Anulu VII. — Nr. 53. Pesta, joi in 6)18 iuliu 1872Í

Anulu VII. — Nr. 53. Pesta, joi in 6)18 iuliu 1872Í
• Ése tle dóue ori in septemana : Joi-a si Doininoc'a
; éra candu va pretinde importanti'a
raatcrieloru, va esi de trei séu de patru ori
in septemana.'
ProMulu ăe jrrenumernUtme.
PANTRU AURIRI. ;
pe acu intragu 8 fl. v. a.
„ diumetate de anu . . . 4 fl.. v. a.
„ p&trariu . . . . . : . 2 fl. v. a.
PANTRU ROMANI', AI CTRAIN.TATO : '
t.e aiiu infregu . . . . . . 12 fl: v. a.
! MI.I•

III V IIIT*TUI
u u m
;íntrr carele ataculu din afora, ori din care
,m
P"pai.te ar veni elu, o se afle sprjginire, si prin
a u ft
dosvoltarea iinpregiurariloru o sè aduca in
celu niai mare periclu viitoriulu tierei!"
e o
£ Acestea — dice Kossuth ca i au fost pa-
r e r u e
muso
a w
capulu locului despre pactulu dualisasemticu,
si de candu acel'a s'a incheiatu, nu s'a îndesi»,
iemplatu nemic'a, ce ar fi in stare a-lu face sè-si
? f 3 1
"modifice aceste opiniuni; din contra, cele ce s'au
0,01
intemplatu, totu mai multu i-le-au confirmatu !
duce Memorabila!
corn Mai alalta-ieri, in 9 iuliu, se desvall cu
proii multa pompa si intre aplausele dieceloru de
Bab mii de poporu — in valea Lahn langa Nassau
sec.r iu. Germania, monumentulu redicatu celebrului
barbatu politiou-natiunale b. Stein, unuia din-
•-facu te e matadorii natiunei germane, caroru se atri-
Jge mai vertosu cultur'a, libertatea, gloria si
pre8id>«'«

acestea recomenda de a dreptulu canto
si saluta in friinte-si, cu litere mari
geri deâkiste? !f
Asta contradiceri — pentru noi, cai ce
Éseare atenţiune petrecemu tienut'a fie-càrei
JJ^natiunale, sunt nesplicaveri, celu pucinu
in telegramulu ce Vi s'a adresatu, veti
fi aflaţii cumca noi ce alegere facuramu.
Noi — maioritatea romana, eramu toti
pentru Dr. E. M. ; — dar o parte mica si neînsemnata,
lacoma insa de bani, fac.ii scornituri
.. diavolesci; — căci „paserea raalaiu visédia,"
— erá par' aci sè dee man'a cu ungurii, sise ni
faca o ruşine colosala ! spre care scopu se mai
încercară si coruptiuni. — Nu vi potu descrie
trist'a scena ce s'a intomplatu. La toti, — dar
tardiu — !i s'a deschisu ochii. Insa tréca si
asia !
Se fiti vediutu apoi afora in cercurile
electorale din comitatu — cum jucácsárdás —
jtassivitatea romanu, pre langa butielo
cu rachiulu. — Romanii — alergară cu toti la
urna. — si fiindu noi sfâşiaţi in „passiv ist i" si
„activişti," — traşi de o parte, impinsi de alt'a,
— fïresce cà nici n'am ajunsu a pune candidaţii,
lasandu poporulu préda in manile contrariloru
noştri do morte !
Eu unulu, credeti-me, Ve rogu, nu mai
aflu caus'a nenorociriloru nóstre altu unde-va,
de câtu singuru in mediloculu nostra.
dei>!''elegerile, lacomi'a, egoismulu spurcalu si
giatufa, insociata de invidia, si spriginita si
SÍ de y stepani, acestea ne omora ! Si, ierteurjţeltirile!
dragutiulu, candu dieu, cà noi nu
clericalii mai multu, nu suntemu demni de o
reactiun^««« •
unu pen! Tóté,' corospundintiele nóstre — si
Ciffle din Transilvania, redunda depesportretuíi
bine,"aVunde acést'a, si pana unde?!
re! Cint'ulta bărbăţia, domniloru! Coruptiu-
USUrpatiimoral'a si stupiditatea — vedemu
-cà-si uau manele si jóca orgielo ; dar tocmai
de aceea, cei buni cu atâtu mai vortosu sè se
impreune si sè lucre si ei ! Red.
Sasca-romana, 9 iuliu 1872.
(Indreptare,dupa meritu. Elire, dem Ehre,
Schmach und Schande, dem Schmach und
Schande gebührt!) Cetindu corespundinti'a din
nr. 50 „Temisióra, 3 iuliu," me aflu indemnatu,
u îndrepta unu nume dintre cele citate acolo
pentru merite la alegerea din Şasea.
