Technomarket Agrotechnica nr. 2

Publica¡ie tehnicå specializatå • numårul 2 • 2014 

În acest numår: 

BRIELMAIER – SPECIALISTUL PENTRU 

TERENURI ÎNCLINATE 

JUNGHEINRICH – NOUA GENERAºIE DE ELEVATOARE 

ACºIONATE PRIN COMBUSTIE INTERNÅ 

POSIBILITÅºI DE UTILIZARE A ULEIURILOR VEGETALE 

CA BIOCARBURANºI ÎN AGRICULTURÅ 

ECOTEC – ENERGIE ªI PROFIT 

DIN DEªEURI ªI DEJECºII 

EFICIENºA AFACERII TALE

echipamente speciale 

INSTALAºIE DE ÎNCERCÅRI ÎN REGIM 

SIMULAT ªI ACCELERAT 

TIP HIDROPULS 

Instala¡ia de încercåri în regim simulat ¿i accelerat tip Hidropuls, apar¡inând INMA Bucure¿ti este o instala¡ie unicå la nivel na¡ional, 

ce poate executa expertize, analize ¿i optimizåri ale: elementelor ¿i sistemelor ce permit asigurarea siguran¡ei ¿i securitå¡ii în transportul 

de suprafa¡å ¿i aerian, platformelor antiseism, echipamentelor din energeticå cu aplica¡ii speciale, ma¿inilor, echipamentelor agricole, din 

industria constructoare de ma¿ini, etc. 

Aplica¡Ii realizate pe instala¡Ia Hidropuls 

Pe baza expertizei, analizei ¿i optimizårii solu¡iilor tehnice, ca 

rezultat al activitå¡ilor de cercetare, aceastå infrastructurå conduce 

la: design ¿i arhitecturå modernå ¿i actualizatå la cererea pie¡ei de 

produse ¿i tehnologii (ma¿ini, echipamente, instala¡ii) competitive, 

cu costuri de fabrica¡ie accesibile. 

Datoritå complexitå¡ii instala¡iei ¿i posibilitå¡ilor foarte diversificate 

de utilizare a acesteia, au rezultat numeroase domenii de 

aplica¡ii ¿i anume: 

• subansamble care concurå la siguran¡a circula¡iei pe drumurile 

publice (dispozitive de cuplare de la tractoare ¿i remorci, dispozitive 

de cuplare a remorcilor agricole ¿i auto, dispozitive de 

protec¡ie antirostogolire de la tractoare, bare antiîmpånare de la remorci, 

structuri de rezisten¡å, etc.); 

• echipamente electrice (încercåri antiseismice pentru transformatoare 

de for¡å, pentru întrerupåtoare ¿i alte aparate specifice 

sta¡iilor de distribu¡ie energie electricå); 

• echipamente pentru industria aeronauticå (elemente de sigu - 

ran¡å, sisteme speciale pentru avioane, etc.); 

• amortizoare auto / cu destina¡ii 

speciale (industria de armament, seism, 

etc); 

• ma¿ini agricole (pluguri, grape cu 

discuri, ma¿ini de stropit, prese de 

balotat paie, etc,); 

• subansamble pentru ma¿ini agricole 

(furtunuri distribu¡ie semin¡e, suspensii 

remorci, etc.); 

• echipamente de transport 

(remorci); 

Se pot efectua teståri de rezisten¡å, 

la anduran¡å ¿i vibra¡ii pe diverse echipamente 

tehnologice pentru a se verifica 

fia bilitatea si siguran¡a în func¡ionare a 

acestora. Astfel se pot identifica si remedia 

eventualele defecte de proiectare 

¿i/sau execu¡ie evitându-se producerea 

unor accidente tehnologice în 

func¡ionare. De asemenea, se pot testa 

echipamente de importan¡å vitalå (transformatoare 

electrice, etc.), verificându-se 

comportamentul acestora în caz de 

cutremur (calamitate naturalå). 

În domeniul pregåtirii profesionale, 

cre¿terea competen¡elor ¿i dezvoltarea 

carierelor în cercetarea ¿tiin¡ificå, instala¡ia 

de încercåri în regim simulat ¿i 

accelerat, tip Hidropuls este utilizatå ca: 

• suport pentru demonstrarea experimentelor în realizarea 

tezelor de doctorat ¿i lucråri post-doctoraturå; 

• infrastructurå pentru realizarea lucrårilor de dizerta¡ie în 

masterat, lucråri de laborator ¿i demonstra¡ii; 

• practicå pentru studen¡i în domeniul ingineriei mecanice, 

mecatronicå ¿i sisteme industriale. 

INMA BUCUREªTI 

B-dul Ion Ionescu de la Brad nr. 6 

Sector 1, Bucure¿ti 

Tel: 021/269.32.55; 

Fax: 021/269.32.73 

E-mail: icsit@inma.ro 

http://www.inma.ro 

mai - iunie 2014 – technomarket 1

editorial 

Editor: 

ArTech 

Tel.: 0760-13 76 99 

Mobil: 0751-51 68 64 

E-mail: redactia@technomarket.ro 

distributie@technomarket.ro 

O.P. 80, C.P. 60, Sector 3, Bucure¿ti 

pre¿edinte: 

George Rusu 

editor ¿ef: 

ing. Gabriela Rusu 

graficå/DTP: 

Andrei Avram 

editor foto: 

Paul Lovas 

distribu¡ie: 

Vlad Lazea 

referen¡i de specialitate: 

• Dr. Ing. Mihai Nicolescu – Secretar general 

ASAS „Gheorghe Ionescu-Sise¿ti” 

• Prof. dr. ing. Ion Pirna – Director General INMA 

• Dr. ing. Valentin Vlådu¡ – Director Stiintific INMA 

• Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Voicu – Decan ISB-UPB 

• Prof. univ. dr. ing. Sorin-ªtefan Biri¿ – Director department ISB-UPB 

• Prof. univ. dr. ing. Manole Constantin – ISB-UPB 

• Dr. ing. Eugen Marin – INMA; 

• Dr. ing. Gheorghe Ivan– INMA; 

• Dr. ing. Radu Ciupercå– INMA; 

• Dr. ing. Drago¿ Manea – INMA; 

• Dr. ing. Lucre¡ia Popa – INMA; 

• Dr. ing. Ani¿oara Påun– INMA; 

• Dr. ing. Cristian Sorica– INMA; 

• Dr. ing. Ancu¡a Nedelcu – INMA; 

• Dr. ing. Paul Gågeanu – INMA; 

• ªef de lucråri dr.ing. Victor-Viorel Safta – ISB-UPB 

• ªef de lucråri dr.ing. Mirela Dincå – ISB-UPB 

• ªef de lucråri dr.ing. Cristina Covaliu – ISB-UPB 

• ªef de lucråri dr.ing. George Ipate – ISB-UPB 

• ªef de lucråri dr.ing. Gabriel Mu¿uroi – ISB-UPB 

• As. drd. ing. Nicoleta Ungureanu – ISB-UPB 

• As. drd. ing. Mariana Ionescu – ISB-UPB 

• As. drd. ing. Gabriel-Alexandru Constantin – ISB-UPB 

• Drd. ing. Iulian Voicea – INMA; 

• Drd. ing. Mihai Matache – INMA. 

• Drd. ing. Cristian Nu¡escu – ISB-UPB 

Revistå editatå cu participarea 

Institutului Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Ma¿ini ¿i Instala¡ii 

Destinate Agriculturii ¿i Industriei Alimentare – I.N.M.A. 

TECHNOMARKET 

Ma¿ini ¿i Instala¡ii pentru 

Agriculturå ¿i Industria Alimentarå 

Technomarket î¿i propune så vinå în întâmpinarea necesitå¡ilor 

dumneavoastrå cu informa¡ii privind tipurile de echipamente ¿i parametrii 

tehnici ai acestora, modalitå¡i de a alege un echipament dupå 

criterii personalizate, studii de caz ¿i realizåri deosebite folosind 

utilaje specifice în regimuri optime de lucru, interviuri cu fermieri de 

succes. 

Fiecare edi¡ie va aborda tipurile de utilaje folosite în campaniile 

imediat urmåtoare, astfel încât dumneavoastrå fermierii, så gåsi¡i 

u¿or informa¡iile de care ave¡i nevoie la momentul respectiv ¿i så nu 

fie nevoie så pierde¡i timp cåutând. 

Solu¡ii interesante ve¡i afla în legåturå cu tendin¡ele moderne în 

mecanizarea agriculturii, noi tipuri de culturi ¿i utilajele specifice, 

modalitå¡i de a ob¡ine productivitå¡i mårite ¿i posibilitå¡i de eficien - 

tizare energeticå. 

În acest numår pute¡i citi despre echipamentele specifice culturii 

de amaranthus, despre recoltarea mecanizatå a lavandei ¿i ve¡i 

putea alege corect o combinå dupå ce ve¡i citi articolul despre 

acestea. Afla¡i cum se poate extrage apa în locuri fårå curent electric 

cu o pompå submersibilå solarå, folosind un sistem fotovoltaic ¿i 

despre echipamentele tehnice de producere a pele¡ilor din biomaså 

agricolå ¿i forestierå. 

Cei care au probleme cu paza recoltelor sau a utilajelor, vor gåsi 

solu¡ii în aceastå edi¡ie citind articolul de la rubrica „consultan¡å“. 

Afla¡i din timp despre târguri, expozi¡ii ¿i alte manifeståri din 

agriculturå ¿i industria alimentarå. 

Pentru cå dorim så vå oferim råspunsuri ¿i solu¡ii la diversele 

situa¡ii pe care le întâmpina¡i, a¿teptåm så ne scrie¡i despre ce 

anume dori¡i så primi¡i informa¡ii, atât pe e-mail, pe adresa 

redactia@technomarket.ro, cât ¿i trimi¡ând chestionarul de la 

sfâr¿itul revistei, completat, la OP 80 CP 60, sector 3, Bucure¿ti. 

Imagine copertå: Massey Ferguson – General Leasing 

Tipar: ArtPrint 

Responsabilitatea asupra autenticitå¡ii materialelor publicate revine 

unilate ral persoanelor fizice/juridice care semneazå materialul respectiv. 

Editorul nu î¿i asumå råspunderea materialå sau moralå pentru eventualele 

prejudicii pe care cineva le-ar putea suferi în urma publicårii unui articol sau 

anun¡ în paginile revistei. 

Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a materialelor din 

revistå, fårå acordul strict al redac¡iei. 

ISSN: 2360 – 4085 

Revista se poate procura prin abonament, completând talonul inserat 

la ultima paginå. 

2 technomarket – mai - iunie 2014 

Gabriela RUSU 

editor ¿ef

sumar 

echipamente speciale 

1 INMA – INSTALAºIE DE ÎNCERCÅRI ÎN REGIM SIMULAT ªI 

ACCELERAT TIP HIDROPULS 

ma¿ini de lucrat solul 

6 ECHIPAMENTE TEHNICE SPECIFICE TEHNOLOGIEI DE 

MECANIZARE ACULTURII DE AMARANTHUS 

autor: ing. Gheorghe Gabriel Valentin 

INMA Bucure¿ti 

echipamente de transport ¿i manipulare 

15 JUNGHEINRICH – NOUA GENERAºIE DE ELEVATOARE 

ACºIONATE PRIN COMBUSTIE INTERNÅ 

tractoare ¿i remorci 

4 TENDINºE DE DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCºIA REMORCILOR 

AGRICOLE UNIVERSALE 

autori: drd. ing. George LAZÅR, dr. ing. Radu Ciupercå, 

dr. ing. Valentin Vlådu¡, dr. ing. Lucre¡ia Popa 


ma¿ini de plantat ¿i recoltat 

8 BRIELMAIER – SPECIALISTUL PENTRU TERENURI ÎNCLINATE 

10 RECOLTAREA MECANIZATÅ A LAVANDEI 

autori: Drd. ing. Adriana MUSCALU 

drd. biol. Augustina PRUTEANU 


12 NOUTÅºI ÎN DOMENIUL COMBINELOR DE RECOLTAT CEREALE 

autor: Dr.ing. Ivan GHEORGHE 


echipamente pentru irigat, stropit, erbicidat 

16 ECHIPAMENTE TEHNICE MODERNE DESTINATE IRIGÅRII 

PLANTELOR 

Autori: Dr. ing. Manea Drago¿, Dr. ing. Marin Eugen 


silozuri, celule de depozitare 

22 ECHIPAMENTE TEHNICE DESTINATE ELIMINÅRII IMPURITÅºILOR 

GROSIERE DIN MASA DE SEMINºE DE CEREALE 

Autori: Dr. ing. Carmen BRÅCÅCESCU, Drd. ing. Bogdan IVANCU, 

Drd. ing. Alexandru ZAICA, Tech. George BUNDUCHI 


echipamente pentru zootehnie 

26 ECHIPAMENTE TEHNICE PENTRU OBºINEREA NUTREºURILOR 

CONCENTRATE DIN SEMINºE DE CEREALEECHIPAMENTE TEHNICE 

PENTRU OBºINEREA NUTREºURILOR CONCENTRATE DIN 

SEMINºE DE CEREALE 

Autori: Dr.ing. Ani¿oara PÅUN, dr. ing. Ion PIRNA, 

ing. Ghi¡å IONITÅ, teh. George BUNDUCHI 


28 INSTALAºII DESTINATE PREGÅTIRII FÂNULUI PRIN VENTILARE CU 

AER RECE SAU CALD 

Autori: Dr. ing. ANCUºA NEDELCU, ing. ANA ZAICA 


energii regenerabile 

34 ECHIPAMENTE TEHNICE DE PRODUCERE A PELEºILOR DIN 

BIOMASA AGRICOLÅ ªI FORESTIERÅ 

autor: Drd. ing. Petru¡a TODERASC 


36 ECOTEC – ENERGIE ªI PROFIT DIN DEªEURI ªI DEJECºII 

consultan¡å 

40 GUARD EXPERT PATROL – PAZA CULTURILOR ªI A UTILAJELOR 

AGRICOLE 

echipamente de fertilizat 

20 FACTORII CARE INFLUENºEAZÅ ADMINISTRAREA 

ÎNGRÅªÅMINTELOR CHIMICE GRANULATE 

Autori: Drd. Ing. Albert-Silviu PETCU, Drd. Ing. Vasilicå ªTEFAN, 

Dr. Ing. Lucre¡ia POPA, Drd. Ing. Petru¡a TODERASC, 

Dr. Ing. Radu CIUPERCÅ, 


sere ¿i solarii 

24 Instala¡ie Automatizatå de Extragere a Apei din Pânza Freaticå 

cu Pompå Submersibilå Solarå Alimentatå în Curent Continuu cu Energie 

Captatå, Convertitå ¿i Stocatå cu Ajutorul Unui Sistem Fotovoltaic 

Autor: dr. ing. Eugem MARIN 


sisteme pentru industria alimentarå 

30 INSTALAºIE PENTRU OBºINEREA ULEIURILOR VEGETALE 

Autori: Dr. ing. Gågeanu Paul, ing. Gågeanu Iulia, 

ing. Bunduchi George 


sisteme ecologice 

32 POSIBILITÅºI DE UTILIZARE A ULEIURILOR VEGETALE CA 

BIOCARBURANºI ÎN AGRICULTURÅ 

Autori: ing. Gågeanu Georgeta, ing. Gågeanu Iulia 


academica 

37 INTERVIU – O INITIAºIVÅ SALUTARÅ 

evenimente 

42 AGRARIA 2014 – Lider incontestabil al evenimentelor cu profil 

agricol din Transilvania 



TENDINºE DE DEZVOLTARE ÎN 

CONSTRUCºIA REMORCILOR 

AGRICOLE UNIVERSALE 

drd. ing. George LAZÅR, dr. ing. Radu Ciupercå, 

dr. ing. Valentin Vlådu¡, dr. ing. Lucre¡ia Popa 


For the mechanization of transport, the primary concern is to achieve the best results with minimal costs, considering that the 

transport, although it does not improve the quality of the product itself, instead it can affect the cost of the product. Generally, the 

transport is aimed at bringing to the time, place and the necessary quantities of products and materials, with minimum expenditure 

of money, fuel and labor force and losses minimised in cargo movements. Transport of products and agricultural materials is carried 

out in a proportion of 70-80% on public roads, which means that all means of transport and handling moving on these remedies, 

must be designed, manufactured and equipped in strict accordance with the rules in force concerning the road traffic security. 

Pe plan mondial construc¡ia de remorci agricole s-a dezvoltat 

mult, în forme constructive ¿i tipodimensiuni foarte variate. În ordine 

cronologicå s-a plecat de la remorci biaxe cu tonaje mici ¿i medii, 

urmând remorcile biaxe de tonaje mari ¿i semiremorci agricole de 

tonaje mici ¿i medii, culminând cu semiremorcile de mare capacitate. 

Trebuie men¡ionat cå la ora actualå toate aceste tipuri 

coexistå în exploata¡iile agricole mondiale, fiecare tip în propor¡ii 

diferite, de unde rezultå ¿i varietatea mare de astfel de mijloace de 

transport utilizate. 

Firma TEBBE (Germania), construie¿te remorci ¿i semiremorci 

agricole într-o gamå foarte diversificatå de solu¡ii constructive ¿i capacitå¡i 

de transport, destinatå transportului materialelor în vrac ¿i 

ambalate. 

Remorca basculantå D65 (fig. 1) este caracterizatå de o benå 

metalicå ce se basculeazå pe trei pår¡i, platformå cu douå lonjeroane 

de egalå rezisten¡å, obloane normale ¿i suplimentare având 

aceea¿i înål¡ime, dispozitive pentru deschiderea centralizatå a 

obloanelor. Remorca este echipatå cu un sistemul de direc¡ie cu 

rulment piridoc, instala¡ie de frânare pneumaticå, frânå de parcare, 

etc., în transport viteza maximå fiind de 30 km/h, capacitatea de 

transport: 6.000 kg ¿i masa totalå de 8.000 kg. 

Fig. 2 – Remorcå FORTUNA, basculantå, tip K80/3D (www.fortuna.de) 

O gamå performantå de remorci agricole (fig. 3) realizeazå firma 

MENGELE, acestea eviden¡iindu-se prin simplitatea ¿i robuste¡ea 

construc¡iilor de ¿asiu, pro¡ap, osii ¿i benå, sistemele de asigurare 

ale obloanelor, remorcile având masa utilå cuprinså între 

4.000÷21.000 kg. 

Fig. 1 - Remorcå agricolå TEBBE (www.tebbe-landmaschinen.de) 

Firma FORTUNA produce remorci (fig. 2) cu capacitå¡i de transport 

mari, de la 5.000 la 18.000 kg, echipate cu sistem de direc¡ie 

cu rulment piridoc, bena având obloane normale ¿i înål¡åtoare metalice 

de obicei de aceea¿i înål¡ime ¿i a cåror deschidere se reali - 

zeazå prin comandå centralizatå de la dispozitive speciale. 


Fig. 3 - Remorcå MENGELE, basculantå, tip MEDK 3000-8000 

(http://mengele.lely.com/en/home) 

Remorcile agricole construite de firma SC OELHLER MECANICA 

SRL (fig. 4) se eviden¡iazå prin capacitå¡i mari de transport 

6.000÷12.000 kg, obloane înalte cu înål¡imi egale, sisteme speciale 

de asigurare ¿i comandå a obloanelor, utilizate pentru transportul 

materialelor în vrac (cereale boabe, bulbo-radåcinoase,


Fig. 4 - Remorcå agricolå OEHLER, basculantå, tip ZDK 80 

(www.oehlermecanica.ro) 

îngrå¿åminte) sau ambalate sau pentru transportul de materiale voluminoase 

(baloturi, paie, fân, coceni, crengi, corzi de vi¡å de vie) 

când sunt prevåzute cu echipamente pentru mårit capacitatea de 

transport. 

Firma BARONI ROBERTO (Italia) produce o gamå diversificatå de 

remorci monoax cu benå basculantå, cu deschidere trilateralå, pentru 

transportul ¿i descårcarea rapidå în ¿i din câmp, pe platforme 

betonate, etc. 

Fig. 8 - Remorca BUSTI autobasculantå 

(www.busti.it) 

O altå companie care produce remorci este CHIRONNA (11 tipuri 

în 46 modele), având capacitatea de transport cuprinså între 1.500- 

15.000 kg, acestea putând fi cu o axå, douå axe (fig. 9), autobasculante 

(fig. 10), cu simplå utilizare, dublå utilizare (fig. 11), etc. 

Fig. 9 - Remorca CHIRONNA cu douå axe 

(ww.chironnaofficine.it) 

Fig. 5 - Remorca BARONI cu benå trilateralå 

(www.baronimacchine.it) 

Fig. 6 - Remorca BUSTI mecanicå [156] 


Compania italianå BUSTI produce 4 tipuri de remorci: monoaxå 

(fig. 6), destinatå transportului în vii ¿i livezi, putându-se utiliza ¿i 

pe pante foarte abrupte ¿i portan¡a maximå de 1.500 kg, semiremorca 

cu cu tren de rulare tip boghiu agricol(fig. 7), descårcare pe 

3 direc¡ii, având capacitatea de transport cuprinså între 9-14.000 

kg, respectiv cu 3 axe (fig. 8), produse în 2 serii: autobasculantå ¿i 

platformå cu 3 axe, cu capacitatea de transport de 20.000 kg. 

Fig. 10 - Remorca CHIRONNA autobasculantå 


Fig. 11 - Remorca CHIRONNA cu dublå utilizare cu ro¡i în tadem 


Fig. 7 - Remorca BUSTI închiså cu descårcare pe trei laturi 


continuare în numårul viitor 



ECHIPAMENTE TEHNICE SPECIFICE 

TEHNOLOGIEI DE MECANIZARE A 

CULTURII DE AMARANTHUS 

ing. Gheorghe Gabriel Valentin 


In Romania there are a variety of cereal crops grown on large areas, which would lead to the development of different kinds of 

bread, with a high content of protein and other nutrients very useful for body. Due to the use for consumption with predominance of 

a single type of bread, assimilation by the organism is not achieved in a high proportion, as it is necessary that the existence of 

several different types and assortments of bread,various nutrients , which means a consumption alternately to give the body the 

necessary nutrients to stay healthy. Introducing the Amaranthus culture may be an alternative and a solution because the seeds of 

this plant have outstanding qualities for the human body. The technology of mechanization for this crop not very different from the 

used technologies for cereal crops, with obvious specific settings for certain operations. 

Amaranthul (stirul) este o culturå pu¡in cunoscutå pentru 

calitå¡ile sale, bogatå în proteine (lizinå – proteinå de înaltå calitate, 

indispensabilå pentru refacerea ¡esuturilor ¿i producerea de anticorpi), 

calciu, fibre, magneziu, fosfor, mangan ¿i fier. Este o proteinå 

completå, precum quinoa sau hri¿ca ¿i con¡ine toate cele 8 

tipuri de aminoacizi. Produsele realizate din semin¡ele de amaranth 

sunt foarte hrånitoare ¿i sånåtoase (u¿or de digerat ¿i nu con¡in 

gluten) pentru organism deoarece din punct de vedere al asimilårii 

în organism situa¡ia se prezintå astfel: amaranth 75%; lapte de vacå 

72%; soia 68%; orz 62%; grâu 60%; porumb 44%. 

Din punct de vedere al valorilor nutritive (raportat la 100 g): 

valoare energeticå: 1565 kJ / 374 kcal; proteine: 14,5g; hidra¡i de 

carbon: 51g; lipide: 6,5g. Amarantul con¡ine numeroase minerale 

– fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, fosfor, zinc ¿i vitamine – A, 

B1, B2, B3, B6, C, E, acid folic ¿i folat. 

