06.05.2013 Views

TA 409/9 6 ASSEMBLEE DE LA POLYNESIE FRANÇAISE ...

TA 409/9 6 ASSEMBLEE DE LA POLYNESIE FRANÇAISE ...

TA 409/9 6 ASSEMBLEE DE LA POLYNESIE FRANÇAISE ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>TA</strong><br />

<strong>409</strong>/9 6<br />

<strong>ASSEMBLEE</strong> <strong>DE</strong> <strong>LA</strong><br />

<strong>POLYNESIE</strong> <strong>FRANÇAISE</strong><br />

SESSION ADMINISTRATIVE ORDINAIRE <strong>DE</strong> 1996<br />

4ème séance : Jeudi 28 mai 1996<br />

ELECTION DU PRESI<strong>DE</strong>NT DU GOUVERNEMENT<br />

<strong>DE</strong> <strong>LA</strong> <strong>POLYNESIE</strong> <strong>FRANÇAISE</strong><br />

oOo<br />

SOMMAIRE<br />

<strong>ASSEMBLEE</strong> <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> <strong>POLYNESIE</strong> <strong>FRANÇAISE</strong> -<br />

* Election du Président du Gouvernement<br />

française, avec dépôt des candidatures de<br />

de la Polynésie<br />

-MM. Monil TETUANUI<br />

Alexandre LEONTIEFF<br />

Taratiera TEPA<br />

- • Patrick LEBOUCHER<br />

- Mme Tamara BOPP DU PONT<br />

- MM. Jacqui DROLLET<br />

Hiro TEFAARERE<br />

Charles TOTI<br />

Désiré TOKORAGI<br />

James SALMON<br />

Oscar TEMARU<br />

Gaston FLOSSE<br />

* Programme de Monsieur Monil TETUANUI en tahitien<br />

* Programme de Monsieur Alexandre LEONTIEFF en français....<br />

* Programme de Monsieur Taratiera TEPA en tahitien<br />

* Programme de Monsieur Patrick LEBOUCHER en français<br />

* Programme de Madame Tamara BOPP DU PONT en tahitien<br />

* Programme de Monsieur Jacqui DROLLET en tahitien<br />

* Programme de Monsieur Hiro TEFAARERE en tahitien<br />

* Programme de Monsieur Charles TOTI en tahitien<br />

* Programme de Monsieur Désiré TOKORAGI en tahitien<br />

* Programme de Monsieur James SALMON en tahitien<br />

* Programme de Monsieur Oscar TEMARU en tahitien<br />

* Programme de Monsieur Gaston FLOSSE en français puis e n<br />

tahitien<br />

* Félicitations de Monsieur Justin ARAPARI, Président de<br />

l'Assemblée de la Polynésie française, adressées au nouveau<br />

Président du Gouvernement de la Polynésie française,<br />

Monsieur Gaston FLOSSE<br />

* Allocution prononcée par Monsieur Gaston FLOSSE,<br />

Président du Gouvernement de la Polynésie française<br />

* Examen de la correspondance (relevé n° 6/REL/96/APF 3)....<br />

412/96<br />

412/96<br />

412/96<br />

412/96<br />

412/96<br />

412/96<br />

412/96<br />

412/96<br />

412/96<br />

412/96<br />

412/96<br />

412/96<br />

414/96<br />

424/96<br />

444/96<br />

446/96<br />

450/96<br />

452/96<br />

457/96<br />

467/96<br />

478/96<br />

481/96<br />

502/96<br />

510/96<br />

530/96<br />

531/96<br />

532/96


<strong>TA</strong><br />

Sont présents :<br />

MM. ARAPARI<br />

<strong>TA</strong>NSEAU<br />

KOHUMOETINI<br />

TUAHU<br />

BESSERT<br />

Mme <strong>TA</strong>ERO<br />

Mme BONNO<br />

MM. RIVE<strong>TA</strong><br />

MONPAS<br />

FOSTER<br />

Mme BOPPDUPONT<br />

MM. BUIL<strong>LA</strong>RD<br />

DROLLET<br />

EBB<br />

EBB<br />

FLOHR<br />

FLOSSE<br />

FREBAULT<br />

FRITCH<br />

GRAFFE<br />

HART<br />

HOWELL<br />

KIMITETE<br />

<strong>LA</strong>OMAO<br />

LEBOUCHER<br />

LEONTIEFF<br />

LEONTIEFF<br />

MARAEURA<br />

PUCHON<br />

ROÏHAU<br />

SALMON<br />

SANQUER<br />

TEFAARERE<br />

TEMARU<br />

TEPA<br />

410/96<br />

<strong>ASSEMBLEE</strong> <strong>DE</strong> <strong>LA</strong><br />

<strong>POLYNESIE</strong> <strong>FRANÇAISE</strong><br />

SESSION ADMINISTRATIVE ORDINAIRE <strong>DE</strong> 1996<br />

4ème séance : Jeudi 28 mai 1996 à 9 heures 00.<br />

oOo<br />

ELECTION DU PRESI<strong>DE</strong>NT DU GOUVERNEMENT<br />

oOo<br />

PRESI<strong>DE</strong>NCE <strong>DE</strong> Monsieur Justin ARAPARI<br />

Président de l'Assemblée de la Polynésie fraçaise<br />

Justin<br />

Robert<br />

René<br />

Ismaël<br />

Eugène<br />

Lucette<br />

Angélina<br />

Frédéric<br />

John<br />

Tefakahina, Temauri<br />

Tamara<br />

Michel<br />

Jacqui<br />

Benjamin<br />

Tinomana<br />

Henri<br />

Gaston<br />

Jean-Emile, Alain<br />

Edouard<br />

Jacquie<br />

Georges<br />

Patrick<br />

Lucien<br />

Hon Sha<br />

Patrick<br />

Alexandre<br />

Boris<br />

Teina<br />

Georges<br />

André<br />

James Narii<br />

Nicolas<br />

Hiro<br />

Oscar<br />

Taratiera<br />

Président<br />

1er Vice-Président<br />

2ème Vice-Président<br />

3ème Vice-Président<br />

1er Secrétaire<br />

2ème Secrétaire<br />

3ème Secrétaire<br />

1er Questeur<br />

2ème Questeur<br />

3ème Questeur<br />

Conseiller territorial


TETUANUI<br />

TOKORAGI<br />

TONGSANG<br />

TOTI<br />

VERNAUDON<br />

VIRIAMU<br />

Monil<br />

Désiré<br />

Gaston<br />

Charles<br />

Emile<br />

Wilfrid<br />

411/96<br />

oOo<br />

Messieurs Paul RONCIERE, Haut-Commissaire de la République<br />

en Polynésie française, et Willy RICHMOND,<br />

Président du Conseil Economique, Social et Culturel,<br />

prennent place dans la salle des séances.<br />

oOo<br />

La séance est ouverte à 9 heures 00.<br />

oOo<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Mesdames, Messieurs, bonjour. La séance est ouverte.<br />

Je demande au Secrétaire Général de donner lecture de la lettre de<br />

convocation.<br />

M. Vetea BAMBRIDGE. Secrétaire Général : Monsieur le Président, vous avez<br />

convoqué cette séance par lettre n° 470/96/APF/SG en date du 24 mai 1996.<br />

- lecture en est donnée -<br />

oOo<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Nous allons procéder à l'appel des conseillers présents.<br />

M. Vetea BAMBRIDGE procède à l'appel :<br />

(cf liste ci-dessus)<br />

oOo<br />

ORDRE DU JOUR<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Je demande au Secrétaire Général de donner lecture de<br />

l'ordre du jour.<br />

M. Vetea BAMBRIDGE : Monsieur le Président, nous avons l'ordre du jour<br />

suivant :<br />

/) APPROBATION <strong>DE</strong> L'ORDRE DU JOUR<br />

II) ELECTION DU PRESI<strong>DE</strong>NT DU GOUVERNEMENT <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> <strong>POLYNESIE</strong> <strong>FRANÇAISE</strong> AVEC<br />

L'ORDRE <strong>DE</strong> PASSAGE SUIVANT :<br />

• Monsieur Monil TETUANUI<br />

- Monsieur Alexandre LEONTIEFF<br />

- Monsieur Taratiera TEPA<br />

- Monsieur Patrick LEBOUCHER<br />

- Madame Tamara BOPP DU PONT<br />

- Monsieur Jacqui DROLLET<br />

• Monsieur Hiro TEFAARERE


412/96<br />

- Monsieur Charles TOT!<br />

• Monsieur Désiré Tagaroa TOKORAGI<br />

- Monsieur James SALMON<br />

- Monsieur Oscar TEMARV<br />

- Monsieur Gaston FLOSSE<br />

III) EXAMEN <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> CORRESPONDANCE :<br />

*Relevé n° 6/REL/96/APF 3<br />

IV) CONVOCATION <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> PROCHAINE SEANCE<br />

V) CLOTURE <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> SEANCE<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Nous passons au vote de l'ordre du jour.<br />

ADOPTE, à mains levées, par 30 voix pour et 11 voix contre.<br />

ELECTION DU PRESI<strong>DE</strong>NT DU GOUVERNEMENT <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> <strong>POLYNESIE</strong> <strong>FRANÇAISE</strong> -<br />

oOo<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT ; Je demande au Secrétaire Général de donner lecture de<br />

l'article 9 du statut relatif à l'élection du Président du Gouvernement de la<br />

Polynésie française.<br />

M. Vetea BAMBRIDGE : Monsieur le Président, l'article 9 du statut dit ceci :<br />

"Le Président du Gouvernement de la Polynésie française est élu par l'assemblée de la<br />

Polynésie française parmi les conseillers territoriaux au scrutin secret. L'assemblée de la<br />

Polynésie française ne peut valablement délibérer que si les trois cinquièmes des conseillers<br />

territoriaux sont présents. Si cette condition n'est pas remplie, la réunion se tient de plein<br />

droit trois jours plus tard, dimanche et jours fériés non compris, quel que soit le nombre des<br />

conseillers territoriaux présents. Le vote est personnel.<br />

*<br />

Si, après deux tours de scrutin, aucun candidat n'obtient la majorité absolue des<br />

membres composant l'assemblée, il est procédé à un troisième tour et l'élection aura lieu à la<br />

majorité relative. En cas d'égalité des voix, l'élection est acquise au bénéfice de l'âge.<br />

Pour le premier tour de scrutin, les candidatures sont remises au Président de<br />

l'Assemblée de la Polynésie française au plus tard la veille du jour fixé pour le scrutin. Des<br />

candidatures nouvelles peuvent être présentées après chaque tour de scrutin. Elles sont<br />

remises au Président de l'Assemblée au plus tard une heure avant l'ouverture de chaque tour<br />

de scrutin.<br />

Chaque candidat expose son programme devant l'assemblée avant l'ouverture de<br />

chaque tour de scrutin".<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Je constate que les conditions de quorum sont remplies, je<br />

demande donc au Secrétaire Général de donner lecture des candidatures déposées<br />

pour l'élection du Président du Gouvernement.<br />

M. Vetea BAMBRIDGE : Monsieur le Président, les candidatures déposées<br />

sont celles dont je vous ai donné lecture, à savoir :<br />

- M. Monil TETUANUI<br />

- M. Alexandre LEONTIEFF<br />

- M. Taratiera TEPA<br />

- M. Patrick LEBOUCHER<br />

- Mme Tamara BOPPDUPONT<br />

- M. Jacqut DROLLET<br />

- M. Hiro TEFAARERE


413/96<br />

- M. Charles TOIT<br />

-M. Désiré TOKORAGI<br />

- M. James SALMON<br />

- M. Oscar TEMARU<br />

- M. Gaston FLOSSE<br />

M. Alexandre LEQNlibFF : J'ai demandé la parole pour vous signaler que<br />

nous n'étions pas d'accord avec cet ordre du jour car l'inscription de passage de<br />

M. Oscar TEMARU n'est pas conforme à la chronologie des inscriptions au<br />

secrétariat général de l'Assemblée de la Polynésie française des candidatures qui<br />

vous ont été adressées.<br />

J'aurai souhaité que le Secrétaire Général donne également la date et<br />

l'heure exactes d'enregistrement de chacune des candidatures, car, en l'absence<br />

de dispositions précises dans le statut et le règlement intérieur, c'est la<br />

jurisprudence constante en matière d'inscription qui a prévalu et c'est donc dans<br />

l'ordre chronologique de ces inscriptions que l'ordre de passage des candidatures<br />

doit être retenu. Or, vous avez arbitrairement mis Monsieur Oscar TEMARU entre<br />

Messieurs DROLLET et TEFAARERE, alors qu'en principe, il doit être après<br />

Monsieur Gaston FLOSSE.<br />

Alors, je demande Monsieur le Président, à ce que, conformément à la<br />

jurisprudence constante, on réinscrive Monsieur Oscar TEMARU dans l'ordre<br />

chronologique d'inscription, à savoir, après Monsieur Gaston FLOSSE.<br />

M. Gaston FLOSSE : Le statut et le règlement intérieur de l'Assemblée de la<br />

Polynésie française sont muets sur ce point et c'est donc la conférence des<br />

Présidents qui détermine l'ordre de passage et l'Assemblée de la Polynésie<br />

française qui arrête l'ordre du jour et donc, ce passage devant l'Assemblée.<br />

La majorité de l'Assemblée a pris une décision, dans ce cas là, nous devons<br />

nous plier à la décision prise par la majorité de l'Assemblée.<br />

M. Alexandre LEONTifcfr'F : Je vois qu'ici, on fait les règlements comme on<br />

veut et on adapte les jurisprudences comme on veut, cela s'est toujours fait ainsi,<br />

dans l'ordre chronologique, sinon ce n'était pas la peine de demander au<br />

secrétariat général de faire une permanence jusqu'à minuit, c'est complètement<br />

ridicule. La candidature de Monsieur FLOSSE a été enregistrée à<br />

11 heures 59 mn et quelques secondes, et celle de Monsieur TEMARU dans la foulée.<br />

Franchement là, ce n'est pas démocratique.<br />

M. Gaston FLOSSE : La démocratie veut que ce soit la majorité qui prenne les<br />

décisions et non pas la minorité. Il n'y a pas de jurisprudence dans ce cas-là, c'est<br />

la majorité qui a décidé l'ordre de passage, nous devons nous y conformer.<br />

M. Oscar TEMARU : la orana, bonjour tout le monde.<br />

Nous demandons à ce que l'ordre d'enregistrement au secrétariat qui a été<br />

fait hier soir respecté, sinon nous allons déposer un recours en contentieux<br />

administratif. Espérons qu'il y a un tribunal administratif, qu'il y aura une justice<br />

et je respecterai ; nous respecterons aussi l'ordre de passage.<br />

S'il y a une démocratie, il y a aussi une justice.<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Plus d'observations ?<br />

Je demande au premier candidat, Monsieur Monii TETUANUI, de venir<br />

exposer son programme de gouvernement.


MB<br />

414/96<br />

M. Monil TETUANUI expose son programme :<br />

Peretiteni, i teienei poipoi api, te hinaaro nei vau e pure tatou. Te hinaaro<br />

vau e arue i to tatou Atua, e haamanaô iana. Te hinaaro vau e haamanaô iana, no te<br />

mea, no na vau i tae mai ai iô nei. Ua hinaaro vau e haamanaô ia na, no te mea, n o<br />

na atoà teie fenua e na na teie fenua i poiete. Ua hinaaro vau e haamanô ia na i te<br />

mea e, eiaha roa o na e moèhia i rotopu ia tatou, to tatou huru te taata nei. Ua<br />

hinaaro atoà vau e haamanaô ia na i teie poipoi âpï, i te mea e, e vai ai i tatou io nei<br />

no na ia e tupu ra i te hoê ôhipa rahi i teienei mahana i roto i to tatou fenua e te<br />

maîtiraa e te Peretiteni o te hau fenua te faatere ia tatou. Ua mana anaè no na ia. Te<br />

naô ra te reo o Pauro i roto i te èpîtetôre toru ra, ia faatu rahia te mau tià e maiti i<br />

te àau.<br />

Te Atua, te hinaaro nei matou e faatià i to matou nunaa i nia, e tià paatoà<br />

tatou i nia i teie taime faufaa no te pureraa.<br />

No matou atoà, eiaha no teienei fenua Porinetià, mai te fenua Râpa e tae<br />

noa atu i te fenua Ua-Huka, mai te fenua Tematagi e tae noa atu i te fenua Maupiti.<br />

Oôe te nunaa o te ïte mai ra i te maiti o te tupura i te reira poïpoi, ua hinaaro<br />

matou, e te Atua, ia haapuôhu ôe ia matou i roto i te ôhipa o ta matou e rave nei. E<br />

aroha ôe, aita matou e haere mai iô nei no te faaea noa, haamanaô ra matou i te<br />

parau no roto mai i ta ôe na tamaiti.<br />

"Aita vau e haere mai no te tavinihia, e tâvini ra". Te parau faufaa o te<br />

reira, i te mea e, i teie poïpoi mai te peu e, ua tae i te taime o ta ôe faataa, te tupu o<br />

teienei maitiraa i roto i te mau tau o te peropheta e haerehia mai, aita i tupu i teie o<br />

ta matou e rave nei i teienei mahana, ua faataa noa ôe i ta ôe faataa. Ua maiti ôe i te<br />

mea o ta ôe e hinaaro, e i teie tau, ua ère matou i te îterâa i te reira. Ta te nunaa ra e<br />

faataa, teie ia matou to terâ pupu, to terli pupu, te iti te tahi, ua ai fa atura mâtou i<br />

mua i to ôe na aroha.<br />

0 ôe i te telteiraa o teienei ra'i hau fatie o tau mau merahi o te riiraa emoà,<br />

e moà atoà ôe i haufata faota Mâtou nei te taata hara nei, e taata hara anaè mâtou,<br />

aôre ra e hoê taata i îte ra i te reira. Te parau atu nei e maitai, e maital, e maitaî<br />

faito ôre to ôe ia haufata faota Ua î te fenua nei i to ôe na mahana maitai mai te<br />

poîpoî e tae noa atu i te ahiahi e tae faahou i te poipoî. To ôe mimiraa i nia iho i a<br />

mâtou ta te tahi mai tera" utuafare, tera fenua, tera paroita terâ nunaa i ta oe mau<br />

hamani maitai. Ua îte ra mâtou e, te vai ihoa nei mâtou ia ôe i te tahi mau taime, a<br />

faaôre mai ra ôe i ta mâtou mau hapa. Haamanaô mâtou i te fenua o ta ôe i horoà n o<br />

màtou e i ta ôe tupuna.<br />

1 roto i te parau no te faitehia na Pota e aita e tià ia mâtou ia hoô i to mâtou<br />

aia tupuna. Tanu mâtou ia matou i nia iho ia ôe, tanu mâtou ia matou i nia iho i ta<br />

ôe na parau, pàrahi mâtou i roto i ta ôe na parau, faaôhipa mâtou i ta ôe na parau. I<br />

roto i to mâtou tiàraa tâvini, aita ra o te tamaiti e haere mai e ia tavinihia o ia, ei<br />

tâvini ra. Ua pau roa oia i raro no te horoi i te àvae o tana mau pipi, e o màtou nei,<br />

te uiui ra màtou o ia mau anei i roto i te hohonuraa a to màtou nei àau e tae ra anei<br />

màtou i te reira faito, e tae ra anei mâtou i roto i te faito no te tere hope i to mâtou<br />

nei nunaa, mai te mau feia faaroo o tei taparahihia i roto i te ao nei, ta mâtou e<br />

faaroo nei ia ôe, i terà vahi e terâ vahi, te fenua Auteteria tae noa atu i te mau<br />

fenua Yougoslavia e tae noa atu i roto i te mau vahi atoà.<br />

Hiô noa ai to màtou mata, ôre noa ai te mau paraparau e tae mai i roto ia<br />

mâtou, ua ïte rà mâtou i roto i te hohonuraa o te àau e tupu, te vai ra te mau tâvini o<br />

ta ôe faataa no te reira pae. Oia atoà mâtou, ta ôe e faataa i teienei poîpoî âpï i roto i<br />

teienei tau matahiti e haere mai nei, ua faataa ôe ia matou o te tâvini. Ua haapâpii<br />

mâtou i te reira parau i roto i ta màtou mau parau i parau ra. Te vai ra o te taa ra, e<br />

te vai ra o te ôre e ta ra, e faaôre ra ôe i te taatoàra i ta màtou mau hapa. Aita mâtou<br />

e hau noa ia ôe te tahi e te tahi, e taata hara anaè hoî màtou.


415/96<br />

Te Atua, tupu nei te reira ôhipa i teienei poipoï âpï, ua hinaaro matou i te<br />

hau. Haapii mai ôe i te hau, haapii mai ôe i te hère i to matou nunaa. haapii mai ôe i<br />

te tiàraa o te Tâvini na roto i ta ôe na Tamaiti o te tae mai. Haapii mai ôe ia matou i<br />

te aro no te tahi e te tahi. Haapii na ôe ia matou i te faature o te mau tià mana. Ua<br />

haapii atoà ra mai oe ia matou i te auraro i ta matou i faaoti.<br />

Te Atua, a hiô mai. Faaôhipa i roto i to mâtou àau ta te tahi e maitai te remu<br />

a i teienei fenua, ia nenehe o nae fanaô mai te mau î atoà o ta ôe e horoà iô nei i<br />

teie fenua. Horoà i teienei fenua i te î atoà i nia iho, te moana e te î atoà i nia iho, te<br />

nunaa e to nareo e tana peu. Aôre roa ôe e mea i moè. Haapii atoàra ôe ia mâtou i te<br />

iteràa i ta ôe na parau.<br />

Te Atua to mâtou Metua i te Ora, haamaitaî mai ôe i to mâtou nei Peretiteni<br />

no teienei Apooraa Rahi. la iho hia ona i roto i te hohonuraa o te àau i roto i te<br />

parau no te tâviniraa, na na atu, na matou, na te mero o te maha ahuru ia vevo mai<br />

i roto i to mâtou nei mau tarià, i roto i to mâtou nei mau hiroà te varua moà no ono<br />

mai ia ôe na'u.<br />

Te Atua, te matamua no te paàri e te matai nei ia ôe, te haamanaôraa e, te<br />

vaira ôe i vai na e vai ia e a tau a hiti, a tau e a hiti noa atu.<br />

Te Atua to mâtou Metua i te ao ra, tapau nei mâtou ia ôe. Faahoï mai i to<br />

mâtou fenua i roto i to na iho nunaa i to na iho horoà, na roto ra i te hau, na roto i<br />

te hère, na roto i te faanahonahoraa ma te ao e maiti ia raa to ôe iôa na roto i te<br />

reira ôhipa o ta mâtou e faanaho nei, ia hère mâtou i to matou fenua. la hère mâtou<br />

i te mau paiau i roto i te haapiihia mai e, e amo ôe i maamaatuhi i te ora i nia iho<br />

atoà ia ra mâtou i roto i te parau e, arataî na i teie nunaa, ua tae i te tau te tupu r a<br />

te reira na roto i te hau a to mâtou Metua i te ao.<br />

Te Atua, terâ mai ta màtou puèraa pure no teienei polpoi, ua îte mâtou e, i te<br />

mea e mâtou e pure atu ia ôe. Ua papu ia mâtou, no una mai ia ôe no te mana te<br />

hanahana mai teie taime e a tau, e a tau, e a tau, a hiti noa atu. Amené.<br />

Te mau taeae e te mau tuahine, ia orana i te hau o te Atua.<br />

Que la Paix et la Grâce de Dieu soient parmi vous. J'ose espérer que nous<br />

comprenons une fois pour toutes aussi que ce pays est un pays où la religion et la<br />

foi chrétienne existent.<br />

I te pae no te fenua Auteteria, ua ite tatou ua pohe te tahi mau taata no te<br />

àroraa no te àfaîraa i te parau no te hau i roto ia râtou. ïa hinaaro atoà ra tatou i te<br />

hau i roto i teienei fenua.<br />

I te matahiti vau àhuru ma vaù ra, te ani ra vau i to tatou Peretiteni i a<br />

Jacqui TEUIRA : "Peretîteni, ua moèhia paha ia ôe hoê taata i roto i ta ôe piiraa<br />

iôa !". E te naô mai ra o Jacqui TEUIRA ia ù i terâ mahana e : "Aita e taata i moèhia".<br />

I te matahiti Peretiteni mai ai to tatou taeaè o Emile VERNAUDON, ua parau<br />

atu ra vau i te reira parau : "E maa pureraa e tino no tatou". Te vai ra ia i ta n a<br />

pahonoraa : "E faatura vau". Ei teie mahana, ua hinaaro vau e faaoti i te pureraa<br />

no tatou. Mea faufaa anei ? E ère anei me faufaa, te taata e to na manaô. I roto ra i<br />

na âvaè atoa e haere hia mai i tatou, ua ite vau i roto i te mau peho atoà Tèlèfenua o<br />

Porinetià, e ua ïte ôe e tae noa atu i to Râpa, tae noa atu i to Temataghi, tae noa atu i<br />

to Reao, te mau peho atoà na te mau fenua Ena na i Ua-Huka, Makamai e te mau<br />

vahi atoà i Raromataï te tuhaa pae, ua afai tatou i te reira taata na mûri ia tatou.<br />

Faahoï tatou mai te parau e, mea faufaa te pureraa, mea faufaa teie taata,<br />

mea faufaa ia faaotihia te pureraa i roto i te mau putuputuraa atoà, taata rahi<br />

faufaa terâ. Ma te parau e, no na tatou i tavana ai, no na tatou i maraa ai e tae mai


416/96<br />

nei tatou iô nei i roto i te hoê taime e ta tatou nei maîtiraa Peretkeni o te Apooraa<br />

Rahi, era te taata rave iho hia atu i te ùtuafare. Na na hoi tatou i vai nei.<br />

No na hoî tatou i vai ai teienei fenua rahi to tatou Porinetià. Hoê ahuru ma<br />

pae fenua farani e ô i roto i to tatou fenua, të hinaarohia ra e tuma ôe i roto i to ôe<br />

hiroà e toru, teie parau : "E nunaa ôe no te Atua !". Ua hinaarohia i teie mahana e<br />

faaôre atoà i to ôe hiroà. Ua riro te Atua e uaua taui no tatou "une roue de secours",<br />

te "Pharmacie" no te taime maïmaîhia ai.<br />

No reira, teie manaô, eiaha e manaô faahaparaa i te tahi e te tahi, vau n a<br />

mua roa i roto i te reira parau, te ôreraa vau, te paruparuraa vau i te faahaamanao<br />

e, o vau na mua o tei fifi iô nei. Na na teie fenua e poiete, e no na tatou e tià mai iô<br />

nei. Na na i poiete i te nunaa mâôhi, na na e poiete i teie fenua. Na na atoà i horoà<br />

mai i teie reo ina nahi atua i roto i te parau no te pêne te taote. I taua mahana ra i<br />

te aparauparauraa hia o te mau pipi, i te mau reo e'e atoà. Të haapiihia Porinetià,<br />

teie mâtou iô nei e maha ahuru ma hoê mero Apooraa Rahi o tei tere atu na mua i a<br />

ôe. E, e te tahi mau parau faufaa roa o ta mâtou e horoà atu, maoti ra, te poritita. E<br />

aha te poritita i roto i te hororaa o te Peretiteni no te faatereraa hau fenua ? Te<br />

faanahoraahia te hoê faanahoraa pâpii ia aratai ia i to tatou fenua. Te vai ra ta te<br />

tahi aratai, ta te tahi arataîraa. Ua hinaaro ra vau e, teie mahana, e pâpii maitaî ia<br />

tatou, o vau nei, ua riro vau e te hinaaro nei e haapâpiï maitai e, te taata e matau<br />

iana na mua roa. E taata hara vau mai ia tatou paàtoa. Mai te peu ra, te vaira i<br />

Porinetià nei i te tahi mau tino e aita tana e hara, a, e te peàpeà nei vau i te reira<br />

parau.<br />

Teie fenua Porinetià, teienei repo o tei poietehia e to tatou nei Atua, ua tae i<br />

te hoê taime, ua riro teienei fenua ia vetahi ê. E aha ta ù e parau atu ia ôe Porinetià<br />

i teie mahana ? Te parau ia no te tâviniraa ia ôe, te parau no te hereraa i to ôe iho<br />

fenua, te parau no te hereraa-i to ôe iho reo, te parau atoà no te hereraa i ta ôe iho<br />

peu. Te Tàvini Huiraatira, teie ia to na rêva. Te rêva teie e âfaihia atu i mua ia tatou<br />

to Porinetià taatoà mai te faaïte atu e, teie to ôe rêva, e ia teôteô ôe i te hoê rêva a na<br />

nahi, mea rauti ôe no to ôe rêva, ua riro ôe e mitimare no te parau no teienei rêva i<br />

teienei fenua. Teie rêva o te haamanaôraa ia ôe e, e raî to ôe, e fenua atoà to ôe,<br />

tatou noa toàraa o ta ôe. Aita nenehe e faataa i teienei mahana te parau no te<br />

aratairaa poritita e te arataîraa no te matau, i te Atua. la ôre hôe taata e matau i te<br />

Atua, te tiàturi nei vau e, o vai ia tana e matau ?<br />

No te fenua i Raromataï, e hinaaro vau e haamauruuru maitai ia ôe. Na nia<br />

i to maua iôa na tià e ta ôutou i maiti Toti Charles, na nia i te iôa Peretiteni o te<br />

Tàvini Huiraatira te tomite, te hinaaro nei vau e poroi atu i te parau no te hère n o<br />

te Atua i rotopu ia tatou. Te mauruuru i te ôhipa o tei rave hia ta ôutou i faataa,<br />

maiti i terâ tino, terâ tino, te mau tino maiti atoà. Ua haere ôutou i ô, ua faataa<br />

ôutou i te mea taa. Mana mai te tahi te pae pârahiraa, mana mai te tahi e piti<br />

pârahiraa, mana mai te tahi e hoê pârahiraa. Faatura.<br />

Haamauruuru i Raromatai e te mau tomite oire atoà, Peretiteni oire, te mau<br />

taata atoà to tei rauti o te matai. Tei ô râtou te tiàturi mai e haamaitaî i te Atua i<br />

teienei mahana e tae noa atu i tatou Porinetià taatoà o ta ù e hinaaro nei e aroha.<br />

Aita vau e haere mai nei iô nei no tou noa fenua Raromataï. Teôteô ra vau i te mea<br />

e, no Raromataï vau i tae mai ai iô nei, no naia i tae mai nei, e no ôe o te hiô mai r a<br />

i Raromatai.<br />

Rave rahi te mau parau o tei parauhia i roto i te mau tere, tere fenua to<br />

tatou Porinetià te hau mâôhi, te ao mâôhi, ua mehameha roa tatou i terâ parau. Te<br />

taime e parauhia no te faahoi i te nunaa Iteraera i to na iho fenua, ua ïte maitaî<br />

Iterâera e, ua faaruè o na i to na fenua tana ana i te faaruèraahia no te hoê ia<br />

faaruèhia ai, i aratai ai Iotefa e tae noa atu ia e ia topa i te nunaa Iteraera i te<br />

fenua e Fiti. Ua tae i te tau e faahoi ia na i to na fenua, te vahi e tahe ai i te u e te<br />

meru.


417/96<br />

I teie tau, mai te peu, e haere tatou i te fenua Fiti e tae i te fenua Iteràera,<br />

mai te peu, e haere avae noa tatou, e aita e maoro e ua tae. E piti noa i no tau<br />

hepetoma ia haere àvae tatou, ua tae. No te aha ia te uiraa e, e maha ahuru matahiti<br />

i tae ai ? E faito rahi terà". E faito rahi, i te mea e, te uiui ra tatou e, te tiàturi nei a u<br />

e te uiui ra tatou. E aha te tumu i taere ai te nunaa Iteràera aita i tae ôiôi ?<br />

Te vai ra te tahi mau manaô o tei parau e, no terâ pai mau maitai i vai nei i<br />

ai Fiti. Te taamuraahia tatou i nia i te nunaa Fiti, te mau peu, te mau maitai i te<br />

fenua ai Fiti, taamu na tatou i'o, no reira aita i tae oioi ! Te taeraa i'o, aita e u, aita e<br />

meru. E aha te vai mai ? E ôè.<br />

I teie mahana, ua faaoti te Tàvini Huiraatira. Ua au i ropu i te reira parau i<br />

roto i te reira parau, faahoî i to tatou nunaa i te fenua tana ana Ua ite vau e<br />

mehameha ra te tahi mau puèraa, ua ite vau e mea rahi te uiraa, terà pai uiraa e<br />

ani hia ia Mote, ahani ôe i vaiho noa atu ia matou i ô, aita ia matou e pohe i te poîa.<br />

Ahani ôe i vaiho noa atu ia mâtou i ô, pauroa te poipoi e maà ta matou, i te avatea e<br />

te ahiahi, aita ia matou e taamu ra iô nei, tatau na i te iôa to Porinetià nei.<br />

E riàrià tatou e haere i to tatou fenua. E aha e riàrià ai ? Terâ mau tumu rii,<br />

ua tae i roto i te hoê taime e te naô ra te tahi mau taata e i roto i ta râtou mau<br />

tatararaa, te mau tautururaa, no te pera pai mau ruau i te tau e piti. Terâ mau ru au,<br />

ua paàri roa i Fiti. To terâ mau ruau, ua maitai roa i Fiti. To terà mau ruau, faufaa ta<br />

râ'tou i to ai Fiti. To terâ mau ruau, fenua to râtou i to ai Fiti. Na râtou teie ôhipa e<br />

faataere hanoa na nia iho, eita e hinaaro e haere. E atua atoà to ràtou to ai Fiti. Ua<br />

taavi no te nunaa e maha ahuru matahiti. Na te feia âpï i faa-tae i te nunaa<br />

Iteràera i te fenua tana ana. Ua tôetôe noa mai te tahi tau ruaurii E ère e manaô<br />

faahapa, e manaô tauturu ra. E manaô tauturu i roto i teie parau no teie mau ruau<br />

to tatou. Inaha a te taata i te ruau.<br />

I anapo ra, ua haamanaô vau i ta ù tamahine iti : "Bébé, ua faaôrehia to ôe<br />

reo. Bébé, je dois te parler en français. Bébé, tu n'as plus le droit d'avoir le plaisir,<br />

l'honneur, la fierté de t'avoir cette merveilleuse langue, le Màôhi. Je vais te<br />

chanter et te bercer dans la langue, dans une langue étrangère. Fais dodo, mon<br />

bébé, sur le pont d'Avignon, vas-y, fais dodo, fais dodo. Puisses aussi demain<br />

chanter à tes enfants, à mes petits-enfants, la berceuse. Dors, petit enfant".<br />

Teie poïpol, ua faatamâahia ta ù tamahine iti. Tana màa, e "gerber". Ei teie<br />

ahiahi, i teie taime, te mataitai mai ra o na, aita o na e haere i te haapiiraa. E parau<br />

vau iana : "Bébé, mâtaîtaï ôe ia papa". E aha te tumu ? Hinaaro vau e parau i te tahi<br />

mau manaô iti. E manaô pai, te vai ra pai te manaô i roto i te Tâvini Huiraatira no te<br />

haapapil e, e nunaa ôe, e reo to ôe.<br />

Mai to na â nainairaa, teie tamarii, fanauhia i fanau ra i roto i to Ôpu o to<br />

na metua vahiné, i roto à i te ôpii, e màôhi atoà o na, e i te fanauraahia mai o na, e<br />

mâôhi o na. Auaè maoti te metua vahiné ! No to na paha îte ôre atu i te reo farâni, i<br />

reira to na ueueraa : "E aiu iti maru ura e, a taoto ôe i roto i ta ù nei rima, te hère o<br />

to ôe metua vahiné. la pàpti ia ôe no roto mai ôe i terâ opu fetii. To ôe paèraa, te<br />

papa nia, o mea, te papa raro, o mea, to ôe metua tane, o mea, to ôe papa ruau, o<br />

mea". Tae i te matahiti e haere o na i te haapiiraa, ia tae i te fare haapiiraa,<br />

tataratara pauroa i terà mau puèraa "boulons" i tona, tauihia i te "boulons" âpï. E<br />

ère atu ra to ôe papa e o mea, e ère atu ra to ôe mau aito e tarau orna, e ère atu ra to<br />

ôe mau aito o maha norama, e ère atoà to ôe mau aito e, o matai ma. To ôe mau aito, o<br />

Vercingétorix. Terà to ôe mau aito, "Vercingétorix, Jeanne d'Arc".<br />

Ta tatou mau haapii tamarii, e ani ra vau ia tatou paàtoa i teie taime. la i<br />

terà, ôutou i te mea, no te mea, tei roto i te fare haapiiraa, tauturu pai i to tatou<br />

nunaa. Vercin Gétorix, e i to na feruriraa, eiaha roa e faaoti i te pureraa i roto i te<br />

fare haapiiraa ! Eiaha, e fifi, aita e tano ! Hinaaro ra vau e haamauruuru maitai i<br />

teienei mahana, mai te mea, e haamanaohia paha i te reira parau, i te mau<br />

orometua haapiiraa tapati atoà.


418/96<br />

To terà faaroo, to tera faaroo, to terâ faaroo. Te haapiiraa i ta tatou mau aiu<br />

hoê noa ae taime i roto i te hepetoma te parau no to tatou reo. Te reo o te hoê<br />

nunaa, tera ia reo.<br />

MA<br />

Toù tera reo, maôhi, parau ai i to ù reo, faateniteni vau i te Atua na roto i<br />

to ù reo. Numera vau na roto i to ù reo. Aita tatou e hinaaro faahou nei i teie reo, e<br />

hinaaro te Tavini huiraatira i teie reo to tatou. Mea nehenehe te pehepehe, mea<br />

nehenehe te reo, mea nehenehe to'na mau himene. Te reo farani, te reo iteraèra,<br />

te reo marite, e reo anaè tera o tei tuuhia mai i te mahana penetote. la taa ia tatou<br />

e, e nunaa atoà tatou.<br />

la ara mai te hoê tamarii no te fenua Iteraèra, no te fenua Itaria, te poïpoi<br />

roa o na "spaghetti", te avatea "ravioli", te ahiahi "macaroni". Mai to na àruàruraa<br />

e, rahi noa mai nei mai ia ù. Te nunaa tinito, poïpoî roa e raiti, avatea, raiti, ahiahi<br />

raiti. E rahi noa mai o na. Te nunaa farani, te fenua Europa, e "pommes de terre" i<br />

te poïpoî, te avatea e te ahiahi. E aha paï ta tatou ? To ù àruàruraa, te vai ra o tei<br />

faaàmuhia i te ùmara, ia ù nei ra ua faaàmuhia vau i te maa no roto mai i to ù<br />

fenua : tarua, maniota, taro, e ùru. Tera ta ù. Te taeraa ra vau i te faito no te fare<br />

haapiiraa, te taeraa mai ihoa teie mau ôhipa, faatamaahia atu ra iho vau i te<br />

"lentilles".<br />

Te mea ta ù i matau i te àmu, te taofe ta ù i matau i te inu, faatauihia atu r a<br />

ta ù peu. Moèhia atu ra ta ù ùru iti, moèhia atu ra ta ù tarua iti, moèhia atu ra ta ù<br />

maniota. Moèhia atu ra ta ù ià, ta ù tarao e ta ù maito, moèhia atu ra ta ù miti haari.<br />

Te vai ra te àmu ra i te taioro atoa i roto i teie Apooraa Rahi, te tahi mau tavana<br />

ôire, te vai ra, tei Papeete te reira mea. Te fafaru atoà, te vai atoà ra io ae i Papeete.<br />

i ô pai matou i Râpa ma. Te tiàturi nei ra vau e, te nunaa maôhi, ia faaturahia te<br />

tahi e tià ai. Noa atu pal e, o vau teie e parau atu nei, mai te peu e, e tià mana, no n a<br />

ia e mana ai. la faaturahia te reira. E ia tamau rii atoà tatou i te reira parau, taahi<br />

anae oe i te ro, e hohoni te ro, e aha atu pai ia te huru o te taata : "le respect".<br />

la faatura atu nei, tauihia i to ù hiroà, tei hia atu ra vau ? Teie mahana e<br />

parauparau atu ra vau, o rapae noa maôhi ai, o roto ra ua taui ia to ù mau puè raa<br />

"boulons". Aita vau e Ite i te àamu o to na upoo, aita. E fïfi taî hia vau i teie mahana<br />

i to ù iteraa e, to ù mau metua tane Mahanora. Aita vau i ite i to na àamu Matu i<br />

Mahanora.<br />

I te àhuru ma ono no mati, tauatini iva hanere vau àhuru ma vau, "le<br />

16 mars 1988, Monsieur MONPEZAT n'est plus là, il avait été témoin d'un discours du<br />

centième anniversaire du drapeau français aux Iles Sous-le-Vent. Ce jour-là, il y a<br />

eu un discours, et ce discours, je sais que c'est encore dans certaines archives : nos<br />

terres ont été volées, volées !"<br />

Les "mahanora" ont été victimes de choses anormales. On a pris leurs<br />

terres parce que c'est un révolutionnaire. "Matu i Mahanora", c'est u n<br />

révolutionnaire, il a osé dire non aux autres. On lui a pris sa terre, "puaa niho" à<br />

Haamene, 36 hectares et on a donné en récompense à quelqu'un, je ne dirai pas<br />

son nom parce que ce n'est pas important, en guise de remerciement. Tu as bien<br />

travaillé.<br />

Cette personne-là a donné à quelqu'un d'autre et a dit : "Tiens, c'est pour toi<br />

cela, parce que tu as été un bon sergent, tu as été un bon lieutenant". C'est tout à<br />

fait normal.<br />

Voilà mes racines. Mais, il n'y a pas de vengeance dedans : "Pardonner,<br />

c'est facile, oublier ce n'est pas facile."<br />

Eere mea ôhie i te haamoè, mea faufaaraa, ia haamanaô. Auaè maoti, te<br />

haapiiraa pipiria i haapii ia ù e, faaôre atu ta te tahi hapa. Auaè maoti. Aita to ù e


419/96<br />

riri faahou ia ratou i teie mahana. Ua îte ra vau e, te mau mea i vai na, te mau hape<br />

atoa i vai na, e îmi ai i te raveà no te tataî na roto i te hau. E îmi ai i te raveà ia<br />

maitaî te hau, ia mana te hau. E uiraa rahi i roto i teie nei porititaraa e tupu mai<br />

nei, teie te uïraa rahi : Monil ua ite oe e taia ra i te tiàmaraa. E païa tatou ia haere i<br />

ô ?<br />

Ta matou mau moni ruàu, e àufauhia ia tae anaè i ô ? Ta matou mau tamarii,<br />

e haapiihia nei i te haapiiraa ? Ta matou nei mau puè raa taata fare mal e afaihia<br />

anei i te fare mai ?. Ta tatou moni te vai ra anei ? Te mon uira, ua tae roa i te parau<br />

e : Monil te uira e àma mai ra e ia tiàmaraa, e faaàmahia tera mori. la tae roa i<br />

reira. Te faaturori-raa-hia te manaô o ta tatou nunaa. Te païa anei tatou ? Teie<br />

fenua i horoàhia mai e te Atua, mai te peu e, i teie mahana e tei roto i to tatou nei<br />

fenua o Porinetia, teie fenua, e tii atoa i nia iho, tatou te fatu e te nunaa. Tatou te<br />

fatu.<br />

Ce matin, je longeais le bord de mer à pied. J'ai lu inscrit sur une pancarte :<br />

"interdit de se baigner". Oia to te fenua Enana e faaroo mai, to Raro matai, te vai r a<br />

teie papaï i ô aè i tahatai. Aita e faariihia ia haere e hopu i te miti. Ananahi, aita<br />

atoà e nehenehe e àmu faahou i te ià, e ma ô nei i tera paura àtomi, na te fenua<br />

Moruroa e o Fangataufa. Tera pute ïno e vai mai ra i ô, e "cadeau" te reira i<br />

horoàhia ra ia tatou na to tatou mau tamarii. E "cadeau empoisonné". Piti hanere<br />

tauatini taata tatou i teie nei mahana. O oe te faaroo mai ra i teie nei parau, o oe te<br />

fatu i teie nei tiàpaï fenua, ahuru ma pae fenua Farani e o i roto. Quinze fois la<br />

France. O ôe te fatu.<br />

Teie ôe e faatiàturihia nei e, eere oe i te fatu o te reira fenua Porinetia. Na ô<br />

mai ra te tahi taata e, mai te aha te tiàpaï, mea tiàpaï, tiàpaï fenua. Trente six fois<br />

l'Israël. E toru àhuru ma ono maa fenua Iteraèra e o i roto. Eté parau faahou mai<br />

nei te tahi mau taata ia tatou e, aita tatou e ora. Te ora matamua roa ta ù i îte, ta<br />

matou e mau nei, te parau ia no to tatou nei Atua. Te reira vau na mua roa, o tei<br />

horoà mai i te nunaa e teie fenua. To na reo. Tiàturi vau e, o na te taata e horoà mai<br />

nei i te mau mea atoà i roto i to ù oraraa. O na. Aita vau e tiàturi nei i te taata.<br />

Te na ôraa o Tavita : e, faufaa ôre i te tiàturi i te huïarii. Faufaa ôre i te<br />

tiàturi i te taata nei. Tiàturi i te Atua. Faatià atu ia outou i te hoe parau no te tahi<br />

"ancien combattant". Teie "ancien combattant" no Tiarei oia, haere i te fenua Bir<br />

Hakeim, auaè o na i haere ai i ô, aita a to na âvae i taahi atu ra i roto i te hoê fare<br />

pureraa. Aita o na i îte e aha te na mea e pure. Aita o na i haapihia e aha te na mea<br />

e pure, I te taime ra i faaàtihia ai te purutia, eiaha i te mahana matamua, taeraa i<br />

te mahana hoê àhuru tiahapa, i reira i to na iteraa i te pure. I reira to na pureraa.<br />

Ua îte outou e aha ta na pure : te Atua, te Atua, te Atua, te Atua.<br />

Tera noa e hope noa atu ra, no te mea,.aita o na i haapiihia i te pure. Eere<br />

ihoa mea faufaa ia îte i te pure mai te peu eere te pure e haapapu maitaî e hinaaro<br />

vau i to ù Atua. E aha tera mea, te riàrià ra. I teie mahana, to tatou nunaa, a Napota<br />

te ani hia ra ôe i teie nei mahana e, e horoà i to ôe àià. Mea rahi te ahapa i to tatou<br />

tumu. Nounou rahi to ahapa i to ôe fenua, nounou rahi tona. Ta ôe patere maa, ta ôe<br />

faatoètoèraa, teie ia e ninamu noa mai na te hiti. Pae mirioni kilometera tuea.<br />

Eere te patere maa naïnaï ta ôe. Aita oe e haere e faaàpu i roto, mea<br />

faaàpuhia ra. E tii noa atu oe i ô, âfai mai i roto i te pani. Ua oti. Te papu ra anei ia<br />

tatou te reira parau to porinetia. No matou nei e maha àhuru ma hoê i unei, te mau<br />

mero Apooraa rahi o tei maïtihia, ua papu ia matou te reira parau. Ua papu ia<br />

matou, paatoà matou. Aita hoê aè i ère i teie parau, matou o tei parahi ra i teie<br />

mahana i unei i roto i te Apooraa rahi, te mau tiàmana o tei tae mai, te mau papaî<br />

veà, te Tomitera teitei e tae noa atu i te mau peripitero atoà, te mau marna o tei tae<br />

mai.<br />

Ua îte ratou e, teie fenua to tatou, te hinaaro ra ratou i teie fenua. Ua tano,<br />

ua tano. Te ani nei ra ia oe e Anapoto : mai na te reira àià tupuna to ôe, ta ù i horoà<br />

na ôe e te Atua. Ta te Atua i horoà mai. Ua ite outou e aha te ôhipa i tupu na i Napota


420/96<br />

i mûri iho, Peretiteni FLOSSE, te îte ra vau e, te papaî ra ôe. Te ui ra ra vau i teie n e i<br />

mahana e, ua ïte outou e aha te ôhipa i tupu hia na Napota ? Teie te parau a te<br />

vahiné a Ahapa i nia ia Ahapa : e hoa aè ra, eiaha io. Tei ia ôe ra te mau mana atoà,<br />

nehenehe oe e faaue noa, parau roa i no, ua moe o Naputa, te ôhipa ia o tei tupu.<br />

Ua i o Napota e ua faaïno o na i te Arii. Ua faaîno o na i te Atua. Tera te<br />

hara o Napota i taparahihia ai. Ua mitimitihia i to na toto e tona ùri. Te pohe tera o<br />

Napota. Te hoê taata o tei ôre e hinaaro e horoà i to na àià tupuna. Imihia atu ra te<br />

mau raveà atoà, te mana o teie nei ao, no te faaôre i te taata i to na paari i te parau<br />

e, eita vau e hoo i to ù àià tupuna. "L'histoire révèle que Naboth, vis-à-vis du roi<br />

Ahad n'a jamais voulu lui rétrocéder sa ville, son ignorance ; ce vigneron<br />

appartenait à ses ancêtres. Mais le Roi Ahad avait toutes les forces, tous les<br />

pouvoirs humains pour décider. La femme, toujours la femme, et encore la femme,<br />

depuis Eve ne cherche pas. Ahad tu es le roi, tu as compris, tu es le roi. Tu peux<br />

faire tout ce que tu veux. Tu peux changer tout ce que tu veux sur cette terre. Tu<br />

peux changer, dis simplement et ça sera exécuté. Il y a quelqu'un je crois qui sera<br />

renvoyé en France, le Chef du Service de l'Economie Rurale. Je n'oserai pas<br />

demander pourquoi ? Je ne fais que constater. Naboth mourut parce qu'il avait osé<br />

dire, insulter le Dieu et le Roi Ahad. Prétexte, c'est la justice des hommes. C'est cela<br />

la justice des hommes. Naboth mourut, Ahad eut le vigneron qu'il voulait. J'ai<br />

voulu ce matin attacher une importance vitale à ce qui a été écrit sur Naboth et le<br />

roi Ahad, non pas pour critiquer, non pas pour dire du mal d'un tel ou d'un tel,<br />

simplement pour nous rappeler que le devoir de tout un chacun, selon la volonté<br />

de Dieu'*, e aroha to te Atua.<br />

Taua te nunaa e faaroo mai ra i teie nei parau, ua farerei aè na ôe i tera<br />

mau àti. Farerei a, farerei a.<br />

I te Tuamotu, àhuru ma piti miria ta tatou poe, to Raro matai te ô. I nia i tera<br />

àhuru ma piti miria, taiô ia vau te faito rahi roa aè hoê miria ia na ôe e te nunaa,<br />

te taatoàraa o te nunaa. Ahuru ma hoê, eere ia na ôe. I parau atu ra vau i àrau àe<br />

ra e, mea huru rahi te afata o ta tatou fenua. Ho mai na tena roto moana na ù.<br />

"Donnes-moi ce lagon pour moi tout seul. Douze milliards pour l'exportation de la<br />

perle. Un milliard pour le peuple et sa population, onze milliards pour le Roi.Ahad<br />

Partager c'est aimer, puis on peut changer. Il n'y a pas de mal à changer et à se<br />

changer. Il n'est jamais trop tard. Il n'est jamais trop tard, partager, c'est aimer. Si<br />

on aime vraiment ce pays, notre pays, mon pays, partageons ensemble. Huit cent<br />

quarante tonnes d'importation de café", vaù hanere maha àhuru tane taofe ta ôe e<br />

inu ra. "A qui profite ce café-là. ? Premièrement, à ceux qui le plantent, là-bas du<br />

côté d'Afrique peut-être, ou du côté du Brésil. Ceux qui le transportent, ceux qui le<br />

conditionnent, ceux qui l'importent, ceux qui le mettent dans le magasin, huit cent<br />

quarante tonnes, c'est beaucoup, ça se chiffre au moins à deux milliards", e piti<br />

miria no te inuraa oè i ta oe taofe. Tera tau e nalnal noa ra vau, na ù e taviri ta<br />

matou taofe, na ù e ôhi i ta matou taofe, na ù e faanoànoà i ta matou taofe, e tunu<br />

paà i nia i te arahu, tuù e maà vanira i roto. Teie mahana, tera piti miria ta tatou,<br />

ta ôe e te nunaa, ta ôe iho to te Tuhaa Pae papu maitai ia ù e, na tatou tera rahiraa<br />

piti miria. No te mea, mea tapu te taofe io tatou. Aita, rave atu ra tatou i ta tatou piti<br />

miria, tanaôraa ia i o nei, tanaôraa ia te metua vahiné no te haere e àufau i teie<br />

taofe i te fare toa. Aita te fare oa i hape. O vai ta ôe e àufau ra ? Te àufau ra ôe i tera<br />

taata Afirita e tanu ra i te taofe, aita ra teie taata no te fenua "Brésil", no te tanuraa<br />

i ta ôe taofe e inu ra. Te àufau ra ôe i te taata na na e ùta ra te taofe i o nei, te àufau<br />

ra maa api iti ta te fare toa e rave ra i nia iho, mai te peu ra e maa api iti. Ahani paî<br />

te reira moni e àufauhia ra ia ôe e te faaàpu ra i teie taofe ? Haere pai a tanu i taua<br />

taofe ra, na ôe ia te reira e piti miria. E te ui anei tatou e, aita e ôhipa ta tatou, e<br />

ôhipa ta tatou. Teie fenua, e piru teie fenua. Ua tamau tatou na roto i te reo farani :<br />

"Le laboureur et ses enfants. Il faut se prendre de la peine". Mai te peu e te<br />

hinaaro ra tatou e inu faahou i ta tatou taofe, te hinaaro ra tatou ia haere mai tera<br />

piti miria haere roa i roto i te pute i rapae, i roto i to tatou iho pute, e tià i nia i te<br />

poïpoî roa.<br />

Te himene ra o Angelo : te nunaa e tià i nia i te poïpoî roa. Haere a tanu i te


421/96<br />

taofe, pafaî i te taofe, a hoo i te taofe. Amu ôe i te maa matohito rae. To Tuhaa pae<br />

anei, ua îte tatou e, e hia miria e àufauhia ra no te "pommes de terre" no te fereti,<br />

no te "purée", ua îte anei tatou ? Mea rahi. Aita fifi roa ae ta tatou mau tanuraa<br />

ùmara putete, na matou ihoa e haafifi. Na matou ihoa e imi i te raveà eiaha ihoa i a<br />

matara. Na ta matou mau ture, ta matou e rave nei i roto i teie Apooraa rahi. Na ta<br />

matou mau peu i o nei. Maki matou tera ture e tera ture e tera ture. A tià ra, e<br />

àpiàpi roa aè ôe i te ture. Ta matou mau ture, aita ra ta ôe taofe, aita atu ra ta ôe<br />

"pommes de terre" e tupu faahou.<br />

Te faaroo ra vau i te nunaa i te aueraa, i te tutuôraa e. Ua papai te tahi taata<br />

i to ù iôa i to ù fenua hoê ripene : te aue nei, te uùru nei te natura. Ua haapii vau i<br />

te ata vanira i te parauparau. Ua haapii vau i te ôrare i te parauparau, ua haapii<br />

vau i te iihi i te parauparau. Ua haapii vau i te mau hoa i o nei i te parauparau.<br />

Parauparau mai ratou, parau mai ratou e, ua taèro vau. Ua haapii atoà vau i te tahi<br />

mau feia i to ù naînaî rii i te parauparau. Te fenua i te parauparau. Faarii i te<br />

fenua ia tupohehia te tahi pae to na no te faaora ia ôe. Ahoa ôe e taamu vau ia ôe i<br />

nia iho i teie fenua.<br />

E repo ôe e hoi ôe i roto i te repo. E àmu atoà ra ôe i te maa no roto mai i t e<br />

repo. Fanauhia mai ôe na roto i te repo, metua vahiné, pu fenua, marna Tamara,<br />

marna Lucette, te tahi atu a mana iti. Mea faufaa paï te mama. I teie mahana, te p u<br />

fenua, eiaha ôe e inoîno i ta ù i faaruè ai. To ù pu fenua, ua ite vau tehia te p u<br />

fenua i te tanu-raa-hia. Ua îte vau i to na vairaa. E vairaa to ù i roto i to ù fenua.<br />

Vairaa to ù. To tatou nunaa, e taa mai ra o na e aha te auraa o teie parau o ta ù e<br />

parau atu ra, "le placenta". Te pu fenua.'E auraa to te nunaa e to te reo maôhi, e pu<br />

no te fenua. I fenuahia ai ôe, i nunaa ai ôe.<br />

<strong>LA</strong><br />

I roto ra i teie fenua, ua tuu-atoà-hia mai te tahi mau pu". Ta ù ia i parau atu<br />

ra i àraùaè ra i te parau no Moruroa, Fangataufa, e taù atoà i ite i teie poïpoî i ô aè i<br />

tahatai. Eita e nehenehe e hopu faahou i te mitî, ôpani ètaètahia, eiaha e ho pu<br />

faahou i te miti i te fenua, e parataito teie !<br />

"On a hérité d'un Paradis. Tout le monde dit que la Polynésie, c'est le<br />

paradis, cela depuis 1789. Les commandants de bord ont écrit que Tahiti est le<br />

Paradis, ainsi que les gens de l'extérieur disent que c'est le Paradis, mais<br />

aujourd'hui, avec une bombe à l'intérieur. Voilà le Paradis. C'est ce Paradis que<br />

l'on va transmettre à nos enfants, comme cadeau de l'an 2000. Voilà le cadeau. Mais<br />

à quel prix ?"<br />

Eiaha te hoo o taua àti e te nunaa.<br />

Le prix, il y a en 3. Si d'autres n'ont pas eu de diplômes à l'école,<br />

automatiquement, nous, nous avons eu 3 diplômes déjà à partir de l'âge de 10 ans.<br />

Le premier diplôme est le diplôme de la peur. On nous a fait peur. Ne plus oser : il<br />

ne faut pas aller à l'indépendance, vous allez mourir. Ne soyez pas votre peuple, n e<br />

soyez pas dignes de ce peuple "Maohi", vous allez mourir... Plus de retraite, la<br />

France ne vas plus vous donner de l'argent. La France est un grand pays comme<br />

tous les autres pays indépendants. Il y en a beaucoup !<br />

E mehameha, haamehameha-roa-hia ôe to Râpa, haamehameha-rahi-hia<br />

ôe to te Matagni. Haère ôe, 60 matahiti to ôe, aita ta ôe moni ruau faahou, e pohe ôe,<br />

aita e "allocation" faahou.<br />

Tatou te mau haapii tamarii, tatou te mau puèraa taote, haamehamehahia<br />

tatou. la tiàmâ, aita ta ôe moni faahou mai teie nei ia ?<br />

Te piti, te "diplôme", teie ia parau no te hupehupe. "Le diplôme de la<br />

paresse. On a hérité cela de l'école et de la société, le diplôme de la paresse".


422/96<br />

Araàra mai ihoa ôe i te poîpoî, eiaha roa vau e feruri e haère vau e tanu i<br />

taù taro, haère ra vau e hàmani i taù "dossier" i roto i Taravao. Mea marna aè te<br />

"papier" ia faaî, i te haère vau ei tanu i taù taro. Matou i roto i te taime porotitaraa,<br />

ua haère atu matou e parau : Hâmani ta outou "dossier", e horoàhia te fare tauturu,<br />

horoàhia te mea tauturu, horoàhia terâ mea tauturu.<br />

E 650 tane ta te fenua Raromatai vanira i horoà na mua aè i te matahiti<br />

1958. Hoê tuhaa i nia iho i te maha i te ao nei, na tatou teie faufaa vanira. Aita e<br />

"bulldozer" i terâ tau ! I teie mahana, aiti raeàhia e 40 tane. E aha paï terà taaêraa.<br />

Tera tau, aita e "bulldozer", aita e tauturu, e 600 tane vanira. I teie mahana, ia<br />

parau atu tatou e haère e tanu i te vanira, a haère tapu na mua i te purumu, e oti i<br />

te tapu i te purumu, a àfaî mai i te tauturu, e ia oti te tauturu, a àfaî faahou mai ia<br />

terâ mea. Ati roa aè ra te vanira, te maî i te parau e, e maî pai to te vanira, e mea<br />

terâ mea, e mea terâ mea.<br />

Ua hupehupehia taua e te nunaa, faahupehupehia taua. Aita ra vau e<br />

manaô nei e parau mai te tahi àraùaè e, ua parau o Monil, e nunaa hupehupe te<br />

nunaa Maohi. E ère te nunaa Maohi, te nunaa hupehupe. E nunaa itoito ona. Faa<br />

hupehupehia ra na ta tatou ha'apira'a, na ta tatou huru faanahoraa. Aita atu ra te<br />

tamarii e àfaihia e faatito i te vanira i te âvaè Tiurai, i roto i te taime e ùaa te<br />

vanira, e âfaihia ona i roto i te "colonie de vacances", haère ôe i ô, e hauti rii ôe, e<br />

aiu. Aita terâ maitaî iho ra i roto i to màtou tau ! Haapii mai ra terâ e, i terâ tau, teie<br />

tau i faa-nuu ia tatou i mua. Eiaha e otohe i mûri !<br />

Te parau o te parauhia ra atoà, te uihia mai ia màtou, e haère anaè e tiàmâ,<br />

aita ta ôe "télé" e roaa faahou. E haavare te reira. E te parauhia ra e, mai a Vanuatu<br />

to ôutou fenua, e pohe ôutou i te veve. E mai te peu mai ia Nauru to tatou fenua, e<br />

aha ia te huru ! Hoê â huru moniraa to râtou e te fenua tuete, e aita tatou e<br />

hinaaro ? E parau anaè tatou mai ia "Monaco", mea moni te taata i "Monaco", fenua<br />

tiàmà, aita tatou e hinaaro ? E teie fenua iti nainaï roa o "Saint-Marin", piti àhuru<br />

ma ono tauatiniraa ra huiraatira, e toru mirioni "touristes" tana i te matahiti, aita<br />

tatou e hinaaro ?<br />

On nous a toujours fait miroiter l'image du Vanuatu, en disant que : vous<br />

allez mourir de faim. Vanuatu est un des pays indépendants, mais il y en a<br />

d'autres ! Pourquoi ne pas parler aussi de l'histoire de Saint-Marin, de cette<br />

république à 26 000 habitants seulement, où il y a 3 millions de touristes ?<br />

Pourquoi ne pas parler de "Nauru" qui est aussi aisé que les Suédois ? Pourquoi n e<br />

pas parler de Monaco et de Andorre...? Pourquoi ne pas parler d'Israël, le premier<br />

producteur d'avocats, le premier producteur de mangues, produits dans un désert ?<br />

Pourquoi ne pas parler de l'ouverture dans le monde ?<br />

Te pàpii ra ia ôe te nunaa i teie parau ? No te aha e faaite noa mai e, i te<br />

parau no Vanuatu, aita e faaîte mai ia tatou i te parau no te tahi mau fenua moni,<br />

ua moni hia no te mea, mea itoito râtou fenua tiàmâraa râtou. No te aha. "Parce<br />

qu'on veut vous faire peur". Hinaaro ra e haamehameha hia ôe e te nunaa,<br />

haamehameha hia ôe. I teie nei mahana, aita taua e riaria faahou. E aroha te Atua.<br />

Teie rêva, e rêva teie o tei horoàhia mai na te tahi metua, tei haamouhia e<br />

te Tavini Huiraatira, o Oscar TEMARU. Mai te peu e, ua riro o ia ei âfaï i teie nei<br />

rêva o ta matou e paturu nei, te parau nei vau ia ôe e te nunaa e, teie rêva, e ère<br />

mea faatautau i te rima. Me âfaî te rima i nia, mea fétu. "E amu ôe i te mâa, ma te<br />

hou o to ôe raè". Te paîa mâtamua roa, to ôe ia ôpu, e aha ta ôe e tuu i roto i to ôe ôpu<br />

poïpoï aè, poîpoî aè..., te tanuraa ia i ta ôe mâa. To ôe ihoa ùtuafare, a tanu te tahi<br />

mâa tumu haari haa i na te hiti o te fare, a tanu i te tahi ma îîta iti na te hiti o te<br />

fare, a tanu te tahi mau "pamplemousses" iti na te hiti o te fare, a tanu ta ôe mau<br />

para meià iti na te hiti o te fare, e àraàra mai ôe i te poipoi, haamaitaî ôe i te Atua o<br />

tei horoà mai i teie hotu. Terâ ta ôe fare toa mâtamua roa. E àmu ôe i ta ôe iho, ta to<br />

ôe rima iho i tanu, haère ôe e taià i ta ôe ià i te pô, marama iti, maa mori pamu iti.


