6 INTERVIU 27 august - 2 septembrie 2011 • www.sibiu<strong>100</strong>.ro 7 Impact Radio Vocea Evangheliei Încetează cu văicăreala! (II) „Poporul a cârtit în gura mare împotriva Domnului, zicând că-i merge rău…” (Numeri 11:1) Am deschis discuţia legată de văicăreală – un simptom pe cât de nepopular, pe atât de uzual, manifestat nediferenţiat în umanitate, indiferent de perioada istorică sau zona geografică. Poate că nu există om care să nu se fi plâns vreodată de ceva, dar există unii pe care asta îi defineşte! Dar cel mai important este să ştim că există un tip de lamentaţie care zgârie urechile lui Dumnezeu: aceasta este menţionată în primul verset din Numeri 11: „Poporul a cârtit în gura mare împotriva Domnului, zicând că-i merge rău…” Trei erori majore definesc acest tip de plângere: este împotriva lui Dumnezeu, este ostentativă, este egoistă! Pentru unii dintre noi, greutăţile definesc un mod de viaţă, pentru câţiva reprezintă chiar un stimulent sau un mediu benefic. Cu toţii ne confruntăm cu greutăţi: o carieră frământată; un parcurs sinuos, cu nenumărate domicilii şi locuri de muncă; o familie dezmembrată sau vicioasă; relaţii ilegitime, frustrări, decizii greşite, minciuni, atitudini incorecte, căsnicii destrămate, abandonuri... toate astea ne pun în faţa unor consecinţe care ni se par necinstite, dar care nu fac altceva decât să ne arate propriile slăbiciuni şi să ne dea măsura şi răsplata alegerilor greşite! Dar există un lucru referitor la care Dumnezeu doreşte să nu ne plângem, să nu cârtim: harul Lui, bunăvoinţa, generozitatea şi credincioşia Lui! Nu-i simplu să trăieşti greu, mai cu seamă când nu-nţelegi de ce se-abat toate astea asupra ta, dar văicărindu-te şi cârtind pierzi sigur harul pregătit să te-ajute s-o scoţi la capăt! Puterea şi bucuria necesare biruinţei îţi stau la îndemână, dar lamentările repetate şi iluzia idolatră a vieţii perfecte te vor face să le pierzi, să nu le mai preţuieşti... Ce-i de făcut? În primul rând, pune-ţi câteva întrebări: 1. Chiar sunt un plângăreţ? E bine să te analizezi fără menajamente, pentru că nu eşti totdeauna dispus să vezi în tine ceea ce observi şi acuzi aşa de uşor la alţii! 2. Sunt dispus să mă căiesc, să mă schimb? Dacă vrei să ieşi din acest deşert de cârteli şi nemulţumire, gândeşte-te şi vezi cum ai ajuns aici! Şi când Dumnezeu îţi va scoate la suprafaţă această problemă (văicăreală), acceptă... şi debarasează-te de ea! Fugi, altfel îţi stă înainte un deşert mult mai întins şi mai nemilos decât cel din care ai scăpat... şi care te va răpune! Ioana Mălău Reporter: Care sunt primele trei priorităţi în domeniul investiţiilor în judeţul <strong>Sibiu</strong>? Martin Bottesch: Pe primul loc, ca valoare şi importanţă, stă infrastructura rutieră, apoi infrastructura socială, apoi o investiţie de mediu, în managementul deşeurilor. La infrastructură socială - căminele pentru persoane vârstnice şi alte clădiri pentru persoanele cu dizabilităţi - avem mai multe proiecte: În Sălişte vom extinde unitatea medico-socială de la 50 la 80 de locuri, iar alte proiecte vizează restructurarea unităţilor mari şi crearea unor unităţi mai mici, care să respecte standardele actuale în U.E. Vorbim de restructurarea Centrului de integrare prin terapie ocupaţională (CITO) Dumbrăveni; pentru CITO II de la Dumbrăveni am avut recepţia saptămâna trecută; Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap de la Mediaş a fost finalizat; Centrul de recuperare şi reabilitare de la Cisnădie este în curs de finalizare, iar Centrul de recuperare şi reabilitare de la Tălmaciu este deja în funcţiune. Rep.: Ce se va schimba în administrarea şi finanţarea aeroportului, odată cu aprobarea, din această săptămână, a noului proiect ,,Încredinţarea prestării serviciului de interes economic general” Regiei Autonome ,,Aeroportul Internaţional <strong>Sibiu</strong>”? M.B.: Este vorba de o iniţiativă a U.E. de a împiedica producerea unor denaturări a