In „Temesi lapok" cu de bunaséma din
sminta de tipariu s'a pusu „advocatulu Mátyás,"
in locu de „advocatulu Mnntydn," pentru cà
in Sasca nu esiste altu advocatu, de câtu acest'a.
Acesta sminta a trecutu si in traducerea
din „Albina." Deci dara nu se bucure corespnndintele
din Temisióra, cà nu este i ici unu
romanu intra răpitorii do dreptu ai poporului
romanu ; ba e, inca romanu care nu e îndestulaţii
cu laud'a din „Temesi lapok", ci aştepta
acuma séu o medalia, seu chiar unu ordine, o
cavaleria; — Hausmoisterulu lui Lónyay, cu
da buna séma l'a pusu in list'a celoru ce vor
cupetá . . . din . . .
Nu póté fi mai caracteristicii pentru timpulu
si regimulu de astadi.de câtu cà — ómeni
ca: C. Haller, G. Ioacicoviciu, pop'a Alecsa si
Muntydn Bodi facu la merite si prosperédia non
plus ultra ! „In timpulu secetei — numai buruienele
sporescu." La 1863 — am vediutu acest'a
cu ochii. — F. G.
Ja.ma, in 2 iuliu 1872.
Vediendu si aiulindu, cà e multa mirare
prin cerculu Sasca, cum de diu protopopu Jon«
Popoviciu. din Mercina la alegerea de deputatu
a votatu pre facia pontru Babesiu, pana ce alu nostru,
parintele Josca, a lucraţii totu asiá de pre
facia in contra lui Babesiu, adoratului seu de
pana mai ieri, pana sè-lu cascige domnii in oontra
poporului ; — si fiindu cà unii slabi de pri­
cepere credu cà diu protopopu din Mercina ;
fostu intr'adeveru da partid'a natiunala, — vinu
a rhiarificá lucrulu dupa date positive.
Publiculu sa hisiéla reu si tocmai cade in
cura'a fariseésca, candu crede aparintiei. Poaitivu
este, cà in campulu de alogere intalninduse
alegatorii de la Jamu cu cei din Mercina,
aceştia au spusu respicatu cumca diu Nitia
prota totdeun'a ia invetiatu cà*sè fia in contra
lui Babesiu, si pentru pop'a Alexa. Dupa invetiatur'a
acést'a protopopésca, din Mercina a
fostu mai numeroşi votisantii in contra lui Babesiu,
de câtu dintra tote celelalte comune nrbariali.
Ba unu alegatoriu povesti, cà cu urechile
sale a auditu pe fratele episcopului din A, uncliiulu
protopopului, cum l'a dogenitu cà — de
ce batjocuresce asiá de reu poporulu romanu !
Asia dara votulu lui pre facia pentru Babesiu,
a fostu numai o apucătura fariseésca su
atât'a mai vertosu, cu câtu sl föispanulu nostru,
caree cumuatu cu prot'a Nitia, calatorindu prin
cercu pentru cortesia, s'a laudatu publicu cà
— prot'a Nitia e cascigatu !
Deci sè nu se insiele poporulu de a crede
cà protopopulu Jonu Popoviciu din Mercina —
a alu poporului si nu alu domniloru ; ér domnii
— las' sè-i fia recunoscători, càci a meritaţii
! Inteliginti'a nóstra sè se paziésca bine,
ca sè nu se friga pre nesciute ! — Astadi multi
misiei si ticăloşi jóca rol'a de maisteri in politic'a
si diplomati'a cea nalta! —
Unu diplomatu din scól'a grofului.
Marea, in iuniu 1872.*)
(Rectificare.) In nrulu 42 alu Albinei,
intra varietàti sub titlulu „Hiperzelu seu simplicitate"
se scrie cumca preotulu localu G. B.
in 26 maiu candu candidatulu de ablegatu deacbistu
si-a desfasiuratu program'a sa politica,
nainte de a pleca densulu si cu notariulu com.
J. Mladinu la Pecica, in fruntea alegatoriloru, a
celebratu in biserica misa pentru caletoria fericita
Ia Pecica scl.
Aci am numai atât'a a observa : cumca
stimatulu d. preotu G. B. nu numai cà n'a fostu
Ia Pecica dar nici n'a luatu câtu do mica parte
la acea intréga istoria, ba nici de facia n'a
fostu ; nici stindardulu do care se vorbesce, cu
soirea dsale nu s'a dusu. Deci tote câte
s'au scrisu despre acelu meritatu barbatu si
preotu alu nostru G. B. tote sunt scornituri
gole ba dóra sl reutati.óse.