423/9 6<br />

I te fenua Tuamotu, aita vau e hinaaro 1 terà mea, ua àpapa noa te ià n a<br />

tatahi. Fenua heeuri tête, a fariihia ra ôe e àmu teie nei mau puaatoro âfaihia mai i<br />

na ô. E, te vai ra teie mau puaatoro maamaahia i teie nei mahana. Faaàmuhia ôe i<br />

teie nei mau puaatoro. E hoê à huru pai e, aita ôe e nehenehe e àmu faahou i ta ôe<br />

puaatoro, aita e nehenehe e àmu faahou i ta ôe puaa, ta oe moa. Mea au roa ia aùaù i<br />

te moa na mûri iho, mai te peu e, e aùaù ôutou. Aùaù paï i te moa, tâhaari i te moa.<br />

Aita ra, vai mai ihoa terà manô faaohie.<br />

Mai te peu e, te hinaaro ra taua e amo i teie rêva, ia païa to taua ôpu na mua<br />

roa. Haère e tanu i te taro, ôhipa tna ôe te nunaa, teie nei ia, haère tanu i ta ôe<br />

meià, haère e tanu, haère e taiâ, te poroî ia te poroîhia atu. E fenua pai to ôe, ia ère<br />

ôe i teie fenua, haère ia ôe i hea e faaèa e, haère ôe i hea e tanu i ta ôe taro, haère<br />

ôe e hea e taiâ e ?<br />

"17 milliards pour les importations pour l'alimentaire", no te àmuraa i te<br />

màa no rapaèàu mai. No te àmuraa i te ià no rapaèàu mai, i te àmuraa i te ïnaî n o<br />

rapaèàu mai, na mâtou paî, na matou. Aita pai matou e itoito ra i te parau i to tatou<br />

nunaa, to tatou nunaa e, haère a tanu i ta ôe, a àmu i ta ôe.<br />

Naô mai te tahi marna iaù i teie âvaè i mairi aè nei, "Monil, mea monamona<br />

aè pai te mitihue e hoohia. Aita e auraa naù e hà'mani, mea monamona te taioro<br />

mea hoohiahia". Hoê huru e, aita taua e ïte faahou i teie mahana e, tera o Porinetia<br />

i mua ia tatou. Teie nunaa o taù e hinaaro ra e pii, te pii-roa-raa vau ia ôe e teie<br />

nunaa e hol i Tanaana. Haère i te vahi e tahe ai te ii e te meri, fenua to ôe, ta te<br />

Atua i horoà, e nunaa tohoo, e nunaa itoito ôe, e nunaa maitai ôe, e nunaa<br />

maramarama ôe. A tià, a tià. Te parau no te tiàmâraa, e parau faufaa te reira.<br />

L'indépendance, c'est !e premier bonheur d'un peuple.<br />

Hinaaro vau e paraparau noa i teie nei mahana e pô noa atu. No te mea,<br />

mea rahi toù manaô e parau, ua fânauhia vau i teie nei fenua, e pohe vau i teie nei<br />

fenua. Aita pai vau e manaô, na ôutou e parau e mamu ra ôe. Aita vau i hau ia<br />

ôutou, e aita atoà ra ôutou i hau ia ù. Ua hinaaro vau e paraparau i toù nunaa,<br />

nunaa atoà no ù terà i Râpa, nunaa atoà terà" no ù i te fenua Nuu-Hiva, nunaa atoà<br />

no ù i Raromatai, nunaa atoà teie no ù i Tahiti nei.<br />

Nous sommes 200 000 habitants seulement dans ce pays aussi vaste que<br />

l'Europe.<br />

Faaèa noa màrnà", faaôromaï mai ôe, tauturu atu vau e, te mea o ta ôe nunaa,<br />

0 toù nunaa ôe atoà. Te naô ra te hoê tinito ia ù, te tahi mahana iùnei i Papeete nei,<br />

"Monil, e tarai paha ôe ia màtou taè anaè ôe i te tiàmâraa". Te màtamua roa te paari<br />

e te mataù ia Iehova, haapii mai iaù e, e hère atoà vau i te mau taata o tei ôre i hère<br />

ia ù. E hère atoà vau i te nunaa o të parahi ra i roto i teie fenua. Faaoti ràtou e teie<br />

atoà to râtou fenua atoà . Ua paari mai teie nunaa iùnei . E pohe râtou iùnei.<br />

E riri paha ôutou ia ù, te tahi paè, te naô mai ra e: "ua roa ra ta Monil", mea<br />

roa anei hoê mahana i roto i to tatou nei anotau ? Hanere pae àhuru tiàhapa<br />

matahiti i teie nei to tatou fenua i te vairaa i roto i to te tahi nei reo ?<br />

Ua hinaaro vau e paraparau i teie mahana. E taata paraparau ihoa. Teie r a<br />

mahana, ua hinaaro vau e parau i to tatou nunaa e ô i roto i te hau. Ua hinaaro vau<br />

e parau i te mau ahapa atoà, o tei rahi ta ràtou faufaa no teie fenua. Opère, ôpere...,<br />

te mau ahapa atoà o te tapea ra i te mau paina no te horoàraa i te mau faaôhieraa,<br />

Ôpere. Ua ite ra vau e, ua ïte vau, i roto i te mau taime atoà i haèrehia mai e tatou no<br />

te faahoturaa i to tatou nei fenua, aita e rave-faaôhie-hia ta tatou nei ôhipa. Aita e<br />

paruparu no te rave i te ôhipa, e eita e ftu i te rave i te ôhipa no to tatou fenua.<br />

I roto i te parau no te tiàmaraa, ua hinaaro na te tahi pae, o vau atoà to roto<br />

1 te reira parau, faahotu na mua roa "l'indépendance économique, avant<br />

l'indépendance politique". J'ai voulu rassurer les gens, mais cela n'a pas été


424/96<br />

possible, il y a eu trop de murs construits par les hommes, par nous, Assemblée.<br />

Nous avons construit beaucoup de murs pour qu'il y ait cette indépendance<br />

économique. C'est compréhensible, dans toutes politiques colonialistes et<br />

coloniales, il n'y a pas de développement, il n'y a que dans la souveraineté et<br />

seulement dans la souveraineté qu'il y a un développement.<br />

Vaiiho ra vau toù nei manao iùnei, no te mea e, te vai a ra te mau taeaè i<br />

mûri mai, te vai ra. E paraparau atoà râtou to ratou manaô. Te hinaaro nei ra vau e,<br />

i teie taime, e haamaruru i teie farereiraa to tatou i teie mahana. Mai te peu e<br />

puhapa noa atu te tahi parau, mai te peu e ua ino roa atu te tahi, ua înoîno ia ù n o<br />

te tahi mau parau, te parau atu nei, e faaore mai ta ù nei hapa. Te taeraa o Mose i te<br />

otià no te fenua Tanaana, o Iosua o tei haère i ô mai, teie te poroî i horoàhia i a<br />

Iosua, o taù ia e haamaruuru maitai i te Peretiteni o te Tavini Huiraatira i te tuuraa<br />

i teie nei tatauro i nia iho i teie nei tïteti, teie tatauro, te puta ture ia. Te na ô ra te<br />

poroî ia Iosua, "eiaha roa te puta ture ia Iehova, ia moè i to vaha i te rui e te ao.<br />

Reira ôe e manuia ai, reira ôe e tae ai i te fenua Tanaana".<br />

Te mau taèaè e te mau tuahine, Peretiteni no te apooraa rahi, Tomîte r a<br />

teitei, Porinesia o të faaroo mai nei i teie parau, te ao màôhi, ia orana i roto i te<br />

aroha o to tatou Atua.<br />

0O0<br />

- Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Je rappelle aux candidats invités à la tribune, d'exposer<br />

leur programme du Gouvernement.<br />

J'invite Monsieur Alexandre LEONTIEFF à prendre la parole.<br />

M. Alexandre LF-ON'i'iKKF expose son programme :<br />

Monsieur le Président,<br />

Mesdames et Messieurs les conseillers,<br />

Nous voici réunis aujourd'hui pour élire le Président du Gouvernement de<br />

la Polynésie française, parmi les conseillers de notre Assemblée.<br />

La loi statutaire qui régit nos institutions actuelles permet, à tout<br />

conseiller, de présenter sa candidature et d'exposer son programme avant<br />

l'élection.<br />

Le Tavini Huiraatira a donc décidé de saisir l'opportunité prévue par le<br />

Statut d'Autonomie, d'exposer les grands axes de son programme et la philosophie<br />

de son action politique, au travers des candidatures de ses élus siégeant à<br />

l'Assemblée.<br />

Certes, d'aucuns ne manqueront pas de faire remarquer qu'il s'agit là d'un<br />

usage peut-être un peu trop libre, voire abusif, du texte statutaire. Nous répondons<br />

à cela, qu'en droit français : " ce qui n'est pas interdit est autorisé".<br />

Si le législateur n'a pas cru bon, depuis 1977, de limiter le droit à<br />

candidature des conseillers territoriaux, c'est bien, n'est-ce pas, pour permettre la<br />

libre expression démocratique des élus du peuple que nous sommes !<br />

Le peuple s'est exprimé le 12 mai dernier, en désignant ses élus au sein de<br />

cette Assemblée.<br />

En remportant 13 sièges sur 19 dans les îles, la majorité gouvernementale a<br />

bénéficié, grâce à ses moyens budgétaires et à ses voyages officiels, des suffrages<br />

majoritaires des populations insulaires autres que celles des îles-du-vent.


425/9 6<br />

Lorsqu'on sait que les 19 sièges des îles représentent 50 000 habitants<br />

environ, et que les 22 sièges de Tahiti et Moorea-Maiao représentent, quant à eux,<br />

150 000 habitants environ, l'on s'aperçoit que, grâce à ce système électoral, une<br />

minorité de la population polynésienne, si honorable soit-elle (celle des îles)<br />

fabrique de toutes pièces une majorité absolue à l'Assemblée.<br />

On se rend donc compte que ce mode de scrutin complètement déséquilibré<br />

a permis au Tahoeraa de remporter la majorité des sièges à l'Assemblée alors qu'il<br />

est minoritaire dans la population face à toutes les autres formations politiques.<br />

Malgré le déséquilibre de ce scrutin, l'élection territoriale du 12 mai 1996 a<br />

consacré avant tout la bipolarisation politique entre les tenants de l'autonomie et<br />

ceux de l'indépendance, entre les deux principaux partis : le Tavini Huiraatira et le<br />

Tahoeraa Huiraatira.<br />

Partout, dans toutes les communes, dans toutes les îles, dans tous les<br />

archipels, le Tavini Huiraatira a progressé, doublant ou même triplant ses voix par<br />

rapport aux dernières territoriales de 1991.<br />

Presque partout, le Tavini est arrivé en deuxième position et dans<br />

certaines communes, il est même arrivé premier. Le Tavini est devenu, de façon<br />

incontestable, la deuxième force politiqu, en Polynésie, et s'il continue sur sa<br />

lancée, il deviendra, bientôt, la première force politique en Polynésie !<br />

Ce résultat remarquable, le Tavini Huiraatira le doit à sa politique<br />

d'ouverture, mais surtout à la force et à la justesse de ses arguments en faveur de la<br />

souveraineté totale de notre fenua, même si nos adversaires imputent ce résultat<br />

au bilan économique catastrophique en matière d'emplois du Gouvernement<br />

sortant.<br />

Mais le fait est réel : l'idée de la souveraineté et de l'indépendance de la<br />

Polynésie progresse. Elle ne fait plus peur comme auparavant.<br />

Pourquoi ?<br />

Tout simplement, parce que les Polynésiens sont de mieux en mieux<br />

informés. Ils savent très bien que le Tavini ne veut pas d'une "indépendanceaventure"<br />

et que l'indépendance de la Polynésie peut parfaitement se réaliser,<br />

dans la paix et la démocratie, sans rupture de nos liens économiques, culturels et<br />

contractuels avec la France qui pourra toujours rester, si elle le désire, l'un de nos<br />

principaux partenaires.<br />

L'indépendance est inéluctable. Elle est inscrite dans notre Histoire.<br />

Pourquoi le nier ? Pourquoi ne pas la préparer, d'ores et déjà, ensemble ?<br />

En tous cas, le Tavini Huiraatira (et ce qu'il représente) ne peut plus être<br />

ignoré ou marginalisé.<br />

Avec plus du quart des sièges à l'Assemblée Territoriale et près du tiers des<br />

suffrages exprimés, le Tavini Huiraatira représente désormais, (comme l'a<br />

reconnu le Ministre de l'Outre-Mer, Monsieur Jean-Jacques De Peretti), "une force<br />

d'alternance possible" qui ne peut plus être ignorée et qui doit être consultée.<br />

Pour la première fois, le Président du Tavini Huiraatira, Monsieur Oscar<br />

TEMARU, a été invité à rencontrer le Ministre de l'Outre-mer, soit à Tahiti, soit à<br />

Paris, pour discuter tant du contrat de ville de Faaa que des projets intéressant<br />

l'avenir de notre fenua. N'est-ce point significatif ?


426/96<br />

Nous avons été informés de l'intervention du Président du Gouvernement<br />

auprès de l'Elysée pour se plaindre des propos tenus par le Ministre de l'Outre-mer<br />

français.<br />

Ce n'est pas avec une telle attitude partisane, avec un tel manque de<br />

tolérance et de respect d'autrui, qu'il réunira les conditions d'un vrai dialogue<br />

politique.<br />

Comment ne pas dénoncer une fois de plus, l'hypocrisie de Gaston Flosse et<br />

ses mensonges quand il veut faire croire que le Tavini aurait pu avoir des postes de<br />

responsabilité au sein des commissions de l'Assemblée.<br />

Je remercie, pour sa franchise, le Président de l'Assemblée de la Polynésie<br />

Française, Monsieur Justin ARAPARI, qui m'a confirmé, avant le début de la<br />

conférence des Présidents de groupe, que le Tavini n'aura aucune présidence de<br />

commissions intérieures, deux commissions étant dévolues au Ai'a Api, une au<br />

conseiller Tinomana EBB et les cinq dernières au Tahoeraa.<br />

Lorsque l'on sait que seuls les Présidents des commissions intérieures (en<br />

plus du Président et des 3 Vice-Présidents de l'Assemblée) disposeront de crédits, d e<br />

bureaux et de personnels, le groupe Tavini Huiraatira ne pouvait donc accepter de<br />

participer au sein de ces commissions, pour 2 ou 3 misérables places de titulaires et<br />

de suppléants. Logiquement, le Tavini Huiraatira aurait dû bénéficier au moins<br />

d'une présidence de commission, afin de disposer de moyens décents de<br />

fonctionnement.<br />

Car les moyens budgétaires qui permettent notamment le fonctionnement<br />

de l'Assemblée, du gouvernement et de tous les services et offices publics<br />

proviennent des impôts et taxes payés par le peuple, donc par les contribuables,<br />

tous les contribuables y compris ceux qui se réclament du Tavini Huiraatira.<br />

Notre représentativité est méprisée ouvertement par le pouvoir politique<br />

en place. Cela ne nous empêchera pas d'assister à toutes les réunions des<br />

commissions intérieures de l'Assemblée, de faire, en séance plénière, toutes les<br />

propositions de délibérations, de questions orales ou écrites, de voeux, de<br />

commissions d'enquêtes, d'amendements, etc., qui nous sembleront nécessaires à<br />

l'intérêt général des Polynésiens et nous voterons en conséquence.<br />

Nous informerons la population par voie de presse écrite et parlée, par des<br />

réunions d'information populaire, de ce qui se passe dans cette Assemblée, des<br />

projets du Gouvernement, de nos critiques, de nos approbations éventuelles et de<br />

nos propositions pour notre fenua et sa population. Notre opposition sera réelle,<br />

critique, constructive mais sans complaisance.<br />

Le Tavini Huiraatira souhaite que la Polyn.ésie, Te Ao maohi, devienne u n<br />

Etat indépendant et souverain, libre et démocratique, respectueux de toutes les<br />

libertés. Le Président du Tahoeraa ne manquera pas de ressortir des citations<br />

d'hommes politiques qui ont combattu l'indépendance et le Tavini Huiraatira avant<br />

de les rejoindre.<br />

MJT<br />

Ce fut notamment mon cas. Je pensais en effet, à tort, que nous ne serions<br />

jamais prêts pour l'indépendance et que celle-ci nous conduirait<br />

irrémédiablement vers le chaos et la misère.<br />

La peur de l'avenir et du changement engendre toujours des réflexions et<br />

des conclusions excessives.<br />

Au début des années 70, Monsieur Gaston Flosse ne fustigeait-il pas<br />

l'autonomie interne allant même jusqu'à la représenter par une tête de mort sur


427/9 6<br />

des affiches ? En 1976, soit deux ans avant qu'il ne présente une proposition de loi<br />

portant statut d'autonomie interne, ne déclarait-il pas : "L'autonomie interne est<br />

l'antichambre de l'Indépendance." Ne fut-il pas, ensuite, l'un des plus fervents, sinon<br />

le plus fervent défenseur de l'autonomie interne ?<br />

Aujourd'hui, Monsieur Flosse fustige l'Indépendance. Personne ne sera<br />

réellement étonné si, dans quelque temps, il en devenait, lui-même, un ardent<br />

défenseur. N'a-t-il pas déclaré en réunion publique : "C'est moi qui détiens les clés de<br />

l'Indépendance. Ce n'est pas Oscar Temaru !"<br />

Ceux qui ont pu l'approcher et discuter avec lui, en privé savent, de par les<br />

réflexions qu'il tient, qu'il est en réalité un indépendantiste caché.<br />

Nous n'avons donc pas de leçons de morale politique à recevoir d'un tel<br />

personnage qui a transformé le territoire en un véritable "fonds de commerce" à<br />

des fins politiques et personnelles.<br />

Il est temps que le Président de la Polynésie ne soit plus un simple chef de<br />

parti élu par ses pairs au sein de cette Assemblée, mais un véritable metua qui soit<br />

élu au suffrage universel direct par toute la population polynésienne. Seule la<br />

souveraineté de notre fenua permettra une telle réforme institutionnelle qui est<br />

souhaitée par tous les Polynésiens désireux d'un Président impartial et légitime.<br />

Il ne faut cependant pas nier l'apport de l'Autonomie à l'évolution de nos<br />

institutions. J'ai moi-même contribué à l'amélioration du statut de 1990 après avoir<br />

participé aux réformes statutaires de 1977, 1984 et 1990.<br />

L'Autonomie a été une préparation à l'indépendance de la Polynésie.<br />

Par certains aspects, celle-ci dispose d'institutions qui en font d'elle u n<br />

"quasi-Etat" :<br />

- un Gouvernement avec un Président et des Ministres,<br />

- une Assemblée délibérante,<br />

- des compétences spécifiques,<br />

- un emblème, un drapeau, un hymne, une langue.<br />

La pratique du statut de l'autonomie ne peut donc que préparer à la<br />

souveraineté.<br />

Pour le Tavini Huiraatira, il ne peut y avoir de développement réel et<br />

durable, sans souveraineté.<br />

L'autonomie n'est pas la panacée à nos problèmes de développement et elle<br />

ne défend pas les Polynésiens dans ses intérêts fondamentaux. On peut même<br />

parler d'échec de l'autonomie.<br />

L'ECHEC <strong>DE</strong> L'AUTONOMIE<br />

Si l'on fait le bilan de l'autonomie en Polynésie, on peut dire que, malgré des<br />

avancées significatives aux plans économique et social, la Polynésie aborde<br />

désormais l'après-CEP avec des handicaps structurels que le statut d'autonomie n e<br />

peut malheureusement compenser.<br />

En effet, l'élévation artificielle du niveau de vie des Polynésiens ne peut<br />

masquer les effets négatifs et pervers de l'implantation du CEA/CEP : l'exode<br />

insulaire massif sur Tahiti, l'abandon du secteur primaire, l'hypertrophie du<br />

secteur tertiaire, la généralisation et l'expansion considérable en quelques années<br />

des problèmes de l'emploi, de l'éducation, de la formation professionnelle, du<br />

logement, de la circulation, de l'assainissement, du traitement des déchets


428/9 6<br />

ménagers, des pollutions diverses, de l'acculturation, de délinquance, de santé<br />

publique, etc.<br />

Le statut d'autonomie interne a toujours été contesté par l'Etat dans<br />

l'application des compétences du Territoire. Recours devant le Tribunal<br />

Administratif, le Conseil d'Etat et finalement modifications successives par le<br />

Parlement français de ce statut ont enlevé toute crédibilité à l'autonomie<br />

polynésienne.<br />

Pire, le statut d'autonomie "tout court" de 1996 est en net recul par rapport<br />

aux statuts précédents d'autonomie interne de 1990, 1984 et même 1977.<br />

Il ne défend absolument pas nos intérêts fondamentaux dans les domaines de<br />

la langue, de l'emploi, des ressources de la mer, des ventes des terres, et des<br />

conventions internationales. Or, le statut devrait être, avant tout, un outil au<br />

service du développement.<br />

Ainsi, la langue tahitienne n'est p!us langue officielle au même titre que 1 e<br />

français, alors que cette disposition existait depuis 1980 avec Francis SANFORD. Or,<br />

sans sa langue, un peuple n'existe pas.<br />

Le Conseil constitutionnel a également rappelé que l'Etat français, et lui<br />

seul, détient la souveraineté sur la zone économique maritime exclusive des<br />

200 milles et sur tout le domaine public maritime du Territoire (des 12 milles, des<br />

rades et les lagons...). Ce rappel solennel pose notamment le problème de la<br />

recherche et de l'exploitation des matières premières stratégiques, comme le<br />

cobalt, existant dans nos eaux. L'Etat français est seul compétent. En matière de<br />

pêche, la France a délégué sa souveraineté à l'Union Européenne. Que se passera-til<br />

lorsqu'un pays de l'Union Européenne désirera venir pêcher dans notre ZEEqui<br />

est, en fait, celle de la France ? Le Statut est muet à cet égard et il sera difficile au<br />

gouvernement territorial de s'opposer à une telle exploitation.<br />

Par ailleurs, notre statut d'autonomie (malgré la modification de l'article 74<br />

de la Constitution française obtenue en 1992) ainsi que les lois françaises n e<br />

peuvent absolument rien contre la supprématie du droit européen.<br />

Le libre établissement des français métropolitains en Polynésie entraîne,<br />

ipso facto, le même droit pour les autres européens, citoyens de l'Union<br />

Européenne, au nom de la règle de la non-discrimination entre les européens,<br />

règle rappelée en 1990 par la Cour de Justice Européenne.<br />

A quoi servent alors toutes nos politiques en matière d'emploi, d'éducation,<br />

de formation professionnelle, et de "planning" familial, si, parallèlement, la<br />

Polynésie est devenue une véritable passoire, dans le domaine de l'immigration<br />

européenne et métropolitaine ? Ce phénomène de passoire est accentué par le<br />

niveau faible des tarifs aériens et la suppression de l'obligation du rachat du billet<br />

de retour. Rien dans le statut d'autonomie de la Polynésie ne peut défendre les<br />

Polynésiens de ces risques réels et potentiels d'invasion européenne et<br />

métropolitaine qui sont aussi un risque pour l'exercice même de la démocratie.<br />

Dans le dernier statut de 1996 d'autonomie, le conseil des Ministres du<br />

Territoire a également perdu tout pouvoir pour autoriser, refuser ou préempter<br />

dans tout ce qui concerne les transferts immobiliers.<br />

Désormais, les ventes des terres en Polynésie sont totalement libres. Bientôt,<br />

les Polynésiens seront étrangers sur leurs propres terres, obligés par les<br />

difficultés économiques et financières héritées de l'ère CEP, de vendre leurs terres<br />

aux plus offrants, qui seront, le plus souvent, des étrangers, des européens ou des<br />

métropolitains. Là aussi, le statut d'autonomie s'avère un échec total, incapable de<br />

défendre les intérêts premiers des Polynésiens. Un peuple sans terre est un peuple<br />

sans âme, sans racine.


429/96<br />

Enfin, les compétences statutaires durement arrachées à l'Etat sont<br />

régulièrement remises en cause, modifiées et supprimées, par les traités et les<br />

conventions internationales signées par la France, le Territoire n'étant même pas<br />

consulté au préalable par l'Etat français.<br />

Ces quelques exemples significatifs démontrent, si besoin est, que seule la<br />

souveraineté pleine et entière de notre fenua, Te Ao Maohi, réclamée par le Tavini<br />

Huiraatira, donnera enfin aux Polynésiens, aux maohi, toutes les compétences et<br />

tous les leviers de commande nécessaires à la défense de leurs intérêts essentiels e t<br />

au véritable développement durable de la Polynésie et ce, dans le partenariat, la<br />

coopération, l'amitié et le respect mutuel avec la France et tous les pays du monde.<br />

Il n'y a pas de véritable développement durable, aux plans économique,<br />

social et culturel, sans souveraineté.<br />

LES RAPPORTS FRANCE-<strong>POLYNESIE</strong><br />

II faut absolument que soient redéfinis les rapports entre l'Etat français et<br />

la Polynésie.<br />

Nous sommes maintenant dans l'après-CEP, dans une situation économique,<br />

sociale et financière, totalement différente du passé. Tout est remis en cause.<br />

La France est devenue une puissance nucléaire de premier plan, après avoir<br />

effectué dans l'environnement polynésien des essais nucléaires aériens et<br />

souterrains qui n'ont pu avoir que des conséquences négatives sur<br />

l'environnement et la santé des Polynésiens. Le CEA/CEP a modifié profondément<br />

l'économie polynésienne, les modes de vie de la population, les équilibres fragiles<br />

existant entre Tahiti et les Iles, entre les classes sociales et même les générations.<br />

La France doit accepter le principe de sa responsabilité morale, historique,<br />

politique et financière vis-à-vis de la Polynésie, de ses élus, de ses habitants et des<br />

générations futures.<br />

Cette responsabilité de l'Etat doit se substituer à la notion de solidarité. Celleci<br />

devrait néanmoins subsister car il est difficile d'effacer le sacrifice des<br />

Polynésiens durant les deux guerres mondiales dans la lutte pour la libération et<br />

l'indépendance nationale de la France. Ce "sacrifice des Polynésiens" est devenu<br />

effectif entre 1963 et 1996 pour la mise au point de l'arme atomique française.<br />

Le Tavini Huiraatira est fier d'avoir contribué, par son combat politique à<br />

l'arrêt des expérimentations nucléaires françaises dans le Pacifique.<br />

Il se battra désormais pour faire reconnaître à la France sa responsabilité<br />

vis-à-vis de la Polynésie.<br />

C'est la raison pour laquelle le Tavini estime que la France, après avoir<br />

terminé ses essais nucléaires, ne doit pas abandonner la Polynésie, (avec deux<br />

poubelles nucléaires, Moruroa et Fangataufa) tel un vulgaire citron pressé ! Le<br />

chantage à la rupture du "pipe-Une" est absolument indigne d'un grand pays<br />

comme la France.<br />

La Polynésie a hérité d'une économie artificielle dont les structures de base<br />

ont été fragilisées par l'implantation du CEA/CEP. Il est normal que l'Etat français<br />

intervienne, au titre de sa responsabilité, pendant encore plusieurs années après<br />

l'arrêt des essais, afin que la Polynésie retrouve progressivement un équilibre e t<br />

une compétitivité en matière économique susceptibles de générer les ressources<br />

financières, et ce, quelle que soit l'évolution institutionnelle de la Polynésie.


430/96<br />

Au-delà d'un simple contrat de Plan ou contrat de Développement ou même<br />

de ce Pacte de Progrès, insuffisant et dévoyé, la Polynésie a besoin d'un véritable<br />

Plan Marshall de Développement, car notre économie doit être revitalisée e n<br />

profondeur.<br />

LE <strong>DE</strong>VELOPPEMENT AVEC <strong>LA</strong> SOUVERAINETE<br />

II est courant d'entendre que le développement économique et social de la<br />

Polynésie n'est possible qu'avec un statut de Territoire d'Outre-Mer (TOM), voire<br />

même de département d'Outre-Mer (DOM) et qu'une Polynésie indépendante et<br />

souveraine ne pourra jamais assurer à la population polynésienne le bien-être<br />

nécessaire.<br />

Cette propagande anti-indépendantiste est savamment distillée par une<br />

certaine presse, une certaine classe politique conservatrice, et une partie de la<br />

population attachée à d'anciens privilèges. Certains élus n'hésitent pas, non plus,<br />

à brandir le spectre de l'arrêt total des aides et des transferts financiers de la<br />

France, en cas d'indépendance de la Polynésie.<br />

Le Tavini Huiraatira s'inscrit en faux contre cette campagne d'intimidation<br />

et de désinformation de la population. Il ne partage nullement ce pessimisme<br />

affiché par les tenants du système nécolonial actuel qui permet à la France de<br />

conserver, dans ses possessions, la Polynésie, sans lui donner véritablement tous<br />

les moyens de son épanouissement et de son développement économique, social et<br />

culturel.<br />

Une Polynésie indépendante et souveraine est-elle viable économiquement<br />

et donc socialement ?<br />

Oui, absolument ! répond le Tavini Huiraatira.<br />

Le rééquilibrage économique de la Polynésie de l'après-CEP est parfaitement<br />

possible avec l'utilisation de tous les leviers de commande provenant de la<br />

souveraineté.<br />

Cet objectif de rééquilibrage économique et financier intègre, bien<br />

entendu, un partenariat logique avec la France comme avec d'autres pays, ainsi<br />

qu'une réduction progressive de la dépendance de la Polynésie par rapport aux<br />

transferts publics de l'Etat français. Il suppose aussi la garantie de la valeur de<br />

notre monnaie par une devise forte qui peut toujours être le franc ou plus tard<br />

l'EURO.<br />

Quels sont les moyens de ce rééquilibrage économique et financier de la<br />

Polynésie de l'après-CEP ?<br />

1) II s'agit, tout d'abord, de mettre en oeuvre la responsabilité de l'Etat vis-à-vis de<br />

la Polynésie et des générations futures, par l'utilisation à des fins productives, des<br />

interventions compensatoires de l'Etat au titre des effets directs et induits du CEA-<br />

CEP sur la Polynésie, et ce, dans le cadre d'un véritable Plan Marshall de<br />

Développement.<br />

2) II s'agit, ensuite, de mobiliser l'épargne locale pour l'investissement local afin<br />

de créer les emplois nécessaires à notre population et surtout à notre jeunesse.<br />

3) II s'agit enfin de développer rationellement toutes nos ressources locales, toutes<br />

nos ressources propres, celles de la terre, de la mer, du tourisme en respectant<br />

cependant l'homme et son environnement.<br />

D'ici l'an 2000 - 2003, il est tout à fait possible de réduire de 15 % à 50 % notre<br />

taux de dépendance, ce qui veut dire que 50 % de nos besoins seraient couverts par<br />

les ressources provenant de nos activités locales.


431/96<br />

D'ici l'an 2015, le développement de nos ressources propres devrait<br />

permettre d'équilibrer notre balance des échanges avec l'extérieur sans faire<br />

appel aux ressources financières provenant de l'injection des transferts publics de<br />

l'Etat français qui devraient d'ailleurs diminuer progressivement.<br />

L'acquisition de la souveraineté pleine et entière par la Polynésie permettra<br />

la mise en valeur systématique et rationnelle de toutes nos potentialités, par<br />

l'utilisation de toutes nos compétences et la mise en oeuvre d'une coopération<br />

franche avec la France, l'Europe, les pays de la zone du Pacifique et tous les pays<br />

du monde qui le souhaitent, sans oublier les différentes organisations<br />

économiques et financières internationales.<br />

Il faut impérativement que soit mis en place un plan d'accompagnement q u i<br />

soit, comme je l'ai dit tantôt, un véritable "Plan Marshall de Développement"<br />

dépassant, par son ampleur, sa qualité et sa durée, le Pacte de Progrès et le Pacte<br />

sur l'après-CEP (maintien des flux financiers à hauteur de 18 milliards sur 10 ans).<br />

Ce Plan de Développement, élaboré en concertation avec l'Etat français, aura<br />

pour objet, non pas de remplacer la "rente atomique" par un complément de "rente<br />

administrative civile" mais plutôt de planifier dans le temps la réduction<br />

progressive des transferts et leur orientation vers des activités susceptibles de<br />

procurer des ressources en devises nécessaires au rétablissement d'un équilibre<br />

des échanges de biens et services, en même temps que seraient réduits<br />

progressivement les coûts de fonctionnement du secteur public et encouragées les<br />

activités du secteur privé tournées vers l'exportation de biens ou services.<br />

Il s'agit également de mobiliser l'épargne locale pour l'investissement e n<br />

Polynésie.<br />

Chaque année, les ménages et les entreprises de Polynésie épargnent plus<br />

qu'ils n'investissent.<br />

La différence représente une "fuite d'argent pour l'économie locale : des<br />

sommes d'argent importantes, énormes sont placées, investies ailleurs : en Franc e,<br />

sous formes de placements financiers ou immobiliers à Paris, à Hawaï, e n<br />

Californie, au Chili, en Australie, en Nouvelle-Zélande... Ces sommes ont atteint le<br />

chiffre de cinquante milliards de F CFP par an, dans les cinq années passées, ce qui<br />

représente, en comparaison, une proportion importante des tansferts nets publics<br />

de l'Etat français injectés, chaque année, en Polynésie (environ 80 milliards de<br />

F CFP en moyenne).<br />

Le système bancaire ne recycle pas localement, sous forme de prêts, l a<br />

totalité de l'épargne locale des entreprises et des particuliers qui atteignait, e n<br />

1994, le chiffre de 151,7 milliards de francs CFP.<br />

Les banques ont placé en France métropolitaine l'excédent des dépôts reçus<br />

par rapport aux crédits accordés localement. Cet excédent est appelé par l'IEOM,<br />

dans ses statistiques, "avoir hors-zone d'émission des établissements de crédits<br />

locaux". Il était de 59 milliards de francs CFP en 1993.<br />

L'épargne locale privée dépasse l'investissement privé local et la différence<br />

se retrouve, le plus souvent, investie ou placée, en France métropolitaine ou<br />

ailleurs, contribuant ainsi à créer des emplois à l'extérieur... et non en Polynésie !<br />

Les conclusions de cette situation sont les suivantes :<br />

* II n'existe pas une grande confiance des entreprises, des particuliers et<br />

donc de la population dans les projets locaux en Polynésie, ce qui explique le fort<br />

niveau de l'épargne en Polynésie.


432/96<br />

* Les banques locales, elles-mêmes, n'ont pas confiance dans les projets<br />

locaux et préfèrent "serrer la vis" aux entreprises et recycler l'excédent des dépôts<br />

sur le marché monétaire français.<br />

* II faut lutter contre cette fuite de capitaux polynésiens à l'extérieur, non<br />

par des mesures contraignantes inefficaces, impopulaires et le plus souvent<br />

illégales, mais par des formules attractives simples destinées à favoriser<br />

l'investissement local et qui rassurent l'épargnant sur la rentabilité réelle et<br />

immédiate de ces formules d'investissement ou de placement.<br />

* II suffirait que toute l'épargne locale, des ménages et des entreprises,<br />

s'investisse localement pour que les transferts publics nets (civils et militaires) de<br />

l'Etat français soient très largement compensés et peut être même au-delà. Le<br />

complément des ressources financières extérieures procurées par les dépenses des<br />

touristes, les exportations, les revenus des retraites et pensions versées e n<br />

Polynésie, suffira largement à équilibrer la balance des échanges extérieurs de la<br />

Polynésie.<br />

Tel est l'objectif du Tavini Huiraatira qui affirme de nouveau que la<br />

Polynésie indépendante et souveraine est parfaitement viable économiquement.<br />

Pour mobiliser l'épargne locale et la transformer en investissements locaux<br />

créateurs d'emplois et de richesses, le Tavini Huiraatira propose les mesures<br />

suivantes qui nécessitent, cependant, au préalable, une volonté politique affirmée<br />

des pouvoirs publics et une adhésion de la population et des agents économiques à<br />

une telle politique, c'est-à-dire la confiance.<br />

1 - L'émission d'un grand emprunt auprès du public (au lieu d'emprunter<br />

aux banques et à la C.P.S.) à un taux plus rémunérateur que les placements<br />

d'épargne dans les banques.<br />

Cet emprunt servira en priorité aux grands travaux d'infrastructures de<br />

Tahiti et des archipels. Au moment du remboursement, les sommes reversées iront<br />

aux ménages polynésiens plutôt qu'aux caisses prêteuses métropolitaines.<br />

Ce grand emprunt public peut évidemment venir en complément des<br />

emprunts classiques auprès des organismes bancaires prêteurs habituels. Il<br />

nécessite la confiance de la population, des entreprises et des ménages, dans la<br />

capacité du gouvernement à rembourser cet emprunt.<br />

2 - La constitution d'un organismé'intervention privilégié de la puissance<br />

publique polynésienne associée à des partenaires publics et privés.<br />

Il s'agirait, en l'occurrence, de la mise en place d'une véritable Société de<br />

Développement, d'une Société Polynésienne d'Investissement dont les actions<br />

seraient diffusées dans le public, contribuant ainsi à faire de cette société la<br />

société des polynésiens, des maohi. Les partenaires de cette société, outre 1 e s<br />

souscripteurs privés, devraient être la puissance publique polynésienne, l'Etat<br />

français s'il l'accepte à travers une institution financière comme la Caisse<br />

Française de Développement (CFD), la SOCREDO (notre banque locale de<br />

développement), les autres banques locales, la Chambre de Commerce et<br />

d'Industrie (CCISM), la C.P.S., les société d'assurances, les grands groupes privés<br />

installés en Polynésie, des entreprises locales telles que Air Tahiti, etc..<br />

L'objet de cette Société de Développement serait :<br />

* d'une part, de renforcer la structure financière des entreprises présentant des<br />

projets d'investissements dont l'intérêt sera reconnu ; ces entreprises peuvent<br />

être des P.M.E., car la réalisation de micro-projets est essentielle pour le<br />

développement de la Polynésie. La Société de Développement pourra participer<br />

temporairement au capital ou au financement des projets de ces entreprises dans


433/96<br />

!a phase de démarrage et en sortir, lorsque la situation des entreprises concernées<br />

!e permettra ;<br />

* d'autre part, de participer aux différents programmes de développement des<br />

ressources propres : tourisme, pêche, perliculture, pisciculture, aquaculture,<br />

agriculture, élevage, artisanat, industries, transports, énergies, zones<br />

industrielles...<br />

Les ressources de cette société de Développement peuvent être aisément<br />

trouvées dans :<br />

* la mobilisation de l'épargne locale : l'emprunt public fournira des obligations<br />

remboursables avec un taux d'intérêt garanti ;<br />

* la mobilisation des capitaux métropolitains intéressés par les différents systèmes<br />

de défiscalisation offerts pour la Polynésie ;<br />

* les financements européens ;<br />

* le drainage des capitaux sur d'autres marchés intéressés par un produit sérieux,<br />

garanti, même à faible rentabilité ;<br />

* la défiscalisation de résultats ou la reconversion de taxations existantes<br />

(banques, assurances..,).<br />

Afin de répartir les risques et de ne pas interférer dans les interventions<br />

traditionnelles des établissements financiers, la mobilisation de ces ressources se<br />

ferait de deux manières :<br />

* souscription au capital de sociétés présentant des projets éligibles, avec<br />

possibilité de cession prioritaire aux promoteurs,<br />

* mise en place de prêts participatifs (propres ou consortiaux).<br />

Cette société devra être dirigée par des professionnels de la gestion mais<br />

avec une concertation étroite avec les pouvoirs publics pour faciliter l'émergence<br />

et le succès des projets concourant au développement économique.<br />

La structure de cette société devra être très légère pour limiter au maximum<br />

les frais de gestion. Les banques partenaires assureront le relais de cette société<br />

pour les prêts et les différents placements des titres de souscription et des<br />

emprunts obligataires.<br />

Grâce à une telle société de Développement, nombre de projets valables et<br />

viables pourront enfin se réaliser plus facilement et plus rapidement.<br />

En effet, ces projets n'arrivaient pas à se concrétiser, faute d'assise<br />

financière suffisante pour leur permettre l'accès aux financements bancaires<br />

traditionnels à moyen et long terme et leur assurer un équilibre d'exploitation, du<br />

moins au cours des premières années, qui ne soit pas trop alourdi par les charges<br />

financières.<br />

Il s'agit enfin de développer nos ressources propres que sont le tourisme et<br />

les ressources de la mer et de la terre.<br />

Prenons le tourisme.<br />

A l'horizon 2000 - 2005,<br />

avec 250 000 touristes fréquentant nos unités hôtelières, l'apport en devises sera<br />

de 40 milliards de F CFP soit la moitié environ des transferts annuels nets civils et


434/96<br />

militaires de l'Etat en Polynésie. Ceci suppose la construction de 2 000 chambres<br />

supplémentaires.<br />

A l'horizon 2010 - 2015,<br />

il est possible d'extrapoler le chiffre de 500 000 touristes ce qui nécessitera une<br />

offre de 9 000 chambres et générera un apport annuel en devises de 80 milliards de<br />

F CFP, soit l'équivalent de la moyenne actuelle des transferts civils et militaires de<br />

l'Etat français en Polynésie.<br />

A plus long terme, la Polynésie pourra accueillir 800 000 à 1 000 000 de<br />

touristes ce qui générera des recettes en devises qui lui assureront sa totale<br />

indépendance économique sans sacrifier pour autant son environnement et sa<br />

culture.<br />

En matière touristique, il s'agit de cibler à la fois la clientèle américaine, la<br />

clientèle japonaise et chinoise, la clientèle européenne, ia clientèle australienne<br />

et néo-zélandaise.<br />

<strong>LA</strong> <strong>TA</strong>ILLE <strong>DE</strong>S HOTELS<br />

ne devrait pas dépasser les 150 à 200 chambres pour respecter l'environnement et<br />

obtenir un coefficient moyen de remplissage correct.<br />

LE STYLE ARCHITECTURAL <strong>DE</strong>S HOTELS<br />

doit respecter la tradition polynésienne, les matériaux insulaires (bambou,<br />

cocotier, pandanus, etc.) car c'est un tel produit que recherche la clientèle<br />

touristique internationale.<br />

IL FAUT PRIVILEGIER<br />

également un tourisme axé sur la découverte des sites archéologiques, témoins de<br />

l'ancienne culture polynésienne, sur la découverte de nos vallées, de nos rivières,<br />

de nos cascades, de nos montagnes...<br />

LE TOURISME DOIT INTERESSER TOUS LES ARCHIPELS<br />

Tahiti, Moorea, les Iles Sous-le-Vent (Bora-Bora, Huahine, Raiatea, Tahaa, Maupiti)<br />

sont, bien sûr, les destinations à développer en priorité. Mais, il faut également<br />

intensifier les efforts en faveur des Tuamotu (Rangiroa, Manihi, Tikehau sont déjà<br />

bien connus) des Gambiers, des Australes et des Marquises car le tourisme doit<br />

profiter à tous les archipels de la Polynésie.<br />

AVANT L'IMP<strong>LA</strong>N<strong>TA</strong>TION <strong>DE</strong>FINITIVE D'UN HOTEL<br />

il faut réaliser des études et des enquêtes socio-économiques et culturelles<br />

préalables afin d'éviter que le précédent de l'hôtel Méridien sur le site de Nuuroa<br />

(dit Rivnac) à Punaauia ne se reproduise. Il est absolument inacceptable de<br />

construire un hôtel sur des vestiges archéologiques ou sur un cimetière, qu'il soit<br />

ancien ou récent.<br />

UNE REFORME FONCIERE<br />

(aménagement de l'indivision) s'avère nécessaire pour favoriser l'aménagement<br />

du territoire, aux fins touristique, agricole, commerciale ou d'habitation.<br />

COMPTE TENU <strong>DE</strong> L'APATHIE<br />

de l'investissement privé, le Tavini est favorable à l'intervention de la puissance<br />

publique pour faire des sociétés d'économie mixte ou une société d'investissement


435/96<br />

polynésienne à même de réaliser des complexes hôteliers dont la gestion pourrait<br />

être ensuite confiée à des professionnels du tourisme, si possible locaux, ou des<br />

chaînes internationales confirmées.<br />

LE <strong>TA</strong>VINI ESTIME<br />

que les sites du "Tahiti Village" et du "Bel Air" à Punaauia doivent être<br />

prioritairement offerts à l'investissement hôtelier à Tahiti.<br />

TOUS LES INVESTISSEMENTS HOTELIERS<br />

doivent être défiscalisés afin d'attirer les capitaux locaux ou extérieurs et abaisser<br />

le coût de la construction en vue d'une rentabilité minimale de l'investissement.<br />

LE RECRUTEMENT DANS LES HOTELS<br />

doit concerner essentiellement la population locale - une formation hôtelière<br />

adaptée doit leur être dispensée. Les emplois offerts ne doivent pas être limités aux<br />

postes de serveurs ; ils doivent concerner tous les postes de l'hôtellerie, y compris<br />

de direction, si des qualifications existent localement. A cet égard, une école<br />

régionale hôtelière s'avère indispensable.<br />

LE <strong>TA</strong>VINI EST OPPOSE AU POURBOIRE<br />

dont l'effet pernicieux est une atteinte à la dignité.<br />

LE <strong>TA</strong>VINI SOUHAITE<br />

que le tourisme soit un facteur de progrès social et non une cause de méfaits tels<br />

que la prostitution, la drogue et la mafia. A cet égard, le Tavini rappelle son<br />

opposition ferme et catégorique à l'ouverture de casinos.<br />

L'HOSPI<strong>TA</strong>LITE <strong>POLYNESIE</strong>NNE<br />

doit rester une tradition du fenua pour des touristes qui respectent notre culture.<br />

Mais notre culture ne doit pas devenir un vulgaire folklore pour touristes. Elle doit<br />

rester authentique.<br />

LE <strong>TA</strong>VINI SOUHAITE<br />

que se développent des formules de "villages maohi" où culture, gastronomie,<br />

danses, chants, artisanat, vannerie, art oratoire, soient offerts dans la pure<br />

tradition paohi aux visiteurs de notre fenua. II serait ainsi opportun de créer une<br />

école d'animation touristique.<br />

LE <strong>POLYNESIE</strong>N<br />

ne doit jamais avoir le sentiment d'être envahi par les touristes. D'où la nécessité<br />

de rechercher un équilibre quantitatif et qualitatif dans les objectifs du tourisme<br />

en Polynésie.<br />

ENFIN, LE TOURISME <strong>POLYNESIE</strong>N<br />

ne pourra se développer que si l'environnement naturel est préservé de toutes,<br />

pollutions. Une gestion rigoureuse des lagons, des plages est nécessaire. La<br />

politique d'assainissement des lagons de Faaa et de Punaauia s'avère prioritaire,<br />

sans oublier, bien sûr, les autres sites.


436/96<br />

Plus que jamais, l'image d'une Polynésie dénucléarisée doit être restaurée. Hélas,<br />

les dégâts du CEA/CEP seront difficiles à effacer. Cela constituera le frein le plus<br />

important au développement du tourisme polynésien.<br />

TOUT E<strong>TA</strong>T IN<strong>DE</strong>PENDANT<br />

souhaite avoir sa propre compagnie aérienne. Mais, le Tavini n'est pas favorable à<br />

une compagnie aérienne internationale polynésienne dans le contexte difficile de<br />

la conjoncture mondiale actuelle. Les risques sont trop importants à l'échelle de 1 a<br />

Polynésie. Il ne faut pas confondre politique de développement avec politique de<br />

prestige. Le Tavini préfère que la concurrence internationale soit mise en oeuvre<br />

pour attirer les meilleures compagnies aériennes du monde. Une politique<br />

favorable au personnel navigant polynésien sur les compagnies autorisées à<br />

desservir la Polynésie doit être mise en place. En tout état de cause, le Tavini reste<br />

ouvert à toute proposition de "joint-venture" pour créer une compagnie aérienne<br />

régionale associant la Nouvelle-Calédonie et les Etats insulaires indépendants du<br />

Pacifique Sud.<br />

ENFIN, <strong>LA</strong> POLITIQUE <strong>DE</strong>S BAS <strong>TA</strong>RIFS AERIENS<br />

ne doit pas servir à favoriser une immigration française et européenne qui<br />

pourrait envahir le marché local de l'emploi et créer ainsi des troubles socioéconomiques<br />

et politiques graves.<br />

<strong>TA</strong><br />

Notre destination touristique est très chère, par rapport à d'autres<br />

marchés. Il faut donc veiller à une politique attractive des prix : chambres<br />

boissons, restaurations, taxis, produits artisanaux, services divers... pour rendre le<br />

produit polynésien compétitif.<br />

Il faut, bien sûr, continuer à intensifier la politique de promotion de la<br />

destination "Tahiti et ses îles" et surtout celle des produits touristiques (circuits e n<br />

"package" avec voyages et hôtels compris...) sur les marchés porteurs que sont les<br />

USA, le Japon, l'Europe, l'Asie du Sud-Est, sans oublier le Pacifique Sud où nous<br />

devons repositionner notre image en Australie et en Nouvelle-Zélande ternie par<br />

les essais nucléaires français.<br />

La préservation de notre environnement naturel, de notre patrimoine<br />

culturel et de la qualité de notre accueil sont les atouts maîtres de notre<br />

développement touristique. Ces valeurs doivent être inculquées à la population et à<br />

nos jeunes dès l'école.<br />

Le tourisme si important soit-il, ne doit pas constituer le seul secteur<br />

d'activité prioritaire de développement de la Polynésie de demain.<br />

L'AGRICULTURE<br />

Dans cette perspective, l'agriculture doit retrouver ces lettres de noblesse.<br />

Avant l'arrivée du CEP, l'agriculture constituait l'activité de base de<br />

l'économie polynésienne.<br />

L'installation du Centre d'Expérimentation du Pacifique a littéralement<br />

détruit le secteur primaire, vidé de ses éléments les plus actifs, attirés par les<br />

emplois générés sur les sites et à Tahiti par l'économie de la bombe atomique.<br />

Ainsi, entre 1956 et 1988, la proportion d'actifs agricoles est passée de 50 %<br />

à 9 % du total des actifs polynésiens.


437/96<br />

La modification des habitudes alimentaires et l'augmentation des revenus<br />

ont entraîné une forte demande de produits agricoles et agro-alimentaires que<br />

l'agriculture polynésienne n'a pu satisfaire.<br />

Cette forte demande de consommation n'a pu être satisfaite que grâce au<br />

recours massif à l'importation (17 milliards de francs CFP soit 80 % des besoins<br />

alimentaires de la Polynésie)<br />

La Polynésie doit importer pratiquement tout le café qu'elle consomme<br />

(840 tonnes) alors qu'elle en exportait 115 tonnes en 1960 ; les exportations de<br />

vanille préparée se sont limitées à 10 - 15 tonnes (en 1993 - 1994) alors qu'elles<br />

atteignaient 223 tonnes en 1961. Cette régression spectaculaire est due aux effets<br />

pervers du CEP.<br />

Bien que l'agriculture ait connu un déclin important, elle reste néanmoins<br />

un secteur porteur d'espoirs en termes d'emplois et de productions pouvant se<br />

substituer à une grande part de nos importations, car il faut le rappeler,<br />

l'agriculture polynésienne, c'est 13 000 actifs (sur une population active de 64 000<br />

personnes) répartis au sein de 5 600 exploitations agricoles, à caractère familial,<br />

pour l'essentiel. La part des terres cultivées représente 7,5 % en Polynésie contre<br />

10 % au Vanuatu, 13 % à Fidji, 22 à Guam, 42 % aux Samoa Occidentales, 31 % e n<br />

Guadeloupe, 35 % en Martinique, 22 % à la Réunion et 35 % en France.<br />

Les obstacles majeurs au développement agricole en Polynésie sont, bien<br />

sûr, le relief des surfaces cultivées peu adaptées à la micalisation, le coût des<br />

terrains, leur éloignement, leur dispersion par rapport au centre de<br />

consommation, le régime d'indivision, un faible équipement en route d'accès aux<br />

zones agricoles, une absence de main-d'oeuvre motivée, une absence totale de<br />

politique d'aménagement du Territoire, une absence de marché de gros, une<br />

mauvaise organisation de la profession.<br />

Le Tavini Huiraatira souhaite refaire de l'agriculture une activité de base<br />

de l'économie polynésienne. Les objectifs qualitatifs de l'agriculture<br />

polynésienne doivent tendre vers la recherche de l'indépendance économique, ou<br />

plus précisément, vers la réduction de l'indépendance économique de la Polynésie,<br />

vis-à-vis de l'extérieur et des archipels, vis-à-vis de Tahiti, créer des emplois et<br />

fixer la population des archipels sur place, lutter contre l'exode insulaire sur<br />

Tahiti, développer le tourisme, protéger l'environnement, car le Tavini est<br />

favorable à une agriculture orientée vers une auto-suffisance alimentaire de base<br />

au sein de chaque archipel.<br />

Les possibilités d'exportation illimitées s'offrent à certaines productions<br />

locales telles que :<br />

- la vanille,<br />

- les fleurs,<br />

- certains fruits tels que l'ananas.<br />

La culture de la vanille polynésienne doit être développée avec tout le<br />

soutien technique et commercial de la puissance publique car elle est une des<br />

réelles chances d'exportation de notre fenua, sans limitation de quantités. Elle<br />

procurera de nombreux emplois et des revenus plus qu'acceptables aux jeunes<br />

agriculteurs qui auront des parcelles même de superficie moyenne à exploiter. Le<br />

plan adopté par le SIVOM des ISLV offre, à cet égard, des perspectives<br />

prometteuses.<br />

Notre ananas est le résultat de mutations génétiques. La variété "Queen<br />

Pomare" n'est pas adaptée pour la conserve mais pour le marché du fruit frais.<br />

L'ananas n'est pas atteint par la mouche des fruits. 11 est donc parfait pour


438/96<br />

l'exportation, notamment sur le marché des U.S.A. La production locale destinée à<br />

là consommation locale peut être notablement augmentée si l'on prend des<br />

mesures élémentaires telles que la distribution deux fois par semaine d'ananas<br />

frais dans nos cantines scolaires. Au lieu de 120 hectares fournissant 4 500 tonnes<br />

pour une centaine de famille d'agriculteurs, cette mesure nécessiterait au<br />

minimum 500 hectares pour satisfaire cette demande nouvelle, soit donc un total de<br />

500 familles d'agriculteurs. Les domaines territoriaux aux IDV et ISLV peuvent être<br />

utilisés pour la culture de l'ananas.<br />

A l'instar de HAWAII, on peut récolter la goyave qui pousse naturellement<br />

pour diverses applications : purée (congelée), pâtes de fruits, confitures,<br />

marmelades, jus de fruits...<br />

Le Taro de Polynésie peut s'exporter sur la Nouvelle-Zélande et Hawaii, à<br />

raison de 5 tonnes/semaine.<br />

La Nouvelle-Zélande est une forte consommatrice de bananes.<br />

Pourquoi un tel débouché n'intéresserait-il pas nos productions si elles<br />

sont organisées ?<br />

Quant à la culture des fleurs, pour l'exportation, elle ne connaît pas de<br />

limitations. Donc, l'agriculture peut être un facteur d'auto-suffisance alimentaire<br />

pour les archipels, en substitution de certaines importations agricoles ou agroalimentaires<br />

et elle réservera à l'exportation des produits à haute valeur ajoutée<br />

comme la vanille, le monoï, les cosmétiques, les fleurs, l'ananas.<br />

<strong>LA</strong> PECHE<br />

Nous savons qu'avec sa zone économique, la France est la troisième<br />

puissance maritime mondiale. Avec plus de 5 millions de kilomètres carrés, la zone<br />

économique polynésienne recèle, selon la biomasse moyenne évaluée par<br />

l'ORSTOM et la Commission du Pacifique Sud, une capacité d'exploitations de 87 000<br />

tonnes avec une limite inférieure de 53 000 tonnes et une limite maximale de<br />

143 000 tonnes.<br />

A partir de cette estimation de biomasse, l'évaluation grossière des<br />

tonnages prélevables se situe entre 25.000 et 70.000 tonnes par an.<br />

60 %.<br />

Dans cette évaluation, la zone des Marquises représente à elle seule, près de<br />

En 1994, le volume des exportations (185 tonnes) est resté faible par<br />

rapport à la production commercialisée.<br />

Ce phénomène trouve son explication principale dans le développement<br />

important de la consommation de poissons sur le Territoire. Les tonnages produits<br />

sonts actuellement insuffisants, pour honorer les contrats à l'exportation. D'autres<br />

facteurs tels que la mise en fonctionnement, fin 1994 seulement, des<br />

infrastructures liées au port de pêche, la baisse du dollar US, ont fait que les<br />

exportations n'ont pas encore connu de développement important.<br />

Les objectifs et les idées forces du Tavini en matière de pêche sont les<br />

suivantes :<br />

- en matière de pêche hauturière à l'horizon 2005, l'objectif de<br />

11 000 tonnes, dont 5 000 tonnes à l'exportation sont tout à fait envisageables avec :<br />

* 1 000 tonnes en frais (20t/semaine),<br />

* 4 000 tonnes en congelé.


439/96<br />

Le nombre d'emplois directs (embarqués) est fixé à 1 000 personnes, ce qui<br />

générera 1 800 emplois indirects, sur un total de 2 800 personnes impliquées dans<br />

la filière.<br />

Un tel objectif de production suppose la mise en flotte complémentaire<br />

d'une cinquantaine de navires d'ici l'an 2005.<br />

Le Tavini Huiraatira est opposé aux accords de pêche avec les armements<br />

étrangers (japonais, coréens, américains, chinois, russes, européens).<br />

Les accords de pêche entre la France et le Japon ou la Corée du Sud ont<br />

permis de mieux connaître notre ZEE, mais ils sont contraires, désormais, aux<br />

intérêts de la Polynésie et des pêcheurs polynésiens.<br />

LE <strong>TA</strong>VINI AFFIRME<br />

que les armateurs et les pêcheurs polynésiens doivent avoir l'exclusivité de la<br />

pêche dans les eaux polynésiennes, (eaux territoriales et ZEE comprise).<br />

Les accords avec les sociétés de pêche françaises ou étrangères doivent<br />

être l'exception et sous la forme de "joint-venture" où les intérêts polynésiens<br />

seront toujours majoritaires.<br />

L'exploitation et l'exploration de la ZEE, maritime des 200 miles ne pourront<br />

se faire, dans le sens des intérêts polynésiens, que si la souveraineté sur la ZEE et<br />

les eaux territoriales est dévolue au peuple polynésien, au peuple maohi, à un état<br />

libre, souverain et indépendant.<br />

L'AQUACULTURE<br />

L'aquaculture, malheureusement, a été le grand délaissé du gouvernement<br />

territorial. La production de chevrettes est passée de 18 tonnes en 1990 à 8 tonnes<br />

environ en 1994. Or, l'aquaculture a atteint un stade de développement<br />

scientifique et technique élevé qui lui permet d'envisager la fourniture e n<br />

produits frais du marché local, tant en ce qui concerne les crevettes que certains<br />

types de poissons.<br />

L'aquaculture contribue à l'auto-suffisance alimentaire, l'exportation,<br />

compte tenu de la surface terrestre insuffisante, reste, pour l'instant, aléatoire,<br />

notamment en raison de la concurrence d'autres pays y compris la Nouvelle-<br />

Calédonie.<br />

Il faut faire de l'aquaculture un facteur d'autosubsistance de la population<br />

polynésienne, à des conditions de prix raisonnables. Il faut renforcer la<br />

coopération scientifique financière et commerciale entre la Polynésie et les<br />

organismes de recherche français, américains, japonais et chinois et il faut<br />

utiliser le procédé de l'E.T.M, (Energie thermique des Mers) pour la remontée e n<br />

surface d'eaux profondes chargées en planctons et oligoéléments pour le<br />

développement de l'aquaculture. II convient de coopérer avec la France, l'Europe,<br />

les USA, le Japon et Taiwan pour installer en Polynésie une usine E.T.M. qui<br />

produira à la fois énergie électrique et aquaculture, à l'instar de Hawaii et<br />

Formose.<br />

La pisciculture dans les lagons des Tuamotu et des Iles-Sous-le-Vent est u n<br />

secteur créateur d'emplois faciles et rémunérateurs qui peut contribuer au<br />

maintien des populations dans les îles et à l'autosuffisance alimentaire.<br />

Lorsqu'il y a "transferts de technologie" en matière de commercialisation<br />

de nos techniques aquacoles à l'extérieur, la Polynésie doit bénéficier de<br />

retombées financières ou technologiques compensatoires.


440/96<br />

<strong>LA</strong> PERLICULTURE<br />

C'est la première ressource d'exportation polynésienne. L'or noir de nos<br />

lagons, la perle noire, reste l'un de nos atouts majeurs pour le développement<br />

économique futur de la Polynésie indépendante et souveraine, à condition de<br />

résoudre les problèmes que connaît actuellement notre perticulture tant au<br />

niveau de la production que de la commercialisation.<br />

La perliculture a permis le retour dans leurs îles de centaines de Paumotu<br />

et de Raromatai. Il faut noter que la croissance de la production est plutôt le fait de<br />

la multiplication des exploitations (concessions) que de l'amélioration de la<br />

productivité.<br />

L'évolution de ces dernières années est significative.<br />

En 1995, le prix moyen au gramme, après avoir légèrement repris en 1994,<br />

s'est de nouveau effondré. Ces fluctuations suivent de près celles du yen, la<br />

monnaie du Japon qui achète plus de 80 % des perles de Tahiti.<br />

Les petits producteurs souffrent beaucoup de chute des cours et ont<br />

d'énormes difficultés à rembourser leurs emprunts bancaires, même dans le cadre<br />

des ventes aux enchères organisées par les G.I.E.<br />

Certains producteurs non syndiqués ont tendance à brader leurs perles à<br />

n'importe quel prix, livrant même sur le marché des perles immatures, aggravant<br />

ainsi la dévalorisation du produit.<br />

La profession est mal organisée. Il y a absence de politique de marketing,<br />

manque de professionnalisme, et aussi une anarchie de la commercialisation. Plus<br />

de 3 500 concessions maritimes ont été accordées sur des critères, il faut le<br />

reconnaître, exclusivement politiques (3 146 concessions aux Tuamotu-Gambiers<br />

en 1994). Cette anarchie et ce clientélisme politique contribuent à la dégradation<br />

de la qualité et donc du prix de la perle noire.<br />

Le secteur de la perliculture, tout en restant une activité en expansion, doit<br />

absolument surmonter les freins structurels qui menacent son développement.<br />

Au plan de la commercialisation, la perle noire a du mal à conserver<br />

l'appellation de produit de luxe. En effet, la perle noire souffre d'une perte de<br />

confiance en raison de la baisse progressive de sa qualité moyenne et son<br />

assimilation à d'autres perles du même type mais de qualité moyenne voire<br />

médiocre. La perle de Tahiti subit la concurrence de la perle australienne, de la<br />

perle indonésienne et aussi, à plus petite échelle, de la perle des Iles Cook. Il n'y a<br />

pas de normes de qualité suffisamment reconnues officiellement et<br />

commercialement. La promotion de la perle est très mal assurée. La perle de Tahiti<br />

est commercialisée de façon anarchique sauf pour les gros producteurs. Il y a trop<br />

de négociants amateurs et de spéculateurs sans scrupules sur un marché encore<br />

fragile.<br />

Monsieur le Président,<br />

Mesdames et Messieurs les conseillers,<br />

l'évocation de ces ressources propres du Territoire ne doit pas nous faire<br />

oublier la politique d'aménagement du Territoire que doit entreprendre tout<br />

gouvernement pour mieux répartir le fruit du développement économique.


441/96<br />

UN NOUVEAU CHOIX <strong>DE</strong> SOCIETE : LES ILES<br />

A cet égard, le Tavini Huiraatira soutiendra avec conviction et<br />

détermination, une politique de retour dans les îles et de revitalisation des<br />

archipels, même les plus éloignés.<br />

Il n'est pas sain, économiquement et socialement, que 75 % de la population<br />

polynésienne se concentre aux Iles-du- y vent, résultat, hélas, de l'implantation du<br />

CEA/CEP, avec tout le cortège des effets sociaux : logements insalubres, échec<br />

scolaire, chômage, délinquance, acculturation, déclin des valeurs traditionnelles,<br />

destruction de la famille...<br />

Les Iles-Sous-le-Vent, les Tuamotu-Gambiers, les Marquises, les Australes<br />

sont peu peuplées et regorgent de terres qui peuvent être utilisées pour<br />

l'agriculture, l'élevage, la sylviculture, le tourisme, l'habitat... Les lagons et les<br />

eaux de haute mer offrent des possibilités extraordinaires pour la pêche, la<br />

pisciculture, la perliculture, l'aquaculture avec l'utilisation du procédé E.T.M., les<br />

activités nautiques liées au tourismes, etc.. Des familles entières peuvent vivre<br />

aisément, dans un cadre paradisiaque, d'une ou plusieurs activités combinées, sans<br />

oublier une activité commerciale et administrative minimale.<br />

C'est effectivement un choix de société nouveau que propose le <strong>TA</strong>VINI<br />

HUIRAATIRA par le rééquilibrage démographique et économique entre Tahiti et<br />

les autres îles.<br />

Allons-nous continuer à vivre, du moins à <strong>TA</strong>HITI, dans un système digne<br />

de KAFKA où l'on se lève à 5 h OO du matin pour tenter d'éviter la file interminable<br />

de plusieurs kilomètres, aux entrées Est et Ouest de Papeete, pour se rendre au<br />

travail ?<br />

Est-il normal que 100 000 personnes, soit près de la moitié de la Polynésie,<br />

soient concentrées dans une zone urbaine entre Mahina et Paea ?<br />

Les objectifs et les idées-forces du <strong>TA</strong>VINI HUIRAATIRA sont les suivantes :<br />

- Un rééquilibrage des populations entre <strong>TA</strong>HITI et les archipels est<br />

souhaitable, de l'ordre de 40 % - 60 %. Toute politique d'aménagement du Territoire,<br />

de créations d'activités économiques, de communications et d'infrastructures<br />

allant dans ce sens doit être encouragée et soutenue par les pouvoirs publics.<br />

- Les services administratifs et les offices territoriaux doivent être<br />

décentralisés, c'est-à-dire délocalisés en dehors de la zone urbaine de Papeete,<br />

pour une déconcentration urbaine indispensable.<br />

Ainsi, le service de la Mer, I'E.V.A.A.M, le service de l'Economie Rurale,<br />

certains services techniques ou sociaux peuvent parfaitement être implantés e n<br />

dehors de Papeete, pourquoi pas, à Taravao, dans la presqu'île de Taiarapu ?<br />

L'aménagement de l'indivision, non sa suppression, ainsi que la poursuite jusqu'à<br />

leur aboutissement des opérations de cadastrage, permettront de libérer des terres<br />

pour l'habitat, l'agriculture, l'élevage, le commerce, le tourisme, l'industrie,<br />

notamment dans les archipels autres que les Iles-Du-Vent.<br />

- Une politique volontariste en matière de construction de routes doit être<br />

entreprise.<br />

* A Tahiti, avec des routes à l'intérieur de l'île de Tahiti et aussi vers<br />

Papeete (route de dégagement et de développement de la côte 350), avec des<br />

solutions techniques adaptées (rocades, tunnel, contournement...) pour éviter les<br />

goulots d'étranglement aux entrées Est et Ouest de Papeete.


442/96<br />

* Dans ies îles autres que Tahiti et plus particulièrement aux Marquises et<br />

aux Australes où le retard en infrastructures routières convenables est<br />

considérable.<br />

* Les PGA de toutes les communes doivent être mis en place e n<br />

concertation avec les populations concernées.<br />

îles.<br />

- Le désenclavement des archipels doit absolument s'appuyer sur :<br />

* la création d'emplois dans les îles afin de fixer les populations dans leurs<br />

* des infrastructures de base (écoles, dispensaires, stades, salles o m ni -<br />

sport...)<br />

* le développement des moyens de communication (bateaux, avions, routes<br />

intérieures) et de télécommunication (radio, télévision, téléphone,...).<br />

Il faut inciter les jeunes qui résident à Tahiti et dont les familles sont<br />

originaires des îles, à retourner dans les îles, par :<br />

- des primes de retour dans les îles,<br />

- des logements prioritaires mis à leur disposition ou construits<br />

prioritairement avec des aides bancaires ou territoriales adaptées,<br />

- des terres domaniales mises à leur disposition sous forme de baux de<br />

longue durée,<br />

- des formations techniques accélérées dans des domaines tels que :<br />

l'agriculture, l'élevage, la greffe perlicole, l'aquaculture, la pisciculture, etc..<br />

- des exonérations partielles ou totales d'impôts pendant de nombreuses<br />

années (patentes, transactions, sociétés, CST) pour tous ceux qui créent des<br />

activités et des emplois dans les archipels autres que les Iles-Du-Vent<br />

- des avantages divers, des primes supplémentaires conséquentes pour tous<br />

les fonctionnaires notamment les enseignants, les médecins, les infirmiers, les<br />

sages-femmes, acceptant de servir la collectivité dans les archipel.<br />

Certaines de ces mesures existent déjà, il faut les accentuer.<br />

- des "Iles-phares" ou des "communes-phares" dans les archipels autres<br />

que les IDV doivent créer des pôles d'équilibre permettant le regroupement<br />

d'activités économiques, administratives, sanitaires, éducatives d'une taille<br />

minimale.<br />

- certaines îles, certains atolls pourraient servir d'observatoires<br />

scientifiques ou écologiques internationaux.<br />

- les énergies dites renouvelables (énergie thermique des mers, énergie<br />

éolienne, énergie solaire, hydroélectricité...) doivent être développées<br />

systématiquement.<br />

Quant à la culture du coprah, elle doit être maintenue, car elle permet<br />

l'entretien des cocoteraies et la préservation de l'environnement.<br />

Elle sert de relais à une politique de redistribution des revenus et à une<br />

injection monétaire au profit des habitants insulaires ;


443/9 6<br />

C est l'un des éléments fondamentaux de la politique de desserte maritime<br />

interinsulaire, grâce à la prime de transport du coprah, ce qui permet le<br />

ravitaillement régulier de toutes les îles.<br />

LE <strong>TA</strong>VINI HUIRAATIRA ESTIME<br />

que la collectivité peut parfaitement accepter la revalorisation prochaine,<br />

pourquoi pas au 1er juin 1996, du prix du kilo de coprah, sur la base de :<br />

- 100 F au lieu de 80 F îa première qualité ;<br />

- 60 F au lieu de 55 F la deuxième qualité ;<br />

des ressources budgétaires le permettent bien.<br />

Des îles et atolls doivent pouvoir être affectés exclusivement :<br />

- soit à des zones franches d'exportations ;<br />

- soit à des activités défiscalisées pour les résidents et habitants des<br />

archipels éloignés ;<br />

- soit à des activités touristiques ou hôtelières d'une importance<br />

indéniable.<br />

Ces propositions ne sont pas exhaustives<br />

Monsieur le Président,<br />

Mesdames et Messieurs les conseillers,<br />

EN CONCLUSION<br />

Etre "indépendantiste" ou "souverainiste" ce n'est pas être "séparatiste".<br />

C'est plutôt être "patriote" ou "nationaliste !"<br />

Le terme "séparatisme" revêt un sens péjoratif voisin "d'isolationniste" qui<br />

est une notion tout à fait étrangère au projet du Tavini Huiraatira et qui est de<br />

toute façon impossible à réaliser, puisque tous les Etats, même souverains, sont<br />

interdépendants.<br />

Ce que souhaite le Tavini Huiraatira, c'est l'indépendance politique.<br />

L'indépendance économique véritable n'existe pas puisque tous les pays<br />

vivent en interdépendance économique.<br />

Grâce à la souveraineté et au partenariat international, la Polynésie peut<br />

parfaitement atteindre ses objectifs de rééquilibrage économiques et financiers<br />

sans renoncer à ses acquis sociaux.<br />

Il faut édifier un nouveau projet de société basé sur la dignité, la<br />

responsabilité, le travail, le partage, le respect mutuel.<br />

Croyons en notre pays et dans sa population !<br />

Elaborons ensemble une société polynésienne, plus forte et plus solidaire,<br />

pluriethnique et pluriculturelle, respectueuse des libertés, de toutes les libertés<br />

individuelles et collectives.