pieţei prin finanţarea aeroporturilor. Dacă aeroporturile vor fi subvenţionate mai mult, ele pot să ofere servicii mai ieftine şi se dena- Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean <strong>Sibiu</strong>, răspunde la întrebările reporterului <strong>Sibiu</strong> <strong>100</strong>% despre cele mai noi proiecte legate de aeroport şi drumurile judeţene. Din interviul care urmează, aflaţi şi cum plănuieşte C.J. <strong>Sibiu</strong> să folosească mai eficient fondurile europene. Aeroportul <strong>Sibiu</strong> poate avea preţuri competitive prin cofinanţare turează piaţa. Pornind de la cerinţa U.E., s-au emis acte normative interne şi ne conformăm acestor cerinţe. De acum înainte, serviciile de la aeroport se vor împărţi în două categorii: unele de interes general, care pot fi subvenţionate în continuare, şi altele care nu sunt de interes general şi care nu pot fi subvenţionate. Aeroportul <strong>Sibiu</strong> poate avea preţuri competitive prin cofinanţare Rep.: Îşi va putea susţine financiar, singură, serviciile comerciale, Regia Autonomă ,,Aeroportul Internaţional <strong>Sibiu</strong>”? M.B.: Pentru Aeroportul <strong>Sibiu</strong> nu vor fi consecinţe negative, pentru că în ultimul timp nu l-am subvenţionat chiar deloc, dar probabil va fi nevoie de o subvenţie pentru servicii de interes general, care este şi permisă prin lege. În ce priveşte partea comercială, există două tendinţe contrare, fie de a obţine un câştig mai mare pentru a se putea autosusţine, fie de a avea preţuri competitive. Dacă vrei să ai preţuri competitive, să atragi companiile aeriene, vei avea un câştig mai mic şi în acest caz va fi nevoie de o cofinanţare. Tendinţa este spre preţuri competitive, pentru că dorim să dezvoltăm <strong>Sibiu</strong>l, judeţul şi zona şi să atragem companiile aeriene. Rep.: La licitaţia organizată la 1 august, pentru contractul de proiectare a lucrărilor de remediere a alunecărilor de teren la Aeroportul <strong>Sibiu</strong>, s-a prezentat o singură firmă. Veţi organiza şi altă licitaţie sau aţi acceptat oferta acestei firme? M.B.: A fost acceptată oferta, contractul s-a semnat săptămâna aceasta, iar firma se numeşte Ecoterra. Nu se pune problema organizării unei noi licitaţii. Achiziţia s-a desfăşurat potrivit legii, nu există nicio problemă în acest sens. Competiţia nu este prea mare, pentru că, în acest sector, firmele trebuie să satisfacă anumite condiţii. Nu orice firmă poate să lucreze la un aeroport, ea trebuie să fie acreditată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi sunt puţine care au o asemenea acreditare. Comisia de recepţie a drumului <strong>Sibiu</strong>-Agnita, aşteptată la începutul lunii septembrie Rep.: De ce a fost necesară finanţarea, la începutul acestei luni, cu 1,8 milioane de lei firma Comtram SA, în calitate de lider de asociere, pentru finalizarea lucrărilor la drumul judeţean <strong>Sibiu</strong> – Agnita? M.B.: 1,8 milioane reprezintă notele de comandă suplimentare, dar valoarea actului adiţional este de 470.000 de lei, pentru că există şi note de renunţare la lucrările care nu mai sunt necesare. Printre lucrările suplimentare avem: dispozitive de susţinere la podul peste Cibin, de la km 4, o cămăşuire din beton armat pe Dealul Dăii, unde s-au constatat degradări majore ale betonului din prima treaptă de fundare. Iar notele de renunţare se referă la podeţe. Rep.: De ce C.J <strong>Sibiu</strong> nu a organizat o licitaţie, iar finanţarea s-a făcut prin negociere directă? M.B.: Nu s-a făcut o altă licitaţie, pentru că au fost lucrări care nu s-au putut separa de cele aflate în derulare şi legislaţia permite acest lucru. Nici nu ar fi fost util, căci se punea problema: cine răspunde de calitatea lucrărilor dacă aduci altă firmă? Acea firmă, care a preluat lucrarea şi o execută, are un termen de garanţie de cinci ani pentru lucrare şi răspunde de tot ce s-a executat acolo. Rep.: Când se vor finaliza