În vederea introducerii în culturå pe suprafe¡e mari a acestei 

plante este necesarå o asimilare a tehnologiilor clasice de cultivare 

a cerealelor. Astfel lucrarea de arat se realizeazå la fel ca ¿i la cereale, 

iar pentru lucrårile de pregåtire a patului germinativ, prå¿it, 

irigat ¿i recoltat, se realizeazå ni¿te reglaje specifice pentru aceastå 

culturå. 

Celelalte echipamente utilizate pentru mecanizarea culturii de 

amaranth sunt produse de uzinele din tarå ¿i anume: grapå cu discuri 

GD4 (fig. 1), cultivatorul de prå¿it CPA 5,6 (fig. 2) ¿i instala¡ia 

de irigat cu rampå ¿i tun de udare IIRT (fig. 3). 

Pentru semånatul semin¡elor de amaranth se pot utiliza 

semånåtorile pentru semin¡e mici modele manuale pentru 

suprafe¡ele mici. În vederea introducerii în culturå pe suprafe¡e mari 

se poate folosi o semånåtoare clasicå cu gåurile discurilor de semånat 

având diametrul de 0,6 mm. 

Semånåtoarea JP1 (fig.2) este foarte simplå ¿i u¿or de utilizat, 

având o formå ergonomicå ce oferå confort în timpul utilizårii. 

Înål¡imea ¿i unghiul mânerului sunt complet reglabile iar un al 

doilea mâner situat în partea frontalå faciliteazå transportul. 

Mânerul ergonomic (1) culiseazå spre dreapta ¿i spre stânga 

pentru a vå putea deplasa pe marginea rândului, men¡inând totodatå 

o presiune suficientå pentru o semånare u¿oarå. Roata din¡atå 

din fa¡å (2) asigurå o trac¡iune optimå. Deschizåtorul larg de påmânt 

de 45 mm vå oferå posibilitatea så deschide¡i brazdele. Placa pentru 

acoperire cu påmânt (3) acoperå cu u¿urin¡å semin¡ele iar roata 

din spate finalizeazå procesul presând pe påmânt. 

Fig. 1 - Grapå cu discuri independente GD4 

(http://www.matcraiova.ro/) 

Fig.2. Semånåtoarea manualå JP1 (http://www.terradonis.com/) 

6 technomarket – mai - iunie 2014


Caracteristica U.M. Valoare 

Dimensiuni de gabarit (Lx×l×xh) m 6,50 × 2,50 × 3,50 

Deschiderea rampei de udare m 12…40 

Diametru furtun mm 100 

Fig. 3 - Cultivator de prå¿it CPA 5,6 

Pentru lucrarea de prå¿it se poate utiliza un cultivatorul CPA 5,6 

(fig. 3). Cultivatorul de prå¿it ¿i afânat solul cu tipuri noi de organe 

de lucru tip CPA 5,6 lucreazå în agregat cu tractoarele de 65 CP pe 

ro¡i ¿i este destinat pentru executarea lucrårilor de distrugere a buruienilor, 

mårun¡irea ¿i afânarea solului, spart crusta pe intervalul 

dintre plante, mu¿uroit, rebilonat ¿i refacerea rigolelor de udare. 

La lucrarea de irigat se utilizeazå instala¡ia de irigat cu rampå 

¿i tun de udare IIRT (fig. 4). Rampa de udare montatå pe instala¡ia 

de irigat asigurå o distribu¡ie uniformå a apei, protec¡ia plantelor ¿i 

a solului, necesitå presiuni mici la racord. În cazul utilizårii tunului 

de udare pe instala¡ia de irigat presiunea de lucru a acestuia este 

ridicatå pentru a asigura func¡ionarea optimå a aspersorului. 

Lungime furtun m 360 

Presiunea de lucru bar 4…8 

Debitul de apå m 3 /h 10…50 

Masa kg 2700 

Fig. 5 - Combina LEXION 600 (Sursa: prospect firma CLAAS) 

Concluzii 

Fig. 4 - Instala¡ia de irigat cu rampå ¿i tun de udare IIRT 

Recoltarea culturii de amaranth se realizeazå ultilizând combine 

clasice: John Deer, New Holland, Laverda, Deutz-Fahr, Fendt, 

Sampo, Claas (fig.5), Massey Ferguson, Challenger, etc., cu specifica¡ia 

cå fa¡å de recoltarea cerealelor reglajul sitelor ¿i curentului 

de aer în sistemul de curå¡ire ¿i separare este diferit, ¡inând cont 

de dimensiunile foarte mici ale semin¡elor (sub 1 mm diametru), 

astfel încât semin¡ele så fie separate, nu aruncate afarå împreunå 

cu pleava. 

• Amaranthul reprezintå o alternativå necesarå pentru diversificarea 

culturilor utilizate pentru ob¡inerea de pâine ¿i subproduse 

complementare din fåinå de grâu, fåina ob¡inutå din semin¡e putând 

fi utilizatå pentru producerea de pâine; 

• Semin¡ele de amaranthus se pot utiliza în ob¡inerea de fåinå 

pentru panifica¡ie atât în combina¡ie cu fåina din cerealele clasice: 

grâu, orz, secarå cât ¿i separat, pâinea având calitå¡i nutritive net 

superioare celei realizate doar din fåinå simplå; 

• Fåina ob¡inutå din semin¡ele de amaranth se poate utiliza la 

diversificarea sortimentului de produse alimentare destinate 

persoanele cu intoleran¡å la gluten. 



Specialistul 

pentru terenuri înclinate 

The Brielmaier hydraulic mower have the following advantages: 

Central weight distribution on the axis, ideally suited to slopes; Fully hydraulic drive for machine and attachments as well; 

Turns on its own axis; Patented, self-cleaning studded roller-wheels with replaceable studs; Easy handling thanks to the ergonomically 

adjustable steering bar; Steering and speed controls are equipped with touch-free sensors; Models with GPS-based remote control 

are under future development. 



Sistemele constructive de bazå 

Cositoare hidraulicå: 

Cositoarea hidraulicå Brielmaier este echipatå cu motor pe 

benzinå în patru timpi (1). Acesta ac¡ioneazå trei pompe hidraulice 

(2), care alimenteazå prin intermediul unui sistem de supape (3), 

perfect balansate, motorul hidraulic al ro¡ilor (4) ¿i cel al cositorii 

(5) – fårå cutie de viteze ¿i fårå ambreaj costisitor ¿i supus uzurii. 

Fiecare roatå se ac¡ioneazå în mod independent. 

Centrul de greutate pe axå, prezintå siguran¡å deplinå, chiar ¿i 

pe pantele accentuate. 

Pompa 1 alimenteazå dispozitivele de lucru. Pompa 2 ¿i 3 

alimenteazå deplasarea, cu trei trepte de vitezå, comandate prin 

buton pe partea stângå. Fiecare treaptå de vitezå poate fi reduså 

la zero prin intermediul reglajului fin. Viteza de deplasare mai poate 

fi reglatå independent de tura¡ia motorului prin intermediul pârghiei, 

fårå trepte, ¿i pânå la limita de zero. Concomitent sunt frânate 

ro¡ile. 

Instala¡ia hidraulicå are un radiator de råcire a uleiului, care 

permite utilizarea cositorii chiar ¿i pe ar¿i¡å. 

Avantajele noastre: 

• Punctul de greutate central pe axa permite accesul pe pante 

extreme 

• Ac¡ionarea complet hidraulicå, inclusiv cea a utilajelor 

adaptabile 

• Razå de întoarcere foarte micå 

• Tåvålug cu pinteni înlocuibili, autocurå¡itor – patentat 

• Deservire u¿oarå datoritå mânerelor reglabile în înåltime 

• Elementele de deservire a direc¡iei ¿i a vitezei de deplasare 

echipate cu senzori. 

• Se lucreazå la prototipul cu comandå de la distan¡å prin intermediul 

sistemului GPS 

Efort fizic comparabil 

Cositori 

conven¡ionale 

È 

centrul de greutate 

ac¡iunea fizicå a pârghiei la mânere 

punctul de rotire 

pentru ståpânirea cositorii – puterea necesarå 

Detalii 

practice: 

Prin intermediul sistemului 

de cuplare rapidå (op¡ionalå) 

pot fi schimbate cu usurin¡å, 

fårå unelte, toate masele de 

cosit precum ¿i diferitele 

accesorii. 

continuare în edi¡iile urmåtoare 

S.C. BRIELMAIER S.R.L. 

Loc. Dinde¿ti nr. 150, Jud. Satu Mare 

Tel.: 0261.879.270 

Mobil: 0769.619.960 

e-mail: molnar.costel@gmail.com 



RECOLTAREA MECANIZATÅ 

A LAVANDEI 

Drd. ing. Adriana MUSCALU, drd. biol. Augustina PRUTEANU 


Everywhere in the world it is show a special interest for the medicinal and aromatic plants, their use taking lately an unprecedented 

dimension due to the action of bioactive compounds present. For this reason, the growing demands of the pharmaceutical industry, 

of cosmetics and perfumery, of food, etc.., imposed the extension of the areas cultivated with these species, modernization and 

adaptation of the crop technologies to the current requirements. The lavender (Lavandula angustifolia Mill.) is one of the most valuable 

aromatic species. Of Mediterranean origin, this perennial species (semi-shrub) is grown for fragrant blossoms, characteristically, with 

grades of freshness. The main product is the volatile oil distilled from the fresh inflorescences, being widely used in perfumery, cosmetics, 

pharmaceuticals, aromatherapy, etc. In the last years, in our country there is an expansion of cultivated areas with lavender. 

In fact it is about of relaunching this crop because before 1990, it was cultivated in Romania on about. 3000 ha. The mechanized 

harvesting represents an important prerequisite for achieving of profitable productions of medicinal and aromatic plants, applying especially 

to the cultivated species. the lavender is harvested mechanically with specialized machines, configured according to the dimensions 

of cultivated areas. 

În contextul actual, datoritå artificializårii peste måsurå a vie¡ii, 

se constatå o tendin¡å puternicå de revenire la utilizarea remediilor 

naturale care au la bazå plante medicinale ¿i aromatice. 

Deoarece la baza eficien¡ei terapeutice a plantelor medicinale 

¿i aromatice stå rela¡ia dialecticå substan¡å activå - ac¡iune farmacodinamicå, 

de primå importan¡å este calitatea materiei prime. 

Aceasta este condi¡ionatå de: 

• cunoa¿terea organului plantei cu con¡inutul cel mai ridicat în 

substan¡e active; 

• cunoa¿terea momentului de dezvoltare a plantei, când pår¡ile 

care se valorificå con¡in cea mai mare cantitate de principii active; 

• metoda de recoltare, astfel ca pierderile de principii active 

så fie minime. 

Lavandula este un subarbust, a cårui tulpinå ramificatå puternic 

la bazå, formeazå o tufå aproape globuloaså, semisfericå, înaltå de 

30-70 cm sau mai înaltå. Tulpina båtrânå este brunå, cu scoar¡a 

exfoliatå, iar tulpinile (ramifica¡iile) tinere sunt patrunghiulare, 

pubescente. Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datoritå 

glandelor oleifere, sunt grupate într-o inflorescen¡å speciformå. 

Lavanda înflore¿te în lunile iunie - iulie. Se recomandå 

recoltarea la înflorire deplinå (50-75% inflorescen¡e deschise), în 

miezul zilei, între orele 10-14, pe timp însorit ¿i cålduros, fårå vânt, 

rouå sau cea¡å, pentru a exista maximum de ulei volatil în inflorescen¡e. 

Se recolteazå prin tåiere la nu mai mult de 10-12 cm de 

ultimul verticil. Opera¡ia se poate realiza manual sau mecanic. 

Condi¡iile de recep¡ionare pentru produsul în stare proaspåtå prevåd 

urmåtoarele: maximum 2% resturi de tulpini florale, flori brunificate, 

fructifica¡ii; maximum 0,25% corpuri stråine organice; maximum 

0,5% corpuri stråine minerale; minimum 0,55% con¡inutul în ulei 

volatil. 

Recoltarea mecanizatå a lavandei, ca ¿i în cazul altor plante 

medicinale ¿i aromatice, reprezintå un factor important pentru reducerea 

pre¡ului de cost al materiei prime ¿i implicit pentru 

cre¿terea calitå¡ii acesteia. 

Firma EURO PRIMA (Serbia) produce ma¿ina de recoltat NB 

2005 V, ce poate fi echipatå cu 3 dispozitive diferite care permit 

folosirea acesteia pentru a recolta: mu¿e¡el, lavandå, dar ¿i pentru 

cosit iarba. Echipamentul tip NB2005 V (fig. 1) se monteazå pe 

ridicåtorul hidraulic al tractorului ¿i este prevåzut cu o bandå transportoare 

¿i buncår, ce poate fi descårcat automat, cu ajutorul unor 


cilindri hidraulici. Înål¡imea la care se realizeazå recoltarea poate fi 

reglatå cu ajutorul distribuitorului tractorului. Echipamentul este prevåzut 

¿i cu un sistem hidraulic de urmårire a terenului, care reali - 

zeazå reglarea unghiului de tåiere pentru cazurile în care terenul 

este în pantå. De asemenea, el poate fi utilizat ¿i pe terenurile mai 

greu accesibile. 

Fig. 1- Echipamentul tip NB2005 V (www.europrima.rs) 

Fig. 2 - Echipament NB2005 V cu dispozitivul pentru recoltarea lavandei 

(www.europrima.rs)


Dispozitivul pentru recoltat lavanda (fig.2) se poate adapta cu 

u¿urin¡å mai multor tipuri de culturi, ce au distan¡e diferite între rânduri. 

Se poate ridica pânå la vârful plantei, stabilind zona de tåiere. 

Dupå cosire, lavanda este transportatå prin intermediul unui transportor 

cu bandå, fiind încårcatå într-un buncår. Posibilitatea de reglare 

continuå a înål¡imii ¿i a unghiului de tåiere reprezintå o caracteristicå 

importantå, pentru a ob¡ine o eficien¡å ridicatå ¿i o bunå calitate a 

procesului de recoltare a plantelor medicinale ¿i aromatice. 

Fran¡a este cel mai mare producåtor de lavandå, din lume, utilizând 

acest produs cu precådere în industria de produse cosmetice 

¿i de parfumerie. Din acest motiv utilajele specializate fabricate aici, 

sunt dotate pe lângå sistemul de tåiere, transportor, buncår ¿i cu 

tobå de tocare. Astfel materialul colectat poate fi transportat imediat, 

în stare proaspåtå direct la distilerie. 

Firma CLIER (Fran¡a) produce echipamente pentru recoltarea lavandei 

¿i a altor plante parfumate cu tulpinå, care se dezvoltå sub 

formå de tufå, cultivate pe rânduri, în ferme cu suprafe¡e cuprinse 

între 40÷200 ha. Pentru o recoltare optimå, distan¡a între rânduri 

trebuie så fie între 1,6÷1,9 m iar distan¡a între plante pe rând så 

fie de 0,3÷0,5 m. 

În cazul utilizårii acestor echipamente (fig.3), de la recoltarea 

lavandei pânå la distilare nu se mai intervine manual. Folosind 

echipamentul RPP25 (fig.3a), tulpinile retezate sunt preluate de role 

¿i tocate, apoi sunt aruncate de o turbinå într-un buncår amplasat 

în partea din spate a tractorului. Fiind un echipament tractat, sursa 

energeticå este asiguratå de un tractor cu o putere de minim 

90÷100 CP. Se ob¡ine o productivitate de 3 ha/h (la o vitezå de 

lucru de 2÷5 km/h ¿i o înål¡ime de tåiere de 8÷65 cm). Ac¡ionarea 

organelor de lucru ale echipamentului se realizeazå hidraulic. 

Pentru fermele mici, din zonele montane, firma produce echipamentul 

RPP05 ce lucreazå în agregat cu tractoare de 50-70 CP. Dupå 

tåiere, lavanda poate fi låsatå pe câmp sau poate fi recuperatå de 

un transportor ¿i stocatå într-un buncår, func¡ie de varianta constructivå 

utilizatå. Caracteristicile tehnice ale acestui echipament sunt 

asemånåtoare cu cele ale echipamentului prezentat anterior. 

a 

Fig. 4–Echipamente de recoltat lavandå produse de firma BIZON-INS 

(www.bizon-ins.com) 

specializat, pe care o descarcå apoi, cu ajutorul unei benzi transportoare 

într-o remorcå ata¿atå în spatele tractorului. Modelul 

MKL3KT (fig.4b) este dotat în plus cu un buncår, care permite des - 

cårcarea la o înål¡ime de pânå la 2,4m, într-un alt mijloc de 

transport. 

Pentru recoltarea lavandei cultivate pe suprafe¡e mici, de câteva 

hectare, se folosesc aparate de tåiere curbate portabile, destinate 

cu precådere recoltårii frunzelor de ceai. 

Firma JENQUIP (Noua Zeelandå) produce echipamente u¿oare, 

de putere ¿i capacitate micå. Pentru recoltarea lavandei a realizat 

un echipament (fig 5a) format dintr-un aparat de tåiere curbat montat 

pe un cadru. Acesta mai este dotat cu o suflanta, care directioneaza 

plantele tåiate în sacul de colectare, amplasat spre spate. 

În lucru (fig.5b) echipamentul este deservit de 2-3 persoane. 

b 

b 

a 

a 

Fig. 3 – Variante de echipamente 

de recoltat lavandå produse de 

firma CLIER (www.clier.fr) 

c 

Firma CLIER produce ¿i varianta de ma¿inå autopropulsatå de 

recoltat lavandå care asigurå recoltarea de pe 3 rânduri (fig.3b). 

Aceea¿i firma produce un echipament de recoltat pe 3 rânduri ce 

se poate monta pe combinele de furaje, în locul hederului (fig.3c). 

Principalele caracteristici ale acestui echipament sunt: capacitate 

de recoltare: 2 ha/h; viteza de lucru: 2÷4 km/h; înål¡imea de tåiere: 

12÷50 cm; distan¡a între rânduri: 1,6÷1,9 m; transmisia centralå 

este adaptatå pentru combina de furaje. Toate echipamentele 

CLIER sunt prevåzute cu un sistem patentat de culegåtor de tip lan¡ 

cu alveole. 

Firma BIZON-INS (Bulgaria) produce echipamente de recoltat lavanda 

pe un rând, amplasate lateral fa¡å de tractor ¿i ac¡ionate 

hidraulic. Modelul MKL 2R (fig.4a) recolteazå lavanda cu un heder 

b 

Fig.5 –Echipamentul de recoltat lavandå produs de firma JENQUIP 

(http://harvesterconcepts.co.nz/products/ht-tom) 

De¿i înfiin¡area unei culturi de lavandå presupune investi¡ii importante, 

acestea pot fi amortizate mai rapid, dacå se utilizeazå 

echipamente specializate de recoltat. 

Lavanda este rezistentå la secetå, poate cre¿te pe soluri sårace 

¿i uscate, dar permeabile ¿i calcaroase, caracteristice pantelor 

colinare. Aceste motive împreunå cu beneficiile materiale ce se pot 

ob¡ine, fac din lavandå, cultura idealå, pentru unii dintre micii proprietari 

de suprafe¡e agricole. 



NOUTÅºI ÎN DOMENIUL COMBINELOR 

DE RECOLTAT CEREALE 

Dr.ing. IVAN GHEORGHE 


Article presents the main characteristics and performances of modern combine harvesters grain produced by representative 

companies (New Holland, John Deere, Claas, Laverda, Case IH, Massey Ferguson, Deutz-Fahr, Fendt, Challenger), in order to inform 

those interested în this field. 

Analizând cele mai noi combine ale principalelor firme constructoare 

de combine de recoltat cereale (New Holland, John Deere, 

Claas, Laverda, Case IH, Massey Ferguson, Deutz-Fahr, Fendt, Challenger), 

va prezentam principalele caracteristici ¿i performan¡e ale 

unor combine aflate în fabrica¡ie în acest moment. 

JOHN DEERE - Combina S 690i 

Combina S 690i este o combinå cu flux axial, produså la 

Zweibrücken în Germania. 

NEW HOLLAND - Combina CR 9090 

CR 9090 este o combinå cu flux axial, fiind desemnatå 

“Combina anului 2012” la Târgul Agritechnica, Hanovra. 

Fig. 1 - Combina CR 9090 cu rotoare 

axiale duble (sursa: prospecte firma 

NEW HOLLAND) 

Fig. 2 - Combina S 690i ¿i rotorul cu 

flux variabil (sursa: prospecte firma 

JOHN DEERE) 

Caracteristici principale: 

• rotoare axiale duble (Twin Rotor): lungime / diametru 2.638 

/ 559 mm, suprafa¡a totalå de separare 3,06 mp. 

• sistem de curå¡ire tip “în cascadå”: pre- sita cu reglare 

manuala, sitele superioarå ¿i inferioarå cu comanda deschiderii 

electromecanicå, suprafa¡a sitelor sub curent: 6,5 mp; 

• putere nominalå motor: 530 CP (571 CP putere maximå); 

• sistemul Intellicruisetm de reglare a vitezei de recoltare 

pentru asigurarea capacitå¡ii maxime de lucru. 

Performan¡e principale: capacitate de lucru: 551 t/8 ore (2008), 

semin¡e sparte sub 0,1 %, consum de combustibil/tona de semin¡e 

recoltatå redus cu 10% în raport cu combinele produse anterior. 



• rotor cu flux variabil: lungime / diametru 3.124 / 762 mm, 

suprafata de separare 1,1 mp, flux reglabil al materialului recoltat, 

contrabåtåtor interschimbabil în func¡ie de culturå, retur spice comandat 

de senzor cu båtåtor suplimentar; 

• sistem de curå¡ire Dyna-Flo II: ventilator diametral cu douå 

canale, sitå de pre-curå¡ire fixå (curå¡å 40% din semin¡e), sitå superioarå, 

prelungire sitå ¿i sitå inferioarå reglabile; 

• putere nominalå motor: 551 CP (625 CP putere maximå). 

Performan¡e principale: capacitate de lucru: peste 640 t/8 ore, 

consum de putere pe tona recoltatå mai scazut cu pânå la 20%, capacitate 

buncår 14.100 l, viteza descårcare buncår 135 l/sec. (105 

secunde descårcare completå).


CLAAS - Combina LEXION 780 TERRA TRAC 

Noua gamå Lexion (produså dupa 2012) are un flux tehnologic 

hibrid. 

Fig. 3 - Combina 780 TERRA TRAC ¿i 

APS System Hybrid 

(sursa: prospecte firma CLAAS) 


• aparatul de treier APS: lå¡ime / diametru batator 1700 / 600 

mm, diametru båtåtor suplimentar 400 mm; 

• sistem de separare Roto Plus: lungime/diametru 4200/445 

mm, tura¡ie 960/800/640/(500) rpm în func¡ie de culturå. 

• putere nominalå motor: 551 CP (598 CP putere maximå). 

Performan¡e principale: 675,84 t/8 ore (pentru LEXION 770 

TERRA TRAC). 

Fig. 5 - Combina Axial-Flow 9230 ¿i rotorul Axial-Flow AFX 

( sursa: prospecte firma CASE IH) 

• putere maximå motor: 565 CP. 

Performan¡e principale: capacitate buncår 12.330 l, vitezå 

descårcare buncår 162 l/sec. 

MASSEY FERGUSON - Combina MF 9895 

Combina MF 9895 este o combinå flux axial cu un singur rotor 

(clasa 8), produså cu tehnologia grupului AGCO. 

LAVERDA - Combina ML 800 ARS (Advanced Rotary System) 

Combina ML 800 ARS este o combinå cu flux axial, produså cu 

tehnologia grupului AGCO, în 2008. 

Fig.6 - Combina MF 9895 (sursa: prospecte firma MASSEY FERGUSON) 


Fig.4 Combina ML 800 ARS (sursa: Mietitrebbie e techologia, nov. 2008) 


• rotor cu flux axial: lungime/diametru 3650/800 mm, 

suprafa¡a de separare 1,75 mp; 

• sistem de curå¡ire Max Flow: reglaj electromecanic al sitelor, 

suprafa¡a totalå site 5,3 mp. 