444/9 6<br />

Pour terminer, je citerai cet académicien français du siècle des Lumières,<br />

Chamfort, qui disait ceci : «La nature ne m'a point dit : ne sois point pauvre t»ou<br />

encore moins : "Sois riche", mais elle me crie : "Sois indépendant".<br />

oOo<br />

- Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : J'invite Monsieur Taratiera TEPA à venir exposer son<br />

programme de gouvernement.<br />

M. Taratiera TEPA expose son programme :<br />

E te Peretiteni mauruuru.<br />

E te mau tuahine, e te mau taeaè, e te nunaa no e Tuhaa Pae, e te nunaa paatoa<br />

no Porinetia, faarii mai i te tâpaô no te aroha i te farereiraa i teie mahana, tâpaô<br />

aroha no roto atu i to te Tuhaa Pae.<br />

Hou aè te manaô e haere atu i nia i te tapura ôhipa e vauvauhia atu i mua ia<br />

tatou, te hinaaro nei au e haamauruuru maitai i to tatou taeaè ia Monil TETUANUI o<br />

ia i faahamanaô faahou nei ia tatou e, e ère e 41 o tatou e rave i te ôhipa no to tatou<br />

nunaa, e 42 ra. O vai te 42 raa ? O te tumu nui ia.<br />

Mai te peu e, e tapeà tàmau tatou i teie faanahoraa ta na i horoà ia tatou i teie<br />

poipol nei, : "tià i nia, tapeà i to tatou rima, e pure ai iana" i te mau taime atoà tatou<br />

e putuputu ai, tiàturi tatou e, e manuia te mau ôhipa atoà, e upootia te hoêraa, te<br />

hau e te ôaôa.<br />

la ôre tatou ia ora papu i roto i teie faanahoraa, faaruru noa ia i to tatou pahi i<br />

te puai o te mau vero e rave rahi, e te fetoitoi o te mau are e rau te huru.<br />

I roto i teie faanahoraa, te ite ra te nunaa no te Tuhaa Pae ia na i roto, eita e<br />

ôre, e te ïte atoà ra te nunaa mâôhi ia na i roto.<br />

Te hinaaro atoà nei au, i teie hora, e, na nia i te iôa o te mau taeaè : OPE<strong>TA</strong><br />

Robert, UTIA Damas, TEHEIPUARII Tiaihau, TTNOMOE Manuarii e faatae atu â ia<br />

ôutou e te huiraatira no te Tuhaa Pae, i to matou tâpaô aroha, e te haamauruuru<br />

maitai atu nei matou ia ôutou paatoà o tei horoà mai i to ôutou tiàturiraa i nia i ta<br />

tatou tapura "tamarii Tuhaa Pae" i te 12 no ME i mairi aè nei, e farererei a tatou, i<br />

te mau taime o ta tatou e haere atu nei.<br />

E hoa hère ma, te ora nei tatou i teie mahana i roto i te hoê oraraa hepohepo.<br />

Eiaha no te mea, ua faaea te CEP i ta na mau tapura ôhipa io tatou nei, no te<br />

mea ra e, te vai noa mai nei te mau viivii i raro, e i roto i te mau motu no Moruroa e<br />

Fangataufa.<br />

E, i te taime e mahi mai ai teie ôhipa riàrià i rapae, ua faufaa ôre te mau ï atoà<br />

ta te Atua e horoà noa nei na tatou i roto i te moana.<br />

E aha atu ra te faufaa no tatou e te nunaa mâôhi ?<br />

E aha atu ra ia te faufaa i te mau ôhipa atoa no te mau ôpuaraa atoà, o ta tatou i<br />

rave, e o ta tatou e rave a no te faahotu i te mau faufaa moana atoà io tatou nei ?<br />

Tapura ôhipa matamua teie, oia hoi, te faaueraa ia i te fenua Farâni ia taïtaî<br />

atu â io na ra, teie mau viivii o te àtomi, moihaa taparahi taata. Te piti, ia hoî mai ia,<br />

i roto ia tatou, te mana hiôpoà i te tereraa no te mau ratere io tatou nei (contrôle de<br />

l'immigration). No te aha ?


MB<br />

445/96<br />

No te mea, ia' ôre tatou ia mana i nia i te reira tuhaa, te nunaa mâôhi ia te<br />

paremo i te mau nunaa atoà no rapae mai.<br />

No te aha ? la ôre ta tatou mau peu tumu ia morohi.<br />

No te aha ? la 6re ta tatou huaai tamarii ia ôvere io na iho ra.<br />

No te aha ?Ia ôre to tatou taime ia faufaa ôre i te tururaa i ta tatou mau<br />

tamarii i te haereraa i te haapiiraa e tïtau i te mau parau tuite teîtei. Mai te peu e, e<br />

mahere te mau ôhipa o ta tatou e faatupu i te mau nunaa no rapae mai.<br />

No te aha ? la ôre to taua taime ia faufaa ôre i te àro-noa-raa i te parau n o<br />

te hooraa fenua i te mea e, e ùàna roa atu à taua tapura ôhipa ra a nanahi. Aita teie<br />

nau tapura ôhipa i manuia i te "autonomie interne". Eita atoà e manuia i teie<br />

"autonomie" no teie mahana, e manuia ra o ia ia tiàmâ to tatou fenuà. No reira, teie<br />

te tapura ôhipa matamua roa o ta'u e hinaaro nei oia hoi, te faatiàmàraa i to tà'tou<br />

fenua.<br />

Te vai nei a te mau tapura ôhipa e rave rahi, te parau no te hiô-faahou-raa<br />

i te hoo no te oraraa "la révision du coût de la vie'M pihaiho i teie parau, te vai<br />

atoà ia te parau no te mau tute. Hoa hère ma, oia mau, e taaêraa rahi te parau no te<br />

hoo o te mau tauihaa i Tahiti, e i to te mau motu.<br />

Te hoê hiôraa : "hoê putë tïma i Tahiti nei, fàtata e piti hanere tara ; e taua<br />

putë" tima noa ra i te mau motu, fatata e maha hanere tara, e fatata e tâtaï piti te<br />

hoo". Area te moni tahua "le SMIG", aita ia i tà"tai piti i roto i te mau motu, hoê à r a<br />

faito to te mau motu e to Tahiti nei.<br />

la Ite mai ôutou, te vai ra tetahi fenua io matou, ia îte ratou e te ôhipa<br />

maitai e te huru e parau pai râtou e : "Mea ê â "<br />

Te piti, ta haamau-ôiôi-hia. Te tiàturi nei au, te vai atoà nei te mau taeaè tei<br />

parau i teie parau. Te mau àpooraa tuhaa motu "Conseil des Archipels", ia<br />

nehenehe i te mau tià-maiti-hia no te mau motu ia feruri, ia tuatapapa e ia faaoti i<br />

to ratou parau, i ta râtou mau ôpuaraa, ia au i to ratou huru, ia au i to ràtou<br />

naturaraa, e te vai atu ra....<br />

No te tuhaa pae, e rau e te mau ôpuaraa. Aita atoà vau e tatara e faahuàhuà<br />

faahou atu. Tera ua rêva atu te parau no te "café", te parau no te ùmara piitete, te<br />

parau no te vanira, e te vai atu ra....<br />

Te vai atoà ra te parau no te fariiraa ràtere, te parau no te feia âpï ; te vai<br />

nei te parau no te tahua tauraa manureva no' Rimatara, no Raivavae e no Râpa ; te<br />

vai atoà nei i te parau no te uahu no Rimatara ; te vai atoà nei te parau no te hoê pii<br />

taiàtuaraa no te Tuhaa Pae, no te haamaitairaa i te ôhipa faaapu, o ta'u ia e faahiti<br />

atu i àrauaè nei ; te vai atoà ra te parau no te ôhipa rimaî, no te haamaitairaa i te<br />

mau purumu e te parururaa i te mau pae tahatai ; te vai atoà ra te parau no te<br />

utaraa na nia atu i te pahi e te manureva e te mau tarifa atoà e faaôhipahia nei i<br />

teie mahana, te vai atoà nei te parau no te haamaitairaa i te pae no te mau fare<br />

utuuturaa ; te vai atoà nei tetahi ôpuaraa o te patu i te hoê pii o te nehene e farii i<br />

te mau tamarii no te mau motu e haere nei i te mau haapiiraa teitei i Tahiti nei.<br />

Teie ra, te fifi nei ratou. O râtou o tei ôre e noo atu i tetahi nohoraa i roto i<br />

te mau "internats". E te itehia nei i te mau matahiti atoà, te vai nei teie mau tamarii<br />

e o te faaruè mai i ta rà'tou mau haapiiraa.<br />

Te vai atoà nei te fifi o te feia e utahia mai nei i Tahiti nei i roto i te mau<br />

fare utuuturaa. Te vai atoà nei hoï te parau no te fariiraa i te mau hotu no roto mai<br />

i te mau motu.


446/9 6<br />

Te parau nei au no roto mai i te mau motu eiaha no te Tuhaa Pae anaè, e<br />

nehenehe ra e parau e, te vai ra te reira mau fifi i roto i na Tàamotu atoà. Te vai<br />

nei io tatou nei.<br />

No teie mau ôpuaraa, e no tetahi atua mau ôpuaraa maitatai no te mau motu<br />

e no te tuhaa pae ihoa ra, te hinaaroo nei au e haapapii maitai iù nei e i te mau<br />

taime atoà, e tuuhia mai ai te reira mau ôpuaraa, te reira mau tapura ôhipa, te<br />

hinaaroo nei au e haapàpu maitai iû nei, e turu papii vau i te reira.<br />

No reira, e te Peretiteni, te mau tuahine e te mau taeae, e te nunaa o te<br />

faaroo mai nei, te mau vahi rarahi o to ù mau manab o ta ù e hinaaroo ra e vauvau<br />

atu i mua ia tatou. Te vai ra te huàhuàraa, nehenehera e parau atu â, mai te peu e, e<br />

rave atu i te reira tapura ôhipa, e pôhia paha tatou i teie mahana.<br />

E vahi poto noa teie i tuuhia atu nei i mua ia tatou. Mauruurura i to tatou<br />

faarooraa mai e ia orana.<br />

oOo<br />

- Applaudissements -<br />

tg PRESI<strong>DE</strong>NT : J'invite Monsieur Patrick LEBOUCHER à venir exposer son<br />

programme de gouvernement.<br />

M. Patrick ltffi*Q*7QffîF. expose son programme :<br />

Monsieur le Président de l'Assemblée,<br />

Mesdames, Messieurs les conseillers,<br />

Mesdames et Messieurs des services territoriaux ainsi que vous tous ici présents, je<br />

vous souhaite le bonjour,<br />

Mais avant de commencer mon exposé, j'aimerais féliciter le Président de<br />

l'Assemblée pour sa récente nomination puisque j'ai omis de le faire la semaine<br />

dernière. Aujourd'hui, c'est chose faite.<br />

Je crois, Monsieur le Président, que dans votre discours d'investiture, vous<br />

avez cité une phrase qui m'a beaucoup plu. Vous avez dit notamment<br />

"Aujourd'hui, nous sommes au pied du mur" en évoquant la situation économique<br />

et politique dans laquelle le Territoire se trouve aujourd'hui. Nous sommes au pied<br />

du mur du fait que nous entrons dans l'ère de l'après-CEP et qu'en ce sens, vous<br />

avez raison. Une page est tournée et nous devons regarder ensemble l'avenir. Mais<br />

je crois, Monsieur le Président, que vous avez oublié de dire que, si nous sommes au<br />

pied du mur, c'est parce que, pendant ces trente années, nul n'a pensé à l'avenir.<br />

Encore moins pendant les quinze dernières années, au début, vous qui aviez la<br />

majorité, avez préparé cette ère de l'après-CEP.<br />

Aujourd'hui, effectivement, nous nous retrouvons dans une situation u n<br />

peu difficile parce que personne parmi vous n'a prévu que le CEP s'arrêtera.<br />

Pourtant, les signes avant-coureurs ont été nombreux, mais personne n'a voulu<br />

regarder l'avenir avec sérénité et aussi avec fermeté et sans peur. L'avenir est<br />

devant nous, une nouvelle page s'ouvre et vous nous demandez, Monsieur le<br />

Président, de travailler ensemble pour que cet avenir soit prospère et surtout<br />

paisible, car ce pays a besoin de paix plus que d'argent. Ce pays a besoin d'être e n<br />

paix pour qu'il se construise convenablement.<br />

Or, je remarque aujourd'hui, à travers les résultats des élections, que ce<br />

sont deux fractions opposées et qu'on essaye de se mettre face à face, alors que<br />

nous sommes tous unis et tous sur la même galère. Si ce pays coule, ce ne sont pas<br />

les indépendantistes ou les pro-français qui vont couler, mais c'est nous tous<br />

ensemble qui allons couler.


447/9 6<br />

C'est pourquoi, Monsieur le Président, lorsque vous demandez de travailler<br />

ensemble, je crois que nous sommes d'accord, mais je dois rappeler que si nous<br />

sommes au pied du mur aujourd'hui, c'est aussi parce qu'on a oublié l'élément<br />

essentiel d'un pays, c'est-à-dire les hommes.<br />

Lorsque le Président MITTERRAND a annoncé le moratoire sur les essais<br />

nucléaires, la réaction première du Gouvernement a été de mettre en place le<br />

Pacte de Progrès. L'essentiel du Pacte du Progrès, son contenu est surtout<br />

économique : il faut développer ce Territoire. Mais on développe ce pays pour qui<br />

et avec qui ? Je crois que le centre du développement, c'est l'homme, c'est le<br />

polynésien. Et si le développement doit se faire, ce n'est pas pour qu'il y ait plus<br />

d'argent, mais pour que chacun vive convenablement.<br />

Or, aujourd'hui, ce que l'on peut constater, c'est qu'il y a des ghettos et qu'il<br />

y a des poches de sous-développement qui se développent un peu partout. Et<br />

surtout aujourd'hui, on voit que la majorité des polynésiens sont illettrés ou e n<br />

voie de l'être.<br />

Je rappellerais une pensée d'un économiste dont j'ai oublié le nom<br />

malheureusement et qui disait ceci : "II n'est de force, ni de richesse, que<br />

d'hommes". Cette pensée a été mise à une époque où le progrès technique n'existait<br />

pas encore et où essentiellement, c'est la main-d'œuvre qui faisait le travail.<br />

Aujourd'hui, nous sommes dans une ère de progrès technique et de richesse<br />

financière, mais on oublie l'homme et son développement. On l'oublie, surtout à<br />

travers le système scolaire et c'est de cela dont je voudrais vous parler aujourd'hui.<br />

En fait, si les polynésiens sont aujourd'hui marginalisés, c'est parce qu'ils<br />

n'ont pas accès à l'éducation, c'est qu'ils n'ont pas réussi dans le domaine scolaire.<br />

Il n'y a pas véritablement de politique d'éducation qui soit digne de ce nom dans la<br />

mesure où, lorsqu'on observe les chiffres, aucun polynésien n'a réellement<br />

l'ouverture nécessaire pour réussir.<br />

L'éducation, aujourd'hui, se résume en quelques chiffres. Une dépense<br />

globale de trente-cinq milliards par an, soit environ 4 % des bacheliers des<br />

résultats au niveau technique qui sont encore insuffisants puisque 88 % des élèves<br />

qui sont inscrits en technique sortent sans diplôme. C'est un système donc qui, à<br />

mon avis, doit être réformé et cette réforme doit être envisagée pour un avenir<br />

différent.<br />

Monsieur le Président, la politique que nous devons mener doit être axée<br />

avant tout sur le développement de l'homme. La réforme de l'éducation que nous<br />

proposons vise tout d'abord à réintégrer le polynésien et à le réconcilier avec<br />

l'école.<br />

Dans un premier temps, nous souhaitons que nous regardions avec clarté<br />

quel est le rôle de la famille aujourd'hui dans l'éducation ? Bien souvent, nous<br />

laissons à l'école le soin de prendre en charge toute l'éducation. Non seulement,'<br />

l'enseignement du savoir, mais aussi l'éducation civique, morale et spirituelle,<br />

parfois.<br />

Or, il me semble qu'il faut donner à la famille son rôle premier<br />

d'éducateur. Car, l'enfant naît dans une famille, il est élevé par la famille avant<br />

d'aller à l'école. L'éducation doit donc passer par une politique familiale adaptée à<br />

nos besoins. Je crois, Monsieur le Président, qu'il faut déjà envisager la place<br />

qu'aura la famille dans la politique du Gouvernement.<br />

La famille, c'est la plus petite communauté, c'est la première communauté<br />

et c'est d'elle dont dépend la nation. S'il n'y a plus de famille, il n'y a plus de patrie,<br />

il n'y a plus de nation. Si la famille est disloquée, c'est la société toute entière qui<br />

est disloquée.


448/96<br />

Or, nous avons des signes avant-coureurs que la famille, aujourd'hui, est<br />

menacée. Et aucune politique, jusqu'à présent, n'a été mise en place pour redonner<br />

à la famille sa vraie dimension, à savoir : celle d'une cellule éducative. II faut donc,<br />

dès à présent, envisager, je dirais, un ministère de la famille, non pas destiné à<br />

gérer les allocations familiales proposées, des aides financières, mais<br />

véritablement pour redonner à la famille la place qu'elle doit avoir dans notre<br />

société.<br />

L'école vient après la famille ; elle vient renforcer l'éducation que la<br />

famille aura donnée à l'enfant. Dans ce sens, il me paraît important de considérer<br />

le milieu familial d'où est issu l'enfant. On ne peut pas éduquer de la même façon<br />

un enfant qui est issu d'une famille où la langue parlée est le français, et u n<br />

enfant qui vient d'un milieu purement polynésien où la langue maternelle utilisée<br />

est le polynésien. La Charte de l'Education a déjà défini les orientations principales<br />

en la matière, mais aujourd'hui, je me pose la question sur la possibilité du fait de<br />

la modification du statut qui a été opérée, notamment concernant la langue<br />

polynésienne, de l'obligation ou de la possibilité de mettre en place des structures<br />

d'accueils en reo maohi pour les polynésiens.<br />

En dehors de la réhabilitation de la famille, il faut que le polynésien puisse<br />

accéder à l'école dans sa langue maternelle. Si sa langue maternelle est le<br />

marquisien, qu'il soit reçu, au moins dans ses premiers pas, en marquisien ; si sa<br />

langue est le paumotu, qu'il soit reçu dans la langue paumotu ; si sa langue est le<br />

tahitien, qu'il soit reçu dans sa langue d'origine. Sans cela, nous allons à l'échec<br />

sûr et certain.<br />

Or, je ne vois pas, Monsieur le Président, ni dans le statut, ni dans le passé<br />

de votre Gouvernement, une quelconque avancée dans ce domaine. C'est pourquoi,<br />

je me permets de vous rappeler votre rôle primordial puisque j'ai l'honneur de m e<br />

présenter à la présidence du Gouvernement, sans pour autant me faire d'illusions,<br />

puisque les jeux sont déjà faits, mais il convient déjà de préparer l'avenir de nos<br />

enfants.<br />

J'ai l'impression que l'échec scolaire est presque héréditaire. Cela fait des<br />

années que le système produit des chômeurs, produit des illettrés et aucune<br />

réforme de fond n'a été envisagée jusqu'à présent. Malgré le beau travail qui a été<br />

fait au niveau de la Charte de l'Education, aucune mesure réelle n'a été prise pour<br />

réformer notre système éducatif.<br />

Or, comme je l'avais introduit, demain, ce pays dépendra des hommes qui le<br />

composent et ces hommes doivent avoir une instruction. Il faut aussi envisager<br />

l'éducation dans son sens le plus large. Je suis étonné de voir que beaucoup de<br />

personnes sont instruites, ont des diplômes élevés, surtout dans les pays modernes<br />

et les pays européens, mais je suis aussi surpris de voir les résultats qu'ils<br />

produisent. Pour ceux qui ont fait l'armée et qui ont eu l'occasion de manipuler, ce<br />

qu'on appelle les mines anti-personnelles, je me suis étonné de voir que des<br />

ingénieurs, qui ont donc une éducation et surtout un enseignement très élevé,<br />

puissent produire des engins qui soient aussi meurtriers et qui, aujourd'hui, tuent<br />

surtout des enfants.<br />

L'éducation, c'est aussi de donner aux hommes de demain, je dirais, un sens<br />

moral. Or, notre pays, aujourd'hui, a besoin de cela et surtout notre jeunesse.<br />

Qu'est-ce qu'on voit parmi les jeunes ? La multiplication de la culture du cannabis,<br />

de sa consommation, l'alcoolisme et aujourd'hui, la prostitution chez les enfants.<br />

Je crois que là, il y a un effort sérieux à faire en matière d'aide à ces jeunes<br />

délinquants ; il y a un effort sérieux à faire, d'exemple aussi à donner à nos jeunes<br />

et je m'adresse à vous tous ici, qui êtes conseillers élus, le terme d'élu suppose<br />

qu'on a été choisi, qu'on a été, en quelque sorte, mis à part et nous avons aussi u n


449/9 6<br />

rôle d'éducateurs, chacun individuellement ou nous tous en groupe. Et je crois que<br />

lorsque le spectateur nous regarde à la télévision ou lorsque les jeunes ou les<br />

moins jeunes nous observent, nous officions en tant qu'éducateurs pour chacun<br />

d'eux. De notre comportement dépend aussi le comportement de ceux qui nous<br />

regardent et sur le terrain, lorsqu'on tourne en politique, on s'aperçoit bien que le<br />

clivage politique, qui existe entre tous les partis, se répercute dans la population.<br />

Et je crois que ce que nous disons ici, ce que nous faisons, les actes que nous<br />

posons, sont autant de signes d'éducation que nous émettons pour ceux qui nous<br />

regardent, pour ceux qui élisent et ceux qui nous aiment.<br />

Je m'adresse aussi à un autre éducateur qu'est la télévision, qui doit aussi<br />

diffuser des messages de paix, des messages d'entraide et d'amour. Or, l'essentiel des<br />

messages qui sont véhiculés par la télévision, sont des messages de haine, de<br />

guerre, de meurtre. Je crois qu'il faut revenir à des conditions de vie qui soient<br />

plus humaines et plus chrétiennes. Bien souvent, la presse écrite aussi n'officie<br />

pas, ne remplit pas son rôle d'éducateur auprès de nos jeunes. Et là aussi, c'est u n<br />

instrument d'éducation qui doit être utilisé à des fins positives, et non pas pour<br />

diviser ou monter les uns contre les autres.<br />

Enfin, éduquer, c'est aussi apprendre à se respecter mutuellement. Comme<br />

tous les êtres humains, nous avons tous nos faiblesses et parfois même, ce qu'on<br />

veut dire dépasse notre pensée. Mais je crois que l'essentiel pour demain, c'est de<br />

donner à ce pays, une jeunesse qui est debout. Lorsqu'on parle de "To ù tiàmaraa",<br />

on veut surtout dire qu'il faut qu'on soit demain, debout par nous-mêmes, qu'on<br />

tienne debout sans tuteur et sans tutelle. Or, nous ne pouvons pas aller à<br />

l'indépendance sans un pays qui soit composé de gens de par eux-mêmes<br />

indépendants, et ce qui leur donnera l'indépendance individuelle, c'est<br />

l'éducation, c'est l'école et ça, c'est un élément essentiel de notre politique.<br />

Je voudrais seulement, pour terminer, évoquer l'aspect politique de notre<br />

démarche. Monsieur le Président du Gouvernement, vous allez succéder à vousmême<br />

pendant cinq ans. Dans un éditorial, des années 1991, on vous a donné cinq<br />

ans pour réussir.<br />

MA<br />

Après ces cinq ans, après ces élections, un autre éditorialiste vous donne<br />

encore 5 ans, pour réussir, mais que veut dire la réussite, si demain, la majorité de<br />

ce pays se prononce pour l'indépendance alors que vous-même et votre<br />

gouvernement n'ont pas envisagé cette éventualité ? Je crois que la politique bien<br />

conçue doit envisager toutes les voix possibles, politiques, institutionnelles.<br />

Le statut prévoit une évolution institutionnelle puisque, dans ses premiers<br />

articles, il le dit clairement, mais quelle évolution ? Jusqu'où ira-t-on ? Je crois<br />

que la question mérite d'être posée aujourd'hui, parce que si nous sommes au pied<br />

du mur, économiquement, aujourd'hui, c'est parce que l'on n'a pas prévu cette<br />

situation et il ne faut pas que, demain, nous soyons, -puisque c'est vous qui avez la<br />

majorité-, par votre faute, au pied du mur politique.<br />

Lorsque le statut de 1977 a été élaboré malgré le fait qu'il y eut l'occupation<br />

de l'Assemblée, ce statut a été élaboré de façon consensuelle ; je crois que nous n e<br />

pouvons pas nous permettre aujourd'hui de louper, de manquer le carrefour.<br />

Nous sommes à des années charnières, il faut que ces 5 ans soient des<br />

années de préparation sur un projet de société, un projet institutionnel, qui soit<br />

élaboré de façon consensuelle, d'un commun accord.<br />

Je sais que sur les orientations politiques des uns et des autres, nous n e<br />

sommes pas d'accord, mais pour l'avenir de ce pays et pour le bien de ce pays, il m e<br />

paraît essentiel de nous rencontrer, périodiquement, pour discuter de cet avenir,<br />

pas simplement économique, mais surtout politique ; il en va de la sauvegarde de ce


450/96<br />

pays, il en va surtout de la sauvegarde de la paix.<br />

Je vais terminer, en disant que j'ai bien aimé l'image du mur, mais je crois<br />

que tous les murs se contournent, tous les murs se détruisent, même celui de Berlin<br />

est tombé, donc les murs les plus difficiles à faire tomber, ce sont les murs que<br />

nous mettons nous-mêmes entre nous, ce sont des murs intérieurs ; on ne peut pas<br />

parler à un tel parce qu'il ne pense pas pareil, on ne peut plus rencontrer un tel<br />

parce qu'il est différent, on n'aime pas un tel parce qu'il a telle couleur de peau.<br />

Je crois que ces 5 prochaines années, puisque nous allons travailler<br />

ensemble devraient être l'occasion pour chacun d'entre nous de faire table rase de<br />

ces murs pour que l'on puisse travailler, convenablement, pour l'avenir de<br />

notrepays et surtout pour le bien-être de notre population, et de nos enfants.<br />

J'en ai terminé, je pense que je n'ai pas pris trop de temps, puisque tout le<br />

monde doit avoir faim, et certainement, que le président va suspendre la séance.<br />

Je voudrais, simplement, dire que le hasard a fait que j'ai été désigné pour<br />

parler de l'éducation et je voudrais dire que ce hasard me remplit de joie, parce<br />

que j'ai été élève de Monsieur le Président Gaston FLOSSE en 8ème, je ne sais pas s'il<br />

a fait un bon choix de laisser l'enseignement pour faire de la politique, mais e n<br />

tous les cas, ce qui est sûr, c'est que nous avons besoin d'éducateurs pour demain et<br />

chacun d'entre nous est éducateur, et soyons-le avec dignité. Merci de votre<br />

attention.<br />

0O0<br />

- Applaudissements-<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : J'invite Madame BOPP DUPONT, à venir exposer son<br />

programme du gouvernement.<br />

Mme Tamara BOPP DUPONT expose son programme :<br />

Mauruuru.<br />

Teie te hoê pehepehe iti o tei manaôhia mai, no taua e te vahiné, te metua<br />

vahiné. Parau matamua, ia ora na tatou i te farereiraa i teie nei mahana âpi. la or a<br />

na ôe e te Peretiteni, o ôe i manuia mai i roto i ta tatou hororaa no te faaâpiraa i te<br />

Apooraa rahi. la ora na e te Tomitera teitei e te mau mana atoà e faaàti nei ia na. la<br />

ora na atoà tatou, te mau tià i maïtihia, e to tatou nunaa e o ta tatou e tià roa ia<br />

haamauruuru i teie mahana, o na i horoà mai i to na tiàturiraa i roto ia tatou e o ta<br />

ù e tiàturi nei e, e faahoona tatou i te reira, ma te rave maite i te ôhipa no na.<br />

Te hinaaro atoà nei au e haamauruuru, i teie taime, i teie na metua vahiné,<br />

oia hoi ia Lucette <strong>TA</strong>ERO o ta ù i matau maitaï, e ia "mademoiselle" Angélina Bonno,<br />

ia ora na atoà ôrua.<br />

Mauuruuru i te Atua i maiti mai ia tatou, i te faahuru-ê-raa i roto i teie<br />

Apooraa rahi ia îtehia e, te vai nei te metua vahiné.<br />

Ta ù haamauruururaa taa ê, te hinaaro nei au e haamauuruuru i to ù nunaa<br />

i Moorea-Maiao, ratou tei horoà mai i to ratou tiàturiraa i roto i teie mero vahiné. E,<br />

na roto i teie tiàturiraa o ta ratou i horoà mai no ù, te tiàturi nei au e, ua tano paha<br />

ta ratou maitiraa. No reira, mauruuru e to Aferaitu, mauruuru e to Haapiti,<br />

mauruuru e to Paopao, tae noa atu i to Papetoài, to Teavaro e to ù motu iti haïhaï roa<br />

o Maiào, o te ôre e moèhia ia ù.<br />

I pehepehe mai na vau i te parau o te vahiné, te metua vahiné. Te vai te<br />

vahiné, te haere nei te vahiné i hea ? I mutaa iho, i riro na te vahiné te metua<br />

vahiné ei pou, ei mafatu no te hoê ùtuafare. O te metua vahiné, i roto i to n a


451/96<br />

ùtuafare, o te taura ia no te hère i roto i to na hoa e ta raua huaai tamarii. Te àtuàtu<br />

ra, te poihere ra, te haapii atoà ra. O te metua vahiné hoi te ôrometua haapii<br />

matamua roa i roto i te hoê ùtuafare. E te haapii nei, te haapii nei i te aha ? Te<br />

haapii nei ia i te hereraa te tahi e te tahi, i te faaturaraa te tahi e te tahi, i te<br />

auraroraa, i te ôpereraa. Te haapii atoà nei i te àtuàturaa i te pae o te ora tino, i te<br />

pae o te oraraa ùtuafare. Oia hoî ia ora noa to na ùtuafare i roto i te oraraa ôaôa i te<br />

mau mahana atoà.<br />

O te metua vahiné hoî te matamua e ara i te poipoi roa. E oia atoà te hopeà i a<br />

taôto no te rahi o ta na hopoià e no to na hère tutu ôre i to na ùtuafare. la hoi mai<br />

te tamarii mai te haapiiraa mai, ia hoi mai to na hoa mai te ôhipa mai, te tià noa<br />

mai nei te metua vahiné. E ua ineine te mau mea atoà. la fifi anaè te tamarii, teie te<br />

metua vahiné no te tamaru. E aha ra ta tatou e ïte nei i teie mahana. ? Ua taùeùe<br />

taua pou ra, ua mutumutu roa te parau o taua taura o te hère ra. No te rahi o te fifi<br />

0 te oraraa, no te moni rahi o te hoo o to tatou oraraa, i teie mahana, ua faaruè te<br />

metua vahiné i to na ùtuafare. E ua imi rapae, i te hoê raveà no te faanavaîraa i to<br />

na oraraa.<br />

E aha ia te ôhipa i tupu mai ? Ua fa mai te tahi mau fifi manaô-ôre-hia. Te<br />

mau fifi rau. To te mau tamarii ia toparaa i roto i te ôhipa inu ava anei, puhipuhi<br />

àvaàva taèro anei, taiàta anei e te vai atu ra ia. E o ta tatou, tatou te mau mero<br />

maitihia e te nunaa, tatou te faatere mai nei i to tatou fenua, tatou o te faatere<br />

faahou i to tatou fenua ta tatou e tauà ôre nei, aore ra o ta tatou e haavarevare tauà<br />

nei. Ua ôre te hère, te faatura i roto i te ùtuafare, e ua tae roa i te tamarii i te<br />

taparahiraa i te metua. Eita mai te reira te oraraa o te maôhi i mutaa iho.<br />

No reira, teie ta ù aniraa ia tatou, tatou te mau mero i maitihia. Tatou ihoa<br />

ra o te faatere mai i teie fenua, ua He pau roa tatou e, o vai o te faatere nei i to tatou<br />

fenua i teie e pae matahiti ta tatou e haere atu nei. E tià anei ia tatou ia haafaufaa<br />

faahou i teie toroà o te metua vahiné i roto i te ùtuafare ? Teie o te hoê toroà faufaa<br />

roa, o ta tatou ra e tauà ôre nei. Na hea ra i te faafaufaaraa ia na. ? Ma te pupu atu<br />

ia i te hoê tuhaa moni riirii no te tautururaa ia na i roto i to na oraraa ùtuafare. Ua<br />

riro te reira, a tahi, ei mauihaa iti na na no te faanavaîraa i roto i to na oraraa.<br />

A piti, ia faaànaànatae faahou i te mau metua vahiné ia noho io na. I a<br />

faaora faahou i to na oraraa i roto i te hère e te ôaôa ; a toni, ia hoê faahou te<br />

nunaa, te ùtuafare maôhi.<br />

Te manaô ra pana ia tatou e, e haere tatou i hea e tii ai i teie mau moni. Aita<br />

vau e parau atu ia tatou e, faateiaha faahou tatou i te hopoià a te nunaa, aita roa. I<br />

to ù manaôraa, ua ravaî noa te hopoià a te nunaa. Teie ra ta ù e nehenehe e horoà<br />

atu i roto ia tatou,eita anei ta tatou e nehenehe, eita aneie tia i tatou ia faaiti rii mai<br />

1 ta tatou mau haamauàraa. Faaiti rii mai. Tei roto noa ia tatou tataï tahi.<br />

A tahi, i roto anei i te piha Apooraa rahi unei ? Te ite nei au e, u a<br />

faanahohia e, hoê miria tapura haamauàraa na teie Apooraa rahi i te matahiti. Mea<br />

rahi tera.<br />

Te piti, ta outou anei, e te mau Faatere Hau, e tae noa atu i te Peretiteni o te<br />

faatereraa o teie fenua, eita atoà e nehenehe io outou, ia faanaho mai, ia faaiti rii<br />

mai i te rahiraa o te Faatere Hau ? Aita vau ia e manaô ra e, ia rahi atu te Faatere<br />

Hau ra e maitaï mai ia to tatou, e hau atu ia te maitaî o to tatou fenua.<br />

Parau noa atu vau ia outou i teié parau, àhiri o matou tei mana mai i roto i<br />

teie hororaa ta tatou, e ite outou e hia Faatere Hau ta tatou ? E pae. E pae. E iti rii i a<br />

te mauiui o te nunaa. Eiaha tatou e parahi i nia i teie parahiraa i reira tatou e na ô<br />

ai e : ua oti te maitiraa, ua ora vau e pae matahiti. Te hiôpoà noa ra te nunaa ia<br />

tatou.<br />

Te maha, te àufau atoà nei te metua vahiné tataî tahi i te tute o ta tatou e<br />

parau ra e "impôts indirects". No reira, te vai atoà ra to na faanaôraa i roto i teie


tute.<br />

452/96<br />

Aita anei to outou mafatu e mauiui ra, i te îteraa e, i te area rahiraa i roto i<br />

to tatou oraraa e te oraraa o te nunaa ?<br />

No reira e te mau tià maïtihia e, e te Peretiteni o te Apooraa rahi e, te<br />

Peretiteni o te Faatereraa Hau o to tatou fenua, te mau vahiné i maïtihia, o Lucette<br />

vahiné e o Angélina Bonno, ua ite hoi au e, te parahi ra ôrua i roto i te pae rahi, a<br />

faafaufaa aè nei tatou i teie aniraa haîhaï roa a te hoê metua vahiné. Teie ra to ù<br />

manaô, mai te peu noa atu e, e faarii mai outou i ta ù aniraa ia outou, eiaha outou e<br />

te mau tane, na outou e faaôhipa i teie tapura ôhipa. A faahoï mai i roto i to matou<br />

rima, te mau marna, te mau metua vahiné. E nahonaho atoà ia matou ia faanaho.<br />

Haamanaô tatou e, no roto mai tatou, no roto mai to tatou ora i te metua<br />

vahiné. No te metua vahiné hoi i taata hia ai tatou. Ei te ôpaniraa i to ù nei manaô,<br />

e reo pii teie no ù i te metua vahiné atoà i roto i to tatou fenua Porinetia. Te ani nei<br />

au i te mau metua vahiné atoà, ia ara, a ara, a tià, a faatiàma i to taua fenua, no tau a<br />

e no ta taua huaai tamarii. Mauruuru i te faarooraa mai.<br />

oOo<br />

- Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : J'invite Monsieur Jacqui DROLLET, à venir exposer son<br />

programme du gouvernement.<br />

M. Jacquj PRQTJrFT expose son programme :<br />

E tu e tu, eiaha ia mate, manava, ia ora. la ora na e te Peretiteni no te<br />

Apooraa rahi, ia ora na te mau mero no te Apooraa rahi, ia ora na te mero paari roa<br />

aè o te Apooraa rahi e ia ora na na mero âpi roa aè no te Apooraa rahi. la outou<br />

paatoà e faaroo mai nei i to ù nei reo, noa atu a te vahi te reira outou, a faarii mai i<br />

te tapaô no to matou aroha. Mauruuru maitai no to outou tururaa mai i te parau n o<br />

te tiàmaraa i te àhuru e ma piti no me i malri aè nei.<br />

Noa atu a te vahi te reira ôe, noa atu a te motu te reira ôe, te tae nei te parau<br />

no te tiàmaraa roto i to 6e oraraa, roto i to ôe ùtuafare. Eté parau atu nei matou ia<br />

outou e, aita tatou i manuia i teie nei taime ua hiti mahuta i te tahi pae, e manuia<br />

tatou ànanahi, mai te peu e hinaaro ôe.<br />

I roto i teie nei farereiraa taa ê na tatou, i teie nei mahana, te malti nei<br />

tatou i te tahi peretiteni no te faatereraa i to tatou fenua. Ua ïte paatoà tatou i te<br />

mau numera o ta te nunaa i horoà mai, aita ia tatou e hiti mahuta ia tae i te taime<br />

no te maltiraa.<br />

A taa noa atu ai i te reira, e te nunaa, ua faaroo mai ôe mai te ômuaraa o teie<br />

nei poîpoi, i te mau manaô mai roto atu ia matou no te feruriraa ia i te parau n o<br />

ànanahi. E aha to ànanahi parau ? Tera te uiraa.<br />

E uiraa rahi teie, e uiraa fïfi teie no te mea e rave rahi pahonoraa ta te<br />

taata. E ia ferurihia te pahonoraa na te taata niinii i taua uiraa ra, te rahiraa o te<br />

taamuraa, te pahonoraa tei i roto ia i ta tatou Papa ture. Te manaô e vai nei i roto i a<br />

ù i teie taime, teie nei Papa ture, o ta te Faatereraa o te fenua Farani i faarii i te<br />

horoà mai i roto i to tatou rima ia au noa i to na hinaaro. Eiaha ia au i te hinaaro o<br />

te nunaa maôhi o teie nei fenua. E parau pinepine teie i roto ia matou, te parau n o<br />

te faufaa o teie nei papa ture, te parau no te faufaa ôre e vai nei i roto i teie n e i<br />

Papa ture. E na hea tatou i te hiô i taua vahi ra ?<br />

E hiô taua i taua vahi ra ma te hiôpoà maite i te mau mana o tei tuuhia i roto<br />

i taua Papa ture ra, e te mau mana i tapeàhia e te fenua Farani i te hiti o taua Papa


453/96<br />

ture ra. E na na e pahono ia tatou. Na na e faaîte i roto i to tatou oraraa i te m au<br />

mahana atoà teie anei ta tatou e hinaaro ra, teie nei Papa ture "Autonomie" ia vai<br />

farani noa tatou, aore ra e haere tatou e tii i te mau mana e vai nei i te hiti, no te<br />

faatiàma i to tatou fenua e no te faatiàma i to tatou oraraa ? Tera te uiraa.<br />

Te faaîte atu nei au ia outou i to ù manaô hohonu, manaô feruri i taua mau<br />

parau ra. I àro na tatou i te mau tau i mahemo aè nei.<br />

I tuu mai nei tatou i to tatou mau manaô. E tau to te mau mea atoà. E i teie<br />

nei mahana, tei mua tatou i teie nei uiraa. E faanaho noa anei tatou i to tatou<br />

oraraa teie nei Papa ture "Autonomie" ta tatou, aore ra e feruri tatou i te tahi<br />

faanahoraa, ia nehenehe tatou e tiàma roto i to tatou oraraa ? Tera te uiraa e vai<br />

nei. E ia hiôhia te mau mana o ta te fenua Farani e tapeà nei i roto i to na rima, i<br />

reira tatou e papu maitaî ai i te èà e toe nei no te titauraa i to tatou tiàmaraa. Eté<br />

poroi nei au i te peretiteni e mahiti mai, mai roto mai teie nei maitiraa na tatou i<br />

teie mahana, te poroi nei au ia na, àhani, feruri mai i teie nei manaô iti ta ù e tuu<br />

atu nei i teie nei poïpoï no te aratai i to tatou oraraa ànanahi.<br />

E aha teie nei mau manaô i roto i te rima o te fenua Farani ? Ei haapotoraa i<br />

to ù manaô, ua tapeà mai te fenua Farani roto i to na rima e pae mana aita to roto i<br />

te Papa ture "Autonomie interne". Te mana matamua, te mana ia no te faanahoraa<br />

ia i te roro o ta tatou mau tamarii. Taua mana ra tei roto i te faanahoraa o te fare<br />

arataihia. Aita ta tatou, aita ta tatou. Te tapura ôhipa e haapiihia nei, e haapiihia<br />

nei i roto i ta tatou fare haapiiraa, e tapura ôhipa ia tei ferurihia no te taatoàraa o<br />

te nunaa farani.<br />

I putuputu iho nei te mau Faatere hau no te fare haapiiraa no te mau fenua<br />

no Europa, a tahi, a piti hepetoma i teie nei. Hoê àhuru e ma pae ratou, e to roto<br />

atoà i te Faatere hau no te fenua Farani e haapaô ra i te fare haapiiraa. E te na ô r a<br />

to ratou reo, i roto i taua rururaa ra, mai te peu e haapiihia i te hoê tamarii mai te<br />

taime a o ai oia i roto i te fare haapiiraa, e tae i te area no te matahiti e ono, e hitu<br />

aore ra e vaù, na roto i te hoê reo, te reira noa te reo o ta na e tapeà e pohe roa atu.<br />

Te vahi ia o ta matou e feruri nei, e te pii nei au i te Faatere hau e mahiti mai no te<br />

faatere i te fare haapiiraa, i te mau ôrometua haapii e haapii i ta tatou mau tamarii,<br />

noa atu a tei hea ratou i te vairaa, haamanaô maitaî i teie nei parau.<br />

Aita ta tatou mau tamarii i roto i te mau fare haapiiraa e Ite faahou i te<br />

parau : la ora na. la farerei ratou i tatou e aha te reo matamua ta ratou e parau mai,<br />

"bonjour". Aita vau e faahapa ra i te "bonjour". Ua riro ra ei haamanaôraa i te puai<br />

o te arataïraa o te fenua Farani no te tarairaa ia i te roro o ta tatou mau tamarii.<br />

Feruri, e te mau taeaè, i te puai o te mana o te reo e haapiihia i roto i te fare<br />

haapiiraa. A feruri i te hopoià o ta tatou e amo ia faatere tatou i te oraraa o ta tatou<br />

mau tamarii. E te parau atu nei au ia outou i teie mahana, ua feruri aè na te<br />

Faatereraa o te fenua Farani i te parau no te reo, i te parau no te tapura ôhipa e<br />

arataihia ra i roto i ta tatou mau fare haapiiraa. Ta na, mai na roto atu ia i te reo<br />

farani.<br />

Eiaha ia tatou e hiti mahuta i te mea e, aita to tatou mau tamarii e manuia<br />

nei, aore ra mea iti roa te mau tamarii e manuia i roto i te faanahoraa o te fare<br />

haapiiraa. Teie nei faanahoraa i ferurihia no te nunaa farani i te fenua Farani, u a<br />

tano ia i te fenua Farani, e i roto i te nunaa Farani. Te pii nei au ia tatou ia feruri i<br />

te tahi faanahoraa e tano e te nunaa maôhi i roto i te fenua maôhi. Haamata tatou<br />

na nia i te reo, no te mea o te reo te fauraô o te ite o te hoê nunaa.<br />

Teie te vahi hohonu roa o ta matou e feruri nei. E te ui nei au : te ui nei au,<br />

àhani pai i te fenua Farani e haapiihia te mau tamarii farani na roto i te reo<br />

maôhi, e aha to ratou huru ? E aha to outou manaô ?<br />

Tamata na tatou i te feruri noa i te hoê tetoni, àhani tatou e ani i te<br />

fenua Farani ia haapiihia te mau tamarii farani na roto i te reo maôhi, e aha to<br />

ratou huru. E iri atoà ratou i nia i te ôfaï, mai teie tatou e iri nei i nia i te ôfaî.


454/9 6<br />

Te parau no te mau fare haapiiraa, e mana te reira i roto i te rima o te<br />

fenua Farani, aita to roto i ta tatou papa ture "Autonomie".<br />

Te piti o te mana o ta te fenua Farani e tapeà nei i roto i to na rima, maoti r a<br />

te mana no te maïtiraa ia i te mau ture. Na te mau ture o ta ratou e maiti i roto i te<br />

Apooraa rahi o te mau Tepute e vai nei i te ôire o Paris, te ôire pu no te fenua<br />

Farani, te mau ture e haafaufaa-atoà-hia-ra io tatou., te rahiraa o taua mau ture r a<br />

ua faanaho-atoà-hia io tatou no to tatou oraraa.<br />

Te ui nei au ia tatou ua tuàti anei te mea e au ia tatou i roto i to tatou<br />

fenua, i te mea e au i te nunaa Farani i roto i to na fenua. ? Te ui nei au e te pahono<br />

nei au e, aita. No te mea, eere pai teie fenua i te fenua Farani. Eté mau hoa ua ïte<br />

anei outou tei hea te fenua Farani i te vairaa ?<br />

<strong>LA</strong><br />

la hiôhia to tatou paraneta, mea menemene mai te hoê popo i te huru, mai<br />

te peu e tei iùnei tatou i <strong>TA</strong>HITI nei, ia hinaaro tatou e haère i te fenua farani e pao<br />

tatou i te tahi àpoo i raro aè i teie nei fare, ia mapiha anaè i te tahi pae o teie<br />

menemeneraa o te paraneta, tei reira te fenua farani. Te taa maitai ra ia tatou i to<br />

tatou atearaa, i to tatou taaêraa i te fenua farani.<br />

A maiti ai râtou i te mau ture e au ia râtou, ôhipa râtou. Eiaha ra tatou e<br />

parau e, na teie nei apooraa rahi ta tatou e maiti i te mau ture no te faatere i to<br />

tatou fenua, aita, e aita roa atu. Na te apodraa rahi o te mau tepute e vai nei i te oire<br />

0 Paris, na na e maîti i te mau ture e au, faatere i te nunaa farani taatoà, tae roa<br />

mai i to tatou fenua, te fenua mâôhi.<br />

Ua Ïte ôutou, e rave noa mai au i te tahi hohoà no te haapâpûraa i to ù<br />

manaô" i te pae o te ture. To tatou fifi rahi i teie mahana, e fifi fenua, e fifî fenua<br />

ore, e fifi tafifi i te faturaa fenua. E tatou paatoà, e ihu tatou i mua i te fare<br />

haavaraa. Ta te fare haavaraa i te faaôhipa-noa-raa ia i te mau ture. E ia feruri<br />

tatou i te faanahoraa o te ture fenua o ta te fenua farani i maiti no na, ia au ia i ta<br />

na rëni.<br />

Ua riro noa te fenua i roto i te feruriraa o te nunaa farani mai te hoê rave a<br />

Imiraa moni na na. Hoo mai, hoo atu, hoo mai, hoo atu, te reira noa to na vairaa i<br />

roto i te feruriraa o te nunaa farani, teie noa te faufaa o ta na e ite ra i roto i te<br />

fenua. Hoê taoà ta na e nehenehe e hoo mai, e o ta na e nehenehe e hoo atu.<br />

Areà ra tatou e te mau taeaè, te fenua, to tatou ia metua vâhine, ua feruri<br />

anei tatou i te tapihoo i to tatou metua vâhine ? Aita, aitià vau i ïte atu ra i te tahi<br />

nunaa, te tahi taata, te tahi ôpii fetii, i te feruri i te tapihoo i te metua vâhine. Te<br />

taa ra ia tatou te taaêraa e vai nei i roto i na hiôraa e piti i te pae no te faaàfaroraa<br />

ia i te mau fifi fenua.<br />

No reira tatou i teie nei mahana e tafifi ai i mua i te ture, no te mea, aita<br />

teie nei ture e faaôhipahia nei io tatou e tuàti i nia i te mea o ta tatou i aratal mai e<br />

ra ê te tau, mai te mau tupuna e tae mai i teie mahana, maoti ra i te faariroraa ia i<br />

to tatou iho fenua, mai te metua vâhine o te hoê nunaa.<br />

Terâ te tahi hiôraa o taù e nehenehe e parau atu ia ôutou. Te tahi hiôraa<br />

pâpii, no te faaiteraa e, te taaêraa e vai nei i roto i te feruriraa o te mau tià maitihia<br />

1 roto i te apooraa rahi i te fenua farani, e te mea e, e tano ia tatou i roto i to tatou<br />

oraraa.<br />

Aita toù manao e faahapa ra, e faahape ra i te mau taata e feruri ra io<br />

râtou, ua tano ia, io ratou. Te vâhi noa o taù e manaô nei e, te fifi nei, maoti ra, i te<br />

raveraahia mai te mea tano no te nunaa farani, faariro atoà ia na ei mea tano no te


455/96<br />

nunaa màôhi. Te piti teie o te mana o ta te fenua faràni e tapeà nei, aita to roto i te<br />

papa ture "autonomie".<br />

Te toru o te mana. E tae mai ia i teie mahana, aita taua mana ra i roto i te<br />

rima o te papa ture "autonomie" maoti ra te parau ia no te fare haavaraa. Aita te<br />

reira mana i roto i to tatou rima. Te mea, te faufaa i vaihohia i roto ia na maoti ra, i<br />

te haavaraa ia tatou, ia au i te ture i maitihia i roto i te apoôraa rahi o te m au<br />

tepute. E te rah'iraa o te mau taime, e arataihia ia to tatou feruriraa, ia au i te hoê<br />

puta o tei maïrihia tei iôa o te "code civil" o tei ferurihia, e o tei maitihia e te taata<br />

ra o Napoléon BONAPARTE i to na ra tau. Te reira te tahi vâhi o ta tatou e nehenehe<br />

e feruri, te reira te tahi vàhi o ta tatou e nehenehe e ui. Ua tano anei te mau<br />

aratairaa i ferurihia e ra ê te tau, no te huru o te oraraa i roto i te hoê fenua e ra ê<br />

to na huru i te atearaa ia tatou, ua tano anei, ia rave i teie, no te tapiri-noa-raa i<br />

niàiho ia tatou, e no te faatere i to tatou oraraa.<br />

Te parau nei matou e, aita. Aita te reira vâhi i tano. Arau noa ta ôutou mau<br />

feruriraa, te feruriraa hohonu anei, te aano, te teitei no te parau no te papa ture<br />

"autonomie", ta tatou e ora nei, mai te 12 no èperera no teie nei matahiti. Aita te<br />

parau no te fare haavaraa i roto i to tatou rima.<br />

Te maha o te mana, e vai nei i roto i te rima o te fenua farâni e, aita i roto i<br />

to tatou rima, te mana ia no te faatereraa i te nuù e te mau mutoï. la ore tatou e<br />

faaroo i te faaotiraa a te fare haavaraa e te mau ture i maïtihia i roto î te apooraa<br />

rahi o te fenua faràni, na teie pupu taata e haère mai, e faatitiàifaro i te mea ta<br />

tatou e ore e hinaaro ra e faaroo. Te taa maitai ra ia tatou i te apaparaa o te<br />

feruriraa i ferurihia i te fenua farâni, no te aratairaa ia tatou i te vàhi o ta na e<br />

hinaaro ra e aratai ia tatou.<br />

Aita to tatou e tiàmâraa, mai te peu e, aita teie nei mau mana e hoî mai i<br />

roto i to tatou nei rima. Feruri tatou i te parau no te mau mutoî, feruri tatou i te<br />

parau no te mau nuù faèhau, e auahaati nei ia tatou i teie nei mahana, te rave nei<br />

râtou i ta ràtou tapura ôhipa, ia au i te faaueraa a te ture, ia au i te maltiraa a te<br />

mau tepute i roto i te àpooraa rahi o te fenua farâni.<br />

Te maharaa ia teie o te mana. Aita to roto i ta tatou papa ture "autonomie".<br />

Areà ra te pae o te mana, ei haapotoraa i to ù manaô, i te mea te patahia nei<br />

tatou i teie mahana, a tahi anaè paha i roto i taua mana ra, a faaroo-roa-hia ai i te<br />

parau no to tatou reo. E taua mana ra, teie ia e vai nei i mua i to tatou ara te mana o<br />

te âfata radio teata. Te reira mana, aita i roto i to tatou rima. Tei roto i te rima o te<br />

fenua faràni. Ua haamauhia, àti tià aè i to tatou fenua, te mau raveà atoà, ia tae teie<br />

mana i roto i te mau motu atoà, i roto i te mau peho atoà, i roto i te mau ùtuafare<br />

atoà. Inaha i teie nei mahana, aita e ùtuafare e aita teie mana, aita teie nei taoà e<br />

vai nei i roto i to na ra rima.<br />

E mea ôhie roa atu ia, na te faatereraa o te fenua farâni, mai roto atu i teie<br />

nei ravea, i te niiniiraa ia e au ia na, ia niinii i roto i te oraraa o te taata. Mai te<br />

parau no te fare haapiraa i tarai i te roro o te mau tamarii, te tarai atoà nei, teie nei<br />

taoà te roro o te feia paari. Hoê hiôraa e te mau taeaè, hoê hiôraa.<br />

Rave haapoto noa vau i toù manaô i te rahiraa o te mau hora, e haapuhara<br />

hia ai te mau parau, te mau hohoâ" e te vai atu ra i roto i taua raveà ra, haamata i te<br />

hora ono i te poîpoî, e faaoti i te tuiraa pô. 18 hora. I roto i tera 18 hora no teie nei<br />

âfata radio teata, te paraparauhia nei to tatou reo 15 miniti. E aha to tatou manaô.<br />

15 miniti na roto i te reo tahiti, na roto i te afata radio teata, i te mau mahana atoà.<br />

Areà ra, te tapura ôhipa e niiniihia mai i roto i to tatou oraraa na roto atu i te reo<br />

farâni, ua piri roa ia i te 18 hora i te mahana tàtaî tahi.<br />

Aita anei i te reira vâhi i te faaferuri ia tatou. Aita anei te reira vàhi ei<br />

haamanaônaô ia tatou. Teie nei raveà, aita anei tatou e nehenehe e rave ta na no te<br />

haapii atu i te mau motu atea, eiaha te mau tamarii ia faroo i ta râtou mau motu.


456/96<br />

Haère mai i Taravao net no te feia no te Tuamotu e puhapa ai. Aita anei e rave i teie<br />

nei mau moihaa no te aratairaa i te îte i roto i teie nei mau motu. Aita anei e<br />

nehenehe e rave i te hiroà o teie nei mâôhi, teie nei nunaa mâbhi no te ôpereraa<br />

ia i roto i te rahiraa o te taata e mataitaï mai nei i teie nei raveà na tatou. Aita, aita,<br />

e aita roa atu i teie taime.<br />

Teie taime, te rahiraa o te tumu parau, e parauhia nei, maoti ra te parau i a<br />

na roto i te reo farâni. E mai te peu e, e poroi rii teie o taù ia e hinaaro e faatae atu i<br />

te mau raatira no teie nei pu RFO. No te aha ôutou e faataa ê ai i te parau âpï na roto<br />

i te reo tahiti e te reo farâni? 15 miniti na roto i te reo Tahiti, e âfa hora na roto i te<br />

reo farâni. Te manaôra nei ôutou e, ua tatai piti te îte o te feia e faaroo nei i te reo<br />

farâni i te reo mâôhi ? Aita anei e nehenehe e faatuea noa te parau api i na faito<br />

hora e piti. E âfa hora na roto i te reo Tahiti, e âfa hora na roto i te reo farâni. I<br />

reira ôutou e haamata ai, i te amo i te hopoià o ta te nunaa e tiàturi nei, maoti ra, te<br />

àifaitoraa. la tupu te îte i roto i te taata, e na te ite e horoa mai i te ôaôa.<br />

Teie, te mau taeaè to ù mau manaô e vai nei i roto i te feruriraa i teie nei<br />

taime. Mau manaô no teie nei maïtiraa na tatou. E riro paha ôutou i te parau mai e,<br />

e ua atea roa tatou i te tumu parau. Te parau atu nei au ia ôutou e, tei te pito tatou o<br />

te tumu parau.<br />

A taa noa atu i te mau paripari o ta te tahi pae e paripari mai a àrauaaè, e<br />

rave mâtou i terâ, e rave màtou terâ..., ua taamuhia te avaè i te taura i niàiho i te<br />

hoê pou, teie noa te vâhi o te aihere ta na e amu, e atira atu ai.<br />

Aita mâtou e hinaaro ia amu noa tatou i tei malri mai mai te àiraamâa. Te<br />

hinaaro nei te nunaa mâôhi, ia àmu o na i te faufaa e vai nei i nia i te àiraamâa. Ua<br />

parauhia te parau i arauaè nei, no te rahiraa miria e haère nei i rapae. Ua parau<br />

hia te parau no terâ vâhi e terâ vâhi, te vâhi o taù e manaônaô nei, te èà no te<br />

tiàmâraa, e èà te reira no te tura. E te pii atu nei au, na nia iho i toù ioa, na nia iho i<br />

te ioa o te mau hoa, na nia iho i te ioa o te mau pupu atoà i àmui no te rohi i te<br />

parau no te tiàmâraa. Te feia i ôre e manuia, eiaha to ôutou rima ia faatarere, te<br />

hinaaro nei teie nei fenua o ta tatou e hère nei, te fenua mâôhi i te taatoàraa o ta<br />

na mau tamarii. Aita oia e rohi noa no te hoê pae, e rohi ra no te taatoàraa o te<br />

nunaa e vai nei.<br />

No reira e te peretïteni no te apooraa rahi, e te mau mero no te apooraa<br />

rahi, e porol iti halhaî noa teie o taù ia e hinaaro ra e tuù atu ia ôutou i teie poïpoi.<br />

I haère mai au i teie nei poipoi, no ta tatou rururaa, ua pata vau i taù radio<br />

e te faaroo roa vau i te manaô o te hoê taata no ô roa i te naôraa i to na reo e, e n a<br />

roto vau i te reo farâni: "L'injustice social est le terreau de la violence et du<br />

racisme". Te oreraa ia te àifatoraa e tupu i roto i te oraraa o te hoê nunaa, te reira<br />

te matamehaî o te hiô-ino-raa e te taparahi poheraa ia i te taata.<br />

E tu, e tu, eiaha e mate. Manava, ia ora.<br />

oOo<br />

- Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : J'invhe Monsieur Oscar TEMARU à présenter son<br />

programme de Gouvernement.<br />

M. Oscar TEMARU : Monsieur le Président, je passerai suivant l'ordre<br />

d'enregistrement effectué au Secrétariat.<br />

oOo<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Je demande au candidat suivant, Monsieur Hiro TEFAARERE,<br />

de venir présenter son programme de gouvernement.


457/96<br />

M. Hirohiti TEFAARERE expose son programme :<br />

Te ôaôa nei te àau, no te mea hoi e, te farerei nei te taata e te taata. Aita te<br />

mouà e farerei i te mouà, te taata ra e te taata e farerei. Ua îte au e, te vai ra i roto io<br />

tatou o tei haava anei ia ù, te rave ra i te ôhipa iù nei, aore ra o te maîtihia te<br />

nunaa i te 12 no Me. Taù ra e nehenehe e parau atu ia tatou, ia au i teie pure<br />

nehenehe roa o ta Monil i rave no tatou.<br />

Il est facile de pardonner, i! est plus difficile d'oublier.<br />

Te aroha ra vau i te tià o te hau farâni o te haava ia ù. Aita hoï te haavaraa<br />

i tupu. Te aroha ra vau i te mau tià poritita o tei haava ia ù, aita ra ta ù haavaraa i<br />

tupu. Te aroha ra vau i te nunaa o tei taora i te ôfaï i nia iho ia ù. Te nunaa hoi o ta<br />

ù i haamaitai to na parau i te taime i riro ai au ei tià, ei pàruru i te rave ôhipa.<br />

Te Atua e, aroha mai. Horoà mai ôe i te hau, te paari, e te ïte e te<br />

maramarama i roto ia mâtou nei, e aratai ôe ia matou i nia i te parau tià, ia rave<br />

tatou i te ôhipa tià. E parau tatou i te parau ma. la rave tatou i te ôhipa ma. E imi<br />

tatou te mau raveà atoà ia raa te tiàe te ma. Parau nehenehe roa teie taô e<br />

"tiàmaraa".<br />

I roto i te faanahoraa o te feruriraa o te mâôhi, teie paha te tahi taô<br />

faahiahia roa aè, i te mea hoï e, i te taime te Atua i haamani ai i te taata ia au i to n a<br />

hohoà, no te rahi o tona hère i te taata, ua horoà o ia i te tiàmaraa i roto i te taata e<br />

maïti i te mea maitai e te mea ino.<br />

Aita te Atua e faahepo, aita. No tona hère rahi i te taata i horoà ai o'na i te<br />

tiàmaraa i roto i te taata i terâ" ra tau e tae mai ia i teie mahana. E rave te taata i te<br />

ôhipa tià, te parau ma, no te taatoàraa o te nunaa. Oôe te nunaa mâôhi, e hiô mai<br />

nei i teie reo o tei tàvini ia ôe 15 matahiti. Oôe to te henua Enana, to te fenua<br />

Tuahaapae, to Raromatai, to te Tuamotu e Maareva, to Nia Matai, ia orana pai taua i<br />

te farereiraa i teie mahana.<br />

O ôe te peretkeni o te hau fenua o te aratai i te fenua mai te tau e te tau e<br />

tae mai e i teie mahana, ia orana. O ôe te peretlteni o te apooraa rahi o tei maîtihia i<br />

te hepetoma i mairi aè nei, faarii atoà mai i te tapaô faatauaroha. Outou paatoà o te<br />

mau huimana o tei maîtihia na e te nunaa i te 12 no Me, faarii mai i te tapaô faatau<br />

aroha ia ôutou. No terâ pupu e terà pupu, no terâ motu e terâ motu, no terâ<br />

mataeinaa e terâ mataeinaa, no terâ faaroo e terà faaroo, no terâ fetii e terâ fetii.<br />

"la fenua te fenua, ia nunaa te nunaa, ia mâôhi te mâôhi".<br />

E ère naù i papai i teie parau nehenehe roa. Na te tahi taeaè o të tiâ" ia<br />

parauhia te parau no te reo mâôhi, te parau o te hiroà tumu mâôhi. I te mea hoï e,<br />

ua tià o na i nia no te parau i to na parau i terâ ra tau, te parau o te reo mâôhi, te<br />

parau no te hiroà tumu, i tapuhia ai tona àrapoa i terâ ra tau.<br />

Na vai, no te aha ?<br />

Ua ïte tatou e na vai ! Na te mau tià o tei parau i terâ ra tau e : "Teie fenua e<br />

fenua farâni". Na te mau tiâ i parau e, ua tano ihoâ ôe Chirac i te faaotiraa e, e faapaaina<br />

ôe i teie pauraa àtomi i teie matahiti i main aè nei. I tià ai te nunaa mâôhi,<br />

te taatoàraa o te nunaa mâôhi o tei tià i nia. E ère te hoê pae anaè. Ua tià te faaroo,<br />

ua porotë i roto i te mau aroa. Te mau ùtuafare atoà, te mau tuhaa motu atoà, mai te<br />

taparu, mai te pure : "te Atua e aroha mai. Te Atua e, aroha mai ôe i teie nunaa",<br />

eiaha te hara ta teie nunaa i rave, i ore ia teie peretïteni o tei maîtihia e te nunaa<br />

farâni, i tauà noa ia tatou.<br />

Tatou pai, te nunaa màôhi, e parau ra te mau taime atoà e nunaa teretetiàno<br />

tatou. E nunaa tiàturi te parau o te fatu. Faahiti noa, faahiti noa, faahiti noa te


458/96<br />

vaha, aore ra faaôhiparaa pàpii i te mau mahana atoà. Teie ia, pehepehe nehenehe<br />

ta Monil i tuù i mua ia tatou.<br />

Faarii anei tatou e hoo i teie àià tupuna ? Nahea tatou.<br />

Faarii anei tatou e haava tatou ia tatou iho ? E taora tatou i te ôfai, tatou i a<br />

tatou iho ? Aore ra e imi anei tatou i te mau raveà atoà. E patu te tahi faanahoraa<br />

pâpti, ia au i te mau iritiraa manaô o tei tuuhia i mua ia tatou, no a nanahi.<br />

Nahea tatou a nanahi, eiaha tatou te mau metua, to tatou ra huaai tamarii.<br />

Faarii tatou mai teie pehepehe nehenehe roa o tei papa hia i to tatou taeaè o Oscar<br />

Manutahitemaruavae, te mataù nei au, e riro 6e e ôvere. Terâ ia te fâ ta tatou i<br />

faaineine no ôe te tama mâôhi ? Pàpii ia ù i roto i te hohonuraa o to ôutou mafatu<br />

ôutou o ta ù i matau maitaî, ôutou o taù i àro, ôutou o taù i faatura atoà ra, pàpii ia ù,<br />

te vai ra terà" ramepa, te paturaa hoê ao mâôhi no a nanahi.<br />

Te vai ra terà' ramepa e te peretiteni, te faanahoraa i te tahi faanahoraa<br />

pâpû, e tiàma ia teie fenua. No te mea, te parau no te tiàmâraa, e parau nehenehe<br />

roa mai te peu e nunaa tiàturi tatou i te parau a te Fatu. Eiaha taua e mataù i te<br />

parau no te tiàmâraa.<br />

Nahea tatou a nanahi ?<br />

I nia anei i te parau o te oraraa o te mau mahana atoà. I nia anei i te parau<br />

0 te paturaa i te mau nohoraa pâpii, no te nunaa mâôhi. I nia anei i te parau no te<br />

haapiraa, i nia anei i te parau o te oraraa turuutaa. la roohia tatou i te mai. I nia<br />

anei i te parau o te ôhipa. I nia anei i te parau o te tute.<br />

Ua tatarahia atu arauaè nei teie mau manaô na roto i te reo màôhi e te reo<br />

tipee. Navenave ra tatou i teie faanahoraa. Te tapapa noaraa te tai àhehe, te tai<br />

navenave, te taî punu, te moni. Faariro atu ai tatou i te moni e atua no tatou.<br />

Te ao mâôhi. Te tiàro nei au ia ôe, ia au i teie rata o tei pâpaihia mai e te<br />

peretiteni no te etaretià evaneria : "E aroha te Atua, te Atua taù Fatu, ta matou i a<br />

fâ'*, te tatauro ia e aratai ia tatou i te mau mahana atoà, eiaha i mua noa, i nia noa, i<br />

te pae aui e te pae aàau, i mûri, aita. Patia roa i roto i te tino ia riro tatou ei tatauro<br />

no te maitai no te nunaa.<br />

Terâ te parau o te hère e te nunaa. Terà te parau o te aroha. "No Tiona n e i<br />

au, ore ai au e mamu. No Ierutarema nei au, ore ai au i parahi", no te ao màôhi nei<br />

au, ore ai au e taora i te ôfai i niàiho i te mau taata o te taora i te ôfai i niàiho ia ù. E<br />

te hiô ra vau i te mata o teie mau taata. Aita. Te taata e nehenehe e parau e, me m à<br />

ona, haère mai i mua ia ù taora ai i te ôfai i nia iho ia ù, haère mai e taparahi ia ù i<br />

teie mahana, mai ta râtou i rave i te 9 no tetepa ra. Teie hau o tei riro e hau no te<br />

parau o te tiàraa mana o te taata, te hau ia o tei ore ia i faatura i te faanahoraa a te<br />

ture i te taime, i te taime ona haru ai teie tavini i mua ia tatou.<br />

E aha te tumu, i tupu ai te mau fifi i te fenua nei, ia au i teie parau<br />

nehenehe roa ta Jacqui i parau ia tatou na roto i te reo farâni: "L'injustice sociale<br />

est le Terreau de la violence".<br />

Ua ïte tatou i te ôhipa o tei tupu i te motu no Moruroa e no Fangataufa, mai<br />

te matahiti 1966 tae atu i te matahiti 1975. la au i te mau numera a te peretïteni, te<br />

tiàturi nei au na roto i ta ôe tiàraa tepute, e riro ôe a nanahi ei àfaifaï parau no teie<br />

parau, ia au te mau numera o tei tuatapapa hia te mau aivanaa. Ta Patrick HOWELL i<br />

mataro maitai no te mea i terâ ra tau, teie pai faatere hau, o na te peretiteni o teie<br />

taatiraa Terâihau, i ani ai màtou i teie mau aivanaa tuiroo no te fenua faràni, e<br />

haère iùnei, tauturu, ia feruri hia. Eiaha te tumu o teie mau taata o tei pohe na roto<br />

1 teie mau maî mariri-ai-taata.