Stimatulu nostru preotu G. B. adecă
George Bragia, este cunoscutu tuturora juru
in prejuru de barbatu do cea mai deplina si
solida demnitate si activitate natiunala ; elu
purur'á, intru tóté a fostu si este iniciatoriulu
intrôprinderiloru natiunale, nici candu unéll'a
contrariloru ! La acésta alegere densulu, nevoindu
a lucra in contra pactului din Aradu, a
remnsu neutralii; ér sufletele cele bune romane
i sunt multiamitorie si róga pre Ddieu, sè-i tiena
vertutea si credinti'a natiunala intru multi ani !
In câtu privesco acea notitia persón'a
mea, am arespunde, cumca Reuniunea politica
natiunala a tuturoru romaniloru din comitatulu
Aradului dupa cum de comunu se scie, facendu
pactu cu partid'a doakiana, ca cerculu nostru
sè remana deakiatiloru, eu ca membru alu acelei
Reuniuni, firesce cà eram deoblegatu a
spriginí pe candidatulu deákistu ; am mersu
deci la Pecica cu câti-va dintre alegatori si
mi-ara facutu detorinti'a ; negu insa cà stindardulu
portatu cu noi, ar fi alu bisericei ; acel'a e
alu comunei, facutu cu spesele comunei, precum
aréta inscriptiunoa lui, Comun'a, casi Ia tote orasiunile
mai solene, l'a folositu sl asta data.
Stim'a ce eu o portu catra memori'a —
intru diu adormitulu marele natiunalistu George
Popa, si pe care o am manifestaţii si pana
acuma, toti aceia o cunoscu cari ma ounoscu
pre mine si famili'a mea. —
La espresiunile nedemne despre mine,
nu aflu demnii a reflecta ceva. J. Mladinu.
Sna-MUtaia. 1. Temisióra in iuliu 1872.
(Pro memoria!) La cele-ce diu preotu
alu nOstru Jos. Secosianu a publicaţii in nrulu
44 alu pretiuitoi Albine, in câtu ele atingu sl
scól'a si pro mine subscrisulu invetiatoriu, cu
ecopu de a rogá pre intregu on. publicu cetitorii!,
si specialu pre colegii mei invetiatori ca
nu cum-va sè-se faca o judecata definitiva despre
adeveru — nainte de timpu, din afirmările
unilaterale ale numitului dnu preotu, —
vinu a aduce la cunoscintia publica, cumca
dejá decurge investigare regulata pe calea sa,
si la timpulu seu — fora tóta indoiél'a se va
*) Intanliíitu pentru imbuldiól'a materieloru. Red.
constata adeverulu, a nume cà — in comun'a mai mancatu pre la anulu nou ! — C
nóstra pacinioa si cercetata de grele neeasuri si aduce. Dar elu, cunoscetoriu, vede
ealamitati — ciue propaga nemoral'a si ne'nticlegeri
! V. Scurdu, doointe.
mnielu, ci vitielu. „Kellner ! das ist ni
mernes, das ist Kälbernes." adecă : «
un
ine
Varietăţi.
mnielu, ci vitielu." — „No io: Lämw
Kälbernen; adecă: „du, vedi bine
ma,
UF li '
= (Unu diriginte s. Administratoriu de vitielu;" — dice puiulu de némt
de economia rurala,) slavu de natiunali- fie-iertatu Gregoriu Popoviciu dise :
tate, in vresta de 28 ani, cu sciintie sis- mer Kerl, merken sich ; das ist niel
tematece, teoretice si practice si din fa­ Lamm, ist das Kind von Schaf, •
milia pré buna, caută aplicare intre romani,
a caror'a limba o vorbesce, a nume
das Kind von Kuh! Wissen's jet
„Netareule, baga sém'a, cà ast'a nu
ut;
ati
in România la careva moşia. Cunosciin- Mnielulu, e copilulu óiéi, — ér vit
tiele si pracs'a aceluia se estinde atâtu a pilulu vacei ! Ai intielesu ?" -— Bi
supr'a lueràrei pamentului, câtu si a su­ stà cu gur'a căscata si cu ochi .sl
pr'a prasalei si culturei de cai, si a supr'a fora sè pricepa unu cuventu, - - «, de
veterinariatului. Adres'a se póté aflá la politicastrii nostri, ce-si facu studiale — » inÄ
Redactiunea Albinei in Pesta.
tindu, ci — jocandu in cârti.
