tehnici în intervenþiile de îndepãrtare a revenirilor ulterioare

Evidenþierea picturii originale – tehnici
în intervenþiile de îndepãrtare
a revenirilor ulterioare
Bogdan Ungurean
Biserica Banu reprezintã un important monument istoric de arhitecturã
al Iaºului. „Într-un oraº ce pãstreazã venerabile vestigii ale trecutului cultural
ºi artistic, monumentul bisericii Banu se aflã într-un cartier care astazi for -
meazã centrul cultural al oraºului, încadrându-se într-un complex, alãturi de
Palatul Unirii, Liceul Naþional ºi fosta clãdire a Academiei din strada Arcu” 1 .
Biserica a fost construitã din lemn, în anul 1705, de cãtre banul Savin
Smucilã, ºi reconstruitã din piatrã în anul 1802. Are hramul „Duminica Tuturor
Sfinþilor”. Remarcabil exemplu de
arhitecturã urbanã ce a trecut dincolo
de perioada stilului baroc, atingând noul
stil al secolului al XVII-lea, clasicismul,
biserica Banu poartã amprenta culturii
ºi civilizaþiei europene, îmbo gãþind pa -
trimoniul spiritual ºi artistic al Iaºului.
Picturã existã doar în bolta altarului,
lucratã în tehnicã de ulei ºi în
manierã neoclasicã, de cãtre Eustaþie
Altini, pictorul identificat la una din
icoa nele împãrãteºti pandante (douã
bucãþi) în inscripþia cu menþiunea de
donaþie (vezi art. C. Bordaºiu), unde
este menþionatã aceasta, pictor cãruia
i se atribuie inclusiv pictura icoanelor
de pe catapeteasmã, asemãnãtoare din
punct de vedere stilistic. Decoraþia cata -
petesmei este realizatã în stil baroc,
prezentând elemente stilistice din faza
târzie a acestuia, rococo-ul.
Biserica „Banu”
1 Paul Mihail, Contribuþii documentare la istoria oraºului Iaºi, în AIIAI, XXIV/1-2, 1987.

708
Semnatar articol
Icoanele (duble), de exemplu
„Sfinþii Apostoli Luca ºi Vartolomeu”
ºi „Sfinþii Apostoli Iacob ºi Matei”,
fac parte din registrul superior, cel mai
important al iconostasul bisericii, si tuate
câte trei de o parte ºi de alta a icoanei
centrale „Deisis”.
Pictura este realizatã de cãtre
pictorul Eustaþie Altini, fiind asortatã
unui tip de sculpturã rococo. Nefiind
executatã în tehnica bizantinã tra di -
þionalã, acesta a folosit tehnica „tempera
grasã”. Aceastã tehnicã, numitã
ºi tempera cu emulsie de ulei, are mai
multe calitãþi decât tempera clasicã
Iconostasul Bisericii „Banu”
(cu liant de ou), datoritã adãugãrii unei
cantitãþi de ulei de in, crud sau fiert, ori a unui verni gras, pe care îl conþine
liantul în formã de dispersie (globule minuscule de 1-2 microni). Substanþa
grasã se amestecã fizic cu ajutorul unei acþionãri mecanice ºi stã în suspensie
în mediul de apã ºi clei cu care nu se aseamãnã din punct de vedere chimic.
Acest amestec, numit ºi emulsie arti ficialã, are un aspect lãptos caracteristic,
Iconostasul Bisericii Banu, registrul cu icoanele apostolilor

