilie a anului trecut.
|n acest an conducerea companiei
[i-a propus atåt s` eficientizeze activi -
tatea, cåt [i s` o dezvolte mai ales pe
seg mentele unde exist` poten]ial de
cre[tere.
„Am realizat [i vom realiza \n
continuare investi]ii pentru convertirea
unor sectoare de produc]ie \n sc`dere
c`tre altele care au \nregistrat cre[teri,
am externalizat [i probabil vom mai
externaliza unele linii de business
colaterale, \n vederea \mbun`t`]irii
fluxului de numerar [i accelerarea
reducerii de cheltuieli.
Ne-am concentrat de asemenea pe
valorificarea activelor (real estate)
eliberate \n urma finaliz`rii reloc`rii \n
Parcul Industrial Teraplast, \n vederea
sus]inerii par]iale a programului de
investi]ii. Am finalizat pån` \n prezent
contracte [i precontracte de vånzarecump`rare
de active imobiliare \n va -
consistent, al c`rui randament este
estimat de anali[tii grupului Erste la
peste 10%, unul dintre cele mai ridicate
din regiunea Europei Centrale [i de
Est. Pentru anul viitor anali[tii grupului
bancar estimeaz` c` ac]iunile Trans -
elec trica vor aduce un randament din
dividende similar, de peste 10%.
Transelectrica a raportat \n primele
nou` luni ale anului trecut un profit net
de 153,5 mil. lei,
com parativ cu un
cå[tig nesemni -
ficativ \n intervalul
similar din 2010, de
5,2 mil. lei.
Compania ur -
meaz` s`-[i publice
s`pt`måna aceasta
re zultatele finan -
ciare preliminare
aferente \ntregului
an 2011, respectiv
pe data de 15 februarie.
Potrivit Institutului Na]ional de
Statistic`, consumul de energie
electric` a urcat anul trecut cu
4%, iar exporturile de electricitate s-au
redus \n 2011 cu 19%.
Comisia Na]ional` a Valorilor
Mobiliare (CNVM) a aprobat \n urm`
Transfer special
Ac]iunile Banca Transilvania
1.3
lei/ac]iune
1.25
1.2
1.15
1.1
1.05
1
0.95
0.9
0.85
0.8
ultimul pre]:
1,04
lei/ac]iune
varia]ie:
-1,8%
3 ian. 2011
10 febr. 2012
este valoarea unui pachet de
ac]iuni Banca Transilvania
transferat vineri pe burs`.
An de r`scruce pentru Teraplast. Va reveni compania
pe profit dup` pierderile de 2,2 mil. euro din 2011?
FOTO: Andrei Spirache SURSA: BVB
loare total` de peste 2,3 milioane de
euro“, a precizat Buc`taru.
{eful Teraplast mai spune c`
ponderea exporturilor produc`torului
de profiluri [i ]evi se va majora anul
acesta, lucru care va avea de asemenea
un impact pozitiv asupra profitabilit`]ii
[i a fluxului de numerar.
„Dincolo de aspectul sezonier,
continuarea programelor de investi]ii
va conduce [i la crearea unor noi locuri
de munc`. Un element de noutate \n
ceea ce prive[te modalitatea de recom -
pensare a personalului \n anul 2012 este
introducerea unor modalit`]i concrete
de corelare a nivelului salarial cu
performan]a financiar` ob]inut` de
societate, \n special pentru func]iile de
conducere“, mai spune {tefan Bu -
c`taru.
Compania a restructurat anul
trecut [i o parte din datorii, care au fost
ree[alonate pe perioade mai lungi de
timp. Astfel, datoriile care trebuie
pl`tite \n mai pu]in de un an au coboråt
la finele anului 2011 cu 32,6 mil. lei, iar
cele cu scaden]` mai \ndep`rtat` de un
an s-au majorat cu 24 mil. lei, pe total
datoriile sc`zånd anul trecut cu 7,7%, la
circa 101,6 mil. lei \n ciuda pierderilor
importante raportate de companie.
Rezultatul negativ de anul trecut
s-a datorat printre altele cre[terii
cheltuielilor cu materiile prime, cu 5,3
mil. lei, cåt [i din cauza constituirii unor
provizioane aferente clien]ilor incer]i,
\n valoare de circa 8 mil. lei.
Conducerea Teraplast se a[teapt`
ca materiile prime s` pun` din nou pre -
siune asupra profitabilit`]ii com pa niei
\n 2012, estimånd c` pre]urile vor con -
tinua s` creasc` ca urmare a apre cierii
cota]iei la ]i]ei.
„Major`rile de pre] sunt deja
vizibile \nc` din ianuarie, iar \n
februarie trendul cresc`tor a fost chiar
mai evident“, mai spune directorul
general al companiei.
|n ceea ce prive[te distribu]ia [i
desfacerea, compania spune c` va
colabora mai stråns cu marile magazine
de bricolaj atåt de pe pia]a intern`, cåt
[i pe cea extern`.
La ultimul pre] de pe burs`, de 0,34
lei/unitate, Teraplast este evaluat` la
23,3 mililoane de euro.
adrian.cojocar@zf.ro
Ce pre] cred anali[tii Broker Cluj c` ar fi tentant
\n oferta Transelectrica Bucure[ti?
153,5
mil. lei
profitul net raportat de
Transelectrica Bucure[ti
\n primele nou` luni ale
anului trecut.
10 %
randamentul
dividendului brut
estimat de anali[tii
grupului Erste la
Transelectrica aferent
anilor 2011 [i 2012.
5,2 %
este cre[terea
consemnat` de titlurile
Transelectrica pe
parcursul acestui an.
Consumul de energie
electric` a urcat anul
trecut cu 4%, iar
exporturile de electricitate
s-au diminuat cu 19% \n
acela[i interval.
1 mil. lei
cu dou` s`pt`måni prospectul pre -
liminar pentru oferta public` prin care
statul \[i propune s` vånd` pe burs`
15% din ac]iunile Transelectrica.
Oferta este intermediat` de un
consor]iu condus de BCR din care fac
parte firmele de brokeraj Swiss Capital
[i Intercapital Invest.
|n prezent, compania este evaluat`
pe burs` la 308 mil. euro, iar pachetul
de 15% care va fi
scos la vånzare va -
loreaz` aproape 46,2
mil. euro.
Transportatorul
na]ional de elec -
tricitate are pentru
urm`torii ani un
buget foarte ambi -
]ios de investi]ii
prog nozånd pentru
perioada 2012 - 2014
in vesti]ii care tota -
lizeaz` aproape 2,5 mld. lei (circa 580
mil. euro). Volumul de investi]ii din
acest an se va ridica la 782 mil. lei (182
mil. euro), cifr` \n cre[tere cu 49% fa]`
de cheltuielile realizate \n anul pre -
cedent [i cu 67% peste nivelul de
investi]ii din bugetul rectificat al
companiei.

Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
www.zf.ro/burse-fonduri
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro
mutuale
Bursa de la Bucure[ti a avut o
evolu]ie nea[teptat de bun` de
la \nceputul anului, reu[ind s`
ating` \ntr-o lun` [i jum`tate
]intele de cre[tere prev`zute de
anali[ti pentru tot anul. Indicele
BET-XT, care urm`re[te cele mai
lichide 25 de ac]iuni de pe
burs`, a cå[tigat 21%, evolu]ia
fiind sus]inut` de ac]iunile
SIF-urilor, de Fondul
Proprietatea (FP) [i Petrom
(SNP). Cre[terile de pe burs` nu
ar fi fost posibile f`r` revenirea
pie]elor europene, care a
\nceput \n luna noiembrie, pe
fondul m`surilor f`r` precedent
luate de noul [ef al B`ncii
Centrale Europene (BCE) Mario
Draghi [i de liderii statelor din
zona euro. De la \nceputul lunii
noiembrie pån` \n prezent,
bursa german` a cå[tigat 15%.
La nivel local, cre[terile au fost
sus]inute [i amplificate de o
serie de factori specifici, cum ar
fi ridicarea pragului de de]inere
la SIF-uri, lupta pentru controlul
FP [i rezultatele record a[teptate
la Petrom. |n ultima s`pt`mån`,
\ns`, bursa a dat primele
semnale de \ncetinire. Pe plan
extern au reap`rut \ngrijor`rile
privind situa]ia Greciei, iar \n
acest context de incertitudine
tot mai mul]i investitori ar putea
\ncepe s`-[i marcheze
profiturile, ceea ce ar putea
determina corec]ii semnificative.
Andrei Chirileasa
22 %
FONDUL PROPRIETATEA (FP)
Ac]iunile FP au crescut puternic de la
\nceputul anului, dup` ce ac]ionarii au
aprobat ridicarea restric]iilor de vot \n AGA,
iar Ministerul Finan]elor [i-a epuizat
ac]iunile. A \nceput lupta pentru controlul
fondului, iar discountul de peste 50% [i
dividendele mari a[teptate fac ac]iunile FP
atractive pentru investitorii str`ini.
Vremea rece [i
pornirea centralei
Petrom vor sus]ine
profitul Transgaz
ADRIAN COJOCAR
ANALI{TII grupului Erste au majorat pre]ul ]int` aferent
titlurilor transportatorului de gaze naturale Transgaz Media[
(TGN) cu 20%, la 283 lei/ac]iune [i au men]inut reco man -
darea de „acumulare“ pentru aceste titluri. Pre]ul ]int` v`zut
de ace[tia este cu 16,2% mai ridicat decåt ultima cota]ie din
pia]` a ac]iunilor Transgaz, de 243,5 lei/unitate.
„Principalii factori de influen]` asupra rezultatelor com -
pa niei din acest an sunt vremea extrem de rece din lunile ia -
nua rie [i februarie [i pornirea de c`tre Petrom a centralei pe
gaze, programat` pentru a doua jum`tate a anului. Credem
c` rezultatele companiei la finele lui 2012 vor fi comparabile
cu cele de anul trecut chiar [i f`r` o majorare a tarifului \n lu -
na iunie. Ne a[tept`m la o cre[tere de 6% a consumului de
gaze \n acest an“, spun anali[tii grupului Erste.
Ace[tia mai spun c` oferta de vånzare a statului pentru
un pachet de 15% din ac]iunile Transgaz ar putea s` pla fo ne -
ze cre[terea cota]iei de pe
Statul se preg`te[te
s` vånd` pe Burs`
15% din ac]iunile
Transgaz. Oferta ar
urma s` aib` loc \n
aprilie.
bur s` \n urm`toarele luni
avånd \n vedere c` inves ti -
to rii a[teapt` s` cumpere \n
ofer t` titluri mai ieftine, la
discount.
Transgaz este a doua pe
lista statului dup` Trans -
elec trica privind vånzarea
unui pachet de 15% din ac -
]iuni pe burs`. Oferta Tras -
gaz va fi intermediat` de un
con sor]iu format din casele
de brokeraj Raiffeisen
Capi tal & Investment, Wood & Company Financial Services
[i BT Securities.
Anali[tii Erste spun c` [i-au \mbun`t`]it estim`rile de
profit la Transgaz pentru trimestrul al patrulea din 2011 dup`
ce consumul de gaze a urcat puternic din noiembrie care a
compensat reducerea livr`rilor de energie din partea Hi dro -
elec trica, care s-a confruntat cu debite foarte reduse de ap` \n
urma secetei. Astfel pentru tot anul 2011 anali[tii grupului
ban car estimeaz` c` Transgaz va raporta un profit net de
395,1 mil. lei, cu 5% mai ridicat fa]` de cå[tigul record
raportat de companie \n 2010. Ace[tia estimeaz` totodat` c`
transportatorul de gaze va distri bui \n acest an un dividend
important din profitul anului tre cut de 28,5 lei/unitate, din
care rezult` un randament de 11,7% dac` se ia \n calcul pre]ul
actual din pia]` al titlurilor Transgaz.
Pentru acest an anali[tii Erste estimeaz` c` Transgaz va
ob]i ne un profit net de 388,9 mil. lei, cu 1,5% sub cel progno -
zat a fi realizat \n 2011, iar \n 2013 cå[tigul net al companiei ar
ur ma s` coboare cu \nc` 3,5%, la 375,1 mil. lei. Ei se a[teapt`
ca rata de distribu]ie a dividendelor de c`tre companiile de
stat s` se men]in` [i \n 2012 la 85%, iar din 2013 s` scad` la
50%. Transgaz r`måne astfel o investi]ie interesant` din
prisma dividendelor.
Titlurile Transgaz Media[ s-au apreciat de la \nceputul
anu lui cu 9%, sub avansul principalilor indici ai pie]ei, care au
urcat cu peste 13%. La ultimul pre] de pe burs`, de 243,5
lei/unitate, capita lizarea companiei se ridic` la 658 mil. euro.
|n urm` cu o s`pt`mån`, anali[tii Raiffeisen Capital&In -
vest ment au majorat [i ei pre]ul ]int` pentru ac]iunile
Transgaz la 265 lei/ac]iune.
Mai ]ine revenirea Bursei? Evolu]ia indicelui BET-XT al celor mai lichide 25 de ac]iuni de la burs` (puncte)
498
1 aug.
2011
august septembrie octombrie noiembrie decembrie ianuarie februarie
Luna august 2011 a
debutat dramatic pe
pie]ele interna]ionale.
Retrogradarea ratingului
SUA de c`tre agen]ia
Standard&Poor’s a lovit
ca un tr`snet pie]ele, \ns`
imediat criza s-a mutat \n
Europa, unde a \nceput
s` se vorbeasc` despre
problema datoriilor Italiei
[i Spaniei. Liderii
europeni au fost prin[i
nepreg`ti]i, iar
problemele au \nceput s`
se accentueze, cu Grecia
\n prim-plan, ceea ce a
determinat dou` luni de
sc`deri dramatice pe
burse (august [i
septembrie). Ulterior,
pie]ele au \nceput s` se
stabilizeze, pe m`sur` ce
liderii europeni au
\nceput s` vin` cu solu]ii.
16-34%
ANDREI CHIRILEASA
O BUN~ PARTE a profitului net, \n valoare
de circa 8 mil. lei, provine \ns` din dividendele
\ncasate de Bursa de Valori de la Depozitarul
Central, unde de]ine peste 60% din ac]iuni,
din profitul realizat \n 2010 de depozitar, care
a provenit \n cea mai mare parte din
transferurile operate cu ac]iunile Fondului
Proprietatea (FP). |nainte de listarea la burs`,
ac]iunile FP s-au tranzac]ionat prin anun]uri la
mica publicitate sau prin intermediul unor
brokeri, dar transferul de proprietate trebuia
\nregistrat la Depozitarul Central, iar comi -
sioanele erau mult mai mari decåt cele de pe
burs`.
Dup` listarea FP, \n ianuarie 2011, toate
tranzac]iile s-au derulat pe burs`, iar BVB a
\ncasat astfel comisioanele direct. Tranzac]iile
cu FP au reprezentat anul trecut aproape
jum`tate din rulajul total pe pia]a de ac]iuni [i
au adus astfel aproape jum`tate din cifra de
afaceri a BVB. Astfel a fost posibil` cre[terea
profitului opera]ional al bursei de la 0,3 mil. lei
(\n 2010) la 6,39 mil. lei (\n 2011). Cu ajutorul
FP, valoarea tranzac]iilor cu ac]iuni de pe
burs` a crescut anul trecut cu 72%, la 10,5 mld.
lei. Excluzånd tranzac]iile cu ac]iuni FP,
rulajul bursei a sc`zut anul trecut, astfel c`
cifra de afaceri [i profitul opera]ional ar fi
sc`zut dac` fondul nu ar fi fost listat.
Lichidit`]ile BVB au ajuns la 74 mil. lei
Profitul ob]inut \n 2011 a urcat lichidit`]ile
bursei la 73,8 mil. lei (17 mil. euro) la finalul
lunii decembrie, de la 63,3 mil. lei \n
decembrie 2010. Ac]ionarii BVB sunt tot mai
nemul]umi]i de faptul c` aceste lichidit`]i stau
\n depozite bancare [i au solicitat \nc` de anul
trecut distribuirea unui dividend special, \ns`
aceia[i ac]ionari nu au mers la AGA ca s`
aprobe aceste dividende.
|n acest an \ns` este de a[teptat ca pre -
siunea ac]ionarilor BVB pentru distribui rea de
dividende s` creasc`. Anali[tii Raiffeisen Ca -
pital&Investment apreciaz` c` \ntregul pro fit
net de anul trecut va fi distribuit ac]io na rilor,
ceea ce ar \nsemna un dividend brut de circa 2,1
lei/ac]iune. Randamentul divi den du lui ar fi
astfel de circa 5,9%, raportat la ulti mul pre] de
vineri al ac]iunilor, de 35,44 lei. De la \n ceputul
anului, ac]unile BVB au crescut cu 22,6%.
Este posibil ca unii ac]ionari s` repun` \n
discu]ie propunerea de distribuire a unui
dividend special din surplusul de lichidit`]i.
Noua conducere a BVB va trebui s` vin` cu un
program de dezvoltare credibil pentru a-i
convinge pe ac]ionari s` renun]e la aceast`
solicitare.
Italianul MARIO DRAGHI (64 de ani) (foto), cel care a
preluat conducerea B`ncii Centrale Europene (BCE) la 1
noiembrie 2011, a contribuit decisiv, prin m`surile de
stimulare economic` luate, la rally-ul din ultimele luni al
pie]elor europene [i, implicit, al bursei de la Bucure[ti. Prima
m`sur` luat`, la doar trei zile de la preluarea mandatului, a
fost reducerea dobånzii
de politic` monetar` de la
1,5% la 1,25%, luånd
prin surprindere pie]ele,
care nu se a[teptau la
aceast` decizie din partea
lui Draghi. |n decembrie,
el a mai redus o dat`
dobånda de politic`
monetar`, pån` la un
minim istoric de 1%,
for]ånd astfel ieftinirea
creditelor [i dånd o gur`
de oxigen economiilor din
zona euro, aflate la un
pas de a reintra \n
recesiune. Draghi a contribuit [i la stabilizarea sistemului
financiar din Europa, zguduit de criza datoriilor suverane,
oferindu-le b`ncilor europene \mprumuturi nelimitate pe trei
ani [i \ncercånd s` le conving` astfel s` cumpere din nou
obliga]iuni emise de statele din zona euro [i s` u[ureze
astfel finan]area unor ]`ri cu probleme precum Italia sau
Spania. M`surile pe care le-a luat au mai calmat
pie]ele [i au \ncurajat investitorii s` intre din nou la
cump`rare, astfel c` \n cele 100 de zile de cånd a
preluat mandatul indicele bursei germane (DAX) a
crescut cu 15%. Totu[i, unii anali[ti sunt
\ngrijora]i c` m`surile luate de BCE \ncep
s`-[i arate limitele, astfel c` investitorii
au devenit tot mai aten]i \n ultimele
zile.
SIF-urile
Ac]iunile SIF-urilor au revenit \n prim-plan
pe burs` dup` ridicarea pragului de
de]inere de la 1% la 5%. Lichiditatea \n
cre[tere arat` un interes mai mare din
partea fondurilor str`ine. Discounturile
ridicate fa]` de valoarea activelor, dar [i
dividendele semnificative sunt principalele
puncte de actrac]ie ale SIF-urilor.
372
4 oct.
2011
26 %
SALVAT~
DE FP
Evolu]ia rezultatelor
financiare ale BVB
Cifr` de afaceri
(mil. lei)
Profit net (mil. lei)
2011
OMV PETROM (SNP)
Evolu]ia ac]iunilor Petrom este sus]inut`
de cre[terea pre]ului ]i]eiului pe pie]ele
interna]ionale, pe fondul situa]iei
tensionate dintre Iran [i SUA, care
amenin]` stabilitatea din Orientul
Mojlociu. La Petrom, anali[tii mai
estimeaz` profit [i dividende record pentru
2011.
Bursa a raportat profit de 4 mil. euro, de trei ori
mai mare decåt \n 2010. Cre[terea se datoreaz` FP
Bursa de Valori Bucure[ti (BVB) a raportat pentru anul trecut o cifr` de afaceri de 21,73 mil.
lei (5,13 mil. euro), \n cre[ tere cu 66,4% fa]` de anul precedent, [i un profit net de 16,96 mil.
lei (4 mil. euro), de trei ori mai mare decåt \n 2010, potrivit situa]iilor financiare preliminare
publicate vineri. Fondul Proprietatea este responsabil pentru cre[terea profitului.
46,4
29
20,9
SURSA: BVB 2007 2008 2009 2010 2011
Noua conducere a BVB \[i prezint`
strategia
Noul consiliu de administra]ie ales de
ac]ionarii BVB pe 9 ianuarie s-a \ntrunit joi 9
februarie \n prima [edin]`. Noii admi nis -
tratori au aprobat strategia de dezvoltare a
BVB pentru urm`torii ani [i demararea
procedurii de selec]ie a unui director general
cu ajutorul unei firme de recrutare. Strategia
de dezvoltare urmeaz` s` fie prezentat`
ast`zi \ntr-o conferin]` de pres`. Cu aceast`
ocazie, Lucian Anghel, economistul-[ef al
BCR, care a fost ales \n func]ia de pre[edinte
al BVB, va vorbi pentru prima dat` despre
m`surile pe care le va lua pentru dezvoltarea
pie]ei locale.
Tot joi, membrii Consiliului Bursei [i-au
\mp`r]it func]iile [i [i-au stabilit atribu]iile \n
diferitele comitete. Astfel, Dan Paul
(pre[edintele Asocia]iei Brokerilor) [i Pompei
Lup[an (directorul general adjunct al
Intercapital Invest) vor ocupa func]iile de
vicepre[edin]i, iar Robert Pan` (consilier
juridic al Swiss Capital) va fi secretarul general
al BVB.
Octavian Molnar, directorul general
adjunct al IFB Finwest, va fi pre[edintele
Comisiei de admitere la tranzac]ionare, Vale -
rian Ionescu, directorul departamentului de
tranzac]ionare din BCR, va fi pre[edintele
Comisiei de reglementare [i dezvoltare pro -
duse noi, iar Narcisa Oprea, avocat par te ner la
Schoenherr [i Asocia]ii, va conduce Comisia
de apel.
Din consiliu mai fac parte Stere Farmache,
fostul pre[edinte al BVB, [i Matjaz Schroll,
analist la Franklin Templeton Viena.
398
1 nov.
2011
10,6
18 %
n VENITURILE DIN COMISIOANE DE
TRANZAC}IONARE au crescut cu
76%, la 17,86 mil. lei, \n condi]iile \n
care valoarea tranzac]iilor cu
ac]iuni a crescut anul trecut cu
72%, la 10,5 mld. lei. Tranzac]iile de
pe FP s-au ridicat la 5,12 mld. lei [i
au adus bursei comisioane de
8,3 mil. lei.
n VENITURILE DIN VÅNZAREA DE
DATE s-au ridicat la 2,14 mil. lei, \n
cre[tere cu 65%. Interesul pentru
datele BVB a crescut tot datorit`
FP.
n VENITURILE DIN TAXELE DE
ADMITERE {I MEN}INERE LA
TRANZAC}IONARE au fost de
1,12 mil. lei, \n cre[tere cu 10%.
n CHELTUIELILE DIN EXPLOATARE
au crescut cu 19%, la 15,35 mil. lei,
\n condi]iile \n care cheltuielile cu
personalul au crescut cu 3%, la
7 mil. lei.
n PROFITUL OPERA}IONAL a crescut
de la 0,3 milioane de lei \n 2010 la
6,39 milioane de lei \n 2011, \n timp
ce rezultatul financiar s-a dublat, la
12,41 mil. lei.
CAMERA DEPUTA}ILOR a votat pe 15 decembrie ridicarea pragului
de de]inere la SIF-uri de la 1% la 5%, dånd investitorilor un motiv \n
plus ca s` intre la cump`rare pe burs`. De la mijlocul lunii ianuarie,
cånd noul prag a intrat \n vigoare, tranzac]iile cu ac]iuni SIF s-au
majorat semnificativ, iar pre]urile ac]iunilor au crescut puternic.
SIF-urile sunt \n top cre[teri de la \nceputul anului.
Cancelarul
Germaniei ANGELA
MERKEL (foto) [i
pre[edintele
Fran]ei NICOLAS
SARKOZY (foto) au
fost principalii artizani
ai planului de salvare a
Greciei aprobat de
liderii statelor din zona
euro la finalul lunii
octombrie, dar [i ai
pactului de stabilitate financiar` aprobat la summitul din 8-9 decembrie. Deciziile luate la cele dou`
summituri au fost primite pozitiv de investitori, care a[teptau de cåteva luni solu]ii concrete din partea
liderilor europeni pentru contracararea crizei datoriilor. Cea mai important` a fost schimbarea de
percep]ie, cei doi lideri europeni dånd impresia c` au o strategie comun`, lucru care nu s-a
\ntåmplat \n august 2011, cånd pie]ele s-au pr`bu[it puternic. Investitorii a[teapt` acum s` vad`
cum vor fi implementate practic deciziile luate anul trecut de liderii europeni.
12,4
8,3
13,1
5,7
399
9 dec.
2011
410
15 dec.
2011 406
30 dec.
2011
BANCA TRANSILVANIA (TLV)
Ac]iunile B`ncii Transilvania au \nregistrat o
revenire puternic` de la mijlocul lunii
ianuarie. Banca a raportat la \nceputul lui
februarie un profit net de 132 mil. lei pentru
anul trecut, \n cre[tere cu 35% fa]` de anul
precedent. Directorul general al BT, Robert
Rekkers, a demisionat la finalul lunii
ianuarie.
21,7
17
ANDREI CHIRILEASA
GEORGIA PALADE VAN DUSEN
[i fratele s`u Philipe Palade, mo[te ni -
torii industria[ului interbelic Nicolae
Malaxa, care de]in peste 6,5% din
ac]iunile Fondului Proprietatea (FP),
au solicitat con vo ca -
rea adun` rii ge nerale
a ac]io narilor (AGA)
\n ve derea revoc`rii
tu turor mem brilor
din Comi tetul Re pre -
zen tan ]ilor [i a ale ge -
rii unor noi membri.
Solicitarea vine
dup` ce Ministerul Fi -
nan]elor [i-a epui zat
ac]iunile la Fon dul
Proprie tatea, iar re -
stric]iile de vot apli -
cate celorlal]i ac]io -
nari au fost eliminate.
Sta tul, care nu mai
are ac]iuni la fond,
6,4
%
are \n prezent trei reprezentan]i (din
cinci) \n organismul care supra -
vegheaz` administrarea FP de c`tre
gru pul american Franklin Tem pleton.
Asta dup` ce Bogdan Dr` goi,
Pie]ele au atins
noi maxime \n
ultima
s`pt`mån`, dar
\ncep s` dea semne
de oboseal`.
Investitorii sunt tot mai
\ngrijora]i cu privire la
situa]ia Greciei.
Negocierile privind al doilea
pachet de salvare a Greciei, \n
valoare de 130 mld. euro, au fost
extrem de tensionate s`pt`måna
trecut`. Liderii UE [i FMI i-au impus
guvernului de la Atena condus de Lucas
Papademos m`suri [i mai dure de austeritate
pentru a elibera noua tran[`, f`r` de care Grecia
ar intra \n default. |n Grecia \ns` protestele
\mpotriva m`surilor de austeritate sunt tot mai
intense. Investitorii se mai tem c` Grecia nu va
reu[i s` ajung` la o \n]elegere cu de]in`torii
priva]i de obliga]iuni grece[ti, ceea ce ar
\nsemna falimentul [i haos pe pie]e. Asta s-a
reflectat s`pt`måna trecut` [i \n evolu]ia bursei
de la Bucure[ti, care a \nchis vineri \n sc`dere.
2012
5
BRD-SOCGEN (BRD)
Ac]iunile BRD au \nregistrat una dintre
cele mai modeste evolu]ii dintre titlurile
lichide de pe burs`, \n condi]iile \n care
SIF-urile continu` s` vånd` pachete
semnificative de ac]iuni, iar perspectivele
din sectorul bancar r`mån incerte. BRD \[i
public` mar]i rezultatele preliminare pe
2011.
A \nceput lupta la Fondul
Proprietatea
GEORGIA PALADE
VAN DUSEN, nepoata
lui Nicolae Malaxa, este al
treilea ac]ionar al FP, cu
6,36% din ac]iuni, \n
valoare de 100 mil. euro.
Urma[ii lui Malaxa, care
locuiesc \n SUA, se
num`r` printre
sus]in`torii Franklin
Templeton,
administratorul fondului.
Ei cer listarea FP la
Var[ovia.
482
10 febr.
2012
21
%
este
cre[terea
BET-XT
de la
\nceputul
anului.
SURSA: BVB
pre[edintele Co mitetului Repre -
zentan]ilor, [i-a dat demisia ca urmare
a numirii sale \n func]ia de ministru de
finan]e.
Mo[tenitorii lui Malaxa sunt
printre cei mai mari ac]ionai ai FP [i
\ncearc` s`-[i numeasc` un repre -
zentant \n con ducere.
Ei i-au sus]inut pe
ame ri ca nii de la
Franklin Tem pleton
pen tru preluarea
man datului de la FP [i
ulte rior \n AGA.
Fondul de hed ging
ame rican Elliott va \n -
cerca de ase menea
s`-[i pla seze oameni
\n co mitet, dup` ce a
ajuns s` de]in` 13,5%
din FP. Com ponen]a
fi nal` a comitetului ar
putea ar`ta care este
ra portul de for]e \n
prezent la FP.
Urma[ii lui Malaxa au mai cerut
aprobarea \n AGA a list`rii FP pe
bursa din Var[ovia, m`sur` propus` de
Templeton \nc` de anul trecut.
andrei.chirileasa@zf.ro
PUBLICITATE
PUBLICITATE