óra
= (Anunciu!) Unu teneru, carele a fostu = (Îndreptare.) Diu docinte din Fisei
aplicatu peste duoi ani la oficie notariali ca cerculu electorale Aradulu-nou, Jos. Suciu,
adjunctu, cari afaceri le pricepe deplinu, — privire la amintirea numelui seu in „Albin'
carele mai departe se póté aplica si in cance­ nr. 47, intre cei proditi in castrele contrar
laria advocatiale, precum si in présentai este dà deslucirea cà, densulu pururiá a fost P'
aplicatu, — si carele vorbesce si scrie limb'a lucratu in partea natiunale, ér cà momenta
romana, magiara BÍ germana, se recomenda a intratu in taber'a contrariloru si a incepiai?*
pentru atari aplicatiuni. — Corospundintiele a descali pre unii secusigeni ce se aflau ace si
privaie in acestu respsctu se primescu sub li- la comand'a dlui Notariu Decico, care cum ba
ter'a M. in Vaskók per N. Várad, „Poşte res­ vede este si politiaiulu domniloru, — erau nu
tante." —
lu arestedie, de care periclu numai asiá a i, oi
— (Diu Vas. Giuranîa adm. protopres- patu, cà iute s'a indepartatu la Snu-Nicolaióviieralu
in Clivestie, la marginea Bucovinei,) micu, fora sè votedie de teliu. Se provócadu
„unulu dintrt nefericiţii prenumeranti la Am- mărturii dupa nume si — trebue sè-i credei?' si
vonnlu," — cum se sprima, dupa ce s'a obositu de óre-ce pururiá am auditu laudandu-Iu ca re­
reclamandu fora resultatu, prin epistole recounii natiunalistu bravu. — Cu o cele observat
mandate, inca o data intréba pre calea publi- cà ni s'a tramisu o asemene justificare si i
citatei : candu r. d. Justinu Popfiu 'si va impliní partea invetiatoriulu i P. Serca din Bodrog
promisiunea, făcuta in „Albina" nr. 16 a. c. carele — nici elu o data cu capulu n'ar vré ire,
in privinti'a edàrei Amvonului ?! —
primésca asupra-si învinuirea cà a statr da-
»KT (francmasonii din Pesta si bugetulu castre străine si cà ar fi spriginitoriu alu i
loru.) In fói'a ilustrata „Magyarország és a
nagyvilág* nr. 49 an. 1871, se comunica, cumca
adunarea generale a francmasoniloru a denumitu
pre diu G. Joanoviciu de mare-magistru
la logea din Pesta. Totu acolo cotimu cà
bugetulu anualu alu acestei Loge e 13,000 fl.
Ore spre ce scopu se aduna aceşti bani ?
Nu potemu presupune altu ce, de câtu pentru
de a plaţi agenţi, ca se faca proseliti pentru
acésta liga, mai pre susu de tóté periculósa bisericei
nóstre si natiunalitatiloru! — Diu G.
Joanoviciu, precum ni s'a reportatu inca asta
ierna, din Oravitia, ca delegaţii alu Logei centrale
din Pesta, a fostu de a instalatu logea noua
din Oravitia; noi-atunci nu poteamu sè credemu
acésta scire, astadi cà vedemu reportulu
citatei foi magiare, nu ne mai potemu indoi ! —
Ni se mai descopere cà, si unii primari bisericani
de ai nostri ar apartier.é francmasoniloru;
dar — pentru Ddieu, de candu franemasonismulu
se fece vamesiu si fariseu ? ! — Atât'a
ni-ar mai trebui, o&jafulu si trădarea sè se
ascundă sub mnsc'a de francmasonu ! —
= (Parastasu sohnu,) s'a celebratu mercuri'a
trecuta, in 10 iuliu n. in Beiusiu, pentru
de curendu in Pesta reposat'a intru domnulu
Maria Cozma născuta Stupa. Trist'a acésta
funcţiune bisericésca a essecutat'o rss. d. protopopu
G. Vasilieviciu, si a asistaţii — afora
de duiosulu sociu si baietiululu sou si rudenfele
sale, o mare mulţime de creştini si unu numeru
insomnatu de intieliginti, fora diferintia de confesiune,
rostindu toti cu pietate câte o ferbínte
rugatiune catra atotpotintele Ddieu etern'a
odihna si dulcea memoria a reposatei! Lnu j
doiu si coudorere mai adunca si mai generale j
nu se póté cugeta, nici lacrîme mai multe si ,
mai sincere nu s'au versatil — de micu si mare
casi la acesta ocasiune; si intréga adunarea !
cu o gura si cu unu sufletu a intonaţii reposa- '
tei : „In eternu amintirea ei!" —
— {„Passivitate activa !") Unu netareu,
ce vré si elu sè tréca de mare intieleptu
politicu natiunalu, atidindu óre undeva uuu sunetu,
dar nepricependu-lu bine, si fiindu lenesiu
a essarainá mai de aprópe, a disu si elu cà, e
„passivitate activa". Acést'a ni aduce a minte
de o istoria, o intemplaro adeverata, forte asemene,
de carea toti ridu, câţi o audu povestindu-se.