459/96<br />

E ua niimerahia, ua tuatapapahia, 1200 taata o tei mate na roto i teie mau<br />

maî mariri-ai-taata. I nia i teie niimera 1200 taata, 85 % ua rave i te ôhipa i nia i te<br />

motu no Moruroa e no Fangataufa. E ère na Hiro TEFAARERE i pâpai i teie parau, n a<br />

Bruno BARRIOU, taata aivanaa teie no te fenua farâni o tei pàpai i teie puta<br />

nehenehe roa. Te faaroo mai ra ôe te nunaa mâôhi, mahana teie reo i mua ia ôe.<br />

85 % o te mau taata o tei mate na roto i teie maî mariri-ài-taata, ua rave ia i te ôhipa<br />

i nia i te motu no Moruroa e no Fangataufa i te taime i tupu ai teie mau<br />

tamatamataraa àtomi i roto i te raï. I tià ai matou i nia no te parau e, eiaha e n a<br />

reira faahou. la faaturahia te nunaa mâôhi, ia faatupuhia i te uiuiraa manaô, ia au<br />

teie uiuiraa manaô ta teie peretiteni o te Ai'a Api, e tavana no te oire no Mahina, e<br />

hinaaro e tuù i te parau no te tiàmâraa.<br />

Te parau o te tiàmàraa e toù taeaè, aita e mau ia tatou ia tapeâ. Hoê a huru o<br />

na i te parau i teie Râ, tamau i terâ ra tau. I tamata i te marei e te rouru o Hina, te<br />

mareiraa o na, ua tahe te rouru o Hina. E ua hiti mai ihoa te râ e, taoôo ihoa o na i<br />

te tooà o te râ. Hoê a huru te parau o te tiàmàraa, mai te parau o te "autonomie", ua<br />

haamata o na i Faaa e na Faaa e faatiàmâ i teie fenua.<br />

Parau tapu terâ, tapeà ôutou i tera parau. A nanahi tatou to Piraè, to<br />

Papeete, to te mau tuhaa atoà, e paturu tatou i teie faanahoraa o te hiti mai na roto i<br />

te tavana oire no Faaa, taù e ani ra e te nunaa e popo tatou ia'na, vau e popo ia'na i<br />

teie mahana. Nahea tatou a nanahi i nia i te parau no te maî ? Nahea tatou a<br />

nanahi i nia i te parau no te mau tute atoà ? Nahea tatou a nanahi i nia i te parau<br />

no te haapiiraa ? Nahea tatou a nanahi i nia i te parau o te ôhipa ?<br />

A hiô na i te mau mahana atoà i roto i te âfata teata, te mau fenua moni roa<br />

aè no teie nei ao, fenua Marlte, 35 mirioni taata veve e ora ra i roto i te hepohepo,<br />

aita e ôhipa. Fenua moni roa ia tera i teie nei ao. Fenua Farâni, 3 mirioni taata, aita<br />

e ôhipa. 5 mirioni o tei ora ra i roto i te oraraa veve, aita e nohoraa. Fenua moni ia,<br />

faufaa ia. Fenua Itaria, hoê a faito ntimera. Fenua Purutià, hoê a faito niimera,<br />

fenua tapone, hoê a faito niimera. Tatou ia e tipee mata pÔ noa teie mau fenua i ôre<br />

i tapae i roto i te parau i te faahoturaa ia râtou iho ? Aita anei tatou e nehenehe i<br />

teie nei mahana, e pârahi, haapii tatou nahea e faamâôhi ia tatou ?<br />

MJT<br />

FOSTER, Georges HART, Gaston FLOSSE, BONNO, teie rauraa, teie taaéraa roto<br />

ia tatou... <strong>TA</strong>NSEAU, BUIL<strong>LA</strong>RD, PUCHON... na'na e faahotu ananahi i te parau o te<br />

tiàmàraa... VERNAUDON, FLOHR, GRAFFE, SANQUER, HOWELL... na'na. Aita teie mau<br />

fenua i tapae, e tapae ia tatou mai ta ratou mau faanahoraa atoa ? Nahea tatou ?<br />

Aita tatou nehenehe e faaôhipa o te mau haapiiraa atoa o tei tuuhia i mua mai ia<br />

tatou : to tatou mau tupuna, to tatou mau metua, to tatou mau taèaè. I te mea hoi, a<br />

tahira tatou e farerei faahou ai. Mea rahi te manaô i roto ia'au, iau ihoa te<br />

faanahoraa o te tapura ôhipa no teie mahana, e haere mai ihoa vau i nia i te aô, i<br />

nia i te maà, to ù tera natura taata. Eiaha taua te taata e mataàu i te taata, e mataàu<br />

ra taua i te Fatu. Te taata e mataàu i te taata, e ère ia te taata. Te mâôhi i tera ra tau,<br />

aita o'na i farii e matapo noa i teie mau faanahoraa o tei ravehia e teie Hau. Ua ite<br />

iau to ù aàmu, ua ite iau. Na to ù mau tupuna i farii i te parau o te pipiria i o nei, i<br />

parau ia vau i teie marna i arauaè marna Taahitua, metua vahiné tera na ù, n a<br />

Michel ma atoa, hoê â pai matou i te paàri e i te faaàmuraa i Pirae.<br />

Te ôhipa o tei ravehia i tera ra tau, e tupu ihoa o'na i teie mahana. Ua tapu<br />

te mau tupuna e tae i te tau na te mau tamarii na roto mai i teie opu fetii ananahi e<br />

faatià mai i te fenua, no te mea, na ratou i farii i te parau o te pipiria. E ère na ù i<br />

pacau i tera parau, ua tapuhia ra. Ua ite tatou te mâôhi, ia tapu te mâôohi i te parau,<br />

e tupu ihoa, a ïmi ia tatou i te mau raveà atoa eiaha te ôhipa e tupu, aita ra e mau i a<br />

tatou. Te ôhipa ia o tei ravehia mai te tau e te tau riro ai tatou ei fenua farani i roto<br />

i te mau haapiiraa, mai ta Monil t parau, mai ta Patrick i faanehenehe roa atu, mai<br />

ta Jacqui atoa i faahiti. Ua tatarahia to tatou hiroà tumu, ua tuuhia mai hoê<br />

faanahoraa é i roto ia tatou. Ta'au ia tera e haàma ra e parau i to taua parau, n a


460/96<br />

taua ihoa e tuma ra ia taua, te màôhi, a tià i nia, e faahoi faahou mai ôe i te parau o<br />

te hiroà tumu i te mau mahana atoa i roto i to ôe ôraraa.<br />

I roto i teie papa ture api, e te Peretiteni, o ôe tei parauparau mai i te<br />

hepetoma i maîri ae nei, ua putapu to ù aàu i to ôe tumaraa maha ahuru ma toru<br />

matahiti. I roto i ta ôe ôreroraa, hanere ahuru ma hoê matahiti noa to tatou, aita.<br />

Eiaha e na reira. Haapii i te aàmu teie fenua i roto i te mau haapiiraa atoa. No te<br />

mea, parau nehenehe te parau o te nunaa mâôhi marna ma, papa ma. Parau<br />

nehenehe e te parau o te hiroà tumu o te nunaa màôhi. Parau nehenehe e te parau<br />

te iho tumu, te parau o te reo maohi, e ère iau i te tahi aivanaa, ua àro ra vau no te<br />

parau o te reo mâôhi, no te parau o te hiroà tumu, e àro â vau tae roa i te taime e<br />

parau mai o'na ia ù e : e Hiro, oti ta ôe hopoià, haere i pihaiho ia'au, mai te peu e<br />

farii oia. Tatou ra i o nei, te tià àro nei tatou, faanahoraa matamua ta tatou e rave i<br />

roto i teie fare, te imiraa i te mau raveà atoa no te faaiho faahou te iho màôhi, i a<br />

parau faahou tatou i te parau o te reo mâôhi, ia hiroà te hiroà mâôhi, ia fenua te<br />

fenua, ia nunaa te nunaa, ia mâ'ôhi te màôhi. Te aroha ra vau i teie taèaè o tei papai<br />

i teie parau i tera ra tau : ia fenua te fenua.<br />

Haere tatou i roto i te mau tuhaa motu atoa no te ao màôhi, taua anaè i te<br />

fatu o te mau fenua atoa.<br />

Haere tatou i te mau mahana piti atoa i'o ae i te tiripuna, e aha te mau fifi e<br />

itehia ra, mai te poîpoï hora vaù e pô atu ? Fifi fenua. Teie ia tatou e taamino i tatou<br />

i o nei, faahiti i te mau parau imiraa faufaa, te parau o te moni, ma te ore ra e<br />

feruri nahea e faahoi mai i roto i tatou teie mana : ia fenua te fenua.<br />

E parau mai te tahi reo i arauaè ra : e aha, e fanau te fenua te fenua ? Mai<br />

te peu ra tatou e nunaa tiàturi, e nunaa teretetiano, te hère e to fenua tei farii e<br />

tuu i to'na rima i roto i to fenua, ua farii ia e faafatata ia'na te aha atu e te fatu, oia<br />

te tumu ia o te mau mea atoa i teie nei ao.<br />

la nunaa te nunaa. Aita e nunaa mai tatou i teienei ao i te farii i te mau<br />

huru nunaa atoa. A hiô na ia tatou : ua rau te huru te toto i roto ia tatou, tatou<br />

paatoà, no te mau motu atoa e hiô mai ra ia tatou i teie mahana, tatou tei maitihia e<br />

te nunaa i te ahuru ma piti no Me, ua rau te huru te toto i roto ia tatou, eiaha ra e<br />

moéhia ia tatou, no hia mai tatou ?<br />

Ua haapiihia mai au i tera parau nehenehe roa : aiu, mai te peu aita ôe e ite<br />

te haere nei ôe i hia, eiaha ra e moèhia ia ôe no hia mai ôe, eiaha e moèhia ia ôe n o<br />

hia mai ôe. Teie ia pehepehe nehenehe roa ta Tamara i parau ia tatou i arauaè nei,<br />

no teie ôpu, no teie fenua : ia nunaa te nunaa, ia mâôhi te mâôhi, vaù ahuru i nia i<br />

te hanere i te taatoàraa o te nunaa e ora ra i o nei, iau i te mau tuatapaparaa, e<br />

nunaa màôhi. O vai tera e ôvere ra, ? O vai tera e mauiui ra i te mau mahana atoa ?<br />

O vai tera e ôto i te mau taime atoa ia faroo tatou ia Radio Mahina, ia Radio Maohi, ia<br />

Radio Tiare, Te reo Tefana, RFO, te mau radio atoa ? Te nunaa mâôhi. Te nunaa<br />

mâôhi tera e ôvere ra i teie mahana i nia i to'na iho fenua, tei poietehia mai, ta<br />

tatou ra i ore i faatura, parau noa tatou e : te Atua e aroha mai, aita ra tatou e<br />

faaohipa i te mau haapiiraa o ta'na e tuu mai i roto ia tatou.<br />

E aha te parau no ananahi ?<br />

Feruri na tatou hoê noa taime poto. Ua faahiti atu vau ia tatou teie mau<br />

fenua moni roa no teie nei ao i ore i tapae i roto i ta ratou mau faanahoraa atoa e<br />

na teie mau fenua i faatiti i te mau nunaa atoa, nunaa no te mau fenua Afrita,<br />

éreére, nunaa no te mau fenua Atià ma, nunaa no te moana no Patitifa. Na ratou i<br />

faatiti i teie mau nunaa atoa, oia hoi te mau fenua no Europa. Teie mahana, teie<br />

ratou e taamino mai no te imiraa nahea e patu hoê faanahoraa api iau to ratou<br />

faanahoraa e ta ratou mau faanahoraa e to ratou hiroà tumu, aita ra vau e papu e<br />

tapae anei ratou ? E te farii nei taua te màôhi na ratou hoî e parau te parau no taua.<br />

Nahea taua e nehenehe e farii i tera faanahoraa ? I te taime i farii ai i te mau tià<br />

no teie apooraa rahi teie paura atomi, ua tiàturi ratou e e na roto i teie moni rahi e


461/96<br />

topa mai na roto i te CEP-CEA, e ora tatou, e hotu teie fenua, e riro te mau ôhipa atoa<br />

ia tatou, e oàoà te taatoàraa o te nunaa màôhi. Taiô na i te mau parau o tei parauhia,<br />

0 nei, i tera matahiti, na teie mau tià. Ua îte tatou e teie mau tià o te apooraa rahi i<br />

tera tau o tei farii e pupu ia Moruroa e ia Fangataufa i roto i te rima o te H au<br />

farani. A hiô anaè i'o ae i nia, paimi tatou te parau o Moruroa, aita i papaîhia i nia i<br />

teie àpi. Paimi tatou i te parau o Fangataufa, aita atoa i papaîhia. E aha hoî, tei te<br />

fenua Farani o Moruroa e o Fangataufa, aore ra, aita anei na motu e piti, o nei, i te<br />

ao mâôhi ?<br />

E aha te ohipa o te itehia e tatou ? No 6e noa ae o Moruroa, ei feïe te mâôhi,<br />

no ôe noa ae o Moruroa, ei amahamaha ai te mau utuafare atoa i te fenua nei. No ôe<br />

noa ae o Moruroa i purehu ai tatou e te mâôhi, no 6e noa ae o Moruroa i moéhia ia<br />

taua i to taua parau, e faarué ia taua i te mau motu no te haere mai i Tahiti nei no te<br />

imiraa i te ôhipa. Teie mahana, o vai tera e mauiui ra i nia i te parau o te ôhipa ? O<br />

vai tera e ôto ra i nia i te parau o te parururaa i mua i te maï ? Vera ma anei, te mau<br />

taata anei o tei farii i teie faanahoraa i te fenua nei, aore ra o taua te nunaa<br />

mâôhi ? Te ui na taua i taua, farii matapo noa na i taua i teie mau faanahoraa, aore<br />

ra e ïmi anei tatou i te mau raveà atoa, ia vaiiho te mana i roto i te nunaa, na te<br />

nunaa e parau i te parau no ananahi. la ù nei, aita vau e farii na te ratere e haere<br />

mai e haapii ia'au i te hoê parau. Parau mau, ua papaî teie taèaè, Henri HIRO, te<br />

tahi pehepehe nehenehe roa : "no te aha vau e farii ia ôe io ù i te mea hoi e no ôe<br />

to ù fenua ?" Te ôhipa ia e îte noahia ra i te mau mahana atoa. Tanorii ihoa ia teie<br />

manaô poritita o tei tuùhia mai i te ahuru ma pae no Tiunu ra no te matahiti m ai ri<br />

ae nei e "Tahiti, c'est la France", iau ta ratou hiôraa, iau ra te hiôraa o te nunaa<br />

mà'ôhi, mai te peu e tatou to te apooraa rahi e farii ananahi e haatupu i te hoê<br />

uiuiraa manaô, no te mea, te vai ra te mana roto ia tatou no te rave i tera hopoià, e<br />

ui tatou i te manaô o te nunaa e : farii anei ôe te nunaa ia parauhia e «Tahiti, c'est<br />

la France» ? E hiti mahuta pana tatou i te mau numera e matara mai na roto i teie<br />

mau m aï tir aa.<br />

Te ao mâôhi, no na motu o te mau tuhaa atoa, o ôe tei maîti i teie mau tavini<br />

1 mua ia ôe, na ôe atoa e haàva i teie mau tavini ananahi.<br />

Toru ahuru matahiti to ratou i faatere noaraa i teie fenua, ua hotu anei te<br />

parau o te faahoturaa i teie fenua ? Ua tatarahia arauaè nei i nia i te parau o te<br />

faaàpu, i nia i te parau o te ravaài, te parau o te rima î, te mau tumu parau atoa.<br />

Aita, aita, aita.<br />

Piti hanere e toru ahuru ma ôno tauatini nunaa taata e ora i roto i te mau<br />

motu atoa no te ao mâôhi i teie mahana. Numera rahi teie, numera iti atoa ra, iau te<br />

ruperuperaa e te rahiraa o te fenua o te ao mâôhi.<br />

E hia e rave nei te ohipa i teie mahana i nia i teie numera ? Piti hanere e<br />

toru ahuru ma ôno tauatini. E hia o tei tapurahia i teie taime i roto i teie afata tu ru<br />

utaa ? Maha ahuru ma maha tauatini tei tapura hia, tapiri atu tatou i te mau rave<br />

ohipa tamau a te Hau, e ôno e hitu tauatini, e raèaèhia ia pae ahuru tauatini. Tatara<br />

tatou te mau tamarii e haere ra i te haapiiraa tei nia i te faito hitu ahum ma ôno<br />

tauatini, e toe mai â hau i te hanere e tauatini taata.<br />

I nia i teie numera hanere e tauatini taata, tei tapurahia i roto i teie afata<br />

"régime de solidarité territorial", ua hau ia teie numera e ôno ahuru tauatini. Te<br />

vai ra hoê tuhaa rarahi, fatata te afaraa aita i tapura hia. Tei hia ratou ? Ovai hoî<br />

ratou ? E nunaa mâôhi mai tatou paatoà. Nahea tatou ? Farii tatou teie mau<br />

faanahoraa ? Te mea o ta ratou i ore e faatupu i tera ra tau, e faatupu ia ratou<br />

ananahi, ua iti te moihaa i roto ia ratou e ua matau ratou i te taparu noa te faufaa<br />

na roto i te reo farani, nahea ? Aore ra e îmi tatou i te mau raveà atoa eiaha te<br />

feruriraa e veve, no te mea, i teie mahana, ia hiopoà hia i te mau ohipa atoa o tei<br />

ravehia e te fenua nei mai te tau i farii ai te mau tià o tei pupu atu ia Moruroa e ia<br />

Fangataufa i roto i te rima o te Hau farani, mea mauiui te aàu marna ma, papa ma,<br />

mea mauiui te aàu. I roto pai o ta outou hiôraa, ua tano anei ? Te tiaturi nei au e,<br />

ananahi, noa atu te mau faanahoraa atoa o ta outou te pae rahi ia rave, mai te peu e


462/96<br />

moéhia ia outou teie parau faufaa roa, ta ù e tatara atu i mua ia outou, mai ter a<br />

aàmu ta ù i tatara atu ia tatou no Maui, e tupu atoa o'na ananahi, aita e mau, e tià<br />

mai ihoa te nunaa no te parau e : oti to outou parau, peneiae matou atoa to roto.<br />

Papu ra ia ù nei, aita. E aha te tumu ? Ua pupu hia pai teie faanahoraa i roto i te<br />

rima o te Atua. Na'na e aratai ia tatou.<br />

Mai te peu tatou e rave noa na roto i to tatou tiàraa taata, ma te ore e tiàturi<br />

ia'na, ta outou noa opuaraa atoa, aita e tapae, aita e tapae, papu, ua papaihia, e ère<br />

te ôna. Ua riro teie mahana te parau o te ôhipa e parau moemoearaa o te taatoàraa o<br />

te nunaa. Te Ite ra tatou na roto i te numera o ta ù i tuu atu i mua ia outou, te pae<br />

rahi ia o te nunaa teie e ère nei i te ôhipa. A imi â tatou i te mau raveà atoa na roto<br />

i te mau faanahoraa o tei matoro hia e tatou, parauhia na roto i te reo tipee "p!us de<br />

croissance", ia rahi te faufaa no te faahoturaa, aita tatou e tapae. E aha te tumu ? No<br />

te mea, na roto i te mau tuatapaparaa o tei ravehia e te mau aivanaa o tei tuatapapa<br />

i teie parau, te titauhia ra e tatou ia tapae te faahoturaa o te imiraa faufaa i nia i<br />

teie faito hitu i nia i te hanere (7 % de croissance), i tera taime tatou e nehenehe e<br />

tiàturi e nehenehe tatou e haamau i te tahi mau faanahoraa papu i nia i te parau o<br />

te ôhipa. E ère atoa na ù i papai i teie parau, na teie taèaè o tei faarué i tatou i<br />

arauaè nei, o Christian VERNAUDON. Na te mau aivanaa atoa o tei tuatapapa i teie<br />

parau i te matahiti e ïva ahuru ma piti, e ïva ahuru ma toru, e îva ahuru ma m ah a,<br />

tae roa i te taime i tarimahia i teie ture, peehia ra e "loi d'orientation, contrat de<br />

développement".<br />

E hiô tatou i te mau fenua moni roa no teie nei ao ; faarooroo tatou i te<br />

radio, te afata teata, te fenua Farani te parau ra i te mau aivana no tera tuhaa aita<br />

paha e raèaè hia hoê toma pae i nia i te hanere te maraaraa o te imiraa faufaa,<br />

tatou ia, e haere ia tatou i nia i tera faito ? Aore ra Imi â tatou i te mau raveà atoa<br />

iau i te hiroà tumu o teie fenua, iau i te faanahoraa a te mâôhi, te tahi mau<br />

faanahoraa api no te paturaa i te ôhipa api no te nunaa maôhi na mua roa, na roto<br />

ra i te faaturaraa te taata e te natura, te taata e ta'na faanahoraa, te natura. I te<br />

taime te Atua i hamani ai i teie nei ao e te taata, aita o'na i hamani te taata na mua<br />

roa, ua hamani oia te ao, te natura, i mûri roa to'na hamaniraa i te taata ma te<br />

horoà i te tiàmaraa i roto i te taata, na te taata e faanaho i to'na iho ôraraa. Ua<br />

moéhia ra ia tatou i tera faanahoraa i teie mahana, no te mea, ua matau tatou te<br />

tipee noa, te mau ôhipa o tei hape i rapae ma te tiàturi e no te mea te amu ra tatou i<br />

te mau taime atoa i te maà e na to rapae e faanaho i to tatou parau. Te tiàvaru mai<br />

vau i tatou, outou paatoà to te pae rahi, no te mea, ananahi, na outou e faatere teie<br />

fenua. Mai te peu outou e vai noa i nia i teie faanahoraa, tei topatari i roto i to<br />

ratou mau fenua, aita te parau o te ôhipa e tapae, e tià mai te mau opupu atoa i mua<br />

ia outou, e tià mai te mau fatu ôhipa o ta outou i paaèpaaè noa, ta outou i poihere<br />

noa, i mua ia outou ma te parau ia outou e : e matou, nahea matou i teie mahana ?<br />

Mai te peu ra tatou e farii teie tià ôroraa nehenehe o tei tuuhia mai i mua ia tatou o<br />

to tatou taèaè o Patrick : farerei, amui, parauparau no te faahoturaa i te feruriraa<br />

eiaha te feruriraa e veve, e i tera taime e piha mai te mau faanahoraa api i nia i te<br />

parau o te ôhipa. Ua rau te huru o te parau o te ôhipa. Oti i te parau o te ôhipa<br />

"bureaux" noa, oti i te parau no te mau "contrats politiques", oti i te parau o te mau<br />

ôhipa i roto i te Hau fenua, i te Apooraa rahi, i roto i te mau oire. Teie mahana, imi i<br />

te mau raveà atoa nahea e faariro i te nunaa màôhi ei fatu ôhipa na'na e no'na,<br />

eiaha faahou e teuteu no teie mau ôna o tei al i teie fenua e teie faufaa o tei àrohia<br />

e Pouvanaa i tera tau tae mai ai i teie mahana.<br />

Te vai ra te mau fenua i teie nei ao o tei tapae i nia i teie faanahoraa, te<br />

fenua Iterâera, metepara teie fenua. Teie mahana, na ratou e faaàmu ra to Europa i<br />

te parau o te maà, te maà hotu. Te fenua Tapone, aita e faufaa na roto mai i te repo,<br />

mai tatou atoa. Te faufaa, te roro, te aravehi, poia te nunaa o tei û, te nunaa anaè i<br />

teie nei ao o tei û teie moihaa pohe i te paura atomi. Teie mahana, oia te nunaa e te<br />

fenua moni roa ae no teie nei ao, te fenua o te fenua Tapone. Teie tatou e parau nei<br />

i to tatou mau feia ravaài e haere e tarahu i te moni, e hamani tera pahi e tera<br />

faanahoraa no te tautai te ià tua, teie te nunaa Tapone e te nunaa Marite e faaàmu<br />

nei te ià no tua i tua, e ananahi, na ratou e haere mai e hoo i o nei te ià o ta ratou e<br />

faaàmu ra, te tarahu te mau feia tautai no te fenua nei aita ia e pee ia ratou e


463/96<br />

faahoi faahou, e haru hia ia ta ratou mau faufaa atoa. Aita vau e tiàturi ra e tapeà<br />

tatou i tera aveia.<br />

Ua rau te huru o te parau o te ôhipa. Ua rau te huru o te parau o te ôraraa<br />

turu utaa i roto i tera fenua e tera fenua. Hou vau e haere mai i o nei, ua ani vau i<br />

te papai parau rahi no te Apooraa rahi : tatara mai na ôe te faanahoraa o te oraraa<br />

turu utaa no te mau mero o te Apooraa rahi. I tatara mai â o'na teie faanahoraa :<br />

"retraite" taaé pai ta te mau mero no te Apooraa rahi o tei maîtihia i tera r a<br />

matahiti. I hiô hoî vau i parau hoï vau e : aue hoï e, teie te mau tià poritita e parau<br />

ra e te autaèaè nei ratou i te nunaa, teie ratou e maiti nei hoê faufaa na ratou,<br />

ratou anaè te fanaô, aita hoi te nunaa e fanaô ra hoê faanahoraa mai tatou e fanaô.<br />

Te ui ra vau ia tatou : farii anei tatou e taui i teie faanahoraa e hoï tatou i roto i teie<br />

faanahoraa e rave hia e te CPS ? Faaite pai e tatou i te nunaa màôhi te autaèaè r a<br />

tatou ia ratou. Te ui ra vau ia tatou : taui anei tera ? Te taime outou e farii e to te<br />

pae rahi e taui i teie faanahoraa, nehenehe paha ia matou e tiàturi te vai ra tera<br />

parau e hère to taua nunaa, ia'au e farii iau, farii'toa vau, aita e fifi te reira, mai<br />

ia'au atoa i taiôraa i te mau faufaa atoa e titauhia ra e te ture ia papaïhia e ia faatae<br />

atu i roto i te rima o te mau tià no te Hau farani, te tiàvaru ra ia tatou : farii anei<br />

tatou e pia teie mau parau atoa i roto i te mau veà atoa no te fenua nei, ia ite pai te<br />

nunaa mâôhi te faufaa e vai ra i roto i te mau tià poritita atoa o tei faatere i teie<br />

fenua, o tei haapaô noa te pute ma te ore e hiô i te nunaa. Aita ta matou e aoraa i<br />

tera fenua e tera fenua, ia ù nei, aita, tarahu, puai te tarahu, aita e taa faahou<br />

nahea e faahoi, auaè ra te hère e te nunaa tiàturi mai ai, i manuia mai ai e tiàturi<br />

nei vau e nehenehe vau e faahoi i ta ù mau tarahu i roto i te mau afata moni ma te<br />

hiôraa nahea atoa e faahotu i teie fenua na roto i te faamauraa i te tahi mau<br />

faanahoraa papu i nia i te parau o te ôhipa.<br />

Te tatara hia i arauaè nei o Alexandre LEONTIEFF na roto i te reo farani, te<br />

parau o te mau tuhaa motu no te Tuamotu, ua ite outou te faufaa i roto, teie m ah an a,<br />

te ônahia ra te mau ôna e parau ra i te parau o te poe, aita ra tatou e faaôhipa ra te<br />

parau o te ià, te parau o te mau hotu oraraa atoa na roto mai i te moana.<br />

E ani tatou i ta tatou mau hoa no rapae, no te fenua Tapone, e fenua Tinito,<br />

fenua Iteraera, te fenua Mante haere mai o nei haapii tatou nahea e faahotu i teie<br />

fenua no te opère maiteraa i te faufaa i roto i te nunaa mâôhi, e hiti mahuta tatou i<br />

te mau ôhipa ôhie e matara noa tei ore ravehia mai te tau e te tau. Ta Patrick i<br />

parau i arauaè nei : titau noa outou te moni ma te tiàturi e te moni o te Atua, aita r a<br />

outou e parau ra te parau o te taviniraa i te nunaa e te taviniraa i te fenua, te<br />

taviniraa i te nunaa mâôhi.<br />

<strong>TA</strong><br />

Te parau o te ôhipa i roto i te mau haapiiraa atoà, mea nehenehe roa teie.<br />

Aita vau e faahepo ra, e faahape ra i te mau orometua atoà no te mea, e ère ratou te<br />

tumu teie mau faanahoraa. Te mea ra o ta ù i ïte, o ta matou i papai, ua riro paî te<br />

parau o te haapiiraa ei papa no te hiroà tumu o te hoê nunaa, na roto i te reo tipee :<br />

"l'éducation doit devenir le socle de l'identité nationale d'un peuple". Parau<br />

nehenehe roa teie parau o teie papaïhia. Na te tahi tamarii no te fenua nei i papai i<br />

teie parau.<br />

I roto ra i te faanahoraa no tatou i teie mahana, aita te parau o te haapiiraa<br />

i riro ei papa no te hiroà tumu o te nunaa mâôhi.<br />

Eaha te faanahoraa no te oraraa o te ruru taa ananahi ? Te aniraa i roto<br />

mâtou na roto mai i te taatoàraa o te mau aupupu e pâruru nei i te rave ôhipa, n a<br />

roto atoà i te mau fatu ôhipa mâôhi, aita vau e parau ra te mau fatu ôhipa popaa, te<br />

parau ra vau te mau fatu ôhipa mâôhi, te ani mai ra ratou ia ù nei ia riro vau e<br />

àuaha parau na râtou teie poipoi i mua ia tatou.<br />

Faarii ôe te Faatere Hau no te utuutu mai a nanahi, ôe te Faatere Hau no te<br />

autaeaàraa, ôe te Faatere Hau no te ïmiraa faufaa, ôe te Peretîteni no te hau fenua,


464/9 6<br />

e ia imihia te mau ravea atoà ia faatueahia te rahiraa o te mau mero e parahi ra i<br />

roto i teie âfata turuutaa e te mau taote e pàrahi ra i roto te mau âfata faatere no te<br />

piha faatere no teie fare mai no Mamao, ia faatueahia. la imihia te mau ravea atoà<br />

ia faaturahia te faanahoraa o te ture i roto i na âfata e piti, no te mea, aita te<br />

faanahoraa o te ture i faaturahia e tae noa mai ia i teie mahana.<br />

Te faahepo ra te ture ia maïti na mua te mau tià faatere no te piha faatere<br />

no Mamao ta ràtou mau hamauàraa faufaa hou te âfata tururutaa e maïti ai ta na.<br />

Eaha te ôhipa e itehia ra ? E ère mai tera tae noa mai ia i teie mahana. Eaha ia ton a<br />

auraa ? la faaoti te mau rave ôhipa na roto te mau aupupu e te mau fatu ôhipa, e i a<br />

tapea hia te mau haamauaraa o te oraraa i mua i te mai, noatu ta ràtou mau<br />

faaotiraa atoà, ia faaoti nae te mau taote, aore ra te mau tià poritita e faatere ra teie<br />

fare mai no Mamao, e haamaraa ta ratou, e maraa ihoa, aita e mau ia tatou ia tapeà.<br />

Te mea ra e îtehia ra e tatou, àpoo noa ihoa i te mau matahiti atoà i roto n a<br />

âfata e piti. E na vai e àufau ra ? Na taua te nunaa e àufau ra. E ère na te mau fatu<br />

ôhipa, no te mea, te faufaa, te ora o tei taiete, e ère ia te moni anaè, te ôhipa ra. Na<br />

taua te rave ôhipa e amo ra terâ hopoià. Na taua te nunaa na roto te mau tute ta<br />

taua e àufau nei e amo i teie hopoià. Taua ia, e tiàro nei tatou.<br />

Outou to te pae rahi a nanahi e haapaô i teie tuhaa, ia faarii ôutou e faatuea<br />

i teie faanahoraa. I tera taime, nehenehe ia te nunaa e tiàturi atu te mau<br />

faanahoraa o ta ôutou e maïti a nanahi no te maitaî o te parau no te nunaa i mua i<br />

te mai.<br />

Aue hoî te aroha i to taua nunaa o tei pô te mata, o tei turituri te tarià, o tei<br />

navenave te parau haavare o tei tuuhia i te taime tupu ai te poritita, ta tatou ia e<br />

faaroo ra i rapae.<br />

Mea aroha, no te mea a nanahi, ia faarii ôutou, e haere ôutou i nia i te eà o<br />

te tiàmaraa, râtou e tià no te paturu ia ôutou. Pâpù maitai, ta ùia e aroha nei ia<br />

tatou, no te mea, Vera ma terâ e àta ra, ua oti to taua te maôhi, ua U taua, aita taua i<br />

hiô atea. Aita e raveà, te natura terà o te màôhi i teie mahana, te navenave i teie<br />

faanahoraa.<br />

Te hiô ra vau i to ôutou mau mata, e au e, ua pohe roa ôutou i te poîa, e ère<br />

anei ? Pohe taôto roa ôutou, ta ù ia e oaoa nei, ta ù ia e àta nei ma te tiàturi e, aita<br />

ôutou e pohe i te taôto, e àraara ôutou, aita ôutou e pohe i te pola no te mea, aita e<br />

fenua mai tatou te heuri e te faufaa. A riri mai to rapae, a riri mai. A àta mai to te<br />

mau motu i roto i te faanahoraa âfata teata, a àta mai. Te mea pàpu ra, no Tiona n e i<br />

vau, ore ai vau e mamu. Mea pàpu te reira, no te ao maôhi ore ai vau e mamu, tià ai<br />

vau i mua ia ôutou i teie mahana.<br />

Eaha te parau no a nanahi ? la ore tatou e imi i te mau ravea atoà ia faa<br />

tuati te feruriraa i nia te parau o te tiàmaraa. E tupu ia iunei i te fenua nei te mau<br />

ôhipa atoà e tupu ra i roto terâ fenua e terâ fenua, e itehia ra tatou te mau pô atoà<br />

te taime tatou e pata e te âfata teata.<br />

Pà'pii ia ù e aita ôutou, aita atoà mâtou e hinaaro i terâ faanahoraa. Pàpti ia<br />

ù te taatoàraa o te nunaa e hinaaro ia vai noa te hau, te faatura e te hère i roto ia<br />

tatou. Mai te peu ra tatou e hinaaro e haere i nia i terâ eà, te parau o te faaturaraa<br />

tetahi e tetahi, te parau o te hereraa tetahi e tetahi, aita atu ai e raveà e au mau<br />

taeaè, e au mau tuahine.<br />

Te haapiiraa ia tatou, nahea e faatura ia tatou ? " Pardonner c'est facile,<br />

oublier c'est difficile, Monsieur le Président. Vous l'avez dit dans votre<br />

intervention télévisée en 1991 lorsque vous avez demandé pardon au peuple. Est-ce<br />

que nous sommes tous prêts à nous pardonner mutuellement nos erreurs, à oublier<br />

nos erreurs, à reconnaître publiquement nos erreurs, à prendre public toutes nos<br />

erreurs, tous nos scandales, tous nos abus ?"


465/96<br />

Aita vau e tiàturi ra. A hiô to mata e to mata, aita ra vau e tiàturi ra. Mai te<br />

peu te tiàturi ra tatou e haere i nia i terâ faito, i mûri noa i teie faanahoraa, tïtau<br />

tatou ia IHORAI, ia COPPENRATH, horeo tatou i mua ia râtou, i mua i te nunaa. E rave<br />

paï tatou i terâ faanahoraa. E, mea nehenehe roa marna to ôe hohoà mata. Aita e<br />

ravea, faarii anei tatou ? " Pardonner c'est facile, oublier c'est difficile".<br />

Te aniraa mai to ù fetii Hilda ia ù e : e Hiro, parauparau anae ôe, mea maitai<br />

e poto to ôe manao". Naô ra tu vau ia na e : "aue ho'i e toù tuahine, nehenehe vau e<br />

parau parau hoê miniti, hoê hora, maha hora, nehenehe atoà vau e parau parau<br />

92 mahana".<br />

Mea nehenehe roa te ôhipa o tei tupu, parau ai teie tàvini i mua ia ôutou e,<br />

ua ineine au no te parau i teie mau taata o tei haava aè nei ia ù : ta ôutou m au<br />

faaotiraa i roto i te tiribuna, i te taime ôutou e haava e, e maramarama te nunaa te<br />

mau ôhipa atoà o tei tupu i te 6 e te 7 no tetepa e Peretïteni. Mai ta taua i parau<br />

parau i roto i te niuniu parauparau, te haamanaô ra taua i na po 6, 7, 8, ère a nei ?<br />

Te tiàturi nei au terâ mahana tatou farerei faahou ai, te parau mau e matara mai ai.<br />

Ua ineine anei tatou paatoà ? E rave hoê faanahoraa âpï no te faahoturaa i<br />

te ôhipa i roto i te fenua nei. la faaroo vau i te mau parau i faahitihia e ôutou i roto<br />

i te taime i poritita ai tatou, ia taiô vau i ta ôutou mau faanahoraa atoà, tei pâpaîhia<br />

to ôutou mau teuteu, aita roa vau e tiàturi ra ua ineine ôutou i te tauiraa i ta ôutou<br />

faanahoraa, aita, aita roa atu, no te mea, te ôhipa o ta ôutou i rave e ore ôutou e<br />

tapae, te fà" noa ta ôutou e tâpeà ra i teie mahana.<br />

A taui noa ai ôutou i te tapena, ma te ôre e taui i te âveià, e ère ihoa teie e<br />

vaa tauàti mâôhi. ï te taime ra ôutou e faarii ai ia tuatapapa amui tatou i te parau o<br />

te faahoturaa i teie fenua na roto i te faaturaraa i te hiroà tumu mâôhi, te natura o<br />

teie fenua na roto i te tauiraa o te mau faanahoraa atoà, i terâ taime tatou e<br />

nehenehe ai e patu i te hoê faanahoraa âpï ia fenua te fenua, ia nunaa te nunaa, ia<br />

mâôhi te mâôhi. Ua taio tatou i te mau parau atoà o tei faahitihia e te mau pupu atoà<br />

o tei horo i mua i te aro o te nunaa i nia i te parau o te faahoturaa, i nia i te parau o<br />

te taata. Ua ïte tà'tou te mau parau o tei parauhia e tatou i te taime e tupu ai te<br />

àroraa poritita i roto i te mau aroa atoà, te mau tuhaa atoà, te mau motu atoà, te mea<br />

ra e maux ra te àau, te taeraa mai ôutou iunei, ua tô'hia ôutou i ta ôutou mau parau.<br />

Aita ôutou i faatura noa aè i ta ôutou parau. Hiô noa atu ra ôutou ia ôutou iho, hio<br />

noa atu ra ôutou te mau tià o ta ôutou e nehenehe e haamauruuru ma te ôre e<br />

parau, e tapeà i te parau, e hiô i te nunaa e te fenua na mua roa. Eiaha e na reira.<br />

Mai te peu tatou e tâpeà noa i nia i terâ faanahoraa, a nanahi, na roto i teie<br />

mau mana rahi e vai ra i roto i te hau o te mau fenua atoà no Europa, noa atu teie<br />

papa ture " autonomie", aita e mau ia tatou e tâpeà i teie mau taata atoà ia haere<br />

mai râtou i unei e rave i ta râtou iho, a ïmi atu ai tatou i te mau faanahoraa, aita e<br />

haere ia tatou, aita atoà e mau i te hau farâni, mai te peu tatou e tiàturi na te hau<br />

farâni e paruru ia tatou i nia i teie faanahoraa, aita atoà e mau te mau ôna no te<br />

fenua nei mai te ôna noa mai te tau e te tau tae mai ia i teie mahana e tapea i teie<br />

faanahoraa. Aita atoà e mau i te mau rave ôhipa, aita atoà e mau i te nunaa, hoê noa<br />

fâ, te faariiraa tatou i te tuatapapa amuiraa te parau o te tià te ôhipa o te ma, ia roaa<br />

na faanahoraa e piti.<br />

- Applaudissements -<br />

Ua riro te parau o te moni, mai ta ù i tatara i àraùaè nei, ei Atua no tatou i<br />

teie mahana. Na roto i te mau tuatâpaparaa atoà, i roto anei i te hau fenua e te hau<br />

farâni, i roto i te hau fenua e te mau fatu ôhipa, i roto anei i te mau fatu ôhipa e te<br />

mau aupupu, i roto anei ia tatou paatoà, e tuu tà'tou i te parau o te moni, ma te ôre e<br />

hiô i te parau o te ôhipa e faaôhipa ra e moni ai te moni.<br />

Te ata ra tatou e te ata atoà ra vau i teie mau taata e ata ra, no te mea, o<br />

râtou tei faatere noa i teie fenua i rahi ai te târahu a te hau fenua i teie mahana.<br />

Tàrahu ta te fenua i te mau âfata rave ôhipa, ta na ra e faaho'i ra, aita ra ei pee roa.


466/9 6<br />

ahuru ma piti miria terà e tôe, târahu atoà i roto i te mau âfata moni no rapae no te<br />

fenua nei. la ano'i nae hia te taatoà ra o te mau târahu, te îte ra tatou e, ua hou i te<br />

pae ahuru miria. Na vai ia e faahoi i teie târahu ? To taua nunaa, na roto ia te mau<br />

ôhipa ta tatou e faaoti i unei, ta ôutou ananahi e faaoti i roto i te fare faatereraa i te<br />

fenua, e terà te taaêraa i roto ia tatou i nia i te faufaa o te taô.<br />

Matou nei e tavini, ôutou e faatere. Mea nehenehe roa teie na taaêraa e<br />

piti. Te faatere, na nia mai ia ôutou i te ad, tavini, na roto atu te paepae te nunaa e<br />

te fenua. A ara ra, no te mea, e tau to te mea atoà, e tau no te parau i te parau, e tau<br />

no te faaôhipa, e tau no te faahiti, e tau no te faatupu, e tau no te pafaï, e tau no te<br />

taora, e tau no te tama, e tau no te tuma, e tau no te haamâ, e tau no te tiàmà, e tau<br />

no te haatiàmaraa i teie fenua.<br />

Marna, papa, o ôe tei faaoromai mai teie poipoi tae mai ai i teie mahana, o ôe<br />

tei îte i te auraa i roto te mau tavini atoà o tei tià i mua ia ôe i teie poïpoï, e tae mai<br />

ai i teie mahana, faarii mai ôe i te tapaô faatau aroha ia ôe i roto i to ôe ùtuafare,<br />

faarii mai ôe i te tâpaô hère ia ôe e te nunaa no te fenua o te ao màôhi, faarii mai ôe<br />

i te tapaô no te taatoàraa o na tavini 11 o ta ôe i maïti i te 12 no Me. E riro teie na 11<br />

atoà no te parau no te tiàmâraa, ei vaha, ei tarià, ei rima no te parau no te<br />

tiàmâraa.<br />

Manava te ao mâôhi, ia orana.<br />

oOo<br />

" Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Je consulte l'assemblée pour une suspension de séance.<br />

à mains levées et à l'unanimité.<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : La séance est suspendue.<br />

oOo<br />

Suspendue à 14 heures 17,<br />

la séance est reprise à 14 heures 34<br />

oOo<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : La séance est reprise.<br />

Je demanderai à Monsieur Oscar TEMARU, bien que votre tour soit passé, de<br />

bien vouloir présenter votre programme de gouvernement.<br />

Oscar TEMARU : Peretïteni, eiaha e ïnoino, aita te tarià e haru atu ra.<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Noa atu ua main to ôe taime no te ôreroraa, no te faaîteraa i<br />

ta ôe tapura no te faatereraa hau fenua, te ani nei au ia ôe ia haere mai ôe i unei<br />

no te horoà i to ôe mau manaô.<br />

Oscar TEMARU : Mauruuru Peretïteni no teie aniraa, te faatura ra vau i te<br />

ôhipa o tei ravehia i roto i te piha papairaa parau o te Apooraa rahi o to tatou<br />

fenua, maori ra, o vau te taata hopeà e parauparau i roto i te pupu o te Tavini<br />

Huiraatira, ia au i te ôhipa e ravehia o ta ù ia e faatura nei. Araùaè ia vau e<br />

parauparau i to ù mau manaô.<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : I te ômuaraa o ta tatou putuputuraa, ua haamanahia ta tatou<br />

tapura tereraa ôhipa no teie mahana taatoà, e ua maîti, ua faarii te pae rahi teie aè<br />

te àpaparaa no te mau tino e tià mai no te horoà i to ratou mau manaô.


467/96<br />

Oscar TEMARU : PeretHeni, aita vau e tiàturi te manaô no te pae rahi o te<br />

ture te reira, te vai ra te ture, te ture anae ta ù e faatura.<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Te horoà ra vau i te paraparauraa ia Charles TOTI, no te<br />

faalte mai i to na manaô.<br />

oOo<br />

Monsieur Gaston FLOSSE entre en salle de séance.<br />

oOo<br />

Charles TOTI expose son programme :<br />

Haamaitai hia to tatou Fatu i teie taime taperaa mahana, haamauruuru nei<br />

ia na no te âfai roa raa mai i to ôutou tavini i roto i to na ùtuafare, oia hoi te<br />

ùtuafare o te nunaa.<br />

la orana te nunaa o te ao maôhi.<br />

Te oaoa nei au i teie mahana, eiaha no te mea ua maiti mai ôutou ia ù e u a<br />

faatae mai to ôutou tiàturiraa, eiaha no reira. E tano ra i teie mahana ia<br />

faahanahanahia, e te ôaôa nei au, e o te reira anaè paha o te vahi maitaï i roto i<br />

teie papa ture "autonomie" ta tatou, oia hoï, te faariiraa i te mau mero atoà et<br />

faaturahia i nia i teie toroà no te haereraa mai e tuu ti o râtou mau iôa no te<br />

hororaa no teie maïtiraa i te Peretîteni no te Hau Fenua. Haamauruuru te<br />

PeretHeni no teie Apooraa rahi, haamauruuru ia tatou paatoà, no te mea, teie<br />

mahana, aita teie mahana e manaôhia e tae mai vau i unei.<br />

0 vau terâ taata e parau hia ra e, aita o na Ite i te pâpaî. O vai tera taata TOTI<br />

Charles ? Roto i te mau tau porititaraa. Oteie ia taata ereere e tià atu nei i mua ia<br />

tatou i teie mahana. Pêne aè paha, aita i Ite i te papal, ua ite ra i te taiô ; taiô na roto<br />

i te reo màôhi e taiô atoà na roto i te reo popaa. la Ite anaè ôe i te taiô, ua Ite atoà ia<br />

ôe i te parau na roto i te reira reo. Nehenehe e tuu mai te mau huru atoà ; te pâpaî<br />

farani, nehenehe e tatara atu na roto i to taua reo. No reira, aita e tuu, haere noa<br />

atoà i roto i te Tavini, mai te mea aita maa i roto i te upoo. Aita te Tavini e hinaaro i<br />

te taata e haere i roto ia na mai te mea aita e faufaa to roto ia ôe, no te mea te nunaa<br />

e hiaai o na i te taata e faufaa to roto ia na.<br />

No reira, te hinaaro nei au e faatae i te hoê tapaô faatura, e aroha atoà nei<br />

au i teie mau tià poritita i parau e i faatae i teie huru parau teiaha i nia ihoa ia ù.<br />

Teie taime, te tatarahapa nei au no râtou, no te mea aita vau e faariro ra te<br />

reira e mai e tupu mai te hoê mal i nia iho ia ù, vaiho noa ra vau ta râtou parau n a<br />

ràtou ihoa e amo i ta râtou parau. E hiô paî tatou i roto i teie mau area e pae<br />

matahiti e haere mai nei i mua ia tatou e hiô atu ai tatou mea nahea râtou ia<br />

faanaho i to tatou oraraa ùtuafare, no te mea, ua faaau vau i to tatou fenua mai te<br />

hoê ùtuafare.<br />

1 roto i ta ù hioraa, to matou hiôraa, teie ùtuafare, te hinaaro noa nei ihoa<br />

matou, na tatou noa ihoa e faatere. la hiô atu ra hia teie ùtuafare na rapae, eere pal<br />

te metua tane e te metua vahiné teie e faatere nei i teie ùtuafare. E taata no rapae<br />

mai, na na e haere mai e parau mea naô te taahiraa âve, mea naô ia feruri, mea naô<br />

ia àmu i te mâa, mea naô ia haapii i to ôe oraraa, ta ôe mau tamarii e tae noa atu i to<br />

râtou taata paariraa mai.<br />

Mai te reira ia matou ia hiô atu. No reira te Tavini e ani ai : a tiàmâ na mua<br />

te ùtuafare e haere atu ai tatou e paraparau tetahi ùtuafare, o teie ia mau fenua n a<br />

rapae ia tatou.


468/9 6<br />

Ta ù tumu parau e tapeà mai na tatou, oia hoi ia te parau no te ùtuafare e te<br />

parau no te pârururaa i teie ùtuafare ia tae i te taime ia maîhia te mau mero i roto<br />

ia na e te mau tauturu atoà o teie nehenehe e tauturu i roto i teie ùtuafare.<br />

No reira, te hinaaro nei au e faatae i te hoê aroha taa ê i to ù nunaa i<br />

Raromataï. Mea rahi ratou i àfai ia ù i nia i teie rëni, teie vahi o ta ù e tià atu nei.<br />

Aita ra rà'tou e môehia ia ù.<br />

Te parau nei au i te mau Peretïteni, tomite oire no te fenua Raiatea,<br />

haamata mai na Tumaraa : Toro, ia orana ôe, mai te mea te hiô mai ra ôe i to ôe<br />

tàvini, te parau nei vau i to ôe parau : mauruuru i to ôe nunaa, to taua nunaa o ta<br />

taua i tomotomo haere i teie mau hepetoma i mahemo ia taua. Teie mahana, teie vau<br />

tei mua ia ôe.<br />

Faatae tetahi aroha i to'u rima àtau te vai nei i roto i teie ôire<br />

Taputapuatea, tuhaa Opoa : OPANI Hio. Hio, ia orana ôe, faarii mai te tàpaô no te<br />

faatura, no te mea, o ôe te tumu vau i tià atoà mai ai i unei. la haamaitaihia to ôe<br />

ùtuafare taatoà e to taua nunaa maiti, mai ia Robby ma, aita ôutou e môehia ia ù, tei<br />

roto roa ôutou i to ù mafatu i teie taime.<br />

Na reira atoà hoi ia SMITH ma, no Avéra teie. ORaa. Aita ôutou e moèhia.<br />

Noa atu ia ua tae i te tahi mau taime amahamaha rii tatou, no te mea, mai terâ ihoa<br />

te huru. la haere ôe i te hoê àroraa, hoê noa taata te tapae, aita te taatoàraa e tapae.<br />

Na reira atoà hoi ia Ako, Maurice WONG to na iôa. E taote teie, e tuo noa<br />

matou ia na taote. No te tâmïte oire teie no Uturoa. Ua faarii ona i to na tiàraa e to<br />

na numera i roto i te Tavini Huiraatira, tei mûri roa o na. Nehenehe vau e parau i<br />

teie mahana, o na to mua, no te mea, e reo rahi ta na i horoà mai no te haamanuia<br />

raa te Tavini Huiraatira i Raromatai.<br />

Mai te mea te vai ra te tahi mau iôa aita i parau hia atu mai ia marna Raita<br />

ma, na reira atoà hoi ia Tefaaora ma, faarii mai pal i to ù tàpaô faatura ia ôutou<br />

paatoà.<br />

Eiaha e môe hia Maupiti, Philipe ma, ia orana paï ôutou. Noa atu to ôutou<br />

atea, ua tae roa atu teie tino, na reira atoà hoi to tatou tâvana, i rotopu ia tatou no te<br />

haamaramaramaraa. Mauruuru no teie pae ahuru tiàhapa reo ta ôutou e horoà m a i<br />

na te Tavini no te mea, aita e manaôhia te vai nei te Tavini i rotopu ia ôutou i teie<br />

mahana, ua Uehia atu ; e numera to tatou i Maupiti.<br />

Bora-Bora : Maui, numera rahi ta ôe e horoà mai, ono hanere reo. Aita terà<br />

huru numera e noaa haere noa i te Tavini. No reira, Maui, faarii mai i te tâpaô n o<br />

te faatura e no te haapopo ia ôe, o to ôe tutavaraa i te parau no te tiàmà'raa ; aita ôe<br />

hiô to ôe numera i nia i te tapura.<br />

Na reira atoà Jeanine no Tahaa, Yvette e to na taeaè o Christian no te fenua<br />

Huahine. Noa atu te rahi o te pupu puai i roto i teie motu, ua roaa mai te hoê<br />

numera maitai ia tatou : maha hanere, faatata pae hanere to tatou reo. Aita teie<br />

huru niimera ia tà'tou. Mai te mea, te hiô mai ra ôe Yvette, te faatae atu nei au i te<br />

haapoupouraa ia ôe e to ôe taeae e na reira atoà ia Luc ma e tetahi atu tetahi tuhaa<br />

o tià rauti no te Tàvini Huiraatira, ia orana tatou i teie farereiraa na roto i teie<br />

moihaa, oia hoi, te âfata teata.<br />

MB<br />

la parau-anaè-hia te parau no te ùtuafare, rahi o te mau taata, te mau noa i<br />

ore roa mai no te parau no te ùtuafare. E parau rahi teie i roto i to taua fenua. I a<br />

parau-anaè-hia te ùtuafare, e haamanao atoàtâ'tou i te parau no te pârururaa i teie<br />

ùtuafare. la parau-anaè-hia no te paruru, e hiti mai ihoa ia no ta tatou âfata, e<br />

haapoto noa hia "CPS", oia atoà hoi, teia ia âfata tururaa ta tatou. E aha paï te parau


469/96<br />

no ta tatou âfata ia tiàmâ i teie fenua ? E aha i to na parau ? Ua faaroo tatou, u a<br />

àtutu te mau parau a te mau taata poritita. E ère noa no to tatou pae o te haereraa<br />

mai faariàrià ia ôutou e te nunaa, ôutou ihoa ra te mau feia paari. Ua haere roa o te<br />

riàriàraa i roto roa i to ôutou mau ùtuafare no teie ihoa ra parau e ia tiàmâ to ôutou<br />

fenua, eita ta ôutou moni tamarii e àufau-faahou-hia e, eita ta ôutou moni ruàu, ta<br />

ôutou mau moni tatuhaaraa e àufau-faahou-hia. Te parau ra vau i te reira taime,<br />

no te mea, e taime teie e horoà mai hia no te faaîte i te manaô e no te parau i te<br />

parau mau, àtià paî e haavare teie i parauhia i nia ia ôutou.<br />

E tatararaa to na, ia ïte mai i ôutou. Teie âfata ta tatou, e ère teie âfata mea<br />

fanau-noa-hia mai mai terâ. Mai te matahiti e pae àhuru ma ono i haamau mai ai<br />

teie âfata i roto i to taua fenua. E maha matahiti i mûri mai te papa ture e arataî n e i<br />

i te mau feia àravihi. E ôhipa teie na to tatou metua Pouvanaa Oopa. Eiaha ia moéhia<br />

ia tatou. Nana teie âfata i haamau i roto i to taua fenua. No te aha ? No te pârururaa<br />

ia ôe te mau feia rave ôhipa na mua roa.<br />

I te taime, i te matahiti ono àhuru ma piti, ua pàruru-atoà-hia ôe, te taata<br />

rave ôhipa, no te àti pëpë, te uiraa e, i na mua atu pai. Pahonoraa poto roa e, aita e<br />

pârururaa i to ôe i te reira tau ! I te fanauraahia mai e tae mai i te matahiti ono<br />

àhuru ma piti, ia pëpë ôe, a rapaau noa atu i to ôe mai, mai te mea, aita e faahepo<br />

hia ra e te fatu ôhipa ia paruru ia ôe no te àti pëpë.<br />

Ono àhuru ma piti, ono àhuru ma" pae, ua haamauhia mai teie piha ôhipa i<br />

roto i te âfata turuutaa no te pârururaa ia ôe no te paeàu ia no te mai, no te<br />

hiôpoàraa ia ôe na mua aè ôe e haere ai e rave i ta ôe ôhipa.<br />

Ono àhuru ma va ù i te reira taime i te âvae Eperera i haamauhia ai ta tatou<br />

âfata, teie âfata ta tuhaaraa ta tatou. Mai te reira matahiti e tae mai i teie matahiti,<br />

ua hau te toru àhuru miria te moni faaherehere i roto i teie âfata a te mau feia<br />

rave ôhipa.<br />

la ite mai ôutou e te nunaa, te nunaa ihoa ra e rave ôhipa, ua ite pâpii<br />

maitai ôutou mea na hea i te faaîraa i ta ôe âfata. Aita aè hoê toata ta te hau farani i<br />

roto i teie âfata. Aita aè hoê âfata ta te hau fenua i roto i teie âfata. Na te mau ôna e<br />

na te mau feia rave ôhipa e faaî nei i teie âfata. Te faaî atoà nei te hau fenua, n a<br />

nia i tona tiàraa fatu ôhipa, no te mea, ia ite mai ôutou, ua taàtihia te mau feia rave<br />

ôhipa i roto i te âfata turuutaa. Ua tatara atu o Hiro i teie parau i àraùaè ra. E ère n a<br />

nia i te tiàraa faatere hau anei, aore ra, Apoôraa Rahi anei e faaî mai e râtou teie<br />

âfata. Na nia ra i te tiàraa fatu ôhipa o te hau fenua, mea na reira o na i te faaîraa<br />

mai, no te mea, ua faaturehia ia faarave i te hoê fatu ôhipa i te ôhipa ia te hoê<br />

taata, mea titauhia o na ia àufau i te tute i roto i te âfata turuutaa.<br />

Te maramaramara ra ia tatou. I roto i teie âfata a te mau feia rave ôhipa,<br />

aita hoê toata ta te hau farani i roto, aita hoê toata ta te hau fenua i roto i teie âfata.<br />

Terâ te parau mau. Eita vau e haere mai i roto i teie fare e haavarera. Aita pal vau i<br />

mâtau i te reira ôhipa haavare. E parau mau terâ. E parau terâ na te hoê taata u a<br />

rave o na e toru àhuru matahiti i roto i teie âfata turuutaa i ta tatou.<br />

Te Ite râ tatou te nunaa ia tiàmâ teie fenua. E aha te tafifiraa i roto i to<br />

ôutou feruriraa no ta tatou paruru, no te parauraa e te pârururaa te âfata tururaa ?<br />

Aita vau e ïte râ i te fïfi i roto, no te mea, ua tatara mai to tatou taeae o Alexandre,<br />

mea na hea i faahotu i teie fenua ? la ïte ôutou, te âfata turuutaa, mai te mea, e hotu<br />

i te fenua, e hotu atoà teie âfata. Mai te mea ra, e topatari te fenua, e topatari atoà o<br />

na. Aita ra vau e manaô ra e, e tià mai ôutou no te faatopatari i to taua fenua, mai te<br />

peue ra e, e rave ôutou i teie faanahoraa e horàhia mai ra o Alexandre, e nehenehe<br />

â to tatou fenua e ruperupe. Otei reira te arataïraa na te Tâvini Huiraàtira, eiaha<br />

teie fenua ia topatari. Teienei ra, e tatarahapa pana ôutou i teie taime, no te mea, ua<br />

maîti.