• putere nominalå motor: 460 CP. 

Performan¡e principale: capacitate de lucru: 520 t/8 ore, 

consum de motorinå pe tona recoltatå 2 l/t, capacitate buncår 

12.500 l, viteza descårcare buncår 150 l/sec (77 secunde descårcare 

completå). 

• rotor ATR (Advanced Technology Rotor): lungime / diametru 

3.550 / 800 mm, trei trepte de viteze în func¡ie de culturå, 

suprafa¡å contrarotor: 1,42 mp; 

• sistem de curå¡ire Max Flow: site reglabile ¿i ventilator cu 2 

trepte de viteze, suprafa¡a totalå de curå¡ire 5,35 mp; 


Performan¡e principale: capacitate buncår 10.570 l, vitezå 


SAME DEUTZ-FAHR – Combina C 9206 

CASE IH – Combina Axial-Flow 9230 

Combina Axial-Flow 9230 face parte din noua genera¡ie de combine 

30 Series Axial Flow. 


• rotor Axial-Flow AFX: lungime / diametru 2.790 / 762 mm, 

comandå electrohidraulicå a distan¡ei dintre rotor ¿i contrarotor; 

• sistem de curå¡ire Cross Flow: ventilator diametral, reglaj 

electromecanic al deschiderii sitelor; 




• aparatul de treier cu rotoare multiple: lå¡ime / diametru båtåtor 

1680 / 600 mm,suprafa¡a de treier 1,18+0,33 mp; 

• sistem de separare cu 2 rotoare: lungime / diametru 4200 

/ 475 mm, suprafa¡a de separare 3,54 mp; 

• putere nominalå motor: 496 CP. 

Performan¡e principale: lipsa capacitate de recoltare; capacitate 

buncar: 12.500 l; viteza de descårcare 120 l/sec. 

CHALLENGER – Combina CH 560 C 

Combina CH 560 C este o combinå flux axial cu un singur rotor 

(clasa 8), produså cu tehnologia grupului AGCO. 

Fig.7 -Combina C 9206 ¿i aparatul de treier cu rotoare multiple 

(sursa: prospecte firma SAME DEUTZ-FAHR) 

Combina C 9206 este o combinå cu aparat de treier cu mai 

multe rotoare ¿i scuturåtor. 


• aparat de treier cu rotoare multiple: lungime / diametru 1521 

/ 600 mm; 

• sistem de curå¡ire: site reglabile, suprafa¡a totalå de curå¡ire 

6,32 mp; 


Performan¡e principale: capacitate buncår 9.500 l. 

FENDT – Combina 9490 X 

Combina 9490 X este o combinå hibridå având un aparat de 

treier cu rotoare multiple ¿i doi cilindri separatori care înlocuiesc 

scuturåtorul de la combina conven¡ionalå. 

Fig. 9 - Combina Challenger 560 C (sursa: www challenger.com) 


• aparat de treier Rotary: lungime / diametru 3.558 / 800 mm, 

trei trepte de viteze în func¡ie de culturå, suprafa¡a contrarotor: 2,2 

mp; 

• sistem de curå¡ire: site reglabile ¿i ventilator cu prizå dublå, 

suprafa¡a totalå de curå¡ire 6,1 mp; 


Performan¡e principale: capacitate buncår 12.334l, vitezå 


Fig. 8 - Combina 9490 X ¿i cilindrii separatori 

(sursa: prospecte firma FENDT) 


echipamente de transport si manipulare 

Noua genera¡ie de elevatoare 

ac¡ionate prin combustie internå 

Jungheinrich is one of the world’s three leading companies in the material handling equipment, warehousing and material flow engineering 

sectors, as well as the European leader in warehousing technology. Established in Hamburg, Germany, in 1953, our company 

offers the full range of products and services “all around the stacker”. Rather than taking the "one size fits all" approach, we focus 

on providing the best solution for the long-term profitability of your enterprise. Our approach to intralogistics is cross-industry and, as 

an active player in developing its future, we are committed to blazing new trails on behalf of our customers 

Jungheinrich lanseazå o genera¡ie complet reproiectatå de elevatoare 

ac¡ionate prin motoare cu CI (combustie internå) la CeMAT 

(mai 2014, în Hanovra). Proiectate ¿i realizate în Germania, aceste 

elevatoare pentru uz general, fiabile ¿i robuste, asigurå randamente 

peste medie cu consum simultan scåzut de combustibil. Noua gene - 

ra¡ie de elevatoare-stivuitoare suportå o sarcinå utilå de pânå la 

3.500 kilograme, cu înål¡imea maximå de ridicare de 7,50 

metri.Jungheinrich lanseazå simultan douå serii noi de elevatoare 

cu furcå contrabalansate, ac¡ionate cu combustie internå - motostivuitoare 

cu convertizor de cuplu hidrodinamic din gamele de produse 

DFG/TFG 316-320 ¿i DFG/TFG 425-435. 

Proiectat pentru opera¡ii dificile în zone cu climat variat 

Motoarele Kubota ac¡ioneazå toate aceste tipuri de elevatoare 

realizate în fabrica de produc¡ie Moosburg din statul Bavaria, 

Germania. „Aceste motoare industriale, încercate ¿i testate în 

întreaga lume pe ma¿ini cu construc¡ie pentru medii dificile de 

lucru, asigurå deja momente mari la viteze mici de rota¡ie“, spunea 

Marek Scheithauer, ¿eful Departamentului de Management al 

Produselor din cadrul Elevatoarelor Contrabalansate Ac¡ionate de 

Motoare cu CI de la Jungheinrich. Aceste motostivuitoare robuste 

dispun de componente de înaltå calitate, extrem de durabile ¿i cu 

o duratå lungå de func¡ionare, fiind „ideale pentru opera¡iile dificile 

din diferite zone climaterice“. A¿a cum spunea Scheithauer, cerin¡a 

pentru elevatoarele ce pot func¡iona în medii dure de operare a 

inspirat Jungheinrich så aplice cele mai noi dezvoltåri tehnologice 

interne noilor componente de bazå ale convertizorului de cuplu. 

Acestea includ inova¡ii ale arborilor, carcasei ¿i a coloanelor de 

direc¡ie. 

Contragreutatea de pe noul elevator este integratå în carcasa 

portantå, în timp ce coloana de direc¡ie a fost integratå în contragreutate. 

„Centrul de greutate nu numai cå este extrem de jos, dar 

este ¿i pozi¡ionat optim între osii“ continuå Scheithauer. Acest lucru 

conferå elevatorului cu furcå o stabilitate excep¡ionalå, nemaifiind 

necesari stabilizatorii electronici suplimentari. Marek Scheithauer 

adåuga faptul cå „acest lucru înseamnå o stabilitate înaltå de 

deplasare ¿i asigurarea caracteristicilor excep¡ionale de siguran¡å, 

în sta¡ionare ¿i în mi¿care“. 

Arborele de transmisie patentat de Jungheinrich din noul convertizor 

de cuplu este prevåzut cu o frânå integratå multi-disc umed 

fårå uzurå. Marek Scheithauer declara, „Fa¡å de frânele standard 

cu tambur, frânele multi-disc umed înseamnå costuri aproape 

inexis tente“. Mai mult, datoritå modelului compact închis, condi¡iile 

dure externe nu pot diminua performan¡a frânelor. Sistemul de råcire 

de înaltå eficien¡å func¡ioneazå integral chiar ¿i la temperaturi 

foarte ridicate ale ambientului. Radiatorul este o unitate compactå 

realizatå 100% din aluminiu. Acesta garanteazå faptul cå noul elevator 

cu convertizor de cuplu este proiectat så reziste prafului ¿i 

altor influen¡e nefavorabile de mediu. 

Disponibilitatea înaltå a elevatorului 

Datoritå componentelor robuste de înaltå calitate, între¡inerea 

este rapidå, u¿oarå ¿i economicå, necesitând cuno¿tin¡e tehnice 

minime. Marek Scheithauer explicå, „Chiar ¿i în cazul în care se 

realizeazå o lucrare de între¡inere, putem garanta disponibilitatea 

înaltå a elevatorului, putând minimiza întreruperile produc¡iei interne 

¿i a fluxurilor logistice de muncå“. Combina¡ia dintre capota 

motorului în formå de L, ce poate fi înclinatå la aproximativ 90 de 

grade, ¿i panourile laterale cu deschidere rapidå asigurå un acces 

excelent la compartimentului motorului. 

În timpul lucrårilor de dezvoltare la aceastå nouå genera¡ie de 

elevatoare, inginerii de proiectare s-au concentrat ¿i pe scaunul operatorului. 

Coloana sub¡ire de direc¡ie oferå un spa¡iu mai mare 

pentru picioare fa¡å de elevatoarele industriale prevåzute cu 

coloane obi¿nuite de direc¡ie. 

Operatorul încårcåtorului poate regla u¿or scaunul confortabil în 

func¡ie de necesitate, bucurându-se de avantajele unei opera¡ii 

sånåtoase ¿i fårå obosealå a elevatorului. Op¡iunile variate de descårcare 

¿i de depozitare a obiectelor, de tipul suportului de cupå 

¿i clipboard-ului, permit operatorului men¡inerea unui loc de muncå 

ordonat ¿i organizat. 

Noile game de modele sunt prevåzute standard cu o frânå electricå 

de parcare, eliminând maneta frânei de mânå din cabinå. 

Operatorul apaså pur ¿i simplu un buton pentru a activa frâna. 

Noul model al arborelui de ridicare asigurå o vizualizare mai bunå a 

sarcinii utile, a furcii ¿i a zonei de lucru în general. „O vizibilitate 

bunå de ansamblu nu numai cå favorizeazå opera¡iile relaxate, concentrate 

¿i în siguran¡å ale elevatorului, dar îmbunåtå¡e¿te ¿i cifra 

de afaceri“, concluziona Scheithauer. 

SALES DEPARTMENT 

Tel.: +40 244 59 2885 

Fax: +40 244 59 9520 

office@wylze.ro 



ECHIPAMENTE TEHNICE MODERNE 

DESTINATE IRIGÅRII PLANTELOR 

Dr. ing. Manea Drago¿, Dr. ing. Marin Eugen 


On irigation for cereals, technical plants, vegetable, horticulture, greenhouses, etc., innovative technologies and systems controlled 

application of water, according watering, without dissipation and lower energy consumption as they meet more often, manufacturers 

of such systems and equipment looking to diversify and modernize their models, so that answer current requirements and climate 

change from last years 

Firma LEGMAS Nåvodari produce instala¡ii de irigat tip IAFT 300 

T (fig. 1), instala¡ii ce poate fi tractate de un tractor de 65 CP ¿i 

poate asigura o normå de udare cuprinså între: 200…1000 m 3 /ha 

la un debit de 46,5…55 m 3 /h. Diametrul furtunului instala¡iei este 

de 110 mm, lungimea de 300 m, pentru udare fiind necesarå o presiune 

la hidrant de 2,5…4,5 bar. 

Fig. 3 - Instala¡ia de irigat NOVIR 310/100 (www.novusco.ro/) 

Fig. 1 - Instala¡ia de irigat IAFT 300 T (www.legmas.ro/) 

Firma NOVUS Constan¡a produce mai multe tipuri de instala¡ii 

de irigat, instala¡iile NOVIR 160/50 (fig 2) ¿i NOVIR 200/50 sunt 

destinate irigårii suprafe¡elor de pânå la 10 ha cultivate cu plante 

de talie micå. Op¡ional instala¡iile se pot livra cu rampe de udare 

cu duze, cu lungimea de 22 m. Instala¡iile de irigat NOVIR 310/100 

(fig. 3) ¿i NOVIR 400/100 destinate pentru irigarea suprafe¡elor de 

teren mijlocii ¿i mari, cultivate cu plante de talie medie ¿i mare. 

Insta la¡iile pot fi dotate cu dispozitiv de magnetizare a apei. 

Op¡ional instala¡iile se pot livra cu douå aspersoare sau cu rampe 

de udare cu duze, cu lungimea de 36 m. 

Instala¡ia de irigat IATF 350 (fig. 4) produså de MECANICA 

CEAHLÅU Piatra Neam¡, este destinatå irigårii culturilor de câmp, 

pe parcelele dotate cu instala¡ii de apå sub presiune, având o razå 

de udare cuprinså între: 33…57 m ¿i o presiune de lucru: 2-6 bar. 

Fig. 4 - Instala¡ia de irigat IATF 350 (ww.mecanicaceahlau.ro/) 

Fig. 2 - Instala¡ia de irigat NOVIR 160/50 

Firma INSTIRIG Bal¿ produce instala¡iile de udare prin aspersiune 

IIA ¿i IIP (fig. 5) ce permit aplicarea unor norme de udare variate 

¿i riguros controlate, evitându-se înmlå¿tinarea ¿i saturarea solului. 

Ele se pot monta ¿i demonta rapid într-o mare varietate de pozi¡ii 

permi¡ând realizarea diverselor scheme de udare pe suprafa¡a 

irigatå. 



Dintre echipamente tehnice destinate irigårii plantelor realizate 

de firme din stråinåtate, compania Lindsay Europe produce mai 

multe tipuri de instala¡ii de irigat cu tambur ¿i furtun (fig. 7) destinate 

irigårii culturilor agricole înalte (porumb, floarea - soarelui, 

cânepå etc.), medii (grâu, orz, secarå etc.), joase, semånate în rânduri 

rare (soia, cartofi, lucerniere etc.), pe suprafe¡e mijlocii ¿i relativ 

mari cuprinse între 10…50 ha. Instala¡ia de irigat cu rampe ¿i pivot 

mobil Lindsay (fig. 8) este destinatå pentru irigarea culturilor agricole 

înalte (porumb, floarea - soarelui, cânepå etc.), medii (grâu, 

orz, secarå, soia etc.), joase (sfeclå de zahår, plante medicinale, 

lucerniere etc.). 

Fig. 5 - Instala¡iile de udare prin aspersiune IIA ¿i IIP fabricate de firma INSTIRIG 

(www.instirig.ro/) 

GRUP ROMET S.A. Buzåu produce mai multe tipuri de instala¡ii 

de irigat prin picurare ¿i aspersiune. Irigarea prin picurare este din 

ce în ce mai mult utilizatå în zonele în care resursele de apå sunt 

limitate sau în regiunile secetoase, pentru culturi în câmp, sere ¿i 

gradini. Instala¡ia de irigat prin aspersiune (fig. 6) este destinatå 

pentru irigarea culturilor agricole înalte (porumb, floarea - soarelui, 

cânepå etc.), medii (grâu, orz, secarå etc.), joase, semånate în rânduri 

rare (soia, cartofi, lucerniere etc.), pe suprafe¡e mijlocii ¿i relativ 

mari cuprinse între 10…50 ha, fiind realizatå în douå tipuri: 

• cu ¡evi din polietilenå de înaltå densitate (PEHD); 

• cu ¡evi din aluminiu. 

Fig. 8 - Instala¡ia de irigat cu rampe ¿i pivot mobil 

(http://www.lindsayeurope.com/) 

Instala¡ia de irigat cu rampe ¿i pivot fix Lindsay (fig. 9) este destinatå 

pentru irigarea culturilor agricole înalte (porumb, floarea - 

soarelui, cânepå etc.), medii (grâu, orz, secarå, soia etc.), joase 

(sfeclå de zahår, plante medicinale, lucerniere etc.). Instala¡ia de 

irigat cu rampe ¿i pivot cu deplasare lateralå Lindsay (fig. 10) este 

destinatå pentru irigarea culturilor agricole înalte (porumb, floarea 

- soarelui, cânepå etc.), medii (grâu, orz, secarå, soia etc.), joase 

(sfeclå de zahår, plante medicinale, lucerniere etc.). 

Fig. 6 - Tipuri de instala¡ii de irigat prin aspersiune (www.romet.ro/) 

Fig. 9 - Instala¡ia de irigat cu rampe ¿i pivot fix 


Fig. 7 - Instala¡ia de irigat cu tambur ¿i furtun 


Fig. 10 - Instala¡ia de irigat cu rampe ¿i pivot cu deplasare lateralå 




Sistemul de iriga¡ii tip PIVOT (fig. 11) produs de cåtre Valmont 

S.A are o anvergurå mare ¿i este realizat dintr-un sistem format din 

pivot remorcabil ¿i tronsoane autopropulsate. Sistemul special de 

propulsie ¿i aliniere permite instala¡iei de irigat så opereze chiar pe 

terenuri dificile cu maximå precizie ¿i siguran¡å. Deplasarea între 

terenurile de irigat se poate realiza prin remorcarea pivotului, res - 

pectiv a întregii instala¡ii, dupå tractor. 

Fig. 15 - Instala¡ia de irigat cu tambur tip OPTIMA 2060-2075 

(www.irrifrance.com/) 

Fig. 11 - Sistemul de iriga¡ii tip PIVOT (www.valinst.ro/) 

Sistemul de iriga¡ii LINEARE (fig. 12) produs de cåtre Valmont 

S.A are o anvergurå mare ¿i este realizat dintr-un sistem format 

dintr-un cart pe 4 ro¡i ¿i tronsoane autopropulsate. Sistemul special 

de propulsie ¿i aliniere permite instala¡iei de irigat så opereze chiar 

pe terenuri dificile cu maximå precizie ¿i siguran¡å. Deplasarea între 

terenurile de irigat se poate realiza prin mijloace proprii. 

Firma BAUER, Austria oferå o gamå sortimentalå variatå a 

tehnicii de irigare în dependen¡å de condi¡iile individuale de sol, 

relief ¿i asolament, în peste 150 modele. Ma¿ina de irigare prin aspersiune 

Centerstar 5000 (fig. 16), cu presiune micå utilizatå pentru 

irigarea legumelor, culturilor de câmp ¿i tehnice pe suprafe¡e 

mari. Se fabricå în diferite modele cu o capacitate de la 50 pânå la 

450 m 3 pe orå. Suportul central este o structurå piramidalå, placatå 

cu col¡ar din zinc ¿i echipatå cu sistem de fixare de tipul ancorå pe 

platformå påtratå din beton, ceea ce asigurå mai multå stabilitate 

dispozitivului circular al ma¿inii. Apa se livreazå în zona de transmisie 

prin ¡eava ascendentå ¿i vinclu fabricate din o¡el zincat cu un 

diametru de 219 mm. Înål¡imea standard a segmentului ma¿inii ¿i 

a altor pår¡i ale sistemului este de 3,30 m, în modelele cu înål¡ime 

suplimentarå – poate atinge 4,10 m. 

Fig. 12 - Sistemul de irigatii LINEARE (www.valinst.ro/) 

Firma IRRIFRANCE (Fran¡a) fabricå 138 de modele (tipuri) de instala¡ii 

¿i 18 tipodimensiuni de furtunuri de polietilenå, acestea 

având dimensiuni ale furtunurilor de la ø44 mm pânå la ø125 mm 

ce pot fi ac¡ionate cu motoare hidraulice cu burduf ¿i simplu efect, 

turbine Francis sau Pelton. Specific acestor instala¡ii sunt tipurile 

de ac¡ionåri ¿i furtunul de polietilenå. Modelul MICRO 44 PNEURIDE 

(fig. 13) este destinat pentru irigat în legumiculturå ¿i horticulturå 

pe suprafe¡e mici iar modelul OPTIMA 1015-1020 pentru irigat în 

legumiculturå ¿i horticulturå pe suprafe¡e medii. Modelul OPTIMA 

2060-2075 (fig. 15) este destinat pentru irigat în horticulturå pe 

suprafe¡e mari. 

Fig. 16- Ma¿ina de irigare prin aspersiune Centerstar 5000 

(http://www.bauer-at.com/) 

Ma¿ina de irigare prin aspersiune Linestar 4000 

(BAUER, Austria), (fig. 17) ce colecteazå apa din canal sau hidrant 

este o ma¿inå de irigare prin aspersiune cu ac¡iune frontalå (cu suporturi) 

care necesitå un sistem de irigare pentru câmpurile dreptunghiulare 

mari cu o suprafa¡å de pânå la 400 ha. Ma¿ina lucreazå 

în mi¿care, deplasându-se paralel cu canalul de apå sau colecteazå 

apa din hidrantele re¡elei de irigare închise ¿i permite utilizarea 

acestui sistem pe suprafe¡ele cu relief dificil. Prin colectarea apei 

din canal se asigurå un consum minim de energie. Direc¡ia mi¿cårii 

este stabilitå prin cablu sau brazdå. Prezintå eficien¡å înaltå datoratå 

consumului mic de energie pe unitate de suprafa¡å. 

Fig. 14 - Instala¡ia de irigat cu tambur tip MICRO 44 PNEURIDE 

(www.irrifrance.com/) 

Fig. 17 - Ma¿ina de irigare prin aspersiune Linestar 4000 




Ma¿ina de irigare prin aspersiune Centerliner 5000 CLE (fig. 18) 

cu sistem cu rota¡ie frontalå permite virarea sistemului automatizat. 

Aceasta poate fi remorcatå de un tractor, apa fiind livratå prin furtun 

elastic de la hidrantul retelei de irigare închise. Nu este necesar så 

se modifice jonc¡iunea ¡evei de livrare pentru modificarea automatå 

a direc¡iei de deplasare, având posibilitatea irigårii terenurilor cu 

forma ne-dreptunghiularå. Ma¿ina de irigare prin aspersiune 

Centerliner 5000 CLX Multistar (fig. 18) pentru irigare frontalå ¿i 

circularå permite virarea sistemului în mod automat, baza centralå 

fiind pe 4 ro¡i, cu transmisie electricå la hidrantul retelei de irigare 

închise. Aceastå ma¿inå poate fi remorcatå de tractor ¿i asigurå o 

calitate înaltå a ploii (picuråturilor), apa fiind distribuitå pe sol 

printr-un furtun elastic de la hidrantul re¡elei de irigare închise. 

Instala¡ia cu tambur mobil Rainstar T31 – T61 (fig. 19) este destinatå 

pentru irigarea legumelor, culturilor de câmp ¿i celor tehnice. 

Tamburul are transmisia ac¡ionatå prin hidro-turbinå TVR 20, instalatå 

pe cilindrul tamburului. Este echipatå cu furtun cu diametrul 

65 – 100 mm ¿i lungimea 250 – 450 m. Construc¡ia este galvanizatå 

în întregime. Instala¡ia cu tambur mobil Duostar (fig. 19) este 

echipatå cu aripi pliante cu lå¡imea de la 12 pânå la 50 m, care 

asigurå o lå¡ime a zonei de irigare de la 34 pânå la 72 m. Înål¡imea 

aripilor pliante poate fi reglatå în limitele a 1,5 – 2,5 m, în func¡ie 

de înål¡imea plantelor. Sistemul rotativ al tamburului permite desfacerea 

furtunului de irigare în orice direc¡ie. Are controlul mecanizat 

sau computerizat al procesului de irigare. 

Ma¿ina de irigare prin aspersiune RKD CENTER MONO (SUA), 

(fig. 20) este formatå din suport central, un segment ¿i o consolå, 

pe care este instalat dispozitivul de aspersiune terminal. 

Fig. 20 - Ma¿ina de irigare prin aspersiune RKD CENTER MONO 

(http://www.rkd-irrigation.com/) 

Fig. 18 - Ma¿ina de irigare prin aspersiune Centerliner 5000 CLE / 

5000 CLX Multistar (http://www.bauer-at.com/) 

Fig. 20 - Ma¿ina de irigare prin aspersiune RKD MULTICENTER 

(http://www.rkd-irrigation.com/) 

Fig. 19 - Instala¡ie cu tambur mobil Rainstar T31 – T61 / Duostar 


Ma¿ina poate atinge o razå de irigare de 100 m (3,8 ha). Este 

idealå pentru suprafe¡ele mici, precum ¿i pentru suprafe¡ele neirigate, 

situate între douå sisteme opera¡ionale de razå mare. 