— A fostu in iérn'a anului 1862. Nu
mai scimu, a câtea deputatiune venise de la
Aradu la Viena, cu plansori in contra domniloru
hoţi, ce stepaneau atunci tiér'a. Erau in
acea deputatiune sl duoi advocaţi de ai nostri,
fie iertatu Gregoriu Popoviciu si diu Philimonu,
(pe caro — tieua-ni-lu Ddieu, cà traiesce sl
astadi!) Selàsluiti erau in Hotelu-Meissel, unde
si mâncau. O data la cina unulu cetesce intre
mancàrile din tarifa „Lämmernes'*. Ah, dice
elu, sè mancàmu friptura de mnielu, ce n'am
t
">la
traliloru causei nóstt'e celei mai sânte, cau 'e
de natiunalitate. Si dsa se provoca la toti ci -
ilu cunoscu, a nume la poporulu din comur-: ,*
carele scie sub ce pressiune s'a aflatu densi jîeij
totuşi cum s'a portatu. — Noi, — pré bncuné
luàmu notitia si de acésta justificare, I
atâtu mai vertosu, càci luptele nóstre nul
gatatu, ci inca se inmultiescu si maresçu, sij
— dá-va Ddieu inca destule ícalsiuíí, pe
de a se dovedi si distinge cei intr'adeveru *|
ai poporului romanu !
r= (Fruptele moralei publice la no'
cepu a se at
nale pe incocu*
legile, abusuri 1 Lu .itàtil»
comise de cei de la potere, — om
vedé si audí despre moral'a p-ivata in
tierei ! Arestele judeciului regu pestanu S'|
atâtu de împopulate, in Câtu încăperile d
nate pentru câte 15—20 de indiv'di, 3
ojflÇi
prindu câte 40! Er registrulu furturilorii, in,sielatiuniloru,
hotielorii, cu unu cuventu, alu
atacuriloru hotiesci si talharesci — este infricosiatu
! Alalta-ieri, domineoa nóptea, in oficiulu
telegraficii unu oficialu ataca hotiesce pre altulu,
pe cassariulu tocmai candu acest'a sè-si revéda
cass'a, lovindii-lu de morte — cu unu feru
incéfa!! Er caşurile de sinucidere pre tóta
diu'a — nici nu se mai potu enumera. — Astfeliu
este progresulu nostru, prosperitatea co
muna, fericirea tierei sub — conducerea domniloru
aristocraţi magiari, cu politic'a, intieleptiunea,
moral'a, patriotismulu loru si alu partitei
loru, ce porta numele marelui patrioţii,
Franciscu Deák, tramisiilu provedintiei, cum
'lu numesce eppiilu Olteanu! — Noi — cutesàmu
a afirmá, cà trei millióne de romani —
— nota bene, cu totu cu onorabilii dd. dechiarati
si jurati deákisti ai nostri, — nu dau astadi
criminalului si statisticei de sinucidietori, nici
pre diumetate atât'a continginte, câtu dà singura
capital'a tierei, Buda-Pesta ou 265,000 de
locuitori — culti si civilisati, modeln de buna
séma alu civilisatiunei ce stepanitori i noatri au
s'o propage in Oriinte, intre poporale cele selbatice
si barbare, ce inca mai tienu la umanitate,
la Ddieu si morala! — Dar bucuria si
mângâierea nóstra este tocmai — moral'a poporului
nostru, carele ori câtu de asupritu si
impilatu totu si a pastratu curatieni'a sufletului,
prin ce viitoriulu i este garantatu! —-
= (Un'a dintre cele mari învingeri ale oposiliunei
magiare) a fostu in Sighetulu Marin»
tiei, unde candidatulu ei cu numele Szaplontzay
romanii de origine, a reesitu alesu contra consiliariului
ministerialu si corifeu deákistu Hye
ronimi, pentru carele din partea guverniulu,
multi bani si multe fora do legi si terorisàri
s'au pusu in lucrare. Reporturile foiloru magiare
opositiunali nu sciu destulu sè laude si si

ivitatei có
l u m P
* .urnire vértutea ce audesvoltatu la acésta oca-
Wm sinn« femeile romane din Absia-de-diosu, cari
atunci candu oficialii se încercau d'a face sila
barbatiloru loru ca sè se ingagedie in partea
regimului, pentru Hyeronimi, — ele s'au arun-
>atu la midilocu si au opritu pre bărbaţi, sè nu
se ingţgiedie, oi — mai bine sè romana a casa,
de câtu sè mérga a sprigini pre candidatulu
guverniului ; — ér' a duóu'a día, venindu dom-
3Ü cu poterea si luandu si carandu pre alege-
;ori la Sighetu la urna, femeile s'au luatu sl ele
>re diosu dupa ei si acolo in Sighetu nu s'au
leipartitu de bărbaţi pana la uroa, unde bar-
>atii toti, din taber'a guverniului, cu vocea
alta s'au pronunciatu si au votatu pentru opoitiunalulu
Szaplonczay! — Peste totu, la acéla
alegere femeilorn se atribue influintia deciietória.