6 tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro
www.zf.ro/b+nci-asigur+ri
Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
puncte de vedere
Cånd Is`rescu
va intra \n politic`,
atunci Romånia
va renun]a la FMI
DE CRISTIAN HOSTIUC- DIRECTORUL EDITORIAL AL ZF
Guvernatorul BNR Mugur Is`rescu vrea ca din 2013,
dup` expirarea actualului acord, Romånia
reprezentat` prin Guvern [i BNR s` nu mai apeleze la FMI,
ci s` se ridice \n picioare f`r` ajutor pentru a sta singur` \n
fa]a pie]elor interna]ionale.
„Cel mai bine ar fi s` ie[im din acest acord, ceea ce ar
\nsemna c` lucrurile merg bine [i nu mai avem nevoie de
profesor. Dac` te mai lunge[ti \ntr-un asemenea acord, nu
va mai fi un mesaj bun… Nu sunt de partea acelora care nu
vor la greu s`-[i arate m`sura“, a spus el.
De 22 de ani Romånia se \nvårte \n jurul FMI, exact de
cåt timp se afl` Is`rescu la conducerea B`ncii Na]ionale [i
toate acordurile au \n dreapta la final semn`tura lui.
Declara]ia este surprinz`toare, avånd \n vedere c` FMI a
fost cel mai bun [i cel mai fidel aliat al guvernatorului de-a
lungul celor dou` decenii. Iar cei 22 de ani \n func]ie stau
m`rturie.
Problema nu este dac` Romånia poate s` stea singur`
\n b`taia pie]elor, ci dac` BNR [i guvernatorul pot s` stea
de neclintit \n fa]a Guvernului [i a celor de la putere,
indiferent cine sunt ei.
De-a lungul anilor, BNR s-a luptat cu fl`måndele pie]e,
\n c`utare de la zi la zi de noi victime [i de multe ori a
\nvins. Cu guvernele [i cu politicienii a fost \ns` mai greu,
iar cei 20 de ani \n care ne-am \nvårtit \n jurul FMI arat`
acest lucru. Cu pie]ele te po]i bate, dar cu cei afla]i la putere
mai greu. Politica monetar` mai \ntotdeauna a acomodat cu
bani deciziile Guvernului, indiferent dac` acestea au fost
bune sau proaste. Creditele pentru agricultur` sau energie
de acum 15 ani, Bancorexul, cre[terea salariilor \n sectorul
public cu 120% (guvernatorul a spus c` \n nicio ]ar` din
Europa salariile nu s-au t`iat cu 25%, dar nici nu au crescut
cu 120%) sau aruncarea cu bani a premierului T`riceanu de
la finalul mandatului acestuia. Plus dezastruosul an 2009, \n
care al`turi de pre[edintele B`sescu, a asistat cum deficitele
publice - stat, pensii, asigur`ri sociale - au explodat la 9
miliarde de euro, cum datoria s-a dublat, cum fondurile
europene z`ceau \n sertare sau cum investitorii str`ini au
fugit. {i de aceea \n anul 2010 s-au t`iat salariile [i s-a
majorat TVA, m`suri care au \ntors economia din nou \n
groapa recesiune [i i-au f`cut pe oameni s` nu aib`
\ncredere c` viitorul le va aduce ceva bun.
|ntotdeauna BNR spune c` [i-a f`cut temele, masele
monetare - M1, M2, M3, M4 sunt sub control, cursul valutar
e sustenabil, rezervele valutare sunt ok, sistemul bancar e
bine supravegheat etc., dar restul - problemele economice,
reformele, restructur`rile, privatiz`rile - sunt \n alt` parte, la
Guvern, ministere, agen]ii, la partid, \n sectorul privat. Mai
u[or supraveghezi [efii a 40 de b`nci [i tot atå]ia trezorieri
care mi[c` rata de schimb decåt 16 ministere, 40 de prefec]i,
80 de agen]ii, sute de companii de stat [i sute de mii de
contracte publice.
Dac` Mugur Is`rescu ar vrea s` se lupte cu pie]ele [i s`
ias` de sub profesoratul FMI, ar trebui s` \ntrebe public
care sunt rezultatele \n cifre ale reformei statului, pensiilor,
salariilor, care este rostul atåtor agen]ii guvernamentale, de
ce autostr`zile cost` a[a mult la noi, de ce partidele \[i
numesc oamenii \n companiile de stat, de ce Po[ta sau
CFR-ul au ajuns o ruin`, de ce exist` contractele b`ie]ilor
de[tep]i din energie, s`n`tate, dar [i din toate sectoarele. Iar
lista de \ntreb`ri poate continua. Degeaba strånge sau
l`rge[te BNR cureaua monetar`, dac` Guvernul [i
partidele sparg miliardele de euro dintr-o simpl` semn`tur`.
Cånd BNR \[i va asuma [i acest rol, de a \ntreba, de a
avertiza public [i ac]iona chiar \n sens contrar Executivului,
pe långa acela declarant de a coopera cu Guvernul pe care
\l d` ]ara, atunci Romånia, inclusiv BNR, ar putea \ncerca
s` stea singur` \n fa]a pie]elor [i s` nu fie doboråt` din nou.
Romånia va sta f`r` FMI atunci cånd Mugur Is`rescu va
dori s` intre \n politic`. Pån` acum nu a dorit.
cristian.hostiuc@zf.ro
VALUT~
s
USD
EUR
BANCA
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
la vedere
la termen
comision
din suma
restituit`
(%)
Lec]ia crizei la BCR Leasing: dup` pr`bu[irea afacerilor
cu 96%, urmeaz` primul an cu profit de dup` 2008
R~ZVAN VOICAN
BCR Leasing, subsidiara de
profil a celei mai mari b`nci de
pe pia]`, [i-a bugetat pentru
anul acesta un profit net de 13
mil. lei, dup` ce anii de criz` iau
provocat pierderi de cåteva zeci de
milioane de euro.
Proiec]ia de profit se bazeaz` pe un
scenariu de cre[tere a activelor cu circa 10%
fa]` de nivelul atins \n nou` luni din 2011,
pån` la aproape 1,5 mld. lei (348 mil. euro).
Dup` doi ani \n care s-a luptat cu sutele
de ma[ini [i autovehicule recuperate de la
clien]ii care n-au mai pl`tit, dup` ce a pasat
portofoliul de leasing imobiliar c`tre firma
specializat` a Erste –
Immorent [i [i-a
ajustat modelul de bu -
siness, compania care
se lupta alt`dat` la
vårful clasa men tu lui
pie]ei \ncearc` s` ias`
la lumin`.
BCR Leasing
face eforturi s` revin`
pe profit anul acesta, \n condi]iile \n care \n
2010 a avut o pierdere de 25 mil. euro, iar
dup` nou` luni din 2011 \nregistra un minus
de aproape 18 mil. euro. BCR Leasing a
avut pierderi [i \n 2009, \ns` aproximativ la
jum`tate fa]` de nivelul atins \n 2010.
Din aceast` cauz` leasingul a afectat
constant \n ultimii trei ani rezultatele
financiare ale grupului BCR, cea mai mare
banc` dup` active publicånd trimestrial cifre
consolidate prin care performan]a unora
dintre subsidiare poate deforma imaginea
rezultatelor b`ncii. BCR Leasing a fost una
dintre companiile de specialitate cele mai
lovite de criz`, modelul de business practicat
pån` \n 2010 dovedindu-se foarte vulnerabil
la cre[terea costului riscului.
|n condi]iile aplic`rii unui plan de
restructurare [i ale implement`rii unui noi
plan de business \n care activitatea de
leasing s` fie mult mai legat` de clientela
b`ncii, activele companiei au c`zut numai \n
2010 cu circa 44%, pån` la echivalentul a
368,4 mil. euro. Dup` nou` luni din 2011
BCR Leasing \nregistra active de 1,35 mld.
lei (circa 316 mil. euro), ceea ce arat` c`
procesul de cur`]are a portofoliului a
continuat. Ca urmare a rea[ez`rii
businessului, ponderea seg mentului auto din
por tofoliul com paniei a sc`zut la 68% \n
2011, fa]` de 84% \n 2010.
|n 2008 era a
doua mare com panie
de leasing afiliat` unei
b`nci, iar \n 2010 deja
c` zuse pe locul 10, cu
finan]`ri noi de 16,6
mil. euro.
|n primul se -
mestru din 2011 BCR
Leasing figura pe
locul 6 \n clasamentul companiilor de leasing
financiar \ntocmit dup` finan]`rile noi
acordate, cu un volum de 36 de milioane de
euro. La sfår[itul lui 2011 valoarea total` a
bunurilor finan]ate a ajuns la aproape 77 de
milioane de euro.
|n pofida relans`rii vånz`rilor, costul
riscului a continuat s` cånt`reasc` greu,
astfel c` la nou` luni din 2011 compania
\nregistra cheltuieli cu provizioanele
pentru risc de aproape 58 milioane de lei
(13,5 milioane de euro), acest cost
reflectåndu-se \n pierderea de peste 77 de
milioane de lei.
Agricultura a reu[it s` atrag` aten]ia
b`ncilor: finan]`rile au s`rit cu 30%
R~ZVAN VOICAN
ANUL agricol excep]ional 2011 a f`cut ca
bancherii s` bage mai mult \n seam` acest sector
economic v`duvit de finan]are [i astfel volumul
creditelor [i angajamentelor care au ajuns \n
agricultur` a urcat cu aproape 30%, dep`[ind
pragul de 10 miliarde de lei.
Acest domeniu purta de mult`
vreme [tampila unui nivel de risc
prea mare pentru gustul b`ncilor, \n
combina]ie cu o eficien]` pus` sub
semnul \ntreb`rii mai ales \n
condi]iile f`råmi]`rii terenurilor.
{i totu[i conjunctura climatic`
favorabil` din 2011 i-a \ncurajat pe
bancheri s` caute business [i \n
aceast` zon`, iar agricultura apare
drept sectorul cu cea mai mare cre[tere a
creditului. Finan]`rile pentru industrie au urcat
anul trecut cu 13,6%, cele pentru sectorul
serviciilor cu 10,6%, pentru construc]ii cu numai
6,3%, iar pentru popula]ie cu 5,9%.
Cre[terea puternic` \nregistrat` de agricultur`
a ap`rut [i ca urmare a unei baze de pornire foarte
reduse: \n 2007 acest domeniu practic nu exista \n
ochii bancherilor, finan]`rile fiind mai mici de 4
miliarde de lei. |n 2011 au ajuns la 10,2 mld. lei
(2,37 mld. euro) dup` ce \n 2009 [i 2010 au atins
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
Bank Leumi Rom.* 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 10.000 1.500 0 1,6 1,8 2 - 2
Bancpost - 5.000 0,4 0 2 2 2 - 2 - 20.000 0 2 2 2 - 2
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
Raiffeisen Bank - 30.000 0,5 0,10 1,5 1,7 1,9 - 2,2 - 5.000 0,1 1,5 1,75 1,8 N/A 2
BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 1 1,2 1,4 1,7 1,85 3.000 3.000 0,25 1,25 1,35 1,5 1,5 1,75
BRD - 10.000 - - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 - 50.000 - 1,5 1,6 1,8 1,9 2
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (=150) 2 2 2,1 1,9 1,75 >=5.000 1,75 1,75 1,85 1,75 1,75
ING 200 1.000 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 0,1 0,5 0,5 - - 0,5
Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75
Alpha Bank - 0,1 2 2 2,25 2,25 2,25 - 0,1 1,75 1,75 2 2 2
Certificate de depozit cu cupoane (pf) - USD: 1 lun` - 2,75%, 3 luni - 3,25%, 6 luni - 2,75%, 9 luni - 2,75%, 12 luni - 2,75%.
Banca Italo Romena - - 0,6%(minim eq 2 euro) 0 0 0 0,12 0,25 0,37 - - 0 0 0 0,12 0,25 0,37
Certificate de depozit 0 0 0,12 0,25 0,37 - - 0 - 0 0,12 0,25 0,37
Libra Internet Bank - - 0 0,02 1,5 1,55 1,6 1,65 1,75 - - 0,02 1,5 1,55 1,6 1,65 1,75
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 0,5 0,5 1 - 1 - 100 - 0,5 0,5 1 - 1
Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2,25 2,75 3 3 3,5 - 10.000 0,2 2 2,5 2,75 2,75 3,5
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2 2,25 2,40 2,5 2,5 10.000 1.000 - 2 2,25 2,4 2,5 2,5
Romanian International Bank 0 300 - 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2 0 1.000 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 2,25 2,50 2,50 2,75 3 100 1.000 0,1 2,25 2,50 2,50 2,75 3
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 2,75% pentru: 2L,5L,7L, 10L; alte informa]ii despre produsele noatre g`si]i pe site-ul b`ncii: www.atebank.ro
Banca Italo-Romena 0,00 0,00 0,12 0,25 0,37 0,00 0,00 0,12 0,25 0,37
Certificate de depozit nominative: - 0,00 0,12 0,25 0,37 - 0,00 0,12 0,25 0,37
Bank of Cyprus 250* 250-50.000 0 0,5* 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4 250 250-50.000 0,1 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4
>50.000 0 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5 >50.000 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5
Garanti Bank 200 0 0,25 2,4 2,6 2,8 – 2,9 200 0,25 2 2,1 2,3 - 2,4
Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2,5 2,75 2,75 3 - 0 5.000 0 1,75 2 2,15 2,1 -
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,5 2,6 2,7 2,7 2,9 3 – – 0,5 2,6 2,7 2,7 2,9 3
CEC Bank – 200 0 pf; 0,5 min 5€ pj 0,15 1,00 1,50 1,50 1,75 1,75 – 3.000 0,15 0,75 1,00 1,00 1,25 1,25
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 1,5 2,5 3 3,15 - 3,25 10.000 1.500 0 2,5 3 3,15 - 3,25
Bancpost - 5.000 0,4 0 2,75 2,75 2,75 - 2,75 - 20.000 0 2,5 2,5 2,5 - 2,5
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
Raiffeisen Bank - 30.000 0,5 0,10 2,75 3,00 3,5 - 3,75 40.000 0,1 1,85 2,10 2,60 N/A 3,00
BCR 0,5 1,8 2 2,3 2,3 2,5 3.000 3.000 0,25 1,5 1,6 1,75 1,75 2
BRD - 1.000 - 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 - 10.000 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (=150) 2,3; 2,4* 2,6; 3,2* 2,4; 3,25* 2,35; 2,75* 2,55; 2,75* - >=5.000 - 2 2,5 2,55 2,5 2,5
ING 200 1.000 0,25 2,15 2,25 - - 3,25 0,25 2,25 2,75 - - 3,25
Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 ech.1.000$ 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5
Alpha Bank - 0 0 2,5 2,5 2,75 3 3 - 0 2 2 2,25 2,5 2,5
Certificate de depozit cu cupoane - EURO (pf): 1 luna - 3,25%, 3 luni - 3,5%, 6 luni - 4%, 9 luni - 3,75%, 12 luni - 3,5%
Banca Italo Romena - - - 0 1,25 1,5 1,75 2 2,25 - - 0 1,25 1,50 1,75 2 2,25
Persoane fizice, depozitul Quatttro (val. minim` 1.000 euro) - maturitate 4 luni: 3,75% pe an
Certificate de depozit 2,75 3 3,25 3,5 2,75 3 3,25 3,5
Libra Internet Bank - - 0 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75 - - 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75
Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2,75 3,25 3,5 3,5 4 - 10.000 0,2 2,75 3,25 3,50 3,75 4
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 3 3,75 3,8 - 3,8 - 100 - 3 3,75 3,8 - 3,8
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2,75 3 3 3,25 3,25 10.000 1.000 - 2,75 3 3 3,25 3,25
Romanian International Bank 0 300 - 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75 0 1.000 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 3,5 3,75 3,75 3,75 3,75 100 1.000 0,1 3,5 3,75 3,75 3,75 3,75
Pentru persoane fizice: depozitul cu retrageri multiple SOLU}IA TA, pe termen de 5/7/9/11/13 luni cu dobånzi pån` la 4,25% [i alte beneficii \n perioada 25.10-31.12.2011
Banca Italo-Romena 1,25 1,5 1,75 2 2,25 1,25 1,5 1,75 2 2,25
Certificate de depozit nominative: - 2,75 3 3,25 3,5 - 2,75 3 3,25 3,5
Persoane fizice - Depozitul Quattro (vaml. minima 1.000 euro): 4 luni - 3,75
Ponderea finan]`rilor petru
echipamente a urcat la 31%
din portofoliu la sfår[itul
anului trecut.
Bank of Cyprus 250* 250 0 2* 3,25 4 3,75 n/a 3,25 250 250 0,1 3,25 4 3,75 n/a 3,25
500** 0 0,1 n/a 3,97 3,69 n/a 3,17 500** 0 0,1 n/a 3,97 3,69 n/a 3,17
Garanti Bank 200 0 0,25 3,10 3,25 3,35 - 3,40 200 0,25 2,75 3 3 - 3
Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 2,55 2,25 3,75 4,00 0 5.000 0 2,75 3 3
cre[teri anuale de 16-18%. Dup` ce zona con struc -
]iilor s-a pr`bu[it, iar multe credite din industrie au
devenit neperformante ori clien]ii s-au ascuns de
b`nci la ad`postul insolven]ei, agricultura a reu[it
s`-[i fac` loc pe masa b`ncilor \n c`utare de
business nou care s` mai dilueze masa finan]`rilor
cu probleme. Acest domeniu are des fa cerea
asigurat`, exist` un poten]ial
foarte mare [i la export, iar
nevoile de in ves ti]ii pentru
tehnologie sunt uria[e. A[a
c` inclusiv fir me le de leasing
10,2 mld. lei
au \nceput s` se uite \nspre
agricultur`, \ncer cånd s`
vånd` tractoare [i alte utilaje
agricole \n leasing.
De asemenea, b`ncile au
\ncercat s` profite de cererea
de finan]are legat` de schemele de sprijin
europene sau de cele suportate de c`tre stat,
oferindu-le fermierilor lichidit`]i pe perioadele
pån` cånd primesc subven]iile cuvenite. Cu toat`
cre[terea din 2011, finan]`rile pentru agricultur`
de-abia reprezint` 3,5% din totalul finan]`rilor [i
angajamentelor date de sistemul bancar. R`mån
cruciale investi]iile pentru reducerea dependen]ei
sectorului agricol de condi]ii meteo im previzibile -
sisteme de iriga]ii performante, ame naj`ri de
protec]ie \mpotriva inunda]iilor sau a de[ertific`rii.
este stocul finan]`rilor pentru
agricultur` la finalul lui 2011.
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,5 3 3,25 3,25 3,5 3,75 – – 0,5 3 3,25 3,25 3,5 3,75
CEC Bank – 200 0 pf; 0,5 min 5€ pj 0,15 2,25 2,50 2,50 2,75 2,75 – 3.000 0,15 1,75 2,00 2,00 2,25 2,25
LEI
s
BANCA
persoane
fizice
Pentru anul acesta divizia de leasing a
grupului BCR estimeaz` s` ob]in` un venit
net din dobånzi de aproape 70 milioane de
lei, ceea ce ar \nsemna o \mbun`t`]ire cu
aproape 85% fa]` de cå[tigul \nregistrat pe
nou` luni din 2011.
Filmul crizei: cum a lovit recesiunea
afacerile din leasing ale BCR
BCR Leasing a c`zut din vårf: \n 2008
ajunsese la o valoare a bunurilor finan]ate
de 462 mil. euro, dup` trei ani \n care
\nregistrase [i cre[teri ale businessului [i de
30-40%. Portofoliul companiei era do minat
de autoturisme [i vehicule comer ciale, cu o
pon dere de 73% din total, \n timp ce echi pa -
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
persoane
juridice
mentele [i utilizajele industriale aveau o cot`
de 20%. |n febra imobiliar` de la vremea
aceea, circa 7% din business era reprezentat
de leasingul imobiliar.
Primele semne ale crizei s-au reflectat \n
2009 \n c`derea cu 70% a finan]`rilor, pån`
la 138 mil. euro. |n plus, ponderea imobi lia -
relor \n portofoliul BCR Leasing a ajuns la
17%.
Pe acest fundal, agravarea recesiunii a
lovit \n plin: \n 2010 valoarea finan]`rilor
acordate clien]ilor s-a pr`bu[it la 16,6 mil.
euro. |ngrijora]i de amploarea pierderilor,
aus triecii de la Erste au schimbat mana ge -
men tul [i au trecut la un plan de restruc tu -
rare profund` a afacerilor cu leasing ale
BCR. O m`sur` im -
portant` cu impact
asupra porto fo -
liului de active
a fost tran -
s f e r a r e a
pro iectelor
de leasing
imobiliar
c`tre Im -
m o r e n t ,
com pania
specializat`
pe acest seg -
ment a gru -
pului Erste. |n
noua formul`, lea -
sin gul auto reprezenta
circa 84% din portofoliu,
restul fiind finan]`ri pentru echipamente.
La jum`tatea lui 2011 austriecii spuneau
c` perioada cea mai grea pentru BCR
Leasing fusese dep`[it`, de[i com pania
continua s` \nregistreze pierderi din cauza
volumului foarte mare de bunuri reposedate
[i pe care nu le putea revinde \n condi]ii de
eficien]`.
Cert este c` 2011 a readus cre[terea
volumelor de business, astfel c` la sfår[itul
anului finan]`rile pentru clien]i \nsumau 77
mil. euro, \n cre[tere de aproape cinci ori
fa]` de punctul de minim atins \n 2010.
Valoarea corespunz`toare a contractelor s-a
ridicat la circa 96 mil. euro. Fa]` de 2010 \n
structura portofoliului a reap`rut leasingul
imobiliar cu o pondere de 1%, \n timp ce
echipamentele [i utilajele industriale au
urcat la 31% \n contextul unei tendin]e de
orientare spre acest segment vizibil` la
nivelul \ntregii pie]e dup` pierderile masive
provocate de sectorul auto.
Tranzac]iile valutare au sta]ionat la 35 mld. €
R~ZVAN VOICAN
PIA}A valutar` interbancar` a \n -
cheiat prima lun` a anului cu un volum
de tranzac]ii de circa 35,4 miliarde de
euro, similar celui din decembrie 2011,
dar mai mic cu aproape 7% comparativ
cu ianuarie 2011.
|n condi]iile \n care speculatorii
str`ini au continuat s` ocoleasc` pia]a
local`, cursul leu/euro s-a dovedit
extrem de stabil \n ianuarie, paritatea
\nghe]ånd pentru mai multe zile la
nivelul de 4,34 lei pentru un euro.
O surs` de cre[tere a volumelor
tranzac]ionate ar fi putut veni din
procesul de trecere a sistemului bancar
la standardele interna]ionale de rapor -
tare financiar` (IFRS), \ns` m`surile
luate de BNR pentru gestionarea
acestui proces a oprit apari]ia unor
vånz`ri mari de valut`. Astfel de
vånz`ri ap`ruser` pe finalul lui 2011,
cånd mai multe b`nci mari s-au gr`bit
s` vånd` valut` pentru a-[i \nchide po -
zi]iile valutare rezultate din eliber`rile
de provizioane corespun z` toare trecerii
de la contabilitatea local` la regulile
interna]ionale. Ca urmare, cursul
coboråse pån` la 4,28 lei/euro pe 28
decembrie, \ns` ulterior BNR a stabilit
reguli ferme \n func]ie de care b`ncile
puteau trece la vånz`ri de valut`, iar
taxa
deschidere
cont comision
din suma
restituit`
(%)
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
\nt`rirea artificial` a leului a luat sfår[it
dup` primele zile de tranzac]i din 2012.
Pia]a valutar` a \ncheiat 2011 cu o
medie lunar` a tranzac]iilor de 36,7 mld.
euro, superioar` anilor 2009 [i 2010, dar
sub recordul de 38,7 mld. euro atins \n
2008, cånd a avut loc celebrul atac
speculativ \mpotriva leului.
Cu un volum total anual al
tranzac]iilor de circa 441 mld. euro,
pia]a valutar` \[i p`streaz` pozi]ia de
cel mai puternic segment al pie]elor
financiare din Romånia. Pe burs` au
fost tranzac]ii de circa 2,5 mld. euro
anul trecut.
Chiar dac` nu a mai avut loc vreun
atac speculativ, toamna lui 2011 a adus
pe pia]a valutar` vårfuri de tran -
zac]ionare de peste 42 mld. euro, \n
condi]iile \n care noile episoade de
tensionare a crizei zonei euro au
antrenat ie[iri de capital str`in.
Situa]ia s-a calmat \ns` pe finalul
anului [i a r`mas a[a \n ianuarie 2012,
cånd cursul a \nregistrat o cre[tere de
0,4% fa]` de finalul lui 2011 mai mult
din cauza \nt`ririi artificiale a leului de
la sfår[itul anului trecut. Fa]` de
ianuarie 2011 cursul a fost \ns` mai
mare cu aproape 2%.
Dealerii nu au avut prea mult` treab` \n ianuarie, cursul r`månånd stabil
DOBÅNZI acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice Cursurile pie]ei valutare
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 4 6,1 6,45 6,65 - 6,85 0 6,1 6,45 6,65 - 6,85
* detalii la banc` Depozitul cu plata dobånzii \n avans pe termen de 2 luni; 3 luni; [i 6 luni
BCR 100 200 4 0,5 0,25 5,25 5,8 65 6,1 6,25 0,1 4 5 5,5 5,5 5,5
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 6%; 6 luni - 6,1%; 12 luni- 6,2%
Raiffeisen Bank 15.000 50.000 - 0,5 0,10 5,25 5,65 6,00 - 6,20 0,1 4,80 5 5,85 - 6
55.000 150.000 - 0,5 0,10 5,50 6,00 6,15 - 6,35 0,1 4,90 5,20 6 - 6,25
BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000
1.000 10.000 - - - 5,75 6 6,25 - 6,25 - 5 5,25 5,5 - 5,5
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 5,5% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 4,75% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic).
Bancpost 5.000 20.000 0 0,5 0 5 5 5 - 5 0 4,5 4,5 4,5 - 4,5
500 - 0 0,5 0 - - 6,75 - 6,52 - - - - - -
Libra Internet Bank - - 0 pf / 20 pj 0 4,5* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6
Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0 6,5 6,75 6,75 7 7 0 5,75 6 6 6,25 6,25
10 jurid. 0,55 jurid
OTP Bank 100-4.999 =25.000 0 0-scaden]` 0,25% (>=500) 6,1; 6,25* 4,35; 6* 4,35; 5,75* 4,45; 5,75* - 6 5,6 5,5 5,25 5,15
Alpha Bank - - - 0 0 5,75 6,25 6,5 6,5 6,5 0 4,75 5,25 5,5 5,5 5,5
Certificate de depozit cu cupoane (pf): 1 lun` -6%; 3 luni - 6,5%; 6 luni - 6,5%; 9 luni - 6,25%; 12 luni - 6,25%.
Ratele de dobånd` aferente Certificatelor de Depozit cu scaden]a mai mare sau egal` cu 3 luni, constituite de persoane fizice din categoria Pensionari [i Studen]i, sunt mai mari cu 0,5%p.a. pentru RON, respectiv 0,25%p.a. pentru EUR [i USD.
ING 1.000 10.000 - - 2* 5,75 6,25 - - 6,25 0,1 6,25** 6,25** - - 6,25**
* pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%; ** pentru firme cu cifra de afaceri mai mic` de 2 mil. euro sau 8 mil. lei
Banca Italo Romena - - - - - 3,5 4 4,25 4,5 4,75 - 3,5 4 4,25 4,5 4,75
Certificate de depozit nominative: - - - - - 4 4,25 4,5 4,75 - - 4 4,25 4,5 4,75
Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minim` 4.000 lei): 4 luni - 6,75
Intesa Sanpaolo Romania 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 5,5 5,75 6 6 6 0,1 6 6,25 6,5 6,5 6,5
Credit Europe Bank 300 2.000 - - 0,0 6,75 7 7 7 6,75 0,0 6,75 7 7 7 6,75
Romanian International Bank 300 1.000 3 pf / 30 pj - 0,1 5,9 6 6,05 6 6,05 0,1 5,9 6 6,05 6 6,05
Bank of Cyprus 500* 500 0 0 3* 7,00 7,5 7,00 n/a 6,85 0,25 7,00 7,5 7,00 n/a 6,85
2.000** 2.000** 0 0 0,25 7,15*** 7,39 6,81 n/a 6,5 0,25 7,15*** 7,39 6,81 n/a 6,5
* cont de economii; ** dobånda pl`tit` \n avans (3, 6, 12 luni); *** depozitul lunii 35 zile, f`r` suma minim`
ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 5,75 6,35 6,65 - 6,75 - 5,75 6,35 6,65 - 6,75
ATE Bank Romånia 100 1.000 5 (pf); 20 (pj) 0,5 0,15 7 7,15 7,15 7,15 7 0,15 7 7,15 7,15 7,15 7
Pentru persoane fizice: depozitul cu retrageri multiple SOLU}IA TA, pe termen de 5/7/9/11/13 luni cu dobånzi pån` la 7,25% [i alte beneficii \n perioada 25.10-31.12.2011
Garanti Bank 200 200 0 0,25 6,5 6,95 6,95 - 6,7 0,25 6,2 6,3 6,3 – 6,2
Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 5,25 5,75 6,75 6,25 6,25 6,25 0 5,25 6,75 5,75 6 6
Marfin Bank Romånia – – 10 euro - p.j. 0≥1 lun` - p.f. 1,25 7 7 6,75 6,75 6,75 1,25 7 7 6,75 6,75 6,75
CEC Bank 300 5.000 0 pf; 15 pj 0,15 5,25 5,80 6 6,25 6,25 0,15 4,75 5 5 5,25 5,25
12 luni
la vedere
(%/an)
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
FOTO: Silviu Matei
anun]ate de BNR - 10 februarie 2012
Valute \n cont Curs
Dolarul australian 3,5096
Leva bulg`reasc` 2,2257
Dolarul canadian 3,2874
Francul elve]ian 3,5986
Coroana ceh` 0,1728
Coroana danez` 0,5857
Lira egiptean` 0,5440
Euro 4,3529
Lira sterlin` 5,1981
100 Forin]i maghiari 1,4887
100 Yeni japonezi 4,2232
Leul moldovenesc 0,2746
Coroana norvegian` 0,5703
Zlotul polonez 1,0346
Rubla ruseasc` 0,1096
Coroana suedez` 0,4938
Lira turceasc` 1,8660
Dolarul american 3,2831
Dinarul sårbesc 0,0403
Hryvna ucrainean` 0,4089
Gramul de aur 181,2627
DST 5,0965
BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale socie t` ]i lor
bancare auto ri za te s` efec tu e ze opera]iuni pe pia]a va lutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligati vita tea utiliz`rii cursu rilor \n
tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
SURSA: BNR
BANCA TELEFON
Bank Leumi Romania 031.407.94.31; 0800080777 (apel gratuit)
BCR 08010801227
BRD 0800803803 (free); 3026161
Bancpost 3080901
Raiffeisen Bank 08008020202 (free)
Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000
CEC 3111119; 0800800848 (free)
Banca Transilvania 0264/407150
OTP Bank 0800882288
Banca Romåneasc` 3059000
Alpha Bank 0800825742
Libra Internet Bank 2088000
Eximbank 0214053333
RBS Bank Romånia 0801022622
ING 2221600
UniCredit }iriac Bank 2032222
Italo-Romena 3171311
Piraeus Bank 0213036969
RIB 3189515
Intesa Sanpaolo Bank 02140533600; 0800800888 (free)
Blom Bank France 3027200/3027206
ATE Bank 0801-028-322
Credit Europe Bank 3017100
C.R. Firenze Romania 2011930
Volksbank Romania 2094400
Banc of Cyprus 40.99.100
Garanti Bank 0800801234
ProCredit Bank 021.2015555; 0372.100.200
Marfin Bank 021.206.4223; 021.2064217

Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
www.zf.ro/b+nci-asigur+ri
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro
CLAUDIA MEDREGA
La sfår[itul anului 2011, ponderea
\mprumuturilor \n
valut` \n total credite a
dep`[it 63%. De la acest
dezechilibru major al pie]ei
creditului porne[te programul BNR de
\ncurajare a creditului \n lei.
Recent, Adrian Vasilescu, consilier
al guvernatorului BNR, a afirmat c`
banca central` a \nceput aplicarea unui
adev`rat program de \ncurajare a creditului
\n moneda na]ional`.
Ini]ial, prin introducerea injec]iilor
s`pt`månale de lichiditate prin opera -
]iuni repo [i acoperirea integral` a solicit`rilor
primite de la b`nci, iar mai departe
prin introducerea de m`suri administrative
de descurajare a creditului \n
valut` [i prin trei pa[i succesivi de reducere
a dobånzii-cheie de la 6,25% la
5,5% pe an.
BNR a elaborat \n toamna anului
2011 [i un regulament prin care vizeaz`
restric]ionarea creditelor de consum,
dar [i condi]ii mai dure pentru creditul
ipotecar \n valut`. Astfel, creditele ipotecare
\n euro vor putea fi våndute din
aceast` lun` numai cu avans de minim
25% din pre]ul locuin]ei finan]ate, \n
timp ce la lei clien]ii vor putea s` contribuie
\n continuare cu un avans de 15%.
Vånz`rile de credite \n moneda local`
ar putea cre[te \n aceste condi]ii, mai
ales dac` [i dobånzile la lei vor sc`dea,
\ncurajate de relaxarea politicii monetare
de c`tre BNR.
Diferen]ialul de dobånd` a determinat
pån` acum clien]ii s`-[i asume riscul
valutar [i s` se \mprumute \n valut` la
dobånzi semnificativ mai mici, astfel c`
peste 95% din creditele ipotecare acordate
de b`nci sunt \n euro, dolari sau
franci elve]ieni.
Spre exemplu, rata lunar` la un credit
ipotecar de 175.000 de lei (echivalentul
a 40.000 de euro) pe 30 de ani ajunge
la 1.500 de lei, avånd \n vedere o dobånd`
medie de 10% pe an. Comparativ,
la un credit de 40.000 de euro
acordat pe aceea[i perioad`, la o dobånd`
medie de 6%, rata este de 240 de
euro (echivalentul a 1.000 de lei), res-
Misiune grea pentru BNR \n proiectul de stimulare a creditului \n lei
Valuta face legea la creditare. Ponderea
leilor a ajuns la minimul ultimilor nou` ani
Ponderea medie a \mprumuturilor \n valut` \n totalul creditelor acordate sectorului privat a crescut, nivelul atins \n toamna
anului trecut fiind cel mai ridicat din ultimii nou` ani, reiese din raportul trimestrial asupra infla]iei aprobat recent de BNR.
Diferen]ialul de dobånd` a determinat pån` acum clien]ii s`-[i asume riscul [i s` se \mprumute \n valut` la dobånzi mai mici
pectiv cu 50% mai mic` decåt la un credit
\n moneda local`.
|ncurajate de m`surile BNR, unele
b`nci de pe pia]a local` au \nceput s`
fac` pa[i \n direc]ia ieftinirii \mprumuturilor
ipotecare \n lei.
Astfel, Alpha
Bank a redus cu
BNR a elaborat \n toamna
anului 2011 [i un regulament
prin care vizeaz` restric]ionarea
creditelor de consum, dar [i
condi]ii mai dure pentru
creditul ipotecar \n valut`.
dou` puncte procentuale
marja
de dobånd` la
creditele ipotecare
\n lei, pån` la
4,5% peste indicatorul
Robor la
3 luni, rata lunar`
la un credit de valoare
medie fiind
mai mic` cu circa
300 de lei.
Dobånda no minal` a coboråt astfel
la o singur` cifr`, la 9,88% pe an.
{i BCR, cea mai mare banc` dup`
active, a diminuat marja de dobånd` la
creditele ipotecare \n lei, pån` la 3,5%,
de aceast` dat` peste indicatorul Robor
la 6 luni. Luånd \n calcul un nivel al Robor
de de 6,04% pe an, dobånda perceput`
de BCR a ajuns la 9,54% pe an.
Pe segmentul companiilor, dar [i \n
cazul popula]iei, sa
\nregistrat o mi[ -
care ascendent` a
dinamicii cre di te -
lor \n toam na anului
trecut, potrivit
raportului BNR.
La companii a fost
atins maximul ultimilor
doi ani [i
jum`tate, preponderent
pe seama
dina mi z`rii componentei
pe termen
scurt. |n cazul popula]iei, vari a ]ia
creditelor a continuat, \n toamna anului
trecut, „s`-[i comprime valoarea negativ`“,
la aceasta contribuind reaccelera-
FOTO: Shutterstock
rea puternic` a vitezei de cre[tere a \m -
prumuturilor pentru locu in]e [i, respectiv,
continuarea atenu`rii dinamicii negative
a celorlalte categorii de credite.
„Evolu]iile par s` fi avut ca factor
determinant majorarea sumelor acordate
pe descoperit de cont [i prin intermediul
cardurilor de credit, fluxul de credite
noi consemnånd o sc`dere care s-a
asociat unei cre[teri a ratelor dobånzilor
(\n special la creditele noi \n lei), precum
[i relativei deterior`ri a unor parametri
ai ofertei de credite“, potrivit raportului
de infla]ie.
Anul trecut, creditul acordat sectorului
privat a revenit, dup` doi ani, \n teritoriul
pozitiv, ajungånd la 3,3%. BNR
explic` mi[carea prin prelungirea tendin]ei
ascendente a dinamicii componentei
\n lei [i a celei \n valut`, dar [i ca
urmare a efectelor statistice ale sc`derii
ratei anuale a infla]iei [i deprecierii monedei
na]ionale.
claudia.medrega@zf.ro
Cåt de riscante
sunt creditele
\n valut`
Sistemele bancare cu \mprumuturi mari
\n valut` ar putea s` fie cele mai
afectate de procesul de dezinter -
mediere al b`ncilor-mam` din Vest.
Barclays, una dintre cele mai mari
b`nci din lume dup` active, avertiza la
sfår[itul anului trecut c` Europa de Est
este cea mai vulnerabil` la problema
\mprumuturilor \n valut`, iar Romånia
[i Ungaria au cele mai mari expuneri
atåt pe componenta creditelor de
retail, care reprezint` peste 60% din
totalul \mprumuturilor, cåt [i la nivelul
\mprumuturilor \n valut` pentru
companii.
Pe segmentul \mprumuturilor \n valut`
pentru companii, Romånia se plaseaz`
\n top, cu o pondere de circa 60% din
totalul creditelor acordate firmelor.
BNR avertizeaz` c` prelungirea sau
agravarea crizei datoriilor suverane ar
accentua „nervozitatea“ pie]elor
financiare interna]ionale [i aversiunea
la risc a investitorilor. Aceasta ar
genera „constrångeri severe“ \n
privin]a costurilor [i accesului la
finan]area extern` necesar` redres`rii
sustenabile a economiei romåne[ti [i
ar crea presiuni substan]iale asupra
evolu]iei cota]iei leului.
|n opinia b`ncii centrale, „efectele
adverse ale cursului de schimb al leului
ar putea fi amplificate de o eventual`
restrångere de durat` a accesului
b`ncilor [i companiilor locale la
finan]area extern`, datorat` posibilei
intensific`ri a dezintermedierii [i a
eforturilor de capitalizare a institu]iilor
de credit din zona euro, decurgånd
inclusiv din necesitatea \ndeplinirii
cerin]elor noilor reglement`ri bancare,
care ar putea afecta disponibilitatea
lichidit`]ii [i constrånge finan]area
grupurilor bancare din UE“.
Bancherii [i-au luat gåndul
de la credite de 1,2 mld. euro
acordate popula]iei
CIPRIAN BOTEA
CREDITE de peste 5,4 miliarde de lei
(1,2 mld. euro) aveau \ntårzieri la plat`
mai mari de 90 de zile, fiind trecute de
b`nci \n categoria pierdere, ceea ce
\nseamn` c` [ansele de recuperare a
acestora sunt aproape nule.
Volumul total al restan]elor acumulate
de popula]ie la plata ratelor la credite
s-a apropiat de 7,5 miliarde de lei
(1,7 mld. euro) la sfår[itul anului trecut,
fiind \n cre[tere cu 36% fa]` de aceea[i
perioad` din 2010, arat` datele BNR.
Saltul \nregistrat \n decembrie a
fost de circa 100 milioane lei (23 mil. euro),
adic` sub media lunar` din 2011, \n
contextul \n care presiunea pe portofoliile
\n lei s-a diminuat \n ultima lun` a
anului, dar restan]ele la valut` au continuat
s` creasc`.
Cele mai optimiste estim`ri ale
bancherilor indic` o reducere vizibil` a
presiunii pe portofoliile de credite dup`
jum`tatea acestui an, \n condi]iile \n care
economia d` semne firave de revenire
[i este de a[teptat ca acestea s` se
transmit` \n comportamentul de plat`
al clien]ilor cu o oarecare \ntårziere.
Cea mai mare pondere a restan ]elor
se \nregistreaz` \n continuare la cre -
ditele \n lei, sumele \ntårziate la plat`
mai mult de 30 de zile totalizånd 3 mld.
lei (700 mil. euro), respectiv 8,6% din
creditele \n lei contractate de popula]ie.
Restan]ele la creditele \n lei s-au
men]inut la un nivel relativ constant \n
ultima jum`tate de an, dup` ce la \nceputul
crizei finan]`rile \n moned` local`,
cele mai multe fiind \mprumuturi
f`r` garan]ii, au avansat rapid. Creditele
\n euro care \nregistreaz` \ntårzieri la
Cre[te presiunea pe b`nci
Evolu]ia restan]elor mai mari
de 30 de zile la creditele
popula]iei (mld. lei)
6,2
5,9 5,9
5,7
5,5
2010
dec.
2011
ian.
7
plat` vin \ns` puternic din urm`, soldul
acestora dep`[ind 2,9 miliarde de lei
(670 mil. euro), fiind \n cre[tere cu 50%
fa]` de sfår[itul lunii decembrie 2010.
Cel mai rapid ritm de cre[tere a fost
consemnat \ns` de restan]ele la creditele
\n franci elve]ieni, care au urcat la
echivalentul a 1,47 miliarde de lei (340
mil. euro) \n decembrie, cu 78% peste
nivelul de la sfår[itul anului 2010.
Clien]ii cu credite \n franci elve]ieni
au fost afecta]i puternic de aprecierea
francului elve]ian \n perioada de criz`.
Multe credite s-au våndut \n 2006-2007,
cånd cursul era de 2,2 lei/franc, respectiv
cu 50% sub nivelul actual.
Avansul puternic al restan]elor la
creditele \n valut` reflect` probleme \n
cre[tere cu creditele ipotecare de valori
mari, afirma]ie sus]inut` [i de cre[terea
constant` a restan]ei medii. Valoarea
medie a unei restan]e a urcat de la 5.200
de lei \n decembrie 2010 la peste 7.600
de lei la sfår[itul anului trecut.
Clien]ii cu credite garantate au avut
mult timp un comportament de plat`
bun, creditele de consum acordate dup`
criterii relaxate \n trecut au fost primele
afectate. Num`rul restan]ierilor a sc` zut
treptat pe parcursul ultimului an, ajungånd
la aproximativ 690.000 de per -
soane. Totodat`, num`rul restan ]e lor a
coboråt \n decembrie sub pragul de 1
milion [i a ajuns la 977.000 de restan]e.
Aceasta arat` c` sunt \nc` mul]i
clien]i care au luat credite de la dou`
sau trei b`nci [i au \ncetat s`-[i pl` -
teasc` ratele. Situa]ia este frecvent`
mai ales \n cazul creditelor de consum,
unde [i fenomenul fraudei luase o amploare
\ngrijor`toare \n anii de boom
economic.
6,5 6,7 6,9 7
7,2 7,2
7,2 %
este ponderea restan]elor
\n totalul creditelor
popula]iei.
7,4 7,5
feb. mart. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.
SURSA: BNR
PUBLICITATE

PUBLICITATE

Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
www.zf.ro/companii
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro
Hugo Boss: Tot mai multe branduri de lux vor s`
vin` \n Romånia. Aleg Calea Victoriei din Bucure[ti
Brandul de lux Hugo Boss, prezent pe pia]a local` cu dou` magazine \n
Bucure[ti [i Constan]a, a ob]inut anul trecut pe pia]a local` afaceri de
1,7 milioane de euro, \n cre[tere cu 20% comparativ cu 2010. Anul
acesta sper` la un avans de cel pu]in 15%.
CRISTINA RO[CA
acum pentru noi 2011 a
fost cel mai bun an, iar avansul
businessului a fost un mare
semn de \ncurajare pentru
„Pån`
viitor. La anul sper`m s` con -
tinu`m trendul [i sper`m la un avans de cel
pu]in 15%“, spune Andrei Alecu, 25 de ani,
unul dintre cei doi oameni de afaceri care au
readus brandul de lux pe pia]a local`.
El este fiul lui Marian Alecu, cel care
timp de 16 ani a condus McDonald’s, unul
din tre cele mai importante lan]uri de restau -
rante din Romånia. Partenerul s`u este
Adrian Matei, fiul lui Ion Matei, cel care de -
]ine importatorul de b`uturi Lerida Inter na -
tional.
|n condi]iile \n care consumul a sc`zut
cu 3% anul trecut, urmånd trendul ultimilor
doi ani, businessul celor de la Hugo Boss
pare imun la criz`. Andrei Alecu are \ns` o
alt` p`rere.
„Oamenii [i-au redus cheltuielile
de team`“
„Nu exist` persoan` care s` zic` c` nu a
fost afectat` de criz`. Oamenii [i-au redus
cheltuielile de team`, chiar dac` aveau cu ce
s` mearg` mai departe cu acela[i stil de
via]`.“
Clientul Hugo Boss are \ntre 30 [i 50 de
ani [i venituri de peste 2.000 de euro.
„Clientul fidel brandului cheltuie \n fiecare
lun` 1.000-1.500 de euro. Exist` \ns` mai
multe tipuri de clien]i fideli, respectiv cei
care vin [i se \mbrac` o dat` pe s`pt`mån` [i
cei care vin o dat` la trei luni, \ns` fac
cump`r`turi \n consecin]`.“
Amåndoi sunt la fel de fideli, spune el.
La o cifr` de afaceri de 1,7 milioane de
euro [i la un bon mediu de 1.000 de euro,
businessul Hugo Boss are anual 1.700 de
clien]i. Dintre ace[tia, 60% sunt femei [i
40% b`rba]i. Ponderea nu se men]ine \ns` [i
\n cifra de afaceri, deoarece „femeile care
vin cump`r` [i cadouri pentru b`rba]i“.
Alecu spune c` sper` ca 2012 s` fie
ultimul an de criz`. A[a a sperat [i anul
trecut, \ns` evolu]ia local` [i cea de la nivel
mondial a ]inut s` \l contrazic`.
Atåt el, cåt [i partenerul s`u Adrian
Matei se afl` la prima \ncercare \n business
cu Hugo Boos, pe care l-au adus pe pia]a
local` \n urm` cu trei ani. Ini]ial au intrat pe
pia]a din Constan]a, iar ulterior \n Capital`,
dup` \nchiderea magazinului de]inut de
fostul francizat.
Cum s-a \nchis primul Hugo Boss din
Romånia
La \nceputul lui 2009 primul Hugo Boss
din Romånia \[i \nchidea por]ile, dup` circa
[ase ani de activitate, din lips` de bani. Criza
nici nu se instalase bine la noi, \n toamna lui
2008, [i deja vånz`rile sc`zuser` cu 40-50%.
Recent Calea Victoriei a
cå[tigat indirect un chiria[
nou, magazinul Burberry,
ce se va deschide la
parterul hotelului de cinci
stele Radisson Blu \n martie.
Papilon Beauty Fashion, o companie con -
tro lat` de unul dintre investitorii afla]i \n
spa tele celei mai mari firme de distribu]ie de
pe pia]`, Interbrands, alegea s` trag` obloa -
nele magazinului Hugo Boss aflat atunci tot
pe Calea Victoriei. |n cele dou` magazine
Future Fashion In ter national - companie
de]inut` \n mod egal de Alecu [i Matei - a
investit 2,2 mil. euro \n amenajare [i stocuri.
„Pentru a deschide un magazin de lux
\ntr-o zon` stradal` ai nevoie de cel pu]in
300.000 de euro pentru c` amenajarea pe
metru p`trat poate ajunge [i la 3.500 de
euro. {i aici e vorba doar de investi]ia \n
magazin, f`r` stocuri.“
Andrei Alecu [tie bine cifrele pentru c`
\n prezent poart` discu]ii cu mai multe bran -
duri de lux pentru a le aduce \n Romånia.
Nu ofer` nume, pentru c`, spune el,
discu]iile sunt, \n func]ie de caz, \ntr-un
stadiu mai mult sau mai pu]in avansat.
„Cu unii am ajuns la nivelul semn`rii
contractului, la al]ii suntem abia \n discu]ii
pentru loca]ie. Evident este c` nu am fi
pornit pe acest drum dac` nu am fi crezut \n
acest domeniu [i dac` nu am fi putut ob]ine
profit, oricåt de mic.“
Mai este loc pentru branduri de lux
De[i nu ofer` nume de branduri, el
spune c` mai este loc de branduri de lux
pentru femei \n special, pentru c` b`rba]ii au
de unde s` se \mbrace. Primul magazin sub
un nou brand ar urma s` fie deschis \n
toamn` pe Calea Victoriei. Andrei Alecu
mai spune c` toate brandurile str`ine au
auzit de Romånia [i vor s` vin` aici, dar doar
\n Bucure[ti [i doar pe Calea Victoriei.
„Orice alt` loca]ie nu \i intereseaz`.“
Problema pe Calea Victoriei este faptul c`
nu g`se[ti spa]iile potrivite.
„Spa]iile sunt mici, chiria mare [i asocia -
]iile de proprietari vin cu propriile condi]ii.“
Pentru un magazin de lux pe Calea Victoriei
ai nevoie de un spa]iu de cel pu]in 150 mp -
ma gazin [i depozit. |n condi]iile \n care
chiria medie pe aceast` arter` se situeaz` la
45-50 de euro pe metru p`trat, pentru un
astfel de magazin trebuie s` sco]i lunar din
buzunar 6.700-7.500 de euro.
„Chiriile nu au sc`zut deloc pentru c`
este c`utat` \n continuare Calea Victoriei.
Este adev`rat \ns` c` nici nu au mai crescut
\ntr-un ritm alert.“ Recent Calea Victoriei a
cå[ tigat indirect un chiria[ nou, magazinul
Bur berry, ce se va deschide la parterul hote -
lu lui de cinci stele Radisson Blu \n martie.
Pentru un nou magazin sub brandul
Hugo Boss, Alecu spune c` analizeaz` ora[e
precum Timi[oara sau Cluj. Cu siguran]`
\ns`, un nou magazin nu se va deschide \n
acest an. Planurile ini]iale vi zau ora[ul Ia[i,
\ns` acestea au picat deoa rece nici mo -
mentul nu era potrivit [i nici ora[ul.
Andrei Alecu
coproprietar al magazinelor
Hugo Boss
Pentru a deschide un magazin de lux \ntr-o zon` stradal` ai nevoie de cel pu]in 300.000 de euro
pentru c` amenajarea pe metru p`trat poate ajunge [i la 3.500 de euro. {i aici e vorba doar de
investi]ia \n magazin, f`r` stocuri.
FOTO: Victor Ciupuliga
IRUM Reghin [i-a
bugetat afaceri \n
cre[tere cu 18%
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
COMPANIA IRUM din Reghin, produc`tor de utilaje agri -
cole [i forestiere, estimeaz` pentru acest an o cifr` de afaceri
de circa 80 mil. lei (aproximativ 19 mil. euro), \n cre[tere cu
18% fa]` de anul trecut.
Compania a finalizat anul 2011 cu o cifr` de afaceri de
67,6 mil. lei (circa 16 mil. euro), mai mult cu 63% fa]` de anul
anterior. „Investi]iile derulate \n anii anteriori vor sus]ine
prognozele de cre[tere din 2012. Pe de alt` parte, produc]ia
pentru primele 6 luni ale acestui an a fost deja contractat`“, a
declarat pentru ZF Transilvania Mircea Eugen Oltean,
director general al IRUM Reghin. Oficialii companiei spun c`
pia]a de utilaje agricole [i forestiere a crescut anul trecut,
trend ce va continua [i \n acest an.
IRUM este specializat` \n fabricarea tractoarelor, a
utilajelor TAF (Tractoare Articulate Forestiere), dar [i a altor
utilaje agricole [i forestiere, \nc`rc`toare, transportoare,
echipamente pentru \ntre]inerea drumurilor forestiere,
producånd totodat` piesele aferente acestora.
Comercializarea utila -
IRUM deruleaz` \n
prezent o investi]ie de
peste 3,5 mil. euro, ce
const` \n construc]ia [i
dotarea unei fabrici de
confec]ii metalice, iar
proiectul are ca termen
de finalizare anul 2013.
je lor se face prin inter me -
diul punctelor proprii de
vånzare [i distribu]ie. Ca -
pa citatea anual` de pro -
duc ]ie a companiei din
Reghin este de 2.360 de
tone (utilaje, piese de
schimb, piese turnate etc.),
iar anul trecut produc]ia
fa bricii din Reghin a
crescut cu 48%.
Partenerii externi de
afaceri ai IRUM sunt di -
verse firme de exploatare
fo restier` din Spania [i
Bul garia, dar [i diver[i pro -
du c`tori de utilaje din Germania, Fran]a [i Italia. Apro -
ximativ 22% din produc]ia companiei merge la export.
IRUM deruleaz` \n prezent o investi]ie de peste 3,5 mil.
euro, ce const` \n construc]ia [i dotarea unei fabrici de con -
fec]ii metalice, iar proiectul are ca termen de finalizare anul
2013. Totodat`, compania [i-a propus pentru acest an
consolidarea activit`]ilor de repara]ii capitale pentru motoare
diesel. |n acest sens, \n prim`vara acestui an urmeaz` s` fie
inaugurat` o unitate de repara]ii pentru motoarele diesel. |n
urm` cu doi ani, IRUM a \ncheiat un parteneriat cu firma
Minsk Tractor Works, astfel c` \n prezent, la uzina din Reghin
se produc tractoarele agricole TAG sub licen]` Be la rus.
Colaborarea a prev`zut construc]ia unei unit`]i de pro duc]ie
de 3.000 de metri p`tra]i dotat` cu o linie de mon taj, insta la]ii
de aer, de ridicat, de evacuare a gazelor de e[a pa ment,
echipamente de manipulat, stand de \ncerc`ri [i test`ri,
diferite dispozitive pentru verific`ri asamblare pe linie.
IRUM are 388 de angaja]i, 35 dintre ace[tia fiind recruta]i
anul trecut. Compania spune c` va continua recrut`rile \n
acest an [i caut` ingineri mecanici, prelucr`tori prin a[chiere
sau operatori de utilaje pentru prelucr`ri mecanice.
Principalul ac]ionar al firmei este Mavriprod din Reghin
cu o participa]ie de 93,46%, restul ac]iunilor fiind de]inute de
persoane fizice.
9
PUBLICITATE