470/9 6<br />

Teienei ra, e tatarahapa paha ôutou i teie taime, no te mea, ua maiti pai<br />

ôutou i teie mau taata. Tei ia ràtou te pae rahi, tei mûri i te àti. Mai te peu e, aita teie<br />

fenua e maraa, aita hoî e maraa mai nei, mai te peu, aita e maraa, e fifi tatou<br />

pourua. Tera, e ère i te parau haavare, e parau mau terâ o ta ù e parau ra. No reira<br />

te Tâvini Huiraàtira e parau e, taui na, faatiàmà na i teie fenua, te vai nei te<br />

moihaa no te haapeuraa i to taua fenua, no te haereraa mai teie mau feia moni.<br />

Aita ràtou e tae mai ! E aha i te tumu ? No teie paî ôhipa e haùti i roto i teie fare.<br />

Haere io nei, père hauti e.<br />

Na hea pai hoê taata moni no rapae mai e ànaànatae o na, àfai mai o na i ta<br />

na faufaa no te faahotu io taua. Tera tetahi mau fifi, no te mea, aita teie mau feia<br />

moni, teie mau feia ona no rapae e tiàturi faahou i nia i te faatereraa o to tatou<br />

fenua. Tera te hoê fifi matamua roa e i teie taime, e tano tatou paatoa, faaàfaro<br />

maitaî na i ta tatou faatairaa pehe. Mai te peue, faaea noa ôutou te pae rahi i to<br />

ôutou pae, e matou i to mâtou pae, te hinaaro nei matou ia rave àmui tatou e ôpani<br />

ôutou, e tuu mai i te hoê patu i mua ia matou, na hea pai ia i teie fenua e haere i<br />

mua. Aita atu a ihoa e raveà, târere noa ihoa ia tatou i nia i te hau farani, ôteôte<br />

noa ia i teie mohina titi e horoàhia mai nei. Teie, e parau teie na te hoê tamarii<br />

àruàru. E hinaaro o na ia ora o na, e àmu noa o na, e ôteôte noa o na i teie titi.<br />

A fea tatou taata paàrihia ai ? Tamau noa tatou i te ani i te tauturu i teie<br />

fenua farani ? la tae anaè i te hoê taime, ia manaô anaè paî ôutou, aita râtou e fïu i<br />

te horoà mai i te moni ? E ère i te parau noa ra ràtou, ia ôutou, ia tatou i teie<br />

mahana, tei roto atoà vau ia ôutou i teie mahana, faahotu na i to ôutou fenua ! Te<br />

faaite ra te Tâvini e fea moni roa teie. Aita ra tatou e taa ra mea na fea ia faahotu ia<br />

na. A ani atu paî i teie mau feia, te "papier" ttiîte rahi ta ràtou, te mau eivanaa n o<br />

roto i te tuatapaparaa i te fenua, no te faahoturaa i te fenua. Aita ! E tii ôutou i te<br />

mau taata eita e hinaaro, e hoî ai i te fenua farani, tei reira o ta ôutou e rave, âfaî<br />

mai ! Na hea paî ia to taua tatou fenua e haere ai i mua ? E tii pai i teie mau taata<br />

eivanaa, mai te mea, e hinaaro ôutou e faaea i Farani no pae matahiti, a tii ia râtou !<br />

Ta te Tâvini, mea taa ê rii ta na raveraa. E hinaaro o na e na taua ihoa e<br />

rave. Eiaha ra e haapii mai teie ta DROLLET e parau nei, eiaha paî e rave faahouhia<br />

i te reira huru haapiiraa. Aita reà to tatou mau tamarii e tae ra i te faito hopeà. Afai<br />

na ta tatou mau tamarii i te fenua Farani, i te fenua Marite, i te fenua Tapone, ia<br />

hoi mai râtou, e taote râtou, ia hoî mai râtou, e haava râtou, ia hoi râtou, e<br />

"ingénieur". Eiaha i teie mau "ingénieurs" haamani fare "pinex" ! Eiaha te reira !<br />

Aita e àpi to reira ! I te reira taime, te faaineine ra tatou no te tiàmaraa o teie<br />

fenua. Terâ te tapura a te Tâvini Huiraàtira.<br />

Ahani i te pae rahi i roaa ia mâtou i teie mahana, hoê àhuru matahiti,<br />

vaiho mai hoê àhuru matahiti na te Tâvini, no te mea, ua hau i te hanere matahiti i<br />

to ôutou faatere noa ra mai i teie fenua, aita ihoa ia e hoê vahi âpï. Hoê àhuru noa<br />

matahiti ta te Tâvini e hinaaro. No te aha ? la hoî mai ta tatou mau tamarii e taote,<br />

no te mea, tei reira te maororaa o te haapiiraa no te tuatapaparaa i teie "papiers"<br />

tiiïte taote ! E au ia i terâ parau, ia maïhia, na vai e rapaàu ? Na teie ihoa ia mau<br />

tahua ? Ua ore i te reira mau peu mea ma. Te nunaa, aita tatou e hoî faahou ai i te<br />

tahuà, e haere tatou i te taote. Te mau taote i teie mau mahana, e popaa. Aita vau e<br />

paraura e mea hape, aita râtou i hape ! No to tatou paruparu, aita tatou i àfai i ta<br />

tatou mau tamarii ia hoî e taote, no reira, vaiho noa ihoa ia i terâ mau taote popaa,<br />

e mea au roa.<br />

To ù taote, e popaa to ù taote. Hinaaro vau e faaea noa o na e taote no'u, e<br />

tiàmâ anaè teie fenua, e parau vau ia na : "eiaha e hoi, a faaea noa". No te mea, o te<br />

reira atoà te tahi hiôraa a te Tâvini. Aita mâtou e haere mai io nei no te aô haere i<br />

te mau farani.<br />

E hinaaro vau e parau ia ôutou i teie parau : te papa o ta'u vahiné, aita tera<br />

taata i fanauhia io nei, e popaa o na. E taote GOUJON o na, e taote raau teie taata. I a<br />

manaô pai ôutou i roto i te arataîraa a te Tâvini o ta ôutou e haere ra e haavare noa<br />

ra : "ia tiàmâ teie fenua, aùaùhia te mau puèraa taote i rapae, e aùaùhia te mau


471/96<br />

puèraa tinito i rapae" ! No reira te mau tinito aita ràtou i maiti faahou i te Tàvini<br />

Huiraàtira !<br />

No reira, eiaha pai tatou e rave faahou i teie peu. E parau mau, e peu<br />

poritita teie, e îmi ihoa i te reira i ta na àpa no te haereraa. Eiaha ra tatou e faariro<br />

i te nunaa ei moihaa taiàraa na tatou.<br />

Eiaha tatou e rave i te reira peu. Ua tae mai tatou io nei, e faatura tatou, e o<br />

te reira atoà ta te Tâvini porititaraa ia faaturahia te tahi e te tahi. Parau mau, te<br />

vaira tetahi mau taureàreà aita e î i te paàri. Parau pai i te popaa e : ""dérapes" rii<br />

ràtou. Haere ra e tii ia ràtou, faahoî mai i nia i te âfaroraa. E roaa noa ia rave, eiaha<br />

ra e tiaî e ia meùemù roa, mai teie ia mau ôhipa o ta tatou i tupu iho nei, e haere<br />

faahou mai ia i te haapariraa i nia iho i te Tâvini, no te mea, o roto i te oire o to<br />

mâtou tavana. Mea ôhie roa ia pari e na mea, na mea, na mea la faahohonu<br />

hiara, e aha te tumu ? No te aha tatou e tae roa ai i terà faito ? No terà pana mea,<br />

aita râtou i tauàhia. E feia âpï o ta ù e parau nei.<br />

No reira, e poroîraa teie na tatou. Parahiraa maitai to tatou io nei i roto i<br />

teie fare. Eiaha ra ia parahi anaè no te mania o te parahiraa, ua moèhia i te nunaa<br />

e ia parau ôutou i ta ôutou parau, tapeà na i ta ôutou parau. Eita te nunaa i te riri,<br />

mai te mea, tapeà ôutou i ta ôutou parau. Noa atu e aha te huru o te pupu. la tapeà<br />

ra ôutou, e horoà mâtou i te ôhipa. A îmi i te raveà, horoà i te ôhipa na teie mau<br />

feia âpï.<br />

Aita vau e paraura e, eiaha tatou e haapaô faahou i te mau feia paàri, no te<br />

mea, eita paha ràtou e îte i te tiàmâraa o to taua fenua. E haere tatou i nia i te feia<br />

âpï. Te parau ra vau i teie mahana, e âvaè Me teie e iva àhuru ma ono, mai te peu,<br />

te âvaè Me i te matahiti piti tauàtini, e aita te parau o te feia âpï i roaa ia tatou i te<br />

aupuruhia, e fifi to taua fenua. la mai ôe i te nunaa, e fifi, no te mea, e ite teie mau<br />

feia âpï e roaa faahou i te rave.<br />

No reira, ôutou i àraù aè te pae rahi, aita vau e manaô ra e maiti ôutou ia ù,<br />

no te mea, aita pai vau i ite i te pâpai, e aita atoà vau i ite i te taiô, e mai te mea ra, e<br />

taata poiri paha teie. Aita vau e haere mai e no te parahiraa, no te mea, era aè to'u<br />

parahiraa io aè, mea au roa to'u parahiraa i pihaiho ia Monil. I riro ra màtou e<br />

tarià, e mata no te hiô i te ôhipa e tupu i roto i teie fare. E ère teie i te aôraa. Eita e<br />

tano na'u e aô i te Metua, haamanaô noa o raua. la parau tatou "e", tapeà ta tatou "e"<br />

i mua i te nunaa, eiaha pai tatou ôuôu noa. Aore ra faaite roa atu e hinaaro vau e<br />

haere i te pae rahi. I te reira taime, aita e haavareraa i te nunaa. Eiaha ra ia tae i<br />

terà mahana, e reira e ôuôu noa ihoa ia e aita e haere e faaite i te nunaa.<br />

No reira i roto i te mau tapura ôhipa atoàhororaa poritita e faaite roa i te<br />

hohonuraa o to ôutou manaô, e ite ia ôutou e parai hia i te pari haavare araue iho.<br />

No te mea, ua rave mai nei i te reira mau pupu e te hiôra vau i teie mahana, ua ore<br />

roa râtou i teie mahana.<br />

No reira, e ère teie parau e no te faariàrià i te mau feia e haere nei i te pae<br />

rahi, no te mea, mea rahi to na tatararaa. Nehenehe ôe e haere i te pae rahi no te<br />

tâvini no te nunaa, faatanora to ôe parau na mua ae i te maitiraa. Mai te mea, aita e<br />

faatanohia te parau, e fifi to mûri iho e ore roa atoà te reira pupu poritita. Emea<br />

peàpeà roa, no te mea, e mau feia matau paî teie no te poritita. Ua ite roa ràtou mea<br />

na hea te raveraa i te ôhipa.<br />

Teie mahana, aita râtou e mono mai nei i te mau feia âpï. Aita atoà vau i<br />

àravihi roa vau i te parau no te poritita ; ia amui ra ia mâtou e àhuru ma hoê, e<br />

nehenehe e parau e, e maraa hoê fenua i te faatere ; àhuru ma hoê noa o ta ù e i<br />

roto i terà àhuru ma hoê, e pae noa faatere hau o ta mâtou e hinaaro. Eiaha e faarahi<br />

roa te faatere hau, e mea ma. Hinaaro ôe i te toroà, a amo e piti e toru aè piha<br />

ôhipa. I te reira taime, àro mai i te mau rima turu pàpii ra ; eiaha e hoï faahou i


472/9 6<br />

teie mau peretiteni o ta ôutou e parau ai : "la oti i te maitiraa, te vai ra ihoa to ôe<br />

parahiraa".<br />

E fifi i te fenua. Oia, e parau mau teie, e fifi te fenua, no te mea, e ôhipa<br />

rahi ôe i te amoamo hanoa i teie mau taata. E àufau noa. O vai te aufau ra ? Te<br />

nunaa o tei àufau ra. Hinaaro roa vau e faaite ia ôe i teie nunaa, matou, te mau feia<br />

e mana io nei, te feia i maitihia, na ôutou e àufau ra ia matou i te mau âvaè atoà.<br />

Naôhia nei ia ù e "six cent et quelque milles". Moni rahi teie, oia, e moni rahi teie a<br />

te nunaa. A ara maitai te mau feia taôto hanoa aore ra te mau taata aita roa e h aère<br />

mai io nei !<br />

Aita vau e ani ta te faatere hau, no te mea, e ère paî vau i te faatere hau e ia<br />

ite ihoa i teie toroà era ê ia ia ù e, aita atoà vau e hinaaro. Hinaaro vau e faaea<br />

naïnaï noa mai to ù iôa i te nainai, e taata rahi ra vau. la ite mai ôe e te nunaa, n a<br />

ôe e àufau ra ia matou i te mau âvaè atoà, e te paraura o Hiro i araù aè, aita e tanora<br />

te âfata tatuhaaraa a te mau mero àpooraa rahi.<br />

Te parau atoà ra vau, aita e tano, no te mea ta ôutou, e rave ôutou i te ôhipa<br />

e pae matahiti e aufauhia ôutou hitu àhuru i nia i te hanere i nia i ta ôutou faito<br />

moni e pae matahiti hopeà. Mai te mea e "cent mille" ta ôe i te âvaè i roto i tera pae<br />

matahiti hopeà, e toru àhuru ma pae matahiti i ta ôe i rave ôhipa :<br />

"soixante-dix mille" anaè o ta ôe i te âvaè hoê. Areà ra teie mau feia, teie atoà mero<br />

e paraparau atu nei ia ôe, ia roaa ia ù e piti noa aè hororaa, hoê àhuru ia matahiti,<br />

nehenehe vau ia tatuhaa e i te pae àhuru ma paeraa o to ù matahiti. E ôe, e tiai ôe<br />

toru àhuru ma pae aore ra ono àhuru ma pae matahiti ? E aita era ê ra, e puè<br />

mahana ôe i faanaô i ta ôe moni ruau, ua faaruè mai ôe i teie ao nei, no te aha ? No<br />

te mea, aita e màa faahou to roto i to ôë tino, ua pau roa, ua paruparu roa ôe i te<br />

tâvini noaraa e tae atu e ono matahiti.<br />

la Ite mai ôutou, te horoà hiara te oraraa no te hoê taata paàri io tatou tei<br />

raro mai te faito e ono àhuru ma pae matahiti. Te reira ae îa ta ôe fanaô e pae noa<br />

matahiti. Vau, te Iteïte pinepine nei vau te mau feia e ta tuhaa hia i roto i te âfata<br />

turuta'a e piti e toru âvaè i mûri mai, ua faarue mai. Ovai paî ia te fanaôraa ? Te<br />

vahiné vi ihoa ia mai te mea, te vai ra, mai te mea, aita, ua hoi faahou terâ moni i<br />

roto i te âfata. No reira atoàpaha a teie âfata turuta'a aita e raveà e topa tari e. No te<br />

mea, aita e raaé no te mau feia paàri ionei Porinetia nei. E mea tano teie parau ia<br />

faàtitiaifarohia. Hoê aè âfata pârururaa i te taàtoaraa o te taata e ora nei i<br />

Porinetia. Aita vau e haere atu i nia iho i teie parau no te àitarahuraa, ua parau atu<br />

o Hiro àhuru ma piti miriare ua topa rii mai i raro, àhuru ma hoê i te hapa miriare<br />

te tôe aè o te tarahu. Teie moni, mai te mea, e faa-tiàmâ ôe i te nunaa teie fenua i<br />

roto i teie pae matahiti i mua, aita teie tarahu e pee, e haere atoà teie tarahu e<br />

faufaa na te pupu e rave mai i te parau no te tiàmâraa e, e nehenehe atoàt e tarahu<br />

e haafaufaahia i te reira taime.<br />

Haere mai vau i nia iho i te parau no te pârururaa, e parau nehenehe teie.<br />

Pârururaa ia maïhia. Te reira matahiti ia hitu àhuru ma maha i haamauhia mai ai<br />

teie âfata pàruru e parauhia "assurance-maladie". Te reira tau raa, aita e fifi to<br />

roto i teie âfata, no te mea, ua puè hanoa te moni e roaa mai e te faufaa e haamauà<br />

hia. I teie mahana, te fifi nei ia teie âfata. Ua hau i te miriare te àpoo i roto i teie<br />

âfata. E na vai e faaî i terà apoo ? Eiaha e ui i te nunaa, te nunaa rave ôhipa ihoa<br />

ra. Na ôe ihoa e faaî i teie apoo. Na vai te hape ? Eiaha e ui ! Na ôe ihoa i malti, na ôe<br />

ihoa e tuu atu i nia i te parahiraa, no te mea, te mau ture atoà ta te âfata turuutaa o<br />

te faaôhipa noa o na. E ère na na e haamaraa te tute i nia ; io nei e haamaraahia ai<br />

te tute i roto i teie fare.<br />

No reira, te nunaa e faaroo mai ra, ia hapehape noa ia ôe. Eiaha e ui faahou<br />

e, na mea, na mea, e tatai noa ra o mea. I muaraa ra, feruri maitaï, te faaara noa r a<br />

te Tàvini ia ôe. Teie matahiti i mua, e topa mai te hoê tute, te parauhia o na e "veà".<br />

E veàveà te reira ; ua parauhia to na parau, aita ra paha to ôe tarià, no te turituri<br />

atoà ihoa ra to ôe tarià. Te ôpuahia ra e îte atu ôe to na mahanahanaraa e to n a<br />

veàveàraa i teie mau matahiti e haere mai nei i mua i taua. I te reira taime, na ôe e


473/9 6<br />

àufau i te tute, e ère na te faretoa e àufau faahou te tute. Na ôe e àufau, e ia oti, a<br />

àmu mai ôe i teie maa.<br />

I te reira taime, aita vau e manaô ra e, e ra ta ôe puaatoro e te iô puaatoro.<br />

To ù ra hiôraa, eiaha e àmu faahou tena iô puaatoro, no te mea, e puaatoro marna<br />

paï o tei tupaïhia, ahani te upoo feruriraa e maamaa atoàhia ai e araùaè. Terâ ra, te<br />

faaara nei te Tavini ia ôe. E tupu paï teie ôhipa i teie mau matahiti i mua. Ua<br />

parauhia e te pae rahi, terâ ihoa pae rahi i maïri ae nei, o râtou faahou ihoa teie e<br />

Ô mai nei. Haapoupou vau ia râtou, no te mea, tei ia râtou te rê. Te tute rà, eiaha ôe e<br />

ui e e na vai e àufau, e na ôe ihoa e àufau, e mai te mea, e riri ôe e rïri noa ôe i a ôe<br />

iho, no te mea, na ôe e faauta ia râtou.<br />

E ho'i tatou i nia i te parau no teie mau âfata, e âfata teie o te faateôteohia e<br />

te pae rahi to ràtou haamauraa mai i teie âfata (autaeaèraa), e parau hiara "RST"<br />

na roto i te haapotoraa teie na roto i te reo popaa "Régime de Solidarité<br />

Territorial", e ua mau roa ia ù, no terâ pana mea, aita e ite i te taiô, ua mau ra i roto<br />

i te roro. Teie âfata, mea pàtito-noa-hia o na. Te âfata ihoa teie e pàruru nei ia ôe,<br />

feia taià, feia faaàpu. Teie pai âfata "RPSMR", o te reira o ta ôe e matau maitai. Na<br />

roto ra i te haaporititaraahia, haafànauhia mai nei e piti âfata. Teie âfata taeaeraa<br />

no te parau pana auteàraa, au atura a te mau taata atoa. Te fifi ra i roto i teie âfata,<br />

ia Ite mai ôe, to na faaîraa e te mau irava ture i roto ia na, aita atoà e tano ihoa ra i<br />

nia iho terâ âfata o ta ôe e vaiihohia atu "RPSMR". I roto i terà âfata tahito, te<br />

àufau nei ôe i ta ôe âfata tatuhaaraa, e ère anei ? Teie mahana, te vai noa ra te ture,<br />

e nehenehe ôe e àufau ; no to ôe ra taaôre, aita ôe i ite ai, nehenehe ôe, e mana to<br />

ôe ia àufau noa i roto i teie âfata tatuhaaraa i roto i terà âfata tahito e parauhia<br />

"RPSMR" e te mau feia i tatuhaahia i roto i teie âfata ; e te mau taata paari teie, e<br />

taata ruàu.<br />

Aita ôe e faatutehia ra no te mai. E ère teiei te parau haavare, e taata rave<br />

ôhipa teie no te âfata turuutaa e parau atu nei ia ôutou. Teie mahana, te faatutehia<br />

nei ôe i roto i teie âfata api, te piti ia o te âfata, e parauhia "RNS : Régime des Non-<br />

Salariés", e âfata teie no te mau ôna. Te vahi hape o taù e Ite nei i roto i teie âfata<br />

autaaèraa o te faariiraahia ia o te mau huru taata atoà i roto i teie âfata, ia ïte mai<br />

ôutou. Te mau feia aita ta ràtou ôhipa, tei roto ratou i teie âfata, aita to ù manaô i<br />

nia ia ratou tano. Te mau feia ra, me ravaï rii ratou, aore ra, e ère ratou te mea<br />

ravai roa, ua faitahia ta ratou faufaa i nia i teie moni tahua e parauhia e "SMIG".<br />

MA<br />

Ahuru ma hoê e tiàhapa miriâ te toeà o te târahu. Teie moni, mai te mea e<br />

faatiàmâ ôe e te nunaa i teie fenua i roto i teie pae matahiti i mua, aita teie târahu e<br />

pee. E haere atoà teie târahu e faufaa na te pupu e rave mai i te parau no te<br />

tiàmà'raa. E, e nehenehe atoà te târahu e haafaufaahia i te reira taime.<br />

E haere mai au i nia iho i te parau no te pârururaa. Parau nehenehe teie :<br />

te pârururaa ia malhia. Te reira, i te matahiti ia hitu àhuru ma maha i haamauhia<br />

mai ai teie âfata pâruru parauhia "Assurance maladies".<br />

Te reira tau, aita e fifi i roto i teie âfata no te mea ua tuea noa te moni e<br />

roaa mai e te faufaa e haamauàhia. I teie mahana te fifi nei teie âfata. Ua hau te<br />

mirià, te âpoo i roto i teie âfata. E na vai e faaî i tera âpoo ? Nehenehe e m i te<br />

nunaa, te nunaa rave ôhipa ihoa ra. Na ôe ihoâ e faaî i teie âfata. Na vai te hape ?<br />

Eiaha e ui, na ôe ihoà i maîti, na ôe ihoà i tuu atu i nia i te pârahiraa. No te mea te<br />

mau ture atoà, ta te afata turuutaa, no te faaôhipa noa o na. Eere na na ehaamaraa,<br />

te tute ia, i reira e haamaraahia ai te tute, i roto i teie fare.<br />

No reira, te nunaa e faaroo mai ra, ia hapehape noa ia ôe, Eiaha e ui faahou<br />

e, na mea, na mea etatai roanoa ra o mea. Non. Te omuaraa ra feruri maitaï. Te<br />

faaara noa ra te Tavini ia ôe. Teie matahiti i mua e topa mai te hoê tute e parauhia o<br />

na te "T.V.A.". E veàveà te reira. Ua parauhia to na parau, aita ra paha to ôe e tarià,<br />

no te turituri atoà ihoà ra o to ôe tarià. Te ôpuahia ra, e Ite atu ôe i to n a


474/9 6<br />

màhanahanaraa e to na veàveàraa i teie mau matahiti e haere mai nei i mua ia<br />

tâua. Te reira taime, na ôe e àufau i te tute, eere atu ra na te fare toa e àufau faahou<br />

i te tute.<br />

Na ôe e àufau, e ia oti, a àmu mai ôe i teie mâa. I te reira taime, aita vau e<br />

manaô ra e roaa ta ôe puaatoro, te ïô puaatoro, to ù ra hioraa, eiaha e àmu faahou<br />

tena îô puaatoro no te mea e puaatoro maamaa pai tei tiipaïhia, àù nei to ôe upoo<br />

feruriraa e maamaa-atoà-hia ai àrauaè. Tera ra te faaara nei te Tavini ia ôe, e tu pu<br />

pai teie ôhipa i teie mau matahiti i mua. Ua parauhia i te pae rahi, tera ihoa pae<br />

rahi i mairi aè nei, o râtou faahou ihoa teie e o mai nei, haapopo vau ia râtou no te<br />

mea tei ia ràtou te rë. Te tute ra, eiaha ôe e uï na vai e àufau ? Na ôe ihoa e àufau. E<br />

mai te mea e riri ôe, a riri noa ôe ia ôe iho no te mea na ôe i faauta ia ràtou.<br />

E haere tatou i nia i te parau no teie mau âfata. Afata teie i faateôteô i h o<br />

nei. Faateôteôhia e te pae rahi, to ràtou haamauraa mai i teie âfata autaeaèraa<br />

parauhia "R.S.T.", na roto ia i te haapotoraa na roto i te reo popaa : "Régime de<br />

Solidarité Territorial", ua mau roa ia ù, no tera paha mea aita e ite i te taiô, ua mau<br />

ra i roto i te roro. Teie âfata mea papetito-noa-hia o na. Te âfata ihoa teie e paru ru<br />

nei ia ôe, te feiâ taià, te feiâ faaàpu, teie pai âfata R.P.S.M.R. o te reira ta ôe e matau<br />

maitaï.<br />

Na roto ra i te haaporitita-raa-hia, haafanauhia mai nei e piti âfata. Teie<br />

âfata autaeaèraa, no te parau paha autaeaèraa, parau atu ra te mau taata atoà. Te<br />

fifi ra i roto i teie âfata, ia ite mai ôe, to na faaîraa e te mau ïrava ture i roto ia na,<br />

aita atoà e tano noa ra i nia iho i tera âfata o ta ôe i vaiihohia atu : te R.P.S.M.R.. I<br />

roto i tera âfata tahito te àufau nei ôe i ta ôe âfata tàtuhaaraa, eere anei ? Teie<br />

mahana, te vai noa ra te ture, e nehenehe ôe e àufau, no to ôe ra taa ôre, aita ôe e<br />

ïte e, nehenehe ôe, e mana to ôe ia àufau mai i roto i teie âfata tàtuhaaraa i roto i<br />

tera âfata tahito e parauhia : R.P.S.M.R..<br />

E te mau hoa i tâtuhaahia i roto i teie âfata, no te mau, taata paari teie, e<br />

taata ruàu teie, aita ôe e faatutehia ra no te mai. Eere teie i te parau haavare, taata<br />

rave ôhipa teie no te Afata Turuutaa e parau atu nei ia outou. I teie nei mahana, te<br />

faatutehia nei ôe i roto i teie âfata âpï, te piti ia o te âfata, parauhia R.N.S., "Régime<br />

des Non Salariés". Afata teie na te mau ôna. I te vahi hape, ta ù e ïte nei i roto i teie<br />

âfata autaeaèraa, o te faariiraahia ia i te mau huru taata atoà i roto i teie âfata, ia<br />

ïte mai outou. Te mau feiâ aita ta râtou e ôhipa, tei roto ràtou i teie âfata. Aita to ù<br />

manaô i nia ia râtou e tano.<br />

Te mau feià ra, mea ravaî rii râtou, aore ra eere râtou i te mea ravaï roa, u a<br />

fâitohia ta râtou faufaa i nia i teie moni tahua e parauhia e SMIG, tei raro mai ra i<br />

te SMIG. E o râtou i roto i teie âfata R.S.T.. Te vahi hape ta ù e hiô ra i roto, aita paï e<br />

hiôhia e hia taata i roto i te ùtuafare o te faanaô ra i teie huru fàito moni. la rave<br />

ôe hoê taata, o na anaè hoê, e tei nia o na i te moni tahua, aita e tano, aita e tuàtiraa<br />

to na e te hoê ùtuafare e mea rahi i te tamarii. Hoê a to râua parau, na roto i te<br />

faufaa ua fâitohia i roto i te faufaa, i reira ôe e o ai i roto i teie âfata R.N.S.. Teie ia<br />

âfata, mea tàmoni teie âfata. la Ite nei outou, i roto i teie âfata R.S.T. ta tatou, aita e<br />

tàmoniraa e aita atoà e hiôpoàraa.<br />

A, i roto i te papa ture aratairaa, te faaïte ra, na te mau vahiné turuutaa e<br />

hiôpoà. I roto ra i te faanahoraa e te faatereraa e te faaôhiparaa i teie âfata, ia<br />

haere outou e tâpaô i to outou iôa, aita hoê hiôpoàraa e faufaa anei ta ôe aore r a<br />

aita. No reira te vahi hape ta ù e ïte ra te o atoa ra i te mau ravaï i roto i teie âfata<br />

autaeaèraa. No te aha pai aita i vaiiho-noa-hia tera âfata tahito, ua matau roa hoï te<br />

nunaa mea na hea te faanahoraa o teie âfata, e haamau mai hoê âfata no te<br />

tautururaa i te taata e ère ra i ta na ôhipa. Aita ra, no te mea ia vaiiho-noa-anaèhia<br />

tera âfata tahito, na Jacqui DROLLET paï teie âfata i haamau.<br />

Eita râtou e hinaaro e, na te tahi pupu ê, hinaaro ihoa ra ràtou i parauhia<br />

na matou teie ôhipa i rave. E na roto i te haavitiviti-raa-hia te vai nei te hape. E,<br />

aita tera hape i tataïhia e ia tae mai i teie taime, ua parauparau atu ai ia ôe e te


475/96<br />

nunaa. Te hape matàmua, àhani i vaiiho-noa-hia teie âfata i roto noa ihoâ i te m au<br />

feia taià, e te mau feià faaàpu, rimaî, teie âfata ia parauhia pai e, âfata âpï, n a<br />

matou teie âfata âpï. Eté tuu-raa-hia mai teie âfata R.S.T. te hape nei ratou. No te<br />

mea ia faao ôe ia ôe i roto i teie âfata, mai te mea aita ta ôe e faufaa, e hoa e.o atoà<br />

mai ra te mau feiâ êê. E parau paî tatou te "étrangers", aita vau e parau ra i te<br />

Farani, éere ràtou i te feiâ êê, no te mea e fenua Farâni teie, ua faarii outou. E<br />

fenua Farani teie, ua tano. Haere mai ratou i te fenua farani. Tei mûri ra te fifi<br />

àrauaè. Arauaè vau e hoi mai ai i nia i teie tumu parau. la haere mai ra te hoê taata<br />

êê, to taua fenua, e rutia teie, e marite teie, e tinito teie, e tapone teie ta ù e parau<br />

nei. Eere no roto i teie matete tahoêraa. la haere mai i to taua fenua e ono âvaè, te<br />

reira taime e nehenehe o na e faaô' ia na i roto i teie âfata autaeaèraa. Te nunaa, e<br />

aha te fifi ? A unei pana outou e na ô mai : ai aita pana o Toti e au ra i te popaa. Eere<br />

te reira, te faaîraa pai i teie âfata.<br />

Ovai te faaî nei ? Te Hau, te Hau fenua, e ono mirià e te âfa. Te mau feia<br />

rave ôhipa, ua ite anei outou i te feià rave ôhipa, eere ua faatutehia outou ? Faatute<br />

atoà hia vau. E toru mirià te roaa ra i te matahiti. E, te vai atoà ra ta teie Hau. E<br />

parau pai te reira mau feiâ e, e Hau Metua. E Hau Farâni te reira ia matou, te Tàvini.<br />

E piti mirià e te âfa. Ahani paï e, e metua teie a amo paî ia i te haamauàraa tâatoà. I<br />

na aè na te mau feià veve teie âfata i hâmanihia. Aita, e piti miriâ noa e te âfa. I a<br />

manaô pai ôe te nunaa, e tuutu tera. na te hoê fenua moni, mai teie Hau Farâni, e te<br />

reira anaè ta na tuturu e horoà mai ra. Aita vau te parau ra e, mea ino, te parau r a<br />

ra mai te mea pai e, ua hinaaro ôe e te nunaa ia faaea farâni, faarahi atoà mai paî<br />

ia ta tauturu i roto i ta ôe âfata. Aita, te faatutehia nei ôe, no te mea i roto i tera<br />

fàito moni e ono mirià e te âfa, te faatutehia nei ôe, na ôe ia e faaî. To na auraa<br />

mau, na ôe e faaî ra i teie âfata no te pârururaa i teie mau feiâ no râpae mai e te<br />

haere mai i roto i to tâua fenua. E aha, e faanahoraa maitai anei te reira ?<br />

Nehenehe teie parau e faatïtïàifaro i ô nei, mai te mea ua faaroo mai te pae rahi,<br />

nehenehe e taui no te mea na te Apooraa rahi i faaoti i teie parau.<br />

E haere tatou i nia iho i te piti o te âfata i haamauhia mai, o tei faateôteôatoà-hia,<br />

te R.N.S.. Aita hoê fifiraa ia hiô atu na râpae. la haere ra ôe i pihai iho i<br />

reira ôe e hiô maitai e, na vai e faaî ra i teie âfata.<br />

Teie âfata e faaî ei aha ra ? E te mau feiâ e faaô' ra,.o vai ma teie mau feiâ ?<br />

Te mau feia teie, mau feià teie mea ràvai ratou i to ratou oraraa. E taote, te mau<br />

pàruru, te mau fatu ôhipa, ràtou e tera mau feiâ faaàpu, faaàpu rarahi, na ràtou<br />

teie âfata R.N.S.. Te faaîraa no teie âfata e àufau ràtou. Auaè te àufau ra râtou.<br />

Aufau ràtou e maha toma àhuru ma ono i nia iho i te hânere, i nia. i te hoê fàito<br />

moni e maha hanere toru àhuru tauatini tiàhapa farane i ta tatou moni. E Ôtià tera.<br />

Aita e peàpeàraa. I to ù hiôraa, eiaha e tàôtià, e feiâ moni teie. Eere ra te reira te<br />

fifi, te fifi ia i roto i teie âfata, tei hea ? No te mea i mutaa iho ra, na mua aè ra, i te<br />

matahiti e iva àhuru e ma pae, te vai ra ihoâ ta ràtou âfata e pàruru ra ia ràtou i<br />

roto i te Afata Turuutaa.<br />

Te parauhia teie parau, "Assurance volontaire". E, tera ra, àhuru ma toru<br />

toma tiàhapa i nia i te hanere e faatutehia râtou no te faaô no te pâruru ia ràtou.<br />

No te hère paha o teie faatereraa i to râtou mau hoa moni, no reira pana ràtou i<br />

faatopa ai. Teie matahiti i mairi aè nei, e ono hanere e pae àhuru mirioni no ta<br />

outou i maîti no te faaîraa i roto i teie âfata. Aita vau e pari ra o vai, ua maitihia r a<br />

no te faaîraa i roto i teie âfata. I roto pai i tera e ono hanere pae àhuru mirioni<br />

nunaa, no hea mai te moni a te Hau Fenua ? Eiaha e uï no hea mai ? No roto mai i to<br />

ôe pute. No te faaî ta vai âfata ? Ta te mau ôna. Aita e fifi no te mea e mau hoa ihoâ<br />

pai teie. Faatïtïàifaro atoà i nia i tera vàhi.<br />

Te parau ra i te parau no ôe e te taata riirii, e ia manaô ôe teie faaotiraa, e<br />

mea tano teie faaotiraa no te taata riirii ? Na ôe e faaî i te âfata a te mau feià ôna ? E<br />

tano tatou, tatou te mau Apooraa rahi ia faaâfaro atoà i teie ôhipa. E oti noa ia tatou<br />

i te faaâfaro no te mea na outou i hàmani, nehenehe ra tatou pâatoà e faaôre. Te<br />

vai ra ihoà te âfata e pàruru nei teie mau ôna i te âfata turuutaa, àufau ra ràtou ia<br />

au i ta ratou faufaa.


476/96<br />

Te vai ra te tahi vàhi atoà, i roto i ta mà'tou hiôraa, aita atoà e tano ra. Ua 1 te<br />

outou ua ravehia mai i te hoê faaauraa i roto i teie Afata Turuutaa Hau Faràni<br />

"Sécurité sociale" e parauhia, e ta tatou âfata "C.P.S.". E i roto i teie mau faaauraa n a<br />

te âfata atu ra e àufau i te mau feià rave ôhipa a te Hau i ô nei i Porinetia nei. E ia<br />

oti, i te hopeà matahiti e faahoïhia mai te moni. Aita ia hoê fifi ra, aita tatou e pau<br />

ra. Te vâhi fifi ra, ia hiô faahou anaè ôe, mai te mea na ràpae aita ôe e ïte atu, i a<br />

haere ra ôe i roto, ia hiô ôe i roto i te mau faauraa te vai nei te tahi mau faaauraa,<br />

aita e tano, aita e faatïtïàifaroraa i roto i te parau o te hoê maôhi e no te hoê taata<br />

farâni e rave ôhipa ra i roto i teie âfata "Sécurité sociale". Teie to na hiôraa ia<br />

màramarama maitai ôe e te nunaa.<br />

I roto i te âfata tâtuhaaraa a te mau feiâ rave ôhipa, te tïtauhia ra ia oe<br />

àhuru ma pae matahiti e pae àhuru to ôe matahiti nehenehe ôe e tâtuhaahia. Tera<br />

te faanahoraa, fanaôraa mâtâmua roa tera i hôroàhia ia ôe e te taata rave ôhipa. E i<br />

roto i te parau no teie àhuru ma pae matahiti nehenehe ôe e rave tera àhuru m à<br />

pae matahiti i ô nei, i Porinetia nei, e i Farâni atoà. Mai te mea ua rave ôe i te ôhipa<br />

i Faràni, taata farâni ia teie, ia haere mai o na i ô nei mai te mea e ora mai o na hoê<br />

àhuru aore ra àhuru ma maha matahiti i Faràni e hoê matahiti i ô nei i Porinetia<br />

nei, ua raeaèhia ia na àhuru ma pae matahiti, eere anei ? I te pae àhururaa o to n a<br />

matahiti i reira o na e tâtuhaahia, no te mea e taiôhia te mau rahiraa matahiti i<br />

râpae.<br />

A reà ra o ôe e te mâôhi, i roto i teie âfata R.P.S.M.R., te parau ra vau aita i<br />

faaôrehia teie âfata. Aita ôe, aita to ôe parau i roto i teie huru faaauraa. Mai te mea<br />

e rave ôhipa ôe, e faaàpu to ôe tb'roà, e oti e haere mai ôe e taata rave ôhipa, aita e<br />

taiôhia. la ono àhuru roa to ôe matahiti i reira e taiôhia ai. A hiô na ra tatou, aita e<br />

faatïtïàifarohia te parau no te màôhi e ora ra i nia i to tâua fenua e te faanahoraa i<br />

roto i teie mau feiâ farâni.<br />

Aita vau e faalno ra. E tano ra ia faatïtïàifarohia o na i ô nei, no te mea n a<br />

tatou e faaâfaro i te parau i roto i te Fare Turuutaa, haatae mai i te mau àpi parau te<br />

mau tauiuiraa, maiti tatou i ô nei. No reira, teie te mau faanahoraa, te mau<br />

faatureraa e ôre e Itehia na no te mea, aita atoà ihoâ paha outou e tauà mai ra i te<br />

mau feià' rave ôhipa e, aita atoà ihoâ outou e, e tauà mai ra i te nunaa. Aita vau e ite<br />

faahou o vai te taata poiri i teie taime, o vau anei, aita i îte i te taiô, aita i ite i te<br />

papal, aore ra outou pau roa aita outou i ite i teie hape i roto i te âfata a te nunaa ? O<br />

ta outou ra e târahu nei, oia ia. Te tàrahu moni, ia manaô anaè vau, àufau paha n a<br />

mua i teie târahu, e ia oti haere mai ai i mua i te nunaa parau ai : teie màtou,<br />

nehenehe e tiàturi mai, nehenehe mâtou e aratal i te fenua aita e târahu to roto i<br />

te âfata. I te reira taime e faarii te Tâvini e amo i te to'roà Faatere Hau anei aore ra e<br />

faatere i teie fenua mai te peu aita e tàrahu. Te faaïte atu nei au ia outou, aita te pae<br />

rahi i roaa i te Tâvini. Ahani i roaa, e faaàufauhia outou tera mau târahu tahito, e<br />

oti, i reira te Tâvini e rave mai ai te Faatereraa.<br />

Teie te tahi parau peàpeà no ôe e te nunaa. Te parau ra te mau taeaè i<br />

àrauaè ra, haamàmàhia te titeti no te manureva ia haere mai i to tàua fenua. Na<br />

roto i te reira haamâmâraa. ua ô mai teie mau taata aita e ôhipa no te fenua Farâni.<br />

E toru mirioni râtou. Ua ô" to ràtou, no te mea e fenua Farâni teie, eere anei ? Eteie<br />

mau feiâ ta ratou noa parau tiiite aita e ô i roto i teie fenua.e manii o na na râpae<br />

mai i to tatou motu. Aita râtou e ère. Turai te "brouette", haere mai râtou e tûrai i te<br />

"brouette". Eté vai nei te motu, haere ràtou e paraù i te pehu. Eimiraa "papiers"<br />

tuîte ta râtou. Aita ràtou e nounou ra te moni e ère te reira, e tauraa ta râtou e<br />

hinaaro ra. E hinaaro râtou e haere mai i ô nei, e rave râtou i te ôhipa e ô mau<br />

ratou, no te aha ? Mai te mea aita outou e ïte, e faaite atu vau ia outou. No te mea te<br />

mau fatu ôhipa, e faràni pai te fatu ôhipa, e rave ihoâ ia o na i to na nunaa. No te<br />

mea e parau o na i to tàua nunaa e nunaa hupehupe i to tàua nunaa. Monire aita e<br />

tae mai i te ôhipa, "papier" na te taote. Mai te reira to tàua nunaa ia parau-anaèhia<br />

e te mau feià ôna. Eiaha outou e hiô mai te reira, e parau mau teie ta ù e parau<br />

atu nei. Teie taata, na mua o na e haere atu ai i nia i te hoê pârahiraa huru teitei a<br />

te afata turuutaa, e taata hiôpoà ona "contrôleur". Tera te toroà . Ua tapea vau i te


477/9 6<br />

mau huru toroà i roto i teie âfata : afaî parauparau "planton", oti, taata rave ohipa,<br />

taata hiopôa. Aita vau e parau noa ia outou te parau e aita te reira ôhipa e îtehia e<br />

au i roto i to ù oraraa. Toru àhuru matahiti i te Afata Turuutaa. Tera te huru o to<br />

tâua nunaa. la parau anaè mai te fatu ôhipa, nunaa hupehupe roa paî to ôe.<br />

E, e ia hiô atu vau ia outou, a, mea au roa na outou tera mau taata no te me a<br />

ua ïte pai ràtou i te parau parau, oia, i nia noa i te parauparauraa, ua oti roa ôe. Noa<br />

atu ihoâ ia e, mea rahi te tàrahu i roto i te taiete, parauparau anaè mea na roto ia<br />

ôe, e au e, aita ihoà hoê aè peu. Haamanaô maitai ra, mea rahi to tâua nunaa taata<br />

rave ôhipa te tihati-noa-hia nei i teie mau mahana, e monohia mai ra râtou e teie<br />

mau popaa. Aita vau e fifi. Te parau ra vau ia outou, aita hoê aè ririraa to ù i te mau<br />

popaa, no te mea e fenua Faràni pai teie. Haere mai màtou i te fenua Farâni e rave i<br />

te ôhipa, ô nei, e te mau fatu e faràni anaè.<br />

Ahani paha outou e na ô e : e "raciste" vau, aita hoê aè. Ua faaite atu vau i a<br />

outou, te papa o ta ù vahiné, popaa teie taata, fanauhia teie taata i Villeurbanne. E<br />

aha hoi tera ? No Teahupoo teie ta ù e parau atu nei ? Aita. Fenua Popaa teie, fenua<br />

Faràni e ôire faràni teie. Taata hère roa na ù teie taata, e taata màramarama o na,<br />

taote raau o na. Ua hâmani o na i te raau i Porinetia nei, ua vaiiho o na i to na iôa i<br />

nia iho i te raau. Te hinaaro nei au ta ù tamaiti ia taote atoà o na. la haere ra ta<br />

tatou mau tamarii i te fenua Farâni, te hohoà e tae mai te faataî ra i te ùkulele e te<br />

tita. Te reira te hohoà rahi roa e tae mai. E tano atoà paha ia maiti maitai i te taata<br />

ia àfai i ta tatou mau tamarii, eiaha e àfaï noa i teie nei tamarii e aita ràtou e<br />

aupuruhia, aita râtou e haapaôhia. E au e ia tatou ia haere anaè râtou i ràpae, a imi<br />

i te ora. Eiaha mai te reira. E rave paï hoê piha ôhipa no te aupururaa ia ràtou, e ia<br />

haere to ràtou îte i mua, ia hoî mai râtou e ôhipa ta ràtou. E aha ta tatou e îte nei ?<br />

la hoi mai ràtou, aita ta ràtou e ôhipa. Eere teie te haavare ta ù e parau atu nei, n o<br />

te mea oia te huru peu i roto i te afata turuutaa. E "Licence, Maîtrise", hau atu te<br />

"maîtrise" aita e ôhipa, eere aita te afata e hinaaro, no te mea, aita e ôhipa. Mea<br />

rahi ta tatou mau tamarii te hoï mai nei e te "papier" tiiite rarahi aita e ôhipa. E t a<br />

tatou ôhipa i Ô nei tamai noa tatou i roto i teie fare. Mea na ô to tatou hohoà i a<br />

hôroà-anaè-hia mai na ràpae.e tano e faaore tatou i te reira peu.<br />

Noa atu e, ua Ô i roto i te pae pâtoi aore ra i roto i te pae rahi, faaôre n a<br />

tatou i te haere mai i ô nei e haatnaau ia tatou i mua i te nunaa. Te peàpeà nei au,<br />

no te mea ia horo faahou anaè, e mana faahou mai ihoâ taua mau taata nei, noa atu<br />

ihoâ tatou e haere mai i ô nei e haamaau ai, e mana faahou mai ihoâ. Aita atu r a<br />

vau e îte faahou o vai te maauhia te nunaa anei aore ra o tatou, aore ra mea au roa<br />

paha na râtou i teie peu, haamaau noa tatou ia tatou i ô nei ?<br />

No reira, e te mau feià paari, haere mai, haapaô te faatura ia outou no te<br />

mea huru teiaha rii i te tahi taime ti te tuuraa reo no te mea te îte atoà ra paî vau i<br />

te mau hape, te îte atoà ra ra i te maitaî. Aita vau e parau ra e, mea ino tatou pau<br />

roa. Aita. la hiôhia mai ra na ràpae mea rahi rii aè te hape i te vâhi maitai. Tàmata<br />

na tatou i te tataï pau roa tatou i teie hohoà e hôroàhia mai nei e te nunaa. Te hô'roà<br />

mai nei i to na tiàturiraa, aita vau i manaô e, e tiàturi mai te nunaa i nia ia ù, no te<br />

mea a hiô noa mai na outou i to ù hohoà, eere atoà te hohoà, hohoà "chaplin" roa<br />

paha. Eere ra no te hohoà vau i maitihia ai, no nia i te ôhipa no te mea ua parau<br />

vau ia ràtou, ia tae mai au i ô nei, e faaroo outou i to ù reo. Aita vau i haere mai i ô<br />

nei e aô ai, no te mea e mau feiâ maoro outou i roto i te poritita.<br />

Haere mai ra vau e âfal mai i te tahi mau parau o tei parauhia mai ia ù i<br />

roto i to ù haereraa e poritita, nehenehe e parau atu hoê noa matahiti to teie tàvini<br />

porititaraa. Ua tae mai i ô nei. E aha atu paî ia te huru ia tae e pae matahiti ? Ehia<br />

ia tei hutihia mai na mûri àrauaè, haere roa atu i nia i to outou parahiraa i roto i<br />

teie pae matahiti i mua ?<br />

No reira, a faaitoito mai, faaitoito mai ia outou pau roa. Aita vau i haere mai<br />

i ô nei no te faaino, te hinaaro ihoâ ra vau e parau i to ù manaô no roto roa mai i te<br />

àau. Nehenehe e horoà atu, aita hoê aè mea i nia i teie "papier" e peu noa no te àfaî<br />

mai i ô nei, tei roto pau roa i te ùpoo, tei roto i te ôpu, mai no reira mai teie manaô i


478/96<br />

te haereraa i mua ia tatou. Aita atoà vau e hinaaro ra e, e haamaoro noa i te<br />

parauparau na nia iho faahou. Te hinaaro ra vau e na roto i teie taime e faatae i te<br />

hoê poroi e te hoê aroha ta ù i to ù metua tâne. E vaù àhuru to na matahiti i te âvaè<br />

èperera, te âvaè te reira ua moèhia ia ù to na mahana fànauraa no te mea tei nia<br />

vau i te tahua àroraa i te reira taime, no reira e ta ù metua tâne, faarii mai i te<br />

tapaô faatura no ta ôe tamaiti e ia maoro atu a to ôe oraraa ia vai ôaôa noa a mûri<br />

atu.<br />

oOo<br />

- Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : J'invite Monsieur Désiré TOKORAGI, à venir exposer son<br />

programme du gouvernement.<br />

M. Désiré TQKORAGI expose son programme :<br />

Tuputupu e ariki i te fenua anatea<br />

Noho atu i te rangi ora, te rangi toro, te rangi piri<br />

Te piri hanga o te rangi<br />

Mau tupu a henua o Havaiki<br />

Havaiki tea runga<br />

Havaiki tea raro<br />

Havaiki tautau atu<br />

Havaiki tautau mai<br />

Havaiki nui a naea<br />

Kura ora Peretiteni o te Apooraa Rahi, kura ora te mau mero i maîtihia e te<br />

nunaa i te 22 no më nei. Kotou e te nunaa no te haga motu Tuamotu, kura ora i te<br />

fàrereiraa i teie nei hana. Te parau nei tatou, tei roto tatou i te hoê totaiete e<br />

pâruru ra i te tiàraa mana o te taata. I roto i ta tatou mau tuatâpaparaa i teie mau<br />

mahana i maîri aè nei, na roto i to tatou mau tere poritita, ia faaroo matou i te mau<br />

reo, mai te huru ra e, te moni te faufaa mà'tâmua roa o teie fenua to tatou. Te parau<br />

nei te Tâvini Huiraatira, te faufaa mâtàmua roa o te hoê fenua, oia ia te taata e<br />

noho ra i nia i teie fenua to tatou.<br />

E hiôraa. Mai te mea noa atu pal ia i teie mau mahana i mua nei, aè na tei ia<br />

outou noa te pae rahi, e ôpua outou e haere e heru i teie repo i Mataiva, e aha pal ia<br />

te parau no teie nunaa e noho ra i Mataiva, mai te mea paî e, e iriti outou i teie repo<br />

i raro aè i teie nei fenua ? E aha te parau no teie nunaa i mûri aè, te taata e noho r a<br />

i Mataiva ? E ïriti outou i teie maital i teie mau mahana, e i mûri mai te tere atu<br />

outou i Tiaihau e na reira atoà outou. E tatara atoà outou i teie "phosphate" e vai ra i<br />

Tiaihau. E ia ïno roa o Tiaihau, haere mai outou i Niau, e îriti a outou i te faufaa e<br />

vai ra i Niau, e haere mai i ô io matou i Fakarava, haere nia atu i Anaa, haere atu<br />

na Napuka ma. Tei hea atu ra ia te parau no te taata o teie fenua ?<br />

No reira e te pae rahi, ia faatere mai outou i to tatou fenua, teie te aniraa<br />

mâtàmua roa a te mau paùmotu. E hiô mai outou ia màtou, mà'tou te noho ra i nia i te<br />

mau fenua o te Tuamotu, eiaha tatou e feruri noa i te pae o te moni, eita tatou e<br />

maitaï e te moni. Moni hoa atu a tatou, aita tatou e maitaî. Areà teie nunaa taata e<br />

noho ra i te mau motu Tuamotu, e aha paï ta tatou e vaiiho na ratou. ? No te mea te<br />

ora ra ràtou i roto i te hoê oraraa oàoà i teie mahana. Eiaha ia na tatou e haere atu e<br />

faaviivii i to râtou oraraa. Na vai o Tahiti e faaàmu ra i te maa i teie mau mahana.?<br />

Na teie mau motu Tuamotu.<br />

Ua Ue tatou e hia rahiraa tane ià e tae mai ra i to tatou fenua i te mau<br />

hepetoma atoà. Tatou ra i ô nei, e faanaho tatou i ta tatou mau faanahoraa no te<br />

oraraa o teie nunaa e noho nei i Tahiti nei, i Porinetia nei. Aita tatou e feruri ra i<br />

tera mau feià e noho ra i te Tuamotu. la faanaho tatou i te hoê faanahoraa e te<br />

Tuamotu, hàmani anei i te hoê uàhu, hamani anei i, te hoê fare haapiiraa anei,.te<br />

"poste", a ita tatou e feruri ra e, i te maitaî o tera mau feia. Mai te mea e maitaî mai


479/96<br />

teie Taiete o Bouygues Off-shore, a nehenehe teie ôpuaraa e faahaere i Makemo.<br />

Aita ra tatou e feruri ra e, ua tano anei te uahu i hàmanihia i Makemo no teie<br />

nunaa e noho ra i Makemo.<br />

Mai te mea e ôpua tatou e hâmani faahou à i te hoê tahua tauraa manureva<br />

âpï i Arutua, te vai nei teie tahua tauraa manureva tahito, o vai paî ia te fànaô ? I<br />

roto i ta tatou feruriraa, e feruri noa ra tatou i te maitai o teie mau nunaa e noho ra<br />

i ô nei, tatou anei e teie mau hoa "e faaàti nei ia tatou, oia i te mau ôna. Te feruri<br />

anei tatou na hea tatou i teie ùi âpï ta tatou ? Te parau ra i àrau aè nei e, e îmi tatou<br />

i te mau râveà atoà e faahoï i te taureàreà i roto i te mau motu. Faahotu i te mau<br />

motu. Mea tià ia ferurihia te parau no te ùi âpï, no te mea tei roto tatou i te hoê tau<br />

fifi no te ùi âpï. Mai te huru ra i teie taime i roto i te mau nùmera, fanau ra tatou e<br />

pae tauatini tamarii i te matahiti hoê. la iriti tatou i te hoê fâito hoê tauatini taata e<br />

pohe ra i te matahiti hoê, e toe mai e maha tauatini taata âpï e ora ra i nia i to tatou<br />

fenua i te matahit hoê. E aha ta tatou e tuatâpapa ra no râtou, no teie mau matahiti i<br />

a mûri nei ?<br />

Ua îte tatou e nehenehe tatou e faahotu i teie fenua to tatou. Mea rahi te<br />

mau ràveà no te faahotu i teie fenua. Ua tamatamata noa mai ra tatou. Tâmata mai<br />

tatou i te faahotu i te honu, tâmata mai i te parau no te rori, tàmata i te ià tarai. Aita<br />

ra tatou i ôpua e faahaere roa i teie tâmataraa ia hope roa o na, no te mea, aita e vai<br />

ra i roto ia tatou te hinaaro pâpû e faahotu i teie fenua to tatou. I teie taime mea<br />

maitai te faufaa no roto mai i te "Douanes", i reira to tatou fenua e hotu ai.<br />

Mai te mea e faahaere mai o Tepa i ta na ùmara putete na Tuhaa pae mai,<br />

eere i te mea faufaa no teie fenua to tatou. Mea hau aè e âfal ia na i uta i Tipaerui.<br />

Ua faaruèhia e toru hanere tane ùmara putete i uta i Tipaerui no te mea aita e<br />

faufaa e tomo mai ra i roto i te "Douanes".<br />

No reira e îmi pai tatou i te râveà i teie nei, aè te ite nei tatou e, mai tera ta<br />

Patrick e parau ra, tei mua tatou i teie patu, aita vau i manaô ra tei nia tatou i teie<br />

patu. Tei te hiti tatou i teie âpoo iti rahi. Tei te hiti roa. No reira te Tavini<br />

Huiraatira i parau e, faatiàmâ ôiôi i to tatou fenua, i reira tatou e nehenehe e<br />

faahotu i to tatou fenua.<br />

<strong>LA</strong><br />

To te fenua Enana, hoê â huru. Aita e hinaarohia ra e faahotu.<br />

Te Ite nei au i roto ia tatou i teie mahana, ua maiti te nunaa i te rahiraa<br />

tâvana. Tâvana o terâ ôire e, haère roa i te mau motu i te henua ènana. Te parau r a<br />

te Tavini Huiraatira, aita tatou e tâvana io tatou, mâtou te mau motu Tuamotu, aitea<br />

to mâtou tâvana i tâvana atu ra. Na teie mau feia iùnei i roto i te apooraa-hau, n a<br />

ràtou e faa-tâvana i to mâtou mau tâvana. la faataè te hoê taata i te hoê aniraa no ta<br />

na "concession maritime", mai te mea e patoi mai te tâvana, i ô aè noa ua oti. la taè i<br />

mua i te faatere hau, na na e faaoti mai, noa atu e ua tuù mai te tâvana i to n a<br />

manaô patoi, iùnei noa ua faaotihia. Tei hea atu ra paï te mana o teie taata o ta te<br />

paumotu i tuù i nia iho i te parahiraa e tâvana no ràtou. E na reira aè e ati aè te<br />

mau motu Tuamotu.<br />

Manaô vau mea titauhia tatou i teie mahana e taui i te faanahoraa.<br />

Mataù ra ôutou i te parau no te tiàmaraa. Te tiàmaraa, o te parau terâ no te<br />

ôaôaraa hopeà o te hoê nunaa. "L'indépendance, c'est le bonheur suprême d'un<br />

peuple". Te ôaôaraa hopeâào te hoê nunaa, parau no te tiàmaraa o te hoê fenua. Ua<br />

îte vau e, i roto ia ôutou pauroa, te vai ra teie parau, vetahi tei hinaaro noa ra e<br />

haère mai i roto i te Tavini. Aita e patoiraa i o aè mai. Te mahana tatou e ineine e, e<br />

haère mai i roto i te Tavini, matara te ùputa.<br />

Parau na tatou i te parau no te râtere i arauaè nei, i roto i to mâtou tere, taè<br />

mâtou i roto i te motu no Takaroa, te parau ra vau i to tatou tâvana o Takaroa, ia hoî


480/9 6<br />

matou i Tahiti, e faatutiï matou i te parau no to ôe motu, ia haère rahi mai te taata o<br />

Tahiti, haère mai e raatere io oe, no te mea, i roto i te faanahoraa o ta tatou îmiraa<br />

faufaa no te paè râtere i teie taime, te moni, te haère ra teie moni i roto i te m au<br />

hoterâ anei, e fatuhia ra e terâ mau râtere, areâ ra teie mau faanahoraa ta tatou i<br />

roto i te mau motu Tuamotu, na teie ia mau Paumotu, o ratoutei fatu i teie mau fare.<br />

No reira, e tano ia tatou i teie taime, e ani i to tatou nunaa, faaèa tatou i te haère i<br />

Fidji ma, i Honolulu, i Auckland, i Farani, Marite, haère râtere. Era to te Tuamotu e<br />

tiai noa mai ra ia tatou. Mea nahonaho te mau "bungalows".<br />

Teie mau mahana i mairi aè nei, i roto vau i te fare a te tuahine o te tâvana<br />

no Raïroa. Mea raaraa maitai i te haamaniraahia e raua i ta raua ôpuaraa. Na ta<br />

raua tamarii e rave ra i teie nei. Tamarii âpi roa, ua taè i te faito "Bac" te tamahine,<br />

e te tamaroa, i raro roa. Ua tapeâ mai raua i ta raua tamarii i te utuafare, e na teie<br />

na tamarii e piti e amo nei i teie imiraa. Mea faahiahia, nehenehe atoà ia tatou i<br />

teie-nei-raa ra taime, e tura'i to tatou nunaa, na râtou e rave i teie mau imiraa. E<br />

vaiiho tatou i te mau ôpuaraa a te mau popaa, turaï tatou i to tatou puèraa. Na reira<br />

anaè na Takaroa ma, na Manihi, ua ineine to te Tuamotu i te farii ia tatou.<br />

Te parau no te haapiiraa, ta mâtou e hinaaro nei no te paè Tuamotu ma, ia<br />

haamanihia te mau haapiiraa no teie mau tamarii ta tatou e noho atu i te mau motu<br />

Tuamotu, e aita ratou e manuia i ta râtou haapiiraa. Te vai nei teie puèraa, haère<br />

mai i Tahiti e haère i te haapiiraa teitei.<br />

Terâ ra puèraa e toe atu, mai te mea e faaèa mai râtou i te faito matahiti e<br />

12, 13, 14 matahiti, aita râtou i ravai i te ite, no te faatere i to raua oraraa metua<br />

tane e metua vahiné.<br />

la faatupuhia teie nei mau fare haapiiraa mai teie i ravehia mai teie mau<br />

puèraa "frères" i Makemo. "Centre d'éducations et de développement de Makemo".<br />

Mea faahiahia roa te ôhipa ta râtoui rave. E faufaa iti roa ta râtoui haamauà i niai<br />

teie fare haapiiraa iti rahi. Ua ani vau i te "frère Directeur", te parau mai ra o na e<br />

17 mirioni ta râtou i haamauà no te "investissement". Te parau ra vau ia na, a h ani<br />

io matou i Faaa teie huru fare haapiiraa i te haamaniraahia, mea titauhia ia e 200<br />

mirioni, i reira teie fare haapiiraa e oti ai. No te mea, na râtou ihoa ta râtou matïni<br />

no te hamani i te "parpaing", na teie ihoa mau tamarii i patu i teie fare haapiiraa,<br />

tauturuhia mai e teie mau "frères".<br />

I roto i teie fare haapiiraa, haapiihia ra te mau tamaroa i te tatai i te mau<br />

matïni, matïni poti anei, matïni pereoo uira anei, mateni "moto" anei. Te mau<br />

tamahine, haapiihia ra râtou e nahea e rave i nia iho i te pârau. Haapiihia teie<br />

mau tamaroa i te hamaniraa i te mau ôpani fare, te haamaramarama, paturaa i te<br />

fare. Terâ, te vai ra te tahi mau motu e faanaô ra râtou. Manaô vau, terâ ta tatou e<br />

nehenehe, i teie ra mau taime, no teie mau matahiti e haère mai nei. E imi i te<br />

raveà ia patuhia teie mau fare haapiiraa na te mau motu aitea râtou i faanaô atu ra.<br />

Ua rave ôutou i te ohipa, aita ra i taè i te faito i tiàturihia. Mai te mea e, u a<br />

Imi outou i te raveà e faahotu i te fenua i nia iho i to ôutou feruriraa, aita pana<br />

ôutou e feruri, e faahotu i niai te tiaïraa a te nunaa e noho ra i taua mau motu ra.<br />

No reira, mea tano ia tatou e hahaere rii, fârerei ia râtou, e aha mau ta râtou e<br />

hinaaro ra.<br />

I Kaukura, te vai ra te hoê ôpuaraa rahi, a hani ra e faaroohia na to râtou<br />

mau manaô. Terâ vahi "Panau", hinaaro ra râtou ia haamanihia te hoê uahu rahi,<br />

ia nehenehe aè te mau pahi e haère mai i roto i Panau. Peneiaè te hoê tino moni<br />

rahi o tei tuùhia i roto. I roto ra te maororaa o te tau, manaô ra mâtou e, mea hoona<br />

no te Paumotu e no tatou e noho nei i Tahiti nei. No te mea, na râtou e ùta mai ra te<br />

ià io tatou.<br />

E imi tatou i te mau raveâ atoà e faahotu to tatou fenua. Feruri roa ra tatou<br />

na mua roa i teie mau feia e noho ra i roto i te mau motu.


481/96<br />

Te parau no te poe, mea rahi ta ràtou mau pàrau i niàia matou. Te hinaaro<br />

ra râtou e, ia taui-rii-hia te faanahoraa o te hooraa poe. E imi pai tatou i te mau<br />

raveà ia faahaère i te mau ôna i roto i te mau fenua, te mau motu te reira te poe.<br />

Ohie ia râtou ia pàpii e, te hoo ra ona i tana poe, ua pàpti ia na e hia moni ta teie<br />

marite e hinaaro nei, aore ra teie tapone.<br />

I roto i teie taime ra, aita râtou e pâpù maitai te faanahoraa o te poe. To<br />

râtou ra manaô rahi, ua ite râtou e, mai te mea 12 miria te faufaa e roaa mai no roto<br />

i te poe no te Tuamotu, aita râtou e ite ra e, e hia faufaa e ho'i ra i roto i te mau<br />

motu Tuamotu no roto mai i teie poe. No reira, aita vau e faaroa roa i toù manaô, n o<br />

te mea, te vai ra a te mau manaô o teie mau tavini i mûri iaù.<br />

Taù e hinaaro e ani ia tatou, tatou ihoa to te paè rahi i teie mahana, mai te<br />

mea e, i roto i te mau poroi i taè atu, mai te manaô mâtamua e taè roa mai te manaô i<br />

toù i teie taime, tamata rii na tatou e àpo rii mai maa vâhi iti a, to terâ manaô, to<br />

terâ manaô, mea rahi te 6hipa ta tatou e nehenehe e rave i roto i te paè matahiti e<br />

haère mai nei.<br />

Matou nei to te tavini, te tiaturi nei matou, e turu atu mâtou i te mau vahi e<br />

nehenehe e turu atu e maitai no te taatoàraa o to tatou nunaa. E te vahi e, aita<br />

mâtou e nehenehe e farii, aita ihoa e faariihia. E imi ra tatou i te raveà, ia maitaî to<br />

tatou nunaa na mua roa.<br />

No reira, faarii mai te tapaô no to mâtou faatura ia ôutou, ia ora na i te<br />

farereiraa i teie nei mahana. Mauruuru.<br />

0O0<br />

- Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : J'invite Monsieur le conseiller James SALMON à exposer son<br />

programme de Gouvernement.<br />

M. James flALMON expose son programme :<br />

Peretiteni ia orana. Te mau taèaè e te mau tuahine, ta te nunaa i faaoti e,<br />

afai mai i roto i ta tatou fare àpooraa rahi ia orana atoà. Tatou atoà e parahi r a<br />

haati i teie fare apoôraa ta tatou, ia orana. E aha te parau mâtamua e tano no tatou<br />

ia faahiti, maoti ra ia te haamauruuru-amui-raa ia tatou ia'na. Ona te tumu nui, te<br />

tumu o te mau tumu atoà i fâ mai e tatou i te taata nei i te ao, tei haamani te rai e te<br />

fenua. Ta tatou ia haamauruururaa mâtamua.<br />

Te hinaaro atoà ra ra teie manaô e faataè atu to taua nunaa, parahi ra n a<br />

poro e maha i to tatou fenua no te ao mâôhi, mai te nunaa no te fenua Enata, taè<br />

mai i te Tuhaa pae, topa atu i te tuhaa no te Tuamotu e no Maareva ma, haère mai i<br />

Raromatai, i Niàmatai nei, terâ mai te tapaô no te haamauruuru, e no te aroha ia<br />

tatou paatoà. Aita atoà e moèhia ia ù na roto i teie taime, i te faataè atoà i te tahi<br />

tâpaô haamauruuru taa ê i teie nunaa to tatou no Papeete nei. Tae noa atoà atu i te<br />

taatoàraa i te mau tomite a te pupu <strong>TA</strong>VINI HUIRAATIRA no te ao mâôhi F.L.P. Te<br />

hinaaro atoà ra teie manaô, e haamauruuru atoà, te mau nunaa o tei ôre i horoà<br />

mai tona tiaturiraa i roto i te tâpura ôhipa e arataihia te Tavini Huiraatira i te maiti<br />

raa no te 12 no Me i mairi aè nei, faarii atoà mai i te tâpaô aroha.<br />

Te manaô ra vau e hou tatou e haère i mua i roto i te vauvauraa manaô n o ù<br />

nei no teie taime, mea tia naù ia tatara atu te tahi mau parau, ta tatou te nunaa e<br />

faaroo ra i te tahi taime ia faahitihia na roto anei i te âfata, na roto anei i te radio<br />

teata, na roto i te reo farani. Inaha, te parau, mea faufaa te parau. E parau mau r a<br />

te naô ra, tana aôraa e tana haapiiraa, "o ia te e'a te parau mau e te ora". Te parau<br />

mau e te parau tia, e farerei noa raua. Te tumu ia e manaô vau e, i tatara te tahi<br />

mau parau, hou vau e haère atu i mua.


482/9 6<br />

Te tahi parau mâtamua o taù e hinaaro ra e tatara i mua ia oe e te nunaa, te<br />

parau ia, faahitihia na roto i te reo farani, e "colonie". Ta tatou e matau noa e<br />

faaroo, ia parau hia e, fenua àihuàraau. E aha te tumu vau e hinaaro e, ia<br />

maramarama taua e te nunaa ?<br />

"Colonie", no roto mai i te reo farani. Haère ia taua i roto i tana puta ite, e<br />

imi ai te haamaramaramaraa ia îte taua, e aha mau na te auraa o teie parau. Teie<br />

tona tatararaa : "Colonie, territoire distinct de celui d'une nation, occupée et<br />

adminsitrée par les citoyens de cette nation, et gardant avec elle des liens de<br />

dépendances politique, économique, culturelle, etc.." Oia hoi ta tatou e parau noa<br />

ra, i te hoê fenua àihuàraau, o te hoê fenua taaé roa, e vai ra i te ateaé roa, i te<br />

fenua faatere hiara i te tahi hau, hau ratere.<br />

Ua riro ra teie fenua iti, i te haruhia, i te faaterehia, e te hoô nunaa taata<br />

no roto mai i teie hau riitere, e, tei raro aè i teie fenua, te faatereraa haavï a teie<br />

nunaa râtere. Faatereraa haavï i te paè anei no te aratairaa porotita, i te paè anei<br />

faahoturaa faufaa, i te paè anei no te hiroà tumu, e te vai anaè atu ra.<br />

Te tahi parau, "voler". Pinepine tatou e faaroo e, "a ua éia terà" "voler..."<br />

tona tataraa mau : "C'est prendre par force à quelqu'un ou à son insu, quelque<br />

chose qui lui appartient". Te èia, te raveraa ia, na roto anei i te puai, e aore ra, i te<br />

rave-huna-raa i te hoê faufaa e mauhia e, e fatuhia e vetahi e.<br />

Te toru o te parau : "Annexer". Aneti, hurihia na rà'tou i roto i ta tatou reo,<br />

pauroa tatou tei ite i te parau e, àneti, aita ra tatou e ite e, e aha te auraa mau o teie<br />

parau e àneti, e aha mau tona hohonuraa. Teie a taua taime ra. Faaàraàra mai to<br />

tatou mau apoô taria. "Annexer, c'est réunir, rattacher, incorporer, s'attribuer,<br />

s'approprier..." Aneti, te haaputuputuraa ia, te ruruuraa, te taamuraa, te ôomoraa,<br />

te tapiriraa mai, e te haa-faatu-roa-raa i te hoê taoà ê roa. Tatara poto noa tatou,<br />

parau-anaè-hia e àneti, tona auraa mau ra, e èiaraa ia. la parau-anaè-hia, ua àneti<br />

hia terà matahiti, tera fenua, e tera hau, te tiàturi nei vau i teie taime, u a<br />

maramarama tatou i te auraa o teie parau, ua èiahia teie fenua àihuàraau.<br />

Te tahi parau "usurper". "Usurper, s'emparer par force, par ruse, par<br />

intrigue ce qui appartient à autrui". Nehenehe pana tatou e tatara noa na roto i to<br />

tatou reo, i te hoê tatararaa ôhie, ùturepe. Te vai ra ùtupapa, e teie tatara'raa<br />

uturepe. E aha tona auraa, hoê a huru atoà. Oia hoi i te haru'raa, na roto anei i te<br />

faa-ohipa-raa i te puai, na roto anei i te taviriraa, na roto anei i te faa-turori-raa i<br />

te feruriraa, te faufaa e mau-hia e vetahi ê atu. "Usurper".<br />

"Imposture", te tahi a taua parau o taù e hinaaro atoà ra e tatara i mua ia<br />

tatou. "Tromperie, de celui qui cherche à se faire passer pour ce qu'il n'est pas". O<br />

te hoê ia haavareraa a te hoê taata, a te hoê fenua, a te hoê pupu taata, a te hoê<br />

pupu porotita, te faahuaraa ona i te hoê tiàraa, e ère nona taua tiàraa ra. Te vai ra<br />

tona tatara i mûri mai. Haère maru noa tatou.<br />

"Spolier", teie ia tona tatara'raa, ati taaé atu. "Déposséder quelqu'un par la<br />

force ou par la ruse". Te haru'raa i te faufaa a vetahi e, na roto a i te faa-ohipa'raa<br />

i te puai, e aore ra, na roto i te taviriraa.<br />

"Justice", parau tià, parau rahi-here-hia terà, i te mau mahana atoà, e te<br />

mau vahi atoà. E faatupu na i te parau tià. Tona tatararaa : "vertue morale qui<br />

inspire le respect absolu du droit des autres". Te parau tia, o te hoê ia paparaa i te<br />

paèàu morare, e faahepo mai ra ia tatou paatoà, e ia faatura tatou, te taatoàraa o te<br />

mau mana, e mauhia, e faanahohia e vetahi ê atu.<br />

"Démocratie", faatereraa manahune. Pinepine atoà tatou i te faaroo i teie<br />

parau, faahitihia. Faaroo roa vau àrauaè ra i te paraura hia e, tei roto tatou i te<br />

arataïraa manahune. Teie taime i roto i teie fenua to tatou, te parau noa ra te<br />

Tavini Huiraatira, aita. Parau hape tera. la parau-anaè-hia, e parau hape titauhia e


483/96<br />

tatara e haapapii. No teaha te Tavini Huiraatira e parau e : aita e faatereraa<br />

manahune i roto i te parau o te hoê fenua àihuàraau.<br />

Teie tona tatararaa : "Démocratie, forme de gouvernement dans laquelle<br />

l'autorité émane du peuple". O te hoê huru ia o te hoê faatereraa hau fenua i papa<br />

hia i niai te mana, i pupuhia mai i roto i tona rima e te nunaa no taua fenua ra.<br />

Niàpaha, manaô ra tatou e, tupu iho nei i te maîtiraa, maitihia mai teie paèàu rahi,<br />

ta tà'tou e ite i roto i ta tatou apooraa rahi, e te manaôraa tatou e, terà ia te mana ta<br />

te nunaa mâôhi i pupu i roto i te rima a te paèau rahi no te faatereraa i to tatou<br />

fenua.<br />

I te tahi hiôraa poto e, i faahohonu ra taua i te parau no te mana, no te ture<br />

e faatere ra ia taua i teie mahana i niai to taua fenua, e ère no taua te reira mana.<br />

Teie mana, mea tuutuuhia mai e teie hau farani, teie hau tei faatupu i teie<br />

faanahoraa ta tatou e autara i teie mahana. Teie hau, o tei haru teie fenua to tatou, i<br />

riro ai tatou i te pii hia e, fenua àihuàraau. Fenua aneti hia, fenua èiahia. Eaha<br />

tatou e huna i te parau mau, faaite tatou i te parau mau.<br />

Te parau ra tatou e, na teie paèàu rahi e faatere. Tei hea tona parahiraa i te<br />

vairaa, i manaô ai tatou e, na te paèàu rahi e faatere. Tatou paatoà ua ite e, i<br />

faanaho iho nei i teie paèàu rahi, hou te maitiraa, e ère anei ? Te tahi papa âpï<br />

maitai, teie ia papa i te parauhia ra papa ture : "Autonomie".<br />

Teie taua papa ture ra i mua i te mata. E aha ta tatou e taiô ra i nia ite<br />

omuaraa : "L'Assemblée Nationale", te metua papetito teie o teie ture. Oia hoi te fare<br />

apooraa rahi ïriti ture i farà'ni e vai ra i Paris. Taè noa atu "Le Sénat", te apoôraa a<br />

te mau hui toofa. Terâ na metua anei, te papetito mai i teie papature ? Hiôpoàhia r a<br />

teie aiù iti e teie tomite teitei, "conseil constitutionnel" no faràni. Tona auraa ra,<br />

na nia i te iôa a te nunaa farani : "Au nom du peuple français", na ô ôutou e faatere<br />

i to ôutou fenua, i parau a te Tavini Huiraatira, aita e faatereraa manahune no te<br />

mea, e ère no ôe te nunaa mâôhi te mana e faatere ra ia taua, io taua i teie mahana.<br />

No te aratairaa i te mau manaô o taù e tapeà mai e vauvau i mua ia tatou, te<br />

mau taèaè e te mau tuahine no teie fare apooraa rahi, ua rave mai vau i te tahi<br />

uiraa, uiraa rahi, uiraa pinepine i te naôraa e : "No hea mai ôe, tei hia ôe, e te<br />

haère nei ôe i hea". Nehenehe ia tatou ia ui na mua roa ia tatou, no hea mai r a<br />

tatou, tei hea tatou i teie mahana, e te haère nei tatou i hea ?<br />

Te nao ra teie taèaè to tatou o Hiro e o taù ia e haamauruuru ra. Mai te peu<br />

e, aita tatou, aita ôutou e ite e te haère ra ôutou i hea, eiaha e moèhia, no hia mai<br />

tatou. Parau terà no te metua, te parau terâ no te utuafare. Ua ite tatou te tahi mai,<br />

parau pai te popa'a "amnésique", te hoê taata ia tupu-anaè-hia taua mai ra, haère<br />

neneva roa ona. Aita ona e ite faahou e o vai ona. Ua moèhia tona hiroà tu mu,<br />

moèhia tona iho tumu, moèhia tona utuafare, moèhia tona metua e tona huaai<br />

tamarii. Eaha ia te mea e itehia, i nia ia i te hoê taata o tei tupuhia i teie mai,<br />

neneva, "amnésique". la au ona mai te hoê taata ôvere ra te huru, haère hanoa aita<br />

e taaraa e haère i hia.<br />

I roto i te tahi hidraa, terâ mau te tahi mai i tupu i niai teie nunaa to tatou.<br />

E ère ra teie mai, mea tupu taùe mai, aita. I roto i te feruriraa a te pupu Tavini<br />

Huiraatira, i roto i tana mau titotoro'raa, te mau ôhipa i ravehia na i mutaa iho ra,<br />

a raeàhia tatou i taua mai ra i teie mahana, ua huri tua taua i to taua fenua, i to taua<br />

metua vahiné teie. Ua faaruè taua i ta taua iè, to tatou tiàturi, to taua faaroo, e ora<br />

taua ia taua iho. Ua huri to taua mata iô, na roto i te piiraa teie pupu taata, era to<br />

tatou ora, tei farani te vairaa.<br />

E ui na tatou, terâ uiraa, no hia mai tatou. E aha te parau no teie fenua i<br />

mutaa ihora ? Haapiihia tatou, e o te Atua anaè o tei haamani te rai e te fenua. Te<br />

parau ra te Tavini huiraatira, i mutaa ihora, aitia te mau râtere, aitia te mau popaa<br />

i taahi atura to ratou âvae i teie fenua, teie fenua ra, te fenua maôhi. Ote mea ia e<br />

poietehia mai, mai te poe, e te Fatu.


