Teoria generala a interventiei in criza - Dr. Radu Vrasti
Teoria generala a interventiei in criza - Dr. Radu Vrasti
Teoria generala a interventiei in criza - Dr. Radu Vrasti
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Radu</strong> <strong>Vrasti</strong> Ghid Practic de <strong>in</strong>terventie <strong>in</strong> Criza<br />
doar la o “manipulare generica” a unui sir de factori implicati <strong>in</strong> <strong>criza</strong> (Poal, 1990).<br />
Ulterior, <strong>in</strong>terventia <strong>in</strong> <strong>criza</strong> a <strong>in</strong>ceput sa se despr<strong>in</strong>da de terapie si astfel Rosenbluh<br />
(1981) si Hafen si Peterson (1982) concep <strong>in</strong>terventia <strong>in</strong> <strong>criza</strong> ca un fel de “prim ajutor”<br />
psihologic oferit subiectilor pentru a-i ajuta sa depaseasca perioada temporara de<br />
<strong>in</strong>capacitate de cop<strong>in</strong>g data de o situatie stressanta. Aceast punct de vedere plaseaza<br />
<strong>in</strong>terventia <strong>in</strong> <strong>criza</strong> <strong>in</strong> prima l<strong>in</strong>ie de raspuns si ii confera pr<strong>in</strong>cipala ei caracteristica,<br />
rapiditatea de raspuns si <strong>in</strong>t<strong>in</strong>derea pe un timp limitat.<br />
Au fost folosite diferite modele teoretice pentru explicarea crizei si a metodelor de<br />
<strong>in</strong>terventie dar nici unul nu a putut cupr<strong>in</strong>de toate aspectele pe care <strong>criza</strong> le poate avea.<br />
Fiecare <strong>in</strong>divid este unic <strong>in</strong> felul cum traieste si descrie <strong>criza</strong> pe care o strabate si aceasta<br />
conduce la o multitud<strong>in</strong>e de aspecte si <strong>in</strong>terpretari ale crizei.<br />
Modelele teoretice ale <strong><strong>in</strong>terventiei</strong> <strong>in</strong> <strong>criza</strong>:<br />
Trei mari modele teoretice stau la baza metodelor de <strong><strong>in</strong>terventiei</strong> folosite <strong>in</strong> mod<br />
curent <strong>in</strong> <strong>in</strong>terventia <strong>in</strong> <strong>criza</strong>: modelul echilibrului, modelul cognitiv si modelul tranzitiei<br />
psihosociale. Modelul echilibrului este modelul explicativ orig<strong>in</strong>ar al crizei utilizat de<br />
L<strong>in</strong>demann (1944) si el postuleaza ca exista o balanta a echilibrului homeostaziei<br />
psihologice a unui subiect, iar dezechilibrul acesteia d<strong>in</strong> <strong>criza</strong> traduce de fapt esecul<br />
mecanismelor de cop<strong>in</strong>g utilizate de subiect pentru a depasi impactul cu un agent<br />
traumatizant. Scopul <strong><strong>in</strong>terventiei</strong> <strong>in</strong> <strong>criza</strong> este de a ajuta subiectul <strong>in</strong> restabilirea<br />
echibrului <strong>in</strong>itial. Modelul cognitiv se bazeaza pe supozitia ca <strong>criza</strong> este data de o<br />
<strong>in</strong>terpretare cognitiva eronata a subiectului referitor la evenimentul precipitant ca<br />
expresie a distorsiunilor cognitive preexistente crizei. Modelul presupune ca pr<strong>in</strong><br />
schimbarea <strong>in</strong>terpretarii cognitive subiectul isi poate redobandi controlul asupra<br />
emotiilor, comportamentului si functionarii, model care are ca par<strong>in</strong>tii pe Beck (1976) si<br />
Meichenbaum (1977). Modelul tranzitiei psihosociale presupune ca <strong>in</strong>dividual este <strong>in</strong>tr-o<br />
cont<strong>in</strong>ua schimbare si dezvoltare sub <strong>in</strong>fluenta fortelor <strong>in</strong>terne guvernate genetic si cele<br />
exterioare psihosociale iar <strong>criza</strong> apare atunci cand schimbarea depaseste capacitatile<br />
adaptative ale <strong>in</strong>dividului. Pionierii acestui model sunt Erikson (1963) si M<strong>in</strong>uch<strong>in</strong><br />
(1974). Actualmente cel mai raspandit model este unul eclectic care a adunat laolalta cate<br />
ceva de la mai multe modele teoretice. Acest model eclectic este unul pragmatic care este<br />
orientat spre <strong>in</strong>terventie si care utilizeaza diferite elemente de la celalte modele dar nu se<br />
2