Loru se atribue raeritulu, cà la acésta
legere, pentru prim'a óra nobleti'a romana de
i opinca (nemesíi opincari,) se desfacura de
omnii de la potere si votară cu poporulu si
ecisera pentru opositiunei De aci consternaunea
stepanitoriloru si a slugiloru loru marsiae
— este nespusa ! ! — începe mereuasi a se
aştepta leulu, si atunci — vai de voi, chitiorani,
jri ve preamblati pre sialela Iui si ve jucaţi
t cóm'a lui ! Vai de voi ! !
Si — la acésta frumósa istoria din Marlatia
nu potemu a nu ni aduce a minte de unu
rgumentu, pe carele odeniórn l'am auditu din
ur'a fratelui nostru Petru Mihályi, pentru
derinti'a sa Ia partit'a lui Deák, nóa atâtu do
ïamica. Fratele nostru, (carele si cu colegulu
au Jurca, trecu — intre parentese fia disu, de
nioii romani deákisti de buna credintia séu
norabilij — ni dicea o data cà, densulu sl
éoa ar eonsemti cu noi, cu program'» si prinipiale
nóstre, n'ar poté sè intre in solidaritate
u noi, pentru cà poporulu romanu din Mamaia,
alegatorii lui, n'ar concede acest'a, adeca
stfeliu de opositiune contra stepanirei magiare !
Vedemu cà, dupa dovedile de buna price-
"lositiune, ce poporulu din Marma-
" de ambele sesse — dede la alegerea
plt ionc^ay, acelu argumentu alu fratelui
se p?i * va fi disparutu ! — —
unaur = („Sodorna si Gomorrha.*) Sub acestu
tiu vom publica din candu in candu intre variepresie'ti,
oaswi »c «ave de defraudatiuni,despoiàri
cu coi "niloru facia de romani ;
óre dvj ai sè «» ;
~—^zésca!
mai di iulu si
pana ie lup-
. brilor u „din
Reun unale !
scopi; ^pletiu, langa Kusiava,
desp -
Esperiindu-se, cà in unele comune bisericesci
ale acestei eparchie, usulu si dispusetiunile
generali de mai nainte referitórie la vendiaraa
scauneloru bisericesci, nu se observa, a
nume : cà scaunele bisericesci atâtu din despartiementulu
barbatiloru câtu sl alu femeiloru,
nu se vindu cu drsptulu personalu de folosire
si adeca numai pre timpulu vieţii respectiviloru
cumperatori, ci cu îndreptăţire de succesiune
familiara, adeca cu dreptu realu, din acésta
causa :
Considerandu, cà prin abaterea acést'a
in multe locuri scaunela bisericesci pe langa
unu pretiu bagatelu s'au datu si se dau respectiviloru
crescini sub titlu de succesiune familiari
a, asiá in câtu, dupa mórtea cutarui creştinii,
scaunulu comperatu si folositu de densulu,
nu se considera de vacante, nici nu se
mai vinde de nou pe calea concurentiei, ci se
lasa sl mai departe spre folosire in posesiunea
succesori loru reposatului ;
Considerandu, cà prin acésta anomalia,
de o parte se alterédia celu mai principalii Te
nitu alu bisericei nóstre ;
Considerandu mai departe, cà din acestu
incidinte, in multe locuri s'au escatu controversa
intre respectivele organe bisericesci administrative
si intre credintiosii noştri ; in fine
Considerandu, cà titlulu, séu dreptulu privatu
de succesiune, nu se póté preferi facia cu
dreptulu publicu alu averei si intereseloru materiali
ale bisericei nóstre :
Consistoriulu diecesanu, in siedinţi'a de
astadi a aflatu de lipsa a decide urmatóriele :
1. Scaunele din biserica, atâtu in despartiementulu
barbatiloru, câtu sl in alu femeiloru,
numai cu îndreptăţire de posesiune personala,
adeca pe timpidu vieţii respectiviloru cumperatori
se potu vinde; nici de cum insa cu dreptu
realu, adeca de succesiune familiaria. —
2. Comitetele si epitropiele parochiali,
sub respunsabilitate solidaria sunt îndrumate
si indetorate: Ia caşuri occurinti, in privinti'a
vendiarii scauneloru, a tiené licitatiune formala
si a dá scaunele aceloru creştini spre folosire
cari vor oferi mai multu.
3. Terminulu de licitatiune a scauneloru
prin concernitele epitropu dar totdeuna dupa
previa contielegere cu parochulu, e de a se publica
crestiniloru in biserica -- celu pucinu cu
8 dile nainte.