Ma¿ina de irigare prin aspersiune RKD MULTICENTER (SUA), 

(fig. 20) se poate deplasa independent pentru irigarea a 2, 3 sau 

mai multe zone, ceea ce asigurå majorarea suprafe¡ei irigate de o 

singurå ma¿inå. 

Sistemul se deplaseazå de sine ståtåtor. Pozi¡ia ma¿inii se 

modificå fårå ajutorul tractorului, iar ridicarea segmentelor ¿i rota¡ia 

ro¡ilor nu necesitå eforturi manuale. 



FACTORII CARE INFLUENºEAZÅ 

ADMINISTRAREA ÎNGRÅªÅMINTELOR 

CHIMICE GRANULATE 

Drd. Ing. Albert-Silviu PETCU, Drd. Ing. Vasilicå ªTEFAN, Dr. Ing. Lucre¡ia POPA , 

Drd. Ing. Petru¡a TODERASC, Dr. Ing. Radu CIUPERCÅ, 


Economical and balanced usage according to the required optimum fertilizers is influenced by various factors such as type of 

crop, climate and soil. The plants assimilate different amounts of soil nutrients depending on the time of development. Under the 

same conditions, nutrient requirements vary from culture to culture, so assimilation of nutritious fertilizer varies features depending 

on plant roots. For this reason, as the fertilizer is taken closer to the plant roots, the uptake of substances that are necessary will be 

more favorable. Other factors that greatly influence the assimilation by the plant are heat and rain conditions, and temperature and 

soil moisture, are important factors in ensuring optimal intake of nutrients. 

Actualmente, pe plan mondial, se fac cercetåri continue ¿i 

minu¡ioase pentru ra¡ionalizarea administrårii îngrå¿åmintelor chi - 

mice în vederea asigurårii cerin¡elor de elemente nutritive ale 

plantelor, astfel încât så se stopeze distribu¡ia excesivå, care, în 

timp, are efecte nefavorabile asupra mediului înconjuråtor ¿i implicit 

asupra stårii de sånåtate a popula¡iei precum ¿i a animalelor. 

În concordan¡å cu necesarul pe culturi, pentru o utilizare judicioaså 

¿i echilibratå a îngrå¿åmintelor chimice este foarte important 

så se cunoascå caracteristicilor fizice, chimice ¿i biologice ale solului. 

Pentru asigurarea distribu¡iei diverselor tipuri de îngrå¿åminte 

chimice granulate, cu caracteristici fizico-chimice diferite, în 

condi¡iile calitative impuse de normele agrotehnice specifice pe culturi 

¿i pentru a asigura o gamå largå de norme de distribu¡ie, 

ma¿inile care realizeazå lucrarea de fertilizare au în componen¡å 

elemente constructive cu posibilitå¡i de reglare (de exemplu: 

paletele discului, clapeta reglabilå a dozatorului etc.). 

La echipamentele purtate, curgerea materialului din buncår este 

influen¡atå de forma geometricå a buncårului prin unghiul de înclinare 

a pere¡ilor laterali precum ¿i de mårimea ¿i forma suprafe¡ei 

de alimentare a dozatorului (fig. 1). 

La echipamentele semipurtate, curgerea materialului este influen¡atå, 

pe lângå unghiul de înclinare al pere¡ilor buncårului, de 

tipul constructiv al benzii transportoare, care poate fi banda liså 

(fig. 2) sau tip lan¡ cu alveole (fig. 3), cât ¿i de sec¡iunea transversalå 

de cådere a materialului pe discurile de distribu¡ie. 

La echipamentele purtate pe mecanismul de suspendare al tractorului, 

reglarea debitului de material care cade pe discul/discurile 

de distribu¡ie este realizatå cu ajutorul unui dispozitiv de dozare 

(fig. 1), prin modificarea deschiderii orificiilor de evacuare, iar la 

echipamentele semipurtate, prin modificarea avansului benzii transportoare 

corelatå cu modificarea pozi¡iei ¿uberului. 

Fig. 1 - Dispozitiv de reglare a debitului prin modificarea 

orificiului de evacuare (Surså: Prospect firma VICON) 

Deplasarea particulelor de material pe suprafa¡a discului este 

influen¡atå de caracteristicile constructive ale aparatelor cu distribu¡ie 

centrifugalå, prin forma acestora, precum ¿i de zona în care 

cad particulele pe disc. 


Fig. 2 - Dispozitiv de reglare a debitului prin reglare a vitezei de curgere a 

materialului cu ajutorul unei benzi transportoare de tip liså 

(Surså: prospect firma KUXMANN) 

Fig. 3 - Dispozitiv de reglare a debitului prin reglare a vitezei de curgere a 

materialului cu ajutorul unei benzi profilate 

(Surså: prospect MA 3,5 firma SC MAT SA Craiova) 

Uniformitatea reparti¡iei particulelor de material pe suprafa¡a 

solului se ob¡ine numai în cazul în care particulelor li se imprimå 

de cåtre elementele discului o anumitå vitezå ini¡ialå de lansare, 

pe direc¡ii definite în raport cu direc¡ia de deplasare a agregatului. 

Vitezele cu care particulele påråsesc discul ¿i direc¡iile de 

lansare a lor sunt dependente de pozi¡ia punctului de alimentare a 

discului precum ¿i de durata mi¿cårii particulelor de material pe discul 

de împrå¿tiere. 

Modul de deplasare a particulelor pe suprafa¡a discului precum 

¿i durata mi¿cårii particulelor de material sunt influen¡ate de urmåtorii 

factori de importan¡å: 

• Numårul de discuri, diametrul acestora (fig. 5) ¿i unghiul de 

înclinare a suprafe¡ei discului (fig. 7); 

• Caracteristicile constructive ale paletelor (lungime, raza de 

curburå, profilul) (fig. 6), numårul paletelor (fig. 5) ¿i pozi¡ia acestora 

relativå la disc (fig. 7);


Fig. 5 - Solu¡ii constructive ale aparatelor de distribu¡ie: cu 1 disc ¿i 

respectiv 2 discuri (Surså: prospect firma SC MAT SA Craiova) 

Fig. 8 - Tipuri constructive ale buncårului 

a) echipamente purtate; 

Fig. 8 - Tipuri constructive ale buncårului 

b) echipamente semipurtate 

Fig. 6 - Caracteristicile constructive ale paletelor 

(Surså: prospect firma Vicon) 

Fig. 7 - Reglarea unghiurilor paletelor 

(Surså: prospect firma AMAZONE) 

Un alt factor de influen¡å îl constituie înål¡imea fa¡å de sol a 

discurilor din componen¡a aparatului de distribu¡ie. La echipamentele 

purtate existå posibilitatea reglårii înål¡imii aparatului de 

distribu¡ie fa¡å de sol prin ac¡ionarea mecanismului de suspendare 

în 3 puncte al tractorului, modificând astfel parabola de distribu¡ie. 

Calitatea procesului de lucru este influen¡atå de urmåtorii factori 

perturbatori: 

• Denivelårilor terenului ¿i/sau a vitezei de deplasare a 

agregatului. 

• Factorii atmosferici: viteza vântului >5 m/s ¿i umiditatea 

aerului >90%, care peste aceste limite nu permit efectuarea unei 

lucråri de calitate; 

• Operatorul, care trebuie så men¡inå constantå tura¡ia motorului, 

direc¡ia de înaintare pe suprafa¡a terenului, definite prin jaloane 

amplasate la fiecare capåt al parcelei, så efectueze reglajele cores - 

punzåtoare asupra elementelor ma¿inii în vederea ob¡inerii uniformitå¡ii 

optime de împrå¿tiere a materialului pe suprafa¡a solului; 

• Proprietå¡ile fizico-mecanice ale îngrå¿åmintelor precum: 

unghiul de taluz natural, starea de agregare, higroscopicitatea etc. 

Acestea se iau în considerare la proiectarea ¿i construc¡ia buncårului, 

agitatorului ¿i aparatului de distribu¡ie, pentru alegerea solu¡iilor 

tehnice care så asigure curgerea ¿i distribuirea constantå a 

îngrå¿åmintelor. 

Concluzii 

Fig. 9 - Agitator (Surså: prospect firma Vicon) 

În agriculturå se utilizeazå o mare diversitate de îngrå¿åminte 

sub aspectul formei, dimensiunilor, compozi¡iei minerale etc. 

În cadrul conceptului de “agriculturå de precizie”, se impune ca 

o necesitate administrarea în regim controlat a îngrå¿åmintelor 

chimice, pentru evitarea excesului care cu siguran¡å este dåunåtor. 

Totodatå, prin evitarea administrårii nejustificate a unor cantitå¡ii 

suplimentare se eliminå pierderile financiare ¿i cre¿terea pre¡ului 

de cost al produselor agricole. 

În condi¡iile intensificårii agriculturii, a cre¿terii produc¡iei vegetale, 

dar ¿i a dezvoltårii rurale, ca verigi forte ale progresului socioeconomic, 

se pune legitima întrebare: poate fi realizatå ¿i men¡inutå 

cre¿terea produc¡iei vegetale fårå a aduce prejudicii majore mediului 

înconjuråtor ¿i respectiv sånåtå¡ii oamenilor ¿i celorlalte 

vie¡uitoare ale lan¡ului trofic. 



ECHIPAMENTE TEHNICE DESTINATE 

ELIMINÅRII IMPURITÅºILOR GROSIERE DIN 

MASA DE SEMINºE DE CEREALE 

Dr. ing. Carmen BRÅCÅCESCU, Drd. ing. Bogdan IVANCU, 

Drd. ing. Alexandru ZAICA, Tech. George BUNDUCHI 


The continuous progress related to improving the primary processing methods as conditioning operations and technical and material 

base periodically determines the enhancement of requirements in terms of foreign bodies removal, seeds uniformity, sanitary 

state, plots homogeneity, or other quality aspects, such as those related to field performance. Within INMA Bucharest have been 

conducted applied research leading to the development of SP -00, stone separator, that ensure the removal of gross impurities 

(stones) from the mass of cereal seed. 

Pentru ca semin¡ele culturii principale så poatå fi folosite în 

diferite scopuri (depozitare ¿i påstrare, material de însåmân¡are ¿i 

consum, industrializare ¿i comercializare, etc.), trebuie, ca din 

amestec, så fie eliminate impuritå¡ile, iar materialul ob¡inut så îndeplineascå 

cerin¡ele standardelor în vigoare. Pregåtirea semin¡elor 

de cereale ¿i plante tehnice înainte de procesare reprezintå un proces 

tehnologic complex, care include mai multe tipuri constructive 

de ma¿ini ¿i instala¡ii pentru separarea ¿i eliminarea impuritå¡ilor 

existente în masa de semin¡e. 

În vederea ob¡inerii unor indici calitativi performan¡i pentru 

semin¡ele de cereale, cu consum minim de energie ¿i for¡å de 

muncå, se cere o temeinicå cunoa¿tere a tehnologiei utilizate, a 

modului de func¡ionare a echipamentelor tehnice specifice tehnologiei 

de separare precum ¿i a reglårii parametrilor tehnico-func¡ionali 

ai acestor echipamente. 

Separatorul de pietre este un utilaj introdus recent în fluxul tehnologic 

al morilor de grâu, înainte fiind folosit la fabricile de decorticat 

orez ¿i la morile de porumb. Acest utilaj se plaseazå dupå separatorul 

aspirator, deoarece acesta separå pe lângå pleavå, praf, spice ¿i o 

parte din pietrele cu dimensiuni mai mari sau mai mici decât såmân¡a 

de grâu, separatorul gravita¡ional îndepårtând în acest caz doar 

pietrele asemånåtoare ca dimensiuni såmân¡ei de grâu. 

Eficien¡a îndepårtårii pietrelor trebuie så fie de 90-100%, 

aceasta ob¡inându-se prin reglarea înclina¡iei optime a cadrului cu 

sitå ce intrå în alcåtuirea separatorului de pietre. 

Caracteristici tehnico – func¡ionale 

Firma Cimbria Heid dispune de o experien¡å considerabilå în producerea 

de instala¡ii pentru procesarea cerealelor ¿i semin¡elor. 

Noua genera¡ie de ma¿ini pentru separarea pietrelor din gamaTS: 

TS 90-S, TS 180-S ¿i TS 360-S (fig. 1), func¡ioneazå cu aspira¡ie 

(fårå scåpåri de praf), fiind echipate cu volant patentat ¿i asigurå o 

echilibrare completå a for¡elor dinamice (minimum de vibra¡ii). 

Materialul granulat ce urmeazå a fi separat este introdus prin gura 

de alimentare care poate fi reglabilå. Efectul combinat al mi¿cårii 

vibratorii ¿i al circula¡iei aerului, conduce la dispunerea materialului 

pe straturi. Materialele grele cad spre partea de jos a echipamentului, 

pe când, produsul principal (produsul curat) plute¿te spre 

partea din sus, contrar direc¡iei de transport a mesei. 

Firma Tehnofavorit produce sau importå din Germania, Italia, 

Fran¡a, Danemarca ¿i Finlanda utilaje comercializate, atât pentru 

pia¡a din România cât ¿i pentru cele externe. Dintre domeniile de 


Fig. 1 - Separator de pietre, firma Cimbria 

[http://www.cimbria.com/] 


În cadrul INMA Bucure¿ti, s-a realizat un model experimental 

pentru separatorului de pietre SP – 00 (fig. 4), utilizat la separarea 

impuritå¡ilor din masa de cereale ce combinå principiul de separare 

pe baza diferen¡ei de greutate specificå (prin mi¿carea de vibra¡ie 

a sitei) ¿i separarea dupå proprietå¡ile aerodinamice ale acestora 

(prin ac¡iunea curen¡ilor de aer). Echipamentul tehnic poate face 

parte atât din fluxul unitå¡ilor de morårit cât ¿i din cel al sta¡iilor de 

condi¡ionare a semin¡elor de cereale sau a unitå¡ilor de depozitare 

¿i conservare a cerealelor, cu cerere de pia¡å. 



Fig. 2 - Separator de pietre 

[http://tehnofavorit.ro] 

interes ale firmei, enumeråm: utilaje ¿i instala¡ii zootehnice, depozite 

de cereale, uscåtoare, granulatoare ¿i tehnicå de transport. 

Separatorul de pietre, produs de firma Tehnofavorit (fig. 2), este 

destinat proceselor industriale de måcinare pentru ob¡inerea fåi - 

nurilor, fåinurilor furajere, mal¡ului din cereale asigurând separarea 

pietrelor, a bulgårilor de påmânt cu dimensiuni mai mari de 15 mm. 

Dintre avantajele acestuia enumeråm: instalare ¿i operare u¿oarå; 

reglare u¿oarå a parametrilor de lucru; cerin¡e minime de între¡inere 

¿i consum redus de energie electricå. 

Firma Milltec Machinery Pvt Ltd este lider în furnizarea de 

tehnologii de måcinare în domeniu moråritului oferind, de asemenea, 

tehnologii de manipulare, stocare ¿i sortare a semin¡elor. 

Separatorul de pietre DEST 2DB (fig. 3), eliminå pietre, particule 

stråine, bulgåri de noroi ¿i praf din produsul supus separårii, 

func¡ionând pe baza diferen¡ei de presiune din camera de cernere, 

separarea realizându-se pe baza diferen¡ei de greutate specificå. 

Acest separator poate fi, de asemenea, utilizat ¿i în fabricile de 

procesare a grâului, porumbului, secarei, orezului nedecorticat, ¿i 

leguminoaselor. 

Avantaje: 

• asigurå separarea eficientå a pietrelor; 

• capacitå¡ile variazå de la 3 t/h la 12 t/h; 

• eliminå praful; 

• construc¡ie robustå cu între¡inere reduså; 

• este prevåzutå cu sistem de auto-curå¡are. 


Fig. 4 - Separator de pietre, SP - 00 

[http://www.inma.ro] 

Fig. 3 - Separator de pietre, DEST 2DB 

[http://www.milltecmachinery.com/] 

Dintre solu¡iile constructive moderne adoptate la realizarea 

mode lului experimental menite a cre¿te performan¡ele tehnicofunc¡ionale 

ale acestuia: 

• înlocuirea sistemului cinematic de generare a mi¿cårii oscilatorii 

a batiului cu site cu un sistem cu mi¿care vibratorie; 

• generarea mi¿cårii vibratorii printr-un sistem compact realizat 

de douå electrovibratoare; 

• intensificarea efectului tehnologic de separare a impuritå¡ilor 

prin introducerea unor curen¡i ascenden¡i de aer; 

• posibilitatea de a modifica amplitudinea vibra¡iilor prin 

reglarea maselor excentrice ale electrovibratoarelor; 

• posibilitatea de a modificå direc¡ia oscila¡iilor prin rotirea suportului 

de fixare a electrovibratoarelor. 

Principalele avantaje generate de promovarea noilor solu¡ii sunt: 

• cre¿terea gradului de încårcare pe suprafa¡a de sitå; 

• reducerea consumurilor specifice de materiale; 

• reduceri majore ale consumurilor specifice de energie electricå; 

• reglaje simple, u¿or accesibile; 

• reducerea cheltuielilor de între¡inere ¿i exploatare prin elimi - 

narea lagårelor ¿i a elementelor în mi¿care oscilatorie. 



Instala¡ie Automatizatå de Extragere a Apei din Pânza 

Freaticå cu Pompå Submersibilå Solarå Alimentatå în Curent 

Continuu cu Energie Captatå, Convertitå ¿i Stocatå cu 

Ajutorul Unui Sistem Fotovoltaic 

Dr. ing. Eugen MARIN 


Romania has an important solar energetic potential determined by the geographic location and favorable climatic conditions. The 

main interest areas for solar energy electro-energetic applications are: Romania Plain, West Plain, Banat and part of the Transylvanian 

and Moldavian Highlands. Producing electric energy through photovoltaic panels represents a green technology, not polluting being 

considered as a renewable energy source and has no harmful effects on the atmosphere because it doesn’t imply burning solid, 

gaseous or liquid fuels that are responsible for environmental release of gases resulted from their combustion. Making new 

installations that lead to substantial reduction of water losses in order to properly capitalize the solar energetic potential, especially 

in the context of global climate changes, will lead at their beneficiaries, for instance farmers growing vegetables in greenhouses, to 

a more efficient water use and increasing crop productivity. Seeking to answer to these requirements and taking into account that the 

extremely negative effects determined by the desertification phenomenon in Romania, at INMA Bucharest were conducted documentary 

researches that led to making the execution documentation for an experimental model of an innovative technology for irrigations and 

climate control in vegetable greenhouses that includes an automatic installation for water extraction from the underground water 

using a solar submersible pump. 

Energia regenerabilå provine din surse care se regenereazå de 

la sine într-un timp scurt sau sunt surse practic inepuizabile. 

Termenul de energie regenerabilå se referå la forme de energie 

produse prin transfer energetic care rezultå din procese naturale regenerabile. 

În prezent, energia din resurse regenerabile este valorificatå 

inegal, dar este o certitudine ¿i practic o tendin¡å (prin 

intermediul politicilor ¿i strategiilor energetice globale, na¡ionale sau 

europene) care aratå cå existå categoric investi¡ii masive, în aceastå 

ramurå a energiei electrice. În cazul producerii de energie electricå 

prin intermediul panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din 

totalul energiei produse pe glob a crescut de la 0,04 % în 2004, la 

peste 0,4 % în 2010, deci de 10 ori. În continuare este un procent 

minuscul, dar este de apreciat faptul cå omenirii a început så îi pese. 

Iar pe måsurå ce tehnologia se va dezvolta, energia solarå va fi utilizatå 

din ce în ce mai mult. Potrivit sursei solarGIS, GeoModelSolar, 

2011, poten¡ialul energetic solar al României este de 1200 GWh 

(1,2 TWh) pe an. Fluxul solar måsurat în ¡ara noastrå variazå între 

1000 ¿i 1600 kWh/m 2 /an. România beneficiazå în medie de 210 

de zile însorite pe an. Poten¡ialul extraordinar de energie solarå este 

datoritå nivelului ridicat de radia¡ie solarå, mai mare decât în alte 

¡åri din Europa de Vest, ¡åri cu tradi¡ie în domeniul energiilor regenerabile. 

Sunt zone în care fluxul anual de energie solarå ajunge la 

1450…1600 kWh/m 2 /an (fig. 1). 

Fig. 1. 

Radia¡ia 

solarå ¿i 

poten¡ialul 

de energie 

fotovoltaicå 

din România 

(sursa 

informa¡iei: 

solarGIS, 

GeoModel- 

Solar, 2011, 

http://trans 

energo.ro/) 

Energia solarå fotovoltaicå se bazeazå pe producerea directå 

de electricitate prin intermediul celulelor cu siliciu. Atunci când 

stråluce¿te ¿i când condi¡iile climatice sunt favorabile, soarele 

furnizeazå o putere de 1 kW/m 2 . Panourile fotovoltaice permit convertirea 

directå în electricitate a 10…5 % din aceastå putere ¿i pot 

fi monocristaline, policristaline ¿i amorfe. Diferen¡a între cele 

monocristaline ¿i policristaline este tipul siliciului: provenind de la 

acela¿i cristal în cazul panourilor fotovoltaice monocristaline ¿i neomogen 

în cazul panourilor solare policristaline. Panourile fotovoltaice 

monocristaline au cel mai bun randament (eficien¡å) de 

conversie a luminii în energie electricå ¿i cel mai ridicat pre¡ de 

comer cializare ca urmare a procesului tehnologic de fabrica¡ie. 

Panourile fotovoltaice policristaline sunt cele mai råspândite ¿i cele 

mai utilizate ca urmare a pre¡ului mai scåzut. Panourile fotovoltaice 

amorfe sunt de genera¡ie mai nouå ¿i mai pu¡in råspândite decât 

cele cu celule din siliciu cristalin. Procesul de produc¡ie al celulelor 

presupune depunerea unor straturi succesive de material semiconductor 

având grosimea de ordinul nanomicronilor ce reduce astfel 

cantitatea de material necesar la fabricare ¿i implicit costul celulelor 

cu aproximativ 30%. 

Necesitatea de a iriga serele legumicole eficient, economic ¿i 

durabil este esen¡ialå pentru securitatea alimentarå. LORENTZ 

GmbH&Co KG este un producåtor german de sisteme de pompare 

a apei de suprafa¡å ¿i submersibile. Compania a fost fondatå în 

1993 ¿i datoritå solu¡iilor fiabile de pompare folosind curentul continuu 

DC este cel mai important producåtor de sisteme de pompare 

a apei cu tehnologia solarå. 

INMA Bucure¿ti în urma cercetårilor documentare efectuate în 

cadrul proiectului „PN 09-15.01.11 - Tehnologie inovativå de iriga¡ii 

¿i controlul climei în serele legumicole, dezvoltat pe Programul 

NUCLEU”, a realizat documenta¡ia de execu¡ie pentru un model experimental 

de tehnologie inovativå de iriga¡ii ¿i controlul climei în 

serele legumicole care include o instala¡ie automatizatå de extragere 

a apei din pânza freaticå cu pompå submersibilå solarå. 

Instala¡ia automatizatå de extragere a apei din pânza freaticå 

cu pompå submersibilå solarå (fig. 2) are în componentå urmåtoarele 

subansambluri: 1- pu¡ forat, 2-tuburi PVC pentru foraje pu¡uri 

apå, 3-electropompå sumersibilå solarå LORENTZ, 4-conductå de 

apå PVC alimentare rezervor, 5-controler pompå solarå LORENTZ, 



6-bazin de reten¡ie apå, 7-senzori nivel, 8-panouri fotovoltaice, 

9-regulator solar de încårcare curent, 10-acumulatori solari, 11-cutie 

conexiuni, 12-panou electric de exterior, 13-releu nivel lichid 4 intråri, 

14-siguran¡å automatå, 15-contactor, 16-lampå de semnalizare, 

17-buton pornire, 18-buton oprire, 19-cablu electric, 

20-cablu de conexiuni cu conectori unidirec¡ionali ignifugat, 21-sigu - 

ran¡e fuzibile, 22-placå beton pentru bazin de reten¡ie apå, 

23-contor apå rece. 