PUBLICITATE

Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
www.zf.ro/companii
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro
Nicolae Sarcin`, singurul antreprenor romån din retailul
modern, mizeaz` pe hipermarketuri [i m`rci private
Omul de afaceri gorjean Nicolae Sarcin`, care de]ine businessul
Succes ce include [i lan]ul de magazine cu acela[i nume,
mizeaz` \n 2012 pe hipermarketuri [i pe m`rci private.
CRISTINA RO{CA
consolidarea
pozi]iei pe pia]a de
retail \n segmentul de
hipermarketuri, fiind
„Urm`rim
singurul dezvoltator
ro mån din acest domeniu“, au spus re -
pre zentan]ii companiei.
Nicolea Sarcin` a preluat la jum` -
tatea anului trecut cele cinci magazine
PIC ale oamenilor de afaceri Ilie [i
Cornel Penescu.
Grupul PIC a \nchis \n perioada
2009-2010 re]eaua ca urmare a intr`rii \n
insolven]` a firmei din cauza acumul`rii
unor datorii evaluate la vremea respec -
tiv` la 80 de milioane de euro c`tre
furnizori [i b`nci.
Pån` \n prezent au fost inaugurate
dou` dintre fostele magazine Pic – din
Pite[ti [i Craiova – sub brandul Succes.
Astfel, Succes mai are de deschis trei
hiper marketuri \n locul magazinelor
PIC din Br`ila, Oradea [i C`l`ra[i.
|n prezent businessul gorjeanului
Sar cin` este singurul business romånesc
CRISTINA RO{CA
DAAS, unul dintre cei mai importan]i
furnizori de echipamente pentru ho te -
luri, restaurante, firme de catering sau
magazine alimentare, estimeaz`
pentru acest an o cre[tere a afacerilor
cu circa 20%, pån` la 25 de mil. euro,
pe fondul cre[terii veni turilor din
segmentul HoReCa \n special, dar [i
din retail.
|n acest context 2012 urmeaz` a fi
cel mai bun an pentru compania care
[tie cu circa un an \nainte ce se va
\ntåmpla \n retail [i HoReCa.
„Estim`m c` avansul din acest an
va veni \n principal
de pe segmentul
HoReCa, unde
vom ataca un seg -
ment de pia]` nou,
res pectiv hotelurile
[i restaurantele de
trei stele. Pe seg -
men tele de patru [i
cinci stele, unde
sun tem prezen]i de
mai mul]i ani, vrem
s` ne consolid`m
portofoliul de cli -
en]i“, spune Daniel
Mocanu, managing director al
DAAS. El mai spune c` dore[te s`
acopere de asemenea segmentele de
cantine [i firme de
catering.
Se investe[te \n continuare \n
retail
Din totalul cifrei de afaceri, cea
mai mare parte, respectiv 16 mil. euro,
va proveni din dotarea cu rafturi [i
echipament de frig a magazinelor din
retail, fa]` de 14 mil. euro \n 2011.
Pia]a HoReCa (hoteluri, res -
taurante) va contribui cu 8 mil.
euro la cifra de afaceri, fa]`
de 6 mil. euro anul
trecut. Res tul va veni
din pia ]a de mobil`.
|n ce ea ce prive[te
va loarea pie]elor,
Mo canu estimeaz`
o stagnare.
„|n 2012 [i
2013 valoarea pie -
]ei de frig va fi simi -
lar` cu cea din 2011,
anul cu cel mai mare vo -
lum de frig comercial (echi -
pamente frigorifice co mer ciale,
n. red.) din istoria Romåniei“.
Pia]a de profil a ajuns \n 2011 la
42 de milioane de euro, potrivit lui
Mocanu. Pia]a echi pamentelor pentru
HoReCa a fost anul trecut de 40-45 de
milioane de euro, potrivit estim`rilor
[efului DAAS, care este [i fondatorul
companiei care recent [i-a serbat
majoratul.
Printre clien]ii DAAS pe retail se
num`r` Mega Image, Auchan, Cora,
din retailul modern dup` \nchiderea lan -
]u lui de magazine [i intrarea \n insol ven -
]` a Minimax Discount, de]inut de
Patriciu.
Agresivi \n expansiune
Lan]ul de retail Succes, de]inut de
omul de afaceri gorjean
Nicolae Sarci n`, a ajuns la
un total de 155 de punc te
de vånzare \n ju de]ele
Gorj, Dolj, Råm nicu Vål -
cea, Hunedoara, Cluj,
Con stan]a, Ilfov [i Bucu -
re[ti dup` o expan siune
agre siv` anul trecut.
„|n anul 2011 s-au des -
chis 19 de punc te de vån -
za re \n judetul Gorj, Con -
stan ]a [i Cluj, \n for matul de market,
super mar ket [i magazine cu vån zare
asis ta t`“, spun re pre zentan]ii Succes
Nic Com.
Cifrele nu includ [i cele dou` hiper -
mar keturi PIC. Re]eaua Suc ces acoper`
toate segmentele din re tail, \ncepånd de
la standuri angro de 20 de metri p`tra]i
Se construiesc tot mai multe
magazine [i restaurante?
DAAS vede vånz`ri
de 25 mil. euro, \n
cre[tere cu 20%
150
de magazine
au fost deschise anul trecut
\n retailul modern, iar pentru
acest an primele informa]ii
indic` o cre[tere a
acestei valori.
Anul trecut \n retailul
modern au fost
deschise aproape 150
de magazine, iar pentru
acest an primele
informa]ii indic` o
cre[tere a acestei valori.
Billa, Carrefour, Kaufland, Lidl,
Metro Cash&Carry [i Penny Market.
„Principala direc]ie din retailul
local este dezvolta -
rea, pentru c` nu m` -
rul de metri p` tra]i
de retail la mia de
locuitori \n Ro må nia
este mult mai mic
decåt \n alte ]`ri din
Europa. Iar noi
mergem al`turi de
ei“.
Doar anul trecut
\n retailul modern au
fost deschise aproa -
pe 150 de magazine,
iar pentru acest an
primele informa]ii indic` o cre[tere a
acestei valori.
Retailerii Lidl, Mega Image [i
Profi vor investi \n acest an 120-150 de
mi lioane de euro, potrivit estim`rilor
ZF, \n deschiderea a circa 170 de ma -
gazine pe pia]a lo cal`, urmånd a sta -
bili astfel un nou record de deschi deri
pentru un sin gur an \n Romånia.
Retailerii au conti nuat s` investeasc`
\n deschiderea de maga zine noi \n po -
fida sc`derii co mer ]ului \n perioada
2009-2011 cu aproa pe 20% cumulat.
Ce sunt hot cornerele?
Deschiderile de noi unit`]i i-au
ajutat pe juc`torii din comer]ul
modern s` \[i men]in` afacerile la un
nivel similar celui de dinainte de criz`.
|n ceea ce prive[te pia]a de
HoReCa Mocanu spune c` princi -
palul element de cre[tere pe acest
segment pentru DAAS au fost hot
cornerele instalate tot \n magazinele
de retail.
Pe seg mentul de retail DAAS se
ocup` pe lång` dotarea ma ga zinelor
cu echi pa mente de frig co -
mer cial, ci [i cu do tarea
cu rafturi [i sis teme
120
mil. euro
de depo zitare [i cu
e c h i p a m e n t e
pentru Hot Cor -
ner (pentru pa -
ti serie). De ase -
me nea com -
pania ofer` ser -
vice [i con sul -
tan]` pentru pro -
dusele de mai sus.
Pentru juc`torii
din HoReCa DAAS
furnizeaz` buc`t`rii profe -
sio nale, baruri profesionale [i echipa -
mente complete de bar [i sp`l`torii
industriale [i cur`]`torii chimice.
Printre clien]ii recen]i Mocanu
enumer` Ramada Pite[ti, Hilton
Oradea, National Arena [i Hanul
Berarilor Elena Lupescu.
Cei mai importan]i competitori ai
DAAS Romånia sunt Fresco sau
Bilancia.
cristina.rosca@zf.ro
reprezint` suma minim` pe care
retailerii Lidl, Mega Image [i Profi
o vor investi \n acest an, \n
deschiderea a circa 170 de
magazine pe pia]a, potrivit
estim`rilor ZF.
16
mil. euro
reprezint` businessul pe care
DAAS l-a f`cut din dotarea
cu rafturi [i echipament de
frig a magazinelor din retail
\n 2011, fa]` de
14 mil. euro \n 2011.
48 mil. €
reprezint` cifra de
afaceri \nregistrat` de
Succes Nic Com \n
2010.
situate \n com plexuri comerciale pån` la
hipermarketuri.
Pentru acest an compania dore[te
consolidarea businessului.
„De asemenea, nu excludem noi
oportunit`]i de dezvoltare, semnalele
pentru anul 2012 \n ceea ce prive[te acti -
vi tatea de retail fiind op ti -
miste“, au mai spus re pre -
zen tan]ii com pa niei.
Nu sunt oferite \ns`
cifre privind num`rul de
magazine ce urmeaz` a fi
deschise \n acest an.
Miza, m`rcile proprii
Reprezentan]ii unuia
dintre cele mai ex tin se
lan]uri din co mer]ul local
recunosc to tu[i c` situa]ia econo mi c` se
vede \n com por tamentul de consum. |n
con ti nua re consumatorii sunt in te resa]i
de pro mo ]ii.
Ei spun \ns` c` in te resul oa menilor
nu a sc` zut \n pri vin]a pro dus elor ali -
men tare, ci a avut loc o re orien tare c`tre
branduri mai accesibile. |n acest context
Lan]ul de retail Succes, de]inut de omul de afaceri gorjean Nicolae Sarcin`, a ajuns la un total de 155 de puncte de vånzare \n jude]ele Gorj, Dolj, Vålcea, Hunedoara, Cluj,
Constan]a, Ilfov [i Bucure[ti dup` o expansiune agresiv` anul trecut
a avut loc o sc`dere a va lorii co[ului de
con sum. Oficialii Suc ces nu ofer` \ns`
cifre.
„Astfel, produsele alimentare am -
ba late sub marca proprie Succes au
cå[tigat o cot` de pia]` mai mare \n
cadrul co[ului de cump`r`turi datorit`
unui raport calitate-pre] foarte bun.“
Mai mult, pentru 2012 Succes Nic
Com vrea s` \[i creasc` portofoliul de
produse marc` proprie, care au pre]uri
mai mici decåt produsele m`rcilor con -
sa crate.
De regul` produsele m`rci pro prii
au pre]uri cu pån` la 20% mai mici
decåt produsele m`rcilor consacrate.
60% din business vine din retail
Reprezentan]ii companiei nu dau
\ns` detalii despre cifra de afaceri atåt cea
ob]inut` \n 2011, cåt [i cea estimat` pen -
tru 2012. Ei spun doar c` „re]eaua de ma -
ga zine repre zint` aproximativ 60% din
to talul busi nes sului, restul de 40% repre -
zen tånd activitatea de pro duc ]ie (panifi -
11
ca ]ie, ambalare, confec]ii me ta lice, alu -
mi niu [i PVC, agregate mi ne rale [i be -
toa ne), comer] cu produse pe tro liere, ex -
ploa tare [i prelucrare a lem nului, con -
struc ]ii [i prest`ri servicii“.
Afacerile Succes Nic Com au fost de
aproape 200 mil. lei (47,6 mil. euro) \n
2010.
PUBLICITATE

12 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro
www.zf.ro/companii
Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
Cum s`-]i construie[ti o carier` interna]ional`
ADELINA MIHAI
Cunoa[terea unei limbi str`ine de
circula]ie interna]ional`, redactarea
unul CV \n mod profesionist,
ob]inerea unor certific`ri recunoscute
\n str`in`tate [i o bun` cunoa[tere a
industriei din ]ara respectiv` sunt
PROFESII
principalele aspecte pe care
trebuie s` le aib` \n vedere tinerii
care vor s`-[i construiasc` o
carier` pe plan interna]ional.
„Atunci cånd aplic` pentru o pozi]ie \n
str`in`tate, tinerii romåni trebuie s` fie aten]i nu
numai la \ndeplinirea cerin]elor obligatorii de
cunoa[tere a domeniului de specialitate \n care vor
lucra, dar [i la redactarea corect` a CV-ului,
dezvoltarea abilit`]ilor pe care le caut` un recruiter
la un astfel de candidat [i informarea corect` cu
privire la toate aspectele presupuse de acel job. De
exemplu, \nainte de a accepta o ofert` salarial`
avantajoas` la prima vedere, candida]ii trebuie s` se
informeze asupra costului vie]ii \n ]ara respectiv`“,
sus]ine George Samoil`, project manager al
portalului de carier` Hipo.ro. El a ad`ugat c` mai
trebuie luate \n considerare cheltuielile legate de
cazare, måncare, utilit`]i, dar [i faptul c` unii
angajatori nu acoper` costurile asigur`rilor de
s`n`tate sau impozitele suplimentare anuale.
Pentru cei care \[i doresc s` se angajeze \n
Marea Britanie, domeniile \n care se fac
preponderent angaj`ri \n perioada urm`toare sunt
domeniul bancar, inginerie [i retail. De
asemenea, oportunit`]i de carier` se
reg`sesc [i \n sectorul public. Fran]a [i
Ungaria continu` s` recruteze
speciali[ti IT, iar cei care doresc s`
\nceap` o carier` \n afara ]`rii \n
domeniul bancar au [anse de a
se angaja \n Fran]a, Germania,
Ungaria, Polonia [i Marea
Britanie.
Pasul cel mai important
\n preg`tirea unei cariere
interna]ionale este,
indiscutabil, preg`tirea
CV-ului, cartea de vizit`
prezentat` angajatorilor.
„CV-ul este, \n 90 %
din cazuri, singura mo -
dalitate de convingere c`
sunte]i persoana potrivit`
dac` jobul pe care \l dori]i
este \n str`in`tate. |ns` o
cerere de angajare format`
din CV [i o scrisoare de
inten]ie este o strategie [i mai
bun` pentru a atrage aten]ia
recrutorului“, spune Sonia Dan,
coordonator PR al platformei de
recrutare Tjobs, care reune[te \n
prezent 180.000 de anun]uri de angajare
ale companiilor din str`in`tate.
Ea a mai precizat c` agen]iile de recrutare
au atåt de multe solicit`ri \ncåt, pentru a le face fa]`,
au creat un sistem de recrutare specific, \n care CV-
|N CE }~RI POT PLECA TINERII
PENTRU A-{I DEZVOLTA O CARIER~
}ara Rata [omajului Domenii
\n råndul tinerilor \n care
sub 25 de ani se fac
(%) angaj`ri
MAREA BRITANIE 19 sectorul public
inginerie
retail
b`nci
FRAN}A 23,4 consultan]`
IT
b`nci
retail
GERMANIA 9,5 economie
drept
medicin`
inginerie
UNGARIA 23 IT
telecomunica]ii
b`nci
inginerie
POLONIA 23,7 finan]e
asigur`ri
imobiliare
servicii
SURSA: www.hipo.ro
Mobilitatea la nivel interna]ional
variaz` \n func]ie de aria profesional`. Astfel, exist`
domenii care, prin caracterul lor universal [i aplicabil
interna]ional, permit speciali[tilor s` lucreze \n orice ]ar`. Este cazul
speciali[tilor IT, a c`ror activitate nu este substan]ial modificat` dac` lucreaz`
\ntr-o ]ar` sau \n alta.
„De exemplu, prin proiectul EURO IT Expedition, 15 speciali[ti IT din Romånia au [ansa
de a lucra ca traineri [i consultan]i IT \n Marea Britanie, Fran]a sau Germania pentru una
dintre cele mai mari companii din industria aerospa]iala la nivel global. La polul opus se
afl` sectorul financiar sau cel juridic, domenii \n care profesioni[tii trebuie s` cunoasc` specificul local
al industriei pentru a putea profesa \ntr-o ]ar` str`in`”, mai spune George Samoil`.
Printre abilit`]ile evaluate de recruiteri \n procesul de selec]ie a candida]ilor pentru un job interna]ional se
num`r`: capacitatea de adaptare, flexibilitatea, deschiderea intercultural`, aten]ia la detalii, spontaneitatea [i
sociabilitatea.
Pentru a fi cåt mai aproape de zona lor de confort, majoritatea romånilor care doresc s` lucreze \n str`in`tate
se orienteaz` mai ales spre Europa de Vest, SUA, zona occidental` \n general. „Dar adev`rata ocazie de a
dobåndi aptitudinile necesare construirii unei cariere interna]ionale este prin acceptarea unei provoc`ri
profesionale cum ar fi lucrul \ntr-o cultur` total diferit` de cea romåneasc`. Oportunit`]ile de angajare pe
continentul asiatic sau african constituie pentru tinerii profesioni[ti din Romånia o bun` ocazie pentru a-
[i dezvolta capacitatea de adaptare [i de rela]ionare intercultural`”, mai spune George Samoil`.
El a mai dat ca exemplu proiectul Career Journey to Africa, care ofer` trainerilor vorbitori de
limb` francez` [i englez` din Romånia [ansa unei experien]e profesionale interna]ionale
inedite. „Timp de 16 luni, ace[tia vor avea ocazia s` c`l`toreasc` \n mai multe ora[e
din Africa pentru a sus]ine prezent`ri \n diferitele filiale ale unei companii
specializate \n transport interna]ional. Deschiderea [i abilit`]ile cå[tigate \n
urma unei astfel de experien]e \l vor recomanda ulterior pe
posesorul lor drept un candidat valoros pentru un job \n
orice companie global`”, mai spune Samoil`.
urile candida]ilor joac` rolul principal. „Pentru
agen]iile de recrutare exist` 3 criterii principale
dup` care accept` / resping CV-urile, conform
ultimului sondaj realizat de portalul Tjobs.ro: dup`
limbile str`ine vorbite de aplicant, dup` nivelul de
studii [i dup` certific`rile ob]inute de candidat,
toate \n func]ie de men]iunile din CV“, mai spune
Sonia Dan, care \i sf`tuie[te pe candida]i s`
completeze toate aceste cåmpuri din CV.
Cei care \[i doresc o carier` interna]ional`
trebuie s` acorde o foarte mare aten]ie perfec -
]ion`rii limbilor str`ine, s` aplice doar pentru acele
joburi care se potrivesc experien]ei lor.
„Am observat c` mul]i candida]i nu acord`
foarte mare importan]` limbilor str`ine. |n plus, \n
func]ie de domeniul de activitate \n care activeaz`,
trebuie s` identifice drumul cel mai scurt c`tre a
ob]ine o astfel de experien]`. De exemplu, cel mai
simplu pot fi accesate astfel de joburi plecånd cu un
contract la compania-mam` a actualului angajator
sau la o subsidiar` a acestuia din lume sau prin
burse, care \n general se concretizeaz` [i cu o
experien]` de munc`“, sus]ine Cristina Popescu,
managerul firmei de recrutare QPAS.
|n opinia Adelei Marin, directorul executiv al
firmei Complete Training, este important ca, \nainte
s` aplice pentru un job \n str`in`tate, candida]ii s`
studieze pia]a \n care vor s` lucreze.
„De asemenea, ar trebui s` acceseze anumite
cursuri care au recunoa[tere interna]ional`, s` \[i
traduc` [i legalizeze toate documentele, s` nu plece
pån` cånd nu au un contract de munc` sigur. Mai
Adev`rata carier`
interna]ional` se
formeaz` \ntr-o
cultur` diferit`
mult, este important s`
verifice dac` exist` un
model de CV agreat de
compania respectiv`.
Apoi, CV-ul trebuie
tradus \ntr-o limb` de
circula]ie in ter -
na]ional`. Este obli -
n studii \n str`in`tate (burse, stagii etc.)
n cunoa[terea unei limbi de circula]ie interna]ional`
n cunoa[terea limbii locale (op]ional, \n func]ie de ]ar`)
n de]inerea de certific`ri recunoscute interna]ional
gatorie scrisoarea de in ten]ie, personalizat`“, mai
spune Adela Marin.
Certific`rile recunoscute interna]ional,
avantaje la recrutare
Pe lång` datele incluse \n mod normal \ntr-un
CV de aplicare pentru un post din Romånia, CV-ul
unui candidat pentru o pozi]ie \n str`in`tate trebuie
s` con]in`: studii \n str`in`tate, cunoa[terea unei
limbi de circula]ie interna]ional`, cunoa[terea limbii
locale (op]ional, \n func]ie de ]ar`), de]inerea de
certific`ri recunoscute interna]ional.
„Anumite culturi sunt mai conservatoare cu
privire la propria limb`, iar angajatorii se a[teapt`
ca un candidat str`in s` cunoasc` la nivel mediu
limba ]`rii respective. De exemplu, pentru a se
angaja \n Fran]a, Germania sau Italia, candidatul
trebuie s` vorbeasc` limba local`. O burs` de studiu
\n str`in`tate este un alt element important pentru
un CV eligibil“, mai spune George Samoil` de la
Hipo.ro.
Cei mai c`uta]i candida]i romåni de c`tre
recruiterii din str`in`tate sunt cei care corespund
nivelului de „speciali[ti“.
Ace[tia, pe lång` competen]ele tehnice solide [i
abilit`]ile cerute de job, de care trebuie s` dea
dovada, trebuie s` fie adaptabili unui mediu
multicultural, s` aib` o motiva]ie [i determinare
solid` pentru relocare.
„Un CV \mbun`t`]it cu o experien]`
interna]ional` va fi apreciat de c`tre un angajator
din ]ar`, \n special de companiile multina]ionale,
pentru care o astfel de experien]` este extrem de
util` avånd \n vedere similitudinea mediilor de
lucru“, mai spune Cristina Popescu de la QPAS.
Pån` la uniformizarea sistemului de \nv`]`månt
la nivel global, care s` permit` o interna]ionalizare a
pie]ei for]ei de munc`, angajatorii vor cere probe
ale aptitudinilor de]inute de candida]i.
„Pentru ca aptitudinile unui candidat din
Romånia s` aib` relevan]` la nivel global, este
necesar` de]inerea unei certific`ri interna]ionale,
diplome care s` fie recunoscute \n ]ara \n care
pl`nuie[te s` lucreze. De exemplu, de]inerea unei
certific`ri ACCA (Association of Chartered
Certified Accountants) va demonstra abilit`]ile
profesionale \n contabilitate \n cadrul statelor
membre ale Uniunii Europene [i ale Organiza]iei
Na]iunilor Unite“, mai spune George Samoil`.
adelina.mihai@zf.ro
CE TREBUIE S~ CON}IN~ |N PLUS UN CV PENTRU UN
JOB |N STR~IN~TATE?
ABILIT~}I C~UTATE DE RECRUITERI LA CANDIDA}II CARE VOR UN
JOB |N STR~IN~TATE
n capacitate de adaptare
n flexibilitate
n deschidere intercultural`
n aten]ie la detalii
n spontaneitate
n sociabilitate
SURSA: www.hipo.ro
Cei mai neinspira]i
executivi ai anului trecut:
[efii RIM sunt cap de list`
|n lumea afacerilor, conduc`torii celor mai mari
companii sunt adesea da]i ca exemplu de eroi
demn de urmat. Ace[ti lideri sunt totu[i oameni [i
prin urmare fac gre[eli, din care se poate \nv`]a.
BOGDAN COJOCARU
SIDNEY FINKELSTEIN, profesor
de management la {coala de Bu -
siness Tuck a colegiului britanic
Dartmouth [i autor al c`r]ii „De ce
executivii de[tep]i fac gre[eli“, a f`cut
cåteva selec]ii ale celor mai
neinspira]i CEO din 2011 [i a celor
mai mari gre[eli ale lor, scrie portalul
Management-Issues.
MIKE LAZARIDIS [i JIM
BALSILLIE, fo[ti CEO la Research
in Motion:
GRE{EALA - nu s-au adaptat,
structura dual` de conducere
Compania canadian` proiec -
teaz`, produce [i promoveaz` smart -
phone-urile BlackBerry, unele dintre
cele mai populare din lume.
Cei doi executivi nu au reu[it s`
adapteze produsele companiei cerin -
]elor pie]ei, chiar dac` telefoanele
concuren]ei, precum iPhone-urile [i
cele bazate pe sistemul se operare
Android, au \nceput s` erodeze din
cota de pia]` a BlackBerry.
Conducerea bicefal` nu a f`cut
decåt s` creeze mai mult` confuzie [i
s` \ngreuneze progresul.
„Structura cu doi CEO este un
model care garanteaz` de cele mai
multe ori e[ecul. Face greu de [tiut
cine este [eful“, apreciaz` Fin -
kelstein.
LEO APOTHEKER, fost CEO la
Hewlett Packard:
GRE{EALA – caracterul slab,
strategie de execu]ie slab`
Sub conducerea de doar 11 luni a
lui Apotheker, cel mai mare pro -
duc`tor de PC-uri din lume a pierdut
peste 30 de miliarde de dolari din
capitalizarea de pia]a.
Executivul a \ncercat s` scape de
afacerea lui personal` cu PC-uri de 40
de milioane de dolari, iar apoi a
hot`råt s-o p`streze. A decis s`
creeze o nou` tablet`, apoi s-a
r`zgåntit din nou.
REED HASTINGS, Netflix:
GRE{EALA – comunicare
slab`, a speriat clien]ii cu
pre]uri mai mari
Netflix [i-a f`cut un nume \n
lumea businessului oferind clien]ilor
servicii de \nchiriat DVD-uri prin
e-mail \n SUA.
A \nceput apoi s` ofere servicii de
video streaming pe internet, iar acum
are planuri de a se extinde \n Europa,
anul acesta. Hastings a decis s`-[i
separe afacerile \n dou`. Rezultatul a
fost c` pre]urile au urcat, iar clien]ilor
le-a fost mai dificil s` ajung` la
produsul dorit. „De fapt \mi place
ideea scind`rii afacerii. Aceasta este
strategia dup` litera c`r]ii. |mpar]i
compania \n dou` pentru a proteja
afacerile noi, dar procesul prin care el
a trecut a fost un dezastru.
Comunicarea nu a fost destul de
bun`. Mul]i oameni se \ntreab` ce e
nou \n ceea ce fac. Nu cred c` este
prea mult“, a spus Finkel stein.
WILLIAM WELDON, JOHNSON &
JOHNSON:
GRE{EALA – sc`derea calit`]ii
[i siguran]ei produselor
Anul trecut produc`torul farma,
de aparate medicale [i bunuri de larg
consum a recurs la un num`r mare de
rechem`ri de produse: pompe de
insulin`, seringi, implanturi, lentile de
contact, Tylenol [i [ampoane pentru
bebelu[i.
„William Weldon e ca un CEO
de teflon, pentru c` multe au mers
prost \n ultimul an [i aproape nimeni
n-a zis nimic. Pentru o astfel de
companie, sc`derea calit`]ii [i
siguran]ei produselor este ceva
[ocant. William Weldon este CEO,
iar toate acestea se \ntåmpl` sub
nasul lui“, consider` Finkelstein.
bogdan.cojocaru@zf.ro
PUBLICITATE PUBLICITATE

Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
www.zf.ro/companii
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro
„Exist` via]` \nainte [i dup` MBA, dar niciodat` \n timpul
programului“. Presiunea studiului nu las` loc de via]` social`
ADELINA MIHAI
via]` \nainte de MBA [i
dup`, dar niciodat` \n timpul
programului“, aceasta este una
din primele „devize“ pe care
„Exist`
profesorul Bodo Schlegel -
milch, decanul [colii de
afaceri WU Executive
PROFESII Academy din Viena, le
roste[te \n fa]a managerilor
care vor s` se \nscrie la cursurile unui program
de MBA. Mai \n glum`, mai \n serios, oboseala
[i redirec]ionarea timpului alocat familiei c`tre
sesiunile de studiu individual sunt adesea cel
mai mare cost pe care \l pl`tesc executivii
romåni care se \nscriu la un astfel de program.
Pentru Raluca Raitan, 32 de ani, manager
rela]ii cu clien]ii pe divizia de retail [i Private
Banking a Bank Leumi, filiala local` a unuia
dintre cele mai mari grupuri financiare
israeliene, \nscrierea la programul de EMBA al
WU Executive Academy a avut ca obiectiv
dezvoltarea abilit`]ilor de conducere [i
progresul \n carier`.
„Cel mai dificil, pe tot parcursul pro -
gramului, a fost faptul c` nu mi-a mai r`mas
deloc timp pentru via]a personal`. |ns` \mi
doream o solidificare a cuno[tin]elor pe care le
aveam [i s` \nv`] lucruri noi, iar \n cele 14
module de program acumulezi cuno[tin]e din
14 domenii diferite, care te ajut` s` te dezvol]i“,
a spus Raitan, care a cå[tigat \n 2010 bursa \n
valoare de 35.000 de euro oferit` de ZF
\mpreun` cu WU Executive Academy pentru a
urma cursurile acestui program. Absolven]ii
romåni de programe de MBA glumesc chiar c`,
\n timpul programului, ajung s`-i cunoasc` mai
bine pe cei de la aeroport decåt pe vecini [i c`
cel mai greu este s` reu[easc` s` se obi[nuiasc`
10 sfaturi despre cum s`-]i finan]ezi un
program de MBA \n str`in`tate
Finan]area unui program de Executive MBA sau MBA a devenit
o problem` tot mai mare \n råndul managerilor care vor s`
urmeze cursurile unui astfel de program, avånd \n vedere c`
angajatorii au redus sau chiar eliminat bugetele prin care
pl`teau integral sau par]ial pentru educa]ia executivilor.
ADELINA MIHAI
JOËL MCCONNELL, directorul departa -
men tului de asisten]` financiar` al [colii de
afaceri IE Business School din Spania, una
dintre cele mai prestigioase institu]ii de
educa]ie managerial` din lume, a realizat un
set de 10 recomand`ri privind modalit`]ile de
finan]are pentru managerii care vor s` se
\nscrie la un program de MBA \n str`in`tate.
IE Business School a fost anul acesta pe locul
8 \n topul celor mai bune [coli de afaceri din
lume, potrivit clasamentului realizat de
Financial Times.
1. ECONOMISI}I DIN TIMP. Decizia de a
urma cursurile unui program de MBA sau ale
unui program de masterat \n str`in`tate
trebuie luat` dup` o perioad` destul de lung`
de gåndire. |n cazul unui Executive MBA,
pentru care se solicit` mai mul]i ani de
experien]` managerial`, decizia de a urma
cursurile trebuie luat` cu unu sau doi ani
\nainte de \nscriere. Ar fi o idee bun` s`
\ncepe]i s` economisi]i \n fiecare lun` o sum`
mic`, \ntr-un cont separat, pentru a putea
sus]ine costurile unui program de educa]ie
managerial` \n str`in`tate.
2. FACE}I ECONOMII |N MONEDA }~RII |N
CARE VE}I STUDIA. Dac` v-a]i decis \n ce ]ar`
vre]i s` urma]i cursurile unui MBA, ar fi bine
s` economisi]i \n moneda ]`rii respective,
pentru a evita eventualele probleme cauzate
de fluctua]iile cursului de schimb. Mai mult,
dac` economiile sunt \n moneda local`,
dobånzile la depozit vor fi tot \n aceea[i
moned`. Un plan de economisire solid v` va
demonstra capacitatea de a gestiona propriile
finan]e [i v` va facilita procesul de ob]inere a
JOËL MCCONNELL, directorul de asisten]` financiar` al IE Business School din Spania, \i sf`tuie[te
pe managerii care vor un MBA \n str`in`tate s` se uite la costul vie]ii din ]ara aleas`
unor burse sau \mprumuturi bancare pentru
studii.
3. DOCUMENTA}I-V~. Interesa]i-v`, de
exemplu, dac` \n str`in`tate costurile aferente
educa]iei sunt deductibile fiscal.
4. C~UTA}I O BURS~. Un num`r semnifi -
cativ de organiza]ii interna]ionale [i na]ionale,
dar [i funda]ii private ofer` burse par]iale sau
integrale pentru studierea unui program de
CAMPUSUL UNIVERSITAR PENTRU
CARE GUVERNUL AUSTRIEI CHELTUIE
JUM~TATE DE MILIARD DE EURO
n Universitatea de Economie [i Afaceri din
Viena (Vienna University of Economics and
Business) a dezvoltat cel mai mare proiect
universitar din Europa, folosind, \n propor]ie de
peste 90%, finan]are de la guvernul austriac
pentru relocare. Pentru realizarea acestui proiect
(\nceput \n 2006) s-au alocat 492 de milioane
de euro, iar campusul urmeaz` s` fie inaugurat
la mijlocul anului viitor. Nevoia reloc`rii
universit`]ii \n noua cl`dire a venit ca urmare a
cre[terii efectivelor de studen]i, dar [i pentru o
pozi]ionare mai apropiat` de centrul Vienei [i de
sediile unor multina]ionale cum este OMV. |n
prezent, institu]ia [colarizeaz` 25.000 de
studen]i, iar un sfert dintre ace[tia sunt studen]i
interna]ionali (inclusiv romåni).
A[a va ar`ta interiorul noii cl`diri a Vienna University of Economics and Business, cel mai mare
proiect universitar din Europa, \n care pot studia \n acela[i timp 10.000 de studen]i Construc]ia bibliotecii pe care o va avea universitatea de economie din Viena va costa circa 100 mil. euro, adic` 20% din valoarea total` a proiectului
n Construit pe o suprafa]` de 90.000 de metri
p`tra]i, campusul universitar va crea 3.000 de
joburi pentru studen]i, \ns` proiectul va genera
business pentru tot ora[ul.
n Cu o tradi]ie de 114 ani, Univesitatea din
Viena are un buget anual de aproape 115
milioane de euro, 600 de profesori, 400 de
angaja]i \n departamentele administrative [i 500
de lectori (angaja]i temporar).
n Prin compara]ie, Academia de Studii
Economice din Bucure[ti, care are o vechime de
98 de ani, are un buget de 35 mil. euro pe an [i
[colarizeaz` un num`r similar de studen]i
precum universitatea din Viena – 26.000 de
studen]i. ASE are 900 de profesori [i aproape
650 de angaja]i \n departamentul administrativ.
MBA sau alte tipuri de programe postuniversitare.
Ve]i fi surprin[i de cåte programe
de burse ve]i g`si \n ofertele lor.
5. |NCERCA}I S~ OB}INE}I FINAN}ARE DE LA
ANGAJATOR. Unele companii, \n special multi -
na]ionalele, ofer` sprijin financiar managerilor
din middle [i senior management care vor s`
urmeze programe postuniversitare sau de
MBA. |n schimbul acestei finan]`ri, angaja]ii
sunt „re]inu]i“ \n cadrul companiei prin con -
tracte care le impun s` nu schimbe angaja torul
pentru un anumit num`r de ani. Aceste tipuri
de ajutor financiar acoper`, de regul`, o parte
din costurile programului (de la 5.000 la 10.000
de dolari) [i sunt mai u[or de ob]inut dac`
angajatul continu` s` lucreze pe par cursul
cursurilor [i dac` programul este oferit de o
institu]ie interna]ional` presti gioas`. Ade sea
este mai u[or pentru manageri s` ob]in` sprijin
financiar de la angajator pentru programele
mixte, care au [i module online, pentru c` astfel
se pot valorifica abi lit` ]ile proasp`t dobåndite
ale angaja]ilor, dar [i net workingul pe care
ace[tia [i l-au f`cut la clas`.
6. UITA}I-V~ LA OFERTELE B~NCILOR. B`n -
cile ofer` o serie vast` de \mprumuturi pentru
studii \n str`in`tate, la dobånzi reduse [i cu
perioade de gra]ie de pån` la doi ani, timp \n
care, de regul`, absolven]ii de MBA au parte
de major`ri salariale.
7. VERIFICA}I PROGRAMELE DE BURSE ALE
{COLILOR DE AFACERI. {colile de afaceri de top
adesea ofer` burse - cel pu]in par]iale - pentru
a atrage cei mai buni candida]i la clase.
8. FI}I ATEN}I LA COSTUL VIE}II DIN }ARA |N
CARE DORI}I S~ STUDIA}I. Taxele de [cola -
rizare sunt adesea numai o parte a costului
unui MBA. Chiriile [i cheltuielile pot fi de
asemenea foarte ridicate, mai ales \n SUA [i \n
unele ]`ri din nordul Europei. Face]i \ntåi o
cercetare asupra acestor costuri \nainte s` lua]i
o decizie. |n urma document`rii, este im -
portant s` v` gåndi]i dac` e mai bine s` face]i
un program de un an /doi ani sau s` alege]i un
program cu module online.
9. CALCULA}I RENTABILITATEA INVESTI}IEI
|N MBA. Nu v` va ajuta prea mult la c`utarea
modalit`]ilor de finan]are, dar v` va ajuta s`
decide]i cåt de „confortabil“ v` va fi s` resti tui]i
\mprumutul. Unele programe de MBA pot
avea un impact semnificativ, pe termen me diu,
asupra salariului. Salariul mediu al unui
absolvent de MBA la trei ani dup` fina lizarea
programului este de 100.000 de dolari pe an.
10. |MBINAREA ACESTOR ELEMENTE -
economii, sprijin financiar de la companie,
burse - v` pot ajuta s` finan]a]i par]ial un pro -
gram de MBA [i faciliteaz` modul de finan -
]are a tuturor costurilor pe care le implic` un
astfel de program.
adelina.mihai@zf.ro
s` reziste \ntr-un ritm de via]` foarte alert,
pentru o perioad` lung` de timp, de pån` la doi
ani. Aproape 4.000 de manageri au absolvit
programe de MBA sau Executive MBA oferite
pe pia]a local` de c`tre 14 [coli de afaceri, iar
potrivit edi]iei Top MBA editat` anul trecut de
Ziarul Financiar, salariul mediu net al
absolven]ilor este de 2.600 de euro net.
„O diplom` de MBA de la o universitate
prestigioas`, acreditat`, poate fi rampa
principal` de promovare a absolven]ilor.
Aproape 35% dintre absolven]ii no[tri de
MBA ocup` func]ii de top management \n
nivelul C dup` finalizarea studiilor (pre[edinte,
CEO, managing director, membru \n consilii de
administra]ie etc.), fa]` de 20% \n momentul
\nceperii programului EMBA. |n ceea ce
prive[te salariile, peste 25% dintre absolven]i
au primit o majorare de peste 50% a salariului,
\n timp ce pentru 7% dintre ei acesta s-a
dublat“, a mai spus Schlegelmilch. Peste 120 de
executivi de top romåni [i str`ini au absolvit
cursurile programului de EMBA oferit pe pia]a
local` de WU Executive Academy.
Timp de un an sau doi, managerii locali
reu[esc s` urmeze un astfel de program [i s` lu -
creze, ceea ce înseamn` c` sunt preocupa]i de
dez voltarea personal`, ambi]io[i [i axa]i pe re -
zultate, iar angajatorii \i apreciaz` pentru asta.
Dar este nevoie de mult mai mult pentru a
ajunge pe lista scurt` a head-hunterilor sau în
staff-ul unei multina]ionale, sau chiar pentru a
cere o cre[tere salarial`.
„Cine vine la MBA doar pentru a ob]ine o
cre[tere salarial` gre [e[te foarte mult, pentru c`
absolvirea unui pro gram de educa]ie mana -
gerial` nu garan teaz` acest lucru“, mai spune
profesorul Schlegelmilch.
O analiz` a WU Executive Academy arat`
c` ]`rile din Europa Central` [i de Est sunt noul
13
PUBLICITATE
punct de atrac]ie pentru furnizorii de programe
de MBA din toat` lumea, avånd \n vedere c`
tendin]ele arat` c` managerii locali cu MBA \i
vor \nlocui pe expa]i la conducerea marilor
companii \n viitorul apropiat. Doar anul trecut
322 de manageri romåni [i-au trecut \n CV un
MBA, sperånd c` acesta va schimba cursul
vie]ii lor profesionale. Pe pia]a local` activeaz`
14 [coli de business ce ofer` 15 programe des -
tinate celor care doresc s` î[i îmbun` t`-]easc`
abilit`]ile de mana gement. WU Executive
Academy este singura [coal` de business care
ofer` dou` programe la Bucure[ti (un Exe -
cutive MBA [i un Professio nal MBA). Prin -
cipala diferen]` între progra me le de MBA [i
cele de Executive MBA (EMBA) este publicul-]int`:
acestea din urm` se adreseaz` managerilor
experimenta]i, care au acumulat deja
cel pu]in 3-5 ani într-o pozi]ie de management
[i care au vårste de peste 35 de ani, de obicei.
PUBLICITATE

14 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro
www.zf.ro/companii
Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
Cu z`pada la geam [i proteste \n strad`, imobiliarele n-au \nceput
r`u anul: zece evenimente care dau speran]e investitorilor
Pentru pia]a imobiliar` local` anul 2012 a \nceput cu ve[ti bune \n ceea ce prive[te atåt achizi]iile [i \nchirierile, cåt [i demararea unor proiecte noi,
evenimente care dau investitorilor \n real estate speran]e c` declinul pie]ei s-a oprit. Ziarul Financiar a f`cut o sintez` a principalelor nout`]i imobiliare din
ultimele luni, care au ignorat \nghe]ul de afar`, protestele din Pia]a Universit`]ii [i chiar schimbarea liniilor de la Palatul Victoria. Cristi Moga
OVIDIU {ANDOR A VÅNDUT CITY BUSINESS CENTER DIN TIMI{OARA
{tirea imobiliar` a \nceputului de an poate fi
considerat` vånzarea proiectului de birouri City
Business Center din Timi[oara, dezvoltat de omul de
afaceri Ovidiu {andor [i cump`rat de sud-africanii
de la NEPI.
Cele trei cl`diri finalizate \n cadrul proiectului, avånd
o suprafa]` \nchiriabil` de 27.000 mp, au costat 45
de milioane de euro, iar sud-africanii [i-au asumat [i
achizi]ia ultimelor dou` imobile, aflate \n dezvoltare,
care ar putea duce valoarea cumulat` a tranzac]iei
la circa 80 mil. euro.
A |NCEPUT CONSTRUC}IA MALLULUI PROMENADA DIN FLOREASCA
Austriecii de la Raiffeisen Evolution au \nceput \n
primele s`pt`måni ale anului lucr`rile la mallul
Promenada de pe calea Floreasca din Bucure[ti,
proiect ce a fost finan]at printr-un credit de
aproape 100 de milioane de euro ob]inut de la
Raiffeisen Viena.
Mallul va avea o suprafa]` \nchiriabil` de 35.000 de
metri p`tra]i [i ar trebui finalizat pån` la sfår[itul
anului viitor, urmånd s` deserveasc` o zon` \n care
lucreaz` circa 20.000 dintre cel mai bine pl`ti]i
angaja]i din Bucure[ti.
AFI A G~SIT FINAN}ARE PENTRU O CL~DIRE DE BIROURI
Compania israelian` AFI Europe, proprietarul
proiectului AFI Palace Cotroceni din Bucure[ti, a
ob]inut de la UniCredit Austria un \mprumut
de 13,4 milioane de euro pentru dezvoltarea
primei cl`diri de birouri a proiectului AFI Business
Park Cotroceni, situat \n imediata apropiere a
mallului.
AFI a \nceput lucr`rile de anul trecut, a realizat o
bun` parte din structura de rezisten]`, iar pån` \n
luna august ar trebui finalizat` cl`direa cu o
suprafa]` \nchiriabil` de 11.000 de metri p`tra]i.
AUCHAN A CUMP~RAT DOU~
TERENURI |N BUCURE{TI
Grupul francez Auchan a confirmat la \nceputul anului
achizi]ia a dou` terenuri din cartierele Giule[ti [i
Ghencea din Bucure[ti, pe care al`turi de divizia
imobiliar` Immochan vor fi dezvoltate dou` proiecte cu
hipermarket [i galerii comerciale.
Prin investi]iile \n terenuri de circa 20 mil. euro francezii
au reconfirmat astfel interesul asupra pie]ei locale.
Potrivit reprezentan]ilor Auchan, proiectul din Giule[ti ar
putea fi realizat pån` la finalul acestui an, structura
vechii hale de la Grantmetal urmånd a fi p`strat`.
PLATFORMA VULCAN,
VÅNDUT~ PENTRU 23 MIL. €
Omul de afaceri canadian Michael Topolinski a anun]at
achizi]ia pentru 23 mil. euro a platformei Vulcan de
7,7 hectare din sudul Capitalei, pe care inten]ioneaz` s`
dezvolte un parc comercial cu o suprafa]` de 35.000 de
metri p`tra]i. Proiectul din sudul Capitalei, denumit
Benevo Retail Park, prevede o investi]ie de 60 de
milioane de euro care ar trebui finalizat` \n 2013.
REAL A RELUAT
EXPANSIUNEA: MERGE
|N AFI PALACE B.NOI
Re]eaua german` de hipermarketuri Real,
care nu a mai deschis pe pia]a local` niciun
magazin din 2010, a anun]at un prim proiect de
extindere prin semnarea unui contract de \nchiriere a
unui spa]iu \n centrul comercial AFI Palace B.NOI,
care va fi dezvoltat pe platforma Laromet din
Bucure[ti.
Real ar urma s` ocupe un spa]iu de 12.000 de metri
p`tra]i \n proiectul a c`rui suprafa]` \nchiriabil` se
va ridica la 30.000 mp [i lång` care este prev`zut` [i
dezvoltarea unui magazin de bricolaj.
NEPI {I CARREFOUR FAC UN
MALL |N PLOIE{TI
Carrefour Property [i NEPI au anun]at recent \nceperea
lucr`rilor la mallul Ploie[ti Shopping City de la ie[irea
din ora[ spre Bra[ov, care ar putea fi livrat \n luna
noiembrie a acestui an. Mallul va fi „lipit“ de
hipermarketul Carrefour [i de galeria comercial`
existent`, va duce suprafa]a \nchiriabil` a proiectului la
55.000 mp [i a atras deja printre chiria[i Cinema City,
Inditex, Altex sau Orsay.
MEGA MALL A LUAT PUZ {I 20% DIN CHIRIA{I
Austriecii de la Real4You au anun]at \n ianuarie
ob]inerea planului urbanistic zonal (PUZ) pentru
realizarea centrului comercial Mega Mall din cartierul
bucure[tean Pantelimon, a c`rui construc]ie va \ncepe \n
a doua jum`tate a acestui an.
Proiectul situat lång` Arena Na]ional` va avea o
suprafa]` \nchiriabil` de 70.000 de metri p`tra]i [i va
avea ca principal` ancor` un hipermarket Carrefour,
20% din spa]ii fiind pre\nchiriate.
SE REIAU LUCR~RILE LA DÅMBOVI}A CENTER
Reprezentan]ii companiei imobiliare Plaza Centers au
declarat la \nceputul anului c` ar putea \ncepe \n
urm`toarele luni construirea unei cl`diri de birouri de
50.000 de metri p`tra]i pe platforma Casei Radio din
Bucure[ti, proiect blocat de circa trei ani.
Israelienii au pus \n plan secund mallul care ar trebui
dezvoltat pe structura de beton existent` [i consider`
c` vor avea mai degrab` pia]` pentru un proiect de
birouri.
URD~REANU ARE CLIENT
PENTRU SEDIUL UTI
Omul de afaceri Tiberiu Urd`reanu, care controleaz`
grupul UTI, negociaz` cu fondul elen de investi]ii Zeus
Capital vånzarea cl`dirii de birouri UTI Headquarters
din centrul Capitalei, \n care se afl` [i sediul
companiei. Cl`direa de pe strada Vasile Lasc`r are o
suprafa]` \nchiriabil` de 8.000 mp [i chiria[i precum
Banca Mondial`,
Banca European`
de Investi]ii,
Uniunea
European` sau
Bulboac` &
Asocia]ii, iar
valoarea
tranzac]iei ar
putea dep`[i 20
mil. euro.
PUBLICITATE PUBLICITATE

Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
www.zf.ro/companii
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro
Noul [ef al L’Oreal: Voi descoperi mai multe despre
consumatori dup` ce voi face vizite la domiciliu
A venit \n Romånia la finalul lunii ianuarie pentru a prelua conducerea diviziei locale a L’Oreal [i deja [i-a stabilit un
obiectiv clar: s` readuc` pe cre[tere businessul. Motorul \l va reprezenta divizia de produse pentru femei. Gilles Antoine,
noul country manager, are 44 de ani [i o experien]` de 17 ani doar \n cadrul gigantului francez L’Oreal.
CRISTINA RO[CA
nostru de business
porne[te de la premisa
c` trebuie s`
cre[tem. Mai mult,
„Modelul
avem ce ne trebuie ca s`
cre[tem \n urm`torii ani“, spune francezul
care \l va \nlocui pe Richard Matalon (tot
francez) la conducerea L’Oreal Romånia. El
mai spune c` principalii piloni de cre[tere
vor fi produsele de machiaj, de colorare a
p`rului [i de \ngrijire a p`rului, f`r` a oferi
\ns` cifre precum rata de cre[tere estimat`
pentru 2012.
Totu[i, Antoine, care vine dup` o perioad`
de circa un deceniu \n care a lucrat \n
America Latin`, afirm` c` nu exist` niciun
segment al businessului L’Oreal vulnerabil
\n fa]a situa]iei economice dificile.
Pe pia]a local` businessul L’Oreal este
\mp`r]it \n patru divizii – mass-market (cu
brandurile L’Oreal, Maybelline [i Garnier),
dermatocosmetice (Vichy [i La Roche Posay),
produse profesionale (Matrix, L’Oreal
Professionel [i Kerastasse) [i divizia de lux
(Yves Saint Laurent, Lancôme, Giorgio Armani,
Diesel, Cacharel [i Biotherm).
Produsele mass-market se vånd \n retailul
modern [i tradi]ional, dermatocosmeticele
\n farmacii, produsele profesionale \n saloane,
iar cele de lux \n parfumerii [i drogherii.
Businessul este construit \n a[a fel
\ncåt cele patru divizii s` nu se canibalizeze,
spun reprezentan]ii gigantului francez.
Cånd e greu, miz`m pe ce avem mai
puternic
„Cånd pia]a e dificil` trebuie s` ne stabilim
priorit`]ile [i s` ne concentr`m pe ce e
cel mai bun \n businessul nostru. Noi pariem
pentru moment pe consolidarea rela]iei cu
consumatoarele noastre femei. Produsele
pentru b`rba]i sunt o parte important` a businessului
nostru, \ns` necesit` o construc]ie
s`n`toas` pe termen lung.“
De[i Antoine nu dore[te s` ofere cifre
privind afacerile din 2011, la finalul anului
trecut predecesorul s`u Richard Matalon
spunea c` ultima perioad` a fost dificil`, situa]ia
din pia]a de cosmetice reflectåndu-se
[i asupra businessului pe care \l conduce.
Astfel, cifra de afaceri a L’Oreal Romånia
urma s` scad` cu pån` la 5% \n 2011 fa]`
Gilles Antoine (44 de ani)
n a preluat la finalul lunii ianuarie func]ia de
country manager pe Romånia al L’Oreal,
\nlocuindu-l pe Richard Matalon;
n lucreaz` de 17 ani \n cadrul gigantului
francez;
n prima pozi]ie \n companie a de]inut-o \n
Fran]a \n cadrul uneia dintre companiile
L’Oreal;
n ulterior a fost mutat \n Mexic unde timp de 2
ani [i jum`tate a fost director comercial al
diviziei de mass-market;
n de acolo a plecat \n Brazilia ca director
comercial pentru America Latin` pentru
divizia de mass-market. A stat aici doi ani;
n s-a re\ntors pentru mai pu]in de un an \n
Fran]a pentru o pozi]ie de marketing \n
cadrul diviziei de produse pentru colorarea
p`rului;
n ulterior al]i trei ani a fost \n Venezuela ca
general manager al diviziei de mass-market;
n \nainte de a veni \n Romånia timp de trei ani
a fost deputy general manager al diviziei de
produse mass-market din America Latin`.
A[teapt` revenirea pe
cre[tere
Evolu]ia cifrei de afaceri [i a
profitului ale L'Oreal Romånia
n cifr` de afaceri (mil. euro) n profit (mil. euro)
35
2,2
55
5
65
6,4
56
4
56,2
3,6
53,4
2006 2007 2008 2009 2010 2011*
* estimare a ZF pe baza datelor furnizate anterior de
companie
SURSA: Ministerul de Finan]e
de 2010, cånd s-a ridicat la 56,2 mil. euro, potrivit
datelor publicate pe site-ul Ministerului
de Finan]e. El mai spunea atunci c` pia]a
de produse cosmetice [i de \ngrijire – unde
activeaz` juc`tori precum Beiersdorf, Avon
sau Sarantis - a sc`zut \n 2011 la aproximativ
500 de milioane de euro, fa]` de aproximativ
600 mil. euro \n 2008.
Pulsul businessului \l iei direct de la
consumator
Una dintre pu]inele cifre pe care le ofer`
noul [ef al L’Oreal Romånia este cea de 7
milioane de consumatori pe plan local – atåt
FOTO: C`t`lin Abagiu
femei, cåt [i b`rba]i. „Despre consumatorii
romåni urmeaz` s` descop`r mai multe
dup` ce voi face vizite la domiciliu [i le voi
urm`ri rutina. Cånd contextul economic este
schimb`tor este important s` iei pulsul direct
de la consumator [i este bine s` fii cåt
mai aproape de el“, spune noul [ef al companiei.
El mai spune c` brandurile puternice te
ajut` s` men]ii rela]ia cu clien]ii, aceasta fiind
o baz` de cre[tere.
Produsele L’Oreal ajung atåt \n mediul
urban, cåt [i \n cel rural. De[i \n mediul rural
nu sunt prezen]i decåt foarte pu]ini retaileri
moderni, produsele ajung \n magazinele
tradi]ionale. „Nu uit`m retailul tradi]ional
pentru c` nu vrem s` ne \ndep`rt`m de
client.“
Noul [ef al L’Oreal spune c` a fost deja,
\n scurta perioad` de cånd a venit \n Romånia,
la Ia[i [i la Chi[in`u [i pu]in \n zona rural`.
„Vreau s` ajung [i \n zona Timi[oara [i
Bra[ov s` iau pulsul din ]ar`“, adaug` el.
Pentru a putea face acest lucru, cånd
merge la cump`r`turi \n interes propriu analizeaz`
comportamentul de consum [i al celor
afla]i \n magazin. „Consumatorul romån
a devenit mai \n]elept [i nu \l po]i p`c`li.
Cånd face achizi]ii se gånde[te \nainte [i
vrea s` primeasc` valoare pentru pre]ul
pl`tit“, a continuat el.
De ce a venit \n Romånia?
Antoine a venit \n Romånia la finalul lunii
ianuarie, cånd vremea geroas` [i viscolul
au f`cut impracticabile mai multe drumuri
din Romånia.
„Vremea rece nu m` deranjeaz`, la fel
cum vremea torid` din timpul verii nu m` va
deranja. Am avut o via]` [i \nainte de
L’Oreal, [i atunci lucram pentru o companie
din Fran]a care m-a trimis timp de cinci ani
\n Canada [i Statele Unite s` deschid subsidiara
din America de Nord. Acolo m-am
\nv`]at cu frigul“, a mai spus Gilles Antoine.
Odat` venit \n cadrul L’Oreal, Antoine
a c`l`torit \n cinci ]`ri – Fran]a, Mexic, Brazilia,
Venezuela [i acum Romånia. |n fiecare
]ar` a stat circa doi-trei ani [i a \nv`]at limba
]`rii respective. A[a sper` c` se va \ntåmpla
[i \n Romånia, unde deja a luat trei ore
de limb`.
„|nainte s` vin \n Romånia [tiam pu]ine
lucruri despre ]ar`. Am venit prima dat` aici
\n noiembrie 2011 [i apoi definitiv la finalul
lui ianuarie.“
Totu[i, a acceptat repede venirea la conducerea
diviziei locale a L’Oreal, pentru c`,
spune el, orice schimbare presupune cunoa[terea
de noi oameni, de noi businessuri,
de noi culturi [i obiceiuri.
„Dup` ce mai bine de zece ani am stat \n
cinci ]`ri, acum ar fi greu s` m` v`d tr`ind
toat` via]a \ntr-un singur loc.“
Mandatul unui contry manager este de
regul` de 3-5 ani.
cristina.rosca@zf.ro
Argo a stråns chirii
de 10,5 mil. euro
la Sibiu [i Suceava
CRISTI MOGA
FONDUL de investi]ii Argo Real Estate Opportunities
Fund, care a devenit anul trecut cel mai important proprietar
de centre comerciale de pe pia]a local`, a stråns \n anul financiar
octombrie 2010 – septembrie 2011 chirii de doar 10,5 milioane
de euro din spa]iile centrelor comerciale Sibiu Shopping
City [i Suceava Shopping City, \n sc`dere cu 25% fa]` de
anul precedent.
Compania, care a cump`rat \n 2011 [i proiectele ERA din
Oradea [i Ia[i, a continuat s` acorde reduceri de chirii cu o valoare
cumulat` de circa 2,5 milioane de euro c`tre retailerii
proiectelor din Sibiu [i Suceava, a c`ror suprafa]` \nchiriabil`
total` se ridic` la circa 130.000 de metri p`tra]i.
Cu alte cuvinte, chiria medie \n parcurile comerciale din
Sibiu [i Suceava a fost anul trecut de circa 6-7 euro/metrul
p`trat lunar, potrivit calculelor ZF, \n condi]iile \n care Argo
a reu[it s` men]in` grade de ocupare de peste 90% \n cele
dou` proiecte.
|n ciuda sc`derii
\ncas`rilor, fondul de investi]ii
[i-a evaluat cele
dou` proiecte la 178,3 mil.
euro, \n cre[tere cu aproape
5% fa]` de evaluarea
realizat` cu un an \nainte
[i care indica o valoare de
170,3 mil. euro.
Compania are de rambursat
credite de 144,3 milioane
de euro c`tre Alpha
Bank, KBC, Investkredit
[i Marfin \n contul celor
dou` propriet`]i, care
num`r` printre chiria[i
Carrefour, BauMax, Mobexpert
sau New Yorker.
Pe de alt` parte, par-
15
Chiria medie \n
parcurile comerciale
din Sibiu [i Suceava a
fost anul trecut de
circa 6-7 euro/metrul
p`trat lunar, potrivit
calculelor ZF, \n
condi]iile \n care
gradul de ocupare a
fost de peste 90%.
curile comerciale ERA din Oradea [i Ia[i, cump`rate anul
trecut de la Omilos, au fost evaluate la 82,1 milioane de euro,
respectiv 80,3 milioane de euro, astfel c` portofoliul din Romånia
al britanicilor a fost evaluat la 360 de milioane de euro.
Britanicii de]in proiecte mari, \n care au atras chiria[i importan]i
din pia]a local` de retail, dar pozi]ionarea acestora la
marginea ora[elor [i sc`derea consumului \nregistrat` [i pe
parcursul anului trecut au determinat un volum mai sc`zut al
vånz`rilor, de[i, potrivit reprezentan]ilor Argo, num`rul de
vizitatori a crescut.
„Managerii Argo consider` c` extinderea companiei ca
urmare a achizi]iei parcurilor comerciale ERA din Oradea [i
Ia[i va determina cre[terea atractivit`]ii \n fa]a investitorilor
interna]ionali institu]ionali care doresc s` investeasc` \n regiune.
De la achizi]ie, compania a purtat discu]ii cu o serie de
investitori \n vederea ob]inerii de capital proasp`t [i de
\mbun`t`]ire a bilan]urilor financiare“, spun reprezentan]ii
Argo. Compania intr` \n competi]ie cu proiecte precum Lotus
Market sau Oradea Shopping City (\n Oradea), Iulius
Mall [i Galleria (\n Suceava) sau Felicia [i Iulius Mall (\n Ia[i),
\n timp ce la nivel na]ional companiile Iulius Group [i Immofinanz
au centre comerciale cu o suprafa]` de 200.000 mp.
PUBLICITATE