4. Cumperatoriulu vre-unui scaunu bisericescu
séu va de pune indata pretiulu in bani
gat'a, séu déca posiede suficienta garanţia, conditiuuata
in sensulu nomativei consistoriali de
datulu 15 iuliu 1871, nr. 808/Epitr. 278, —
JI câte-va septemani o descope- va dá obligaţiune despre sum'a ou carea a
bri o i spune — pre onórea sa, ca — remasu detoriu bisericei pentru scaunulu cum-
in cc [t noştri din pàrtile CaransebeBÎu- peratu.
* triton de fóme pentru recolta cea rea de 5. Tóte scaunele bisericesci, barbatesci,
v \ anu si anu-tiertiu, totu mereu au carausitu prin séu femeiesci, sunt d'a se considera de va­
Rusiava spre România, pana la Turnulu-Suvericante :
nului si chiar pana la Calafatu, cumperandu si a) déca respectivulu cumperatoriu a re-
aducendu cucurudiu, parte de mâncare, parte posatn, séu cu totulu s'a mutatu din comuna ;
de specula ; deci de la aceşti bieţi ómeni a au­ b) déca careva dintre posesori au remasu
ditu vaetàrile si dupa aceea s'a si convinsu ea detoriu pretiulu scaunului si la terminulu de-
ele sunt întemeiate, cumca adeca acei bieţi fiptu, dupa premersele dóue admoniţiuni, nu va
ómeni cumperau acele bucate, pre bani împru­ tolvi sum' a cu care detoresce sântei biserici. —
mutaţi cu carnete de câte 4 si 5 fl. la septemana 6. In acésta categoria cadu tóte acele
de la suta ! Adeca cu carnete de câte 200—250 scaune bisericesci, cari prin abusu si in detri-
fl. % la anu, si acést'a nu de la jidani séu alti mentulu materialu alu bisericei, nu cumva aub
străini, ci de la romani, si inca de la romani de falsulu pretestu de suceesiune familiaria, s'au
frunte, epitropi si alti functiunari bisericesci, lasatu in posesiunea suecesoriloru reposatiloru
cari trecu in lumea comuna de ómeni evlaviosi, séu din comuna cu totulu indepartatiloru cre­
de creştini si natiunalisti non plus ultra ! si ştini.
acést'a totu atunci, candu aceşti ómeni pentru 7. Astfelie de scaune dupa natur'a lucru­
banii bisericeloru ce ei ii folosescu, adese ori lui sunt a se considera de vacante si conformu
nu platescu nici câte 5 la suta ! Persónele ni aliniei 5 a ordinatiunei de facia, in modu su-
sunt numite, si — pe respunderea descoperitopletoriu a se vinde pe calea concurintiei liciriului
suntemu provocaţi a le numi sl noi ; dar tatiunale.
noi — nu potemu, càci ne dâre, sî càci credemu 8. Concernintii domni protopresviteri cu
cà déca nu va ajuta descoperirea lucrului fora tóta rigorea vor priveghiá si controla a supr'a
nume, nu va folosi nici cu numele ! — Nu ne implinirei acestei dispusetiuni, apoi eruindu
miràmu deci déca apoi audimu, cumca tocmai tóte caşurile amintite, in punctulu preoedinte,
aceşti ómeni sunt, cari — si in Caransebesiu sl vor dispune cele de lipsa pentru efectuire.
pre aiuriá — cei d'antai scolu tricolórea ma­ Despre care dispusetiune tóte comitetele
giara la feréstr'a loru, ma o acatia iute sl in si epitropiile parochiali sunt de a se incuno-
turnulu sântei biserice a nóstre, vrendu — astsciintiá spre scire si stricta acomodare ; avendu
feliu a ni petá sl alu nostru caracteru moralu p. on. DTa despre efectuit'a publicare a rela-
si natiunalu, pentru cà alu lora este petatu ! — tiuná in terminu de 14 dile. —
Aradu in 15 iuniu 1872.
Consistoriulu romanu gr. or. Aradanu.
Nr. 909. — Epitr.
Cerculariuta
Consistoriului romanu grecö-orientalu Aradanu esmîsu
catra toti protopresviterii tractuali.
(In privinti'a veniteloru bisericesci din
vindiarea scauneloru barbatesci si femeesci in
liseric.)
IN TIPOGRAFIA LUI EI». Bartalits.
Pentru Présanti'a Sa diu Eppu diecesanu :
Andreiu Popp, mp.
protosincelu, ca presiedinte.
247-872.
Insoiintiare.