Fig. 2. Instala¡ie automatizatå de extragere a apei din pânza freaticå cu pompå 

submersibilå solarå 

Sistemul de pompare func¡ioneazå în regim automat dar are ¿i 

comandå manualå (voitå). În cazul scåderii sub nivelul minim al apei 

din rezervor pompa porne¿te automat. 

În cadrul instala¡iei automatizatå de extragere a apei din pânza 

freaticå este utilizatå pompa sumersibilå solarå LORENTZ prezentatå 

în figura 3. 

Principalele caracteristici tehnice ale pompei solare LORENTZ 

sunt urmåtoarele: 

Fig. 3. Pompå sumersibilå solarå 

LORENTZ 

(sursa informa¡iei: www.lorentz.de) 

Caracteristicå 

Debit pompå 

(m 3 /h) 

Înål¡ime de 

pompare (m) 

Valoare 

Un prim avantaj creat de utilizarea pompelor solare Lorentz la 

irigarea culturilor în serele legumicole este acela cå nu se produc 

emisii ¿i nu se genereazå zgomote. Alte avantaje ale irigårii cu 

pompe solare Lorentz sunt: diminuarea riscului ¿i incertitudinii în 

legumiculturå prin reducerea incidentei fenomenelor naturale 

cauzate de schimbårile climatice, ameliorarea calitå¡ii mediului ¿i 

diminuarea surselor de poluare. Energia solarå folositå la iriga¡ii 

este mai fiabilå decât energia eolianå fiind în acela¿i timp în mod 

semnificativ mai ieftinå ¿i mai curatå decât cea diesel. 

5 

0…22 

Presiune (bar) 2 

Putere (W) 150 

Tensiune (V) 12 

Volum zilnic 

(m 3 ) 

20 

www.technomarket.ro 



ECHIPAMENTE TEHNICE PENTRU 

OBºINEREA NUTREºURILOR CONCENTRATE 

DIN SEMINºE DE CEREALE 

Dr.ing. Ani¿oara PÅUN, dr. ing. Ion PIRNA, ing. Ghi¡å IONITÅ, teh. George BUNDUCHI 


The installation for obtaining concentrated fodders-IONC- is designed to micro-farms having a livestock sector in order to supply 

from their own production the concentrated fodders for feeding animals and poultry, by processing according to various recipes and 

in the required quantities, the fodders on the farm. 

Scopul urmårit în zootehnia modernå îl reprezintå realizarea unor 

produc¡ii maxime cu un grad înalt de conversiune a hranei, acesta 

fiind determinat în principal de: poten¡ialul genetic al animalelor ¿i 

valoarea alimenta¡iei.Cre¿terea produc¡iei animaliere este direct 

legatå de o nutri¡ie completå, la un nivel de cost scåzut. Performan¡ele 

maxime ob¡inute la produc¡iile zootehnice depind în totalitate 

de structura ra¡iilor furajere. 

Elaborarea unei ra¡ii de hranå constå în a realiza o apropiere 

cât mai mare între aporturile nutritive ¿i cerin¡ele de hranå ale 

animalelor. 

Cunoscând importan¡a hranei ca factor determinant în procesul 

de punere în valoare a poten¡ialului genetic al animalelor, con¡inutul 

acesteia influen¡ând direct calitatea, ¿i efecien¡a produc¡iei 

zootehnice, se impune prelucrarea ¿i prepararea nutre¡urilor în 

vederea realizårii unor re¡ete variate ¿i complete de furaje. 

Pentru valorificarea superioarå a resurselor alimentare existente 

în fermele zootehnice este necesarå elaborarea de tehnologii cu 

ajutorul cårora så se poatå ob¡ine o gamå largå de nutre¡uri combinate 

direct în fermå, în condi¡ii de eficien¡å ¿i de calitate conform 

cerin¡elor pe plan mondial. 

A¿a cum a demonstrat practica, cre¿terea produc¡iilor indivi - 

duale în cazul bovinelor ¿i ovinelor au fost posibile în primul rând 

datoritå ob¡inerii ¿i folosirii unor nutre¡uri cu calitå¡i mai bune ¿i 

prin cre¿terea consumului de concentrate. 

La nivelul UE se practicå o nutri¡ie ¿tiin¡ificå pe bazå de nutre¡uri 

concentrate pentru întregul efectiv de animale de fermå, în timp ce 

la noi se face numai par¡ial pe bazå de nutre¡uri concentrate. 

Prelucrarea nutre¡urilor din semin¡ele de cereale se impune ca 

o necesitate deoarece: 

• pu¡ine furaje corespund, în starea lor naturalå, tuturor 

cerin¡elor organismului animal; 

• prin metodele de preparare le modificåm în mod favorabil 

însu¿irile fizice, chimice ¿i biologice; 

• conduce la cre¿terea valorii nutritive, a gradului de comestibi - 

litate ¿i digestibilitate ¿i la o mai bunå valorificare a lor de cåtre 

animale; 

• permite realizarea de sortimente variate ¿i complete de 

re¡ete furajere; 

• asigurå îndepårtarea impuritå¡ilor (corpuri feroase, resturi de 

sol etc.) din furaje înainte de administrarea lor la animale. 

Pe plan mondial existå o preocupare tot mai accentuatå de a 

se realiza ma¿ini ¿i instala¡ii de preparare a nutre¡urilor, flexibile, 

cu randamente cât mai mari, cu consumuri specifice de energie reduse. 

În figurile 1, 2 ¿i 3 sunt prezentate astfel de instala¡ii de la 

diverse firme. 


Fig. 1 - Instala¡ie de måcinat semin¡e de cereale RENE TOY – Fran¡a 

[http://www.toy-sa.com] 

Fig. 2 - Instala¡ie pentru ob¡inerea nutre¡urilor concentrate ELECTRA – Fran¡a 

[http://www.electra.fr]


Scopul urmårit de zootehnia modernå îl reprezintå dezvoltarea 

durabilå a produselor alimentare cu respectarea securitå¡ii alimentare 

a produselor provenite din sectorul zootehnic ¿i în acest 

sens INMA a realizat utilaje destinate producerii de nutre¡uri concentrate 

direct în ferma zootehnicå. 

Instala¡ia pentru ob¡inerea nutre¡urilor concentrate IONC, fig. 4 

este destinatå micro-fermelor cu sector zootehnic în vederea asigu - 

rårii din produc¡ia proprie a furajelor concentrate pentru hrana animalelor 

¿i påsårilor, prin prelucrarea dupå diverse re¡ete ¿i în 

cantitå¡i necesare, a furajelor din fermå. 

Instala¡ia asigurå totodatå ¿i îmbunåtå¡irea re¡etei furajere, în 

func¡ie de specificul re¡etei, prin adåugarea în faza de omogenizare 

a furajelor måcinate a diverselor ingrediente (microelemente, vitamine, 

fåinuri animale, fåinuri minerale). 

Instala¡ia pentru ob¡inere a nutre¡urilor concentrate este o instala¡ie 

complexå care are în componen¡å utilajele: 1 - elevator simplu 

cu cupe ES 100; 2 - transportor elicoidal orizontal TEO 160; 

3 - -buncår cereale BC3; 4 - sistem dozare produs; 5 - moarå cu ciocane 

MC 22; 6 - ciclon; 7 - amestecåtor orizontal AO 1000; 

8 - transportor elicoidal înclinat TEO 110; 9 - re¡ea transport 

semin¡e; 10 - tablou de for¡å ¿i comandå. 

Instala¡ia este prevåzutå de asemenea cu platforme ¿i scåri de 

acces la utilajele componente. 

În cadrul instala¡iei pentru ob¡inerea nutre¡urilor concentrate 

IONC se desfå¿oarå urmåtoarele opera¡ii: 

– transportul interfazic între utilajele componente ale instala¡iei; 

– dozarea semin¡elor de cereale conform re¡etei furajere; 

– måcinarea semin¡elor de cereale; 

– omogenizarea amestecului de måcini¿uri; 

– filtrarea ¿i decantarea prafului rezultat în procesul de lucru. 

În vederea realizårii unor echipamente tehnice performante la 

nivelul celor mondiale ¿i a unor produse finite de calitate, instala¡ia 

este prevåzutå cu echipament electric de ac¡ionare, automatizare 

¿i dozare produse pentru fluxul tehnologic de ob¡inere a nutre¡urilor 

concentrate. 

buncåre ¿i un amplificator de semnal. Amplificatorul de semnal (amplasat 

în apropierea celulelor de sarcinå) prime¿te semnalele de la 

cele trei celule de sarcinå, le însumeazå, le amplificå ¿i le transmite 

la dulapul de automatizare. 

a 

b 

Fig. 5 - Echipament automatizare 

a-electrovalvå golire buncår; 

b-electrovalvå umplere buncår; 

c-electrovalvå golire amestecåtor; 

d- dozå tensiometricå; 

c 

1 

2 

4 

9 

3 

Fig. 3 - Instala¡ia pentru ob¡inerea nutre¡urilor concentrate IONC 

În figura 5, a, b, c, d sunt prezentate elementele componente 

ale acestor echipamente. 

Buncårele de cereale sunt prevåzute cu electrovalve pentru 

umplere/golire care sunt ac¡ionate electric ¿i sunt comandate de 

la instala¡ia de automatizare. Pentru cântårirea furajelor din cele 

trei buncåre existå 3 subansambluri. 

Fiecare subansamblu este compus din trei celule de sarcinå 

(doze de cântårire - precizia de cântårire: +/- 1 %.), amplasate sub 

d 

6 

Fiecare buncår este prevåzut cu doi senzori care måsoarå nivelul 

7 furajelor pentru a sesiza dacå este plin sau gol ¿i transmit aceste informa¡ii 

la un dulap central. Acesta semnalizeazå (prin LED-uri) dacå 

5 buncårul este într-una din cele douå situa¡ii extreme: plin sau gol. 

Producerea nutre¡urilor combinate este asociatå cu no¡iunea de 

8 

„industrie” de care este legatå performan¡a zootehniei, rentabilizarea 

exploata¡iei crescåtorilor de animale ¿i nu în ultimul rând 

siguran¡a alimentului. Atributele esen¡iale ale produc¡iei de nutre¡uri 

sunt: cantitatea ¿i calitatea. Realizarea acestor atribute este posibilå 

dacå se acordå o aten¡ie deosebitå pentru: 

• calitatea materiilor prime utilizate în procesul de fabrica¡ie ¿i 

a produsului finit; 

• calitatea func¡ionalå a utilajelor ¿i a instala¡iilor; 

• calitatea personalului antrenat în procesul de produc¡ie. 

Principalele caracteristici tehnice ale instalatiei: 

• Capacitatea de lucru, kg/h 2000-2600 

• Putere instalatå, kW ~34 

• Dimensiuni de gabarit: 

– lungimea, mm ~11200 

– lå¡imea, mm ~2300 

– înål¡imea, mm ~7900 



Instala¡ii Destinate Pregåtirii Fânului 

prin Ventilare cu Aer Rece sau Cald 

Dr. ing. ANCUºA NEDELCU, ing. ANA ZAICA 


Ensuring the necessary good quality forage for feeding livestock farms in winter, is an issue that concern especially the farmers 

especially those who lives of the hills and mountains. Main objective of harvesting, preparing and preservation in the form of hay 

fodder for meadows and forage crops is to achieve a final product with a food value as close to the original green fodder. Obtained 

the hay by completing drying ventilation stack is devoid of fungi and has superior nutritional qualities (because fodder mass 

preservation of leaflet) and gives a healthy and balanced animal nutrition, increasing thereby production and quality of animal products. 

In the context of these concerns, are presented some types of installations for hay loose ventilation with hot or cold air. 

Din suprafa¡a României de 238.391 km 2 terenul agricol ocupå 

61,3% reprezentând cca. 14,6 mil. ha, din care 64,2% teren arabil, 

32,9 % på¿uni ¿i fâne¡e naturale ¿i 2,7% planta¡ii de pomi ¿i vie, 

(INS Tempo Online, 2012). 

Paji¿tile naturale, situate cu precådere în zonele de deal ¿i de 

munte, constituie o bogå¡ie na¡ionalå, asigurând peste 25% din 

necesarul de nutre¡uri. În zonele montane furajele ob¡inute de pe 

paji¿ti prezintå o importan¡å deosebitå deoarece ele asigurå hrana 

animalelor aproape pe tot parcursul anului. 

Prin recoltarea, pregåtirea ¿i conservarea sub diferite forme a 

furajelor de pe paji¿ti ¿i din culturile furajere se urmåre¿te realizarea 

unui produs final cu o valoare alimentarå cât mai apropiatå de cea 

ini¡ialå a furajului verde, plecându-se de la premisa cå acesta îndepline¿te 

condi¡iile unui furaj de foarte bunå calitate, atât în ceea 

ce prive¿te compozi¡ia sa botanicå (amestec echilibrat de graminee 

cu leguminoase perene), cât ¿i în cea referitoare la fenofaza de 

recoltare. 

Furajele de volum se pot pregåti sub forma de fân, semisiloz 

sau siloz. 

Fânul are o pondere importantå în balan¡a furajerå pe perioada 

de iarnå, mai ales în regiunile colinare ¿i montane unde existå 

suprafe¡e mari de paji¿ti. În regiunile de câmpie, fânul se produce 

pe terenurile agricole cultivate cu plante furajere anuale sau perene, 

paji¿tile naturale ocupând suprafe¡e mai mici. Importan¡a fânului 

constå nu numai în ponderea mare pe care o are în hrana animalelor, 

ci ¿i prin valoarea nutritivå ridicatå, având un con¡inut 

sporit în substan¡e nutritive ¿i vitamine. 

Un fân de calitate con¡ine aproximativ 0,7 UN/kg ¿i 6…8% 

proteinå brutå digestibilå, iar digestibilitatea substan¡ei organice 

este de 70%. 

Metodele de uscare a furajelor pentru ob¡inerea fânului sunt: 

uscarea tradi¡ionalå (naturalå) pe miri¿te; uscarea pe supor¡i; 

uscarea furajelor prin ventilare cu aer rece ¿i uscarea furajelor prin 

ventilarea cu aer rece ¿i cald. 

Pierderile cele mai mari de substan¡e nutritive se ob¡in la uscarea 

tradi¡ionalå pe miri¿te a fânului. Aceste pierderi ajung, în caz 

de vreme nefavorabilå, chiar la 50-60 %, timpul de uscare crescând 

la peste 6-8 zile. 

Pentru reducerea pierderilor calitative ¿i cantitative ale fânului, 

datorate pe de o parte expunerii îndelungate la factorii atmosferici 

dupå cosire, cât ¿i datoritå pierderilor de frunze prin scuturare (în 

special la leguminoasele perene) s-a introdus tehnologia de strângere 

a furajelor din câmp la umiditå¡i de 35…45 %, depozitarea 

acestora în uscåtoare sau fânare speciale ¿i definitivarea uscårii 

pânå la umiditatea de påstrare (sub 18%) prin ventilare cu aer rece 

sau cald. 

La uscarea prin ventilare se folosesc diferite instala¡ii, montate 

chiar pe platformele de depozitare ¿i påstrare a furajelor. Instala¡iile 

sunt montate în partea inferioarå a ¿irei, fanarului sau platformei 

de depozitare ¿i constau în general dintr-un ventilator ¿i o re¡ea de 

canale pentru distribuirea aerului în masa de fân. Ventilatorul trimite 

aerul într-un sistem de canale format, în general, dintr-un canal principal, 

canale laterale sau gråtare ¿i tuburi de conducere, prin care 

aerul este repartizat în masa de furaj. 

Rezultate deosebite în construc¡ia acestor instala¡ii a ob¡inut 

compania italiana CLIM.AIR.50 SRL, care opereazå la nivel european 

si este specializata in fabricarea utilajelor pentru uscarea 

furajelor. Nu conteazå ce formå au baloturile (rotunde, påtrate) sau 

furaje vrac, instala¡iile sunt realizate la forma baloturilor ¿i la capacitatea 

fermelor (fig.1). 

Fig. 1(a) Instala¡ie de ventilare pentru baloturi rotunde, CLIMAIR 50 SRL 

Fig. 1(b) Instala¡ie de ventilare pentru baloturi paralelipipedice, CLIMAIR 50 SRL 



În ¡ara noastrå aceste tipuri de instala¡ii au început sa fie cunoscute 

¿i puse pe pia¡å de diver¿i importatori. 

Instala¡iile pentru uscarea fånului cu aer cald bazate pe consumul 

de energie conven¡ionalå: combustibili fosili, energia electricå 

sunt complexe, scumpe ¿i greu de amortizat în fermele mici ¿i 

mijlocii din zonele defavorizate. De asemenea, din necesitatea reducerii 

consumului de energie conven¡ionala, speciali¿tii au cåutat 

solu¡ii pentru realizarea unor instala¡iile de uscare a furajelor cu aer 

cald produs în instala¡ii solare, geotermale sau prin utilizarea 

biogazului, mai ales în cazul fermelor zootehnice care au în dotare 

instala¡ii de producere a acestuia. Prin aceste tehnologii se pot 

ob¡ine economii importante de combustibil. 

În contextul acestor preocupårii, INMA Bucure¿ti a efectuat 

cercetåri aplicative care au condus la realizarea unui model 

ex perimental de instala¡ie pentru ventilarea fanului vrac cu aer rece 

sau încålzit în captatoare solare asamblate sub forma unui panou, 

destinatå în special fermelor zootehnice din zonele colinare ¿i 

munte. 

Solu¡iile constructive permit utilizatorilor mutarea instala¡iei de 

uscare de la o platforma de depozitare, la alta, acolo unde este 

necesarå definitivarea uscårii fânului. 

Instala¡ia de uscare a fânului în ¿ira prin ventilare cu aer rece 

sau cald, IVF, (fig.2) este utilizatå în cadrul tehnologiei de recoltare 

¿i conservare a plantelor furajere ierboase sub formå de fân pentru 

definitivarea uscårii plantelor furajere. Prin ventilarea cu aer rece 

sau aer încålzit în panouri solare sau tuburi din diverse materiale, 

se reduce umiditatea furajelor depozitate în fânare, de la umiditatea 

de 35…45% la umiditatea de cca.18%, pentru conservarea în 

condi¡ii optime timp îndelungat. Uscarea furajului prin ventilarea cu 

aer rece sau cald se bazeazå pe higroscopicitatea aerului atmosferic, 

adicå pe proprietatea lui de a se satura cu vapori de apå 

atunci când este dirijat prin masa furajului. 

Panoul solar (fig. 2, poz.1) este unul din ansamblurile principale 

ale instala¡iei de ventilare cu aer a fânului vrac, ¿i este conceput 

într-o structurå modularå astfel încât utilizatorii î¿i pot configura 

instala¡ia de uscare conform necesarului din fermå. 

Energia radiatå de soare este captatå de pere¡ii panoului ¿i transferatå 

aerului din panou. Fenomenul de transfer de cåldurå apare la 

contactul direct al aerului cu elementele constructive ale panoului. 

În timpul ventilårii fânului cu aer cald, ventilatorul axial al 

instala¡iei absoarbe aerul încålzit prin efectul de serå, din panoul 

solar, îl dirijeazå prin tubulaturi în camera de uniformizare a platformei 

de uscare, iar de aici påtrunde în masa de furaje prin gråtarul-plaså 

al platformei de uscare ¿i canalele de ventilare special 

amenajate pe platforma de uscare. 

Principalele caracteristicile tehnice specifice instala¡iei IVF sunt: 

Metoda de încålzire a aerului 

Caracteristicile tehnice ale panoului solar 

panou cu captatori solari 

Nr. captatori 5 

Volumul interior al spa¡iului de încålzirea al 

unui captator, m 3 1,56 

Volumul, m 3 7,8 

Suprafa¡a, m 2 30 

Echipamentul de ventilare 

Tipul ventilatorului 

axial 

Puterea motorului de antrenare, kW 5,5 

Debitul de aer , m 3 /s 12 

Protec¡ie motor electric IP 54 

Instala¡ia electricå 

Sursa electricå 

380 V c.a. 

Protec¡ie cutie IP 65 

Consumul electric pentru eliminarea unui kg 

de apå, kWh 

Consumul specific de energie electricå pe kg 

de furaj uscat, kWh 

Uniformitatea de uscare a fânului pe 

platforma de ventilare, % 

0,103 

0,0276 

97,5 

Fig. 2 - Instala¡ia de uscare a fanului în ¿ira prin ventilare cu aer rece sau cald, IVF 

(model experimental) 

1.Panou solar; 2. Tubulatura; 3. Platforma; 4. Echipamentul pentru ventilare; 

5.Instala¡ia electricå ¿i panoul de comandå 

Fânul de calitate constituie un nutre¡ cu valoare completå 

datoritå compozi¡iei lui echilibrate în proteinå cu valoare biologicå 

ridicatå, în vitamine, în såruri ¿i alte substan¡e. El reprezintå, alåturi 

de nutre¡ul verde, furajul de bazå în alimenta¡ia rumegåtoarelor, 

asigurând 40% din energie ¿i 50% din proteina digestibilå necesarå 

acestora. 

Aplicarea tehnologiei de uscare a fânului în vrac cu instala¡ia de 

ventilare cu aer rece sau încålzit în panou solar determinå ob¡inerea 

unor avantaje însemnate pentru fermieri: obtinerea unui fân bogat 

în substan¡e nutritive, såruri minerale ¿i vitamine datoritå scurtårii 

periodei de pålire; diminuarea pierderilor prin scuturare cu cca.50%, 

reducerea consumului de carburan¡i ¿i energie electricå. 



INSTALAºIE PENTRU OBºINEREA 

ULEIURILOR VEGETALE 

Dr. ing. Gågeanu Paul, ing. Gågeanu Iulia, ing. Bunduchi George 


Harnessing the agricultural potential by encouraging alternative crops of technical plants, such as rape, aiming to provide an alternative 

energy source of fuel for tractors and self-propelled agricultural machines, represents a current energy expectation with 

broad prospects of development in the field crops in Romania. During the last years, the cultivation of plants with a high energy potential: 

rape, soy beans, sunflower, sugar sorghum, camelina etc. on larger and larger surfaces has known an outstanding growth, 

especially since the negotiations with the EU and the implementation of the Community acquis that refers to arable crops (cereals, 

oleaginous plants, protein crops, etc.), each EU-member state received a quota from the overall surface that is lower than the existing 

one, thus important surfaces remaining available to cultivate plants with a high energy potential aiming to ensure the required energy 

for their own consumption in farms, micro-farms etc. (alternative energy sources). 

Folosirea uleiului vegetal crud de floarea soarelui ¿i rapi¡å ca ¿i 

combustibil la motoarele Diesel care echipeazå tractoarele ¿i 

ma¿inile autopropulsate, se adreseazå, în primul rând, fermierilor 

cu putere economicå relativ micå, care sunt interesa¡i de reducerea 

cheltuielilor de produc¡ie pe orice cåi, pentru a se încadra în 

normele europene, a fi competitivi ¿i a face fa¡å concuren¡ei tot mai 

acerbe de pe pia¡a europeanå. 

Condi¡ia reu¿itei este ca uleiul så se ob¡inå din produc¡ie proprie 

¿i cu mijloace proprii, în acest fel se pot valorifica foarte bine ¿i produsele 

secundare reprezentate prin ¿roturi ¿i drojdia de ulei, care 

reprezintå furaje proteice excelente pentru bovine, porcine, ovine, 

påsåri, sau combustibil solid de calitate superioarå care are avantajul 

cå se poate utiliza în centrale termice cu alimentare automatå. 

