Născuți din inimă - Concurs „Spune-mi o poveste pentru suflet”

Lucrare câștigătoare la secțiunea LITERATURĂ
Anisia
Astăzi o să vă vorbesc despre o fetiţă de 12 ani, care se numeşte
Anisia. Este în clasă cu mine la şcoală. Este o fetiţă foarte
veselă, dar dacă asculţi povestea ei, nu reuşeşti să nu plângi…,
dar totul se sfârşeşte cu multă bucurie.
Anisia trăia în Nigeria cu familia ei. Acolo, în fiecare zi
îşi pierdeau viaţa foarte multe persoane. Când Anisia avea 8 ani,
părinţii ei au decis să se pornească spre Italia, ca să-şi salveze
viaţa. Au plecat plini de speranţă, dar cu multă frică. Urcaţi pe
o barcă cu multe persoane, au început drumul spre necunoscut.
Totul era frumos şi liniştit în braţele mamei, până într-o clipă
când s-a stârnit o furtună mare.
Când ajunge cu povestea aici, Anisia se blochează şi
ochii ei exprimă doar groază. Nu reuşeşte să zică decât că mulţi
au căzut în mare, printre care şi iubiţii ei părinţi. Ea zice că
următoarele zile şi săptămâni şi luni au fost ca o cameră întunecată,
care s-a luminat cu prezenţa a doi îngeri care străluceau
ca soarele, parcă, şi care, zâmbind, au întrebat-o: „Vuoi acattore
il nostro amore e venire bella nostra casa?”, adică: „Vrei să
accepţi iubirea noastră şi să vii să trăieşti în casa noastră?”
Anisia a mulţumit lui Dumnezeu şi părinţilor ei care, din
ceruri, nu au uitat-o. S-a aruncat în braţele acestor doi necunoscuţi
care au devenit părinţii adoptivi.
De atunci trăieşte fericită.
Ne învaţă mereu la şcoală să fim mulţumitori pentru
toate. Anisia ştie că un copil adoptat este un copil foarte special.
Are două mame. Asta înseamnă că este iubit de două ori mai
mult.
_____
RAFAELA ANDREI, 11 ANI, ROMA
29