lucrările? M.B.: Avem două şantiere pe acest drum, unul pe Dealul Dăii, cu termen de finalizare 14 decembrie 2011, iar restul drumului cu termen de finalizare 31 august. Cea de-a doua firmă ne-a făcut o solicitare de a convoca comisia de recepţie. Rep.: Există vreo modalitate prin care C.J. <strong>Sibiu</strong> îi poate obliga pe constructorii de drumuri să respecte termenele de execuţie? M.B.: Modalitatea este dată prin contract, care prevede în cazul nerespectării termenelor, ca firma de construcţie să plătească penalităţi. Până în momentul de faţă firmele nu au plătit penalităţi, pentru că prelungirile au avut cauze reale. La o lucrare mare nu se pot prevedea toate situaţiile de la bun început. Aşa că au fost unele prelungiri de termene, dar eu zic că nu au fost mari. Atragem bani europeni, dar să-i cheltuim e mai greu Rep.: C.J. <strong>Sibiu</strong> are un grad relativ scăzut de folosire a fondurilor europene. Consilierul judeţean PSD Ioan Terea a anunţat la şedinţa de luna trecută următoarele procente de realizare: învăţământ 0%, sănătate 14%, asistenţă socială 60%, protecţia mediului 0.01%, iar la transporturi 47,6%. Cum o să creşteţi aceste procente? M.B.: Procentele respective nu se referă la absorbţia fondurilor europene, ci la execuţia bugetară din primele şase luni ale anului. La capitolul absorbţiei fondurilor europene stăm chiar bine, procentele respective se referă la execuţia bugetară la jumătatea anului 2011. La unele capitole au fost prevăzute sume care nu au fost cheltuite sau nu au fost cheltuite în măsura prevăzută. Ele urmează să fie cheltuite în a doua jumătate a anului. Este vorba de mai multe proiecte care au fost demarate mai greu, de exemplu: am prevăzut sume pentru refacerea a trei poduri, dar procedurile de pregătire au durat mai mult, inclusiv proceduri de mediu, care au o durată ce nu poate fi scurtată. Rep.: Deci vina aparţine celor care fac proiecte? M.B.: Sunt mai multe cauze, dar în concluzie, anumite proiecte trebuie pregătite în anul anterior celui în care trebuie să fie realizate. Vom lua măsuri pentru a demara pregătirea proiectelor în toamna anterioară anului pentru care sunt programate acestea, astfel încât în momentul în care sunt aprobate fondurile prin buget să fim cu pregătirile făcute. „Există o lege care reglementează susţinerea sportului de către administraţia publică şi trebuie să o respectăm” Rep.: Cât de viabilă economic vi s-a părut propunerea de proiect a PD-L-ului, prin care au cerut 1,6 milioane lei, din bugetul CJ <strong>Sibiu</strong>, pentru clubul de fotbal CSU Voinţa? M.B.: După părerea mea, aspectul politic este aici pe primul plan. Au făcut propunerea pentru a puncta politic. Pe de altă parte, susţinerea sportului este foarte importantă şi indiferent de intenţia cu care a fost făcută propunerea, noi am analizat situaţia şi am căutat baza legală, pentru că dorim să susţinem fotbalul, aşa cum susţinem şi alte sporturi sau activităţi culturale. Dar există o lege care reglementează susţinerea sportului de către administraţia publică şi trebuie să o respectăm. Se prevede ca la o lună după aprobarea bugetului, sumele prevăzute în acest scop să fie publicate, inclusiv în Monitorul Oficial şi solicitările trebuie depuse într-o anumită perioadă, deci va trebui să prevedem asemenea sume în bugetul pentru anul viitor. Rep.: Veţi candida în 2012 la şefia Consiliului Judeţean <strong>Sibiu</strong>? M.B.: Acestă decizie o voi lua după ce FDGR va stabili candidaţii, iar aceştia probabil vor fi stabiliţi la sfârşitul anului. sibiu<strong>100</strong>.ro La momentul în care scriu acest articol au avut loc trei seri pline de emoţii şi la propriu şi la figurat. Acest eveniment a fost privit cu reticenţă la un moment dat. Chiar avem nevoie de aceste lucruri? Ce aş mai putea şti despre emoţii? Sau…sunt preaocupat/ă ca să merg acolo să discut despre ce? Stephen Covey întreba într-unul din seminarile lui ,,Suntem prea ocupaţi să