Icoana Sfinþilor Apostoli
Luca ºi Vartolomeu
Titlu articol 709
Icoana Sfinþilor Apostoli Iacob ºi Matei
datoritã difuziunii luminii de cãtre pãrticelele de ulei aflate în suspensie,
amestec care, dupã uscare, devine transparent. Tehnic, acesta faciliteazã trecerea
tonalã de la închis la deschis, straturile de culoare fiind foarte subþiri
distribuite, sub formã de laviuri. Fo lo sind tempera grasã la aºternerea primelor
tonuri de culoare, acumulând treptat ulei, suprafaþa se îngraºã. Aceastã
tehnicã, cunoscutã sub denumirea gras pe gras, avantajeazã aplicarea laviurilor,
peliculelor fine, pentru a modela portretul ºi volumele, totodatã ajutã la pierderea
discretã a conturului (portretului, pãrului, veºmintelor). Eustaþie Altini
insistã mult asupra portretelor prin laviuri repetate, acest lucru este evident
prin faptul cã este vizibilã acumularea multor pelicule de culoare pe portret,
culoarea este mai consistentã, împãstatã pe zonele luminoase ale carnaþiei. Se
mai observã mici denivelãri provenite de la pensulare, în contrast cu zonele
umbrite, realizate din culori brune transparente. Veºmântul realizat în ton
local, luminat discret, îºi pierde din intensitatea culorii ºi se întunecã spre
margini, iar fondul este tratat simplu.

710
Semnatar articol
Detaliu veºmânt, Sf. Ap. Vartolomeu Detaliu portret, Sf. Ap. Iacob
Tendinþa de a insista asupra por -
tretelor denotã preocuparea artistului
pentru portret, dându-le expresivitate.
Este primul pictor care face trecerea
dintre pictura tradiþionalã ºi stilul ne o -
clasic. Paleta cromaticã este unitarã ºi
sobrã. Eustaþie Altini este cel mai mare
reprezentant al neoclasicismului la noi,
fiind în mare mãsurã ºi un precursor al
sensibilitãþii romantice.
Pe stratul pictural al icoanelor,
au apãrut, în timp, numeroase de gra -
dãri cu forme diferite de manifestare,
care sunt produsul acþiunii unui complex
de factori de degradare: fizici, chi -
mici, biologici, dar ºi al intervenþiei
necores punzãtoare a omului. Crache -
lurile ce se aflã în pelicula de verni s-au
format datoritã factorilor naturali de
Detalii, suprapunere ulterioarã cu glet

îmbãtrânire ºi a variaþiilor de tempe -
raturã ºi umiditate, ce au activat par -
þial pelicula de protecþie care s-a recris -
talizat ºi fisurat ulterior. Verniul, având
în componenþa sa uleiuri ºi rãºini, da -
toritã trecerii timpului ºi expunerii lui
îndelungate la luminã, s-a oxidat ºi s-a
îmbrunat. Întunecarea verniului este
influenþatã ºi de înglobarea depunerilor
de mur dãrie aderente la suprafaþa
sa, care au întunecat pictura, dându-i un
aspect murdar. În urma interven þiilor
necorespunzãtoare ulterioare ºi anume
de rever nisare ºi de mascare a portretelor
originale prin aplicarea unui strat
de prepa raþie de culoare albã, s-a schim -
bat integral aspectul cromaticii iniþiale
a picturii.
Titlu articol 711
Detalii, suprapunere ulterioarã cu glet
Detalii, suprapunere ulterioarã cu glet

712
Semnatar articol
Detalii, revernisare ulterioarã îmbrunatã, cu scursuri
În scopul investigãrii ºi aflãrii anumitor detalii de ordin tehnicoartistic,
s-au prelevat microprobe din diferite zone ale icoanei. Vizualizarea
cu ajutorul stereolupei de tip Olympus a suprafeþelor probelor ºi a canturilor
a pus în evidenþã intervenþiile de revenire ulterioarã necorespunzãtoare: rever -
nisare, gleturi de mascare a portretelor. Prin aceastã analizã s-au identificat mai
bine materialele folosite în tehnica originalã de execuþie, gradul lor de deteriorare,
aderenþa dintre ele, grosimea ºi uniformitatea lor, gradul de deteriorare
indus de intervenþiile necorespunzãtoare ºi aderenþa acestora la materialele
din tehnica originalã de lucru.
Aspect macroscopic cu cracheluri distanþate,
înglobate în verniul de aplicat ulterior
Aspect stratigrafic
cu gletul de intervenþie ulterioarã
suprapus peste verniul picturii originale