16 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro
www.zf.ro/companii
Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
Pia]a Roman` are o nou` \nf`]i[are: pleac` adidas [i Nike, vine shaormeria Dristor
CRISTINA RO[CA
PIA}A Roman` din Capital` a suferit o
schimbare la fa]` \n ultimii ani \n condi]iile \n
care mai multe restaurante [i branduri de mod`
s-au mutat aici. Printre ultimii chiria[i veni]i se
num`r` Stefanel, Tina R, Calzedonia [i Burger
King. |n curånd va veni [i shaormeria Dristor.
Anul acesta \ns` zona va pierde doi chiria[i
vechi, respectiv retailerii de echipamente spor -
tive Nike [i adidas.
Retailerul de echipamente sportive adidas
a \nchis magazinul din Pia]a Roman` din Bu -
cure[ti, de lång` restaurantul KFC, unul dintre
cele mai vechi [i mai cunoscute din Capital`.
|n curånd urmeaz` s` se \nchid` [i
magazinul retailerului Nike, brand adus pe
pia]a local` de compania greac` Elmec, potrivit
unor surse din pia]`. Magazinul Nike este
amplasat vizavi de restaurantul McDonald’s.
Reprezentan]ii retailerului de echipamente
sportive nu au r`spuns pån` la \nchiderea
edi]iei solicit`rii ZF privind situa]ia maga -
zinului.
Dokker - al treilea
model Dacia produs
\n Tanger ZF
SITE-UL german Auto.freenet.de a aflat care este proiectul
secret la care lucreaz` Dacia \n Tanger. Este vorba de Dacia
Dokker, modelul care a fost ]inut \n secret pån` recent cånd,
odat` cu pornirea produc]iei \n Tanger, a ie[it la iveal` faptul
c` \n aceast` fabric` se va lucra la trei modele, nu doar la
dou`.
Ma[ina va fi construit` pe platforma de la Kangoo
Express [i va prelua multe aspecte atåt de design, cåt [i de
motorizare.
Versiunea utilitar` Dacia Dokker va fi lansat` la Salonul
de la Paris, \n toamna acestui an.
Noul model Dacia Dokker va fi mai ieftin decåt Lodgy, ca
urmare va veni cu mai pu]ine elemente \n versiunea standard.
Jurnali[tii francezi vorbesc de 10.000 de euro pentru
versiunea de baz`, pre] care ar trebui s` fie acela[i [i \n
Romånia, chiar dac` ma[ina va fi produs` \n nordul Africii.
Renault a inaugurat joi \n Tanger, Maroc, cea mai nou`
uzin` a grupului francez unde \ncepånd cu acest an va
produce trei noi modele Dacia destinate \n special pie]ei vesteuropene.
(vezi www.zf.ro)
Lidl, credit de 50 mil. €
pentru magazine
\n ora[ele mici
CRISTINA RO[CA
RETAILERUL german Lidl, prezent de mai pu]in de un an
pe pia]a local`, a primit aprobarea pentru un credit de 50 mil.
euro de la International Finance Corporation (IFC), divizia
de investi]ii private a B`ncii Mondiale. Banii vor fi folosi]i de
discounterul german pentru expansiune.
Lidl va deschide magazine \n special \n ora[ele cu mai
pu]in de 50.000 de locuitori, potrivit unui comunicat al IFC.
Germanii au anun]at \nc` de la intrarea pe pia]` inten]ia de a
intra \n ora[e de pån` la 30.000 de locuitori. |n aceste centre
puterea de cump`rare este mai mic` decåt \n marile ora[e, iar
pre]ul este principalul argument \n achizi]ie. Pre]ul este de
altfel [i principala arm` a Lidl \n lupta cu ceilal]i retaileri.
Suma de 50 mil. euro ar fi suficient` pentre ca Lidl s`
deschid` 50 de magazine, \n condi]iile \n care investi]ia medie
\ntr-un magazin este de 1 milion de euro, f`r` teren. De regul`
retailerii cump`r` terenurile cu mai multe luni \nainte de
\nceperea construc]iei efective a magazinelor.
Lidl a anun]at recent c` are \n plan deschiderea a 65 de
magazine \n acest an, urmånd a ajunge la un total de 200 de
unit`]i. Num`rul inaugur`rilor din 2012, cu magazinele
deschise pån` \n prezent, va ajunge la 71, de peste trei ori mai
multe decåt \n 2011.
IFC spune c` banii pe care \i va \mprumuta c`tre Lidl vor
ajuta [i businessurile locale \n condi]iile \n care multe dintre
produsele m`rci private sunt realizate \n Romånia. Printre
furnizorii locali se num`r` Albalact, CrisTim, Angst sau Vel
Pitar.
Lidl este \n prezent cel mai extins lan] de magazine din
Romånia cu 135 de unit`]i. Germanii [i-au f`cut intrarea \n
Romånia prin preluarea \n 2010 a re]elei de magazine de
discount Plus de la grupul Tengelmann. Re]eaua nu a anun]at
\nc` rezultatele aferente anului trecut.
Plus Discount a avut \n 2010 pierderi de 247,7 mil. lei (58,9
mil. euro), de peste trei ori mai mari decåt cele din 2009. Cifra
de afaceri a companiei a crescut \ns` anul trecut comparativ
cu 2009 de la 1,3 mld. lei (307 mil. euro) la 1,45 mld. lei (345
mil. euro).
Lidl este parte a grupului Lidl-Schwatz, din care face
parte [i Kaufland.
Directorul general al Transelectrica vine la
ZF Power Summit ’12
Horia H`h`ianu a preluat conducerea Transelectrica \n mai
2011, dup` ce anterior ocupase func]ia de director general
al Teletrans, operatorul de telecomunica]ii [i IT al
Transelectrica.
Transportatorul na]ional
de energie electric` este o
companie cheie pentru
sistemul energetic, cu un
business de peste 600 de
milioane de euro, care
acum are \n fa]` cel pu]in
dou` provoc`ri: boom-ul
energiilor regenerabile [i
implementarea
conceputului de Smart
Grid. Aceste teme, dar [i
multe altele, vor fi
dezb`tute al`turi de cei
mai mari CEO din domeniul energetic \n cadrul
evenimentului ZF Power Summit ’12, care va avea loc \n
perioada 28-29 februarie. Afla]i mai multe pe
www.zf.ro/powersummit/
Afla]i mai multe detalii pe www.zf.ro/powersummit/
De ce pleac` adidas?
Reprezentan]ii adidas spun c` au \nchis
unitatea din cauz` c` spa]iul era prea mic.
„Standardele actuale de retail adidas
impun o suprafa]` minim` pentru noile
concepte de retail. Magazinul de pe bulevardul
Magheru de ve nise prea
mic pentru a putea sus]ine
aceste con cepte, motiv
pentru care am luat
decizia de a-l \nchide“,
spune Dimitris Kara -
kassis, director general
adidas Romånia.
El mai spune c`
planurile viitoare ale com paniei \n Romånia
vizeaz` formate de magazine cu suprafe]e mai
mari, care s` permit` expunerea unui num`r
crescut de colec]ii [i care s` ofere
consumatorilor o experien]` de shopping cåt
mai confortabil`.
adidas de]ine 21 de magazine proprii [i 13
\n franciz` \n mai multe ora[e din ]ar`.
„De]inem 14 magazine adidas Sport Perfor -
|n curånd, \n Pia]a Roman`
urmeaz` s` vin`
[i shaormeria Dristor.
mance, [apte magazine outlet adidas [i 13
francize“, spun reprezentan]ii Adidas.
Printre ultimele deschideri ale retailerului
se num`r` un magazin pe dou` niveluri din
Centrul Istoric al Capitalei. adidas a fost primul
mare retailer de haine care [i-a f`cut curaj s`
intre aici. Retailerul de
echipamente sportive a
ob]inut \n 2010 afaceri de
76 mil. lei (18 mil. euro), \n
sc`dere de la 88,8 mil. lei
(21 mil. euro) \n anul
anterior [i un profit de
aproape 5 mil. lei (1,2 mil.
euro) la jum`tate fa]` de
cel din 2009. Nu au fost anun]ate rezultatele pe
2011.
Unii vin, al]ii pleac`
Plecarea celor doi retaileri este compensat`
de venirea \n zon` a mai multor retaileri de
mod`, precum Stefanel, Tina R sau Calzedonia.
Brandul italian de lenjerie intim` [i ciorapi
Calzedonia a deschis \n mai primul s`u magazin
din Romånia \n pia]a Roman` \ntr-un spa]iu de
100 de metri p`tra]i (plus un depozit de 100 de
metri p`tra]i). Ulterior s-a extins [i \n centre
comerciale.
Tot \n zon` s-a deschis anul trecut [i
flagship store-ul (cel mai important magazin al
re]elei) Stefanel. Dup` mai bine de dou`
decenii \n care a fost kilometrul zero al modei
pe Calea Victorie, Stefanel s-a mutat \n Pia]a
Roman` \ntr-o vil`. Al`turi de cele dou`
branduri italiene, \n zon` a venit [i un brand
romånesc, Tina R, care a deschis aici dou`
magazine – unul \n apropiere de cl`direa Co -
mer ]ului de la ASE \n locul Costa Coffee, iar un
altul lång` magazinele Glow [i Dika. {eful Tina
R spunea \n urm` cu cåteva luni c` zona are
poten]ial pentru magazinele de mod`.
Shaorma [i studen]ii
Aceea[i zon` are poten]ial [i pentru
restaurante [i cafenele \n condi]iile \n care sunt
prezente \n zon` toate cele trei lan]uri de fast
food – McDonald’s, KFC [i Burger King.
Al`turi de ele sau \n apropiere se g`sesc [i
Pizza Hut, cafeneaua Nescafe Milano Cafe,
precum [i alte baruri [i cafenele locale. |n
curånd urmeaz` s` vin` \n zon` [i shaormeria
Dristor, potrivit unor surse din pia]`.
Nu este cunoscut` \nc` loca]ia shaormeriei
deoarece compania poart` discu]ii \nc` pentru
spa]iu.
Un factor important pentru businessul
restaurantelor din zon` este proximitatea
Academiei de Studii Economcie din Bucure[ti,
care are peste 20.000 de studen]i.
cristina.rosca@zf.ro
Au zburat ca våntul: \n fiecare zi din 2011 parcurile
eoliene au atras investi]ii de 2 mil. euro
Capacitatea instalat` \n parcuri eoliene s-a dublat anul trecut \n
urma unor investi]ii de circa 680 de milioane de euro, Romånia fiind
a [aptea ]ar` din Uniunea European` [i prima din regiune \n ceea
ce prive[te proiectele de „mori de vånt“ noi, arat` datele Asocia]iei
Europene pentru Energie Eolian` (AEEE).
ROXANA PETRESCU
Astfel, \n Romånia s-au
montat anul trecut 520 de
MW \n parcuri eoliene, ceea
ce reprezint` 5% din
\ntreaga capacitate nou`
instalat` la nivelul celor 27 de state membre
ale UE, la finalul lui 2011 fiind \n func]iune
982 MW care ar putea lumina peste un
milion de gospod`rii.
Datele AEEE arat` c` anul trecut, \n
total \n UE au fost monta]i de 9.616 MW \n
parcuri eoliene \n valoare de 12,6 miliarde
de euro, ceea ce \nseamn` c` \n Romånia
au fost realizate proiecte de circa
680 de milioane de euro,
luånd \n calcul un pre] me -
diu pentru fiecare MW
insta lat de circa 1,3 mi li -
oane de euro. Liderii
cla samentului sunt
Ger mania, Marea Bri -
tanie [i Spania.
Explozia verde
Energia eolian` a \nre -
gistrat o adev`rat` explozie \n
ultimii ani de zile [i adus aproape
singurele investi]ii realizate pe plan local \n
noi capacit`]i de produc]ie a electricit`]ii.
Astfel, dac` la finele anului 2009 pe plan
local erau instala]i numai 14 MW, la finele
lui 2010 deja func]ionau 462 MW, pentru ca
la finele anului trecut capacitatea parcurilor
de „mori de vånt“ s` ajung` la 982 MW,
dup` cum arat` datele AEEE. Astfel,
numai \n doi ani de zile capacitatea
parcurilor eoliene din Romånia a crescut de
peste 70 de ori, investi]iile totale realizate
fiind de circa 1,3 miliarde de euro. Numai \n
2011 aproximativ 2 milioane de euro s-au
investit zilnic \n „mori de vånt.“
Antibiotice Ia[i vrea s` lanseze 14 produse \n acest an [i a[teapt`
o cre[tere a afacerilor de minimum 12%
IOANA DAVID
PRODUC~TORUL de medicamente
Anti bio tice Ia[i, controlat de stat prin
Ministerul S`n`t`]ii, [i-a propus ca anul
acesta s` creasc` cu
INTERVIU
1 mil.
de gospod`rii reprezint` num`rul
de locuin]e care ar putea fi
alimentate \n prezent numai cu
energia produs`
\n parcurile eoliene
montate \n Romånia.
minimum 20% la
export, livr`rile ex -
terne fiind atractive
prin prisma banilor care se \ncaseaz` mai
rapid comparativ cu pia]a intern`. La export
\ncas`rile se fac dup` 60-90 de zile, \n timp
ce pe pia]a intern` banii ajung \n conturile
produc`torului dup` 300-320 de zile.
„Principalele pie]e externe r`mån
]`rile din Uniunea European`, dar [i
Rusia [i SUA. Exportul a fost \n
cre[tere anul trecut comparativ
cu 2010“, a spus Ioan Nani,
directorul general al
Antibiotice pentru ZF. Po -
trivit ultimelor infor ma]ii
disponibile, anul trecut ex -
porturile companiei erau
estimate la 20 mil. dolari.
Antibiotice este sin gu rul
produc`tor romån con tro lat de
stat, \ns` [i restul fabricilor
romåne[ti de medicamente au \ncercat
s` se orien teze c`tre exporturi.
Potrivit unor estim`ri ale ZF, expor -
turile totale de medicamente ale Romåniei
pot fi evaluate la 150-200 mil. euro, net
inferioare importurilor, care sunt de 1,8-2
mld. euro. Medicamentele „ma de in
Romånia“ ajung din SUA pån` \n Ja ponia,
iar recent managerii au \nceput s` se uite la
Columbia [i Egipt.
Produc`torul de la Ia[i se afl` \n top 10
al celor mai mari zece exportatori farma, pe
primul loc pe podium aflåndu-se Euro -
|n ciuda acestei cre[teri, Romånia nu a
atras pån` acum nicio investi]ie de la zero
\ntr-o unitate de produc]ie a eolienelor,
astfel c` circa 75% din valoarea proiectelor
merg c`tre companiile care import`
echipamente, restul concretizåndu-se pe
plan local \n construc]ii de drumuri sau \n
lucr`ri electrice.
Vån`torii de vånt
|ncepånd cu anul 2010, rånd pe rånd
toate marile grupuri energetice din Europa
au intrat cu investi]ii majore \n Romånia.
Astfel, cehii de CEZ au demarat un proiect
de 1,1 miliarde de euro \ntr-un parc
de 600 MW, capacitate apro -
piat` de cea a unui reactor al
cen tralei nucleare de la Cer -
na vod`, \n dou` co mu ne
do brogene, Fån tånele [i
Co gealac. Anul acesta in -
ves ti]ia cehilor ar trebui s`
se finalizeze. Italienii de la
Enel au intrat [i ei puternic
cu investi]ii \n parcuri eoliene,
avånd \n prezent circa 270 de
MW monta]i \n mai multe localit`]i
dobro gene, dar au anun]at c` proiectele
lor vor merge mai departe. Energias de Por -
tugal este un alt mare grup care a dezvoltat
ca pacit`]i eoliene importante, \n prezent
avånd trei par curi func]ionale, de 228 de
MW, am pla sate tot \n Dobrogea. Iberdrola
(Spania) sau GDF SUEZ (grup franco-bel -
gian) sunt al]i investitori care au anun]at
planuri ambi]ioase pe acest segment.
Briz` bun` [i subven]ii pe m`sur`
Toate aceste companii [i bugetele lor de
mi liarde de euro pentru investi]ii au fost
atrase \n Romånia de doi factori: condi]iile
meteo favorabile pentru dezvoltarea par -
pharm (de la Bra[ov), urmat de Sandoz
(Tårgu-Mure[) [i Actavis (Bucure[ti), po -
trivit unor informa]ii ale Institutului Na]io -
nal de Statistic` (INS). Datele sunt aferente
pri melor opt luni ale anului trecut.
2012, un an ce se prefigureaz` bun
„Vedem un an bun \n 2012. Ne baz`m
pe principalele produse din portofoliu,
antibacteriene [i sistem nervos central, dar [i
pe medicamentele oncologice (pentru can -
cer - n.red.). Acestea sunt ariile \n care vom
in vesti \n perioada urm`toare“, a mai spus
Nani.
Anul acesta, compania [i-a
propus s` lanseze un
num`r total de 14 pro -
duse, din care dou`
2,5 %
reprezint` cota de pia]` a
Antibiotice Ia[i anul trecut, potrivit
datelor companiei de analiz` [i
studii de pia]` Cegedim Romånia.
Compania se afl` pe locul 11
produse din cate -
goria antibac te -
riene (de ulti m`
ge nera]ie). Toto -
dat`, com pania va
\ncepe s` lansez
10 pro duse din do -
me niul onco lo giei,
\ns` lansarea se va
face treptat pentru c`
pia]a „este dificil`“, iar
Nani spune c` anul 2012 va fi „de
sacrificiu \n do meniul onco lo giei“.
„|n urm`toarele dou` luni vom finaliza
un plan de dezvoltare structural` pån` \n
2014. Vom reorganiza structura de personal
anul acesta [i este posibil s` scad` num`rul
de persoane indirect productive, dar vom
continua s` angaj`m \n cercetare“, a mai
spus Ioan Nani.
Compania estimeaz` pentru 2012 o
cre[tere a cifrei de afaceri \ntre 12 [i 15%
compania bazåndu-[i estim`rile pe ideea c`
\n topul celor mai mari
juc`tori din pia]`. 11,5
Retailerul de echipamente sportive adidas a \nchis magazinul din Pia]a Roman` din Bucure[ti, de
lång` restaurantul KFC, unul dintre cele mai vechi [i mai cunoscute din Capital`
14 MW
reprezint` capacitatea
instalat` \n parcuri
eoliene \n Romånia la
finalul anului 2009.
462 MW
reprezint` capacitatea
instalat` \n parcuri
eoliene \n Romånia la
finalul anului 2010.
982 MW
reprezint` capacitatea
instalat` \n parcuri
eoliene \n Romånia
la finalul anului
2011.
680 mil. €
reprezint` investi]iile
realizate \n parcuri
eoliene anul trecut \n
Romånia.
IOAN NANI,
directorul general
al Antibiotice
FOTO: Victor Ciupuliga
pia]a va avansa la råndul s`u cu maximum
15%. Cursul de schimb luat \n calcul este de
4,34 lei pentru un euro.
O evolu]ie mai bun` o va avea profitul
brut, care potrivit bugetului din 2012 ar
urma s` creasc` cu pån` la 20%, sus]inut de
export.
|n 2011, cifra de afaceri a companiei a
crescut cu 15%, \n timp ce profitul brut a
avansat cu aproape 40%. {eful Anti bio tice
se declar` mul]umit de aceste rezultate.
|n primii zece
FOTO: C`t`lin Abagiu
Topul primelor zece ]`ri \n func]ie de parcurile eoliene noi realizate \n 2011
}ara Capacitate instalat` \n 2011 Capacitate total` \n 2011
(MW) (MW)
1. Germania 2.086 29.060
2. Marea Britanie 1.293 6.540
3. Spania 1.050 21.674
4. Italia 950 6.747
5. Fran]a 830 6.800
6. Suedia 763 2.907
7. Romånia 520 982
8. Polonia 436 1.616
9. Portugalia 377 4.083
10. Grecia 311 1.629
curilor eoliene, \nregistrate mai ales \n
Dobrogea [i Moldova, [i schema de sprijin
pus` la b`taie de statul romån pentru acest
tip de proiecte, una dintre cele mai gene -
roase la nivel european.
Anul trecut, prin aceast` schema` de
sprijin, produc`torii de energie rege ne ra -
bil` au primit 95 de milioane de euro, iar
pen tru 2012 sumele ar urma s` creasc` pån`
la 300 de milioane de euro. Anul acesta
este de altfel primul an \n care schema de
sprijin pentru energia verde, care are o
durat` de aplicare de 15 ani, \[i va produce
\n totalitate efectele. Valoarea sche mei de
sprijin pån` \n 2020 a fost eva luat` de
Autoritatea Na ]ional` de
Reglementare \n domeniul Ener -
giei (ANRE) la peste 10
miliarde de euro.
Ultimele raport`ri ale com -
pa niei pe Burs`, acolo unde
este listat` [i are o capitalizare
de 226 mil. lei (53,8 mil. euro),
arat` c` \n trimestrul trei al anului
afa cerile companiei s-au men]inut pe
cre[ tere, \n timp ce profitul net se redu se -
se cu 56%. |n 2010, Antibiotice a avut o
cifr` de afa ceri net` de 243,6 mil. lei (58 mil.
euro), \n timp ce profitul brut era de 18,5
mil. lei (4,4 mil. euro).
SURSA: Asocia]ia European` pentru Energie Eolian`
Datele AEEE mai arat` o tendin]` dincolo
de cea a cre[ terii capacit`]ilor instalate \n
parcuri eoliene: investi]iile \n proiecte
solare au fost cele mai numeroase \n 2011.
Aproape ju m` tate din toate investi]iile noi
realizate \n UE \n capacit`]i de producere a
energiei elec trice au venit din acest sector,
\n total fiind monta]i circa 21.000 de MW \n
parcuri solare. Centralele pe gaz [i parcurile
eoliene com pleteaz` podiumul. Romånia
este abia la \nceput \n privin]a proiectelor
solare, dar juc`torii din pia]` spun c` aici se
va \nre gistra noul boom al ener giei verzi
datorit` sche mei de sprijin extrem de
generoase.
Lichidit`]i „nu grozave“
|n 2011 b`t`lia companiilor de me -
dicamente a fost pentru cash-ul din pia]` [i
cum s` fac` s`-[i \ncaseze cåt mai rapid
facturile, pentru c` termenele de plat` au
s`rit de 300 de zile.
Pia]a este dependent` de medicamente
compensate sau gratuite eliberate cu
prescrip]ie [i care sunt decontate greu de
c`tre stat. Cash-ul generat de produsele
care se elibereaz` f`r` prescrip]ie, OTCurile,
este insuficient pentru a acoperi
necesit`]ile companiilor.
„Lichidit`]ile nu au fost grozave. Am
reu[it s` \ncas`m 60% din capitalul de
lucru“, a spus Nani. El a precizat \ns` c`
indicatorul pe care \l urm`re[te cu
prec`dere este reprezentat de ie[irile din
farmacii [i distribuitori c`tre pia]`, care au
avansat semnificativ anul trecut.
Pia]a de medicamente se ridic` la
aproximativ 2,5 miliarde de euro anual,
aceasta fiind monitorizat` de
companiile de cercetare
pe mai multe niveluri.
Astfel, exist` ra -
port`ri ale vån z` -
rilor produ c` to -
%
reprezint` cre[terea pie]ei de
medicamente anul trecut
(\n euro), potrivit datelor
Cegedim Romånia.
rilor c`tre dis tri -
buitori, dar [i
ale distri buito -
rilor c`tre far -
macii, precum [i
achizi]iile pa cien -
]ilor (vån z`rile far -
maciilor c`tre pa -
cien]i).
Cei mai mari juc`tori sunt
Sanofi, Roche, Novartis, Pfizer, GSK,
Servier, MSD [i al]ii.
ioana.david@zf.ro

Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
www.zf.ro/special
tel: 0318.256.282 e-mail: zf@zf.ro
Cum arat` tabloul macroeconomic al Romåniei la
\nceput de mandat al guvernului Ungureanu
Anul 2011 a adus o cre[tere real` a Produsului Intern Brut de
aproximativ 2,5%-3%, dup` cum indic` majoritatea estim`rilor,
economia ie[ind la liman dup` doi ani \n care s-a afundat \n recesiune.
Produc]ia industrial` [i exporturile [i-au continuat ascensiunea anul
trecut, ajutånd economia. |ns` luna decembrie a marcat \ncetinirea
acestor indicatori. Semnale \ncurajatoare a adus \n ultimul trimestru de
anul trecut comer]ul cu am`nuntul - cel mai important indicator al
consumului popula]iei, care a \nregistrat cea mai rapid` ascensiune de
la \nceputul crizei economice. {i construc]iile au revenit pe o u[oar`
cre[tere \n 2011, dup` doi ani de sc`deri cu dou` cifre. Infla]ia a revenit \n
intervalul ]intit pentru prima dat` \n ultimii cinci ani, deficitul bugetar a
continuat s` se ajusteze, \n timp ce datoria public` a continuat s` urce.
„Dezam`gitoare“ [i „\ngrijor`toare“ a fost anul trecut evolu]ia investi]iilor
str`ine directe, care au continuat s` se pr`bu[easc`. (Claudia Medrega)
-13,7 -13,9 -12,2
-8,1 -8,2 -6,3 -4,5 -1,5
-4,7
-3,6
Continu` ascensiunea
Evolu]ia produc]iei industriale fa]` de aceea[i lun` a anului precedent (%)
3
8,3 7,1
1,4
5,2
3
4,1 4,7
2,3
4,9
2,8 2
4
6,5
10,6 12,7
7,4 6,3
PIB
Trimestrul IV 2011 este al patrulea consecutiv de cre[tere
economic` an la an [i al cincilea trimestru la trimestru anterior.
Continuitatea revenirii economice este un semnal bun, dar
alarma este dat` de \ncetinirea de la plus 4,4% \n trimestrul III la
acela[i trimestru de anul trecut pån` la doar 1,5%, cåt se
7
9,9 9,5
6 4,7 2,6 4,3
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.sept. oct. nov. dec.
4
2009
Produc]ia industrial`
|ncetinirea cre[terii produc]iei industriale \n decembrie nu este o
surpriz` \n condi]iile opririi exporturilor la acela[i nivel fa]` de
anul trecut. Tendin]a de sc`dere a \nceput \n lunile augustseptembrie,
cånd ritmul s-a diminuat de la plus 7,4% la
5,8%.
estimeaz` cre[terea pentru al patrulea trimestru. Sincronizarea
cu \ncetinirea economiilor din zona euro este evident`, iar
\ntrebarea este ce se va \ntåmpla \n trimestrul unu din 2012, \n
condi]iile \n care unii dintre marii parteneri comerciali ai ]`rii -
Germania, Fran]a, Italia – traverseaz` chiar o mini-recesiune.
Tr`gånd linie dup` trei ani de criz`, PIB-ul se afl` tot la 91-92%
din vårful atins \n 2008. De cånd a \nceput recuperarea, PIB-ul
trimestrial a recuperat 3,7 procente fa]` de minimul atins \n
trimestrul III din 2010, cånd a fost la nivelul de 89,9% din PIB-ul
trimestrului al doilea din 2008, cel mai mare PIB trimestrial \n
ultimii 20 de ani. Conform datelor la T3, PIB-ul acelui trimestru
ajunsese la 92,7% din PIB-ul „reper” al trimestrului II din 2008.
T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4*
2004
Cererea intern` nu poate lua locul cererii externe, iar dac` economia se
va baza pe aceast` resurs` \n 2012, rezultatele nu vor fi bune pentru
sectorul industrial. Este de urm`rit ce se va \ntåmpla pe
platforma Ford de la Craiova, unde o eventual` intrare \n
produc]ie de serie a B-Max va aduce [i o majorare a
produc]iei industriale [i a exporturilor.
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012*
SURSA: MFP
* ]int`
19,8
23
3,2
10,5 12,1 12,5 12,4
Datoria public`
15,1
33,3
2010
Trebuie ajustat
Ponderea deficitului bugetar \n PIB (%, metod. cash)
2,5 2,3
1,1 0,9
Deficitul bugetar
Ministerul Finan]elor a reu[it \n 2011 s` se \ncadreze \n ]inta
de deficit bugetar, setat` la 4,4% din Produsul Intern Brut
(PIB). |n decembrie deficitul a ajuns la 23,8 mld. lei
(4,35% din PIB). |n acest an deficitul bugetar ar trebui
s` coboare \n acest an la 1,9% din PIB (estimat la
579,6 mld. lei), ]inta pe standardele cash fiind
destul de ambi]ioas` [i, probabil, dificil de
finan]at la costuri rezonabile. Pe
standardele europene (ESA
95), autorit`]ile
Datoria public` a Romåniei
\n perioada 2000-2011
(mld. euro)
Valoarea (mld. euro)
35
29,5 29,1
25,2
19,2
A crescut de cinci ori
14,0 16,0 18,7 22,8 27,5
1,7
34,8
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct.
Necesarul mare de finan]are al statului a determinat anul trecut
un salt al datoriei publice spre 40% din PIB, \ns` ritmul de
cre[tere s-a mai temperat comparativ cu anul 2010. |n
primele zece luni din 2011 datoria public` a urcat cu 17
mld. lei (4 mld. euro), adic` o cre[tere de
aproximativ 400 mil. euro pe lun`, \n timp ce
\n aceea[i perioad` din 2010 cre[terea a
fost de 35 mld. lei (8 mld. euro).
Datele publicate de
28
30,9
2,6
39,3
-0,8
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. noi. dec.
2010 2011
Exporturi
Revenirea exporturilor m`surat` ca evolu]ie lun` la aceea[i lun` a anului anterior a \nceput \n noiembrie 2009, iar de atunci, timp de 25 de luni, acest
indicator a fost numai pe plus. Au fost ritmuri [i de plus 47% \n ianuarie 2011 – ceea ce va face ca o eventual` sc`dere [i \n ianuarie s` fie foarte
probabil` - pe fondul revenirii economiilor europene [i a programului Rabla din Fran]a [i Germania. Este de interesant de urm`rit [i modificarea structurii
exporturilor. Primele date arat` c` au accelerat vånz`rile de m`rfuri la externe c`tre ]`rile non-euro.
4,9
Varia]ia anualizat` (%) 47,5
8
3,2
5
2011
Evolu]ia exporturilor \n perioada 2010 -2011
37,3 35,6
2011, revenire pe plus
Evolu]ia PIB fa]` de acela[i trimestru din anul anterior, serie brut` (%)
* estimare
6,9 7,8 8,3 7,7 6 5,6 5,7
6,6 8,2 9,3 9,1
2,9
-6,2 -7,1 -6,5
-8,7
-0,4 -0,6
-2,2 -2,2
SURSA: INS
4,4
1,7 1,4 1-2
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
7,4 5,8 4,8 3,2 1,4
SURSA: INS
16,3 13,2
1,14 1,29 1,21
ian.
feb.
mart.
apr.
mai
iun.
iul.
aug.
sept.
oct.
nov.
dec.
ian.
feb.
mart.
apr.
mai
iun.
iul.
aug.
sept.
oct.
nov.
dec.
ian.
feb.
mar.
apr.
mai
iun.
iul.
aug.
sept.
oct.
noi.
dec.
Comer]ul cu am`nuntul
Comer]ul cu am`nuntul - cel mai important indicator al consumului
popula]iei - a adus semnale \ncurajatoare, \nregistrånd \n ultimul
trimestru de anul trecut cea mai rapid` cre[tere de la \nceputul
crizei economice. Luna decembrie a adus un plus al cifrei de
afaceri din comer]ul cu am`nuntul de aproape 4%
comparativ cu aceea[i perioad` din 2010, pe serie
ajustat`. Decembrie a fost a treia lun`
consecutiv` de cre[tere, dup` ce
atåt \n
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011*
Valoare (mld. euro)
2,3 2,5 3,0 2,8 3,0 3,3 3,3 2,7 3,5 3,5 3,6 3,2 3,4 3,5 4,1 3,4 3,8 3,7 3,7 3,4 4,2 4,1 4,1 3,2
7,4
6,5
45,4 44,7 45,8 48,3 48 48,7 50,5 48,2 49,1 48,7 48,9
2011
17,4
26,2
4,3
1,9-2,1
urm`resc atingerea unui deficit de sub 3% din PIB. Anali[tii sunt
destul de sceptici c` Guvernul va reu[i s` respecte ]inta de
deficit bugetar setat` pentru 2012. R`måne de v`zut dac`
cre[terea taxei pe valoarea ad`ugat` la 24%, care a salvat
deficitul bugetar \n 2010 [i 2011, va ajuta bugetul [i \n
2012, avånd \n vedere ]inta extrem de ambi]ioas`. {i
dac` autorit`]ile vor reu[i s` respecte actuala
proiec]ie bugetar` care este bazat` pe venituri
supraestimate sau va trebui s` fie ajustate
substan]ial cheltuielile pentru
\ncadrarea \n ]inta de
deficit.
SURSA: Ministerul Finan]elor
Ministerul Finan]elor pentru anul 2011 s-au oprit la luna octombrie.
Cre[terea datoriei \n primele zece luni din 2011 a fost de aproape
9%, pån` la 211,5 mld. lei. Anali[tii apreciaz` c` datoria public`
va avansa, \n continuare, \n urm`torii 5 ani, \ns` ritmul de
cre[tere va \ncetini datorit` conduitei restrictive a politicii
bugetare, care nu va mai dep`[i limita de deficit de -3%
din PIB. Dac` Guvernul \[i va men]ine angajamentul
asumat pentru reducerea deficitului bugetar [i
economia nu va reintra \n recesiune,
probabil c` datoria public` se va
stabiliza la sub 40% din
PIB.
Doi ani de cre[tere
12 11,9
24,2
18,9
ISD
Investi]iile str`ine directe (ISD) s-au pr`bu[it \n 2011, Romånia nefiind foarte
atractiv` pentru nereziden]i \n ciuda revenirii economiei \n teritoriu pozitiv.
Iar semnalele pentru 2012 nu sunt foarte \ncurajatoare, avånd \n vedere
riscul ca pie]ele interna]ionale s` continue s` fie tensionate, dar [i
incertitudinile caracteristice unui an electoral. Evolu]ia ISD
oglinde[te percep]ia str`inilor fa]` de Romånia [i
atractivitatea mediului de afaceri. De[i economia a
revenit pe cre[tere \n 2011, dup` doi ani de
recesiune, investitori str`ini nu s-au
gr`bit s` vin` \n
16,8
13,8
T4, pe cre[tere
Evolu]ia cifrei de afaceri din comer]ul cu am`nuntul fa]` de aceea[i perioad`
a anului precedent (%, serie ajustat`)
-0,9
-7,9-7,1 -9,7
-12,3
-6,1
-9
-10,3
-13,8
-17,3
-8
-4,8 -5,2 -3,4 -3,7
-8,6
-2
-5,1
-7,6 -7,2 -5,6 -0,1
-5,2-5,8 -6,2-6,4 -5,9
-8,3
-5,2
-9,1
-12,1
-13,9
2009 2010
2011
-6,2
dec.
noi.
oct.
sept.
aug.
iul.
iun.
mai
apr.
mar.
feb.
ian.2011
dec.
noi.
oct.
sept.
aug.
iul.
iun.
mai
apr.
mar.
feb.
ian. 2010
dec.
noi.
oct.
sept.
aug.
iul.
iun.
mai
apr.
mar.
febr.
ian. 2009
Trei ani de pr`bu[ire
Evolu]ia investi]iilor str`ine directe \n Romånia \n perioada 2000 - 2011
166,3
9,06
9,49
60,6
1,94
5,18 5,21
0,6
Varia]ia fa]` de anul anterior (%)
3,14
3,44
3,55
3,45
4,25
4,85
4,38
4,42
4,28
4,20 4,49
5,2
4,74
4,65
4,30
4,94
4,96
5,06
3,2
73,8
2 1,9 3,9
SURSA: INS
octombrie, cåt [i \n noiembrie s-a \nregistrat un avans de circa 2%,
potrivit datelor Institutului Na]ional de Statistic`. |ns` cre[terile din
ultimul trimestru ale cifrei de afaceri din comer]ul cu am`nuntul
nu au reu[it s` compenseze sc`derile din prima parte a lui
2011, astfel c` pe ansamblul anului 2011 s-a \nregistrat o
sc`dere de 3,3%. Semnele pozitive au venit dup` ce \n
primele nou` luni ritmul de sc`dere a fost de
aproximativ 5%, iar \n 2009 [i 2010 s-au
\nregistrat sc`deri de 10% [i,
respectiv, 5,5%.
7,25
-20
31
3,48
-63,3
-36,4
2,22
* evolu]ia pe 11 luni din 2011
Romånia. Volumul „anemic“ al ISD arat` c` infrastructura deficitar` [i
tergiversarea eficientiz`rii [i restructur`rii sectorului public [i-au spus
cuvåntul. Dar \nr`ut`]irea activit`]ii investi]ionale \n Romånia este corelat`
[i cu amplificarea aversiunii fa]` de risc la nivel interna]ional. Pe
parcursul primelor 11 luni din 2011, investi]iile str`ine directe au
sc`zut cu 36% fa]` de soldul din noiembrie 2010, la 1,64 mld.
euro, conform celor mai recente date publicate de BNR.
Fluxurile de investi]ii au fost chiar mai sc`zute
decåt \n 2010, cånd ISD nete au sc`zut cu
36,6% fa]` de 2009, la 2,2 mld.
euro.
5,86
5,95
6,40
6,70
6,80
6,71
7,93
8,41
8,34
8,01
7,60
6,99
7,96
7,73
7,88
7,77
7,58
7,14
|n ]int`,
dup`
mul]i ani
Evolu]ia infla]iei
anualizate
(indicele
pre]urilor de
consum - %)
SURSA: INS
Infla]ia
17
-36
1,64
BNR a reu[it \n 2011 s`
ating` ]inta de infla]ie pentru
prima dat` \n ultimii cinci ani, iar
unii anali[ti cred c` exist` [anse ca
obiectivul s` fie atins [i \n 2012, trendul
dezinfla]ionist justificånd noi reduceri ale
dobånzii-cheie, chiar sub 5,5%. Infla]ia
anual` a coboråt \n decembrie 2011 la 3,14%,
nivelul minim al ultimilor 20 de ani,
\ncadråndu-se \n intervalul ]intit pentru 2011, de
2-4%. Presiunile infla]ioniste vor fi moderate \n
2012, \n condi]iile \n care se va men]ine deficitul
de cerere agregat`, dar dinamica pre]urilor
administrate r`måne incert`. |n 2011 pre]urile au
sc`zut ca urmare a recoltei bune, dar \ntrebarea e
cum va fi produc]ia agricol` \n 2012. Perioada \n
care se va efectua liberalizarea treptat` pre]urilor la
energie pentru popula]ie a fost prelungit` cu doi
ani, \n urma negocierilor cu FMI, urmånd s` aib`
loc \n perioada 2013-2017. |ns` procesul de
ajustare a tarifelor la electricitate pentru
consumatorii non-casnici va \ncepe \n lunile
urm`toare. |n privin]a pre]urilor la gaze
pentru popula]ie, ajustarea ar trebui s`
\nceap` gradual din 2013. |n perioada
urm`toare vor avea loc consult`ri, pentru
ca \n luna aprilie s` fie discutat` cu
FMI o „foaie de parcurs“. BNR a
urcat prognoza de infla]ie pentru
2012 de la 3% la 3,2% [i
estimeaz` pentru
decembrie 2013 o
rat` de 3%.

18 tel: 0318.256.277 e-mail: zf@zf.ro
Ziarul Financiar l L u n i ,
BURSE
Austeritatea pune Germania pe curs de coliziune iminent` cu Grecia
BOGDAN COJOCARU
Germania pare hot`råt` s` \ncura -
jeze excluderea Greciei din zona
euro, \nfuriat` c` statul elen
prefer` s` ascund` sub limb`
pastila austerit`]ii prescris` ca
tratament pentru datoria uria[` [i economia
necompetitiv`. Refuzul de s`pt`måna trecut` al
mini[trilor de finan]e din zona euro de a aproba noi
fonduri de bailout pentru Atena sus]ine aceast`
idee, scrie presa interna]ional`.
Germanii vor ca Grecia s` ias` din zona euro,
iar acest mesaj se desprinde clar din refuzul mini[ -
trilor de finan]e din zona euro de a respinge oferta
Atenei de noi m`suri de austeritate \n schimbul
unui nou pachet de bailout. |n ultimele zile,
politicienilor greci, presa]i de protestele de strad`
de amploare [i de o serie de greve care au paralizat
anumite sectoare economice, le-a fost foarte dificil
s` ajung` la un compromis privind m`surile de
austeritate cerute de finan]atorii interna]ionali.
Atenei i se cere acum mai mult, iar Berlinul, dar [i
alte state nordice excedentare, vor mai mult ca
niciodat` por]ie \ntreag` acum cånd criza greceasc`
a f`cut ravagii printre ratingurile suverane din
Europa, noteaz` publica]ia britanic`. Atitudinea
www.zf.ro/business interna}ional
PRINCIPALII INDICATORI DE PE PIE}ELE INTERNA}IONALE
10 FEBRUARIE
Valoare Evolu]ie fa]` de
Valoare Evolu]ie fa]` de
ziua anterioar`
ziua anterioar`
DOW JONES (SUA) 12.801,23 -0,69% » FTSE 100 (M. Britanie) 5.852,40 -0,73% »
S&P 500 (SUA) 1.342,64 -0,69% » DAX (Germania) 6.692,96 -1,41% »
NASDAQ (SUA) 2.903,88 -0,80% » CAC 40 (Fran]a) 3.373,14 -1,51% »
NIKKEI 225 (Japonia) 8.947,17 -0,61% »
MATERII 10 FEBRUARIE
PRIME
Pre] Evolu]ie
(dolari) ziua anterioar` ultimul an
PETROL (baril) 117,31 -0,91% » 15,32% «
GRÅU (bu[el) 6,30 -2,48% » -26,91% «
AUR (gram) 55,21 -1,25% » 25,93% «
* la ora \nchiderii edi]iei, conform FT Marketsdata
PIE}E 10 FEBRUARIE
VALUTARE Curs Valoare
dolar/euro 1,3189 »
lir` sterlin`/euro 0,83630 »
franc elve]ian/euro1,2098 »
yen/euro 102,43 »
Curs
leu/euro
zlot/euro
forint/euro
Valoare
4,3540 «
4,2188 «
293,58 «
* curs stabilit de BCE
PIE}E 10 FEBRUARIE
FINANCIARE }ar` Randament
SUA 1,98%
M. BRITANIE 2,14%
GERMANIA 1,90%
FRAN}A 3,03%
PORTUGALIA 12,30%
WHAT THE NEW PM WILL HAVE TO DEAL WITH IN TERMS OF THE MACRO-
ECONOMY
TOP TEN COMPANIES ON THE STOCK EXCHANGE IN 2012
WIND FARMS ATTRACT EUR2 MILLION IN INVESTMENTS PER DAY IN 2011
NEW HEAD OF L’OREAL: I WILL FIND OUT MORE ABOUT ROMANIAN CONSUMERS
AFTER I PAY THEM VISITS AT HOME AND LEARN ABOUT THEIR HABITS
TEN REAL ESTATE EVENTS IN EARLY 2012 GIVE HOPE TO INVESTORS
puncte de vedere
Compactul fiscal european.
Implica]ii asupra Romåniei
DE IONU} DUMITRU
FOTO: AFP/Mediafax Foto
WOLFGANG SCHAEUBLE, ministrul german
de finan]e: „Este important s` spunem c`
grecii nu mai pot fi un sac f`r` fund“
Compactul fiscal european include
cerin]a ca bugetele na]ionale s` fie
echilibrate sau în surplus. Aceast` cerin]`
va fi îndeplinit` dac` deficitul structural
anual nu va dep`[i 0,5% din PIB.
Deficitul bugetar efectiv poate fi \mp`r]it
\n dou` componente, una ciclic` [i una
structural`. Stabilizatorii automa]i
(diferen]a dintre veniturile bugetare [i
cheltuielile bugetare care depind de
volumul activit`]ii economice) ac]ioneaz`
ca o „från`“ pentru activitatea economic`
cånd PIB-ul efectiv este peste nivelul s`u
poten]ial, respectiv ca un „stimul“ pentru
activitatea economic` \n perioadele cånd
PIB-ul efectiv este sub nivelul s`u
poten]ial. Deficitul bugetar structural
reprezint` pozi]ia fiscal` \n momentul \n
care PIB-ul este la nivelul s`u poten]ial.
Atunci cånd PIB-ul efectiv este peste
poten]ial, se \nregistreaz` un excedent
bugetar ciclic, iar deficitul efectiv este mai
mic decåt deficitul structural. Atunci cånd
PIB-ul efectiv este sub poten]ial se
\nregistreaz` un deficit bugetar ciclic, iar
deficitul efectiv este mai mare decåt
deficitul structural.
Romånia a avut o politic` fiscal`
discre]ionar` prociclic`, indisciplinat`,
accentuånd dezechilibrele
macroeconomice \n loc s` le atenueze.
Astfel, deficitul structural a crescut \n
mod inutil cånd PIB-ul era peste nivelul
poten]ial (\n special \n 2006-2008),
anulånd astfel ac]iunea stabilizatorilor
automa]i. Noua regul` care limiteaz`
deficitul structural la 0,5% din PIB va
conduce la o disciplin` fiscal` pronun]at`,
ceea ce pentru Romånia poate fi un
avantaj semnificativ. Dac` regula ar fi
func]ionat \n trecut, un calcul simplu
arat` c`, de exemplu, \n 2008, cånd PIBul
era peste poten]ial, Romånia ar fi
trebuit s` aib` un excedent bugetar de
2,5% din PIB \n locul unui deficit bugetar
efectiv de 5,7% din PIB.
Dezavantajul noii reguli fiscale
europene pentru Romånia este c` spa]iul
de manevr` existent pentru a putea
stimula economia \n perioadele de
recesiune va fi foarte redus. |n cazul
Romåniei, limita de deficit structural de
0,5% din PIB va fi cel mai probabil atins`
Ziarul Financiar
STRADA AUREL VLAICU NR. 62-64, ET. 2, SECTOR 2, BUCURE{TI – ROMÂNIA;
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285
n O.P. 33, C.P. 19, SECTOR 1, BUCURESTI; E-MAIL: ZF@ZF.RO n WWW.ZF.RO
DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro
REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro
REDACTORI-{EF ADJ. R`zvan Voican/Finan]e B`nci (0318.256.284);
Dana Ciriperu/Companii (0318.256.277)
\nainte ca deficitul public efectiv s`
ajung` la 3% din PIB.
Prin asumarea unei ]inte de deficit
structural maxim de 0,5% din PIB,
Romånia \[i asum` obliga]ia ca deficitul
bugetar efectiv, ca medie pe parcursul
unui ciclu economic, s` fie \n jur de 0,5%
din PIB, ceea ce va \nsemna fa]` de
standardele istorice (3,8% din PIB media
deficitului structural \n perioada 1999-
2011) un deficit bugetar mult mai mic [i
un spa]iu de „manevr`“ mult redus. |n
plus, pe termen lung, limita de 0,5% din
PIB pentru deficitul structural conduce la
sc`derea datoriei publice.
|n contextul schimb`rii fundamentale
de abordare \n politica fiscal-bugetar` \n
anii urm`tori ca urmare a noului pact
fiscal, spa]iul de manevr` va fi mult mai
mic ca \n trecut, deficitele bugetare
maxime permise fiind mult mai mici. Mai
mult, eficien]a redus` a stabilizatorilor
automa]i reprezint` o constrångere
suplimentar` pentru Romånia. |n acest
context, pe lång` cre[terea eficacit`]ii
stabilizatorilor automa]i, trebuie g`site
solu]ii de stimulare a economiei chiar \n
condi]iile unui spa]iu mult mai limitat la
nivelul politicii fiscal-bugetare.
O prim` solu]ie \n acest sens o
reprezint` absorb]ia fondurilor UE.
Aceasta reprezint` un stimul enorm pe
care \l putem avea \n economie, care
devine crucial \n contextul constrångerii
legate de politica fiscal` discre]ionar`
impus` de noul pact fiscal [i de
dimensiunea redus` a stabilizatorilor
automa]i. Poten]ialul de multiplicare al
cheltuielilor bugetare proprii \n cazul
proiectelor finan]ate din fonduri UE este
mult mai mare (de 20 de ori) decåt \n
cazul proiectelor finan]ate integral din
resurse proprii. Pe lång` absorb]ia
banilor europeni, noile constrångeri
bugetare impuse de pactul fiscal ne oblig`
[i la o cheltuire mult mai eficient` a
banilor publici.
Ionu] Dumitru este pre[edinte al
Consiliului Fiscal [i economist-[ef al
Raiffeisen Bank
Vezi varianta extins` a opiniei pe www.zf.ro
* Opiniile exprimate \n acest articol
sunt opinii personale ale autorului [i nu
reprezint` neap`rat [i opiniile institu]iilor
cu care acesta este asociat.
DEPARTAMENTE: COMPANII - Redactori: Adelina Mihai, Bogdan Alecu,
Ioana David, Cristi Moga, Roxana Petrescu, Mirabela Tiron, Cristina Ro[ca,
Andreea Neferu, Gabriel Razi
Germaniei se poate explica prin „tradi]ia“ Greciei
de face promisiuni pe care nu le respect`.
M`surile de austeritate cerute de finan]atorii
interna]ionali ai Greciei \n schimbul noului pa chet
de bailout, oficial de 130 mld. euro, cuprind redu -
ceri de personal \n aparatul de stat, de pensii [i
salarii echivalente cu 3,3 mld. euro. Salariul minim
ar urma s` fie redus \n general cu 22% [i cu 32% \n
cazul persoanelor cu vårsta sub 25 de ani, potrivit
Ekathimerini. M`surile au fost deja aprobate de
guvern, dar cu un pre]. |n doar dou` ore, premierul
grec Lucas Papademos [i-a v`zut cinci mini[tri de -
mi sionånd.
„Dac` vrem salvarea Greciei [i un viitor al ]`rii
\n zona euro, \n Europa, trebuie s` fa cem orice
pentru a ob]ine aprobarea programului de bailout.
ANDREEA M|NDRIL~
O ARMAT~ de exper]i \ncearc` la Budapesta [i la Moscova
s` g`seasc` o solu]ie pentru salvarea Malev, operatorul
na]ional de transport aerian din Ungaria care [i-a \ncetat
opera]iunile \n urm` cu dou` s`pt`måni.
Perspectiva pierderilor pe care statul ar trebui s` le suporte
dac` Malev este desfiin]at [i a valului de [omeri care ar urma,
a determinat guvernul de la Budapesta s` formeze o echip` din
exper]i \n traficul aerian [i fo[ti angaja]i ai companiei, scrie
presa ungar`.
Oficiali din Ungaria au negociat, de asemenea, cu
Compania Interna]ional` de Leasing Financiar (ILFC) pentru
a \nchiria o parte din flota de avioane, ceea ce este necesar pen -
tru ca zborurile s` poat` fi reluate, potrivit Portfolio.hu. |ntre
timp, la Moscova au loc discu]ii cu managementul Vnesheko -
nombank, ac]ionarul minoritar al Malev. Banca de dezvoltare
ru seasc` a negociat cu o echip` ungar` \n urm` cu dou`
Costurile sociale ale acestui program vor fi limitate
comparativ cu dezastrul economic [i social care ar
urma dac` nu ar fi adoptat“, a de clarat Papademos.
Intrarea Greciei \n default ar \nsemna oprirea pl`]ii
salariilor [i pensiilor [i \nchiderea spitalelor, a
[colilor [i afacerilor.
|n schimbul fondurilor de bailout, Atena
trebuie s` ob]in` totodat` acceptul creditorilor
priva]i pentru reevaluarea \n sc`dere cu 70% a
datoriilor de 200 miliarde euro de]inute de ace[tia.
Comisarul european pentru afaceri economice [i
monetare Olli Rehn a declarat c` acordul este ca [i
finalizat.
F`r` fonduri noi, Grecia risc` s` intre \n
incapacitate de plat` \n martie, cånd are de
rambursat datorii de 14,5 miliarde euro.
Din ce sper` Grecia s` ob]in` economiile cerute de finan]atorii interna]ionali
n reducerea cu un miliard de euro a
cheltuielilor cu medicamentele;
n reducerea cu 600 mil. euro a
cheltuielilor cu ap`rarea [i armata;
n desfiin]area a 550 de posturi de
viceprimar, ceea ce ar aduce
economii de 30 milioane euro;
B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - Redactori: Claudia Medrega, Ciprian Botea
PIA}A DE CAPITAL - EDITOR: Andrei Chirileasa; Redactori: Adrian Cojocar,
Roxana Pricop
BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286);
BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: C`t`lina Apostoiu,
Bogdan Cojocaru, Paul Com[a, Andreea M\ndril`
POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245);
ZF ENGLISH - Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu, Daniela Stoican;
n reduceri de 400 mil. euro \n
cheltuielile programului public de
investi]ii;
n t`ierea cu 22% a salariului minim.
Pentru persoanele cu vårste de sub
25 de ani, reducerea va fi de 32%;
n reducerea cu 2% a contribu]iilor la
ZF ONLINE - Redactori: Radu Racu, Adrian Voicu, Mirela }urlan, Claudiu Ilioiu
(0318.256.279)
SUPLIMENTE ZF: DUP~ AFACERI - Redactori: Ioana Må]u
PROPRIET~}I - EDITOR: Cristi Moga (0318.256.277)
PROFESII - EDITOR: Adelina Mihai (0318.256.277);
ZIARUL DE DUMINIC~: (0318.256.241)
REVISTE ZF: DA Premium - Ioana Må]u; Business Construct - Cristi Moga
ART DIRECTOR: Mihaela Enciu;
DTP: Mihaela Viciu, Irina Adriana T`n`sescu, Monica B`sceanu,
Lucian P`tr`[escu, Valentin Zidaru ; corectur`: Cristina Turcov, Sånziana Doman,
Theodor Zamfir; foto: Bogdan Popa, Silviu Matei; secretariat: Monica Pårvu
ajutoarele sociale;
n renun]area la organiza]iile care
asigur` locuin]e cu fonduri de la
stat;
n restructurarea sistemului bancar;
n m`suri de descurajare a evaziunii
fiscale, scrie Ekathimerini.
Germania cere [i mai mult` austeritate
Ministrul german de finan]e Wolfgang
Schaeuble a declarat c` Grecia este pe cale s`
rateze ]intele bugetare [i c` trebuie s` fac` mai mult
pentru a-[i respecta angajamentele. Oficialul a
subliniat c` planurile actuale ale Atenei ar reduce
datoria elen` de la 160% din PIB la 136% din PIB
pån` \n 2020. Al doilea program de bailout se
bazeaz` pe un nivel de 120% al datoriei, scrie
Bloomberg. Ministrul elen de finan]e apreciaz` c`
noul pachet de sprijin ar putea ajunge la 145
miliarde euro pentru a acoperi [i nevoia de
finan]are a b`ncilor.
Agen]ia de evaluare financiar` Standard &
Poor’s, cea care a t`iat ratingul de top al SUA [i al
Fran]ei, a avertizat c` Grecia nu va reu[i, probabil,
s` ajung` la un nivel sustenabil al datoriei dac` se
mul]ume[te cu o reducere de 70% a valorii
obliga]iunilor de]inute de investitorii priva]i.
The Guardian se \ntreab` dac` nu cumva
Grecia este \mpins` pån` la punctul \n care s`
resping` cerin]ele finan]atorilor [i s` decid` c` via]a
ar fi mai u[oar` \n afara zonei euro. Acest
deznod`månt al crizei ar fi un rezultat bun pentru
cancelarul german Angela Merkel, oficialul putånd
sus]ine c` a f`cut tot ce s-a putut pentru a ajuta
Grecia, care a decis de bun`voie s` renun]e la euro.
s`pt`måni, iar s`pt`måna trecut` a avut loc consult`ri \n pri -
vin]a unui nou \mprumut care ar putea salva Malev. Institu]ia
de credit a acordat \n total \mprumuturi de 120 milioane de
euro pentru operatorul aerian, la care de]in o participa]ie de
5%. Negocierile s-au \ncheiat f`r` succes, \ns` vor fi reluate.
Pr`bu[irea companiei aeriene a fost accelerat` de neplata
datoriei c`tre operatorul aeroportului din Tel-Aviv, care nu a
PUBLISHER: Nicoleta Nedea (0318.256.239)
VÅNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Mihaela Sm`du
(0318.256.237); {tefan Straton (0318.256.238); Gabriela Chirca (trafic);
EVENIMENTE: Alina Aioanei (0318.256.296)
MARKETING: Dana C`pitanu;
PR EVENTS: Ana Gulie;
BRAND MANAGER: Doru Pu[ca[u;
ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1
TEL-FAX: 0264.407.858 ; E-MAIL: TRANSILVANIA@ZF.RO; Lauren]iu Cotu
1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
Dobånzi obliga]iuni pe 10 ani
Ungaria a mobilizat o armat` de exper]i pentru a repune pe picioare Malev
a o conferin]` organizat` recent de
L reprezentanta Comisiei Europene la
Bucure[ti s-a f`cut afirma]ia c` economia
autohton` ar fi devenit „normal`“, c` la mul]i
indicatori st`m mai bine decåt numeroase
economii din Uniunea European`. A fost
prezentat [i un tablou de bord \n acest sens.
Sunt indicatori macroeconomici care pun
\ntr-o lumin` favorabil` Romånia: nivelul
datoriei publice (\n jur de 36% din PIB \n 2011,
fa]` de o medie de 80% \n zona euro),
consolidarea bugetar` (deficit structural de circa
3% din PIB anul trecut fa]` de peste 7% \n
2008), sc`derea deficitului de cont curent (de la
12-13% \n anii 2007-2008 la circa 5% din PIB \n
ultimii ani). Dar asemenea cifre sunt o citire
unilateral` a economiei romåne[ti. |n plus,
precum un Triunghi al Bermudelor, criza foarte
adånc` a f`cut ca indicatorii la multe ]`ri s` o ia
razna, ceea ce reclam` circumspec]ie \n analiz`.
Economiile emergente din UE/NMS (care
au intrat din 2004) au \nregistrat rate de cre[tere
economic` mult superioare celor din restul UE
pån` la criz`, uneori peste poten]ial (a[a s-a
petrecut [i \n Romånia). Aceasta a f`cut ca
datoriile publice s` r`mån` mici, \ntrucåt ce
conteaz` pentru nivelul lor fa]` de PIB este rata
de cre[tere economic` \n rela]ie cu deficitul
bugetar. Cu excep]ia Ungariei (datorie public`
de peste 75% din PIB) [i Poloniei (datorie
public` de peste 55% din PIB), ]`rile din
Europa Central` [i de R`s`rit au datorii sub
40% acum. Dar datoriile lor au crescut rapid
dup` izbucnirea crizei, \n unele cazuri s-au
dublat din concomiten]a cre[terii deficitelor
bugetare [i imploziei economice. Ceea ce se
tolereaz` unor economii de c`tre pie]e nu se
tolereaz` altora. De pild`, Germania are o
datorie public` de peste 70% din PIB, deci
superioar` celei a Spaniei (sub 60%), ca [i a
celor mai multe NMSs. Dar Germania are
surplusuri externe mari, fiind creditor net al
zonei euro; are [i o for]` de consolidare fiscal`
f`r` egal. Marea Britanie st` mult mai r`u decåt
Romånia la datorie public` [i deficit bugetar. Ar
trebui ea s` aib` un rating inferior? S`
observ`m c` economia britanic` nu are
handicapul euroiz`rii \n a capitaliza autonomia
politicii monetare.
Exist` un indicator ce diferen]iaz` bine
performan]a economiilor: capacitatea de a
produce bunuri exportabile [i importabile \n
dinamic`, adic` judecånd [i sofisticarea
(complexitatea) acestora. |n timp ce Germania
are, constant, surplusuri de cont curent, fiind
unul dintre cei mai mari exportatori ai lumii (\n
2011 a exportat de 1.000 miliarde euro), ]`rile
din sudul zonei euro [i cele mai multe NMSs
\nregistreaz` deficite externe. Deficitele externe
ale Romåniei nu sunt atåt rezultatul unui exces
de cerere, ci mai degrab` exprim`
structuralitatea unui deficit de produc]ie. Ani de
zile acest deficit a fost ascuns de finan]area
extern` ampl`. Romånia a consumat peste
posibilit`]ile ei \n deceniul trecut.
Trebuie spus c` cea mai mare parte a
\ndator`rii externe a ]`rii (ce a ajuns la aproape
100 mld. euro \n 2011) este pe seama sectorului
neguvernamental (70%). Din p`cate, aceast`
datorie nu a \nt`rit capacitatea de produc]ie a[a
cum ar fi trebuit. Romånia nu a avut [i nu are o
strategie economic` articulat` \n acest scop (vezi
[i articolul semnat de Moise Alter [i Dan
Armeanu din ZF, 5 februarie a.c.). Intrarea \n
UE [i, mai tårziu, acordurile cu FMI (CE [i
BM) au fost privite de unii ca fiind suficiente
pentru eliminarea neajunsurilor. {i \ndatorarea
extern` este probabil s` creasc` ca pondere \n
PIB dac` investi]iile str`ine directe nu vor
finan]a preponderent deficite de cont curent
prognozate la 4-5% din PIB \n anii ce vin.
Romånia [i-a ameliorat solvabilitatea, \n
contrast cu alte ]`ri din UE. Ea are o baz`
industrial` mai divers` decåt a Portugaliei [i
altor ]`ri; are [i finan]e publice mai bune. Dar
se poate m`sura economia noastr` cu cea a
Irlandei \n privin]a adaptabilit`]ii [i gradului de
prelucrare a produselor de export (Irlanda a
fost pus` la p`månt de excesele industriei
financiare)? Nu mai vorbesc de compara]ia cu
]`ri din UE care au balan]e comerciale
echilibrate sau surplusuri.
Ricardo Hausman, Cesar Hidalgo et.al (o
echip` Harvard-MIT) au elaborat un atlas al
„complexit`]ii economice“ (publicat \n 2011),
care \ncearc` s` m`soare poten]ialul de
dezvoltare \n func]ie de distan]a \ntre
„cunoa[terea productiv`“ [i venitul/loc pe care
le are o ]ar`. Unde veniturile sunt sc`zute (deci
[i salariile) [i exist` pricepere mult` (c`
diversitate [i calitate) poten]ialul de cre[tere
este mare. Aceast` analiz` este \n spiritul celei
promovate de Dani Rodrik [i al]ii, care caut` s`
deslu[easc` ce mi[c` avantajele comparative,
competitivitatea, \n timp; ei merg dincolo de
simpla ac]iune a for]elor pie]ei [i g`sesc virtu]i
\n politici publice. Se poate face analogie [i cu
ideea „m`nuchiurilor“ (clustere) de activit`]i
(Michael Porter). Ai spune c` Romånia nu st`
foarte r`u (Atlasul ne plaseaz` pe un loc 28 la
„complexitate economic`“ \ntr-un clasament
format din 128 de ]`ri). Dar ierarhia nu poate
surprinde fenomene \ngrijor`toare ce se
\ntåmpl` \n economia noastr`:
- deteriorarea procesului educa]ional, care
afecteaz` capitalul uman;
- destructurarea unor lan]uri (networks)
productive, care \[i are originea nu numai \n
delocaliz`ri la scar` UE, ci din lipsa unei
politici care s` aib` \n vedere importan]a
re]elelor pentru ]esutul economic [i industrial,
pentru competitivitate (vezi [i studiul Becker et
al. Bruegel, 2010);
- capitalul autohton firav \n sectoare
economice-cheie, ceea ce face ca destructurarea
s` nu poat` fi prevenit` (deciziile sunt luate \n
exterior);
- slaba leg`tur` \ntre produc]ie [i centre
universitare, de unde ar putea veni impulsuri de
cre[tere a gradului de complexitate a produc]iei.
- exportul a crescut mult dup` pr`bu[irea
din 2009. Dar ponderea tradables \n produc]ia
intern` este mic` fa]` de alte NMSs.
- cazul Nokia [i altele arat` c` salarii mici nu
mai pot compensa buchetul de factori de care
depinde „cunoa[terea productiv`“;
- b`nci locale cu slab apetit pentru
finan]area IMM-urilor;
- cånd ai o migra]ie extern` de peste 2
milioane de in[i nu te po]i l`uda cu un [omaj de
sub 8%.
La aspectele men]ionate mai sus merit` s`
al`tur`m calitatea slab` a institu]iilor, exprimat`
de fenomene precum:
- eficien]a foarte sc`zut` a cheltuielilor
publice. Romånia a alocat pentru investi]ii
publice cca 5% din PIB anual (\n deceniul
trecut), \n timp ce \n Polonia, Ungaria, Cehia
ponderea a fost inferioar`. Nici pe departe nu
s-au concretizat resursele cheltuite \n
infrastructur` f`r` de care o ]ar` nu se poate
dezvolta (autostr`zi; instala]ii portuare; sisteme
de iriga]ii [i amelior`ri funciare). Este ca [i cum
la noi alocarea a fost de 2-3% din PIB.
Romånia nu are infrastructur`, \n primul rånd,
nu fiindc` nu am absorbit fonduri europene, ci
pentru c` au fost irosi]i bani din bugetul public.
S` ne gåndim c` \n ultimii 6 ani ani volumul de
resurse alocat investi]iilor publice a dep`[it cu
mult alocarea de cca 32 miliarde euro din
bugetul UE.
- coeficientul foarte sc`zut de absorb]ie a
fondurilor europene este gr`itor pentru
capacitatea institu]ional` autohton`. Teza
acreditat` de unii c` este mai bine s` nu
absorbim mult pentru a nu repeta experien]a
nefast` a unor ]`ri din UE este o aiureal`:
Romånia nu este amenin]at` de redundan]` \n
infrastructur`; noi nu avem mult din
infrastructura de baz`. C` trebuie s` control`m
costurile [i s` prioritiz`m este \ns` un adev`r
mare!
}ar` Randament
SPANIA 5,31%
ITALIA 5,61%
EURIBOR 3 luni 1,063%
LIBOR 3 luni 0,50600%
mai permis decolarea avioanelor Malev, precum [i de lipsa unei
garan]ii bancare de 30 milioane de euro. Aceast` sum` a fost
solicitat` de c`tre Asocia]ia Interna]ional` de Transport
Aerian (IATA) pentru utili zarea sistemului de e-ticketing. Nici
b`ncile comerciale, nici banca ungar` de dezvoltare (MFB) nu
au putut oferi aceast` garan]ie, iar Malev a decis s` opreasc` la
sol aparatele de zbor.
Guvernul ungar insist` c` pentru a opera o companie
aerian` viabil` financiar, „este esen]ial s` existe un inves titor cu
un capital solid a c`rui strategie s` fie armonizat` cu interesele
na]ionale ale Ungariei“. „Orice alt` solu]ie va conduce la
repetarea proble melor care au determinat inoperabilitatea
companiei Malev“, a declarat ministrul dezvolt`rii na]ionale
pentru portalul de [tiri index.hu.
Din cei 2.800 de angaja]i ai Malev Group, 2.080 urmeaz` a
fi concedia]i, a anun]at Marta Rona, purt`torul de cuvånt al
operatorului aerian na]ional.
andreea.mindrila@zf.ro
Cåt de „normal`“ a devenit economia noastr`?
DE DANIEL D~IANU
FOTO: Shutterstock
FOTO: AFP/Mediafax Foto
EVANGELOS VENIZELOS, ministrul grec al
finan]elor: „Trebuie s` alegem \ntre
sacrificii [i sacrificii [i mai mari“
- fragilitatea institu]ional` se vede [i \n
nivelul foarte sc`zut al \ncas`rilor fiscale (cca
29% din PIB, fa]` de o medie de 33% \n NMS [i
40% \n UE-27).
- Romånia aloc` cei mai pu]ini bani (ca
pondere \n PIB) pentru educa]ie [i s`n`tate \ntre
]`rile UE. Drept este c` mult din ce se duce \n
s`n`tate nu se cheltuie[te cum trebuie. Dar este
de necontestat c` la noi se cheltuie[te pu]in
pentru educa]ie, mai ales. |ncas`rile fiscale mici
sl`besc capacitatea de a aloca mai mult pentru
aceste domenii.
- sum` mic` din bugetul public pentru
cercetare [i dezvoltare (sub 0,30 % din PIB),
al`turi de cele mai slabe economii din UE.
- avem o hemoragie a capitalului uman cu
\nalt` calificare/[colire; este improbabil ca unele
transferuri de tehnologie, ale firmelor str`ine, s`
poat` compensa aceast` hemoragie.
- fragilitatea institu]ional` se vede [i \n
incapacitatea de a valorifica \n beneficiu na]ional
resursele naturale ale Romåniei.
Ineficien]a cras` \n utilizarea banului public,
\n investi]ii publice, echivaleaz` cu o
dezinvesti]ie \n raport cu nevoia de sus]inere
infrastructural` a dezvolt`rii economice. |n
deceniul trecut aceast` dezinvesti]ie a fost
ocultat` de cre[terea pe baza consumului [i de
finan]area extern` la \ndemån`. Criza scoate la
iveal` sl`biciuni; este posibil ca poten]ialul de
cre[tere anual` (diminuat de la 5-5,5% la
probabil sub 3%) s` continue s` se erodeze dac`
nu se va \nregistra o ameliorare semnificativ` a
eficien]ei cheltuielilor publice, a absorb]iei
fondurilor europene. Este nevoie totodat` de o
politic` economic` care s` stimuleze investi]ii \n
tradables, cre[terea gradului de prelucrare, care
s` se bizuie mai mult pe economisirea intern` [i
educa]ia bun` a for]ei de munc`.
Dac` la cele mai de sus ad`ug`m gradul de
euroizare a economiei (care amputeaz` politica
monetar`, spa]iul de manevr` al politicilor
economice \n ansamblu), domina]ia grupurilor
str`ine \n sectorul bancar (de cum le merge
acestora depinde ce se \ntåmpl` cu sucursalele
de la noi), dependen]a mare de pie]ele zonei
euro, \n]elegem c` analiza trebuie s` fie mult mai
nuan]at` \n judecarea st`rii [i perspectivelor
economiei romåne[ti. Jeffrey Franks [i al]ii au
temei s` afirme c` a avut loc o consolidare
fiscal` [i de cont curent. Dar a spune c`
economia romåneasc` este „in good shape“
(este \n stare bun`) este o exagerare. Cel pu]in
fiindc` suntem vincula]i la o zon` euro care
r`måne tare bolnav`, la care se adaug`
probleme ca acelea prezentate mai sus.
Daniel D`ianu este fost ministru de finan]e,
profesor de economie
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de MEDIAFAX GROUP - 0318.256.200
DIRECTOR GENERAL: Orlando Nicoar`;
DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Apostolache;
DIRECTOR FINANCIAR: Dana Cozac;
DIRECTOR MARKETING: Daniela {erban;
DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu;
DIRECTOR HR: Elena {erban; IT: Bogdan Petre; FOTO: Marius Sm`du;
ABONAMENTE: TEL. 0318.256.242, 0318.256.244, 0318.256.332; FAX 0318.256.243;
DISTRIBU}IE: Dan Apostolache: 0721.102.086; dan.apostolache@mpg.ro;
E-MAIL: abonamente@zf.ro;
TIPAR & PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro
ISSN 1454-41