Produsele secundare reprezintå mai mult de jumåtate din cantitatea 

de semin¡e oleaginoase, iar pre¡urile, de cele mai multe ori 

sunt mai mari decât cele ale semin¡elor. 

Într-o fermå de culturi de câmp din România, cu suprafa¡a de 

600 ha, predominå cerealele påioase (grâu, orz, orzoaicå), urmate 

de rapi¡å, floarea soarelui, porumb, soia. 

Dotarea tehnicå de care trebuie så dispunå este de 5 tractoare 

de 65-80 CP, 1 tractor de putere foarte mare de 180 – 200 CP ¿i 

o combinå universalå autopropulsatå dotatå cu motor Diesel de 

pânå la 200 CP, eventual un autoturism de teren cu motor de 60 – 

90 CP. 

În aceastå situa¡ie revine pe tractor o suprafa¡å de teren de 

100 ha. 

Caracteristicile unor carburan¡i Diesel minerali ¿i vegetali sunt 

prezenta¡i în tabelul I. 

Plecând de la dezideratul prezentat mai sus, a fost conceputå 

¿i realizatå o instala¡ie de ob¡inere a uleiurilor vegetale care poate 

satisface necesarul de combustibil necesar desfåsurårii activitå¡ii 

în bune condi¡ii într-o fermå agricolå. 

Caracteristicile principalilor carburan¡i Diesel (minerali ¿i vegetali) 

Tip carburant 

Putere caloricå 

[kj/kg] 

Densitate la 15 0 C 

g/cm3 

Vâscozitate la 40 0 C 

[mm 2 /s] 

Cifrå cetanicå 

Punct de inflamabilitate 

[ 0 C] 

Motorinå 42100 0,832 2,00-4,50 49,2 62 

Ulei rapi¡å 37700 0,885 46,00 45,3 153 

Ulei camelinå 39270 0,916 32,67 - 170 

Ulei floarea soarelui 38525 0,910 45,00 40,3 195 

Ulei porumb 37800 0,906 41,00 41,0 236 

Ulei soia 39252 0,901 40,00 40,8 205 



Instala¡ia de ob¡inere uleiuri vegetale are o capacitate de prelucrare 

450 kg semin¡e/orå ¿i este destinatå în general fermelor 

mijlocii cu suprafa¡å teren arabil 600-900 ha. ¿i constå din trei 

module: modulul de pregåtire a semin¡elor, modulul de extragere a 

uleiului ¿i modulul de purificare ulei. 

Modulul de pregåtire a semin¡elor constå la rândul såu din: 

transportor înclinat, buncår de alimentare, transportor orizontal cu 

melc, elevator cu cupe, separator magnetic, separator rotativ ¿i 

buncår intermediar. Modulul de extragere a uleiului constå din: 

cadru, transportor alimentator cu lan¡ ¿i noduri, preâncålzitor 

semin¡e, prese de ulei (3 buc.), colector ulei iar modulul de purificare 

constå dintr-o baterie de 4 vase de decantare-sedimentare ¿i 

un filtru cu plåci. 

Principalele caracteristici tehnice sunt: 

dimensiuni de gabarit (desfå¿urare pe orizontalå) 

lungime [mm] 14500 

lå¡ime [mm] 3500 

înål¡ime [mm] 5500 

capacitate de prelucrare (semin¡e de rapi¡å) [kg/h] 450 

a) 

putere instalatå [kW] 33 

grad extrac¡ie (func¡ie de con¡inutul de ulei) [%] 33-38 

b) c) 

Fig. 1 - Instala¡ia de ob¡inere 

uleiuri vegetale, IEU 

a) vedere generalå 

b) modul extrac¡ie 

c) modul de purificare 

Procesul de lucru la instala¡ia de ob¡inere uleiuri vegetale IEU 

este urmåtorul: semin¡ele sunt aduse în vrac sau în saci ¿i sunt 

stocate în buncårul de stocare. Alimentarea acestuia se va face cu 

transportorul elicoidat înclinat. Din buncårul de stocare amestecul 

de semin¡e este preluat de un transportor elicoidal orizontal ¿i este 

introdus în piciorul elevatorului de unde este ridicat, trecut prin 

sepa ratorul magnetic unde sunt separate impuritåtile metalice. 

De aici, semin¡ele prin cådere liberå sunt introduse în separatorul 

rotativ unde sunt separate impuritå¡ile grosiere care sunt 

colectate separat ca produs neutilizabil, iar semintele curå¡ite sunt 

stocate într-un buncår intermediar, de unde sunt preluate cu un 

transportor cu lan¡ ¿i noduri ¿i sunt introduse în buncårul de 

preîncålzire. 

O parte din temperatura aerului cald, preluatå din colectorul de 

pele¡i, trece prin serpentinå ¿i este transmiså semin¡elor de plante 

oleaginoase (rapi¡å, floarea-soarelui, soia, ricin, in, camelinå etc.), 

care se vor preâncåzi ajutând la gråbirea procesului de presare. 

Din buncårul de preâncålzire semin¡ele prin intermediul a câte 

unui tub cilindric alimenteazå cele trei prese cu semin¡e, la care în 

prealabil au fost încålzite capetele de extrudare. În func¡ie de cantitatea 

de semin¡e ce urmeazå a fi prelucratå se folose¿te una sau 

chiar toate cele 3 prese. Presele sunt pregåtite corespunzåtor 

semin¡elor ce urmeazå a fi prelucrate. Odatå semin¡ele ajunse în pâlnia 

de alimentare a presei sunt preluate de segmentul de alimentare 

din camera de alimentare ¿i introduse în camera de presare. 

Presarea are loc gradual. În primul segment are loc spargerea 

semin¡elor ¿i eliminarea unei pår¡i mai mici de ulei, iar în continuare 

are loc mårun¡irea ¿i chiar måcinarea semin¡elor ¿i eliminarea uleiului. 

O micå cantitate de ulei va råmâne în masa de ¿rot, cantitate 

ce poate varia între 5-8%, func¡ie de tipul de semin¡e ¿i de reglajele 

efectuate. 

ªrotul este eliminat sub formå de pele¡i (rapi¡å, in, camelinå) 

sau sub formå de turte (soia, floarea soarelui). Se pot ob¡ine ¿i 

numai sub formå de pele¡i dar cu asigurarea unui reglaj riguros. 

Avantajul ob¡inerii sub formå de pele¡i constå în aceea cå este mai 

simplu de depozitat ¿i mai u¿or de folosit drept combustibil. 

Din preså, uleiul este evacuat printr-o pâlnie ce colecteazå uleiul 

din toate segmentele de presare ¿i este introdus în colectorul de 

ulei care este prevåzut cu un agitator ac¡ionat de un motoreductor 

ce asigurå o frecven¡å de rota¡ie de cca 20 rota¡ii/minut. Scopul 

agitårii este cel de preîntâmpinare a depunerii pe pere¡ii colectorului 

a fosfolipidelor. 

Pele¡ii evacua¡i din capul de extrudare al presei cad în colectorul 

de pele¡i, de unde când acesta este aproape plin este golit, pele¡ii 

fiind colecta¡i într-un loc special amenajat. 

Din colectorul de ulei, prin racordurile prevåzute la baza acestuia 

¿i cu ajutorul unei pompe centrifugale uleiul va fi transvazat în 

vasele de decantare-sedimentare. 

Acestea formeazå o baterie, primul printr-un preaplin alimenteaza 

pe cel de-al doilea ¿.a.m.d. Înainte de a trece prin 

preaplin fiecare vas are câte un gråtar cu site ale cåror ochiuri scad 

de la primul vas spre ultimul, de la 630 la 160 μm. Acestea au rolul 

de a re¡ine sedimentele ¿i o parte din fosfolipide. 

Produsul grosier depus la fundul vaselor este evacuat pe la baza 

acestora. Produsul decantat din vase este preluat de o pompå ¿i 

introdus în filtrul orizontal cu plåci unde sunt re¡inute impuritå¡ile 

grosiere neseparate în vasele de decantare-sedimentare. Produsul 

filtrat dacå are puritatea necesarå este colectat în rezervoare. De 

aici produsul pur este stocat în rezervoare pentru produs finit, de 

unde este preluat ¿i folosit la alimentarea tractoarelor ¿i ma¿inilor 

autopropulsate aflate în dotarea fermei pe care o deservesc. Prin 

presarea la rece a semin¡elor pe lângå ulei se ob¡in ¿i turtele sau 

pele¡ii care con¡in 5% ulei ¿i în jur de 33% materie proteicå. 

Turtele sau pele¡ii, ca produs secundar, func¡ie de semin¡ele 

din care se ob¡in au diverse întrebuin¡åri ¿i anume: 

• pele¡ii ob¡inu¡i din semin¡ele de rapi¡å din care s-a extras 

ulei vegetal destinat biocarburan¡ilor se folosesc ca biocombustibili 

pentru centralele termice; 

• pele¡ii ob¡inu¡i din semin¡ele de rapi¡å cu con¡inut redus 

de acid ierucic din care s-a extras ulei vegetal destinat consumului 

uman se folosesc în hrana animalelor, în amestec cu alte componente 

hrånitoare. Turtele ¿i ¿rotul de rapi¡å sunt foarte hrånitoare 

pentru påsåri ¿i animale ¿i pot înlocui cu succes deplin pe cele din 

soia sau floarea soarelui. 

• ¿rotul (pele¡ii) ob¡inut în urma extragerii uleiului din 

semin¡e de floarea soarelui, soia ¿i camelinå se folosesc în hrana 

animalelor ¿i a påsårilor, în special la ob¡inerea nutre¡urilor concentrate. 

Pele¡ii usca¡i este necesar a fii mårun¡i¡i în mori cu ciocane, 

apoi sunt amesteca¡i ¿i omogeniza¡i în echipamente tehnice specifice 

¿i apoi folosi¡i în hrana påsårilor ¿i animalelor. 



POSIBILITÅºI DE UTILIZARE A 

ULEIURILOR VEGETALE CA 

BIOCARBURANºI ÎN AGRICULTURÅ 

ing. Gågeanu Georgeta, ing. Gågeanu Iulia 


By the year 2020, EU member states are obliged to replace 10% of the energy used, especially in transports, with energy obtained 

from renewable sources, the largest amount being constituted by bio-fuels made from vegetable oils. This material is trying to answer 

in a small extent to this problem that, although is not very new, it imposed itself to the world and implicitly to Romania in the last 

decades. The oil transesterification process and crude vegetable oils, briefly presented, is the process used to obtain bio-fuel in the 

INMA installation. The indicators exposed are those that characterize the bio-fuel obtained and were determined in the Institute’s 

laboratory. 

Având în vedere faptul cå nevoile energetice sunt în cre¿tere ¿i 

cå rezervele de combustibili fosili sunt în curs de epuizare, iar 

efectele poluante ale utilizårii acestora asupra ecosistemului sunt 

catastrofale a devenit imperios necesarå gåsirea de noi cåi de producere 

a energiei din surse alternative care så înlocuiascå ace¿ti 

combustibilii clasici. Poluarea tot mai gravå a aerului, apei ¿i solului, 

care contribuie la deteriorarea sånåtå¡ii popula¡iei, încålzirea 

globalå a Påmântului, aduc în prim-plan biocarburan¡ii ¿i sursele din 

care se produc. 

Ca stat membru al UE, România are printre obiective ¿i res - 

pectarea prevederilor Directivei 2003/30/CE. Aceasta urmåre¿te 

cre¿terea, în special în sectorul transporturilor, a procentului de biocarburant. 

Mai nou, directivele elaborate în domeniu, vin cu o serie de elemente 

restrictive, precum, Directiva privind Energia Regenerabilå 

(RED) care prevede o serie de criterii de sustenabilitate – cu scopul 

de a preveni schimbarea directå a destina¡iei terenului – ¿i 

stabile¿te volumul minim de gaze cu efect de serå care trebuie 

redus, în compara¡ie cu carburan¡ii fosili. 

Directiva privind Calitatea Carburan¡ilor (FQD) impune furnizorilor 

de carburan¡i o reducere cu 6% a amprentei de carbon pe unitatea 

de carburant, pânå în 2020. 

Pentru reducerea realå a emisiilor de GES, (gaze cu efect de 

serå) este esen¡ialå calcularea corectå a emisiilor de carbon, atât 

pentru biocarburan¡i, cât ¿i pentru carburan¡ii fosili. 

În cazul biocarburan¡ilor, acest calcul trebuie så includå ¿i factorul 

ILUC (“Indirect Land Use Change” - „Schimbare Indirectå a 

Destina¡iei Terenului”). 

Fig. 1 - Instala¡ia de ob¡inere a biocarburantului prin transesterificare 

Utilizarea pe scarå mai largå a biocarburan¡ilor contribuie la îndeplinirea 

angajamentelor de la Kyoto privind schimbårile climatice, 

reprezentând o contribu¡ie la diversificarea energeticå ¿i la reducerea 

poluårii generate de gazele cu efect de serå, de la 15 pânå la 

70%. Estimarea reducerii este diferitå în func¡ie de studii ¿i depinde 

de materiile prime folosite, de biocarburan¡ii avu¡i în vedere ¿i de 

coeficientul lor de încorporare. 

Biocarburan¡ii pot fi utiliza¡i în formå purå sau în amestec la autovehiculele 

existente ¿i pot folosi actualul sistem de distribu¡ie al 

carburan¡ilor conven¡ionali, ceea ce constituie un avantaj important, 

comparativ cu al¡i carburan¡i alternativi, precum gazul de petrol 

lichefiat (GPL). Utilizarea lor asigurå furnizarea de carburan¡i în 

condi¡ii de siguran¡å ¿i protec¡ia mediului ¿i promovarea resurselor 

regenerabile de energie. 

Biocarburan¡ii sunt carburan¡ii lichizi sau gazo¿i utiliza¡i pentru 

transport, produ¿i din biomaså. 

În familia biocarburan¡ilor sunt incluse ¿i uleiurile vegetale crude 

care se pot utiliza la motoarele Diesel existente, realizând parametri 

func¡ionali comparabili cu ai motorinei. 

Plantele oleaginoase cultivate pentru ob¡inerea uleiului destinat 

utilizårii ca ¿i carburant sunt: rapi¡a, camelina, floarea soarelui, 

¿ofrånelul, etc. Cel mai utilizat ulei drept biocarburant este cel de 

rapi¡å, iar în ultima perioadå cel de camelinå. Acest lucru se datoreazå 

faptului cå rapi¡a este o plantå oleaginoaså a cårei cultivare 

a devenit tot mai rentabilå în ultimele decenii, atât pe plan mondial, 

cât ¿i în ¡ara noastrå. În acest context au fost create soiuri noi, mai 

productive, mai rezistentente la anumi¡i factori climatici ¿i, nu în 

ultimul rând, cu un con¡inut ridicat de ulei. Acela¿i lucru se poate 

spune ¿i despre camelinå. 

Calitatea uleiului ob¡inut depinde în cea mai mare måsurå de 

calitatea semin¡elor supuse presårii. Din acest motiv recoltarea trebuie 

så se facå la maturitatea semin¡elor, astfel încât con¡inutul lor 

în apå så fie sub 10%, fiind obligatorii condi¡ionarea ¿i analiza 

acestora. Se impune utilizarea semin¡elor cu impuritå¡i în jur de 3% 

¿i total lipsite de mucegai. Dacå aceste condi¡ii nu sunt îndeplinite, 

uleiul va avea con¡inuturi mari de apå ¿i aciditate, aceste defecte 

fåcându-l impropriu utilizårii lui la motoare. 

Valorificarea uleiurilor vegetale, în calitate de carburan¡i diesel, 

se poate realiza pe urmåtoarele cåi: 

• utilizarea uleiurilor vegetale crude, lipsite de mucilagii sau gume; 

• utilizarea monoesterilor ob¡inu¡i prin transesterificarea 

uleiurilor vegetale, ca atare sau în amestec, în diferite propor¡ii, cu 

motorinå; 

• amestecarea uleiurilor vegetale, în diferite propor¡ii, cu carburan¡i 

de naturå mineralå. 



În cazul în care uleiurile vegetale sunt utilizate drept carburan¡i, 

prezen¡a “gumelor” duce la o serie întreagå de inconveniente dintre 

care, reducerea cifrei cetanice este unul minor. 

Cel mai grav inconvenient este acela al formårii gelurilor cauzat 

de dezechilibrele termochimice în timpul preîncålzirii carburantului 

(uleiul crud).Pentru preîntâmpinarea acestor inconveniente, s-au 

fåcut anumite adaptåri la motoare. 

De asemenea s-au fåcut pa¿i importan¡i în eliminarea gumelor 

din uleiurile vegetale, opera¡ie denumitå generic, degumare. 

În situa¡ia când uleiul este supus transesterificårii, procesul 

este ceva mai complicat, dar însu¿irile produsului ob¡inut sunt mai 

apropiate de cele ale carburan¡ilor clasici. 

Biocarburantul este un amestec de alchilesteri ai uleiurilor vege - 

tale, care se ob¡ine printr-o serie de reac¡ii de transesterificare a 

trigliceridelor acizilor gra¿i, (din punct de vedere chimic, uleiurile 

sunt esteri ai glicerinei). 

Prin aceste reac¡ii trigliceridele se transformå în monoesteri, 

folosi¡i drept biocarburan¡i pentru motoare. 

Transesterificarea reprezintå, practic, o penultimå fazå într-un 

proces tehnologic amplu, care mai cupride fazele de pregåtirea 

semin¡elor pentru ob¡inerea uleiului, ob¡inerea ¿i rafinarea acestuia. 

În ¡ara noastrå existå mai multe instala¡ii de transesterificare, 

unele de mare capacitate, dar s-au fåcut ¿i instala¡ii de capacitate 

mai micå. O astfel de instala¡ie a fost realizatå în cadrul INMA. 

Aceastå instala¡ie, care este prezentatå în figura 1, poate constitui 

un modul în continuarea instala¡iei de ob¡inere a uleiurilor 

vegetale sau poate fi luatå ca instala¡ie de sine ståtåtoare utilizând 

atât ulei vegetal crud, cât ¿i uleiuri vegetale recuperate din procesele 

de preparare a alimentelor procesate, în unitå¡i de alimenta¡ie 

publicå. 

Produsul de reac¡ie, se prezintå sub forma unei solu¡ii în douå 

straturi, a¿a cum se observå în figura 2: 

• stratul inferior, compus majoritar din glicerinå ¿i al¡i produ¿i 

secundari; 

• stratul superior, care este compus dintr-un amestec de biocarburant 

¿i urme de metanol. 

Acest strat urmeazå så fie decantat, excesul de alcool putând 

fi îndepårtat prin condensare ¿i recuperat, iar biocarburantul se 

deshidrateazå utilizând un agent de sicativare. 

Procesul tehnologic realizat în aceastå instala¡ie este un proces 

discontinuu. 

Asemenea uleiurilor ¿i calitatea biocarburan¡ilor depinde de cali - 

tatea semin¡elor din care s-au ob¡inut uleiurile supuse procesului 

de transesterificare. 

Dat fiind faptul cå biocarburan¡ii (ulei sau biocarburant ob¡inut 

prin transesterificare) sunt utiliza¡i pe motoare diesel, ca ¿i motorina, 

trebuie aibå ni¿te caracteristici care så se apropie cât mai 

mult de cele ale motorinei. 

Fig. 2(a) - Produsul de 

reac¡ie în nivelmetrul 

reactorlui 

Fig. 2(b) - Produsul de 

reac¡ie în cilindru gradat 

Caracteristicile fizice ale biocarburantului ob¡inut 

Pentru biocarburantul final (dupå deshidratare) s-au determinat: 

• densitatea, ρ = 0,866 g/cm 3 , la 40°C; 

• viscozitatea cinematica, ע = 4,69 mm 2 /s, la 40°C; 

• puterea caloricå, qi = 38,73 Mj/kg; 

• punctul de inflamabilitate, pi = 141°C, (la uleiul utilizat, 

pi=252°C); 

• indicele de refrac¡ie, n = 1,4606 nD. 

Standardul EN 14214 adoptat ¿i în România ca SR EN 14214 

prevede pentru densitate maxim 900 kg/m3, iar în cazul viscozitå¡ii 

cinematice maxim 5,0 mm 2 /s. 

Din punct de vedere al viscozitå¡ii, calitatea produselor 

petroliere este caracterizatå prin viscozitatea cinematicå, valorile 

cele mai importante fiind cele måsurate la 40°C. 

Punctul de inflamabilitate este un parametru important pentru 

felul cum se comportå un motor în func¡iune, care utilizeazå biocarburant, 

(ulei crud sau transesterificat). Acesta reprezintå tempe - 

ratura cea mai joaså la care, în condi¡ii determinate ¿i presiune 

atmosfericå normalå, vaporii degaja¡i de produs în amestec cu aerul 

de deasupra se aprind pentru prima oarå în contact cu o flacårå 

directå. 

Un alt parametru important este puterea caloricå, a cårui 

valoare este destul de apropiatå de cea a motorinei, care este în 

jur de 43 Mj/kg. 

Biocarburan¡ii, de¿i se ob¡in printr-un proces mai complicat fa¡å 

de uleiul crud, prezintå avantajul cå, în ceea ce prive¿te însu¿irile 

fizice, se apropie mai mult de motorinå ¿i, pe deasupra, se 

påstreazå ¿i conservå mai bine. La biocarburan¡i nu existå riscul 

oxidårii, ca în cazul uleiurilor. 

Politicile UE au determinat o cre¿tere a cererii pentru biocarburan¡i, 

care a provocat, la rândul ei, o cerere pentru terenuri agricole 

la nivel global. Din cercetårile ¿i statisticile realizate de mai multe 

foruri mondiale s-a ajuns la concluzia cå aståzi, biocarburan¡ii consumå, 

în Europa, 65% din uleiurile vegetale. 

În concluzie se impune luarea unor måsuri eficiente, ¿i anume: 

• så se renun¡e la ¡inta pentru biocarburan¡ii destina¡i sectorului 

de transporturi; 

• så se includå contabilizarea corectå a emisiilor de carbon 

(factorii ILUC) în RED ¿i FQD; 

• så se întåreascå criteriile de sustenabilitate. 

Aceste måsuri vor oferi stimulentele necesare pentru stoparea 

produc¡iei de biocarburan¡i nesustenabili ¿i tot prin aceste måsuri 

se poate da o utilizare rentabilå anumitor terenuri improprii culturilor 

de cereale sau plante tehnice mai preten¡ioase. 

Un bun exemplu în acest sens poate fi cultura ¿ofrånelului, o 

plantå mai pu¡in preten¡ioaså la secetå, care poate da valoare unor 

terenuri neutilizate pentru alte culturi. 



ECHIPAMENTE TEHNICE DE PRODUCERE 

A PELEºILOR DIN BIOMASA 

AGRICOLÅ ªI FORESTIERÅ 

Drd. ing. Bogdan IVANCU, Dr. ing. Aurel DANCIU 


In Romania, in terms of the classical align to European fuel prices, the pellets, will become the most economical and comfortable 

alternative, as a new fuel that meets current requirements for "clean" energy use. The remarkable consistency and burn efficiency of 

pellet fuel produces a fraction of the particulate emissions of raw biomass. Within INMA Bucharest have been conducted applied 

researches, leading to the development of a technological line for production of pellets, which are used to the combustion heating 

installations. 

Rezervele de biomaså sunt în special de¿eurile de lemn, de¿eurile 

agricole, gunoiul menajer ¿i culturile energetice. Producerea de 

biomaså nu reprezintå doar o resurså de energie regenerabilå ci ¿i 

o oportunitate semnificativå pentru dezvoltarea ruralå durabilå. În 

prezent, în Uniunea Europeanå, 4% din necesarul de energie este 

asigurat din biomaså. La nivelul UE, se estimeazå crearea a cca. 

