O locuinţă aristocrată în stil neoromânesc

More documents

Recommendations

Info

Ruxandra Nemţeanu oblige să construiască în cel mai scurt timp pe cheltuiala sa, un alt corp cu două etaje, cuprinzând o mare sală de bibliotecă cu un birou pentru bibliotecă şi săli pentru depozite de cărţi şi toate piesele anexe pentru funcţionarea bibliotecii, cu instalaţiunile necesare: calorifer, lumină electrică, mobilierul pregătit pentru bibliotecă. Extinderea preia aceleaşi elementele stilistice de la prima parte a clădirii, evident pentru a unifica aspectul ansamblului. De fapt, între 1928-1930 se construieşte o extindere a Bibliotecii I.I.C.Brătianu, corpul de nord-vest şi se refuncţionalizează partea de locuinţă, donată de Eliza Brătianu, pentru a răspunde noii funcţiuni, iar ulterior în 1936 13 -1940 se mai adaugă un corp, cel de nord-est, cu Sala de festivităţi şi se modifică din nou funcţiunile încăperilor imobilului existent. Cu această ocazie se modifică şi o parte a faţadei principale prin crearea unei noi intrări. Noul “Adaos de clădire”, Sala de Conferinţe, va fi în legătură cu corpul bibliotecii existent şi va avea subsol, parter, etaj şi mansardă, conform planurilor aprobate şi întocmite de astă dată de arhitectul Alexandru Iosif. Nu avem informaţii de ce a fost ales tânărul arhitect şi el fost student la Ecole des Beaux-Arts din Paris, deşi Petre Antonescu era încă activ profesional. Elementele stilistice folosite de acesta diferă de linia adoptată de Petre Antonescu acesta introducând colonetele specifice stilului Art Deco-în varianta mediteraneeană florentină, la modă în acel moment în Bucureşti. Un element inedit, ”Conform referatului Serviciului Apărării Pasive se vor reface toate planşele din beton armat”. Se anexează planurile etajelor corpului existent cu modificările în timp ce urmau să se execute sau erau deja executate. 13 Arhiva PMB, Fond Serv. Teh., Dos. 59/1936 şi Dos. 120/1936. Dosarul nr. 59/1936, conţine autorizaţia de construcţie nr. 38A din 31iulie1936, eliberată în urma cererii d-nei Elisa Brătianu, pentru „supraetajarea cu două etaje, executate peste parterul existent pe fundul proprietăţii conform planurilor aprobate şi întocmite de d-nul arh. C.Mineiu”, în str. Biserica Amzei nr. 5. Dosarul nr.120/1936, conţine autorizaţia de construcţie nr.62 A(din 31iulie 1936 eliberată la aceeaşi dată cu precedenta) pentru: „Sala de conferinţe cu depozit de cărţi, diferite modificări în interiorul clădirii existente, amenajarea intrării pentru sala de conferinţe şi repararea acoperişurilor, precum şi transformarea faţadei existente cu intrarea la sala de conferinţe; autorizaţia este cerută de d-na Elisa Brătianu în numele “Bibliotecii Ion I.C.Brătianu”. 412
O locuinţă aristocrată în stil neoromânesc Antreprenorul acestor ultime lucrări este Taverna Paolo Emilia. Nu întâmplător am amintit numele antreprenorului. Concluzia studiului legat de formula de succes ce duce la configurarea stilului neoromânesc este un paradox: stilul neoromânesc este o expresie locală a eclectismului european şi are două componente esenţiale: este rezultatul teoriei compoziţionale şi funcţionale a şcolirii arhitecţilor români la Paris, la Ecole des Beaux-Arts şi este indirect rezultatul practic datorat în special antreprenorilor şi meşterilor italieni, imigraţi masiv în România lui Carol I 14 , buni constructori şi meseriaşi în prelucrarea pietrei şi execuţia stucaturilor. Execuţia mobilierul fix, în stil neoromânesc se datorează în mare parte prin calificarea meşterilor ebenişti proveniţi din Şcolile de Arte şi Meserii care furnizau mână de lucru calificată şi ieftină. Destinul locuinţei fruntaşului liberal, după moartea sa, este legat de activitatea culturală a bibliotecii şi a aşezământului. Astfel, la 24 nov.1938, la 11 ani de la moartea lui I.I.C.Brătianu se inaugurează monumentul de artă plastică dedicat lui, executat de către sculptorul sârb I. Mestrovici, şi amplasat după proiectul arhitectului Mario Stoppa 15 în grădina din spatele clădirilor, ocazie cu care se amenajează pe baza unui proiect de plantare şi grădina. Construirea sălii de studiu a bibliotecii şi a sălii de conferinţe, a dus la apariţia a încă trei scări şi trei intrări în clădire, care au afectat cumva planul etajelor şi faţada din spate. Intervenţia din anul 1937, pentru construirea Săli de conferinţe pentru „Aşezămintele I.I.C.Brătianu”, vor duce practic la anularea curţii de lumină din zona dormitoarelor, la simetrizarea corpului de N-V cu un corp nou N-E, aşezat tot perpendicular pe clădirea existentă şi la modificarea faţadei principale, prin apariţia intrării la sala de conferinţe. Cele două extinderi au căutat să preia din faţada originală elemente stilistice neoromâneşti, deja existente, dar într-o formulă mai modestă. Spaţiile interioare, cu excepţia biroului şi a spaţiilor reprezentative rămase pentru funcţiunea de bibliotecă, au destinaţii confuze şi nu sunt legate întrun circuit funcţional coerent. Din spaţiile interioare preţioase ale clădirii, cum ar fi sala revistelor (fosta bibliotecă a doamnei), sala bibliotecii, sala de conferinţe, cea mai 14 Gloria Gabriela Radu, Constructori italieni la Târgovişte, 2000 şi Ileana Zbârnea, Prima lege românească pentru organizarea artelor şi meseriilor, în „Historia Urbana”, Tomul XIV, 2006/1. 15 BNR –Colecţii speciale – Fond I.I.C. Brătianu – Pachet VII Dos.10. 413
Page 1 and 2: O locuinţă aristocrată în stil
Page 7: O locuinţă aristocrată în stil
Page 15: O locuinţă aristocrată în stil

O locuinţă aristocrată în stil neoromânesc

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?