484/9 6<br />

E aha te parau no teie fenua, metepara anei, te fahamanaô ra te Tavini<br />

Huiraatira ia taua te nunaa màôhi e, aita. I nunaa na taua, ua nunaa taua e nunaa<br />

mâôhi taua i mutaa ihora.<br />

Te parau atoà ra te Tavini Huiraatira i mutaa ihora, e màôhi te mâbhi. Aita<br />

paha vetahi paè e taa maitai te hohonuraa e te auraa o teie parau. Na ô atoà paha<br />

vetahi paè, "a, e mau parau haapaôraa ore roa paha ta te feia aè ra". la mâôhi te<br />

mâôhi. Aita. E ère matou te feia e faahiti noa i te parau faufaa ore e te tiâ ore. la<br />

parau-anaè-hia mâôhi te mâôhi mutaa ihora, teie tona tatararaa : fanau mai te<br />

màôhi tana aiu, e aiu mâôhi, e reo mâôhi, àmu i te màa mâôhi, àhu mâôhi, e hiroà<br />

mâôhi, haapiihia ona i te parau no tana fenua, haapiihia ona i te parau i te àai o<br />

tona nunaa. Tera" to mea ra, mâôhi e te màôhi mutaa ihora. E fenua tona, e ôna anaè<br />

te fatu. Teie ia fenua ta tatou e tià nei. E moana to te màôhi, ona anaè te fatu i tona<br />

moana, e rêva atoà, e faufaa, e reo, e mana, e faatereraa tana.<br />

Tano paha tatou i te tahi taime e ui e, mea nahea te oraraa taua tau ra ? Mea<br />

pinepine i te faaroo hia, e oraraa etene terâ. Eiaha tatou e na'o faahou a, e fifi roa<br />

tatou. Terà te tahi faahaparaa rahi e aratai hia ra e te taata paari i o aè i teie fare<br />

apoôraa rahi, o taù e faaroo taria roa i te matahiti 1983, i roto i te motu no Ua-Pou.<br />

la haère noa outou i te tiàmàraa, i ori haère noa ôutou papa, marna ma, aita e àhu,<br />

vaitahaa noa te mau mero.<br />

Parau mau teie e faahiti atu ra. I mutaa ihora, ia au i te mau ohipa i Itehia i<br />

te mau ïhitai màtamua o tei haère mai nei i to tatou fenua, e te parau papaîhia na te<br />

tahi tapena ua tui tona roo, Cook, Tute, i te haereraa mai i to tatou fenua, te îte r a<br />

ona i te tahi oroà rahi o tei faanahoraa ia i roto i te ôaôa no Matavai, i Mahina aè<br />

ra. Pahi tauàti, te faatomo naè ra, taiôraa ona e hanere tiahapa taata, hoê ia vaa<br />

tauàti. Taiô atura ona te rahiraa o te vaa tauaài, ani tura ona no te hia mataèinaâ<br />

teie mau feia. Faanaho hia mai nei, no terà noa tuhaa no Tahiti. Numeraraa ia ona<br />

e na roto i taua rave'a tana ra, te naô ra ona e : Aita ona e maère, i te mea e, e tane<br />

anaè, to taua taime ra anei, i niai te vaa tauàti.<br />

MJT<br />

I roto i tana hiôraa, a piti hanere matahiti i mûri ia tatou i nia i teie fenua<br />

to tatou, aita CPS, ahani ? Aita ra o aiu ma ori haere noa e tutuà i nia i te avaè, aita e<br />

"savates", aita e "allocations", te ora ra te nunaa, aita atoa e moni, aita atoa ra e<br />

tarahu mai teie i faahaamanaô mai nei i te mau taèaè na mua mai nei ia'au. Te naô<br />

ra paha tatou ua haere roa tatou i mua. Tera te tahi haapiiraa tià ore e parauhia i<br />

tatou, tatou te fenua numera toru moni roa ae i roto i te ôtià moana no Patitifa<br />

apatoà nei i mûri ae o Auteraria e Niuterani. Faaite mai na e hia miria tarahu ta<br />

tatou ? Teie taimeraa ra, ua hau i te pae ahuru miria, te tapapa atura tatou i te ôno<br />

ahuru miria. Te tarahu tera e tarahu hia ra e te faatereraa o te Hau fenua nei teie<br />

taime i mua i te àro o te mau fare moni. Ua haere tatou i mua ? Te aue ra to tatou<br />

nunaa, ua afa to tatou nunaa. Te aue ra vetahi pae, Imi ra i te ora, aita e ôhipa. Teie<br />

mahana, te îte ra tatou i teie mau fenua ta tatou e faahiti ra te parau no te moana,<br />

no te rêva, no te faufaa, ua taui, e ère anei ? Parauhia o'na i teie mahana<br />

"Porinetia Farani", parauhia atura tatou e "citoyens français" taata farani. E aha te<br />

ôhipa i tupu, teie pai i tupu, i te mea ua tae mai te tahi mau pupu taata e parauhia<br />

ra ratou e feia maramarama, no roto mai i to ratou mau nunaa maramarama, oia<br />

hoî "civilisés", afai mai ra ratou i tera maramarama e fanaôhia e ratou ia fanaô ae<br />

to tatou nunaa. Mea nahea tera faanahoraa ta ratou, tei hia ? Haere mai nei ratou i<br />

o nei, na'ô atura ratou i teie nunaa, to tatou mutaa iho ra e tae roa mai â i teie mau<br />

area matahiti i mûri nei : to outou tupuna e ère i te màôhi, e gaulois "nos ancêtres<br />

les gaulois". Mea rahi tera maramaramaraa. Haere atoa mai nei te tahi i roto roa i<br />

teie piha Apooraa rahi ta tatou, te vahi tera ta'au e peàpeà ra no roto mai i teie<br />

parau o te vaha o te tià o te Hau farani, tavana rahi o taua tau râ, Pierre ANGELI, te<br />

ïritiraa mai i to tatou metua Pouvanaa a OOPA te rururaa matamua o te fare Apooraa<br />

rahi te naô ra teie taata farani : aita vau e hinaaro ia faahitihia te reo o te ùri i roto


485/96<br />

i teie fare Apooraa rahi, eiaha tatou e maheaitu, eiaha, e faaite tatou te parau tià, te<br />

parau mau, i te mea ua tupu, eiaha e huna.<br />

E aha te parau no te fenua ? Te tai ra te reo o te tahi tenerara, aitia ia o<br />

CHIRAC i mana atu ra et Peretiteni no te Hau farani, tenerara, te naô ra o'na e : "La<br />

Polynésie est un morceau de la France perdu dans l'océan Pacifique" Porinetia iti e<br />

i te hoê ia àpaàpa no Farani nei painu haere mai nei na roto i te moana Patitifa. E<br />

te mau mahanarii hopeà nei, te naô mai ra o CHIRAC e o "Tahiti, c'est la France".<br />

Mau haapiiraa anaè tera na ratou, e ère, ta tatou paatoà e îte ? No reira, i te mea e<br />

ani pinepine noa na matou tià Peretiteni o te Tavini Huiraatira, no ôe ihoa ra te<br />

nunaa te ore e raèaèhia ra e matou i te fafa i roto anei i te mau tere no te ravaî ore<br />

i te moihaa aratita ta te Tavini Huiraatira e pupu taata riirii roa teie, ia ite mai taua.<br />

Te vai ra tera aniraa pinepine : ahani e faatupu na te faatitiaifaroraa manaô i ro.to<br />

i ta taua afata teata ia nehenehe taua te nunaa ia faaroô mai te mau manaô, te mau<br />

aratairaa, te mau tapura ôhipa e vai ra i roto i te feruriraa a te Tavini Huiraatira, ia<br />

nehenehe ia apapa nia i'o mai te mau feia e parau ra e te tiàmaraa e fifi taua, mea<br />

maitai ae taua ia faaea farani noa. Teie taua taime ra, taime maitai no te haapiiraa i<br />

te tahi àpaàpa o te aài o to taua fenua o to taua nei nunaa.<br />

Ua haamata mai vau i te tapura mai i te area matahiti tauatini e vaù<br />

hanere, tei mûri roa ia tatou, te naô ra i te mau aivanaa : "Le Pacifique attire la<br />

convoitise des grandes puissances" te fa mai ra tera manaô naunau no te mau Hau<br />

rarahi e vai ra i te ao nei i to ratou ïteraa mai i teie faufaa rahi e vai ra i roto i te<br />

ôtià moana Patitifa ta tatou e parahi nei.<br />

E aha te ôhipa i tupu ? Tono hia mai nei to ratou mau aivanaa e ta ratou<br />

mau pahi haere atu na e hiô, haere atu na tapaôpaô e hoî mai faaîte e aha mau n a<br />

teie ôhipa, haere mai nei rotopu i te mau feia ratere mai i to tatou fenua, e piti tià<br />

no te fenua Farani : BougainviUe te tahi, Putaviri, e o Dumont d'Urville. Faatià hia<br />

ra ia raua ia hol i to raua fenua, ua aue vetahi mau ruàu i taua mau tau ra, to tatou<br />

nunaa, ua aue : aue hoi i te maitai o teie mau feia, no te mea, farii popou maitaihia<br />

ratou i to ratou haereraa mai i to tatou fenua. Te naô ra te reo o te tahi atoa arii : i<br />

to taua nunaa i taua tau ra, eiaha outou e tai i te mea e hol ra ratou io ratou, e tai r a<br />

tatou i te mea e hoi faahou mai teie pupu taata io tatou, e oia mau.<br />

I te hoê atoa ôhipa tei ôre e îte hia ra e to tatou nunaa i teie nei mau area. I<br />

te matahiti 1815, ua tupu te tahi tamai rahi i roto i to tatou fenua i Tahiti nei i te<br />

area mataïnaa no Punaauia, e aha te mau nuu i àro, o vai ma tei àro te tahi e te tahi<br />

i taua tau ra ? Teie, i te tahi ae pae, te hoê ia pae o te nunaa e arataihia e te arii<br />

Pomare II i taua tau ra, e te tahi atu pae, te tahi ia afaraa no te nunaa no Tahiti nei<br />

no te tuhaa no Teva ihoa ra e arataihia e te tahi aito, aita te rahiraa o to tatou<br />

nunaa i îte i to'na parau o Opuhara to'na iôa. No te aha teie tamairaa ? Ua tamaï, n o<br />

te mea, i te mau matahiti i mua atu i tere mai nei te mau mitionare porotetani no te<br />

haere mai faatupu i te faaroo i roto i to tatou fenua e ua riro oia te opu huiarii e<br />

arataihia o Pomare II i taua tau ra i te papetitohia ae ia'na, te vai atoa ra ra te<br />

faanahoraa tumu a te nunaa, parauhia teie peu : e peu arataihia e te tahi pupu<br />

taata e mamaia. Te tumu ia teie na pupu toopiti i àro ai te tahi e te tahi, aita te tahi<br />

pupu e farii ra e ia faahuruèhia te hiroà e te peu o to'na nunaa. Ua He ra tatou e u a<br />

ùpotià mai o Pomare, mai taua taime atoa ra, ua ùpotià atoa mai i te faaroo<br />

kirititiano, aita tatou e faahapa ra i te reira, aita. Te mea ra ta'au e hinaaro ra e<br />

faaàra ia tatou, no te taime matamua roa tera roto i te aài o to tatou fenua, tera te<br />

taime matamua roa i itehia e te faufaa o te mau ratere i te oômoraa i to ratou ihu i<br />

roto i te faanahoraa i te parau o te ôraraa o ta tatou nunaa i to tatane fenua, i te<br />

mea, ua faaohipa ratou i ta ratou mau moihaa pupuhi i taua tau ra no te patururaa i<br />

te paeau e arataihia e te arii Pomare.<br />

Tau matahiti mûri mai, i te mau area tauatini vaù hanere e piti ahuru m a<br />

hitu ra, te îte faahouhia ra te tahi ohipa api tei tupu ra i roto i te ôtià moana n o<br />

Patitifa nei, te parau ia no te mau orometua paeau faaroo tatou i ùta. Te ani ra vau<br />

ia tatou no te faaroo katorika e ère teie reo i te reo faahapa, e reo faahaamanaôraa<br />

ra parau i te aài to tatou nei fenua, te mau ôhipa i tupu i mutaa iho ra ia nehenehe


486/96<br />

taua ia maramarama. Mai nahea taua faanahoraa ? E piti, ia ite mai tatou i roto i te<br />

faanahoraa a te faaroo katorika, e au ra e piti haapiiraa ta ratou, e piti pupu taata,<br />

a tahi e parauhia ratou e "pères Maristes", mau orometua e tonohia i te tuhaa Tooà<br />

0 tera, Meranetia ma, areà io tatou nei, Porinetia nei, te tuhaa Hitiaa o tera, te piti o<br />

te pupu no roto mai ratou i teie haapiiraa parauhia ra "Picpus", te naô ra te<br />

papairaa i mûri mai, maoro i te mau matahiti i mûri mai, mûri ae i te îteraahia i te<br />

mau haruraa fenua, te mau taparahiraa taata, te mau peàpeà atoa i Uehia i roto i<br />

teie ôtià moana Patitifa i te parau nei, ua tuatapapa te mau aivanaa e teie te mea ta<br />

ratou i tapeà mai : ua riro te tomoraa mai i teie faaroo katorika i roto i to tatou ôtià<br />

moana Patitifa nei no te hoê tumu tera, no te pariraa tera i tapeàhia mai te Hau<br />

farani no te oômoraa ia'na e ta'na nuù ihitai io tatou nei.<br />

Matahiti tauatini vaù hanere e toru ahuru, hoê ôhipa matamua atoa tera e<br />

Uehia ra, te tapaô no te mau pahi tamai farani no te taime matamua roa, te teretere<br />

ra na roto i te ôtià moana Patitifa nei. I taua atoa ra matahiti tauatini vaù hanere e<br />

toru ahuru, te haamata atoa ra te Hau farani e haere e haru i te fenua Arteria.<br />

Tauatini vaù hanere e toru ahuru e tae atu i te matahiti toru ahuru ma pae,<br />

aita te tahi opuaraa farani i manuia, i te mea, ua opua oia e tomo roto i te tuhaa<br />

apatoà no te fenua Niuterani, teie tuhaa parauhia : "No bombs i Akaroa". Ua tamata<br />

ratou e haere e haru teie fenua, aita ra ratou i manuia, no te mea, te tià atoa mai r a<br />

te mau Peretane i taua tau ra.<br />

Haere mai tatou i te matahiti vaù hanere e toru ahuru ma ôno e tae atu i te<br />

matahiti vaù e toru ahuru ma hitu, hoê a ôhipa tei tupu ra i roto i to tatou fenua i<br />

Tahiti nei. Inaha, te faahitihia ra te parau no teie na orometua catorika toopiti o<br />

Laval e o Carré, e ua tiàvaruhia raua e te arii vahiné Pomare IV. E riro pana tatou i<br />

te ui maere : no te aha pai i tiàvaruhia ai ? Inaha, e orometua teie na taata toopiti.<br />

I roto i te tahi rata ta te arii vahiné Pomare i papal i mûri roa iho nei, no te<br />

haapapuraa te tupu o'na i manaô ai e rave i teie faaotiraa e tiàvaru i teie mau<br />

orometua, tatou te Ite, i te mea, a pae ahuru matahiti i mua atu, ua tae mai te faaroo<br />

porotetani, ua farii i to tatou nunaa i taua faaroo ra, ua papetitohia to'na nunaa i<br />

roto i ta'na hiôraa e to'na feruriraa. Teie arii vahiné Pomare IV, ua manaô o'na mai<br />

te peu e fariihia teie faaroo catorika, na te reira mea e faatupu i te amahamaha, te<br />

fifi e te peàpeà i roto i te ôraraa o te nunaa i rave ai o'na hoê faaotiraa mana na nia<br />

1 to'na tiàraa arii vahiné, no'na te mana i taua tau ra. Aita o'na e farii i tena<br />

orometua e haere mai i uta. No reira, ua ônoôno teie na catorika e piti e pau mai i<br />

uta, ua haruhia raua, ua faahoîhia i nia i te pahi. Arauaè tatou e ite ai te faufaa<br />

rahi no te hoê ôhipa haapaôraa ore roa, nehenehe tatou ia parau.<br />

I te matahiti tauatini vaù hanere e toru ahuru ma hitu, teie â te tahi ôhipa<br />

api i ïtehia ra i roto i to tatou ôtià moana, inaha, te haamau ra te Hau farani te tahi<br />

haapuraa parau i te mau pahi farani no'na i roto i to tatou ôtià moana, parauhia "la<br />

station navale française du Pacifique". E Iva ahuru pahi tamai ta'na i faanaho mai<br />

no te tono mai i roto i teie ôtià moana. Piti hanere e piti ahuru e tiàhapa pahi<br />

patururaa ia. la numerahia te taatoàraa e toru hanere, ua hau te toru hanere<br />

ahuru pahi tamai ta te Farani i tono mai ra i roto i te ôtià moana Patitifa. la ïte<br />

tatou e mea faanaô â te ahi mai teie mau tapura ôhipa a te Hau farani.<br />

I taua atoa ra matahiti, ua haere atoa teie nuù farani e tupita te fenua<br />

Mexico e vai ra i te tuhaa no te fenua Marite.<br />

Matahiti i mûri mai, tauatini vaù hanere e toru ahuru ma vaù i tere mai n a<br />

te tahi tapena farani o Laplace to'na iôa e o'na te taata matamua roa i faaàra i to'na<br />

mau raatira parahi ra i Farani : teie te tahi vahi maitai roa no tatou i taahiraa avae<br />

no tatou oia hol i roto i te tuhaa fenua Matuita ma "Tapena Laplace".<br />

Te toru ahuru no te avaè no Atete, tauatini e vaù hanere e toru ahuru m a<br />

vaù (30 août 1938) tapae mai te tapena du petit Thouard, tapena farani â teie. I<br />

reira tatou e ïte ai te auraa mau no te mau taio ta ôe e tatara atu i mua mai. E aha te


487/96<br />

ohipa matamua ta'na i rave. Faanaho o'na i te tahi parau teimaha roa i nia i te arii<br />

vahiné Pomare IV, parauhia e "ultimatum", haaviraa, faaheporaa. Te naô ra ta'na<br />

parau : i roto i teie area piti ahuru ma maha hora i mua mai, no te mea, ua tiàvaru<br />

ôe i teie na taata farani toopiti Laval e o Carré, e ère anei ? Ohipa ino ta outou i<br />

rave i nia ia'na, ua vavahihia i te mau fare a te mau farani parahi ra i to outou<br />

fenua, ua rave inohia ratou. No reira, riri iti rahi to te Hau farani ia 6e te arii<br />

vahiné Pomare IV. No reira, te faahepo atura vau ia 6e na roto i teie area piti<br />

ahuru ma maha hora hamani mai ôe hoê rata tatarahapa na roto i te reo m&ôhi e<br />

huri mai na roto i te reo farani. Te faahepo atoa ra vau ia ôe e aufau mai hoê tino<br />

moni : piti tauatini toata paniora, no te mea, i taua tau ra, aita e moni farani i to<br />

tatou nei fenua, moni paniora. Eté ani atoa ra vau ia ôe, ia huti ôe i to ù rêva<br />

farani i teie rêva i mûri ia tatou. la huti ôe i teie rêva i nia i te motu no Motu Uta e<br />

ia haapaina ôe e piti ahuru ma hoê tupita ei faalteraa to ôe tapaô auraro i te faatura<br />

i teie rêva. Mai te peu e aita, e àro vau ia ôe e faatupu i te tamai. Tera te haereraa<br />

mau te aài i to tatou nei fenua, ta matou e hinaaro ra e haamaramarama ia ôe te<br />

nunaa e faaroo mai nei.<br />

- Applaudissements dans le public -<br />

No te mea, aita ta te arii vahiné e tupita, tau mahana i mûri mai, te maha no<br />

te avaè no Tetepa tauatini iva hanere toru ahuru ma vaù, e ère anei ? Ua tarima oia<br />

i te hoê parau no te faatupuraa i te hau e te autaèaèraa.<br />

Te naô atoa ra teie parau : e ia vaiiho-noa-hia te mana i roto i te mau taata<br />

farani atoa, ia haere mai o nei i te fenua nei mai ta ratou e hinaaro, ia hoi atu, ia<br />

haamau haatumu mai, ia faatupu i ta ratou imiraa faufaa i nia i teie fenua to tatou,<br />

ia faarirohia te nunaa taata farani i roto i ta tatou fenua nei mai te hoê ratere<br />

faahiahia roa ra i te huru. E i mûri roa, te na6 atoa ra e : mai te peu e haere noa ae<br />

outou i Farani, na reira atoahia outou te rumirumi i reira.<br />

Vaù no te avaè no Novema, matahiti toru ahuru ma vaù, te hepohepo ra te<br />

arii vahiné Pomare IV faaôtiraa ia e ani i te tahi tauturu, te tahi paruru, papai atu<br />

ra i te tahi rata i te arii vahiné rahi o Victoria no Peretane. Teie ta'na parau i<br />

faahiti : o matou, e ture ta matou, aita ra ta matou mau ture e faaturahia ra e te mau<br />

ratere e tomohia ra i roto i ta matou fenua, aita atoa ta matou e moihaa tamaî, no te<br />

faaétaétaraa, e ia faatura mauhia teie mau ture e te mau feia ratere e haamataraa i<br />

te purehu i to matou fenua, e te mataàura matou, a riro ai to matou fenua e to matou<br />

tiàmaraa i te rima o te ratere. Ei tapaô faaite tatou i teie mau feia e faatere mai i to<br />

tatou fenua mutaa iho ra, e ère te maàu, e ère te matapo, eiaha mai teie e faahitihia<br />

ra e mea horoà noahia ra, e ère tera te parau tià, e haavare tera. Teie mau parau,<br />

mea papaîhia i faahiti ai te Tavini Huiraatira teie mau parau i mua i te àro o to taua<br />

nunaa.<br />

Matahiti toru ahuru ma vaù, tae noa atu i te matahiti toru ahuru ma ïva,<br />

hoî mai ae piti tapena farani, te tahi "capitaine Cécile", te piti o "capitaine Laplace"<br />

na nia mai i teie manua Artémise, te mea atoa tera ta te Tavini Huiraatira e hinaaro<br />

e haamanaô i tatou, faaferuri i tatou, a titi aè i te mau aroa no Papeete te îte ra tatou<br />

"rue Moerenhout", "rue de l'Artémise", "cimetière de l'Uranie", papu roa ia matou<br />

aita tatou e Ite e aha te auraa o teie mea. I teie nei, ua Ite ia tatou e Artémise, teie ia<br />

puromu iti e tarava ra i te paeau toôa o tera e tapiri mai i teie fare pure iti roa ta<br />

tatou i o aè i Paofai ra, te iôa ia o te pahi farani, "paùrani", te iôa atoa tera a te tahi<br />

pahi tamai farani, "Moerenhout" ma, mau feia tera, arauaè vau e tatara mai i to<br />

ratou parau, tei faatupu na i te tahi mau faturoriraa, te tahi mau taviriraa, te tahi<br />

mau ôhipa hairiïri roa i roto i to tatou fenua. To ratou ia te iôa i tapeàhia mai.<br />

Te parau atu nei vau e ahiri teie tapura a te Tavini Huiraatira i horo i te<br />

matahiti i mairi ae nei i roto i te maitiraa no te oire no Papeete i manuia, tera te<br />

ôhipa matamua ta matou e rave, tumâ tera mau hakiiri e tera mau repo.<br />

- Applaudissements -


488/96<br />

Te tiàturi nei ra vau i teie nei taèaè, ia Michel BUIL<strong>LA</strong>RD, ua ara pai i<br />

teienei, e na'na e rave i teie tapura ôhipa, faaitoîto e Michel.<br />

Matahiti tauatini vaù hanere e maha ahuru, e aha ia te tahi ohipa i îtehia<br />

ra i roto i teie ôtià moana Patitifa to tatou ? Te aneti ra e te Hau Peretane i teie<br />

fenua rahi Auteraria, te aneti ra, te haru ra, aneti atoa i teie fenua ta tatou e<br />

mataro e parauhia ra o Niuterani, te Aôtea roa, na roto ia i teie parau tarima e<br />

parauhia ra, parau faaàu no Vaitangi, "traité de Vaitangi", 1840.<br />

Te mea ta'au e hinaaro ia raau mai ia tatou, tera mau area matahiti, u a<br />

faaôti i teie mau hau rarahi, e ère o Farani anaè, e ère o Peretane anaè, te Hau<br />

Paniora atoa, te Hau Potiti atoa, te Hau Itaria, te Hau Purutia, pauroa teie mau Hau<br />

rarahi no Europa, ua faaôti ratou e haere tatou i Patitifa e haru haere i teie mau<br />

fenua. Aita ta ratou e pupuhi, aita e "canons", e roaa noa ia tatou i te haru.<br />

Matahiti tauatini vaù hanere e maha ahuru ma hoê, teie nuù rahi tamai<br />

ihitei na te Farani e haamau mai i roto i te ôtià moana Patitifa, ua tuùhia o'na i raro<br />

ae i te mana faatere a tahi ia atimarara e parauhia ra "Abel du petit Thouard",<br />

teie to'na aroa, tera i o aè aéra tarava i mua i te aoraï e te tavana rahi tomitera<br />

teitei, te taa ra i tatou tera puromu haere roa i tatahi, haere tatou e taiô te iôa i<br />

papaïhia, no'na.<br />

Ahoru ma pae no Atopa ra tauatini vaù hanere e maha ahuru ma hoê, e<br />

ôhipa â tei tupu, inaha, e faaùeraa, e tonoraa tei tonohia mai Farani, tonohia mai<br />

teie atimarara Farani : haere atu ôe e a haru i te mau tuhaa motu no Nuuhiva ma.<br />

Puai atua to puai nuù e mauhia ra e ôe i raro ae i ta ôe faatereraa i te mau moihaa i<br />

mauhia ra e te nunaa no te fenua Enata ma. Titauhia ôe i te hoê faanahoraa paari<br />

etaèta ia mau ta tatou faatereraa, ta tatou "souveraineté", taime matamua tera teie<br />

parau o tei faahitiraahia. Teie ra, naô ôe i te faanaho, parau pai te popaa teie "la<br />

politique de la carotte et du bâton", tamata na mua ôe i te faarata i teie nunaa taata<br />

e paru pai. Mai te peu e aita ihoa e raveà ia rata ai, aita atoa ihoa e raveà, a rave<br />

mai te tapura raàu e tupaî atu na niaiho. Te reira poritita, aita i taui e tae mai i teie<br />

mahana, e ère anei ? Faarooroo ra tatou e mea miria, e mea miria, "carottes" tera, e<br />

momona tera.<br />

Ta ù e hinaaro nei, te reo o teie faatereraa no te Hau farani, "que vous<br />

assuriez la domination française", ia mau papu ta tatou faatereraa haavi i teie<br />

tuhaa fenua Enata ma. Tera atu te tahi pute momona, e ôno tauatini farani, no te<br />

hooraa ia i te mau momona, te mau "cadeaux", te mau ô. Tera atoa atu e hitu pahi<br />

tamai e tauatini e vaù hanere nuù faehau. I manaô tatou e, e faanahoraa nehenehe<br />

tera ?<br />

Mahana matamua no Me, tauatini vaù hanere e maha ahuru ma piti, i<br />

faaàra ra te Tavini Huiraatira, eiaha tera taiô mahana ia moé faahouhia i roto i te<br />

aài o to tatou fenua, matau noa tatou i te parau e "1er Mai", mahana oroà tera na te<br />

mau feia rave ôhipa, te parau ra te Tavini Huiraatira e mahana hevaraa tera n o<br />

tatou paatoà. Te ùtuafare fetii to tatou e pae to'na pau : Nia matai, Raro matai,<br />

Tuamotu, Tuhaa Pae e te fenua Enata. Te pau matamua, ua haamata te Hau farani i<br />

te hohoni, mahana matamua no Me, ua haruhia teie fenua no Tahuata. Te naô ra te<br />

mau parau papal i papaihia : vau, atimarara Apera du petit Thouard, raatira no te<br />

nuù tamal Farani tonohia mai i roto i te moana Patitifa, "en vertu des ordres<br />

donnés par Louis Philippe", na nia i te mau faaùeraa i faaùehia mai i to ù hoa o<br />

Louis Philippe e parahi ra i Paris, "nous en prenons possession de l'île de Tahuata<br />

et du groupe sud est des Marquises", te haere mai matou ia farii mai matou i te fatu<br />

i teie fenua Tahuata e te mau motu apiti ra i te tuhaa apatoà Hitiaa o te ra, "en vertu<br />

de quoi, nous ordonnons" te faaùe nei matou, te faahepo nei matou e tera e rêva ae<br />

ra, ia patiahia o'na i nia i te fenua Tahuata e ia tuùhia te tahi nuù i raro ae no te<br />

tiairaa e te parururaa eiaha taua rêva ia marua faahou i raro. Papaihia te arii tera<br />

no te fenua i mutaa iho ra. Te piti o Mahe ôno e te tahi ae pae te mau feia e tarima i<br />

teie parau haruraa fenua, "prise de possession", naô tatou e parau eiaha ra fenua.<br />

Te vai atoa ra teie taata tei tuu atu to'na rima i raro ae i teie faanahoraa F.de.P.


489/9 6<br />

Baudichamp. Mea huru maoro to ù paîmiraa e aha te auraa, o vai teie taata F.de. P.<br />

Baudichamp, e pihaiiho mai PMR. I mûri roa iho nei te îte ra, teie taata e epikopo ia<br />

no taua tau ra e tonohia mai e te tuhaa fenua Enata ma "François de Paul<br />

Baudichamp, prêtre missionnaire supérieur de la congrégation de Picpus". Te<br />

faaàraraa ia tatou iau i te haavaraa, tera api, tei mûri o'na i tatou, hoê hanere e pae<br />

ahuru ma maha matahiti i teienei. Tera ia parau ta te Tavini Huiraatira e faahiti<br />

noa ra ia tatou : hanere pae ahuru ma maha matahiti to tatou fenua i t e<br />

haruraahia, i te eïaraahia.<br />

Mataitai mai tatou : mahana matamua no Me i Tahuata, te pae no Me i Hiva-<br />

Oa, te toru ahuru ma hoê no Me i Nuku-Hiva, te fenua o Kimitete. Ahuru ma piti n o<br />

Tiunu, ua pau ia. Piti ahuru ma pae no Tiunu matahiti tauatini vaù hanere e maha<br />

ahuru ma piti, ôaôa iti rahi tei tupu, parahi du petit Thouard i raro, e ua hamani te<br />

tahi rata i to'na raatira i te faatere hau no te paeau o te nuù "ministre de la<br />

marine" : manuia iti rahi te ôhipa i ravehia e iau i Nuuhiva ma. Mai te tuhaa<br />

apatoà e te tuhaa apatoerau "au nord comme au sud", ua manuia to'na tapura ôhipa<br />

i'o, aita i maumuru, aita i maha.<br />

Te vaù no te avae no Tetepa, tauatini e vaù hanere e maha ahuru ma piti<br />

(8 septembre 1842), ua haere mai teie atimarara Abel du petit Thouard io tatou nei<br />

e ua haamataù faahou â te arii vahiné Pomare IV. Tera ia te pariraa : ta oe m au<br />

rave inoraa i nia i te mau taata farani e parahi nei i to 6e fenua, e no te mea, aita<br />

de e haamaramarama maitaihia ra, e teie pupu taata e haàti ra ia ôe, te faahiti r a<br />

o'na i te parau no te mau puèraa mitionare porotetani, no te mea, aita ratou e farii<br />

ra e ia parahi noa mai te porotetani no te haapiiraa i te arii vahiné nahea ôe e<br />

faatere i te nunaa, aita te farani e mauruuru i te reira. E aha te tahi faaheporaa<br />

ta'na, no te mea, na te reira atoa e faaite mai ia tatou e mea veve ihoa ra tera tau ia<br />

ratou painu haere na tua, i reira te faaheporaa i te arii vahiné : aufau ôe tera tino<br />

moni ahuru tauatini toata paari (10 000 pièces), e mai te peu aita, e faatupu vau i te<br />

tamaï. Tera te peu e ravehia e ratou i mutaa iho ra, te haamataù ra, aita ôe i tuturi,<br />

e àro vau ia ôe, e faatupu vau i te tamaï, e tupita vau ia ôe, e aha te ôhipa a teie<br />

vahiné, e vahiné teie, Pomare IV ? Aita e pupuhi, aita e nuù, aita e tupita.<br />

Te iva no Tetepa, te mahana i mûri ae mai "en 24 heures", ofati o'na,<br />

paruparu to'na feruriraa, e no reira o'na ua tarima o'na i teie parau e parauhia r a<br />

e faatereraa hau tamaru "protectorat français". Te naô ra tena parau "nous sommes<br />

impuissants à gouverner par nos propres moyens", te parau tera i papalhia, e ère<br />

ra na'na i papal, na te mau farani i papai i teie parau. E no te mea, te vai ra tera fifi<br />

rahi a riro to matou fenua i te tomohia e te hoe ratere, teie ia taata papai i teie<br />

parau.<br />

<strong>TA</strong><br />

Te ani nei ra matou ia vaiho noa hia te faatereraa hui arii a te arii vahiné,<br />

ia vaiho noa atoà hia to na mau fenua e fatu hia e ana e ia faatura hia te mau<br />

tiribuna maohi. E no te reira tumu, te ani ra matou e, te Hau Repupirita i pâruru<br />

mai ia matou. Tera' ia, "protectorat".<br />

Te 9 no tetepa, taua ra mahana ra ihoa, i reira to teie taata faatupuraa i teie<br />

faanahoraa matamua roa i roto to tatou fenua. Aita e ôre ma tu tatou te faaroo e, te<br />

parau no to tatou taeae Tetua MAI, haamau Tetua MAI ta na "gouvernement<br />

provisoire". Te parau ra te àai no to tatou fenua, aita te taata matamua i rave teie<br />

tapura ôhipa o Abel du Petit Thouard, haa mau ai o na ta na"gouvernement<br />

provisoire", e te naô ra o na e, i roto i te faanahoraa o teie "gouvernement<br />

provisoire", e tïtauhia hoê faatereraa hau, "un gouvernement", mai ta tatou e<br />

matau ra i te faaroo i teie mahana, e teie te mau tià i roto i teie faatereraa hau.<br />

Atahi te tià o te hau farani, "le représentant de la France", a piti, te raatira<br />

te mau nuu faehau e parahi ra i Papeete e te toru, te raatira ia no te uahu n o<br />

Papeete. Te taa ra ia tatou te faanahoraa ?


490/9 6<br />

"Gouvernement", hau tamaru, e toru farani to roto, na ratou e faatere teie<br />

fenua. 25 no te âvaè no tetepa, tauatini vaù hanere maha àhuru ma piti, haamani<br />

faahou du Petit Thouard te tahi rata no te faaiteraa i to na raatira te mau ôhipa o ta<br />

na e iti te tupu ra i roto i teie fenua.<br />

Te naô ra o na : e rahi mau farà'ni e ôfati ra te ture o teie nei fenua, te<br />

hoora te mau ava ôpani hia, ava taero, tei roto râtou te faanahoraa no te taviriraa<br />

te fenua no te maohi. Te ani atoà ra oia, e ia faa-rahi-hia mai te mau moihaa no te<br />

pae o te nuu. Te aniraa teie a du Petit Thouard i te hau farâni, faarahi mai na te<br />

nuu e te -mau moihaa ia nehenehe vau ia haapaari roa to taua tiàraa i te fenua nei,<br />

no te mea, "ça vaut le coup. La reine et le chef ont été appauvris par la civilisation<br />

nouvelle". Ua topa te arii vahiné e te mau raatira e haatira ia na i roto i te veve, n a<br />

roto i ta tatou mau faanahoraa api afai mai i teie fenua to tatou.<br />

Te naô ra te tahi parau o ta ù i tàpaô mai : "le peuple est bon, il est facile à<br />

conduire si les chefs sont dans la poche". Nunaa maitai roa teie nunaa i teie nei<br />

fenua, mea ôhie roa te aratai ia na mai te peu e, roaa mai, e fatu mai ia tatou to n a<br />

pueraa raatira. Te tahi atoà ia ôhipa e ite hia ra tae noatu i teie mahana.<br />

I raro roa i tana rata, te naô ra o na e : teie faanahoraa "protectorat", hau<br />

tamaru, i roto tana hioraa hohonuraa mau, o te hoê ia parau faa fatu roa tera ; "le<br />

protectorat, c'est l'équivalent d'une prise de possession". A hio na ra te mau ôhipa<br />

o teie tupu i mutaa ihora e te mau parau e taitai hia ra, haapii hia ra tatou, haapii<br />

hia ra i ta tatou mau tamarii.<br />

Aita ihoa ra e tià teie mau ôhipa tei tupu i mutaa ihora mai te faahiti hia,<br />

no te mea, ôhipa haa iriiri teie e rave hia mutaa ihora, e no te mea, ôhipa haa<br />

iriiri, e imi hia hoa te rave ia tâponi, eaha teie nunaa ia maramarama. Faaite mai<br />

ra teie fenua me horoa-noa-hia e te Arii Pomare V.<br />

Te 28 no te âvaè no èperera i mûri mai, eaha te ôhipa a te Hau Farâni i<br />

rave ? Haamauraa ia i te hoê ture, ia Ue mai tatou. E mana to te tià o te Hau Farâni i<br />

taua matahiti ra, no te tiàvaruraa i to ôe nunaa Nuuhiva i rapaeàu aè i te ôtià fenua<br />

Nuuhiva ; "pouvoir d'expulser les marquisiens hors des îles". Hoê ia matahiti i<br />

mûri mai.<br />

Te 28 no teie âvaè, ua tae faahou mai tana mau faaueraa (les instructions)<br />

no roto mai i tona raatira, tae mai i roto te rima o te, ua taui te tià o te Hau Farâni, te<br />

tapena (capitaine BRU AT) ia.<br />

Te naô ra teie faaueraa : "tu exerceras le pouvoir seul et sans partage".<br />

Tera mana, o ôe anae te mau te reira, o ôe anae te faaôhipa i taua mana ra.<br />

Mai te peu e, ua tupu te mau faahuehueraa, e ère ? E oia mau ra, ua tià mai<br />

te nunaa no Tahuata, ua tià mai ia o Dede. Aita Dede mauruuru te ôhipa i ravehia te<br />

Hau farani. Ua àro, tïtauhia ôe haararerare roa (écraser). 'Tu auras à écraser les<br />

révoltés de Tahuata, Hiva Oa et Ua Pou ". Eiaha e faaherehere tera atu feia.<br />

E te ani atu nei au ia ôe ia haamauhia to tatou rêva farâni te mau vâhi atoà.<br />

E teie atoà te tahi faanahoraa : taae noatu ai te aratairaa no te pae o te nuu,<br />

e tià atoà ia ôe e feruri nahea e faaôhipa te parau o te faaroo katorika, ia riro teie<br />

na moihaa toopiti ei ravea no te haamau roa raa i to taua mana faatere i nia teie<br />

nunaa no Nuuhiva ma. Nuuhiva tera, e ère ? Te vai atura vetahi mau parau au raa<br />

ôre no roto i te aai o to tatou fenua. Mea titauhia to taou nunaa ia maramarama, ia<br />

haapii oia, eaha o na ia riro faahou mai teie taata, "amnésique", huri haere noa,<br />

aita e taa no hea ra o na.<br />

Te tahi ata parau ta ù e tapea mai. Mai te mea te manao ra paha vetahi pae<br />

teie parau no teie roa iho nei te faarooraa hia. Te 6 no novema 1843 : mai te mea,


491/96<br />

aita te Arii POMARE IV i faarii e huti te rêva no te hau tamaru i nia i tona aorai i<br />

aéra i Papeete ra, e ère ? Taahoa atoà o na.<br />

Eaha te ôhipa e ravehia e du Petit Thouard ? Haamani faahou te tahi rata<br />

haamata'u. Eté parau tana i papai te Arii Louis PHILIPPE a te hau farâni i roto i<br />

taua rata : aita maoro tatou e maramarama i te huru no te faanahoraa i haruhia<br />

atua ai teie fenue i taua tau ra.<br />

Te naô ra o na : aita roa atu vau e faariira i te mau faanahoraa i ravehia io<br />

matou nei teie na taata toopiti, Abel du Petit Thouard e o BRUAT. Haere mai nei<br />

raua haavi ia ù e àufau te tino mont. Me na reira atoà vau i te ôfatiraa hia no te<br />

tarimaraa te parau no te hau tamaru, aitau vau faarii te reira. Aita atoà vau faarii<br />

ia oo mo mai raua to raua ihu i roto te parau no te faatereraa i toù nei fenua. Eteie<br />

pariraa no nia na Orometua <strong>LA</strong> VALLEE CARRE, te haapapu atura vau e parau<br />

haavare anae tera i faatae atu i mua i to ôe aro, e ua rave ino vau i teie na Orometua<br />

toopiti.<br />

Na roto i te piti o te faaheporaa, titauraa mai ia ù e àufau i tera tino moni, e<br />

àhuru tauatini toata paari, aita atoà vau faarii te reira.<br />

Teie ia ; mea hau ae na ù, ua inei ne matou, te horeo nei matou e, ua inei<br />

ne matou no te haapohe ia matou i teie fenua (plutôt le cercueil que la valise). Mea<br />

hau ae na matou ia pohe i te hutiraa to matou rêva, i te hoiraa io mà'tou :<br />

Abel du Petit Thouard.<br />

Te 16 no te âvaè no Febuare 1844 : Ua haru atoà hia te tuhaa no Maareva<br />

ma (prise de possession des Gambiers), na te Tapena PENOT e te Orometua<br />

(Révérend Père) Syprien HYLOSIE.<br />

Te 2 no te âvaè no Tiurai 1844 (le 2 juillet 1844) : tae faahou mai te faaueraa<br />

na roto mai te raatira faatere hau no te nuu, ia BRUAT. Tera atu te mau pahi tamaï.<br />

Te ani onoo no ra vau ia ôe : haapaari to taua mana faatere e faa àano atu ôe ta taua<br />

faatereraa i una. Aita ta taua e titauraa ia huna faahou ia taua (nous n'avons plus<br />

rien à cacher. Nous devons agir au grand jour et avec fermeté). Aita faufaa ia<br />

haavarevare faahou a, e ère ? Faaite roatu.<br />

Te 25 no te âvaè no Tetepa 1844 : te papaî faahou ra te Arii vahiné<br />

POMAREIV i te hoê rata. I teie taime ra, e aratai ia na te Arii vahiné e te mau<br />

farâni. E tià atoà ia ù ia faaite atu te mau ôhipa auraa ôre, haîriîri e ravehia i nia<br />

ia ù e teie taata MOEREN OUT, i manui e teie opuaraa e tupu ihoa te hau tamaru.<br />

Terâ te reo e te parau o teie vahiné te Arii POMARE IV taua tau ra, e ère ?<br />

Me taa'e roa tana paru, me taae roa te pehe o ta tatou faarooroo ra. Eaha te ôhipa i<br />

tupu i mûri mai ?<br />

Te 21 no te âvaè no Mati (le 21 mars 1844), tae atu i te 18 no te âvaè no<br />

Titema 1843, oia hoi 44 - 45 - 46, e toru matahiti te maororaa, e ère hoê âvaè, e ère e<br />

toru ave, e toru matahiti te maoro, ua tià te nunaa no Tahiti i nia, ua imi te ravea<br />

atoà e paruru tona fenua, eaha tona fenua ia riro i te hau farâni. Tupu te mau<br />

aroraa i Mahaena, Hitiaa, Taravao, Faaa, mau vahi atoà manii te toto.<br />

Aita ra e taata papal àai no te faaiteraa mai ia tatou e, e mea tauatini maohi,<br />

tupuna maohi, e ère ? Taparahi haapohehia te hau farâni, aita roa hoê ae. Ta tatou<br />

noa e ite haere mai i Hitiaa, te tahi ma ofai atu, papai hia i nia e, unei teie taata o<br />

PU<strong>TA</strong>VIRI taahiiraa mai i teie fenua, aue ia tatou te oaoa e, faahiahia. Te tano roa<br />

mai, tahii atu te reira ofaï i roto i te moana, haamau ta tatou mau ofaï i tihiti.<br />

- Applaudissements -


492/96<br />

A hio te ôhipa i ravehia i Faaa. Terà nae te vahi haamnihia te tahi ofaî iti<br />

haamanaô roa ia ôe i te mau tupuna. To tatou teie pueraa metua tei tià i nia mutaa<br />

ihora, aita e faarii e tuu te turi i raro, aita atoà hinaaro ai hohoni terâ "bonbon<br />

sucette" na te hau farâni, aita.<br />

19 no te âvaè no Tiunu 1847 (le 19 juin 1847), te tafifiraa Farani e Peretane<br />

i roto i ta raua, nehenehe parau, hororaa no te haru haereraa te pueraa fenua e<br />

vai ra i Patitifa nei. Te naô ra raua e : eaha taua e aimaro faahou te parau n o<br />

Raromatai, haamani taua te tahi parau faau (conférence de langue), vaiho noa ia<br />

Raromatai ia faatere o na iana iho, vaiho noa ia Raromatai ia vai tiàma noa na. Te<br />

tumu terà no teie tuhaa no Raromati i vai noa nei e, ua oti atura ia o Tahiti ma, o<br />

Nuuhiva ma i te haruhia te hau farâni.<br />

1853 : taio mahana rahi terâ. Terâ atoà te taio matahiti i aneti ai Farâni, i<br />

haru ai Farâni, e eia ai te hau farani te fenua aià tupuna no teie nunaa "canac"<br />

teie fîei e tae noa mai ia i teie mahana.<br />

1856 : Ua ara atoà na, ua tià atoà te Paumotu i nia, ua mareko, e ère ? Eaha te<br />

ôhipa i ravehia mûri mai ? Tonohia te pahi tamai, e pae a maohi o teie tari haapohe<br />

hia, e, te toea o te nunaa o tei ôre mauruuru, na te hau farâni e faaere ia râtou. Ua<br />

faahepohia râtou haere tavini, e rave i te ôhipa (travaux forcés). Te vai atoà r a<br />

terâ mea i to tatou fenua mutaa ihora.<br />

1860 tae mai i te matahiti 1870 (La France accentue sa domination aux Iles-<br />

Du-Vent), haapaari noa ra Farâni i tona tiàraa i Nià-Matai ma.<br />

1874 : Peretane teie. Ua aneti atu oia i te Taamotu o Fidji, e ère ? E mai te peu<br />

te maura tatou, ua tiàma mai teie Taamotu Fidji i te area matahiti 1970 (1874-1970). E<br />

tià hanere matahiti, ua tiàma.<br />

Tatou, 1842 - 1996 : hanere pae àhuru na mahana, aita ravea tiàma ai.<br />

Te 29 no te âvaè no Tiunu 1880 : i reira, teie ôhipa i te haapapu roa raa hia,<br />

i reira te Farâni aneti roa raa Nià-Mataï ma, na roto ia i te parau haaporohia e, m e<br />

tuutuu noa hia, me horoa noa hia Nià-Matai e teie taata te tamaiti ia a POMARE IV, o<br />

POMARE V. Te anira ra oia ia faatura hia te mau ture e te peu tumu a te maohi, taae<br />

noatu ra te anetiraa.<br />

Te ani atoà ra oia i taua taime ra e, ia tapea noa hia te mau tiribuna maohi<br />

no te haavaraa i te mau fîfi i te pae au o te fenua. Tià atoà ra tatou ia ite ia<br />

faaorahia e 7 matahiti i mûri mai.<br />

I te âvaè no Titema 1887, ua tarima faahou a teie taata o POMARE V e te<br />

Tavana rahi o taua tau ra, o <strong>LA</strong> CASCA<strong>DE</strong>, i te hoê parau : faaoti na raua e, mea tano<br />

ihoa ia faaôre hia te mau tiripuna maohi, titauhia tatou ia ite te reira. Eaha te<br />

parau no te anetiraa hia o Nià-Mataî nei e te hau farâni ?<br />

Ua roaa mai i te Tavini Huiraatira te tahi parau haapapuraa, ia<br />

maramarama tatou me nahea mau teie ôhipa te tereraa i mua, ia au terâ parau e,<br />

mea horoaa noa, aita roa. Na vai ia pahono mai, aita ? Na te hoê ia ite (un témoin). E<br />

ite teie no taua tau ra. Mai te mea ua papai hoi ia tana tamahine te tahi parau : ia<br />

vai te mau ôhipa o tana e ite e tana i faaroo i taua tau ra, o vai taua ite mata ra ?<br />

Teie ia Arii vahiné ARIIOEHAU.<br />

Te naô ra tona reo i nia i teie taata o POMARE V, i mûri ae to POMARE V<br />

tarimaraa, te harurura te (canon) a te hau farani, haapoupouraa,<br />

haamauruururaa ia POMARE V no te tarimaraa farâni teie parau anetiraa. Te naô<br />

ra tona reo ia POMARE V : no vai to ôe mana ? Oe POMARE V, no vai to ôe mana i<br />

faaoti ai ôe e horoaa i te mea e ôre roa e fatuhia ôe ? E ère ôe te fatu. Tona terâ reo.<br />

Ua tauhia tatou ia ite. Titau atoà ra hia tatou ia ite e no te haamauruuraa teie ôhipa<br />

e ravehia teie taata. Manao nae vau, e poo nevaneva atoà paha tona. Faataa mai nei


493/96<br />

te hau farani te tahi pute moni na'na i parau ai te Tavini Huiraatira faaea tatou te<br />

hoo i to tatou aià teie tau.<br />

1881 : anetihia te mau motu Maareva ma<br />

1887 : anetihia teie motu no Râpa.<br />

1888 : ua rauhuru hoata rii teie, mai te mea ua tae mai te Peretane i<br />

Niu Terani, ua aneti ràtou Niu Terani, teie matahiti, ua haere atu te nunaa<br />

Niu Terani, Peretane terâ, ua haere atu oia i Rarotoa no te faatupu atoà raa i teie<br />

hau tamaru (protectorat), e ère ? "Protectorat" na Niu Terani i nia i teie taamotu i<br />

Rarotoa piri mai tatou Tuamotu. Eaha te ôhipa i ite hia ? Te papai hia ra te tahi<br />

parau i roto i te veà , tona iôa : "le siècle", e veà no Paris. Te naô ra teie<br />

papaîraa : "ua eia o Peretane na roto i te puai o tana nuu te hoê tuhaa motu a<br />

Farâni e mau ra i Patitifa, o Peretane ia te eià, e ère o na, no te mea, o na te fatu.<br />

Mea huru arearea paha.<br />

Mars 1888 : mai ta to tatou taeae Monil faahamanao mai nei, ua afaro o<br />

Farani e o Peretane ta raua amuraa "gâteau", i reira parau atura, nehenehe vau<br />

Farani haere atu haru ia Raromatai. Te ôhipa ia i tupu , i ravehia. Ua haru Farani,<br />

aita ra i pohe. Eau o na terâ puaa taetaevao, Ua tupu te tamaî. Te reira tamaïraa,<br />

9 matahiti te maoro, 9 matahiti. 1897, i reira te turi, teie taatiraa, teie aito, te<br />

raupoo, aita atoà matou ite te parau teie taata, i reira tona ture te toparaa i raro...<br />

- Applaudissements -<br />

... Eaha te ôhipa ravehia i nia ia na te hau farani ? Haruhia o na, tana<br />

vahiné e tona pueraa hoa, tiàvaru hia (expulser), afai hia i te fenua no Taratoni.<br />

Hoa tatou ai, feia maitai teie, feia eia, feia taparahi taata, atire ia tatou te taparahi i<br />

to tatou nunaa.<br />

Avaè no Mati 1889 : haamau te hau farani tana hau tamaru i roto i<br />

Rimatara.<br />

Matahiti 1900 : aneti hia atura Rimatara.<br />

1901 : te motu hopea terâ i aneti hia, te motu o to tatou taeae, o Rurutu ia. Te<br />

naô ra te papal a te tahi aivanaa (historien) : mai te area 1842 tae mai atua ai i te<br />

matahiti 1901 (de 1942 à 1901), ua raeaehia teie hau farani i te haamau te parau no<br />

te mau fenua aihoaraa Farani no Oceanià, ua topa te hau (la paix est établie, la paix<br />

des vainqueurs).<br />

E tià atoà ra ia ù ia faahiti te tahi mau ôhipa o ta tatou e ite atoà i te mau tau<br />

faatata roa mai tatou : 1914-1918 (1ère guerre mondiale), piti tauatini metua to<br />

tatou haavi hia, faahepohia te hau farani haere io . Terâ atoà to ù fenua tomohia te<br />

Purutia, te opuara te Purutia faatiti ia'u, mi ta ù faatiti atura outou, haere tau a<br />

auau te Purutia i rapae au. Faa tiàma ia Farani (libérer la France).<br />

Te naô ra vetahi pae : te tahi vahi faahiahia no Farâni i unei, no te mea n a<br />

Farani pâruru ia tatou. Te pahono mai ra te àai : e ère, na tatou haere e pâruru i a<br />

na, tauturu ia na. (2ème feuilleton), ta piti faahou a. 1939-1945, te piti o te tamai<br />

rahi. I terâ taime, e ère me faahepo faahou, pueraa "volontaire" teie, feia itoi to,<br />

ua haere faahou i Farâni imi i te ravea, faatiàma ia Farâni, hau farâni, faaterehia<br />

te Purutia. Eaha te tamarii farâni ia haapiihia te reo purutia i roto i tana haapiiraa.<br />

1946 : E ôhipa atoà tei tupu ra i roto i teie fare apooraa rahi ta tatou mâtou<br />

noa e parauhia te hau amui. Mai te mea ua ruru râtou, ua ite râtou te mau ino, te<br />

mau fifi rahi farereihia te mau hau atoà no te ao nei i roto na tamaî toopiti. Te naô<br />

ra râtou e, te tahi tumu rahi no teie mau fifi i te faatura ôre raa te tahi hau e te<br />

tahi, e ère ? Te faa viiviiraa te taata te tahi e te tahi, no te mea, iri ere'ere tona, iri


494/9 6<br />

ere'ere to'u, mea faahiahia ae ia vau te taata ra. Aita terâ mea faatura, aita terà<br />

mea e auraro.<br />

No reira ua faaoti oia ai, mea titauhia te mau nunaa atoà e te mau fenua a, o<br />

tei ôre ia e tiàma, e faa tiàma ia râtou. Haamani te tahi tapura, e ère ? (une liste)<br />

Parauhia teie tapura : "liste des territoires décolonisés". Tuatapaparaa ràtou, ite<br />

atura râtou, a, Porinetia, aitia i tiàma. Teie Nouvelle-Calédonie, canak, tuu atura i<br />

nia teie tapura. Hoê matahiti, aitia i matahiti, i taua hopea matahiti ra ihoa, te<br />

faatae ra te hau farâni i te hoê rata i mua i te aro o te hau amui ma te haapapuraa<br />

e, te faaotiraa te parau no teie mau fenua e hau raa i teie mau nunaa e mana ia n o<br />

ù te hau farâni, aita to ôe mana.<br />

No reira, te ani nei vau ia ôe ia tatara ôe teie mau fenua i nia terâ mau<br />

tapura ta ôe, iriti hia ai tatou (radiation de la liste de l'ONU en 1947). Ua ite tatou i te<br />

mau matahiti i mûri mai, ua, na roto i te faaitoi toraa, teie taeae no te fenua canak,<br />

tei taoto ae nei, TJIBAOU Jean-Marie, WENEWENE, ua roaa ia râtou te ravea ia faahoi<br />

faahouraa to ràtou fenua i nia terâ tapura raa, area tatou, aita ia.<br />

27 no te âvaè no Atopa 1946 : ua faaoti te hau farâni ia fa api faahou te tahi<br />

papa ture na na (constitution de France). I roto i te omuaraa taua papa ture na'na<br />

(préambule), teie tana mau manao i tapea mai no na, e faara raa atoà i to te ao nei<br />

e, terâ tana hioraa e tana tiàturiraa. Te faahapa nei matou te mau faatereraa haavi<br />

atoà, faaterehia te tahi hau i nia te tahi hau e atu, aue i te nehenehe. Te faaotira<br />

matou e, mà'tou atoà te tahi fenua no te parururaa te tiàraa mana no te taata<br />

tataitahi, maite hio ère raa tona iri, tana faaroo e tana faufaa, mâtou, e pâruru<br />

mâtou te tiàraa mana o te taata. Faaoti atoà ra mâtou, e arue ra mâtou te mau ture o<br />

te ao nei (droit international), faaoti atoà ra matou e, opani roa màtou ia matou iho<br />

ia faatupu faahou te tamaï no te haereraa e haru te fenua o vetahi e. Aita atoà<br />

mà'tou e faaôhipa faahou i to mâtou nuu no te haa fi fi raa i te parau no te oraraa<br />

tiàma o te mau nunaa o te ao nei. I te pae hopea, te naô ra e : faaoti atoà mâtou e, e<br />

hopoia (mission sacrée) moà teie na mâtou te aratairaa te mau nunaa e parahi ra i<br />

roto i te mau fenua aihoa raau i roto i te faatereraa tiàma na roto i te hau. Aue a, te<br />

nehenehe te mau papai e.<br />

I mûri roa ra te irava 77, te faaite atoà ra te papa ture (constitution) a te<br />

hau farâni : "les statuts du Territoire sont évolutifs". Nehenehe noa ta tatou e<br />

patepate noa, tataï rii noa te mau papa ture a teie mau fenua eiva raau.<br />

Matahiti 1956 : ua tae mai i roto i te faatereraa a te hau farâni, te tahi mau<br />

feia o tei faaruru na i na tamai rahi tae noatu i te mau aroraa o teie tupu, i tiàma<br />

mai ai te fenua Initia taina e, te arora te reira taime te fenua Algeria. Ua roaa ia<br />

râtou te faaoti te tahi faaotiraa e, ia titauhia tatou ia turai te parau no te mau fenua<br />

eiva raau, faatiàma ia râtou, haamani mai ia râtou i teie ture parau hia "loi cadre".<br />

Na roto i te tahi ture parau hia "décret 56-1227, du 3 décembre 1956", ua faaoti<br />

râtou e, ta otià na te mana e mauhia te hau farâni i roto i te mau fenua eiva raau, ta<br />

otià te mana hau farâni te parau hia "loi cadre".<br />

Matahiti i mûri mai, haamani mai nei te piti o te ture : faaôhipa na i teie<br />

ture no te matahiti i mua atura, (application de la loi cadre).<br />

Matahiti 57 no area, haamani mai nei te tahi ture ia haamau hia te piha<br />

faatere hau fenua (conseil du gouvernement) e, ia faaàanohia te mau mana e<br />

tuuhia i roto i te rima o te apooraa rahi, to tatou nei fenua i Porinetia nei.<br />

Nehenehe ia tatou e parau i terâ taime e, hoê tauiraa rahi tei tupu, e ère ? E au ra,<br />

ua inei ne ihoa te faatereraa a te hau farâni ia turai ihoa ia tatou no te faatiàma<br />

teie fenua. Ohipa ra o tei tupu i Farâni o tei manao ôre hia. Ua tupu te mau maitiraa<br />

e ua hoi mai teie taata o <strong>DE</strong> GAULLE (retour du Général <strong>DE</strong> GAULLE). Eaha te ôhipa o<br />

tana i rave i te âvaè no Tetepa matahiti 1958 ? Ua faaoti oia ia faatupu te tahi<br />

maitiraa uiuiraa manaô (référendum).


495/96<br />

Teie tana uiraa i tuu mai i mua i te nunaa farâni e i mua atoà i te nunaa n o<br />

to tatou nei fenua : "approuvez-vous la constitution proposée par le gouvernement<br />

de !a République ? " Faarii anei outou te papa ture faainei ne hia mai te faatereraa<br />

no te hau repupirita farâni ? I taua tau ra,30 778 taata maîti i to tatou nei fenua (il<br />

n'y avait que 30 778 inscrits en tout et pour tout en Polynésie). Tei tià atu i maiti,<br />

tei faa faufaahia to râtou mau reo, 25 148 (25 148 exprimés). Te pahono ra te pae au<br />

rahi 16 196, e, faarii ra matou, faaea noa mai outou i unei, no outou ihoa teie fenua.<br />

Area ra, te tahi pae tei faarahia terà ruau POUVANAA, tei pii to tatou nunaa : eaha e<br />

faarii, faatiàma to tatou fenua. E 8 952 reo tei patoî te reira. E tià atoà ia tatou ia faa<br />

hamanao.<br />

Te parau ra pai te hau farâni, o na te tahi hau faatura roa te faatereraa<br />

faanahoraa manahune (la démocratie). Eaha te ôhipa i tupu i Raromatai taua tau<br />

ra ? Ua rahi ae te "non" i te "oui", ia ite mai tatou. 2 600, faatata 2 700 tei maiti i te<br />

"non", area, tei faarii ia parahi noa mai Faràni, te maiti i te "oui", 2 200. Nehenehe<br />

ia tatou e parau e, te pae au rahi ti te "non", e ère ? Nehenehe ia tatou e parau e :<br />

tei roto ia Raromatai i te parau no te faatiàmaraa. Aita roatu. Tei hau faràni, e rave<br />

0 na te ôhipa mai tana e hinaaro.<br />

Te tahi faahioraa ia tatou te ôhipa o tana i rave i roto teie motu n o<br />

"Mayotte" i te fenua Africa ma, ia tupu ra te maitiraa no te tiàmaraa : faaoti te<br />

taatoàraa te mau motu te pae au rahi, faatiàma to matou fenua, faa atea atu ôe ia ôe.<br />

Hoê noa ra motu, ua rahi ae te reo e parauraa e : faaea noa mai ôe Farâni i<br />

"Mayotte" i parau ai tatou e : "mayotisation". Faaoti Farâni e, tapea noa tona rêva i<br />

roto i teie motu.<br />

Eaha te ôhipa i rave atoà hia i te reira area matahiti ?<br />

Opuaraa no roto mai Farâni e te mau feia tei roaa ia na, mau pin Farâni, te<br />

faaiteraa i te mau ite haavare (faux témoins), te faatupuraa i te tahi haavaraa no te<br />

faa utua raa i teie ruau iti o POUVANAA, tiàvaru hia, taorohia i roto i te fare auri i<br />

Faràni. I taua taime ra, 1958 tae mai i teie mahana, piti àhuru matahiti, ua taoto<br />

faahou te maohi, ua mu te parau no te tiàmaraa.<br />

MB<br />

I te reira ihoa matahiti 1958, hamani mai nei o <strong>DE</strong> GAULLE te tetahi ture âpï<br />

"ordonnance n° 58-1337". Te afea ra teie ture o ta <strong>DE</strong> GAULLE e hamani mai.<br />

Pourua te mau mana o tei manahia e horoà i roto i te rima o te faatere fenua no te<br />

fenua nei io tatou nei e taè noa atu i te mau mana o tei pupurahia i roto i te rima o<br />

te Apooraa Rahi, titau pourua hia i teie mau mana faahoî i mûri i tuu i roto i te<br />

rima o te tià o te hau faràni e faahoî i roto i te rima o te tavana rahi.<br />

I parau noa ai te Tavini Huiraatira ia tatou, titauhia teie fenua, ia faatiàma<br />

hia, ia tâpïhoo ore hia , e ère ? No te aha ? Rahi noa atu a te mana ta te hau faràni e<br />

tutu mai i roto i to tatou rima i teie mahana, mai te peu e, aita tatou e fanaô ra i te<br />

mana o te tiàmaraa "la souveraineté", taôto atu ai i tatou i teie pô mai te ôaôa e te<br />

hau, e manaô vau e ananahi poipoî, e ara mai tatou, e mana noa ihoa i to tatou. Te<br />

faaara ra a te Tavini Huiraatira i tatou, e i roto i te roaraa o te pô, te taime e taôto ai<br />

tatou, no te mea e ao ia i'o. Ohie roa i te hau faràni i te hamani faahou tetahi ture<br />

âpï no te vavahiraa i te ture i tana e hamani na mua atu no te faaholraa i te<br />

taatoàraa o te mau mana i roto i to na rima. Terà' tetahi mea faufaa roa. E parau vau<br />

1 terà' mau feia i roto i te tiàmaraa, eiaha i te reira mea e faataèrehia, eiaha i terà<br />

mea ia tâpïhoohia.<br />

Haere mai tatou i te matahiti tauatini iva hanere hitu àhuru ma hitu no te<br />

taime matamua roa, te faaroo ra tatou, e faaôhipahia tetahi mana faahiahia "loi<br />

77-572 du 12 juillet 1977", te haamauhia ta tatou "autonomie de gestion<br />

administrative et financière". E haapotoraa i to ù manaô, te naô ra i te rairoa e ono<br />

àhuru ma piti no taua papa ture ra, o vau faràni te arii, o vau faràni te fatu, area


496/9 6<br />

ra, te mana no roto i teie otià moana e piti hanere maire e faatere ia tatou, te horoà<br />

atu ra vau i roto i to 6e rima e te hau fenua, e na ôe te reira iti aau. Tatou atoà<br />

paatoà o te faaroo ra i te i terà tei hea tetahi taata, ènemi rahi teie o te "autonomie"<br />

i taua taura, mai ta Alexandre i faahiti inauaè ra, ua hamanihia i te hohoà o te taata<br />

pohe, te ui pohe, mai te faariàrià e, mai te peu e, tei io tatou, hoê ia taahiraa tôe tei<br />

roto i te tiàmâraa.<br />

Haere mai i te matahiti tauatini iva hanere e vau àhuru ma' maha, e ture<br />

âpï, e papa ture âpï. Taua taata ra te àito i taua taime, topahia i te ioa "autonomie<br />

interne". Te mea ta te Tavini Huiraatira e faaara noa ra i to tatou nunaa i te m au<br />

vahi atoà e te mau tau atoà, teie faaotiraa o Farani e te arii o Farani e fatu o to tatou<br />

fenua, aita hoê aè vahi âpï no tatou, ua taui-noa-hia to na vahi ôfaaraa, to n a<br />

opara. Mai roto mai i te irava ono àhuru ma piti i turaîhia mai i roto i te îrava toru,<br />

i teie mahana, ua hoê i te taatoàraa i te parau e, teie papa ture "autonomie<br />

interne", e papa ture faufaa ôre terâ. Faufaa ôre, i te mea, ua raaaàhia ta tatou<br />

târahu hau atu i te paè àhuru ma ono miriare târahu o te hau fenua. Faufaa ôre, i<br />

te mea, te hepohepo ra te mau feia rave ôhipa. Nehenehe tatou e parau e, ua hou<br />

atoà i te toru ahuru tauatini to tatou nunaa te ère ra i te ôhipa. Nehenehe atoà tatou<br />

e parau e, te mau ratere e haere mai nei i to tatou fenua, o ràtou teie e fanaô nei i<br />

te tahi tuhaa no te mau ôhipa. Ohipa ta râtou e rave ra, eiaha te reira e moèhia,<br />

tapu faraoa terâ o ta ràtou e iriti ra i roto mai i te vaha a to tatou nunaa. Hoê ratere<br />

e fanaôraa i te ôhipa, hoê ia ùtuafare to tatou e fifi ra.<br />

No reira, i mûri aè i te maiti i mairi aè nei ra, ua haere mai i te mau para<br />

taureàreà e farerei ia mà'tou : "Ahani maïtihia ôutou i teienei, tei roto ôutou i te<br />

fare Apooraa Rahi, e aha te faanahoraa ta ôutou e rave no matou ?". Pahono atura<br />

vau i teie taureàreà : "la ite mai oe, titau atoà hia ra ôe ia Ite e, tei hea te vairaa o te<br />

mana faaoti ? "A qui appartient le pouvoir de décision ?". Te manaôra ôe e fare<br />

Apooraa Rahi". Te paraura vau ia ôe e aita. I roto i te parau no te ture, e aratairaa i<br />

to tà'tou fenua i te parau no te ture e faanahora i te tapura ôhipa a te Apooraa Rahi,<br />

te mana faoti, tei roto i te rima a te paeàu rahi. No reira, tei nia matou i te paeàu<br />

rahi.<br />

Te tâpïtira ia vau, te aniraa i anihia io nei tau âvaè i mûri ia tatou, e tià<br />

anei tatou i haamau na tetahi tomïte ? Tomite titorotororaa "comité de<br />

recensement". la tano hia teie tomïte i roto i te mau vahi ôhiparaa atoà ; ôhipa anei<br />

a te hau, ôhipa anei a te mau fatu ôhipa e ère na te hau. la tapaopao hia te<br />

taatoàraae te rahiraa o te mau ôhipa e faanaho hiara a te mau feia e raterera i to<br />

tatou fenua. A piti ia tapao atoà hia i te mau feia e erera i te ôhipa, i reira ai e rave<br />

i te ôhipa, ia aura i to râtou tiàraa, e ère ? Aita tatou e paraura e, e rave tetahi taata<br />

tue popo no te haere e (arapaau) i te niho, e ère i te reira, te taata e tià i to n a<br />

vairaa tià. Te tâpïtira vau i teie aniraa ia tatou, ôutou te paè rahi e faatere i to tatou<br />

fenua ananahi.<br />

Tetahi mea e nenehe tatou e faahiti tatou paatoà, e faufaa ôreraa i te mau<br />

numera e roaa ra i ta tatou mau tamarii i roto i te faanahoraa o te aratairaa o te<br />

haapiiraai teie tau. Te parau no te faahoturaa i to tatou fenua e pau i te parau e<br />

faahotu, aita e raveà e faahotu. Te parau no te faaàpu, te parau no te faaàmuraa<br />

ànimara, te parau no te ravaairaa, e aha te mea o ta tatou e ïte atu ra ? Te hoo rahi i<br />

te oraraa "le coût de la vie", e te haaviiviiraahia to tatou fenua e to tatou otià<br />

moana na roto i teie tamatamatara àtomi e rave e te hau farani.<br />

E aha ta tatou i itéra i teie mahana ? Teie ia ture âpï "loi 96-312 du 12 avril<br />

1996" e te naômaira ona, e ère e te "autonomie interne" faahoua, e "autonomie"<br />

potopoto e te na'ora to matou taèaè "autonomie" patepate. E faarahi faahou tatou e<br />

taè noa atu i to tatou nunaa te faaroo maira i to tatou reo. la îte pa tatou e, e aha teie<br />

mea "autonomie" ? E parau noa te taata i te parau, aita ra i ïte râ o te hohonuraa o<br />

tana parau ; "autonomie" e piti ia to na aa ; te vaira "auto : ta ôe iho ; nomos : te<br />

ture". E parau nei hia e faatereraa "autonomie" ta te hoê hau, ta te hoê nunaa, e to<br />

na auraraa, na te mau nunaa i faanahora i te purumu, tana iho mau ture iona iho.