300.000 de noi locuri de muncå în mediul rural, prin exploatarea 

biomasei. Produc¡ia de pele¡i din lemn ¿i dezvoltarea rapidå a pie¡ei 

de desfacere pentru acest produs, se datoreazå în principal urmåtoarelor 

motive: 

– constituie o utilizare eficientå a resurselor locale ale comunitå¡ii, 

pentru producerea de energie termicå la costuri reduse; 

– pele¡ii sunt u¿or de utilizat, ca atare, în instala¡iile cu alimentare 

automatå, spre deosebire de brichetele clasice de dimensiuni 

mari care în general se utilizeazå ca înlocuitor al lemnului de foc; 

– prin ardere nu eliminå noxe ¿i nu conduc la fenomenul de 

încålzire globalå, eliberând tot atâta bioxid de carbon cât consumå 

materia prima vegetalå pentru a fi produså. 

Pele¡ii sunt realiza¡i din produse ce apar în urma unor activitå¡i 

forestiere care în alte condi¡ii nu ar fi avut nici o utilizare. În loc de 

a le arunca în depozite sau de a le incinera în arzåtoare de lemn 

ale unor instala¡ii de prelucrare a lemnului, acestea sunt reciclate 

în ceva util. Aceste materiale regenerabile sunt mai apoi comprimate 

la temperaturi ridicate fårå a se mai utiliza ¿i alte substan¡e 

chimice adi¡ionale pentru lipirea de¿eurilor. Acest lucru face ca 

pele¡ii så fie destul de ieftini din moment ce sunt realiza¡i din materiale 

ce au pre¡uri reduse, plus cå procesul de producere al 

pele¡ilor nu este deloc costisitor. Mai mult decât atât, pele¡ii se depoziteazå 

foarte u¿or. Ace¿tia vin în cutii care ocupå foarte pu¡in 

spa¡iu de depozitare, mai pu¡in decât ocupå lemnul care ar putea 

dezvolta tot atât de multå energie. 

Linia de peletizare este destinatå compactårii biomasei sub 

formå de pele¡i în vederea arderii în instala¡ii de încålzire. Aceastå 

linie de peletizare este frecvent precedatå de instala¡ii (tocare, 

sortare, uscare, etc.) care aduc materialul lemnos disponibil sub 

diverse forme la forma de rumegu¿ peletizabil. Umiditatea 

rumegu¿ului pentru peletizare se recomandå a fi sub 14% umiditate 

relativå (% raportatå la masa materialului complet uscat). 

Peletizarea se realizeazå prin extrudare, adicå prin trecerea 

for¡atå ¿i în mod continuu a unei cantitå¡i foarte mari de material 

printr-un orificiu foarte mic. Alegerea tipului de ma¿inå de peletizare 

precum ¿i a sistemelor de alimentare, mixare ¿i condi¡ionare a materialului 

la intrarea în ma¿inå, trebuie så se facå în baza unor multiple 

criterii ce ¡in seama pe lângå capacitatea doritå de tipul, 

sortimenta¡ia ¿i umiditatea materialului dar ¿i de modul de pregåtire 

a materiei prime în echipamentele utilizate anterior introducerii în 

ma¿ina de peletizat. 


Presa de pele¡i tip 2016 - 2HD 

- CPM/1000 (fig.1), este destinatå 

fabrica¡iei de pele¡i din rumegu¿ 

de lemn. Este dotatå cu un extruder 

tip inel perforat rotitor cu 

role de presare, montate la interiorul 

inelului, ce obligå materialul 

så treacå prin zona perforatå de la 

interior cåtre exterior. Presa trebuie 

så fie alimentatå printr-un un 

sistem special de alimentare, 

mixare ¿i condi¡ionare a materialului 

ce urmeazå a fi extrudat. Extruderul 

este o matri¡å din o¡el dur, 

montatå vertical, cu diametrul de 

406 mm ¿i lå¡imea de 57 mm, cu 

Fig. 1 - Presa de pele¡i tip 2016 - 2HD - 

CPM/1000 

[http://www.sebaenergy.ro/] 

Fig. 2 - Presa de pele¡i MAXIMA 

[http://www.salmatec.de] 

gåuri de Ø6 sau Ø8 mm. Suprafa¡a totalå de lucru este de 740 cm 2 . 

Rolele de presare speciale (2 buc), cu sistem de reglare mili - 

metricå, obligå materialul så treacå prin zona perforatå a matri¡ei 

rotitoare. Un set de cu¡ite reglabile de tåiat pele¡i la lungime, asigurå 

o lungime a peletelui cuprinså între 10 – 30 mm. Puterea motorului 

electric principal 55 kW, 380 V, 50 Hz. Produc¡ia de peleti 750 - 

1000 kg/h, func¡ie de materialul utilizat. Este prevåzutå cu o unitate 

de gresare complet automatå cu programator electronic ac¡ionatå 

pneumatic, cu rezervor de 30 l ¿i senzor de nivel. Structura 

robustå din fontå specialå asigurå o fiabilitate måritå a întregului 

sistem. Presa include în dotarea standard douå seturi de matri¡e 

model, unul montat pe ma¿inå ¿i unul de rezervå. 

Presa de pele¡i MAXIMA (fig. 2), fabricatå de firma germanå 

SALMATEC, are o construc¡ie modularå, ceea ce permite adaptarea 

idealå la aplica¡ii variabile. Capacitatea presei este de la 500 kg/h 

pânå la 30.000 kg/h. Materia primå cu o granula¡ie uniformå (4- 

5mm) este dozatå la partea superioarå 

a utilajului ¿i formeazå un strat 

de material pe suprafa¡a matri¡ei situatå 

în spa¡iul de presare. Matri¡a 

este un cilindru cu multe perfora¡ii, 

numite canale de presare. În aceste 

canale se preseazå materialul cu ajutorul 

rolelor canelate tip Koller, al 

cåror numår depinde de diametrul 

matri¡ei de presare ¿i de capacitatea 

presei; astfel, existå prese cu 2-3-4 

role Koller. Pele¡ii extruda¡i sunt tåia¡i 

de cu¡itul aflat sub matri¡a de presare, 

iar lungimea pele¡ilor este 

reglatå prin tura¡ia matri¡ei.


Presa universalå de fabricare a pele¡ilor, tip HaBa (fig. 3) utilizeazå 

ca materie primå: cereale, paie, iarbå uscatå, lucernå uscatå, 

rumegu¿ din lemn, etc., cu un diametru max. de 3÷5 mm, 

pele¡ii rezulta¡i având un diametru 6÷8 mm. 

Fig. 6 - Ma¿ina de peletizat MINIPEL E80 

[http://www.peruzzo.it/] 

Presa de peleti OGM-6 (fig. 4). Materialul pregåtit pentru a fi 

granulat este transportat de melcul transportor în siloz, din care, 

treptat, trece în mixer. În mixer materialul este umezit pânå ajunge 

la umiditatea necesarå granulårii. 

Din mixer materialul 

umezit intrå în preså. Materialul 

måcinat este alimentat 

în dispozitiv iar uniformizatoarele 

îl distribuie uniform 

pe suprafa¡a matri¡ei. Douå 

role comprimå materialul 

împingându-l prin gåurile radiale 

ale matri¡ei. O lamå 

reglabilå taie pele¡ii rezulta¡i 

la lungimea necesarå. Pele¡ii 

fierbin¡i sunt transporta¡i la 

Fig. 4 - Presa de pele¡i tip OGM-6 

[http://www.factory.lt] 

Fig.3. Presa de pele¡i tip HaBa 

[http://habapellet.de.tl/] 

råcitor. Un råcitor special cu 

aer în contracurent råce¿te 

pele¡ii la temperatura ambiantå 

¿i eliminå umiditatea din pele¡i astfel încât så fie suficient 

de rezisten¡i pentru stocare ¿i transport. Pele¡ii råci¡i sunt separa¡i 

în sortator. Pele¡ii de calitate bunå ies pe fanta de descårcare, praful 

¿i sfårâmåturile se eliminå spre ciclon ¿i de acolo se recicleazå. 

Ma¿ina de peletizat rumegu¿ K 100 (fig. 5), este o ma¿inå 

mecanicå cu o construc¡ie simplå. Componentele sunt de înaltå 

tehnologie, toate pår¡ile componente 

au fost dezvoltate ¿i 

selectate pentru a fi posibilå 

u¿oara înlocuire. Este o 

ma¿inå capabilå så peletizeze 

a¿chiile tocate ¿i 

rumegu¿ cu umiditatea 

cuprinså între 8 si 15 %. Ciclu 

de lucru a acestei ma¿ini include 

încårcarea manualå a 

containerului de alimentare 

sau un sistem de încårcare 

automat. Ma¿ina constå în 2 

containere pentru rumegu¿ 

Fig. 5 - Ma¿ina de peletizat rumegu¿ K 100 

[http://www.transilvan.ro/] 

cu 2 limitatoare de nivel pentru 

nivel minim de material. În 

interiorul containerului superior 

de rumegu¿ este montat un rafinator care poate fi livrat în 2 versiuni: 

2,2 kW / 3 CP, sau 5,5 kW /7,5 CP func¡ie de tipul de 

material. 

Ma¿ina de fabricat pele¡i MINIPEL E80 (fig.6) de la firma Peruzzo 

reprezintå o solu¡ie idealå de producere a pele¡ilor în scopuri private 

sau produc¡ie micå. 

Caracteristici: 

• diametrul pele¡i: 6 mm 

• motor: electric, 380V 

• putere motor: 4 kW 

• productivitate: 50-80 kg/h 

Fig. 7 - Ma¿ina de peletizat PP 120 

[http://pellet-mill.de/] 

Ma¿ina de fabricat pele¡i, PP 120 de la firma Cissonius 

Germania (fig.7). Materialul alimentat cade pe cilindrii de presare, 

care îl vor presa în matri¡å. Prin cre¿terea presiunii ¿i temperaturii, 

materialul este presat sub formå de pele¡i. 

Date tehnice PP 120 PP 150 PP 200 

Motor [kW] 3 4 7,5 

Capacitate 

[kg/h] 

40-60 60-100 100-150 

Greutate [kg] 80 95 250 

Biomasa este o surså alternativå de energie foarte sigurå pentru 

viitor. Costul producerii a 1t de pele¡i din biomaså este de aproximativ 

65 €/t, pre¡ul pe pia¡å al unei tone de pelete ob¡inut din biomaså 

fiind de aproximativ 140 €/t. În compara¡ie cu to¡i ceilal¡i 

combustibili, pre¡ul pele¡ilor ob¡inu¡i din biomaså este relativ stabil, 

existând premise så råmânå a¿a deoarece biomasa se regenereazå 

în fiecare an. 



ENERGIE ªI PROFIT DIN DEªEURI ªI DEJECºII 

FABRICI DE BIOGAZ CU FERMENTARE SUCCESIVÅ ÎN REGIM MEZOFIL ªI TERMOFIL 

Pentru ferme familiale 

Pentru aplica¡ii industriale 

• Controlul procesului este complet automatizat. 

• Largå flexibilitate în alegerea materiilor prime. 

• Valorificå foarte bine de¿eurile organice ale altor industrii 

• Mai multå energie din aceea¿i cantitate de materii prime (cu pânå la 20%). 

• Fertilizantul ob¡inut este liber de agen¡i patogeni (gra¡ie fermentårii în regim termofil) 

• Semin¡ele de buruieni din siloz, dacå acesta face parte din re¡etå, sau dejec¡ii sunt 

complet inactivate (gra¡ie fermentårii în regim termofil) 

• Costuri reduse cu ierbicidele pe parcelele fertilizate cu digestat 

• Sporuri de produc¡ie vegetalå pe parcelele fertilizate 

Vå oferim de asemenea: 

TEHNOLOGII PENTRU REDUCEREA COSTURILOR ªI CREªTEREA PERFORMANºEI ÎN FERMELE ZOOTEHNICE 

Pe baza unor concepte tehnologice ¿i economice proprii, combinåm elementele clasice ale unei ferme zootehnice cu 

tehnologii de eficien¡å energeticå pentru a asigura fermierului sporuri de produc¡ie ¿i costuri reduse de exploatare. 

Hale semicirculare izolate termic 

pentru fermele de porci ¿i påsåri 

sau neizolate pentru fermele de 

bovine ¿i ovine 

Echipamente pentru adåpare, furajare 

¿i ventila¡ie 

ECHIPAMENTE PENTRU GESTIUNEA DEJECºIILOR 

Recuperatoare de 

cåldurå 

Bazine pentru stocarea dejec¡iilor 

lichide sau a digestatului 

Pompe Agitatoare Separatoare Cisterne pentru dejec¡ii 

Str. Eschile nr 55; cod 550059 

Sibiu; România 


Tel: +40 269 221277; Fax: +40 269 221277 

Mob: +40 740 163825 

E-mail: office_ecotec@yahoo.com 

www.ecotec-sibiu.wix.com/ecotec

academica 

O initia¡ivå salutarå 

Se tot vorbe¿te de lipsa unei legåturi concrete între mediul academic ¿i cel productiv, primii dând vina pe companii cå nu se 

implicå, iar ceilal¡i învinuind facultå¡ile ca scot ”speciali¿ti” gata expira¡i, cå nu au de unde så î¿i angajeze tineri ingineri care så se 

¿i priceapå la ceva etc. 

Pentru a primi informa¡ii cât mai corecte cu privire la acest subiect, ne-am îndreptat, pentru o primå discu¡ie, cåtre unul dintre 

locurile unde se formeazå tinerii ingineri – facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice din cadrul Universitå¡ii Politehnice Bucure¿ti, 

unde ståm de vorbå cu domnul Gheorghe Voicu, decanul acestei facultå¡i. 

TM Stimate domnule decan, suntem la sfâr¿it de an universitar, 

în perioada de licen¡e ¿i de pregåtiri pentru admitere. 

Care sunt specializårile cåtre care se pot orienta viitorii studen¡i? 

Dar masteranzii? 

G.V. Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice pregåte¿te 

studen¡ii în trei domenii de studii, pentru care avem patru specia - 

lizåri la programele de licen¡å: 

• ”Ma¿ini ¿i instala¡ii pentru 

agriculturå ¿i industria alimentarå”, 

în domeniul Inginerie 

mecanicå; 

• ”Ingineria sistemelor 

biotehnice ¿i ecologice” ¿i 

”Ingineria dezvoltårii rurale 

durabile”, ambele în domeniul 

Ingineria mediului 

• ”Ingineria produselor alimentare” 

în domeniul cu 

aceea¿i denumire. 

Pentru programele de 

maste rat, absolven¡ii facultå¡ii 

noastre (¿i de la alte facultå¡i 

care pregåtesc speciali¿ti în acelea¿i domenii sau domenii înrudite) 

pot opta pentru cinci programe de studii de masterat, de asemenea, 

în trei domenii de studii. Acestea sunt: 

• ”Ingineria ¿i managementul sistemelor biotehnice” ¿i 

”Inginerie ¿i management în protec¡ia mediului”, ambele în domeniul 

Ingineria mediului; 

• ”Ingineria ¿i managementul procesårii ¿i påstrårii produselor 

agroalimentare”, în domeniul Ingineria produselor 

alimentare; 

• ”Inginerie ¿i proiectare asistatå de calculator pentru 

ma¿ini ¿i structuri mecanice” ¿i ”Controlul zgomotelor ¿i vibra¡iilor”, 

ambele în domeniul Inginerie mecanicå. 

Din anul universitar urmåtor (2014-2015) dorim så introducem 

alte douå noi programe de masterat: 

• ”Cercetarea, proiectarea ¿i testarea sistemelor 

biotehnice”, în domeniul Inginerie mecanicå (în special pentru 

absolven¡ii de la specializarea Ma¿ini ¿i instala¡ii pentru agriculturå 

¿i industria alimentarå) 

• ”Tehnologii avansate în industria alimentarå”, în domeniul 

Ingineria produselor alimentare. 

TM Forma¡i speciali¿ti în mecanica agricolå, sunt ei 

pregåti¡i ¿i practic pentru a face fa¡å provocårilor pe care le 

vor avea ca viitori ingineri? 

G.V. Programul de studii de licen¡å ”Ma¿ini ¿i instala¡ii pentru 

agriculturå ¿i industria alimentarå”, pe care noi ne stråduim så-l 

men¡inem, pentru cå în ¡arå acesta s-a diminuat foarte mult, în sensul 

cå a fost foarte mult restrâns ¿i facultå¡ile care îl mai au încå, 

au foarte pu¡ini absolven¡i (sub 10 absolven¡i pe serie), este din 

påcate ¿i la noi foarte pu¡in cåutat. Nu mai existå motivarea pentru 

un loc de muncå ¿i dezvoltarea unei afaceri în mediul rural, de¿i, 

eu o spun tuturor candida¡ilor la admitere cå România nu poate ie¿i 

din criza economicå, în care am intrat de mai multå vreme, fårå dezvoltarea 

sectorului agricol ¿i cel al industriei alimentare, sector în 

care putem så facem progrese cu eforturi mai mici decât în alte 

sectoare de activitate. 

De asemenea, ar trebui men¡ionat faptul cå în Codul Na¡ional 

al calificårilor din învå¡åmântul superior, nu mai existå separat programul 

de studii ”Mecanicå agricolå” (sau ”Ma¿ini ¿i instala¡ii 

pentru agriculturå”), ci numai împreunå cu ma¿inile ¿i instala¡iile 

pentru industria alimentarå. Pânå acum câ¡iva ani, începând cu anul 

III de studii, programul amintit mai sus mergea pe douå direc¡ii de 

aprofundare: 

• ”Ma¿ini ¿i instala¡ii pentru agriculturå” 

• ”Ma¿ini ¿i instala¡iile pentru industria alimentarå”, 

dar din motive financiare a trebuit ¿i noi så restructuråm planurile 

de învå¡åmânt ale acestor direc¡ii ¿i så le reunim într-unul singur, 

cu discipline din ambele sectoare, dar cu un numår mai restrâns 

de ore, evident în detrimentul pregåtirii mai bune într-un anumit 

sector. Încercåm så recuperåm aceste minusuri la programele de 

masterat, mai ales prin noile programe pe care speråm så le putem 

introduce de anul viitor. 

Referitor la întrebarea dumneavoastrå, studen¡ii facultå¡ii 

noastre completeazå cuno¿tin¡ele teoretice, dobândite în sålile de 

claså, cu abilitå¡i practice pe care le dobândesc în stagiul de practicå 

din anul III, un stagiu de aproximativ 12 såptåmâni, pe care îl 

pot efectua la agen¡i economici ¿i parteneri de practicå având 

domenii de activitate în sectoarele agricol ¿i industrie alimentarå. 

Cu regret, iarå¿i trebuie så o spun, cå sectorul mecanicii agricole 

este mai pu¡in cåutat decât alte sectoare, de¿i în acest sector, la 

sfâr¿itul studiilor, absolven¡ii au cele mai multe oportunitå¡i de angajare. 

Salariile nu sunt înså atât de motivante ¿i stimu latoare pentru 

a-i face så se îndrepte cåtre acest sector ¿i nu sunt corelate, din 

påcate, cu munca ¿i activitatea depuså. Ar mai fi de spus cå, angajatorii 

ar trebui så efectueze un stagiu (de 1-2 luni) de training pentru 

ca absolven¡ii så capete cu adevårat cuno¿tin¡ele pe care ace¿tia 

le cer vizavi de activitatea specificå locului de muncå, dar din påcate 

ace¿tia nu sunt dispu¿i så investeascå suplimentar, deoarece 

cuno¿tin¡ele dobândite în facultate nu ajung de fiecare datå ¿i nu 

pot fi corelate exact cu cerin¡ele angajatorului. 

TM Se tot vorbe¿te de lipsa unei legåturi dintre dumnea - 

voastrå mediul academic ¿i companiile din mediul productiv, 

a¡i derulat ac¡iuni în acest sens? 

G.V. În ultimii patru ani universitari, au fost demarate în Universitatea 

Politehnica din Bucure¿ti ¿i, deci, ¿i la noi în facultate, demersuri 

pentru strângerea legåturilor cu mediul economic, mai ales 

dupå restructurarea stagiilor de practicå anuale (care aveau prevåzute 

în planurile de învå¡åmânt 2-3 såptåmâni anual) într-un 


academica 

singur stagiu cu o duratå importantå (circa 240 ore, echivalent a 

12 såptåmâni, cu 6 ore/zi). Am fost obliga¡i, astfel, så încheiem 

acorduri ¿i conven¡ii de colaborare cu o serie de firme ¿i agen¡i economici 

cu activitate specificå (sau înruditå) cu domeniile studiilor 

de licen¡å pe care le urmeazå studen¡ii. Aceasta este în deplinå 

corela¡ie ¿i cu legea practicii care prevede cå facultatea este obli - 

gatå så asigure cel pu¡in 30% din locurile de practicå pentru studen¡ii 

facultå¡ii, dar noi am asigurat mult mai mult decât atât. 

Mai sunt, înså ¿i studen¡i care î¿i gåsesc ei locul de practicå, 

dar o comisie de la facultate analizeazå dacå domeniul de activitate 

al agentului economic este în corela¡ie cu domeniile de studii ale 

facultå¡ii. 

Mai mult decât atât, prin strådaniile conducerii universitå¡ii ¿i 

ale facultå¡ii, studen¡ii au putut beneficia ¿i de unele subven¡ii, pentru 

practica efectuatå, prin mai multe proiecte POSDRU derulate în 

facultatea noastrå. 

Prin acest stagiu de practicå prelungit, dacå existå seriozitate 

¿i con¿tiinciozitate, studen¡ii pot deprinde abilitå¡i practice suplimentare 

care completeazå cuno¿tin¡ele teoretice pe care le dobândesc 

la orele de curs ¿i aplica¡ii practice de la disciplinele de 

specialitate prevåzute în planurile de învå¡åmânt. 

Numai în acest an universitar, facultatea are încheiate acorduri 

de colaborare ¿i conven¡ii de practicå cu peste 30 de companii ¿i 

agen¡i economici cu activitate în domeniul echipamentelor ¿i 

tehnologiilor pentru agriculturå ¿i industria alimentarå. 

Ar mai fi de spus ¿i cå, în cadrul activitå¡ilor practice de la orele 

de laborator ale disciplinelor de specialitate, studen¡ii pot beneficia 

de vizite de studiu ¿i documentare la firme ¿i agen¡i economici 

model din sectoarele agricol ¿i industria alimentarå (referindu-må, 

aici, numai la studen¡ii de la programul de studii ”Ma¿ini ¿i instala¡ii 

pentru agriculturå ¿i industria alimentarå”), multe din aceste firme 

acoperind ele cheltuielile de transport. 

De asemenea, pentru manifestarea POLIFEST, care se 

desfå¿oarå anual în Universitatea Politehnica din Bucure¿ti, în luna 

aprilie, facultatea se stråduie¿te så aducå în UPB ¿i så prezinte studen¡ilor 

numeroase firme ¿i agen¡i economici cu activitate în domeniu, 

nu numai ca specific ¿i fluxuri tehnologice, ci ¿i ca oportunitå¡i 

de angajare pe pia¡a for¡ei de muncå. 

TM Cum vede¡i implicarea firmelor de profil într-o colaborare 

eficientå cu ISB, pentru a avea ingineri speciali¿ti care så se 

poatå integra u¿or în companiile productive în care se vor 

angaja? 

