Misiunea În Marile Orase - Ellen G. White

insalubre sunt câteva dintre multele rele care pot fi întâlnite. Nu a
fost scopul lui Dumnezeu ca oamenii să se strângă în oraşe şi să
trăiască îngrămădiţi în şiruri de case şi în blocuri de apartamente. -
Divina vindecare, p. 365 (1905)
Mediul din oraşe agravează problemele de sănătate ale
bolnavilor. - Zgomotul, agitaţia şi starea de zăpăceală din oraşe,
viaţa restrânsă şi artificială din ele sunt extrem de obositoare şi
epuizante pentru cei bolnavi. Aerul încărcat cu fum şi praf, cu gaze
otrăvitoare şi cu germeni ai diferitelor boli, este un pericol pentru
viaţă. Cei bolnavi, închişi în cea mai mare parte a timpului între
patru pereţi, ajung să se simtă aproape ca nişte prizonieri în
camerele lor. Ei privesc casele, caldarâmul şi mulţimile grăbite, fără
să întrezărească măcar un petic de cer albastru sau o rază de soare,
un fir de iarbă, o floare sau un copac. Claustraţi în felul acesta, ei se
gândesc la suferinţa şi la nefericirea lor şi ajung pradă propriilor
gânduri triste.
Iar pentru aceia care nu au tărie morală, oraşele sunt pline de
primejdii. Aici, pacienţii care au de biruit pofte nenaturale sunt
expuşi neîncetat ispitelor. Ei trebuie mutaţi întrun mediu nou, în care
firul gândurilor lor să se schimbe; ei trebuie expuşi la nişte influenţe
cu totul diferite de cele care leau distrus vieţile. Să fie îndepărtaţi un
timp de acele influenţe care îi îndepărtează de Dumnezeu şi să fie
aduşi întro atmosferă mai curată. - Divina vindecare, p. 262, 263
(1905)
46