Obiceiuri, atitudini si satisfactia publicului radio si TV Raport ... - CNA

INSTITUTUL NA}IONAL PENTRU STUDII DE OPINIE {I MARKETING
the insight research
INSTITUTUL NA}IONAL PENTRU STUDII
DE OPINIE {I MARKETING – INSOMAR
SA Bucure[ti, Bd.Corneliu Coposu nr.3, bl.101 sc.2 ap.31, Sect. 3
Telefon/Fax: 0040-021-320.02.48
0040-021-326.27.43
0040-021-326.27.44
C.U.I. 11524027, Atribut Fiscal R
Astfel, publicul emisiunilor culturale este alcătuit mai degrabă din sub-categoria tinerilor, a celor cu studii
superioare şi a celor din mediul urban, în timp ce publicul emisiunilor de divertisment este mai bine
reprezentat la nivelul tinerilor şi a celor cu studii medii. Emisiunile sportive sunt urmărite mai degrabă de
bărbaţi, cu vârstă şi nivel de educaţie medii, iar cele religioase de către femei, vârstnice, din mediul rural,
cu nivel de educaţie scăzut sau mediu.
Respondenţii au indicat un grad ridicat de exclusivitate atribuit urmăririi diverselor tipuri de emisiuni TV,
preferând să nu desfăşoare şi alte activităţi concomitente. O excepţie sunt emisiunile muzicale şi de
divertisment.
Majoritatea tipurilor de emisiuni sunt urmărite si comentate împreună cu familia. Cel de-al doilea grup
social împreună cu care sunt comentate emisiunile TV sunt prietenii. De asemenea, în familie sunt
dezbătute, deopotrivă, emisiunile de ştiri şi cele pe teme sociale, precum şi emisiunile de divertisment ori
filmele artistice. Peste două treimi dintre români au declarat că decizia în ceea ce priveşte emisiunea TV
urmărită de către familie la televizor le aparţine. Procentul acestora este semnificativ mai mic la cei cu
vârsta între 15 şi 22 ani.
Modelul preferat de informare a telespectatorilor are ca dominante promo-urile TV şi, în ordine, ziarele şi
revistele.
Dintre comportamentele şi atitudinile nocive, respondenţii au indicat violenţa şi sexualitatea ca fiind cele
mai frecvent promovate în emisiunile TV. Din acest punct de vedere, cantitatea cea mai mare de violenţă
se regăseşte în emisiunile de ştiri şi în filmele artistice. Astfel, majoritatea românilor consideră că, în
general, copii sunt expuşi unui nivel prea ridicat de violenţă prin intermediul emisiunilor TV, mai ales prin
ştiri despre crime şi sinucideri, acte de violenţă domestică şi limbaj agresiv. La nivel declarativ, foarte
mulţi dintre respondenţi consideră că televiziunea are o influenţă negativă asupra copiilor, iar cei cu copii
în întreţinere susţin aceeaşi părere. De asemenea, un procent foarte mare dintre români consideră că
programele TV influenţează atât opiniile proprii, cât şi pe ale celorlalţi, în special prin conţinutul violent
difuzat şi prin ştirile politice.
În jumătate dintre gospodăriile din România există un singur televizor, iar într-o treime din acestea sunt
două asemenea aparate. Peste trei sferturi dintre gospodăriile româneşti recepţionează canale TV prin
intermediul reţelelor de cablu. Numărul mediu de canale recepţionate de români este 34.
RADIO
Canalele radio, comparativ cu cele TV, sunt urmărite de un procent mai mic de persoane, mai degrabă în
timpul zilelor lucrătoare decât în week-end. Românii ascultă în medie de trei ori mai mult ca număr de ore
posturile naţionale faţă de cele locale, dar canalele radio locale sunt urmărite mai mult decât cele de
televiziune cu acelaşi profil. Persoanele care ascultă radio sunt într-o măsură mai mare rezidenţi din
mediul rural (din regiunea Moldova) sau din Bucureşti, tinere sau de vârstă medie, au studii medii sau
superioare.
Cele mai ascultate posturi de radio sunt, atât conform menţionării spontane, cât şi declarării pe bază de
listă, Europa FM, Radio România Actualităţi şi Kiss FM. Profilul ascultătorilor celor trei posturi este
diferit. Publicul Europa FM şi Kiss FM este mai degrabă din mediul urban, iar cel al postului public mai
4