G.V. Este o întrebare grea ¿i, din påcate, råspunsul la fel de 

greu! Ne-am stråduit så facem companiile ¿i firmele din domenii de 

activitate legate de domeniile noastre de studii så în¡eleagå cå nu 

e numai în interesul facultå¡ii de a avea absolven¡i bine pregåti¡i, ci 

¿i în interesul acestora. Multe din acestea au în¡eles ¿i au încercat 

så primeascå în unitate studen¡i pentru stagiile de practicå, dar 

pentru ca studentul så poatå deprinde abilitå¡ile practice necesare, 

repet, este necesarå seriozitate atât din partea studentului cât ¿i 

din partea tutorelui de la agentul economic, în sensul cå în perioada 

stagiului de practicå studentul ar trebui så fie privit ca ¿i un angajat 

al unitå¡ii (de¿i el nu încheie un contract în acest sens) ¿i så i se 

repartizeze (sub supravegherea tutorelui) activitå¡i ca la orice angajat 

permanent. Lucrând în unitatea respectivå (pe perioada stagiului 

de practicå), conducerea unitå¡ii poate så observe îndeaproape activitatea 

¿i modul de comportare ale studentului ¿i, dacå studentul 

este serios ¿i deprinde abilitå¡i corespunzåtoare, unitatea poate 

så-l angajeze apoi, dacå are locuri disponibile, în deplinå cuno¿tin¡å 

de cauzå. De asemenea, dacå la acela¿i loc de practicå sunt mai 

mul¡i studen¡i, atunci unitatea îi poate oferi un loc de muncå aceluia 

care s-a comportat cel mai bine ¿i a fost suficient de interesat så 

deprindå cuno¿tin¡ele ¿i abilitå¡ile cerute de agentul economic. 

Ar mai fi de adåugat cå, am solicitat unor companii partenere 

så se implice ¿i financiar în pregåtirea studen¡ilor, în sensul cå 

acestea ar putea oferi un numår de burse studen¡ilor (începând 

chiar din anul I sau din anul III – atunci când ei deja încep disciplinele 

de specialitate) ¿i, printr-un contract bilateral, så-i motiveze 

pe studen¡i så se pregåteascå mai bine, urmând ca ¿i stagiile de 

practicå (suplimentar chiar în vacan¡ele de varå) så fie efectuate la 

compania respectivå, iar la finalul studiilor absolventul så fie angajat, 

având satisfåcute cerin¡ele de angajare la compania respectivå. 

A¿a cum am mai spus, din påcate, companiile nu sunt dispuse så 

investeascå suplimentar, încercând înså så gåseascå, dacå sunt 

interesate cu adevårat, pe acel absolvent care så aibå cuno¿tin¡ele 

¿i abilitå¡ile cele mai bune, evident, în urma unui interviu. 


academica 

Am încercat ¿i am adus la facultate reprezentan¡i ai unor firme 

¿i companii care au efectuat interviuri cu studen¡ii, atât pentru angajare, 

dar ¿i pentru primirea în stagiul de practicå (atunci când 

partenerul de practicå a fost solicitat peste numårul de locuri 

oferite). Este bine de specificat cå, pe lângå cuno¿tin¡ele ¿i 

abilitå¡ile profesionale în domeniu, multe companii solicitå ca studentul 

(absolventul) så cunoascå cel pu¡in o limbå stråinå (de cele 

mai multe ori engleza), persoana respectivå având un atu în plus la 

angajare ¿i, nu de pu¡ine ori, unele din acestea au fost refuzate. 

TM Din câte ¿tim, facultatea a dezvoltat un proiect – concurs 

cu firma Mecanica Ceahlåu, despre ce este vorba? 

G.V. Da. În urmå cu circa douå luni, înainte de POLIFEST în 

UPB, de la firma Mecanica Ceahlåu din Piatra-Neam¡, care este una 

din pu¡inele societå¡i comerciale care ¿i-au påstrat domeniul de 

activitate dupå 1989 (adicå proiectare ¿i construc¡ie de ma¿ini ¿i 

echipamente pentru agriculturå), au venit la facultate doi reprezentan¡i 

ai firmei care au propus un concurs cu premii pentru studen¡ii 

facultå¡ii, pentru îmbunåtå¡irea designului unor semånåtori pe care 

societatea le are în fabrica¡ie (douå semånåtori pentru plante 

prå¿itoare ¿i o semånåtoare în rânduri pentru cereale påioase). 

Ne-a plåcut ideea ¿i atunci am lansat împreunå acest concurs la 

care au putut så se înscrie nu numai studen¡i de la facultatea noastrå, 

ci ¿i studen¡i de la alte facultå¡i din UPB. 

Concursul a urmat un calendar, propus de facultate ¿i acceptat 

de reprezentan¡ii firmei Mecanica Ceahlåu. Cu ocazia POLIFEST 

2014, au fost aduse în UPB cele trei semånåtori care au fost expuse 

pe platforma de ma¿ini a facultå¡ii ¿i care au putut fi våzute de to¡i 

cei interesa¡i de acest concurs. Cadrele didactice de la facultate 

care lucreazå cu studen¡ii programului de studii Ma¿ini ¿i instala¡ii 

pentru agriculturå ¿i industria alimentarå, anii III ¿i IV, au prezentat 

la orele de activitå¡i practice de la disciplinele de specia litate aceste 

semånåtori ¿i au fåcut loby pentru înscrierea la concurs. 

La concurs s-au înscris cinci echipe de studen¡i (patru din 

facultatea noastrå ¿i o echipå de studen¡i de la facultatea de Transporturi), 

iar în ziua de concurs a sosit de la firma din Piatra-Neam¡ 

o echipå din doi speciali¿ti în domeniu, care împreunå cu o comisie 

de la noi din facultate au evaluat cele cinci dosare depuse de candida¡i, 

precum ¿i prezentårile pe videoproiector ale acestora. În 

urma analizei acestor prezentåri ¿i a discu¡iilor cu studen¡ii s-a fåcut 

o e¿alonare a echipelor, urmând ca premierea celei mai bune lucråri 

så fie facuta într-un cadru festiv. La prezentarea lucrårilor ¿i evaluarea 

acestora a participat ¿i o echipå de reporteri a televiziunii UPB, 

Sigma TV, cu circuit intern, care au marcat acest eveniment. 

Ne-ar plåcea ca astfel de evenimente så fie în numår cât mai 

mare ¿i, pe baza unei colaboråri între facultate ¿i agen¡i economici 

din domeniu, så putem ridica presitgiul, atât al facultå¡ii, cât ¿i al 

firmelor române¿ti din domeniul ma¿inilor ¿i instala¡iilor pentru agriculturå 

¿i industria alimentarå, precum ¿i al ingineriei ¿i protec¡iei 

mediului. Acest lucru este foarte important, mai ales prin prisma 

angajabilitå¡ii absolven¡ilor facultå¡ii în domeniul în care se 

pregåtesc. 

www.technomarket.ro 


consultan¡å 

Paza culturilor 

¿i a utilajelor agricole 

În conformitate cu prevederile cap.I, art.2, alin.(2) din Legea nr.333/2004, modificatå ¿i republicatå în 18.03.2014, 

societå¡ile comerciale cu capital privat sunt “...obligate så-¿i asigure securitatea obiectivelor, bunurilor ¿i valorilor impotriva 

oricåror ac¡iuni ilicite care lezeazå dreptul de proprietate, existen¡a materialå a acestora, precum ¿i a protejårii persoanelor 

împotriva oricåror acte ostile care le pot periclita via¡a, inegritatea fizicå sau sånåtatea”. 

În scopul preîntâmpinårii unor evenimente nedorite, precum cele enumerate mai sus, agen¡ii economici pot încheia 

contracte de preståri servicii cu o societate specializatå pe servicii de pazå ¿i protec¡ie, conform alin.(2) al aceluia¿i articol. 

Societå¡ile specializate de pazå ¿i protec¡ie sunt societå¡i reglementate de Legea nr.31/1990, republicatå, private, care 

se constituie ¿i func¡ioneazå potrivit legisla¡iei comerciale – art.19, alin.(1) din Legea nr.333/2003. 

Art.19, alin.(2) al acelea¿i legi, prevede cå “... societå¡ile specializate de pazå ¿i protec¡ie func¡ioneazå în baza licen¡ei 

eliberate de Inspectoratul General al Poli¡iei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Roman de Informa¡ii...” ¿i pot asigura, 

conform alin.(5), lit.”a” – “... paza proprietå¡ii impotriva accesului neautorizat sau a ocupårii abuzive” ¿i lit.”b”- “...paza proprietå¡ii 

împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum ¿i a altor ac¡iuni producåtoare de pagube materiale”. 

Serviciile oferite de societå¡ile de pazå ¿i protec¡ie trebuie så corespundå real cu pregåtirea profesionalå ¿i tehnico-tacticå 

a speciali¿tilor lor, privind paza obiectivelor, bunurilor ¿i valorilor, a protec¡iei personale, având ca suport investi¡iile fåcute 

în echipamente moderne, mijloace ¿i dotåri specifice conform standardelor interna¡ionale de utilizare. Acestea este bine så 

aibå experien¡å în securitatea privatå, cât ¿i în paza suprafe¡elor agricole cultivate ¿i a bazelor de utilaje folosite în realizarea 

culturilor. 

Pentru realizarea unui serviciu corect calibrat pe specificul obiectivului, este bine så se ofere consultan¡å pentru evaluarea 

vulnerabilitå¡ii suprafe¡ei în discu¡ie, a necesitå¡ilor de pazå ¿i stabilirea celei mai bune solu¡ii, conform necesitå¡ilor, înainte 

de contractarea serviciilor personalizate. 

Ai probleme cu paza recoltei? 

Cau¡i o solu¡ie så nu råmâi fårå 

utilajele din câmp? 

GUARD EXPERT PATROL este solu¡ia! 

Apeleazå acum 0741.075.076 

¿i po¡i dormi lini¿tit! 

GUARD EXPERT PATROL 


B-dul. Unirii, Nr. 75, Sect.3, Bucure¿ti 

0741.075.076; 

021.322.00.29; 0372.875.964 

guardexpert07@yahoo.com

evenimente 

AGRARIA 2014 

Lider incontestabil al evenimentelor cu profil agricol din Transilvania 

O adevåratå desfå¿urare de for¡e în tehnologie, cea de a 20-a 

edi¡ie a Târgului Interna¡ional pentru Agriculturå, Industrie Alimentarå 

¿i Zootehnie, AGRARIA, organizatå de DLG InterMarketing la 

Cluj-Napoca, între 24 ¿i 27 aprilie, s-a încheiat cu succes, înre - 

gistrând în acest an un record în ceea ce prive¿te numårul de 

vizitatori – 25.236. 

270 de expozan¡i din 10 ¡åri europene au prezentat o gamå 

diver sificatå de input-uri pentru agriculturå ¿i zootehnie, pe o 

suprafa¡å brutå de expunere de 20.000 mp. 

Ma¿ini ¿i utilaje agricole, produse pentru protec¡ia plantelor, 

soiuri ¿i hibrizi de semin¡e, furaje ¿i nutre¡uri combinate, tehnologii 

¿i echipamente pentru zootehnie ¿i gospodåria ¡åråneascå, animale 

de raså, echipamente pentru industria alimentarå, plante ¿i unelte 

pentru grådinårit, servicii de finan¡are, consultan¡å ¿i asiguråri, 

oferte academice, institu¡ii de profil, preså de specialitate s-au reunit 

la AGRARIA 2014 unde s-au prezentat ultimele noutå¡i din 

domeniu. 

“Datoråm aceastå edi¡ie a AGRARIA în primul rând expozan¡ilor, 

dar ¿i vizitatorilor. În urmå cu doi ani, AGRARIA ¿i-a încheiat 

„copilåria”, întrucât a împlinit vârsta de 18 ani. Acum, doi ani mai 

târziu, în anul cu numårul 20, AGRARIA a ajuns cu adevårat la maturitate.” 

a spus Dl. Bernd Koch, Managing Director al DLG International 

GmbH (Frankfurt am Main, Germania), în deschiderea expozi¡iei. 

Ministrul agriculturii, Dl. Daniel Constantin s-a aråtat încântat 

de prezen¡a ridicatå de la Târgul Interna¡ional pentru Agriculturå, 

Industrie Alimentarå ¿i Zootehnie - AGRARIA. Acesta a apreciat cå 

participan¡ii sunt din ce în ce mai buni din punct de vedere al 

calitå¡ii. „Semnifica¡ia este extrem de importantå pentru cå 

AGRARIA este al doilea târg agricol ca mårime din România, dupå 

Indagra, de la Bucure¿ti. Faptul cå vedem din ce în ce mai multi 

expozan¡i, tehnologie din ce în ce mai nouå ¿i vin din ce în ce mai 

mul¡i participan¡i, fermieri, aratå în ce stadiu este agricultura ¿i 

dacå se dezvoltå sau nu. 

Participarea masivå ne aratå cå agricultura se aflå pe drumul 

cel bun”, a declarat ministrul vineri, 25 aprilie, potrivit Agerpres. 

Ministrul Daniel Constantin a vizitat standurile mai multor 

expozan¡i, de la cei care î¿i prezintå utilajele agricole, la expozi¡ia 

de animale de raså (bovine, ovine, caprine, bubaline, cai, ¿.a.), 

standul colectiv al Danemarcei, standul AgroTransilvania Cluster, 

prezent pentru prima datå la AGRARIA, ¿i a discutat cu membri ai 

Asocia¡iei Produs de Cluj. 

La standul Universitå¡ii de ªtiin¡e Agricole ¿i Medicinå Veterinarå 

Cluj-Napoca, ministrul a gustat din vinul produs de studen¡i, denumit 

„Star wine“, ¿i le-a acordat premii. 

„AGRARIA este un târg al întregii Transilvanii ¿i, de ce nu, al întregii 

Românii, de aceea o så îndemn colegii din Camera Deputa¡ilor 

så organizeze, poate la edi¡ia urmåtoare, o ¿edin¡å a Comisiei de 

Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, la care pot, într-o zi sau douå, så 

înve¡e foarte multe din dialogul cu fermierii ¿i cu cei implica¡i în partea 

de echipamente agricole”, a declarat Dl. Valeriu Steriu, deputat, 

membru al Comisiei pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor. 

Deschiderea oficialå a celei de-a 20-a edi¡ii a Târgului AGRARIA 

a avut loc în prezen¡a a numeroase oficialitå¡i, atât din ¡arå, cât ¿i 

din stråinåtate, printre care amintim: E.S. Michael Sternberg – 

Ambasadorul Regatului Danemarcei în România, Dl. Reinder Schaap – 

Ata¿atul pe probleme de agriculturå al Ambasadei Olandei în 

România, Dl. Rudolf Lukavsky – Ata¿atul Comercial al Ambasadei 

Austriei la Bucure¿ti, Dl. Janos Magdo – Consul General, Consulatul 

General al Ungariei la Cluj-Napoca, Dna. Aurelia Cristea – Ministru 

pentru Dialog Social, Dl. Valeriu Steriu – Deputat, membru al 


Comisiei pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, Dl. Prof. Dr. Ing. 

Gheorghe Ioan Vuscan – Prefect al Judetului Cluj, Dl. Horea 

Uioreanu – Pre¿edinte al Consiliului Judetean Cluj, Dl. Ioan Oleleu 

– Pre¿edinte al AgroTransilvaniaCluster ¿i Vicepre¿edinte al Consi - 

liului Jude¡ean Cluj, Dl. Prof. Univ. Dr. Liviu Mårghita¿ – Pre¿edinte 

Universitatea de ªtiin¡e Agricole ¿i Medicinå Veterinarå Cluj-Napoca, 

Dl. Cålin Fårgaciu – Membru fondator Cooperativa Some¿-Arie¿. 

Prezent la deschiderea edi¡iei de anul aceasta a Târgului 

AGRARIA, Ambasadorul Regatului Danemarcei în România, E.S. 

Michael Sternberg a vorbit despre rela¡iile strânse dintre România 

¿i Danemarca în ceea ce prive¿te sectorul agricol, mårturisind cå 

se aflå în ora¿ul såu preferat din România, Cluj-Napoca. În discursul 

såu, acesta a fåcut referire la Danemarca, o ¡arå cu agriculturå 

puternicå, care exportå în întreaga lume: „Produsele daneze sunt 

recunoscute ¿i vândute pentru calitatea lor. Ceea ce n-am ¿tiut când 

am venit în România, acum trei ani, a fost cå fermierii danezi sunt 

prezen¡i aici într-un numår atât de mare. Am fost uimit så aflu cå 

peste 150.000 de hectare de teren agricol din România sunt de¡inute 

de fermieri danezi”, a declarat Excelen¡a Sa, subliniind potentialul 

terenurilor din România. Totodatå, ambasadorul Danemarcei a 

anun¡at proiecte importante româno-daneze, în curs de dezvoltare, 

în sectorul horticulturii. 

Reprezentan¡ii companiilor daneze prezente la AGRARIA au avut 

ocazia så se întâlneascå cu membri ai AgroTransilvaniaCluster. 

DLG InterMarketing este unul dintre membri fondatori ai 

AgroTransilvaniaCluster. 

Pe durata celor patru zile ale Târgului AGRARIA, companiile, 

fermierii, speciali¿tii, studen¡ii, jurnali¿tii ¿i autoritå¡ile din sfera 

agriculturii au avut prilejul så se informeze despre noutå¡ile tehnologice 

din domeniu, så încheie contracte sau parteneriate ¿i så dezbatå 

subiecte de actualitate în cadrul unui amplu program de 

manifeståri conexe. 

Unul dintre cele mai importante evenimente organizate la 

AGRARIA 2014 a fost ”Ziua Fermierului”, eveniment organizat în 

data de 26 aprilie de cåtre DLG InterMarketing, în parteneriat cu 

AgroTransilvania Cluster. Cei mai buni fermieri, reprezentând 5 asocia¡ii 

de crescåtori de animale din jude¡ul Cluj – Asocia¡ia Crescåtorilor 

de Bivoli din Transilvania, Asocia¡ia Fermierilor Crescåtori de 

Bovine Cluj, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Cluj, Asocia¡ia Crescåtorilor 

de Ovine ¿i Caprine IJARUL ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor de 

Påsåri de Curte Cluj - au fost premia¡i. 

Evenimentul a fost primul de acest tip organizat de DLG 

InterMarketing, deschizând calea pentru organizarea unui eveniment 

de sine ståtåtor care va premia excelen¡a în agriculturå. 

Fa¡å de anii trecu¡i, la aceastå edi¡ie s-au adunat, într-un spa¡iu 

special amenajat, peste 700 de fermieri care au avut ocazia så discute, 

så facå schimb de experien¡å, så deguste din bucatele 

tradi¡ionale române¿ti pregåtite special pentru acest eveniment de 

cåtre fiecare dintre asocia¡iile prezente, så urmåreascå un spectacol 

de muzicå popularå ¿i så participe la evenimentul principal, premierea 

celor mai buni fermieri. Fiecare asocia¡ie de profil a acordat 

câte 4 premii, pe categorii: cel mai tânår fermier, fermierul cu cea 

mai frumoaså ascensiune în 2013, fermierul senior ¿i PREMIUL DE 

EXCELENºÅ. 

Invitat så ia cuvântul în deschiderea Târgului AGRARIA, Dl. Cålin 

Fårgaciu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor Crescåtori de Bovine 

din Cluj (AFCBC) ¿i reprezentant al Cooperativei Agricole Somes- 

Aries Cluj, a vorbit despre condi¡ia fermierului român. 

„AGRARIA a crescut, au crescut ¿i fermierii între timp. Am plecat 

de la fermieri independen¡i participan¡i la AGRARIA, apoi am fost

evenimente 

Asocia¡ia alåturi de un târg mai mare, iar acum suntem Asocia¡ia 

¿i Cooperativa alåturi de ceea ce reprezintå aståzi acest târg. 

Aceste mâini, azi diminea¡å au ¡inut furca pentru a-¿i hråni animalele. 

Ca aceste mâini, mai sunt în România multe sute. Dar, în 

România, sunt ¿i mâini mai pu¡ine, care scriu legi. Ceea ce acele 

mâini scriu se råsfrânge asupra vie¡ii noastre. «Mâna întinså care 

nu spune o poveste nu prime¿te nimic». Aceste mâini nu sunt mâini 

întinse, sunt mâini care spun o poveste: povestea fermierului 

român. Îmi doresc din tot sufletul ca la aniversarea 

a 40 de ani de AGRARIA, copilul meu så 

ridice mâinile ¿i så spunå: «Aceste mâini au ¡inut 

furca pentru a hråni animalele, sunt mâinile unui 

fermier român»“, a spus Cålin Fårgaciu. 

Sectorul zootehnic a fost ¿i în acest an unul 

semnificativ reprezentat. Au fost expuse peste 

200 de animale de raså – ovine, caprine, bovine, 

bubaline, påsåri, cai, porcine, unele dintre cele 

mai frumoase exemplare fiind prezentate ¿i în 

ring. 

Vizitatorilor le-a fost dedicat un perimetru interactiv 

de demonstra¡ii, Zona „Tractor ¿i 

Tractorist“. Aici, fermieri novici sau mai experimenta¡i 

¿i-au testat abilitå¡ile în manevrarea tractoarelor 

moderne, conducându-le printre jaloane 

sau men¡inându-le în balans pe rampe special 

amenajate. 

„Am încheiat cu succes a 20-a edi¡ie a Târgului 

AGRARIA ¿i suntem onora¡i de interesul real 

manifestat pentru acest eveniment. Acum ne concentråm 

pe urmåtorul nostru eveniment, expozi¡ia 

în câmp AgriPlanta-RomAgroTec 2014, care va 

avea loc în perioada 5-8 iunie, la Fundulea (jud. Cålåra¿i), lângå Bucure¿ti“, 

a conchis Corina Mare¿ – Managing Partner DLG InterMarketing. 

Structuratå pe zone de demonstra¡ii cu ma¿ini agricole, 

loturi demonstrative pentru principalele culturi agricole ¿i spa¡ii de 

expunere în aer liber, expozi¡ia se bucurå deja de renumele unui 

eveniment mult a¿teptat, atât în rândul expozan¡ilor, dar ¿i al vizitatorilor 

din România. 

În plus, în toamna acestui an vå a¿teptåm cu acest concept ¿i 

în zona de vest, lângå Timi¿oara, între 4-7 septembrie. 


talon de abonament 

& 

TALON DE ABONAMENT 

Doresc să mă abonez 6 ediţii – 70 lei, începând cu ediţia ........... / 2014, la revista 

Nume .............................................................., Profesia..............................................., Funcţia............................................. 

Firma ..........................................................................., Domeniul de activitate al firmei ....................................................... 

Adresa acasă birou Str. .................................................................................................... nr. ............, 

bl. ................, sc. .............., et. ............., ap. ...........judeţ/sector ............................................., cod poștal ................................, 

localitatea .............................................................................................................................................................................. 

telefon: .................................................., mobil: .........................................................e-mail: .................................................... 

Nr. reg. com J......../................../.......................; CUI/CNP................................................................................................., 

IBAN ........................................................................................................, Banca .................................................................. 

Plata se face către Technomarket Communication SRL, IBAN: RO 81 INGB 0000999902750082, ING Bank Victoriei, București, CUI 29516191. 

Talonul completat se va trimite însoţit de copia documentului care certifică plata, la O.P. 80 – C.P 60 sau e-mail: distributie@technomarket.ro 

Revista se expediază prin poștă. Editura nu răspunde pentru pierderea coletelor. 

Desfășor activitatea în: 

• Fermă 

vegetală zootehnică mixtă 

În suprafaţă de: 

sub 20 ha între 21 și 80 ha între 81 și 200 ha peste 200 ha 

• Companie producătoare/distribuitoare/prestatoare de servicii în: 

Agricultură Zootehnie Industrie alimentară 

Alt domeniu ……….....................................................................................…………… 

Doresc să găsesc în revistă informaţii și despre: ..................................................................................................................... 

................................................................................................................................................................................................. 


&

Technomarket Agrotechnica nr. 2

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?