Titlu articol 713
Propunerile de tratamente au avut ca scop:
- curãþarea stratificatã pe bazã de microteste de solubilizare ºi înde pãr tare
etapizatã cu aplicare localã, amestecurile de solvenþii organici fiind aplicate prin
comprese ºi tamponare, urmate de înlãturarea mecanicã cu ajutorul bisturiului;
- activarea parþialã a peliculei de vernis, apoi subþierea, regenerarea ºi
redistribuirea sa pe suprafaþa pictatã, cu soluþii de solvenþi organici stabilite
în funcþie de microtestele locale de solubilizare cu scopul conservãrii patinei
ºi a cromaticii iniþiale, urmatã de protejarea întregii suprafeþe printr-o vernisare
finalã compatibilã.
Tratamentele efectuate au constat în urmãtoarele etape:
- depunerile neaderente de praf ºi fum au fost antrenate prin pensulare
ºi aspirate în apropierea suprafeþei de desprãfuire;
- depunerile superficiale au fost eliminate prin tamponarea ºi ºtergerea
suprafeþelor cu tampoane mici de vatã îmbibate cu emulsie de gãlbenuº de ou
ºi apã distilatã (1:4), cu adaos de acid acetilsalicilic cu rol de conservant. S-a
urmãrit emolierea murdãriei (reversibilã în apã) ºi îndepãrtarea acesteia prin
tamponãri repetate pe suprafeþe mici, pânã când tamponul a rãmas curat.
- curãþarea, subþierea cu regenerarea ºi redistribuirea peliculei de vernis
s-au efectuat prin solubilizare cu diferiþi solvenþi organici din care (pe baza
microtestelor) s-au format soluþii numerotate de la 1 la 3, alcãtuite din:

714
Semnatar articol
Test de îndepãrtare stratificatã a intervenþiei de mascare la Ic. Sfinþii Ap. Luca ºi Vartolomeu
Detalii de picturã originalã, portret,
dupã îndepãrtarea intervenþiei la icoana Sfinþii Ap. Luca ºi Vartolomeu

Detalii de picturã originalã, portret,
inscripþie, dupã îndepãrtarea intervenþiei
la icoana Sfinþii Ap. Luca ºi Vartolomeu
Titlu articol 715
Aspect înainte ºi în timpul restaurãrii
la icoana Sfinþii Ap. Iacob ºi Matei
Aspect înainte ºi în timpul restaurãrii la icoana Sfinþii Ap. Iacob ºi Matei

716
Aspecte de la solubilizarea verniurilor la
icoana Sfinþii Ap. Luca ºi Vartolomeu
Semnatar articol
Aplicarea succesivã sau alternativã a soluþiilor în funcþie de caz s-a
realizat în felul urmãtor: s-a folosit emulsie din gãlbenuº de ou ºi apã în
proporþie de 1:4 pentru curãþarea peliculei de vernis de depunerile neaderente.
S-a emoliat verniul cu soluþia 1 ºi s-au adãugat 20 de mililitri de
dimetilformamidã pentru mãrirea puterii de solubilizare, având în vedere cã
verniul este gras ºi foarte greu de solubilizat. Curãþarea s-a efectuat prin tamponare
pe suprafeþe mici, pentru a putea fi mai bine controlate. Pentru emolierea
ºi activarea peliculei de vernis prin gomflare, s-a folosit soluþia 1 bis,
iar pentru îndepãrtarea petelor de la repictare s-a folosit soluþia 3. Dupã
îndepãrtarea parþialã a verniului îmbrunat s-a fãcut redistribuirea lui cu
soluþia 2, la care, prin adãugarea de dibutilftalat, s-a inhibat procesul de solubilizare,
permiþând regenerarea ºi redistribuirea verniului unitar pe întreaga
suprafaþã a icoanei.

ABSTRACT
Titlu articol 717
Highlighting the Original Painting - Techniques of Intervention for the
Removal of Later Retouching
The paper provides the case-study based presentation of the intervention methodology
for the differentiated removal of later inadequate retouching and remaking the
unity of the whole, in the perception of the original painted image. The case-study refers
to icons painted in the greasy tempera within the iconostasis of the Banu Church in Iaºi.