497/96<br />

E ui ia vau i teie paeàu rahi, àfea tatou e faanaho i ta tatou ture mâôhi<br />

matamua ? E papa ture "autonomie" teie. No terâ matou e, aita to tatou e mana, noa<br />

atu e ua haere i te ôpuaraa e taui paï i to tatou iôa. Eiaha e parau faahou e<br />

"conseiller", paraura e "député territorial" no te fenua nei. Aita atoà ihoa te mana,<br />

hohoà noa terâ. Ta matou hiaai i roto i te parau e te tiàmâraa, ia riro mau tatou te<br />

"député". Eiaha e pepe hurio, e "député" e e feia ïriti i ta tatou iho ture no tatou<br />

ihoa. No te aha tatou e vaiho ai e na te hoê nunaa ratere e haere mai e faanaho i te<br />

parau a to taua oraraa io taua iho ? Aita matou e faarii i te reira.<br />

E aha te mea e tôemai tatou i roto i te roaraa o teie hanere e paè àhuru ma<br />

maha matahiti, e ère anei ? Terâ mau ratere hotu painu ra na te moana i mutaa<br />

ihora, aita e fenua, aita e faufaa e aita e moni, mea painu. Teie mahana, ràtou te<br />

fatu, râtou te arii. E aha te parau no te nunaa i mutaa iho ra te mau tupuna ? No<br />

ràtou te fenua, no ràtou te moana, no râtou te mana. Teie mahana, haafaufaa-ôre<br />

hia ôe! Mauruuru ia ôei te haafaufaa-ôre-raa i to matou reo.<br />

Te naôra pai i te pehepehe, "aue te fenua o to ù marna te fanau mai ia'u e,<br />

ua riro ê roa ia vetahi e". la parau ra vau ia ôe to ù marna no ù nei, tupuna vahiné,<br />

iaa hia i matou io nei, e te ani ra vau e to ôe marna no hea mai, mea painu ?<br />

M. Gaston FLOSSE : E to ôe papa ?<br />

M. James SALMON : Te aroha ra vau ia oe, e Gaston !<br />

M. Gaston FLOSSE : E o SALMON, no hea o "SALMON" ?<br />

M. James SALMON : Ua àimaro aè na taua i roto i teie Apooraa Rahi ! Te<br />

parau ra vau e te aroha ra vau ia ôe i te haafaufaa ôre i to ôe metua vahiné. Ua hio<br />

noa ôe i te paeàu o to ôe papa ! Na vai e fanau mai ia oe, na to ôe papa ?<br />

M. Gaston FLOSSE : E o "SALMON", na vai ?<br />

M. James SALMON : la mâtou, mea faatura matou na paè e piti ! Ua ite r a<br />

mâtou e teie fenua. Aita e fatuhia i te mau feia e painu ra i mutaa iho ra ! No terâ r a<br />

marna teie ahi io nei. Ua riro e te ratere i fatu, e ère, i tatou, te huaai no te feia, o<br />

râtou mau te fatu o teie fenua, ua riro râtou i ratere i nia i to tatou fenua. I parau<br />

vau i te Tavini Huiraatira, faatiàmà. A huri tatou e te tuatapaparaa i te parau no te<br />

faatereraa tiàmâ no roto i te mau nunaa atoà te ao nei i teie mahana. Hanere e hitu<br />

àhuru ma iva hau tiàmâ e parahi ra i te ao nei.<br />

E ui na tatou, e ono miriare e maha hanere mirioni e nunaa taata e ora ra i<br />

teie taime e te ao nei ! O vai ma tei roto i te oraraa faatereraa tiàmâ, e o vai ma mai<br />

ia tatou ra i te huru faaea i raro aè i te mana faatere o vetahi e, eita maoro tatou u a<br />

maramarama, e ère ? E iva àhuru ma iva i nia i te hanere, ua maramarama râtou.<br />

Na ràtou iho e faatere ia râtou, e tiàma râtou. Tatou te maro nei i teie mahana, terâ<br />

ia e hoê i nia i te hanere, ta tatou e manaô ra e tatou te feia maramaramara o te ao<br />

nei. No te mea, terâ iva àhuru ma iva i nia i te hanere, e feia poiri. O Farani, e<br />

nunaa poiri atoà ia no to tatou maramarama i tuu ai tatou i to tatou tiàturiraa i roto<br />

i te nunaa poiri ! Aue ia faahiehie e te aratairaa o te manaô, e ère anei ? To tatou<br />

maramarama, e tuu ia i roto i te rima o te feia poiri, eiaha paî terâ parau e<br />

tiàmàraa, e fifi tatou.<br />

Tetahi parau "tiàmàraa", mea titauhia ona ia tatara huàhuà i roto i to matou<br />

mau tere e te mau vahi atoà, mai te tau a, te faaîte ra te Tavini Huiraatira e to n a<br />

tatararaa, e paè tatararaa :<br />

A tahi, e tiàmâra poritita ;<br />

A piti, e tiàmàra mâôhi ;<br />

A toru, te taatoàraao te mana tiàmâ teie hiaaihia ra e te Tavini Huiraatira ;<br />

Te maha, ia r hia i te parau o te tiàmàra<br />

E te paè, eiaha ona ia tâpïhoo hia.


498/96<br />

Mai te peue, e parauhia ra e tiàmâraa poritita, e tià atoà ia tatou, ia ite ia<br />

tuatapapa, e aha pai te auraa o teie parau poritita, e ère ? Mea rahi tatou e parau :<br />

"Poritita, mea maitaï, mea ino, e aha anaè atu ra". Te hohonuraa mau i te parau<br />

poritita, te rahiraa, aita i ïte.<br />

Poritita no roto mai i te reo heleni "politikos", e piti to na tatararaa ; a tahi,<br />

la manière de diriger un Etat, te huru o te faatereraa a te hoê hau fenua i to n a<br />

nunaa, e a piti, l'ensemble des affaires d'une nation, te taatoàraa ia o te mau tapura<br />

ôhipa atoà o te oraraa i te hoê nunaa i roto i to na fenua. I roto i terà tatararaa, te<br />

ite ra atu ra tatou, e teie mea poritita, moihaa terà, e ère ? Tei te huru ia o te<br />

faaôhiparaa i taua moihaa e ïtehia atu ai te maitai e aore ra te ino. I roto ia n a<br />

faanahoraa e na hiôraa, e piti. Te vai ra tetahi poritita, haapaô noa ona i to n a<br />

pupu taata "politique sectaire". Ite ôre, ua ïte atoà tatou i te reira mau faanahoraa e<br />

te raveraahia i roto i to tatou fenua. Faaïte mai i ta taua "carte", mai te peue, e<br />

"carte" ta taua, ua faanaho ia taua, e aita e "carte", eiaha e inoino mai.<br />

Tetahi atoà huru arataira poritita, te haapaô noa ra oia iana iho, to n a<br />

ùtuafare, to na mau hoa, e parauhia na roto i te popaa "botisme". Tetahi ia tuhaa e<br />

tatarahia mai na tetahi taèaè na mua iho ra ia ù i àrauè aè ra ta tatou i ïte ra e ta<br />

tà'tou e patoi atoà ra. Te naô mai ra to tatou taèaè Toti, te ravehia ra te moni a te<br />

taata<br />

riirii no te tuuraa i roto i te âfata a te feia ôna, te feia moni aè. I manaô nei vau e<br />

poritita atoà terà. Te poritita, ia au terâ tatararaa e te taatoàraa ia o te tapura ôhipa<br />

i te oraraa o te hoê nunaa i roto i to na fenua, e nehenehe e parau e piti to na pute<br />

rarahi, e piti to na faanahoraa rarahi e, e piti amaa rarahi.<br />

A tahi, te parau no te hotu "l'économie" ; te piti, te parau no te oraraa o te<br />

totiàre. I roto i te feruriraa hohonu te mau nunaa o tei hamani mai i te parau no te<br />

poritita e moiha nana, ua feruri oia mai ia titau hia e faahotu hia rahi te faufaa,<br />

hia nehenehe i taua hotura e taua faufaara ia fanaô hia i te nunaa. Faa-rahi i te<br />

faaapu, i te faa-amu animara, te ravai, te notera, te hamanira purumu, te<br />

hamanira "avions", te mau mea atoà e faahotura ia nehenehe e te faufaa e roà mai<br />

i reira ia faaôhipa hia no te haamaitaira i te oraraa o te nunaa i te paè o totiàre. Te<br />

parau anei i te fare haâpïiraa, te parau anei i te utuuturaa ma'i, te parau anei no te<br />

purumu, te parau anei no te tahuata manureva, te mau tapura ôhipa atoà.<br />

Te faaroora vau i àraù aè ra te reo na tetahi taeaè e te naô mai ra e, te<br />

haerera e terâ uira e tiàmà anaè ia, e ama noa terâ "ampoule" ? E uiraa tahito roa<br />

terà e ui hia mai i màtou nei matahiti vau àhuru ma hitu. E reo no roto mai i tetahi<br />

taurearea e na'ora mai : "la ïte James, mea au noa vau i te poritita o te tiàmâraa.<br />

Terâ ra, e paraparau iho nei vau i to ù papa ruau, e naômaira : "E aiu, e tiàmâ naè, e<br />

ama noa i terâ mon ?". Te amara ia i te mon i roto i ta'u "bureau". Te paraura vau i<br />

teie taèaè : "A parahi na i raro, paraparau pai ? Eiaha e etaèta noa, i roto ra i te<br />

tuatapaparaa, i reira taua e maramarama. Te paraura oe, ia manaô ôei terâ<br />

"ampoule", na vai i terâ "ampoule" ? O vai i te fatu ? O vai tei aufau i terâ<br />

"ampoule" ?". Hio mai nei ona ia'u e te naôatura vau e : "Eiaha ôee inoino. Na màtou<br />

ihoa ia aufau. Terâ niuniu uira e taravara e haerera i nia i te pataraa, e te pataraa,<br />

na vai i aufau ? Te manaôra ôena te taata 'e, e na Farani paha e aufau ! Aita, n a<br />

màtou ihoa e aufau ! E te târahu uira e taè i te hopeà avaè, na vai e aufau ? Na<br />

mâtou atoà i aufau". Aitià e tiàmà atura, na tatou e aufau e ia tiàmâ naè, e aufau a<br />

tatou, tei hea i te fifi ?<br />

Eau atoà teie tatararaa, tetahi tatararaa i tuu hia atu i te matahiti i mai ri<br />

anei ra, titau manihinihi maua o Patrick LEBOUCHER e farerei i teie mau ona<br />

miriare tinito i parahi ,i to tatou fenua. Te ïte atura maua i te hohonuraa a to râtou<br />

mau manaô. E manaô peàpeà ihoa i na mua roa e te naôraa e, e faaroo raa mâtou i te<br />

mau parau taimaha e ore roa e aita i te tarià e faaroo. E ia tiàmà i teie fenua, e au au<br />

noa hia e te tinito, e te pahonora maua o Patrick ia ràtou, e aita. "Arrêter de juger<br />

le Tavini de contumas". A tira ia e na ôutou i te haava no te Tavini Huiraatira na te<br />

àpooraamai i te mau parau e taitai hia na roto i te apoo purumu.


499/9 6<br />

Hinaaro 6utou i îte i te hohonuraa o te feruriraa o te Tavini Huiraatira e<br />

haere mai e farerei i to matou tià, ua matara noa i te uputu, a tahi ia. A piti, te<br />

naômaira te mau ona : "Vous avez pensé un peu à l'économie dans le cas de<br />

l'indépendance ? Comment arriverons-nous à satisfaire nos besoins ? Feruri anei<br />

ôutou i te parau no te hotu o te faufaa ia tiàmâ teie fenua ? E aha ta tatou e raveà i a<br />

nehenehe tatou ia fanaô no te mea e hiaai hiara tatou ?" Te naô atu ra vau ia na : "E<br />

aha paî ia ? Horoà mai ra tetahi rëni, hoê arataïraa. Ta ôutou e manaô ra e mea<br />

peàpeà roa". Naô mai ra ia'u e : "Les hydrocarbures". Naô atu ra vau e : "E, te reira".<br />

Hohoà maitai roa i terâ, te mori àrahu". Aita ta tatou e mori àrahu, aita e àpoo mori<br />

àrahu, aita e matini pamuraa mori àrahu ! Aita hoê aè !<br />

Teie ta maua reo e teie nunaa tinito, e rave taua hoê litera mori àrahu, mai<br />

terâ, e tuu taua i nia i teie airaa maà i mua. Te ani atu nei matou ia ôutou, tatara mai<br />

na ôutou i te huahuaraa o te haamauaraa o teie lîterà mori àrahu e tae mai ra i nia<br />

i teie airaà mâa e ta maua e rave no te faaôhipa e tuu i roto i ta matou matïni,<br />

pereôo anei, "scooter" anei. Faaïte mai ôrua, e hia toata te mori àrahu e te vahi e<br />

paàmu hia ona, te vahi e titiàhia ona, te vahi utaahia e paàmuhia ona i roto i te<br />

mau tura rarahi, e ère ? Te haamauaraa no te utaara mai i nia i te pahi, te fereti o<br />

te pahi, te haamauara no te pae o te "assurance", haere mai nei i nia i te uahu, e te<br />

hurira mai i uta, e te opereraa na roto i te puèraa "stations" taè roa atu i te taime e<br />

haere atu ai ôe, taua o te nunaa, e faaî i to taua pereôo uira i teie mori àrahu.<br />

Te ani atu vau ia oe, i roto i terâ faahuahuaraa o te hoo, na te tuhaa e amo<br />

hiara i te hau Farani, e ère ? Tana ia e "cadeau" maira ia tatou, e manaô ôee i a<br />

tiàmâ naè, aita ia e Farani e amo faahou e, e fifi roa tatou. E fifi pai tatou, mai te<br />

peue, e te vaira terâ tuhaa e amo hiara i te hau Farani.<br />

Hio noa na, mea ne atu, aita e pahonoraa. Aita e pahonoraa, no te mea, e<br />

titau hia tatou e He e na tatou e aufaura mai te haamataraa e haere roa i te hopeà.<br />

Tatou, e tatou anaè, aitià e tiàmâ ! E ia tiàmâ, tei hea i te fifi ?<br />

Te hio mai nei i teie mau taèaè e te paraura vau ia râtou, e piti ôhipa e<br />

nehenehe e tupu ia tiàmâ teie fenua. A tahi, te taimaharaa o teie lîterâ mori arahu<br />

o ta tatou e aufaura, hanere hoê toata paha te Hterâ. I terâ taime, i te matahiti i<br />

mairi anei ra, 105 francs teienei. Te naôra vau i roto i terâ hohoo, te vaira ta ôutou<br />

"intérêts", ta ôutou "commissions", ta ôutou "marge bénéficiaire", e ère ? Mai te<br />

peue, ia tiàmâ teie fenua, e faaoti i te faatereraa o teie fenua e nana aè e rave i teie<br />

tapura ôhipa. E tapeà noa hia i teie faito o te hoo. Terâ âpï, aita ia e haere faahou i<br />

roto i to ôutou pute, e haere maira i roto i te afata o te hau fenua nei. I te aufauraa<br />

ia i to tatou mau pu ru mu, te uahu, te mau utuutu ma'i, te mau haâpïi tamarii, te mau<br />

taote, e te vai anaè atura....<br />

Te He atoà ra tatou i roto i teie faanahoraa, te vai noara o te faito o te hoo o<br />

te oraraa. Te naôra tatou e, mea taimaha te hoo o te oraraa i to tatou fenua. I afa'i<br />

mai ia i te piti o te feruriraa, e nenehe ia tatou e faaiti mai i terâ âpï, e iti atoà ia i<br />

te faufa e orara i roto i to tatou afata amui, ua topa ra te hoo o te oraraa i raro. Terà,<br />

atoà ta mâtou tauaraa parau i roa roa atu, mamu roa, e mamau roa, no te mea, te îte<br />

maira i teie mau feia e ua maramarama atoà tatou. Teie parau no te mori arahu,<br />

parau atoà terâ no teie taiete e hamani maira i te uira io tatou, parau terâ no te mau<br />

taiete e ohi ha noara i ta tatou moni ! Mea rahi miriare ! No te aha pai i te fenua<br />

popaa e nenehe ia râtou e rave tetahi faanahoraa purutià, e parau atu h i a<br />

"nationalisation".<br />

Peretïteni, aita ôe manaô ra, e manaô maitai terâ e faaira i to tatou âfata, i<br />

te faatoparaa i te tute i raro ? Eiaha teie taeaè to taua ia fifi ia hoî ona i mua i te<br />

nunaa ? Terâ pai tute veàveà "TVA". Terà te mea e titauhia ra tatou e tuu i roto i to<br />

tatou feruriraa. O vai o ta ôei maiti ? Te mau ona e paturura i mûri mai ia oe, aore<br />

ra o to taua nunaa ? E ère teie te reo faahapa. Teie nunaa, taua ia to taua hohoà ta to<br />

taua huaai tamarii.


500/9 6<br />

Terà te mau tumu parau o to ù manaô e vauvau atu i mua ia tatou. Teie<br />

tetahi, tiàmàraa poritita, tiàmàraa maôhi, e ère e te tiàmâraa âfa, e ère e te<br />

tiàmâraa âfa tinito âfa popaa, tiàmâraa màôhi, no te mea, e fenua maôhi teie, no te<br />

mea, e nunaa màôhi teie, tiàmâ anaè hia, e titau hia e faahoi teie faufaa e teie mana<br />

i roto i te rima nona i teie fenua. Eiaha ra i teie parau e faariro hia e parau<br />

haafaufaa ôre raa i tetahi paè a to tatou nunaa, aita roa atu. Mai ta Gaston e parau<br />

ra : "E âfa atoà vau". Mea rahi atoà te âfa i roto i te Tavini Huiraatira, aita ra matou<br />

e haafifi i to matou feruriraa mai ia na e fifi ra, aita roa atu, aita matou e fifi ra i te<br />

reira vahi.<br />

Teie tetahi hioraa i tatou, ahani pai tatou e araue e aneti pai tatou i teie<br />

taoà, e maramarama tatou i te auraa, e ère anei ? Aneti tatou i teie taoà e hoi tatou i<br />

te fare, e aha e te ôhipa e tupu mai ? Aita maoro o terâ Peretîteni o Justin ua aue<br />

mai na mûri, faahoi oioi mai ôei te ôhipa o ta ôei aia. E faahoî mai, mai te peu e aita,<br />

te vaira te ture no te faa-turai, ua tano e tano roa. Faahoi ia vau ra i teie taoà, teie<br />

aneti e hape noa hia i tatou mai ta tatou e mataura i te parau, faahoi ia vau i te hoê<br />

taata é ? E aore ra, e faahoi vau i te taata, ona te tiàau o teie faufaa ? Te<br />

maramaramara tatou ? Te auraa atoà ia i te parau o te faatiàmâraa o teie fenua, te<br />

tiàmâraa maôhi. Teie fenua, e fatu hia e te maôhi, faahoi i te mâôhi, ta te maôhi.<br />

Aita e hape.<br />

Faatiàmâ, e aha atu ai ? E aha te fa ? Eaha te tapao ? A tahi, no te haamauraa<br />

ia a to tatou "Etat". "Etat" na te reo farani, "nation administrée organisée par son<br />

gouvernement". Te hau mâôhi, hau tiàmà manahune, hau repupirita atoà ra. Te<br />

parau anaè hia e, hau repupirita, te haapapura tatou i taua taime ra, i roto na mana<br />

too toru rahi e vaira i roto i te mau hau tiàmâ atoà o te ao nei. Mai te hau, mai te<br />

mana e faaoti "pouvoir législatif. Te mana terà e faaôhipa hiara no te hamaniraa i<br />

te mau ture, e no te faaotira i te parau o te tapura haamauaraa "budget" i te hoê<br />

nunaa. Haere e te piti e te mana, te mana faaôhipa "pouvoir exécutif, te mana terâ<br />

e faaôhiparaa e te Peretîteni e taè noa atu i te faatereraa hau fenua, e te toru te<br />

mana "pouvoir judiciaire", te mana ia e faaôhipa hia i te mau haava. Titau hia ia<br />

tiàmâ to tatou fenua, ia faatura, ia aura roa hia a teie faataaèra o teie na mana too<br />

toru.<br />

la parau anaè hia te haamaura tatou i ta tà'tou hau maôhi, titau atoà hia<br />

tatou e ia îte e, tei hea to na paparaa ? Tei hea to na mauraa ? Tei hea to n a<br />

"fondation" la parau anaè hia "fondation", te fa maira i te parau no te<br />

"constitution". Te papa ture terâ, te papa ture tumu, te papa ture metua no teie<br />

fenua to tatou, ia tiàmà to tatou fenua. E aha te mau parau e papai hiara i roto i teie<br />

papa ture metua ? A tahi na mua roa too tià i te fenua. Titau hia tatou e faaite, tei<br />

hea te too tià a to tatou fenua ? Te taiora vau i teie poipoi tetahi parau, te faahitira<br />

teie parau no teie motu no Clipertone, e o Farani i te fatu o taua motu ra. Mai ta<br />

Hiro i faahitira i arauera, aita te ioa no Mururoa e no Fangatau i nia i teie apapa<br />

raau, aita atoà te ioa no teie motu no Clipertone, ua tatara hia ona i rapaè au. Te<br />

manaô ra e te Tavini Huiraatira mai i te reira motu i roto i te pu e o tatou e te fatu.<br />

Te vaira te parau no te hoêraa. Eiaha a to tatou fenua e faarirohia i<br />

vavahiraa na vetahi e. Te vai atoàra te parau no tiàraa mana o te taata "droits de<br />

l'homme" e titau hia te reira e faatupu e faatura hia. Te naôra e te Tavini<br />

Huiraatira e titau hia tatou ia rave ra i te mau ture rarahi o tei hamana hia e te ao<br />

nei e teie Apooraa Rahi a te hau amui. I roto i tana irava ture, e parau h i a<br />

"déclaration universelle des droits de l'homme". Te vai atoàra te parau o te<br />

Peretîteni o te hau repupiritita màôhi tiàmâ e te haapapuraa e te roaaraa no te<br />

mana e mau hia iana. E manaô teie te fa mai na roto i to tatou Peretîteni tahito o<br />

Gaston FLOSSE e te maère ra matou e, aita teie opuaraa tana i faarii hia mai i tana<br />

mau para hoa. Nenehe anei e ani faahou e faatupu na teie maitira ? Nenehe i tatou<br />

e too piti atoà e tuu ia tatou i roto i teie maitiraa ? Ua ineine i te Tavini Huiraatira<br />

no te omoeraa iana i roto i terâ maitiraa.<br />

Te vai atoà ra te parau no te fare itiraa ture "Parlement". Eaha te mea o ta<br />

tatou i îterâ i teie mahana ?


MA<br />

501/96<br />

I Tahiti nei, ua roaa ia ôe e te Tahoêraa, e piti àhuru ma piti parahiraa. i<br />

nia i te rahiraa taata maiti e toru àhuru ma pae tauatini. I te tahi aè pae, àhuru ma<br />

iva ia Mero Apooraa Rahi. Areà te reo e papa ra no ràtou, pae àhuru ma ono<br />

tauatini reo i maiti. Te manaô ra matou e tiàma teie fenua eiaha tatou e faaôhipa i<br />

teie mau faanahoraa mai te reira i te huru.<br />

Te ani atoà ra te Tavini Huiraatira ia tà'tou e nehenehe anei ia 6e, no te me a<br />

te îte atu ra mâtou e, tei ia ôutou ra te pae au rahi, tei ia ôutou te faaotiraa, e oti no a<br />

ia ôutou e faaâfaro e o Chirac, to outou taèaè te reira.<br />

Tatai na tera papa ture. Eiaha tatou e faaea faahou i roto i te àifaito-ôre-raa.<br />

la au paï i teie parau a te Hau Farani "Liberté, Egalité, Fraternité". Aita e àifaitoraa.<br />

I roto te papa ture maôhi ta tatou i reira atoà e faanahohia i te parau no ta tatou<br />

ture, te parau no ta tatou tâpura haamauàraa, te parau no te mau faaauraa ta tatou<br />

e faatupu i te mau hôe e faaàti ra ia tatou.<br />

Areà e ia naho teie "constitution" ta tatou e haere mai te uiraa e, na vai e<br />

haamana ia na ? Te ôhie ra i te pahonoraa : na ôe e te nunaa maôhi. E no reira me a<br />

titauhia ia faatupuhia i te hoê maitiraa uiuiraa manaô e parauhia ra e<br />

"référendum". Hou ra tatou e haere ai i reira, te manaô ra te Tavini Huiraatira e<br />

àhàni teie maitiraa, àhani ôe e te nunaa i tuu mai i to ôe tiàturiraa i roto i te pu pu<br />

Tavini Huiraatira, haere roa aè tatou i te paeàu rahi, i teie mahana, te faanaho r a<br />

tatou.<br />

la au i te tahi irava rahi a te hau âmui o te na ôraa e, e tiàmaraa o te mau<br />

nunaa atoà e faatere ratou ia ratou iho. Na roto i teie mana e mauhia ratou<br />

neheneheroa ia ràtou ia faanaho i te parau no ta ratou papa ture, "leur statut<br />

politique, économique, social et culturel". I teie taime, tei roto ia tatou i te taime n o<br />

te faanahoraa e te faaineineraa i ta tatou papa ture metua "constitution".<br />

Tera te mau manaô rarahi ta ù e manaô e tuù i mua ia tatou. Te ïte ra vau t e<br />

nahonaho ôre no teie faanahoraa, i ani ai mà'tou e, nehenehe anei ta ôutou e te<br />

paeàu rahi e tae noa atu i te Hau Farani, ia faanaho mai na hoê aè taime i roto i te<br />

âvaè, i te tahi farereiraa na tatou i roto i ta tatou âfata teata ? la nehenehe ia ôutou<br />

e âfai mai i to ôutou mau manaô, ia mâtou ia taîtai atu i ta mâtou mau hiôraa, ia riro<br />

teie nunaa e faatere ia taua o na aè te mata, o na aè te haava tera àratairaa e tera<br />

àratairaa.<br />

Peneiae te tahi taime e no te poto atoà o te taime, te ru ra te parau e aita e<br />

roaa ra te hohonuraa o te mau tâpura ôhipa, o te mau tumu parau i fafahia. Mai te<br />

peu e, te vai ra i te hoê fifi rahi e itehia atu ra no tabou, i roto i to tatou nunaa i<br />

teie tau, te ereraa ia to tatou nunaa i teie parau haamaramaramaraa. C'est le<br />

manque d'information.<br />

Tera te tahi tumu rahi riro atu ra tatou mai te hoê taata mata po. Ua ite tatou<br />

i te parau a te taata mata po, taia rahi to roto ia na, mataù to na, no te mea aita o n a<br />

e ite ra te vahi ta na e taahi atu ra. Mataù o na àhani o na e topa atu ai. Mataù o n a<br />

àhani e u ai i nia i te tahi patu, teie patu ta Patrick i faahiti atoà ra. Tera mataù tei<br />

roto roa i te roro. Aita e raveà no te tinao, hoê noa raveà no te faaàraàra i te mata, e<br />

no te faaàraàra i te mata o te roro. Eere. Titauhia na roto i te apoo tarià ôomo i te<br />

parau haapii ia tatou. la ïte tatou, ua àraàra to tatou mata. E ia àraàra to tatou mata,<br />

ua ôre atoa to tatou mataù.<br />

Tera te tahi mau manaô rii vau i tapeà nei no tatou, te mau taeaè e te mau<br />

tuahine, eiaha e fiu i te parau mau. Ta na ia haapiiraa, i te tau mau ra tatou e oôti<br />

ai. Te na ô atoà ra te tahi parau tano : e patu faufaa ôre ta te feiâ e patu ra mai te<br />

peu e aita oia e patu. E tiairaa faufaa ôre ta te feia e tiai mai te peu e aita oia e tiai. E<br />

ui tatou na vai e patu teie fenua. ? E ui tatou no vai te maôhi e maohi ai ? .E no vai<br />

taua hohoà maôhi ra i vai ai, mai te tau e te tau, tae mai ai i teie mahana ? Te na ô


502/9 6<br />

ra ta na haapiiraa, i ta na pure : "E to matou metua i te raî ra ia raa to ôe iôa, ia tae i<br />

to ôe ra hau, ia haapaôhia to ôe hinaaro i te fenua nei mai to te raî atoà ra." To ù ia<br />

manaô hopeà, e manaô opani : te aniraa ia tatou e te mau taeaè e te mau tuahine tae<br />

noa atu i te nunaa e parauhia e nunaa faaroo rahi a tatou, te vaira te faaroo, te vai<br />

atoà ra ta faaôhiparaa. la haapaôhia to na hinaaro i te fenua nei. la ora na e<br />

mauruuru.<br />

oOo<br />

- Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Je consulte l'Assemblée pour une suspension de séance.<br />

Pas d'objections ?...<br />

La séance est suspendue.<br />

oOo<br />

Suspendue à 17 heures 51,<br />

la séance est reprise à 18 heures 03.<br />

oOo<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : La séance est reprise.<br />

J'invite Monsieur Oscar TEMARU, à présenter son programme du<br />

gouvernement.<br />

M. Oscar TEMARU : To te Ao Maôhi Maeva e Manava i to tatou farereiraa n a<br />

roto i teie taime nei. Outou to te motu atea, outou ihoa tei ôre raeaèhia atu i te<br />

farerei anei aita ra te haamaramarama, farii mai te tapaô no te aroha e te tapaô n o<br />

te faatura ia outou.<br />

Outou e noho ra i roto i te mau faa, te mau peho ni atea, o te mau motu o te<br />

fenua Enana, to te Tuhaa pae, te parau nei au i te parau no teie na tuhaa fenua e<br />

piti'no te mea teie na tuhaa fenua o tei ôre e raeaèhia atu i te tere atu o te mau fifi<br />

tei farereihia, i te pae anei o te faufaa, aita ra i te taime.<br />

Te hinaaro nei au e haamauruuru maital ta tatou maltiraa to te pae fenua<br />

Enana, te vai ne: te tahi motu, te ite ra vau i to na tavana i ô nei, no Ua Huka.<br />

Matahiti 1992, farerei au i te tavana o teie fenua i te ôire no Paris, i te<br />

Ambassade Tahitienne. Roto i te tahi ôroà i tupu i tera po, te na o ra tana parau e :<br />

"ôaôa roa vau i te mea i te fenua Enana i te motu no Ua Huka, aita hoê aè taata e<br />

hinaaro ra i te tiàmaraa." Te parau ra vau i te vai ra te mahana e maramarama tera<br />

nunaa taata o to ôe fenua e tae atu i te parau o te tiàmaraa i roto i to ôe fenua. I roto<br />

i teie maîtiraa i tupu i maîri aè nei mai te mea ra e hoê àhuru ma maha rii maôhi e<br />

toe ra i roto i teie fenua i Ua Huka.<br />

Aue te mauruuru e. Aue te ôaôa e. Ua mau te rêva o te tiàmaraa i teie<br />

mahana i roto i te mau taamotu atoà o to ôutou fenua.<br />

To te Tuhaa pae eiaha e ïnoino mai i te fifii farereihia no ta tatou tapura,<br />

ua ite ra tatou i te mau faaotiraa i faotihia. Ta tatou ia e ite ra i teie mahana. Ua<br />

hotu ruperupe atoà te parau no te tiàmaraa o to tatou fenua i te Tuhaa pae.<br />

Na reira to Raro matai, mauruuru no ta outou mau faanahoraa te faariiraa<br />

mai ia mâtou ia tere atu matou e puhapa i roto i to outou mau ùtuafare, te tahi taime<br />

nehenehe tatou e farerei e parauparau, no te inu âmui anei i te taofe, no te tamaa<br />

anei, no te taôto anei i roto i to outou mau ùtuafare, tera ta tatou mau faanahoraa<br />

no te mea eita tatou e ravai i te faufaa. Mauruuru maitai. To tatou tera huru maôhi,<br />

eiaha ia morohi.


503/96<br />

I roto i te mau fenua atoà o ta ù i tere atu te faaroo ra vau te atea e ra, tera<br />

reo i te tuoraa mai : "haere mai, haere mai ra, haere mai i te ùtuafare, haere mai e<br />

tamaa". Te vai atoà ra ra te tahi manaônaôraa i roto i te tahi mau taamotu atea roa i<br />

terehia, faaroo atoaraa i ta tatou mau tamarii i te tuoraa mai e : "Bonjour". A, hiti<br />

mahuta. To te uiuiraa ànanahï : e aha te reo a teie feià e parauparau ? E te uiui atoà<br />

ra e, te tauà ra anei te mau tià poritita o teie fenua i te parau o to taua hiroà, te<br />

parau o to taua reo ?<br />

Te reo, te varua ia o te hoê nunaa. Te reo, te fauraô ia, te maramarama, te<br />

paari, te àravihi. Na te reo e faaîte, e nunaa paniora tera, e nunaa herevetia tera, e<br />

nunaa rutia tera. Taua reo, to taua ia varua e te nunaa maôhi. Te reo, na te Atua, e<br />

poiete mai taua e teie reo, poiete oia i te mau nunaa atoà e to na reo, ta na peu, ta n a<br />

faanahoraa, e to na fenua.<br />

Te vai ra anei te tahi raveà, te tahi faanahoraa i roto i teie papa ture ta ôe e<br />

Gaston Flosse, e mana ai to taua reo ? Aita ta ôe e pahonoraa ?Aita ta ôe pahonoraa<br />

aè. No reira eita oe e hinaaro e farerei taua i roto i te ratio teata. No te mea ua ite oe<br />

mea rahi te mau uiuira o ta ù e uiui atu ia ôe, aita ta oe e pahonoraa. E ère ?. Na te<br />

tiàmaraa o to tatou fenua e faahoi mai i te parau tià e te parau mau i nia i teie<br />

fenua to tatou. la tiàma to tatou fenua e mana ai to tatou reo. Te haapiihia ra teie<br />

reo to tatou i roto i te mau fare haapiira.a teitei i te fenua Farani, te fenua Vaihi, te<br />

fenua Mante, te fenua Niu terani i roto atu a i te tahi mau fenua. E i ô nei, io tatou,<br />

aita tatou e tauà ra i to tatou reo. E nehenehe e tatara i teie puta o tei parauhia te<br />

Pipiria. Ua papaïhia na roto i te reo Hereni, te reo. Hepera. E nehenehe e tatara i<br />

teie puta na roto i to tatou reo.<br />

Eita e nehenehe e tatara atoà i te mau puta ture na roto i to tatou reo. ? Eita<br />

e nehenehe e haapii i te numera na roto i to tatou reo ? Eita e nehenehe e faanaho<br />

i te mau haapiiraa atoà na roto i to tatou reo ? Te pahono nei au e, e, oia e<br />

nehenehe. Aita ra e hinaarohia ra ia maramarama teie nunaa. Faanahoraa tera e<br />

poritita tera. Tapoipoî-noa-hia o na, ia vai noa o na i roto i te pouri. Haapaô noa atu<br />

ôe i te parau no te ôteà, te hoe vaa e te tuè popo, na ù e haapaô i te parau no to ôe<br />

fenua e ta ôe faufaa.<br />

Te reo o te metua vahiné mai ta tatou i faaroo-iho-ra i àrauaè iho nei n o<br />

roto i teie metua vahiné, aita o na e tiai ia fanau i teie àiu. I rotoraa ra i to na ôpu,<br />

haamata te metua vahiné i te parauparau i teie tama, na roto i to na reo, la<br />

tuatapapa-maitaî-hia i te mau ôhipa atoà e ravehia nei i roto i teie fenua to tatou,<br />

te tahi hanere e pae àhuru e tiàhapa matahiti i teie nei, nehenehe e parau, te<br />

faanahohia ra te parau no te haamorohiraa, e te faaôre-roa-raa atu i te parau no to<br />

taua hiroà, e parauhia na roto i te reo farani : " génocide culturel ".<br />

Te parau ra te Tavini Huiraatira ia outou e, eita e mau ia outou. I teie poipoî<br />

nei te taiô ra vau i roto i te tahi veà, te na ô ra teie taata e aratal nei i teie nunaa<br />

"tchétchène", i te fenua Rutia ta ù e îte ra i te tahi matahiti, te na ô ra ta na parau,<br />

hoê tauatini puai aè matou ia ôe e Boris Eltsine e tae noa atu i te mau faufaa atoà e<br />

vai ra i roto ia ôe e te mauihaa tamaî te aha atu, te aha atu. Te parau ra vau ia taua e<br />

te nunaa maôhi : hoê mirioni, hoê miria atu to tatou puairaa i teie feià, e tae noa<br />

atu i te Hau Farani, noa atu i te mau faanahoraa atoà e vai nei i roto ia na. E tiàma<br />

ihoa teie fenua, aita e mau, hiô atu oè.<br />

- Applaudissements -<br />

Mauruuru maitai to Raro matai i to ôutou maîtiraa mai i teie na tià e piti. A<br />

tahi ra i roto i te àai o te Tavini Huiraatira, e aita te mau faatafifiraa, te mau<br />

faaririraa i tupu. Papu maitaî e toru e maha parahiraa i Raro matai, àtira, àtira.<br />

Faarii mai ra to Raro matai i te tapaô no te haamauruuru. Te hinaaro atoà ra vau e<br />

faahaamanaô atu ia tatou, to Raro matai, i roto i te àai o to tatou fenua, o ôe te tuhaa<br />

hopeà roa i riro i te Hau. Te hinaaro atoà ra vau na ôe e Raro matai e faatiàma n a<br />

mua roa i to tatou fenua.


504/9 6<br />

Faahiti iho nei to tatou taeaè o Monil, o ta ù e hinaaro nei e haamauruuru<br />

maitaï, no te ôhipa ta ôe i faaoti no tatou i teie poïpoî, te pupuraa i ta tatou ôhipa i<br />

roto i ta na àpu rima na mua roa. Mai te mea ra tatou paatoà e tae tatou i roto i to<br />

tatou mau tere poritita i roto i tera faa e tera faa, i tera motu e tera motu, tera fenua<br />

e tera fenua, na mua tatou i te taù i te Atua, haamauruuru ia na, te aniraa ia na te<br />

mana rnoà o ta na varua ia turama ia tatou,.tae mai tatou i ô nei te moèhia ra.<br />

Na reira mauruuru maitaï, e teie tiàtono, teie mero Apooraa Rahi ta te<br />

nunaa no Raro matai i maîti ei tià no na. Ei tavini ia au i te parau ta na i parau<br />

"aore te tamaiti a te taata e haere mai ia tavini hia, te tavini ra".<br />

Tae noa atu to te mau motu Tuamotu ia ora i to tatou farerei iho na na roto i<br />

teie taime nei. Mauruuru maitaï no ta outou mau faanahoraa i faanaho mai, i te<br />

faariiraa mai ia mâtou o tei tere atu, o tei fano atu na te moana, te moana paruparu<br />

no te âfaî atu i te parau faufaa rahi o te tiàmaraa o teie fenua to tatou. Ta ôutou ia i<br />

àpo mai, ta outou i pahono mai i teie nei mahana. No te taime mâtâmua atoà teie<br />

roto i te àai o to tà'tou fenua. Nunaa rahi to te pae Tuamotu tei maramarama i teie<br />

mahana, te faufaa rahi no te parau o teie fenua to tatou e tiàma. Oaôa, ua ïte iau e te<br />

tupu nei te ôaôaraa i roto i tera taamotu e tera fenua e tera fenua, tera ôire e tera<br />

ôire.<br />

Aita hoï tatou i manuia i te maîtiraa, ua pau tatou. Ratou tei manuia. Te îte<br />

ra ra vau i to tatou ôaôa e te na ô ra te uiuiraa i roto ia ù, e aha atu a ia te huru ia<br />

tiàma teie fenua to tatou. Te na ô ra io to tatou taeaè, o TOKORAGI : "l'indépendance,<br />

c'est le bonheur suprême d'un peuple". Parau papu, parau tià tera. Oaôaraa hopeà<br />

tera o te hoê nunaa ia tiàma o na. Mauruuru i to rapae au e popo ra. Tatarahia iho<br />

na i te parau no to tatou mau faufaa. Te Tuamotu, to tatou mau roto, e rave rahi te<br />

mau ôhipa o ta tatou e nehenehe e faatupu i roto i to tatou mau roto. Ua ïte tatou i te<br />

parau no te poe, tataùhia atu, vauvauhia atu te reira i arau aè iho nei.<br />

Te mea ra e îtehia i roto i te faanahoraa, ia au paî i teie parau te tae mai nei<br />

i roto i to tatou fenua, i nia i te faito hoê àhuru ma piti miria i te matahiti hoê. Te<br />

uiraa e uihia ra i mua ia tatou : te haere ra teie hoê àhuru ma piti miria i hea ? Te<br />

pahono ra te Tavini Huiraatira : hoê miria i roto i to ôe pute e te nunaa, hoê àhuru<br />

ma hoê miria i roto i te pute o te feiâ aè ra. E ère ?<br />

- Applaudissements -<br />

Nehenehe e faanaho i te parau no te faaàmuraa ià, no te mea ua tae tatou i<br />

reira i teie mahana. Parau vau i teie parau i roto i teie Apooraa Rahi o to tatou<br />

fenua, eiaha e moèhia ia tatou, tatou o te taià noa, te àmu noa. Titau-atoà-hia tatou<br />

ia feruri i teie ra taime i te parau no te faahoturaa, faaàmuraa i te ià, aita ra te tahi<br />

atu a mau înaî e vai nei i raro i te tai o to tatou fenua. Te vai nei te mau raveà no te<br />

reira.<br />

Te vai nei te parau no teie repo no Makatea, tuatapapa na tatou i teie parau<br />

i roto i to ù mau tere i ô outou.<br />

Ua ïte maitaï tatou i te ôhipa i tupu i Makatea. E ono àhuru tiàhapa matahiti<br />

te heru-raa-hia teie faufaa i roto i teie fenua to tatou. E ono àhuru e tiàhapa<br />

matahiti, matahiti tauatini e iva hanere e toru e tae atu i te matahiti tauatini e iva<br />

hanere e ono àhuru e ma pae. Ua He anei tatou te tahi taata i Makatea i te raoniraa-hia<br />

? Aita. Ere anei ? I te mea o tei vaiihohia mai ia tatou, te feo. Tau a<br />

faanahoraa ra, aita i taui e tae mai i teie mahana. la hiô tatou i te fenua taratoni,<br />

faufaa rahi teie e vai nei i teie fenua, oia te numera piti o te ao nei, teie faufaa e<br />

parauhia nei e te "nickel".<br />

Tei hea te taata èreère, te "kanake", e parauhia na na teie faufaa ? Tei roto i<br />

te uru àihere i te faaearaa, i roto i te "réserves". Tera faanahoraa, aita o na e taui<br />

mai te peu e aita teie fenua e tiàma.


505/96<br />

Te vai nei te tahi fenua i roto i teie ôtià moana Patifita, to tatou o te<br />

parauhia o Nauru, eere ? Tiàma teie fenua i te matahiti tauatini e iva hanere e ono<br />

àhuru e ma pae. Faatere-noa-hia teie fenua i mutaa iho ra e te Hau Auteraria.<br />

Tiàma ràtou. Ua imi ràtou i te mau raveà atoà no te haamaitai i to râtou fenua,<br />

faaôhipa i te faufaa e vai ra i roto i to râtou fenua, no râtou e no te huaai e na mûri<br />

mai ra ia râtou.<br />

I roto i te numeraraa o teie mahana, fatata roa i nia i te faito e pae matahiti<br />

e toe, e pau teie faufaa. Te moni ra i roaa ia ràtou, ua faaôhipahia i roto i te tahi<br />

mau fenua atu.<br />

Haere tatou i te fenua Auteraria, te vai nei te mau Fare moni i reira, te mau<br />

hotera na nunaa taata o Nauru e haere ai i teie fenua. Ua haere atoa paha 6e. Eta<br />

tatou Makatea, tei hea ? E paa. Te vai nei teie faufaa i Mataiva. Te hinaaro nei vau e<br />

faatae i to ù tapaô aroha taaé i teie nunaa tei faarii mai ia matou i roto i to matou<br />

tere, i to tatou fenua i Mataiva. Te poroî o ta outou i poroï mai, ia tere noa atu outou<br />

na te mau taamotu e, faaara atu i to tatou nunaa, eiaha matou ia moèhia ia tatou.<br />

Aita matou e hinaaro ia heruhia to matou fenua, mea ôaôa roa to matou oraraa i<br />

teie fenua to màtou.<br />

I teie taime, te tae atu nei teie parau i roto ia ôe e te mau motu o tei ore i<br />

raèaèhia atu i te tere. Te vai nei a, tera i mua i tatou no te àrairaa, eiaha teie mau<br />

ôhipa ia tupu.<br />

Te vai atu ra te parau no te mau faufaa e vai ra i te pae Tuamotu. Te parau<br />

anei no te puha, te parau ta ù i parau atu ia outou, roto i to tatou farereiraa.. Mai ta<br />

te mero Apooraa rahi, Alexandre LEONTIEFF, i parau iho nei, nehenehe e feruri, e<br />

faahaere i te parau o te pêne puha i nia i te piti àhuru tara, numera hoê, te<br />

numera piti i nia i te faito hoê àhuru ma piti tara. Te vai nei te moni e huehia nei i<br />

roto i to tatou fenua.no te ohipa haapaôraa ôre.<br />

Mea maitai tera faufaa e horoàhia na te feià e fatu ra, te tahe ra te hau, te<br />

puha ra. Ua haere atu vau i roto ia outou e pana i te ôpaa, te mau ra ia outou, no te<br />

mea to ù te reira toroà i to ù tamariiraa. E paari te haari.<br />

Te vai nei te parau no te vanira, te vai nei te parau no te faariiraa ratere.<br />

Te reira ta tatou e hinaaro nei, no te mea, te parau o te puha, te parau o te ravaai, te<br />

parau o te faariiraa ratere i roto i te mau ùtuafare, e maraa paî ia tatou i Tahiti ia<br />

rave ?<br />

Te parau no teie mau taiete rarahi e haere mai râtou i ô nei, eiaha tatou e<br />

faaroo i tera mau parau e parauhia ra e te âfai mai râtou i ta râtou moni na tatou.<br />

Aita te reira mea. Tei hea te reira taiete, te vai te reira taata i te ao nei, afai mai o<br />

na i ta na moni na tatou ? E haere mai râtou i ô nei io tatou no te imi i te raveà i a<br />

moni-roa-hia-atu râtou. Te reira te parau mau. Aita tatou e hinaaro faahou i te<br />

reira faanahoraa. Ta tatou e hinaaro ra ia niuhia te parau o te imiraa faufaa i nia i<br />

te parau o to taua hiroà, ia nehenehe na taua e te nunaa no teie fenua e faaôhipa, e<br />

feruri, e tuatapapa i te mau ôhipa atoà. Faaôre i te feruriraa no rapae au mai.<br />

la au i te manaô o teie taeaè to tatou o Hiro, hiô noa tatou i teie fenua marite<br />

e fenua moni roa teie. Te piru, te mori àrahu e te aha atu, e te aha atu. Ati aè teie<br />

fenua i te tere mai nia haere i te pae àpatoèrau, haapapa te feià veve.<br />

I roto i to tatou fenua i mutaa iho ra, aita i rahi te moni. Aita atoà ra i taa ê<br />

roa i te parau o to tatou oraraa, àifaito noa. Teie mahana te ora nei tatou i roto i te<br />

hoê oraraa totaiete e piti to na faanahoraa : "société à deux vitesses". Na teie feià e<br />

faatere mai ia tatou, ta te nunaa e faaoti e tuu faahou a i nia i te parahiraa. A<br />

tira.pai. Parau pinepine na ù teie, tatou, te faufaa màtàmua no te hoê fenua, èere te<br />

mori àrahu, èere te piru. Faaroo vau i teie manaô i te tahi matahiti, no roto mai i<br />

teie taeaè ia Gaston FLOSSE, i te na ôraa e, àhani e nehenehe e faariro i te mau ôfat


506/9 6<br />

no Faaa ei ôfaî piru, e nehenehe ia tatou e haere i te tiàmaraa.<br />

Te parau nei au ia tatou e piru teie fenua to tatou. Te faufaa màtâmua o te<br />

hoê fenua, o to na ia nunaa. Mai te peu e nunaa inu àva e piru to raro aè i te âvae, e<br />

piru faufaa ôre tera. Mai te peu e, e nunaa hupehupe e mori àrahu to raro aè i te<br />

âvae, mori àrahu faufaa ôre tera. Tera te faufaa mâtamua o te hoê fenua, to n a<br />

nunaa.. Hiô na tatou teie nunaa tapone, aita ta na e piru aita ta na e àuri, aita ta n a<br />

e faufaa, eere ? E aha te mea o ta na e faaôhipa,, tera ? Te maramarama. la puôiôi to<br />

ràtou mau tapone, faatià i to ratou fenua, oia te tahi nunaa puai rahi i te ao nei.<br />

Haamanaô ra vau i teie matahiti i mairi aè nei te tereraa mai te Faatere h a u<br />

e haapaô ra i te pae o te ïmiraa faufaa o te fenua Tapone, ta oe i ite Gaston FLOSSE,<br />

no te haere atoà mai e porote, no te patoî i teie faaotiraa ta 6rua o CHIRAC. Te parau<br />

ra o na ia ù e : aore o Farani, Tapone. Tera te puai o te ao nei, ia tuo mai tapapa pai i<br />

te àau o teie fenua. Aita ta na e ôfai piru, eere. Ua faaôhipa o na i tera mea e<br />

parauhia e maramarama.no te faahotu i to na fenua. E hiô na tatou i teie fenua to<br />

tatou, hoê a rahiraa e o Europa tà'atoà, e pae mirioni kirometera tuea.<br />

Haamanaô vau i teie mau matahiti i mairi aè nei, pinepine vau i te faaroo<br />

tera parau no roto mai i teie feia, aita paï ta tatou e faufaa. E parau pai tatou i teie<br />

parau.: aita anei tatou e haafaufaa ôre ra i te àivanaa o tei poiete mai i teie fenua<br />

no tatou ? Poiete mai ona i teie fenua no tatou, e te mau i atoa parauhia ai i teie<br />

fenua e fenua heeurii Fenua faufaa rahi teie. Tei nia noa i te faatereraa.<br />

<strong>LA</strong><br />

Oia, tei nia noa i te faatereraa. Te tuùraa i to tatou manaô e faatiàma teie<br />

fenua to tatou. E ère teie, e ôhipa na te Tavini Huiratira anaè, e ère teie, e ôhipa n a<br />

te hoé taâta, e ôhipa teie na tatou pouroa e parau oaoa teie, faatiàma teie fenua to<br />

tatou. Te naô ra te tahi puéraa i te parau, a hiri teie ohipa i roo hia i te matahiti<br />

1958, i te aniraa terâ ruau e faatiàma i teie fenua, aita ia tatou e peàpeà faahou, ua<br />

tiàmâ ia tatou, ua taè mai ia te parau no te hau, e àifatoraa no te hau taèaèraa n o<br />

teie fenua to tatou. Aita ra, te parau ra te Tavini Huiraatira, teie te tau mea tano. Ua<br />

oti te tau manureva, ua oti te mau uahu, oti te mau faanahoraa atoà i roto i te mau<br />

fenua atoà. Hoê noa te tôe, tatou, te faaotiraa ta tatou titeti maitiraa, patià i roto i te<br />

âfata no te faatiàma teie fenua to tatou. Terâ te ôhipa e tïtauhia ra tatou e te nunaa.<br />

Aita te Tavini Huiraatira e tuù i te parau no te faatiàmâraa teie fenua no tatou, n o<br />

te mea na roto i teie puai rahi, ta ôutou e faaite mai, ua riro te reira, mai te tahi<br />

matai rorofaï no te turalraa i teie tàpura ôhipa i mua, ia taè o na i nia iho i to n a<br />

vairaa. Aita i mau i teie mau feia, ia tapea te parau no te faatiàmàraa teie fenua to<br />

tatou.<br />

I roto i te tahi mua i terehia atu, te mau ra hia iaù, farereihia te tahi mau<br />

taata mata pô, mai te peu e te faaroo mai nei i te radio teata, faarii mai i te tâpaô n o<br />

te aroha. Te tià ra te mata pô i nia no te parau e ua ite te mata pô, faaroo te taria<br />

turi. E tatou, te feia mata maitai, feia tarià maitai, ua tarai-hape-hia anei to tatou<br />

tarià, ua hâmani-hape-hia anei to tatou mata, ore ai tatou e Ite i te mau ôhipa i mua<br />

i to tatou mau mata ?<br />

Te parau no te tiàmaraa to tatou, no ôe teie parau e te ui âpï, ta tatou huaai<br />

tamarii. To nia matai, to Moorea-Maiào, to Tahiti nei, to te mau ôire atoà, mauruuru<br />

maitai i te ôhipa o ta tatou i rave. Te numera rahi ta ôe i horoà mai, no te faaîte<br />

pâpiiraa i te hau farâni, e te vai nei tatou, te hiaai nei i te tiàraa no teie fenua.<br />

I poïpoi aè i te mahana maitiraa, ua taè mai te poroî no roto i te mau fenua<br />

atoà, ua ïte ôutou i te matahiti i mairi aè nei, ua taè mai te mau tià no te mau fenua<br />

atoà no te ao nei iù nei io tatou. No te haapopo ia tatou, no te mea, ua îte ràtou e aha<br />

te ôhipa e tupuraa iùnei. E aha te mau moihaa e faaôhipa ra te tahi mau paè au n o<br />

te haaftfiraa i te pupu e hiaai ra i te tiàmaraa o teie fenua. Ua moéhia râtou e, te<br />

vai nei to te ao nei e hiô atoà mai ra i te ôhipa e tupu ra io tatou.