In urm'a emisului Esc. sale domnului ministru
reg. ung. dé cultu şi instrucţiune publica
de sub nr. 11,441, se .va tiené cursulu suplementariu
pentru invetiatorii poporali fora deosebire
la confesiuni si natiunalitate sl in anulu
curinte in localităţile preparandiei invetiatoresci
de statu din Déva, de la '5 augustu anulu
c. incependu timpu de 6 septemani, sub care
timpu fiesce-care docmte, fare va frecuentá
cursulu se va împărtăşi cu unà'diurna de câte
60 cr. v. a. dîn visteri'a statului* ér acei invetiatori,
cari pre langa tóte catuţ sunt deprinşi
in specialitatea loru invetiatorésca, nu voieseu
a participa la cursulu suplementariu, pre câtu
timpu nu-si vor intregi cunoscintiele, nu se vor
impartasi de subsidîulu erariale.—
Pentru cuartire ku pretiu câtu sc póté de
eftinu, se face ingrigire.dupa potintia.
Propunerea sè va tiené in liinb'a romana
si magiara.
Provocu dara pe toti domnii invetiatori,
cari voescu a participa la acestu cursu suplementariu,
ca së-si présente resolutiunea pana
la finea lunei curinti, domnului profesore si directum
reg. ung. preparând ialu Francise u Koos
séu sè se infacisiedie la acestu timpu in persona.
Déva in 9 iuliu 1872.
Juliit. D. Bar dosi va. p.
insp. r. scol.
Concursu
Se pubilca pentru vacant'a staţiune inve
tiatorésoa la scól'a confesiunale gr. or. rom.
din comun'a Rabagani, cerculu Popmezeului, in
Biharu pe langa urmatóriele emoluminte: 50 fl.
v. a.; 18 cubule de bucate, 6 stangeni de lemne,
din cari se va incaldí sl scól'a, gradina de legumi
de 2 viei, cu cortelu liberu si cu venitele cantorali.
Doritorii de a recurge pentru acésta staţiune,
sunt avisati ca recursele loru instruite in
sensulu statutului org. cu testimonia despre
absolvarea preparandiei si de cualificatiune, sè
le tramita inspectorelui scolariu on. dnu Vas.
Popu, parochu in Ds.-Torro, posta uit. Beiusiu,
pana in 6 augustu st. v. candu se va tiené si
alegerea.
81 pana la diu'a alegerii concurintii sunt
poftiţi a se infacisiá la s. biserica, pentru de
a-si aretá pracs'a in tipicu si in cântările bisericesci.
Rabagani 25 iunie v. 1872.
Comitetulu parochialu,
in contielegere cu inspectorulu scolariu.
Florianu Popa, m. p.
1—3 notariulu comitetului
Concursu
Se deschide pentru vacant'a staţiune invetiatorésca
din Comoriste, cottulu Carasiului,
Protopresbiteratulu Oravitiei. — Emolumentele
sunt: 300 fl. v. a; 7 jugere de pamentu, 4
orgii de lemne pentru inenldirea scólei, gradina
pentru legumi, si cuartiru liberu.
Doritorii de a ocupa acestu postu sunt
avisati, a-si tramite recursele provediute cu
documentele prescrise in statutulu org. catra
diu protopresbiteru alu Oravitiei Jacobu Popoviciu,
pana in 30 iuliu st. v.
Comoriste, in 28 iuniu 1872.
1—3 Comitetulu parochialu.
in oointielegere cu diu protopresviteru
tractualu.
Concursu.
Pentru parochi'a vacanta din comun'a
Campu, protopresviteratulu Beiusiului, cottulu
Bihorului.
Emolumintele sunt: 120 viei de cucurudiu
si stolele usuate.
Recurenţii au a-si adresa recursele loru
catra comitetulu parochialu si a le substerne
dlui protopopu Georgiu Vasilieviciu in Beiusiu,
pana la 20 iuliu candu va fi sl alegerea.
Campu, 24 iuniu 1872. v.
In cointielegere cu d. protopopu
1—3 Comitetulu parochialu.
Concursu.
Se escrie pentru parochi'a de Vale-Négra,
protopresviteratulu Pestesiului.Dotatiunea este :
pamentu 10 lantie, biru de la 96 case si stofele
îndatinate. „ • .jT< *
Terminulu pentru a concurg^ se de fige
pan' la diu'a de St.Petrua.tv. ,
Vale-Negira, 14 ciresieiîu 1872.
Comitetulu parochialu.
3—3 Cu protopopulu J. Fassie.
Nr. Prot. 19. îprlu-
Eaoriere de Conoi^ s, Ci
Pentru anulu scolasticu oJv^^adi, e
concursu la stipendiele fundaţii ^ ft
statatórie din 100—500 fl. ai
j.
'
n u
deosebita consideratiune la scit f
Toti acei tineri romani
t e
J^, P"
greco-orientala din Ungari'a si V ^