Ziarul Financiar l L u n i , 1 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2
www.zf.ro/business
tel: 0318.256.286 e-mail: zf@zf.ro
hi-tech
Vasile Vita, Vitacom: Pia]a de electronice a stagnat
anul trecut, multe companii n-au mai rezistat
Importatorul [i distribuitorul de produse [i accesorii electronice Vitacom Electronics din Cluj-Napoca [i-a bugetat pentru
acest an o cifr` de afaceri de 11 mil. euro, \n cre[tere cu 10% fa]` de anul anterior.
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
Estim`rile pentru acest an se
ba zeaz` \n mare parte pe reor -
ga ni zarea intern` a compa -
niei, des chiderea unor noi
puncte de lucru \n ora[ele
mari din ]ar`, dar [i pe eficientizarea
activit`]ii prin im plementarea unor noi
programe informatice.
|n 2011, afacerile clujenilor au
ajuns la nivelul de 10 mil.
euro, sus]inute de pro -
duse le noi promovate pe
pia]`, dar [i de in -
vesti]iile f`cute \n des -
chi derea unor punc te
de lucru \n ]a r`, \n zone
unde com pa nia nu avea
ma ga zine pro prii de
retail.
Compa nia avea la finele
anu lui 2011 no u` maga zine
pro prii en-detail \n Cluj-
Napoca, Bu cu re[ti, Ti mi [oa -
ra, Ia[i, Bra[ov, Oradea,
Br` ila, Buz`u [i Arad, 4 ma -
gazine en-gros, comercia -
lizånd pes te 20.000 de sorti -
mente de produse.
10 %
este cre[terea
estimat` a cifrei de
afaceri \n 2012.
Pia]a a stagnat anul trecut
„Anul trecut s-a ob ser -
vat o stagnare a pie]ei. Tot -
odat`, \n anul 2011 unii
agen]i eco nomici au \nre -
gis trat cre[ teri, iar al]ii au
fost ne voi]i s`-[i \nchid`
busines sul. |n ceea ce
prive[te pe rioada ur m` toare
de timp, credem c` pia]a se va
auto regla prin metodele proprii“, a
declarat pen tru ZF Tran sil vania Vasile
Andrei Vita, pro prie tarul companiei Vita -
com Electronics.
Potrivit conducerii
Vitacom, un cuvånt im -
por tant \n ceea ce pri -
ve[te evolu]ia pie]ei vor
avea de spus consu matorii fi -
nali, care sunt tot mai motiva]i [i
mai informa]i, fiindc` doresc o
\mbun`t`]ire
[i o efi cien tizare a calit`]ii vie]ii, \n momentul
\n care achizi]ioneaz` un produs nou.
„Consumatorii nu mai arunc` cu banii \n
toate direc]iile. Faptul c` ast`zi se gåndesc
de dou` ori \nainte s`-[i cheltuiasc` banii, pe
termen mediu [i lung \i va avantaja atåt pe
consumatori, cåt [i companiile care pariaz`
pe produse [i servicii de calitate“, a precizat
Vasile Vita.
Compania clujean` comercializeaz`
diferite accesorii electrocasnice, baterii,
acumulatori, \nc`rc`toare GP, cabluri & co -
nectic`, componente [i piese de schimb
electronice, electrice, IT&C, MP3, MP4,
sisteme de securitate, sisteme [i accesorii
audio-video, tele co menzi, detectoare radar,
sisteme de naviga]ie GPS.
M`rcile comercializate de Vitacom
sunt Well, Chrome, GP Batteries, Grundig,
Micro dia, Sweex, Pleomax, Aiptek,
ARGOSY, Fortis, König, HQ, OKI, Mas -
tech, Sonitron, Ersa, ACP Tech no logies,
Mitsubishi, Due-Ci Electronic, Uni-Trend
International, Facom, OK International,
TDK Lamda, Samwha, Kingbright, Relpol,
Kyocera, Seoul, Microchip sau Hitpoint.
Bateriile [i acumulatorii, \n topul
vånz`rilor
„Anul trecut, cele mai bine våndute pro -
du se au fost bateriile uzuale [i re\nc`rcabile,
acumulatorii [i diverse accesorii IT. Topul
vånz`rilor a r`mas constant \n 2011 com pa -
rativ cu anul anterior, varia]iile \nregistrate
fiind insensi bile ca valoare“, a spus pro -
prietarul com paniei Vitacom Electronics.
Compania a implementat anul trecut un
sistem informatic ERP, care urmeaz` s` fie
dezvoltat \n acest an, investi]ia ridicåndu-se
la circa 300.000 de euro. Pentru acest an,
Vitacom inten]ioneaz` s` investeasc` \n
achizi]ionarea de echipamente IT, dezvol -
tarea platformei e-commerce, un nou portal
B2B, CRM [i un sistem de analiz`, Business
Inteligence. Vitacom are \n prezent 136 de
angaja]i.
Compania Vitacom Electronics a fost
\nfiin]at` \n anul 1991 \n Cluj-Napoca [i este
controlat` de Vasile Andrei Vita. Compania
activeaz` \n domeniul distribu]iei [i al im -
portului de accesorii „consumer electro nics“.
Vitacom a realizat \n 2010 o cifr` de afa -
ceri de circa 9,5 mil. euro (40,1 mil. lei),
avånd un num`r mediu de 124 de angaja]i,
con form site-lui Ministerului Finan]elor Pu -
blice.
laurentiu.cotu@zf.ro
Europa a fost \mpånzit` de proteste \mpotriva ACTA, Germania
a suspendat temporar ratificarea acordului
La Bucure[ti au ie[it la
demonstra]iile anti-ACTA
300 de persoane, la Cluj
1.000 [i cåteva zeci \n alte
ora[e din ]ar`.
10
mil. euro
a fost cifra de afaceri
\nregistrat` de
Vitacom \n 2011.
136
de angaja]i
are Vitacom
13
magazine
proprii
avea compania la finalul
anului trecut.
VALENTIN VIDU - MEDIAFAX
ZECI DE MII de persoane au manifestat
såmb`t` \n toat` Europa, cu o important`
mobilizare \n Germania, denun]ånd atin ge -
rile aduse Internetului pe care le con]ine, \n
opinia lor, acordul ACTA \mpotriva
contrafacerii, relateaz` AFP.
La protestele din Romånia prezen]a a fost mult mai redus` decåt \n alte ]`ri
FOTO: Mediafax Foto
CE ESTE ACTA
n Acordul creeaz` norme interna]ionale
pentru protejarea propriet`]ii intelectuale
[i a drepturilor de autor.
n Este destinat luptei \mpotriva contrafacerii
\n general, nu doar a pirateriei pe internet.
n Statele semnatare va trebui s` aplice
„sanc]iuni juridice eficace“ \n cazul
distribuirii, importului, radiodifuz`rii sau
televiz`rii, distribuirii unor opere,
interpret`ri sau fonograme [tiind c`
informa]iile privind regimul drepturilor de
autor \n format electronic au fost
eliminate.
n Acordul mai prevede c` o parte semnatar`
poate s` furnizeze autorit`]ilor sale
competente dreptul de a solicita unui
furnizor de servicii online „s` divulge
rapid“ unui titular al dreptului de autor
suficiente informa]ii pentru a identifica un
abonat despre al c`rui cont se presupune
c` a fost utilizat pentru \nc`lcarea
dreptului de autor.
n |n cadrul procedurilor judiciare civile
privind aplicarea drepturilor de proprietate
intelectual`, autorit`]ile judiciare vor avea
autoritatea de a ordona contravenientului
care s-a angajat \ntr-o activitate de
\nc`lcare a drepturilor s` pl`teasc`
titularului dreptului daune-interese
corespunz`toare.
Majoritatea tineri, unii purtånd masca \n
alb-ne gru cu suråsul sarcastic al lui Guy
Fawkes - un activist britanic din secolul al
XVII-lea - devenit simbolul activi[tilor,
denun ]`torii ACTA au defilat pa[nic \n
marile ora[e europene.
|n Germania, unde temperaturile erau
cuprinse \ntre -20 [i 0 grade Celsius \n pofida
razelor soarelui, 16.000 de persoane au
manifestat la München, 10.000 la Berlin,
5.000 la Hamburg, 4.000 la Dortmund [i cåte
3.000 la Frankfurt [i Dresda, potrivit
organizatorilor [i poli]iei.
Apelul la manifesta]ii \n aceast` ]ar` a
fost lansat de tån`rul partid contestatar al
Pira]ilor, care se afl` \n plin` ascensiune \n
Germania, \n urma succesului \nregistrat \n
septembrie la alegerile regionale din Berlin,
unde a intrat \n Parlamentul ora[ului-land.
Aceast` forma]iune, originar` din Scandi -
navia [i care are doi deputa]i \n Parlamentul
European (PE) din partea Suediei,
\ndeamn` la democra]ie prin participare
direct` pe internet.
Germania a anun]at c` suspend` pentru
moment ratificarea acordului ACTA preci -
zånd c` nu a fost luat` nicio decizie
definitiv`.
Acest acord, semnat de 22 de ]`ri ale
Uniunii Europene (UE) la sfår[itul lui
ianuarie, creeaz` norme interna]ionale
pentru protejarea propriet`]ii intelectuale [i
a drepturilor de autor [i este destinat luptei
\mpotriva contrafacerii \n general. El este
prezentat de opozan]ii s`i ca o poten]ial`
atingere grav` la adresa libert`]ii de
exprimare [i a drepturilor utilizatorilor
internetului.
Vasile Vita
proprietarul Vitacom
Consumatorii nu mai arunc`
cu banii \n toate direc]iile.
Faptul c` ast`zi se gåndesc de
dou` ori \nainte s`-[i
cheltuiasc` banii, pe termen
mediu [i lung \i va avantaja
atåt pe consumatori, cåt [i
companiile care pariaz` pe
produse [i servicii
de calitate.
|ncercånd s` demonteze acuza]iile de
lips` de transparen]` formulate de opo -
zan]i, Comisia European` (CE) a publicat
pe internet un lung document care
detaliaz` circumstan]ele \n care s-au desf` -
[u rat negocierile acestui acord multilateral.
|n afar` de Germania, mobilizarea anti-
ACTA a fost destul de puternic`, såmb`t`,
\n fostele ]`ri comuniste, unde utilizatorii de
internet consider` acest document drept o
grav` atingere adus` libert`]ii lor.
La Sofia, peste 3.000 de persoane au
defilat pe str`zi [i \n jurul sediului
Parlamentului bulgar, scandånd „Nu
ACTA“ [i „Mafia“, repro[ånd Guvernului
c` a semnat acordul \n „secret“, f`r` nicio
consultare public`.
|n Romånia, cåteva mii de persoane au
participat la mitinguri \n diferite ora[e din
]ar`, \n pofida ninsorilor [i temperaturilor
de sub -10 grade Celsius. „Plou`, ninge, noi
\nvingem“, au scandat ei \n Pia]a Univer -
sit`]ii din Bucure[ti.
La Budapesta, aproximativ 400 de
manifestan]i, mobiliza]i de Kalozpart (Parti -
dul Pira]ilor) pe Facebook, s-au adunat
lång` sediul Parlamentului ungar, purtånd
afi[e pe care se putea citi „Stop ACTA“.
Aproximativ 6.000 de austrieci au
defilat la Viena [i \n ora[ele Graz,
Innsbruck [i Linz.
La Paris erau cåteva sute de ma ni fes -
tan]i. „Revolu]ia s-a n`scut sub aco peri rea
anonimatului“, proclamau unele pancarte,
o aluzie la ac]iuni spectaculoase ale
hackerilor din gruparea „Anonymous“
care s-au multi plicat \n ultimele s`pt`måni
\n mai multe ]`ri.
Click
Achizi]ia Motorola de c`tre Google va primi und`
verde \n SUA [i Europa
Autorit`]ile europene [i cele americane vor aproba
s`pt`måna aceasta achizi]ia de 12,5 miliarde de dolari a
Motorola Mobility de c`tre Google, conform unor surse
apropiate situa]iei. Comisia European` nu va pune
condi]ii pentru a aproba achizi]ia, care va \mbog`]i
substan]ial portofoliul de patente al Google. Dup` ce va
ob]ine aprob`rile din SUA [i Europa, compania american`
va trebui s` mai primeasc` und` verde [i de la autorit`]ile
din China. Google a anun]at \n august c` va cump`ra
Motorola pentru cele 17.000 de patente [i 7.500 de cereri
de patentare pe care le de]ine pentru a putea concura
mai bine cu rivalii de pe pia]a telefoanelor mobile.
Ac]iunile Alcatel Lucent au s`rit cu 20% dup`
anun]area profiturilor
19
PUBLICITATE
Ac]iunile produc`torului de echipamente de telecomunica]ii
Alcatel Lucent au avansat cu 20% dup` ce compania a
raportat profit anual [i a anun]at c` vrea s` \[i majoreze
marja de profit, scrie BBC News. Alcatel Lucent a \nregistrat
un profit de un miliard de euro \n 2011, comparativ cu o
pierdere de 334 de milioane de euro \n 2010. Compania
inten]ioneaz` s` reduc` costurile cu 500 mil. euro anul
acesta. Compania a fost creat` dup` fuziunea dintre
Alcatel [i Lucent \n 2006. “|n 2012 vrem s` reducem
costurile fixe cu 200 de milioane de euro [i pe cele variabile
cu 300 de milioane de euro”, a declarat directorul executiv
Ben Verwaayen.
Google se inspir` de la Apple [i va produce pentru
prima dat` un gadget sub propriul brand
Google lucreaz` la un sistem de home-entertainment ce
va ap`rea pe pia]` sub brandul companiei americane,
conform unor surse citate de The Wall Street Journal.
Decizia este o schimbare \n strategia Google, fiind pentru
prima dat` cånd va crea [i lansa pe pia]` un dispozitiv
sub brand propriu. Pån` acum compania s-a axat pe
FOTO: AFP / Mediafax Foto
dezvoltarea sistemului de operare Android, care este
instalat pe telefoane mobile, tablete sau televizoare. Noul
dispozitiv Android [i achizi]ia Motorola vor \nte]i
competi]ia cu Apple, care controleaz` atåt partea de
software a produselor sale, cåt [i pe cea hardware.
Dispozitivul audio va putea accesa muzic` aflat` \n
magazinul virtual al Google [i va fi controlat cu ajutorul
unui smartphone sau al unei tablete.
14 milioane de utilizatori noi pentru LinkedIn
Re]eaua social` specializat` pe sectorul de business LinkedIn
a raportat profituri [i un num`r de utilizatori \n cre[tere, scrie
BBC News. Profitul net din ultimul trimestru al anului trecut a
fost de 6,9 mil. dolari, fa]` de 5,3 mil. dolari \n aceea[i
perioad` din 2010. LinkedIn, care posteaz` detaliile
profesionale ale utilizatorilor s`i, este folosit de peste 150 de
milioane de utilizatori din \ntreaga lume, num`rul de
utilizatori noi crescånd cu 14 milioane.
Noul [ef al Yahoo schimb` cursul companiei [i vrea
s` o scape de dependen]a de publicitate online
Scott Thompson, noul director executiv al Yahoo, vrea s`
scape compania de dependen]a de veniturile din publicitate
[i s` ob]in` sume mai mari din comisioane, scrie The Wall
Street Journal.
Thompson nu a dat
pån` acum detalii
despre strategia sa \n
fruntea Yahoo, dar a
declarat c` strategia de
concentrare asupra siteurilor
actuale [i a
vånz`rilor de publicitate
online nu a func]ionat
[i c` afacerea de baz`,
cea cu publicitate
online, a companiei
este evaluat` slab de
investitori. Veniturile
din publicitate ale
Yahoo au stagnat \n
ultimii ani, \n timp ce
cele ale rivalilor
Facebook [i Google au
crescut. |n timpul unor
\ntålniri cu angaja]ii,
Thompson a spus c` vrea s` aloce resurse mai mari c`tre
serviciile web care au poten]ialul de a aduce venituri pe
viitor.
Grupaj realizat de Alexandru Matei

PUBLICITATE