conducem încât nu mai avem timp să punem benzină?” Se pare că DA, stresul zilelor noastre ne afectează atât, încât motivul de a trăi devine cel de a gestiona stresul şi uităm să trăim. Nu este nevoie să participăm la seminarii, dar este recomandat să ne facem timp pentru noi. Să ne vedem pe noi dincolo de stresurile zilnice, indiferent că discutăm de situaţiile de la serviciu sau de viaţa personală, de re- Bottesch în topul celor mai bine plătiţi preşedinţi de C.J. Preşedintele Consiliului Judeţean <strong>Sibiu</strong>, Martin Bottesch este pe locul opt într-un top al salariilor încasate de preşedinţii consiliilor judeţene din România, publicat săptămâna acesta de econtext.ro. Cu un salariu de 4.816 de lei/lună în 2010, leafa domnului Bottesch este peste media celorlalţi şefi ai consiliilor judeţene, majoritatea fiind remuneraţi cu 4.067 de lei pe lună. În contextul tăierii salariilor tuturor bugetarilor cu 25%, la jumătatea anului trecut, cel al preşedintelui C.J. <strong>Sibiu</strong> a crescut cu 7,1% faţă de anul 2009 când primea 4.498 de lei/lună. De asemenea, din 41 de preşedinţi, doar 5 au beneficiat de majorări ale salariilor în 2010, faţă de 2009. Econtext.ro. anunţă că este vorba de salariile nete, iar datele provin din declaraţiile de avere ale edililor locali. Totuşi, pe primul loc se situează Lokodi Edita, preşedinta Consiliului Judeţean din Mureş, cu un salariu de 7.496 de lei, iar cel mai prost plătit preşedinte este Liviu Rusu cu 3.879 de lei pe lună. (I.M.) Gânduri la mijlocul Săptămânii Inteligenţei Emoţionale la <strong>Sibiu</strong> laţiile pe care le avem sau despre copiii noştri. Noi ne identificăm cu problemele pe care le avem. Vedem viaţa doar prin greutăţi. Am să vă întreb ceva: Noi suntem totuna cu problemele noastre?... Care este răspunsul care vine dinăuntrul dumneavoastră? Suntem mult mai mult decât ele, suntem cel care le trăieşte, cel care le rezolvă sau nu, dar întotdeauna suntem mai mult decât o problemă. Gândiţi-vă la o problemă din trecut. Gândiţi-vă la ce aţi simţit în acel moment. Şi gândiţi-vă acum, la multă vreme după ce a trecut acea situaţie… Sunteţi totuna cu ea? NU! Pentru că noi suntem mai mult, suntem altceva decât problema în sine. Dar avem tendinţa de a vedea totul prin perspectiva problemelor. Da, dar… (veţi putea spune) a fost foarte rău atunci în timpul problemei, a durut şi încă mai doare. Aveţi dreptate! Pentru că noi încă mai cărăm cu noi durerea acelor evenimente. Ne identificăm cu ele. Ele au trecut şi noi încă mai suferim. Este o poveste cu doi călugări care mergeau pe o drum plin de noroi. Pe o parte a drumului era o domnişoară îmbrăcată frumos şi curată. Aceasta i-a rugat pe călugări să o trecă pe partea cealaltă, să nu se murdărească. Unul a refuzat, iar celălalt a acceptat. A luat-o în braţe şi a trecut-o în partea cealaltă, fără să se murdărească. Mergând mai departe, după câteva ore, celălalt călugăr a răbufnit şi a început să îl certe pe cel care a luat-o în braţe pe fată - că acest fapt contravine regulilor, că ei sunt călugări şi nu ar fi trebuit să o ia în braţe… şi aşa mai departe. La care călugărul i-a răspuns: ,,Eu am lăsat-o din braţe acum câteva ore; tu încă o mai duci în braţe!” Asta facem şi noi zilnic. Cărăm cu noi emoţii de când suntem mici, de când suntem mari, de când am fost într-o relaţie nereuşită sau de acum 2 zile. Rolul emoţiilor este acela de a le înţelege, nu de a le căra cu noi. Avem nevoie de amintiri, dar nu şi de emoţia sau durerea acelor amintiri. Aţi obosit în acest drum al vieţii? Opriţi-vă pentru un moment şi vedeţi ce căraţi în braţe,… în spate! Nu aveţi timp să vă opriţi? S-ar putea să fiţi prea ocupaţi cu condusul încât nu aveţi timp să vă realimentaţi!...Acultaţi-vă emoţiile şi ceea ce au ele să vă spună! Ce au simţit şi descoperit participanţii în cadrul acestei săptămâni, veţi găsi în numărul viitor! Toate gândurile bune! Adrian Răulea Psiholog/Trainer/Coach PUBLICITATE