507/9 6<br />

No reira, ua faataè mai râtou i te mau manaô, te mau poroi faaitoito ia tatou.<br />

Imiraa te mau ravea atoà ia tiàmà teie fenua to tatou. la nehenehe tatou ia ô atu i<br />

roto i teie ùtuafare no te ao, ta Gaston FLOSSE o taù i ïte i teie matahiti i mairi aè<br />

net, i te haèreraa raua o Chirac, ia terà tere matamua, i teie ôire rahi no NEW-YORK<br />

i te matahiti 1978 e te mau tià o te te fenua Taratoni, iaù e hoi mai i ùnei, mai te mea<br />

ra, te vai ra te mau parau faahapa ta'na i parau. Te hiô raa atu vau i teie matahiti i<br />

mairi aè nei e, era te taâta e haère atu i te hau amui.<br />

Te tiài mai ra râtou ia tatou. la parau pai tatou i te parau no te faahoturaa,<br />

aita e nehenehe e faaôhipa noa i te parau iù nei noa io tatou. Aita e nehenehe<br />

taôtià i terâ parau. Te parau o te faahoturaa, titauhia, ia vai te tuatâpaparaa i roto i<br />

te mau nunaa atoà, te mau fenua atoà o te ao atoà nei. Te fenua veve anei, aita ra te<br />

mau fenua faufaa rahi.<br />

Terâ te feruriraa e aratai rii i te parau o te mau tuatâpaparaa, o te parau o<br />

te faahoturaa. E na roto i te reo farâni, "développement". No reira te mau eivanaa o<br />

te ao nei, i papaî ai i roto i teie ïrava ture o tei parauhia, te îrava ture 15, 14, 25 n o<br />

tïtema i te matahiti 1960 : "la vai noa te hoê fenua, te hoê nunaa i raro aè i te<br />

faatereraa a te tahi nunaa e, e riro te reira, e faafifiraa i te parau no te faahotu<br />

raa, i te paè anei i te imiraa faufaa, i te paè anei no te oraraa totiàre, i te paè anei i<br />

te haapïiraa, i roto i taua fenua ra".<br />

Te mea ia o ta tatou e ïte ra i teie mahana, e te onoono noa nei a tatou i te<br />

parau no te faahotu, faahotu..., aita e haère mea ma', mai te peu e, aita teie fenua to<br />

tatou e tiàmâ. Na te tiàmâraa e horoà ia tatou te mau moihaa atoà, te mau ravea atoà<br />

no te faahoturaa i teie fenua to tà'tou.<br />

Ua ïte te fenua farâni taua mea ra. Pâpii iaù e, no reira teie faatere hau EE<br />

PERETTI i faataè mai i terâ poroi, haapopo te numera i roaahia, no te parau atoà<br />

mai e, ua ineine i te fârerei no te tuatâpaparaa i te parau no to tatou fenua no a<br />

nanahi. Eiaha, te parau o ta râtou e taîtaï ra, ia tiàmâ teie fenua, e tôe noa tà'tou rii<br />

anaè. Aita te reira mea, aita te reira mea, te parau ra vau mea tiàmâ teie fenua to<br />

tatou, ua o tatou i te reira taime i roto i teie ùtuafare rahi o te hau àmui. Ua<br />

nehenehe tatou e tuatâpapa i te mau ôhipa atoà o ta tatou e hinaaro e tuatâpapa.<br />

Teie hau farâni, teie hau marite, te hau peretane, te hau tàpone, te mau hau tiàmâ<br />

atoà o te ao nei. Faatereraa tiàmâ ta tatou.<br />

Teie mahana nei, te vai noa ra ia tatou i raro aè te faatereraa a teie hau<br />

farâni. Te vai ra te tahi fifi, i mûri mai. Ua ïte tatou i roto i te maïtiraa o to tatou<br />

fenua, te ture no "Maastrich", faariro rii tatou i teie mahana, e àihuàraau no te<br />

mau fenua, no Europa ma. Na taua faanahoraa e horoà ra i te mana i roto i te mau<br />

huru taata atoà no te mau fenua no Europa. Haère mai iù nei io tatou e patu, e<br />

faanaho ai to râtou oraraa.<br />

I te mau i teie papature ta tatou. Paremo tatou ananahi, no te mea aita teie<br />

fenua e tiàmâ. Taaè noa atu ai te mau ôhipa o ta tà'tou e ïte ra i teie mau mahana, te<br />

mau toro'a e amo hia nei e to tatou nunaa, e maraa to tatou nunaa, te horoà hia nei<br />

na te ratere. Te vai nei i roto i teie piha apo'ora'a rahi ta tatou fenua, "un ancien<br />

colonel de gendarmerie, garde corps : Monsieur quel est votre salaire ? Les<br />

fonctions que vous êtes versés, il y a un Tahitien qui a été très compétent et qui est<br />

capable de le faire. Ce n'est pas du racisme, ce n'est pas de la descrimination, c'est<br />

du patriotisme"...<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : ... Monsieur TEMARU...<br />

M. Oscar TEMARU : ... Hoê terâ faahuehueraa ia tatou. E te vai atu ra, e te vai<br />

ra atu ra..., e maraa teie mau toroà to tatou nunaa, ta tatou mau tamarii. No râtou<br />

teie fenua, no ta tatou huaai.E ère a terà, te vai ra te parau no te mau taata n o<br />

Europa mai no a nanahi, e haère mai ratou iù nei io tatou e ohi i ta taua faufaa.<br />

Pinepine tatou i te faaroo i te parau, na farâni te moni, na farâni te moni. Matahiti<br />

i mairi aè nei, e ui noa vau i roto i te radio teata e te ui ra vau i teie ahiahi, arauaè o


508/96<br />

Gaston FLOSSE e haère mai iù nei, pàhano mai i teie uiraa. Faaïte mai na, e hia<br />

miria e parauhia atu ra no roto mai to tatou fenua, e haère atura i te fenua farâni i<br />

te matahiti hoê ? Faaïte i to tatou nunaa ?<br />

Te naô ra te parau a te tahi "député" no te fenua farâni, eiaha ia môehia e<br />

tatou, te mau fenua àihuàraau, "les DOM-TOM, représentent un marché important<br />

non seulement pour la France, mais pour toute l'Europe". Te hoê mâtete rahi teie,<br />

eiaha no te fenua faràni anaè, no te mau fenua atoà ra no Europa, âpoo moni paa<br />

teie, e vahi pereraa moni teie, no teie hau. Taa ê noa atu i te parau ta tatou e îte i<br />

roto i to tatou fenua, te parau no nia i te tamataraa àtomi, imiraa moni atoà teie n a<br />

teie hau. Imiraa moni, o Farani te tahi fenua puai roa i teie ao nei, no te hoo i te<br />

mau moihaa tamai i roto i terâ patireia e terâ patireia, e imiraa moni, imiraa moni<br />

teie fenua.<br />

E te vai nei tatou i teie mahana, mai te mea ra e, ua raèàhia tatou e 30<br />

tauatini taata païmi ra i te ôhipa, aita e ôhipa, e ère ra i te 6hipa. E terâ feia e ère ra<br />

i te 6hipa, te faaî atoà ra râtou i teie âfata, noa atu te iti o te faufaa e roa ra ia rat ou<br />

i te hepetoma. Te mau taata rave ôhipa atoà o teie fenua. Te taata rava'ai anei,<br />

haère o na e ravaai, ta na tui ià i te paè purumu, e haère o na i te fare toa, hoa o n a<br />

i te puôhu àvaàva, e hoa o na terâ mea, te àufau ra o na i te tute no te faaî i teie<br />

âfata. 76 miria ta tatou tapura faufaa no teie matahiti, te faaî atoà ra ra, te ère r a<br />

râtou i teie nei mahana.<br />

Aita vau i manaô, na te feia i faatere mai ia tatou i te mau matahiti i maïri<br />

aè nei i faaàitarahu i teie fenua to tatou i nia i te faito e 56 miria, tauatini taata aita<br />

e ôhipa, e hau atu i te maitaî i teie mahana, iau i te tuatapaparaa, ia au i te parau,<br />

ua iti rii te mau faufaa e 8 mai nei i roto i teie fenua to tatou, e na teie ia feia, e<br />

haamaitai i te parau o te oraraa tô'tiàre o teie fenua to tatou ? Aita. Ua ïte ôe, te<br />

haamanaô ra vau i te parau a teie taata paari i roto i teie motu no Takaroa, mai te<br />

peu e te faaroo maira ôe, Kua ora. Faarii mai i to ù tâpaô faatura ia ôe. Te parau r a<br />

teie taata," o vau te pou, te Tahôeraa iùnei i Takaroa nei, ïte mai ôe tavana, mai te<br />

tau e te tau, aita e tuu. Taa ê te tavana no Takaroa iùnei, ua ïte ôe", tâtau noa o na te<br />

paraparauraa i terâ ra po.<br />

Te naô ra tana parau, "ia ïte mai ôe tavana, i terà" tau, e piti tara te pêne<br />

puha, hoê tane puha, piti tauatini tara, a rava'i roa. E roaa te mon, roaa te hinu,<br />

roaa te ahu, roaa te mâa na te tamarii, aita e pau. I teie mahana, hoê ahuru ma ono<br />

tara te pêne puha, aita e maoro i te papaina raa, aita e moni faahou". E tià anei<br />

nehenehe, e tià anei, nehenehe e taè noa atu, ia haamama rii i te hopoià o ta mâtou<br />

e amo nei. E, te ïte ra i te mauiui i teie mahana, te parau ra vau e teie papa e, n a<br />

reira.<br />

22 no Me, eiaha ôe e tùu, maïti faahou à, tei te àhuru ma toru àmuàmu.<br />

Parau rii anei e aha te faanahoraa o te tute i roto i teie fenua to tatou, e faapoto noa<br />

atu vau i te parau. la tuatàpapa-maitaï-hia, e rahi aè ra te tute, ta te hoê taata rii rii<br />

roa i roto i teie fenua to tatou, faaroo mai nei tatou i te parau. E rahi aè te tute, a te<br />

taata riirii roa i roto i teie fenua to tatou e àufau nei, mai ta te mau ôna, mai ta te<br />

mau feia tiàraa maitaî to râtou, mea ohie roa ia niimera.<br />

E rave tatou i te tahi taihaa, taata taià, haère o na i te fare toa e hoo mai o<br />

na te puôhu àvaàva, te vai ra te tute i nia iho, aita e ôhipa, aita e tute i nia iho i teie<br />

fenua to tatou. Hoê a tute ta na e àufau, e terâ taata e roa ia na piti mirioni i te âvaè.<br />

Tei hea te parau no te aifaitoraa i taua taime ra, tamata na tatou i te faaau.<br />

Terâ te tahi àroraa rahi a te Tavini Huiraatira, te imiraa i te mau rave'a<br />

atoà, ia huru àifaito rii te parau to tatou oraraa i nia i teie fenua to tatou.<br />

Eiaha teie oraraa totaiete ta tatou e piti e ïte nei, e piti nunaa taata teie e vai<br />

nei. Te vai ra te fanaô ra, te vai ra te ère ra. E ère terâ te faanahoraa a te mâôhi.<br />

Aita vau e manaô, e na te mau mana e vai nei paï i roto i to tatou fenua e faatiti


509/96<br />

aifaro, e taui i te parau o te oraraa totiàre i roto i teie fenua to tatou, e faaôhie i te<br />

parau o te imiraa faufaa. E nehenehe tatou e tuatàpapa i te mau ôhipa atoà.<br />

Tuatâpapa tatou i te mau tapura ôhipa atoà, tuatàpapa tatou i te parau o te<br />

imiraa faufaa o te ratere. Te parau ra teie feia i teie mahana : a, te parau no te<br />

tereraa manureva, e mana terâ no tatou, a tae ho'i e ! Ua ïte maital ôutou, mai te peu<br />

e haère ôutou i te fenua marite, e tuatâpapa i teie taiete "United airline" no te<br />

haère mai iùnei. E pâhonohia mai ôutou e, titau-atoà-hia te tià o te hau farâni ia<br />

haère mai iùnei no te mea i roto i te papa ture faatere nei ia tatou, e mana terà n o<br />

te hau faràni "relations extérieures". Aita to ôutou e mana, taè noa atu i te mau<br />

mana e mauhia ra e tatou i teie nei mahana, e ô mai ihoa te faanahoraa a teie hau i<br />

roto, eita e haère. Faatiàmà to tatou fenua, faahoi mai te mau mana atoà, ta tatou e<br />

hinaaro nei, no te faatere i teie fenua to tatou.<br />

Te nunaa e faaroo mai nei, mai teie poipoi mai te vauvauraahia atu i mua ia<br />

tatou, te parau to te fenua, to tatou àai. Me nahea to tatou fenua, te haruraahia e te<br />

eiaraahia. Vauvauhia atu i mua ia tatou te parau no te mau faufaa o to tatou fenua.<br />

Tatarahia atu i mua ia tatou te mau parau ta ôutou i faaroo, te haamataùraa ia tatou.<br />

la tiàmà teie fenua e pohe tatou i te poïa, ataè ho'i e ! Haamanaô roa vau i te tahi<br />

fârereiraa i roto i te tahi faa no Hakamaii, no Ua-Pou, te tahi rururaa, te tapeà ra te<br />

tahi metua vahiné i te hoê manu i roto i to na rima e"pigeon", te parau ra vau i<br />

terâ metua vahiné, horoà mai na i terà manu. Te naô ra paï te parau a teie metua<br />

vahiné "ua haère mai o Gaston FLOSSE iùnei, ua parau o Gaston FLOSSE ia mâtou,<br />

eiaha e haère i te tiàmâraa, e pohe tatou i te poïa, e hoi faahou tatou i roto i te uru<br />

àihere e haumiti ai".<br />

A, a, e aha hoi teie e Gaston, na ôe terâ mau parau i parau i terà feia ?<br />

la manaô vau, a hani o na e nehenehe e parau ia tiàmâ teie fenua, e moè<br />

pai teie fenua i roto i te miti. A ua parau atoà o'na, e tupu te aueueraa fenua.<br />

Mai te peu e te mau ra ia ôe e teie metua vahiné, i te parau ta tatou i parau,<br />

tapeà ra vau i terà manu, i roto i toù rima, te faatià ra vau ia tatou i te àai o te hoê<br />

taata paari. Ua hinaaro te tahi pupu taata e tamata i to na paari, haère atu ra râtou i<br />

mua i teie taata, parauhia teie taata e ua îte o ia i te ôhipa atoà. Haère râtou i mua i<br />

teie taata e teie manu i roto i to râtou rima, te aèro noa tei itehia atu, te hinaaro r a<br />

râtou e tamata i te paari o teie taata.<br />

Teie te aniraa i taua taata ra, "ahiri, o ôe tei î i te paari, te aravehi, te ite i te<br />

mau mea atoà, faaite mai na, teie manu, e mea ora anei o'na, aita ra mea pohe anei<br />

?"Te nao ra te pahonoraa a teie taata paari, "mai te peu e, e parau atu vau e, mea<br />

pohe, e tùu ia ôe i te reira manu e maùrere. E mai te peu e, e parau atu vau e, e mea<br />

ora, e ùumi ia ôe i te âfii o te reira manu ia pohe".<br />

Te parau atoà ia o te tiàmâraa o to tatou fenua.<br />

Te nunaa e faaroo mai nei, i roto i na taamotu e paè, tei roto i to taua àpu<br />

rima, patià te rima i raro i te fenua. E ora tatou i te hoê oraraa hau, te hoê oraraa<br />

ôaôa i roto i teie fenua ta na i poiete mai no tatou. Ta tatou e nehenehe e<br />

haamauruuru atoà,.<br />

I te opaniraa i teie fârereiraa no tatou i teie mahana. I te mea, i te ômuaraa to tatou<br />

farereiraa, i tiàoro na tatou i te mana o to'na varua, ia turama ia tatou. E tià atoà ia<br />

tatou na roto i teie taime, faataè atoà ia na i te haamauruururaa, i te mea ua tupu<br />

teie ôhipa na roto i te maitai, na roto i te hau, na roto i ta'na turamaraa, i roto i<br />

tana aratairaa.<br />

Te nunaa mâôhi, faarii mai i te tapad no te aroha. la orana.<br />

- Applaudissements -


510/96<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : A présent, j'invite Monsieur Gaston FLOSSE à présenter son<br />

programme de gouvernement.<br />

M. Gaston FLQSSE expose son programme : Hoa hère ma, outou e mataitai<br />

mai nei, te ani nei au ia ôutou, ia faaôromai rii mai à ôutou te tahi maa taime iti, e<br />

tatara vau i toù mau manaô na roto i te reo farani, e ia oti, na roto atu ai i to taua<br />

reo.<br />

Monsieur le Président,<br />

Monsieur le Haut-Commissaire,<br />

Monsieur le Président du Conseil Economique, Social et Culturel,<br />

Monsieur le Président de la Commission Permanente,<br />

Mesdames et Messieurs les conseillers de l'Assemblée de la Polynésie française,<br />

Mesdames et Messieurs,<br />

Notre peuple s'est choisi de nouveaux représentants.<br />

La nouvelle Assemblée s'est réunie, et elle a élu son Président.<br />

Permettez-moi, Monsieur le Président, de vous adresser mes chaleureuses<br />

félicitations et mes voeux très sincères de réussite dans votre tâche. Rien n e<br />

permet de penser qu'elle sera facile, mais je vous donne l'assurance que vous<br />

pourrez compter sur le soutien de la majorité.<br />

Permettez-moi aussi de féliciter les nouveaux élus à l'Assemblée de la<br />

Polynésie française, car tel est désormais son nom.<br />

Une confiance amplifiée<br />

La Polynésie aura ce soir un nouveau Président du Gouvernement et, dès<br />

demain, un nouveau Gouvernement.<br />

Vous allez donc élire le nouveau chef de l'Exécutif. C'est un acte important,<br />

et, comme dans toute démocratie, il doit être accompli avec sérieux. Afin que,<br />

Mesdames et Messieurs les Conseillers, vous puissiez savoir quel programme vont<br />

appliquer les candidats, le statut prévoit que ces derniers le présentent avant<br />

votre vote.<br />

C'est ce que je vais faire. C'est un acte grave et solennel qui manifeste le<br />

respect que chacun d'entre nous doit avoir pour nos institutions.<br />

Je dénonce donc l'attitude du Tavini Huiraatira qui démontre aujourd'hui<br />

encore le mépris qu'il a pour l'autonomie et la légalité, ainsi que pour le peuple de<br />

Polynésie. Les onze élus de ce parti qui prétendait participer à la construction de<br />

la société nouvelle que nous avons entreprise, sont tous candidats à la Présidence<br />

du Gouvernement !<br />

Y a-til déjà onze partis à l'intérieur du FLP, ou ses membres sont-ils<br />

incapables de se mettre d'accord sur le choix de leur porte-parole ?<br />

Non, bien sûr, leur objectif est seulement d'empêcher le bon<br />

fonctionnement de notre démocratie ! Paralyser les institutions comme ils ont<br />

essayé de paralyser notre développement : voilà leur vraie vocation !<br />

Quel triste spectacle, et qui nous donne un nouvel aperçu de ce que serait<br />

la Polynésie indépendante entre leurs mains !<br />

Le 12 mai, nos compatriotes se sont exprimés, en toute liberté, dans le cadre<br />

des institutions démocratiques et de la légalité républicaine. C'est un privilège que<br />

d'autres peuples n'ont pas ou n'ont plus et dont nous devons avoir pleine<br />

conscience.


511/96<br />

Incontestable, le scrutin du 12 mai comporte des enseignements clairs.<br />

Le premier est que la majorité sortante est non seulement reconduite, mais<br />

qu'elle revient numériquement renforcée. Le peuple nous a donc non seulement<br />

renouvelé sa confiance, mais il l'a nettement amplifiée.<br />

Au sortir de plusieurs années rendues difficiles par l'état où nous avions<br />

trouvé la Polynésie et alors que, normalement, l'exercice du pouvoir use les<br />

Gouvernements, comment ne pas voir dans le résultat du 12 mai, le clair<br />

témoignage de l'adhésion populaire à la politique conduite depuis cinq ans ?<br />

Notre peuple nous a choisis parce qu'il a confiance en nous. Il a confiance<br />

en nous parce qu'il a reconnu les progrès qu'a accomplis la Polynésie depuis cinq<br />

ans.<br />

Il a confiance en nous parce qu'il estime que ceux qui l'ont dirigée dans<br />

ces moments cruciaux sont les mieux qualifiés pour présider à son destin, dans<br />

l'époque nouvelle de l'après-CEP.<br />

Face à ce défi, il a jugé que ce que nous avons déjà fait répond de ce que<br />

nous saurons faire ensemble demain.<br />

J'ai déjà évoqué devant vous le travail que nous avons accompli et les<br />

grandes réalisations auxquelles nous sommes parvenus.<br />

Les acquis reconnus<br />

Premier acquis : le redressement des finances du Territoire qui a retrouvé<br />

toute sa crédibilité ; à cet égard, notre situation contraste du tout au tout avec l'état<br />

de pitoyable faillite que nous avait laissé le Gouvernement de Monsieur Alexandre<br />

LEONTTEFF et au discrédit où était tombé le Territoire aux yeux des institutions<br />

financières et bancaires.<br />

Second acquis : la reprise d'une croissance saine fondée sur le<br />

développement de nos ressources propres et non sur un dopage basé sur u n<br />

endettement public inconséquent et désastreux.<br />

La seule satisfaction que je retire de votre discours, c'est que vous<br />

préconisez ce que le Tahoeraa et la majorité ont déjà proposé, et sont en train de<br />

réaliser, contrairement à vous !<br />

Car enfin, Monsieur LEONT<strong>DE</strong>FF, vous avez été Président du Gouvernement,<br />

de 1987 à 1991. Pourquoi les magnifiques promesses que vous nous faites n'ontelles<br />

pas été déjà mises en oeuvre par vous ?<br />

L'emprunt obligatoire, alors que vous avez emprunté à tort et à travers<br />

auprès des institutions financières, pourquoi ne l'avez-vous pas lancé ?<br />

La société de développement, pourquoi ne l'avez-vous pas créée ?<br />

La croissance de nos productions et services polynésiens, pourquoi n'a-telle<br />

commencé que bien après votre départ ?<br />

Vous cherchez, dans l'indépendance, à rattraper vos échecs, en les mettant<br />

au compte de l'autonomie. Cela s'appelle la fuite en avant, Monsieur LEONTIEFF. A<br />

qui ferez-vous croire que, si le malheur voulait que le Tavini forme un jour le<br />

Gouvernement de la Polynésie, vous réussiriez alors là où vous avez déjà échoué ?<br />

Troisième acquis : la mise en place des outils de la mutation de notre<br />

société : Pacte de Progrès, Loi d'orientation et Contrat de Développement.


512/96<br />

Le quatrième acquis est déterminant pour l'avenir. C'est l'assurance<br />

donnée par le Président de la République, Jacques CHIRAC, que l'Etat garantit pour<br />

dix ans le maintien des flux financiers qui résultaient de l'activité du CEP.<br />

MJT<br />

Cinquième acquis majeur : la création* de la Protection Sociale Généralisée<br />

et de sa composante essentielle, !e Régime de Solidarité Territorial, étape décisive<br />

dans l'instauration d'une société plus juste et plus solidaire.<br />

Sixième acquis essentiel : l'adoption du statut d'autonomie renforcée et<br />

élargie, garantie par la République, comportant désormais î'ensemble des<br />

compétences nécessaires pour piloter notre développement économique.<br />

Nous pouvons être fiers de ces progrès considérables, car jamais, peutêtre,<br />

notre pays n'a été confronté à autant d'épreuves. Il en est sorti grandi, plus<br />

digne, plus responsable, plus prospère.<br />

Fort de ces résultats, investi de la confiance renouvelée de nos<br />

compatriotes, je me sens appelé à poursuivre la tâche entreprise il y a cinq ans.<br />

C'est dans cet esprit et avec une profonde émotion que j'ai l'honneur de<br />

vous présenter ma candidature à la Présidence du Gouvernement de la Polynésie<br />

française.<br />

Le changement accepté<br />

Au-delà de la confiance renouvelée et élargie à la majorité sortante, le<br />

scrutin du 12 mai comporte une signification historique : l'attachement réitéré<br />

avec force du peuple polynésien à la République française.<br />

D'aucuns ont voulu faire de ces élections un référendum sur<br />

l'indépendance. Ils l'ont voulu, ils l'ont eu.<br />

Les trois quarts des Polynésiens ont confirmé leur volonté de rester au<br />

sein de cette grande Nation à laquelle nous sommes fiers d'appartenir : la France.<br />

Par leur vote, les Polynésiens ont aussi démontré sans ambiguïté qu'ils ont<br />

clairement conscience de la nécessité de poursuivre la réforme de société que nous<br />

avons engagée avec eux.<br />

Car, d'ores et déjà, notre pays est entré dans l'ère du changement.<br />

En dépit des frilosités et du scepticisme de certains, en dépit de combats<br />

d'arrière-garde menés au nom d'égoïsmes catégoriels, en dépit du sabotage<br />

économique des pêcheurs en eau trouble, en dépit, tout bonnement, d'un contexte<br />

à tous égards difficile, nous avons engagé une profonde réforme de société.<br />

Nous avons pris un nouveau cap. Je ne parle pas ici seulement des<br />

responsables politiques. Je parle de la société polynésienne. Une prise de<br />

conscience s'est opérée. De nouvelles attitudes se sont dessinées.<br />

Au milieu du gué<br />

La lucidité, le sens des responsabilités, l'acceptation des disciplines<br />

collectives se sont affirmés comme des valeurs majeures.<br />

Et s'il est un acte que je n'ai jamais regretté, c'est d'avoir, début 1992, lancé<br />

le grand débat public organisé dans tous les archipels dans le cadre des ateliers de<br />

la charte de développement. Oh, bien sûr, en agissant ainsi, nous avions ouvert la


513/96<br />

boîte de Pandore et de cette boîte surgirent toutes sortes de critiques et le<br />

Gouvernement en a eu sa part. II fallait débrider la parole et mobiliser la société<br />

civile.<br />

J'en avis pris le risque très consciemment, convaincu que, dans les<br />

moments où le destin hésite, seule la vérité sauve.<br />

C'est fort de cette révolution mentale que nous avons engagé le<br />

changement.<br />

Aujourd'hui, la Polynésie française est au milieu du gué. Elle a choisi le<br />

bon passage mais elle demeure, pour un temps encore, sous la menace des eaux.<br />

Il faut donc persévérer dans la voie tracée. Par son vote, le peuple<br />

polynésien a clairement marqué que tel est son choix.<br />

Mais au-delà, il faut donner un surcroît d'élan à l'action entreprise. Une<br />

s'agit pas seulement de poursuivre et d'approfondir l'exécution d'un programme,<br />

mais de porter les attentes de tout un peuple et de faire lever une grande ambition<br />

collective.<br />

Oui à la culture ! Non au racisme !<br />

Cette ambition, je la déclinerai en sept propositions.<br />

La première est d'affirmer l'identité de notre peuple. Riche du fo n d s<br />

culturel maohi, riche des apports venus d'Occident et d'Extrême-Orient, la<br />

Polynésie, dans la fidélité à sa culture traditionnelle et l'ouverture au monde, vit et<br />

forge son identité. Elle est son âme. Elle est source de sa fierté. Elle fonde son art de<br />

vivre. Elle est unique, inimitable et infalsifiable. Elle est l'essence de notre pays.<br />

En cela, elle doit être confortée dans sa dimension culturelle. Mais la<br />

culture n'est pas la simple préservation d'un folklore vide de sens. Elle ne saurait<br />

être non plus le véhicule d'un repli archaïque sur un passé plus ou moins<br />

mythique.<br />

Elle ne doit pas être, enfin, le masque d'une idéologie ethnocentrique et,<br />

tout bonnement, le support de la xénophobie et du racisme.<br />

Elle doit être authentique, vivante, ouverte et, par-dessus tout libre dans la<br />

diversité de ses expressions. Nul n'en est le grand prêtre. Chacun a vocation à<br />

contribuer à son épanouissement.<br />

Mais si la culture ne se décrète pas, elle vit de la considération collective<br />

qu'on lui porte et du soutien qu'on lui accorde. Je mesure pleinement la<br />

responsabilité qui incombera au gouvernement que vous choisirez, tant en ce qui<br />

concerne la valorisation de nos langues maternelles que l'incitation à la création<br />

intellectuelle et artistique.<br />

Préserver notre culture, c'est aussi promouvoir notre Reo Maohi qui en est<br />

le vecteur.<br />

Contrairement à ce que j'entends trop souvent, le nouveau statut du<br />

Territoire comporte une avancée significative en ce sens. Ne doit-on pas<br />

considérer comme un progrès important, impératif qui s'impose à chaque<br />

établissement scolaire, maternel, primaire et secondaire de mettre en place et de<br />

proposer un enseignement du Reo Maohi ? N'est-ce pas ainsi que les générations<br />

de Polynésiens qui nous suivent, et qui bénéficient des récents travaux de<br />

recherche linguistique, utiliseront et parleront notre langue plus et mieux qu'elle<br />

ne l'a jamais été ?


514/96<br />

Son renouveau est palpable, sensible, évident. C'est un fait de société. Il<br />

nous appartient de l'accompagner et de l'encourager.<br />

Nous nous sommes battus et nous nous battrons pour que chacun ait cette<br />

liberté d'utiliser la langue qui lui paraît le meilleur véhicule de sa pensée, des<br />

bancs de l'école primaire jusqu'à ceux de l'Assemblée de la Polynésie française.<br />

Simultanément, une attention soutenue, active et ouverte sera portée aux<br />

initiatives propres à préserver, vivifier et élargir notre patrimoine culturel.<br />

L'indépendance, erreur politique majeure<br />

L'affirmation de notre identité comporte nécessairement une dimension<br />

politique. Pour la grande majorité de nos concitoyens, cette dimension est celle de<br />

l'autonomie. Elle est le support de nos libertés au sein de la République. Elle est<br />

aussi, à l'extérieur, le témoignage tangible de notre existence en tant que peuple.<br />

Qui, parmi les Polynésiens, n'a ressenti émotion et fierté quand hier, aux<br />

Jeux du Pacifique, grâce à nos athlètes, aujourd'hui, à Nouméa, grâce à nos<br />

piroguiers, notre drapeau rouge blanc rouge frappé de la pirogue double est<br />

monté au mât et notre hymne «la ora o Tahiti Nui» a retenti en l'honneur de la<br />

Polynésie française ?<br />

J'ai dit et je répète ma conviction que l'autonomie offre le seul cadre<br />

institutionnel stable et durable. J'affirme, je réaffirme mon opposition à<br />

l'indépendance. Bien sur, certains peuvent revendiquer l'indépendance. Ils sont<br />

libres de le faire, mais c'est une erreur politique majeure.<br />

Ce serait folie de se couper de la France, de l'état de droit, de l'ordre<br />

républicain et de la paix civile qu'elle nous garantit, de sa culture que nous avons<br />

faite nôtre ; folie de se priver de la sécurité que nous apporte sa défense et sa<br />

protection internationale, que nous n'aurions aucunement les moyens matériels<br />

d'assumer ; folie de renoncer à l'indispensable et considérable apport financier<br />

qu'elle nous consent pour le fonctionnement de nos services publics, l'édification<br />

de notre économie et le maintien du niveau de vie de nos populations qui, faut-il le<br />

rappeler, est un des plus élevés du Pacifique.<br />

Qui ne voit le désolant spectacle de ces indépendances qui débouchent<br />

parfois du jour au lendemain sur la dictature, les règlements de compte sanglants,<br />

le chaos financier et la misère du plus grand nombre ? Car c'est le peuple qui<br />

subit. C'est lui la victime de ces indépendances, tandis que les nouveaux maîtres<br />

s'adonnent aux délices de l'arbitraire, aux divagations idéologiques et à la mise e n<br />

coupe réglée de leur propre pays, quand ils ne sombrent pas purement et<br />

simplement dans le crime.<br />

Le sabotage du Tavini<br />

Oh, je sais l'exaspération que je soulève en disant cela, parmi ceux qui<br />

brandissent l'indépendance comme la baguette magique qui apportera à tous u n<br />

bonheur sans mélange et une prospérité sans limite.<br />

Ayez le courage de dire à nos populations : "l'indépendance, c'est notre<br />

seul but ; nous devons tout lui sacrifier : notre niveau de vie va chuter, notre<br />

système de santé sera ruiné, l'école pour tous ne pourra plus être assurée et la paix<br />

civile, la sécurité des personnes et des biens ne pourront plus être garanties.<br />

S'il le faut, nous sacrifierons une ou plusieurs générations, mais nous<br />

serons indépendants et cela justifie tous les sacrifices".


515/96<br />

Alors, mais alors seulement, si vous teniez ce langage de vérité, de<br />

responsabilité et d'honnêteté, je vous combattrais, certes, mais je vous<br />

respecterais.<br />

Mais que dites-vous ? Je ne pense pas seulement à ce que vous écrivez,<br />

mais à ce que vous dites en langue tahitienne à vos réunions et pas à la tribune de<br />

cette Assemblée. Vos arguments, c'est «l'ONU paiera» - dérisoire, I'ONU est en<br />

faillite ! J'y étais, c'est vrai, Monsieur le Président du Tavini - «d'autres pays<br />

paieront>> - les plus riches eux-mêmes réduisent drastiquement leurs contributions<br />

à leurs anciens protégés - «laFrance continuera à payer»- ici, la meilleure réponse<br />

vous avait été apportée, savez-vous par qui ? Par Monsieur Alexandre LEONTIEFF,<br />

argumentant en 1993 à la Dépêche, je cite : «l'aide aux pays indépendants africains<br />

s'élève à 2 900 FCFP par personne et par an alors que l'aide de la France à la<br />

Polynésie autonome se monte à 212 000 FCFP par personne, soit 73 fois plus». Mais<br />

oui, Monsieur LEONTIEFF, c'est vous qui l'aviez dit. J'ajoute que les chiffres<br />

concernant le Vanuatu, plus proche de nous, sont encore plus sévères. Vous osez<br />

même prétendre -comme vous venez de le faire Monsieur TEMARU- que les taxes<br />

payées par les Polynésiens servent à enrichir !a Métropole qui ne nous e n<br />

renverrait qu'une partie sous forme de transferts publics.<br />

Cette assertion est tellement grotesque qu'elle provoquerait l'hilarité, si<br />

elle témoignait d'une ignorance exceptionnelle, ou, pire encore, d'un absolu<br />

mépris de la vérité des faits.<br />

D'autres, en d'autres temps, dénonçaient ces discours trompeurs -les vôtres<br />

Monsieur TEMARU- : le 12 mars 1993, vous déclariez, Monsieur Alexandre<br />

LEONTIEFF : «L'indépendance, surtout celle préconisée par Monsieur TEMARU,<br />

serait un terrible malheur pour la Polynésie française». Oh oui, vous l'aviez dit,<br />

Monsieur LEONTIEFF.<br />

Le masque tombera<br />

Et, pour sa part, un autre nouveau Tavini, Monsieur Léon CERAN-<br />

JERUSALEMY n'écrivait-il pas, dans une lettre au Président du Ai'a Api parue le 19<br />

mars 1993 dans les Nouvelles -vous avez toutes les précisions, n'est-ce pas ?- à<br />

propos de l'indépendance, je cite : qu'elle «fera redescendre nos enfants et nos<br />

petits-enfants dans une situation de misère sordide dont il leur sera ensuite<br />

impossible de sortir».<br />

C'est cela la vérité. La vérité, c'est que la Polynésie serait abandonnée à<br />

elle-même.<br />

Que ferez-vous de plus que de chasser les Tinito et les Farani, d'accaparer<br />

leurs biens et de partager leurs dépouilles, comme on l'entend dire dans certaines<br />

de vos réunions ?<br />

Il est vrai qu'un avant-goût nous en a été fourni les 6 et 7 septembre<br />

derniers. Nous ne sommes pas près de l'oublier.<br />

A vos beaux discours, je réponds de toute ma force, de toute ma conviction,<br />

de toute mon indignation : «Mensonges ! Escroqueries ! Infamies ! Vous péchez<br />

contre l'esprit, vous abusez notre peuple».<br />

queue.<br />

- Applaudissements -<br />

II arrive que le diable se fasse ermite, mais on en voit quand même la<br />

- Rires dans le public -


516/96<br />

Sachez-le bien, je me dresserai sans faiblesse contre cette imposture,<br />

partout et toujours. Et le masque tombera, croyez-moi.<br />

Le refus de la déstabilisation, c'est le bon combat. Mais son succès ne peut,<br />

à lui seul, garantir l'avenir de notre société, qui passe par le renforcement de sa<br />

cohésion. C'est à la construire que je vous appelle.<br />

S'agissant de l'unité du corps social, nous avons fait un pas immense avec<br />

l'instauration de la protection sociale généralisée.<br />

Cette réforme met en jeu beaucoup d'argent. La contribution de solidarité<br />

territoriale qui lui est tout entière affectée, ne suffit pas, et des subventions<br />

complémentaires du Territoire et de l'Etat sont nécessaires, puisque, par définition,<br />

le régime de solidarité ne peut se financer lui-même. Mais quel que soit son coût,<br />

la protection sociale généralisée nous avait paru une des priorités du Pacte de<br />

Progrès.<br />

Pendant les dix prochaines années, nous consacrerons tous nos efforts à<br />

apporter une réponse aux deux problèmes majeurs qui affectent les plus démunis :<br />

l'emploi et le logement.<br />

En matière de logement, j'engagerai une réforme profonde de notre<br />

politique du logement.<br />

Notre majorité, pendant la précédente mandature, a pris des mesures<br />

permettant de baisser le coût de la construction, et donc de faciliter l'achat ou la<br />

location de logements.<br />

Nous avons en effet réduit, ou même supprimé, les droits d'enregistrement,<br />

nous avons créé un crédit d'impôt pour les entreprises qui investissent dans la<br />

construction, et enfin, nous avons mis au point un modèle de logement simple mais<br />

résistant aux cyclones, qui peut être construit dans l'ensemble de la Polynésie.<br />

Logement : réforme des aides<br />

Mon objectif est de permettre, d'ici dix ans, à tous les Polynésiens,<br />

d'accéder à un foyer où ils pourront vivre décemment avec leur famille.<br />

Notre intention est de réussir à faire encore baisser le coût de la<br />

construction, d'améliorer les conditions de prêts aux ménages qui veulent acheter<br />

leur logement, et enfin et surtout, de considérer de manière globale l'aide que les<br />

pouvoirs publics apportent au logement social.<br />

Nous aurons en particulier à mettre en place une nouvelle forme de<br />

prestation sociale, une aide à la famille tenant compte des ressources des<br />

bénéficiaires. C'est la différence entre l'aide à la pierre que nous pratiquons<br />

surtout et l'aide à la personne.<br />

Notre objectif est de pouvoir accueillir chaque année 700 familles dans des<br />

logements bénéficiant d'une aide publique. Chacun sait que ce ne sera pas facile,<br />

notamment à cause du manque de terrains disponibles, mais nous y réussirons.<br />

Nous aurons à développer des réformes foncières facilitant l'utilisation des<br />

terrains indivis, comme le Gouvernement, dont le mandat s'achève, s'y est déjà<br />

employé.<br />

Nous accentuerons la mise en valeur des domaines territoriaux existants.<br />

Ces derniers sont surtout importants dans les archipels, et leur aménagement e n<br />

zones agricole, forestière, touristique, ira de pair avec la construction<br />

d'habitations.


517/96<br />

Mais nous devrons également trouver de nouveaux terrains à acquérir, e n<br />

visant à créer de véritables quartiers ou de nouveaux villages, où l'harmonie<br />

sociale s'épanouit aisément, plutôt que des lotissements sociaux isolés en ghettos.<br />

L'emploi : un nouvel état d'esprit<br />

Si un logement est indispensable à chacun d'entre nous, si la condition<br />

d'épanouissement d'une famille est d'en disposer, encore faut-il que chaque<br />

ménage puisse gagner sa vie et trouver un emploi dans la société. Notre but est que<br />

chaque Polynésien puisse assumer son existence dans la dignité. Je souhaite donc<br />

que notre nouvelle mandature nous permette de renforcer la politique d'aide à<br />

l'emploi et à la création d'activité que nous avons déjà amorcée.<br />

Je constate que, de plus en plus, les Polynésiens font preuve d'initiative,<br />

que les créations d'entreprises se multiplient, que nous avons finalement renoncé<br />

à l'idée que l'emploi ne peut être qu'un emploi salarié dans l'administration. Cet<br />

état d'esprit est le gage de notre réussite future.<br />

Nous continuerons à aider les entreprises créatrices d'emploi, et je<br />

m'assurerai en particulier que la convention qui réglera l'utilisation des crédits de<br />

l'après-CEP comprendra les sommes nécessaires à la fois à la reconversion des<br />

emplois liés au CEP et au soutien à la création de nouvelles opportunités.<br />

La jeunesse pour priorité<br />

Nous savons quel formidable défi nous devons relever.<br />

Nous connaissons l'équation : un taux de croissance économique d'environ<br />

2 % l'an, un taux anneul de croissance démographique voisin de 2 % qui absorbe, à<br />

lui seul, le surcroît de richesse créé annuellement. En superposition, et c'est bien<br />

le plus grave, 50 % d'échec scolaire et plus encore dans certains secteurs.<br />

Comment ne pas ressentir d'angoisse pour ces jeunes que l'on ne parvient<br />

pas à motiver en classe et qui débouchent sans bagage dans une société de plus e n<br />

plus technicienne où le savoir est l'indispensable passeport pour l'emploi et<br />

l'intégration sociale ?<br />

l'école.<br />

Une chose est sûre, il faut prendre le mal à la racine : dans les familles et à<br />

Nous devons agir -et c'est une mission hautement prioritaire- dans ces<br />

deux directions, à la fois et conjointement : l'école doit progresser par elle-même,<br />

mais elle ne le pourra que si les familles progressent elles-mêmes dans la prise e n<br />

charge de leurs responsabilités.<br />

L'école, je le dis comme je le pense, fait son métier avec conscience et offre<br />

un enseignement de très bonne qualité. Ni les hommes, ni les moyens ne sont e n<br />

cause.<br />

Pourtant, le système actuel débouche sur de tels mécomptes qu'on doit<br />

s'interroger en profondeur.<br />

Je n'ai pas de réponses toutes faites, mais je propose deux pistes de<br />

recherche et d'action.<br />

Ne doit-on pas d'abord se demander si l'immersion des petits enfants de<br />

milieu purement tahitianophone dans un enseignement presque purement<br />

francophone n'est pas une source de déstabilisation profonde ? Ne faut-il pas,<br />

ensuite, accepter de reconsidérer l'unicité du moule qu'impose la conception<br />

actuelle du collège alors, qu'à l'évidence, tous les enfants n'ont pas la même<br />

capacité d'appréhension de la pensée spéculative ? Ne doit-on pas offrir à ceux


518/96<br />

dont l'esprit se tourne plus vers les choses concrètes, vers la vie active, vers les<br />

habiletés manuelles, des options correspondant mieux à leur orientation profonde<br />

sur le modèle de ce qui a été entrepris avec les CJA et les CE<strong>TA</strong>D ?<br />

Si nous n'avons pas l'audace intellectuelle de mener ce débat, ne nous<br />

étonnons pas d'avoir à reprendre l'éducation d'une proportion de plus en plus<br />

grande de jeunes, vers 18 ou 20 ans.<br />

Education : ouvrir le débat<br />

Bien entendu, rien ne doit être fait hors d'une nécessaire concertation<br />

avec l'Education nationale, et nous garderons présent à l'esprit l'impératif que<br />

constitue la valeur nationale des diplômes.<br />

J'appelle sur tout ceci à une réflexion pragmatique, dépouillée de ces a<br />

priori idéologiques qui faussent la discussion, en métropole, de manière<br />

dramatique.<br />

Mais j'en ai déjà exprimé la conviction, l'école ne progressera pas si la<br />

volonté d'apprendre des élèves ne progresse pas.<br />

Il faut que tout le corps social se consacre à inculquer aux jeunes esprits<br />

l'idée que le goût pour le travail, à commencer par le travail scolaire, est une<br />

valeur.<br />

Il faut que, dans leur famille, enfants et adolescents sachent que leur<br />

réussite à l'école est un élément fort dans la relation entre eux et leurs parents.<br />

Il faut -et c'est le b-a-ba de l'éducation- que les parents s'intéressent au<br />

travail de leurs enfants, s'en inquiètent, en parlent avec eux, le favorisent, 1 e<br />

récompensent ou le sanctionnent.<br />

A nous tous de le dire et de le répéter. A nous de trouver et d'encourager<br />

tous les relais qui peuvent et veulent contribuer à la mission éducative. Et je pense<br />

ici à l'indispensable et vital tissu associatif qu'il nous faudra soutenir avec<br />

détermination.<br />

Cependant, notre responsabilité envers la jeunesse dépasse la mission<br />

éducative, même si celle-ci est centrale. Il ne s'agit pas de prendre en charge tous<br />

les aspects de la vie, à travers dont il faut se garder car il déresponsabilise les<br />

citoyens et génère des coûts sociaux insupportables.<br />

Chacun a le devoir de faire face à son destin et notre premier message<br />

éducatif est d'appeler les jeunes à se prendre en main. Evitons-leur la mortelle<br />

torpeur des sociétés d'assistance. Aidons-les à forger l'arme de leur responsabilité<br />

individuelle.<br />

Pour autant, notre collectivité doit accompagner les démarches<br />

individuelles des jeunes dans tous les actes qui concourent à leur insertion : la<br />

recherche d'un emploi assortie ou non d'une formation professionnelle<br />

complémentaire, le logement, les loisirs.<br />

Enfin, pour ceux de nos jeunes qui, par malheur, s'égarent et s'engagent<br />

dans les voies de la délinquance et de la drogue, pour ceux aussi qui, tout<br />

simplement se marginalisent dans la régression culturelle et l'inactivité, nous<br />

devons imaginer ou conforter des voies de retour à la vie normale.<br />

Cette tâche immense appelle la conception d'une politique unifiée de la<br />

jeunesse et non la juxtaposition d'actions souvent pertinentes mais isolées les unes<br />

des autres. Aussi mettrai-je en place, si vous m'accordez votre confiance, un grand


519/96<br />

ministère de la jeunesse, de l'insertion sociale des jeunes et des sports, doté<br />

d'attributions étendues.<br />

D'ores et déjà, nous avons travaillé à en rassembler les moyens humains.<br />

Le développement des archipels<br />

La solidarité doit maintenir la cohésion de notre société. Elle doit<br />

nécessairement s'accompagner d'un effort correspondant pour préserver l'unité<br />

de notre pays, en assurant à chacun de ses archipels la possibilité d'accéder au<br />

développement et à leurs habitants le choix de rester dans leurs îles.<br />

Ces îles, je les connais bien. Je crois être de ceux qui, et encore récemment,<br />

se sont le plus fréquemment rendus dans les archipels et j'en ai acquis une<br />

connaissance approfondie.<br />

J'ai ainsi pu mesurer l'étendue des besoins, en particulier en matière<br />

d'équipements, qui restent à satisfaire et les attentes des habitants. J'en ai fait une<br />

priorité de mon action.<br />

Notre politique a déjà obtenu d'appréciables résultats. Nous avons réussi à<br />

enrayer l'exode démographique vers Tahiti et, grâce au soutien aux activités<br />

économiques, grâce aussi à un engagement déterminé en faveur de l'équipement<br />

des archipels - auxquels sont allés les 2/3 de notre effort d'investissement en 1995<br />

- la tendance est inversée. Le prochain recensement en apportera la<br />

confirmation.<br />

<strong>TA</strong><br />

II s'agit maintenant de développer ces actions et d'initier une nouvelle<br />

étape en prenant en compte les conditions particulières à chacun de nos archipels<br />

et en construisant un projet de développement qui leur soit spécifiquement adapté<br />

en fonction de leur potentiel et des aspirations de leurs habitants.<br />

Nos archipels sont la diversité de notre Territoire, ils en constituent la<br />

richesse. De même, le fait pour chacun d'entre eux d'appartenir à un ensemble<br />

plus vaste et plus fort, leur permet de bénéficier de tous leurs atouts respectifs et<br />

de leur complémentarité, bien entendu. Mais c'est là une évidence qu'il faut<br />

réaffirmer l'exercice de la solidarité sociale et de la solidarité géographique qui<br />

suppose une croissance économique.<br />

Le développement de l'économie est en effet la base sur laquelle repose<br />

toute politique généreuse, il restera notre préoccupation première. A ceux qui se<br />

complaisent ou se sont longtemps plus à répandre l'idée de crise, je rappelle<br />

d'abord que, de 1991 à 1995 inclus, notre produit intérieur brut a progressé de<br />

quelques 10 %, soit environ 2 % l'an. Bien des économies s'en seraient satisfaites<br />

dans la médiocre conjoncture mondiale qui a caractérisé ses dernières années.<br />

Cette croissance était d'ailleurs d'autant plus difficile à espérer en 1991 que nous<br />

étions dépourvus de moyens d'intervention financière dont nous recommençons à<br />

disposer aujourd'hui.<br />

Le redressement budgétaire depuis 1991, l'élan de nos entreprises, petites<br />

et grandes, depuis 1993, la mise en oeuvre des crédits du pacte de progrès depuis<br />

1995, permettent d'aborder l'avenir avec confiance.<br />

L'arrêt définitif des expérimentations nucléaires, dont j'ai moi-même<br />

signé, au nom du Président de la République, l'engagement juridique<br />

international à Suva, il y a quelques semaines, ouvre une nouvelle période dans<br />

notre histoire. Nous n'avions qu'une chose à craindre, c'était l'arrêt brutal du flux<br />

financier qu'entraînait l'activité du centre d'expérimentations. Cette crainte n'est


520/9 6<br />

plus de mise depuis que le Président de la République a pris l'engagement de<br />

maintenir jusqu'au 31 décembre 2005, ce flux à hauteur de 18 milliards par an.<br />

Nous avons désormais tous les moyens de réaliser les objectifs de<br />

développement que nous nous sommes assignés. Cependant, certains de nos élus<br />

n'ont pas soutenu nos efforts pour construire les bases de notre nouvelle<br />

économie le 15 janvier 1993 lorsque l'Assemblée, dont le mandat vient de<br />

s'achever, a examiné le document fondamental du pacte de progrès et le<br />

4 novembre 1993, lorsqu'elle a donné son avis sur le projet de loi d'orientation<br />

pour le développement économique, social et culturel de la Polynésie française, le<br />

Tavini a manifesté la vraie nature de ses engagements pour le peuple de ce pays,<br />

en n'approuvant pas ces textes, pourtant indispensables.<br />

Monsieur Oscar TEMARU, vous prétendez aujourd'hui vouloir développer la<br />

Polynésie avec l'aide de la France. Tous vos actes présents ou passés démontrent le<br />

contraire. Vous ne savez que détruire, et ce n'est pas votre refus de participer au<br />

travail de notre assemblée qui vous permettra de changer votre image. Quoi qu'il<br />

en soit, sans vous et malgré vous, nous avons progressé.<br />

En 1990, et le je rappelle, car c'est un repère essentiel, la Polynésie n e<br />

couvrait ses dépenses extérieures que par ses ressources propres qu'à hauteur de<br />

22,9 %, soit, moins du quart.<br />

Le pacte de progrès a retenu l'hypothèse d'un taux de couverture de 45 %<br />

en 2003. Or, dès la fin de 1991, nous avions parcouru la moitié du chemin. La crise<br />

du secteur hôtelier provoquée par les émeutes de septembre nous a fait perdre u n<br />

peu de terrain en 1995, mais nous le regagnerons en 1996 si, comme tout porte à le<br />

croire, nos efforts pour remonter le tourisme donne rapidement leurs fruits.<br />

Mais, j'ai maintenant la certitude que plusieurs grands projets internationaux<br />

vont se concrétiser dans les prochains mois, c'est pourquoi, j'estime que nous<br />

pouvons nous fixer pour 2003, un objectif de couverture révisée à 50 %, c'est celui<br />

que j'entends assigner au gouvernement que je constituerai si vous m'accordez<br />

vos suffrages.<br />

Certes, l'indépendance économique n'est pas en soi, gage de prospérité,<br />

mais elle est gage de sécurité et de dignité. C'est le septième pilier essentiel de<br />

l'action à entreprendre.<br />

Monsieur le Président, mesdames et messieurs les conseillers, vous l'avez<br />

compris. Ce que je vous propose est ambitieux, mais j'ai la conviction que c'est<br />

pour notre pays et notre peuple, le chemin du succès. Un certain nombre<br />

d'épisodes douloureux ont, cependant, montré que la Polynésie ne réussira s a<br />

mutation économique et les progrès de sa société, que si on lui évite ce climat de<br />

tension, de troubles sociaux délibérément suscités, attisés, voire de guerre civile<br />

larvée que nous avons, à plusieurs moments, connu. Un large consensus sur<br />

l'essentiel doit être recherché.<br />

C'est dans ce seul but que jai invité les formations politiques et tous les élus<br />

qui le souhaiteraient, à travailler avec la majorité de cette assemblée et à<br />

participer ainsi, aux responsabilités et à la conduite du pays.<br />

Je renouvelle aujourd'hui cet appel en soulignant qu'il s'adresse à tous<br />

sans exclusive dans l'absolu respect de leur conviction et de leur identité politique<br />

dès lors qu'il partage nos options fondamentales sur les institutions et sur notre<br />

conception du développement économique et social. Dans ce but aussi,<br />

j'amplifierai l'effort de dialogue et de concertation que nous avons entrepris dans<br />

le cadre du pacte de progrès avec les représentants des mouvements sociaux,<br />

économiques et spirituels et les organisations représentatives des différentes<br />

professions : en un mot, ce que l'on a coutume d'appeler la société civile.


521/96<br />

Je souhaite aussi que cet esprit de dialogue prévale au sein de la classe<br />

politique et notamment dans cette assemblée qui doit être le lieu privilégié d u<br />

débat démocratique. A cet égard, je ne peux être que surpris par l'attitude de ceux<br />

qui n'ont pas voulu participer au bureau de l'assemblée, ni entrer dans sa<br />

commission permanente comme le nombre de leurs représentants leur ont donné<br />

le droit. Je m'en étonne d'autant plus qu'il nous a été reproché par ces mêmes élus,<br />

de manquer d'ouverture envers eux. Pour ma part, je considère qu'il importe<br />

d'avoir une opposition, qu'il est normal qu'elle fasse valoir son avis et que son<br />

apport est nécessaire au bon fonctionnement de nos institutions.<br />

J'espère, je crois, qu'il se trouve, en son sein, des hommes et des femmes<br />

qui sont prêts à travailler pour leur pays et désirent remplir au mieux le mandat<br />

qu'ils ont reçu. Nous ne refuserons pas leur concours, car la mandature qui<br />

commence, sera pour notre fenua, celle qui en déterminera le destin pour 1 e s<br />

générations qui nous suivrons. Notre choix, nos choix ne doivent pas être dictés<br />

par les contraintes de l'instant, les opportunismes politiciens ou les calculs<br />

égoïstes, mais par les ambitions communes que nous devons avoir pour la<br />

Polynésie afin d'accroître ses chances, développer ses capacités et répondre à ses<br />

aspirations.<br />

C'est pourquoi, j'appelle tous les polynésiens, polynésiennes à contruire<br />

avec nous le destin de notre pays. Pour ce qui me concerne, je travaillerai de toute<br />

mon énergie, de tout mon coeur, pour que la stabilité, et dans l'affirmation de sa<br />

maturité et de son autonomie, notre Polynésie puisse atteindre son plein<br />

épanouissement économique, social, moral et culturel.<br />

Alors, ensemble, des lointaines Australes aux distantes Marquises, des<br />

Tuamotu éparses aux Gambiers du bout du monde, des Iles-Sous-Le-Vent plus<br />

proches aux familières Tahiti et Moorea, alors, aurons-nous le bonheur de vivre<br />

dans un pays d'harmonie, de paix et de fraternité.<br />

Vive la Polynésie !<br />

Vive la République !<br />

Homà, ôutou e mataitai mai nei, ôutou o tei faaôromai na, mai teie mai ia<br />

poipoî e tae roa mai ia i teie taime ahiahi, faaôromai mai ia te tahi ia tau taime rii.<br />

Ua Ite au te fifi rii ra to ôutou feruriiraa, no te mea ua tiàturi noa ôutou<br />

terâ mau hohoà o tei matauhia e ôutou o te mau ahiahi atoà , e na teie ra ôhipa e<br />

haafifi. Ahiri àita i faataerehia mai teie ia poïpoi, ua oti aè na ta tatou ôhipa e<br />

mataitai ôutou ta ôutou mau hohoà. Aita ra, haere mai ta te tahi , haere mai ta te<br />

tahi , hoê hora ta te tahi , tataù mai nei te mau àamu no te ànotau tahito, aitia tatou<br />

ïte atura te hia to tatou vairaa i taere noa ai ta tatou ôhipa .<br />

A tià ra, te fàrerei nei tatou , ia maitai roa ôutou na roto te aroha o te Atua.<br />

Peretiteni, ia orana na roto i te aroha o te Atua no to tatou farereiraa,<br />

Peretiteni o te tomite tàmau, ia orana, hoa hère ma, ôutou e te mau Peretiteni no te<br />

mau pupu poritita e vai nei i roto i ta tatou àpooraa rahi, ia maitaï atoà ôutou n a<br />

roto i te aroha o te Atua. la orana ihoa ra te mau tino o tei maïtihia e te mau<br />

huiraatira, ôutou o tei faahoî faahouhia i nia i to ôutou mau parahiraa, tapaô te<br />

reira no te tiàturi o tei nunaa ia ôutou .<br />

Te hinaaro atoà nei au e haapoupou maitaï i te mau tino âpï o tei mana mai<br />

i roto ta tatou àpooraa rahi, e, e rave rahi o râtou , a tahi roa ra e taahii mai ai to<br />

râtou àvae i roto te àpooraa rahi o to tatou fenua e, mai te tavana no Takaroa, mai<br />

te tià no Tumaraa ...<br />

- Applaudissements -


522/9 6<br />

... mai te tavana no Rurutu, mai te tavana no Tubuai, mai te mau tià mai ia<br />

<strong>TA</strong>NSEAU ma, a tahi ra i ô mai ai i roto i te àpooraa rahi o te fenua, TOKORAGI ma,<br />

TOTI ma, tae noatu ia Mme, eiaha 6e inoino ia ù i terà pô ia ù i parauparau atu i<br />

roto i te âfata teata, parau atu vau Mme DUPONT, ua hape au, o Mme BOPP DUPONT, e<br />

ère ? A fifi paî tà'tou , eiaha oe faatupu te ino'ino no te reira. E tae noa atu i to ù<br />

taeaè ia Hiro iti, o matou , no Piraè matou . No reira, ôaôa vau i to tatou à faahouraa<br />

mai i roto i te àpooraa rahi o te fenua, te hoê ôaôa rahi roa atoà i roto ia ù, ia î te<br />

mai ôutou , to ù taeaè o Jacqui DROLLET...<br />

M. Jacquj PRO<strong>TA</strong>FT : ••• Faaea "hypocrite", faaea ta ôe peu<br />

M. Gaston FLOSSE : ... To ù faarooraa i tona reo<br />

M. Jacqui PRQLLFP ••• Peretiteni, na ôe tamaï ia na<br />

M. Gaston FLOSSE : ... la oti pai ta ù<br />

M. Jacquj pROTJ .fiTr ... Faaea, eiaha ôe e parau i to ù parau<br />

M. Gaston FLOSSE : ... Teie faahou to ù hoa ua hoî mai. I moè na, a pae<br />

matahiti te moèraa e a tahi ra hoi faahou mai ai. Teie nei, ua tiai ihoa vau ter a<br />

himene ta na : "e tu, e tu", ia mana", aita i tae i te hopeà, ua ôre ia mana....<br />

M. Gaston FLOSSE : ... tei hia pai terà tutiiraa<br />

M. Jacqui PF*"^ T rFT : ••• Peretiteni<br />

M. Gaston FLQSSE : .... Haamanaô atu ra vau<br />

M. Jacquj PR nT r T rFT : — Terâ aè ta ôe huru faatereraa<br />

- Applaudissements -<br />

M. Gaston FLOSSE : ... Na ù te parauparau, faatura pai ôutou , faatura atoà<br />

mai pai ôutou ia ù<br />

M. Jacquj PFQT.T,fiT : — Te parau ra vau i te Peretiteni<br />

M. Gaston FLOSSE : ... Haamanaô atu ra vau i terâ manu, e aha te ioa o terà<br />

manu e haere o na i roto i te ôfaaraa a te tahi manu e ôfaa ai ? E "coucou"<br />

M. Jacquj PFOIJ.fîT : ••• O ôe, e puaatoro piàoào, e au te upoo maamaa<br />

M. Hiro TEFAARERE : ... Na vai parau te autonomie, na ôe ? E ère na ôe<br />

M. Jacqui PROLLfiT : ... Na ôe te reira<br />

M. Gaston FLOSSE : ... Mauruuru i to tatou farereiraa i roto i teie àpooraa<br />

no te fenua nei...<br />

M. Jacqyj PROTJfjf : ... Te reira aè te rave àmui<br />

M. Gaston FLOSSE : ... I mûri aè i to tà'tou maitiraa i to tatou Peretiteni âpï,<br />

ia Justin ARAPARI o ta ù e haapoupou nei, to tatou iôa paatoà , te ôaôa nei tatou i te<br />

huru o te aratairaa ta tatou àpooraa rahi o te fenua.<br />

la ite maitai mai ôutou, a 31 matahiti au i roto i teie àpooraa rahi o te<br />

fenua. Ua îte ôutou i te putuputuraa matamua maïtihia mai ai o vau te mero ru au<br />

roa aè i roto ia ôutou , a tae hoî e...


523/96<br />

... Ua tiàturi hoî au te vai taureà noa nei te ruàu, no hea mai, ua faaite mai<br />

te ture, aita hoê o te mea ruau aè, haere mai unei.<br />

Atahiti ra i roto i terà rahiraa matahiti, aita au i te hoê faanahoraa mai<br />

teie huru i teie mahana e atahi roa ra, oia hoî, te horoàraahia, noa atu terà mau<br />

pariraa i nia ia tatou , i nia ihoa ra ia ù, taata faatereraa faatiti terà , aita o n a<br />

horoà i te parau na te huiraatira. Eaha ta tatou îte i teie mahana ? 9 hora, mai teie<br />

mai a poîpoi tae noa roa mai i teie pô to te Tavini Huiraatira ...<br />

M. Jacqui DROLLET : ... Aita i mau ia ôutou i te tâpeà<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : ... Mea mau<br />

M. Gaston FLOSSE : ... Atahi roa ra<br />

- Applaudissements -<br />

M. Jacqui DROI LFT : ...E ère mâtou te conseiller "yes man, yes sir"<br />

M. Gaston FLOSSE : ... Mauruuru Peretiteni i to ôe aratairaa i ta tatou<br />

parauparauraa mai te reira te huru. Noa atu to tatou taeaè Oscar TEMARU ôfati rii<br />

raa i te ture, no te mea ua hinaaro o na e ta na aè te ture puai roa aè, i nia i te<br />

faaotiraa o te àpooraa rahi, no te mea, ua faaoti tatou i roto i te àpooraa rahi, te<br />

àpaparaa no te parauparauraa i roto i te àpooraa rahi, haamata mai ihoa Monil, e<br />

toru ia hora i te parauparauraa, pure atu ra hoï to tatou Orometua, mauruuru. Tei<br />

hia atura hoï to tatou Orometua ? Mauruuru no te pureraa i teie poipoi, terâ ra, te<br />

tiàturi nei au, no te ôpani i ta tatou parauparauraa, e taui pana te Orometua.<br />

Horoahia te parau i roto i te taatoà raa, e ua hinaaro Oscar TEMARU e ôfati i<br />

te ture o tei faaotihia e te àpooraa rahi o te fenua. Ua faataahia o na paha te<br />

numera maha, aore ra te numera pae, aita ra...<br />

ture<br />

M. Oscar TEMARU : ... Gaston, faaea i te haavare, ôutou te hinaaro ôfati i te<br />

M. Gaston FLOSSE : ... O na ihoa te hopeà ta tà'tou ite . Te îte noa ra tatou i te<br />

huru no te hohoa o te Tavini Huiraatira. Taa ê noa atu ai te mau ture o tei<br />

faanahohia e tatou i roto i te àpooraa rahi o te fenua no te faatere i ta tatou<br />

àpooraa rahi, faaoti noa atu ai te pae rahi i ta na faaotiraa, terâ te faanahoraa,<br />

aita o na e faatura i te reira, faatupu ihoa o na i ta na faanahoraa e faatupu ihoa o<br />

na i ta na ture.<br />

No reira, te Ite noa ra tatou i te huru o te faanahoraa mai ta tatou e îte<br />

mai ra. Te îte noa atoà ra tatou , i roto i te rahiraa o te mau manaô o te tià mai, e, o<br />

ta tatou e haamauruuru nei, te haere maramarama ra vau i te tahi tuhaa no te àai<br />

o to tatou fenua, ua haere roa i terà matahiti tauatini e hitu hanere, aita e mau<br />

faahou mai ia ù, tauatini e ono hanere paha. E te tatararaahia mai e James SALMON<br />

mea maramarama maitaî, terâ noa te vahi aita vau i mauruuru roa, no nia i to ù<br />

fenua Maareva, aita i faarahi i te parau i reira. Eaha paî ia i na reira ai ?<br />

Terà ra, ua îte noa tatou i roto i te taatoàraa atoà o te mau parau, eaha ta<br />

tatou ite i teie mahana ? To tatou haamaauraahia e te Tavini Huiraatira, to ôe te<br />

nunaa i te haamaauraahia e te Tavini Huiraatira...<br />

- Applaudissements -<br />

...Ua îte anei tatou i te hoê tatararaa no te hoê tâpura ôhipa pâpii ? Aita<br />

hoê aè. Oia, parau mau, Alexandre LEONTIEFF, ua tatara mai i te hoê tâpura ôhipa .<br />

Faatata vau aita e parauparau i teie pô, ua tiàturi vau, terâ ta na parau, ta tatou<br />

ihoa hoî ia tâpura ôhipa , eaha paî ia na ù e haere mai faahou e parauparau.


524/96<br />

Eaha ta tatou parau e parau noa na i na matahiti haere mai ra ? Faahotu i<br />

te fenua. Tià mai râtou , faahapa. Aita e tano terà' , mea hape ta ôe, te ruàu haere i<br />

rapae, aita ôe nehenehe faatere i te fenua. Te tiàraa mai i teie poipoi, tô maitaî to ù<br />

taria no te faaroo i te mau parau. Eaha teie faatereraa âpï, to te Tavini Huiraatira<br />

no te mea, ia ïte mai ôutou , e taote o Alexandre LEONT<strong>DE</strong>FF, "docteur en..", eaha<br />

terâ mea, "diplôme" ? Ua môehia, aita e peàpeà. E taote ra o na, e taote o na no te<br />

pae o te faahoturaa paha i te fenua (docteur en économie), to ù ia faatô-maitaï-raa<br />

i to ù taria, horoi te tahi taria, eiaha pai ia mapiha atu na io mai, horoi maitai.<br />

Eaha te mau parau ? Terâ ihoa parau ta tatou i parau : faahotu i te fenua, te reira<br />

ihoa, ia parau tà'tou i te ratere, te reira ihoa, ia parau tatou i te poe, te reira atoà<br />

ihoa, te taiàraa, te ravaairaa, te reira atoà , e ia parau tatou i te vanira, ta na atoà .<br />

E hoa ma, tei hea te vahi taa ê i te poritita arataihia e te pae rahi i teie<br />

mahana, tei hea te vahi taa ê ? Hoê noa vahi taa ê, maoti ra, ia parau atu faataa ê,<br />

haere i te tiàmâraa. Tiàmâraa, aha atu ai ? Aita ôutou i parau ? Ua parau o<br />

TOKORAGI tei pihaî iho tatou i te àpoo, mai te mea e pee ia ôutou , e. Mai te mea e<br />

pee ia ôutou , e topa tatou i roto i terà àpoo, e ia topa io, Désiré, aita nehenehe<br />

faahou e hoi mai. Ahani e nehenehe hoî mai, e hoa, ua parau vau ia ôe : tamata n a<br />

io. Oe anaè iho ra, eiaha matou . Ahani haere io, aita e roaa ia hoî mai, e fifi tatou ,<br />

e àti tà'tou .<br />

No reira, i roto i te mau tatararaa, o vai i roto ia ôutou o te parau mai ai : e<br />

roaa ia tatou , te vai nei teie faufaa, eiaha terà e parau noa hia ra e : faufaa teie i<br />

raro aè i to tatou àvae. Te hia ? A hio mai na, aita vau e Ue ra te faufaa i raro aè i<br />

to ù àvae, aita te reira mea o te parau noa. No te tarià nei, aita ia navenave tià ore i<br />

faaroohia i teie mahana, terâ ra, no te haapàpiiraa, tei hea te haapapiiraa no te<br />

àufauraa i te mau haamauàraa, no te faatupuraa i te mau ôhipa i roto i to tatou<br />

fenua, aita hoê aè.<br />

Hoê anaè iho ta James SALMON tumu parau i parau mai, oi hol te parau ra o<br />

na e : a hiô na i te litera mori àrahu, na tatou e àufau pauroa terâ , parau mau roa<br />

terâ . Te àufau ra o Farani terâ ? Aita o Farani e àufau ra. Parau mau roa atoà . Piti<br />

àhuru tara te litera mori, parau a tatou ia Farani ia àufau atoà o na te tahi toata i<br />

nia i te piti àhuru tara ? Parau mau roa.<br />

I nia i te haapiiraa, aita o na e faahitira i te parau no nia i te haapiiraa i ta<br />

tatou mau tamarii. Ua îte outu terâ mau parau, e ère anei ? E hia moni e pau i te<br />

matahiti ? Terà parau e parauhia ra e Patrick LEBOUCHER o tei faafaufaa i te<br />

parau, o tei horoà ra i te Ite i roto i ta tatou mau tamarii, e parau mau te reira, n o<br />

te mea, ta tatou mau tamarii, te reira te mea e poihere maitaïhia e tatou , imihia<br />

tatou i te raveà ia maitai râtou , ia maramarama maitaî râtou , ia roaa te Ue ia<br />

râtou e ia hau aè to râtou ite i to tatou , ia roaa ia râtou te hoê ôhipa maitai roa<br />

aè i te ôhipa o tei roaa ia tà'tou . Te reira to tatou hiaairaa i roto i te mau metua, e<br />

ère anei ?<br />

Ua ite ôutou e hia moni e pau nei i te matahiti hoê i te parau i te<br />

haapiiraa i ta tatou mau tamarii ? 35 miria. Eiaha ôutou e parau mai aita ôutou e<br />

Ue , ua ite ôe e Oscar. No hea mai terâ 35 miria ? 31 miria (31 milliards) na Farani,<br />

ta tatou 4 milliards, terâ 31 miria e àufau i te moni a te taatoàraa o te mau<br />

Orometua, e haapii tamarii, eiaha tatou anae, ta te hau, ta te mau faaroo atoà ,<br />

Poretetani, katorika, te tahi atoà mau faaroo, na teie hau faràni e àufau. Te<br />

paturaa terà mau fare haapiiraa tuarua, na te hau farani e àufau, terâ aè fare<br />

haapiiraa teitei (université) ta tatou o ta tatou e haamauruuru maitaî mai ia<br />

CHIRAC, no te mea, maoti teie "université", i tae ai ta tatou mau tamarii mâôhi, e<br />

nehenehe ia ràtou ia tïtau i terâ parau tuîte , a hani aita, aita e roaa ia rave i<br />

Farani, i teie mahana, ua noaa ia ràtou e 4 miria ta tatou , 31 miria ta terà' mau<br />

taata ta te hau farani, terà hau e parauhia ra, e hau îno, taparahi, ôhipa èia, e aha<br />

atu â ia te mau faaînoraa i nia i teie hau ?<br />

Na vai e mono te 31 miria ? Aita iho aè hoê taata i parau mai. I hia e roa ai<br />

te 31 miria ? Aita hoê aè, mamu noa i nia i te reira vahi. I nia ra i te mori àrahu.


525/96<br />

oia ia. Aita ihoa e roaa i te pahono, i hia e roaa ai te pahono ? I te hau àmui ? Ua<br />

topatari, i Marite ? Aita o Marite e hinaaro e àufau i te Tâpone, i hea atu. Eiaha e<br />

tiàturi.<br />

No reira, e piti anaè raveà. Atahi, to tatou ia faatupuraa i te tute no te amo i<br />

terà utuà, ua ineine ôutou no te reira ? Aore ra, te ôpaniraa i te mau fare<br />

haapiiraa, e faarii te mau metua i te reira ? Aita vau e tiàturi.<br />

No reira, ua parau vau i araùaè ra na roto i te reo popaa, ahani ôutou, a<br />

faaite ra anei i te tiàraa mau i te nunaa, e faatura vau ia ôutou , e àro ihoa ia vau i<br />

te "indépendance", no te mea ua ite au ia faataa ê tatou ia Farani, to tatou te reira<br />

pohe maitairaa. Mai te mea ra, na roto i terà poritita haavare o ta ôutou e haavare<br />

nei i te nunaa, na roto i terà poritita haamaauraa o ta ôutou e haamaau nei ite<br />

nunaa, e tià vau, e patoî au, o matou paatoà o tei tiàraa e te patoiraa i te reira.<br />

Parau aéra tatou , faaroo tatou i arauaè ra i te parau o te reo, mea<br />

faatiàtiàhia, e James SALMON e o vai atu ra, tae noatu ia Oscar TEMARU ihoa ra, te<br />

parau o to tatou reo, te reo mâôhi, tei hea to tatou reo ? Haereraa vau i te Tuamotu,<br />

parauhia mai ia ù "bonjour", to ù ia ririraa. No te aha aita i haapiihia i te parau<br />

mai ia orana ? Manaô maitaï roa. Oia ihoa, te reira ihoa to tatou hiroa tumu mau, to<br />

tatou reo, e ère anei ?<br />

A ani na ia Oscar ? I te fare, eaha te reo ta na e parau i ta na tamarii ? I te<br />

poïpoî, eaha ta na e parau i ta na mau tamarii, ia orana aore ra "bonjour" ? E ia<br />

haere te mau tamarii ia taôto, eaha ta na e parau i ta na mau tamarii ? "Viens dire<br />

bonsoir à papa, viens dire bonsoir à maman". E ère anei ? A parau tahiti pai ia.<br />

A hiô na, i mua tatou , mâôhi, te reo mâôhi, e i te fare ? I roto i teie mau<br />

taata pauroa, te parau nei te parau no te reo, e, ia faaea tatou ia haapii to tatou<br />

reo, i roto noa tatou i to tatou reo, terâ te haapoiriraa mau. A ani na i roto ia ratou<br />

: o vai te haere i Farani e tii ai i te ite , e haere i roto i te mau haapiiraa i Farani n o<br />

te titau i te mau tuite a te hau farani ? Haere atura hoi to ù hoa James SALMON, era<br />

ua horo. "Ingénieur" James SALMON. No hea terà parau "ingénieur" ta na ? No<br />

unei anei, o te haapiiraa mairie, o te haapiiraa no Paofai, no hea ? No Farani. Ua<br />

haere ia o na i Farani e tii i terâ mau parau tuîte . Patrick LEBOUCHER atoà , u a<br />

haere o na i Farani, ua roaa ta na mau parau tuïte , no Farani mai. la Hiro atoà ,<br />

Jacqui DROLLET atoà , e ia Alexandre LEONTIEFF atoà , mau parau tuïte ia no Farani,<br />

pêne aè pana ?...<br />

M. Jacquj DftOT.T.Kr : ... A tuu mai pai ta ôe mau tapura ôhipa<br />

M. Gaston FLÔSSE : ... No hea mai terâ mau parau tuîte ?<br />

M. Jacqui PFQLÏ.RT : ••• Peretiteni, te reira aè te tapura ôhipa ?<br />

M. Gaston FLOSSE : ... No hea mai terâ mau parau tuïte ? No Farani mai.<br />

Haapoiri mai ia tatou , e parau mai ia tatou : ta ôutou mau tamarii, haapii i te parau<br />

màôhi e a parau noa i te parau mâôhi, ta matou ra, na râtou ia haapii i te reo<br />

farani.<br />

Mauruuru.<br />

- Applaudissements -<br />

Te parau no te faahoturaa, na te hau farani e haafifi nei ia tatou i te<br />

faahoturaa i to tatou fenua, a tae hoi e. Te hinaaro ra terà toiete patu i te hoê<br />

hotera Rivenac, o vai te haere e haafifi i te faahoturaa i reira ? E 500 taata rave<br />

ôhipa e fanao i te tapu faraoa io, Na vai e haere e faahotu i te faahoturaa, na te<br />

hau farani, aore ra na te hau màôhi ?


526/96<br />

Faaïte paî i te parau mau. Hoê huru atoà mai Mataiva, te reira atoà te hoê<br />

imiraa na te fenua nei, e ua tià roa ia ù ia tuatapapa, ia feruri àmui tatou i te<br />

parau. la parau tatou i te parau no te faahoturaa i to tatou fenua, terâ te hoê<br />

raveà no te faahoturaa i to tatou fenua e te vai atu ra.<br />

No reira, eiaha paha tatou e pari noa i te hau farâni, na te hau farâni te<br />

mea, na te hau farà'ni te mea.<br />

Te parau noa atoà ra ôe, a Mo na : e hia hanere matahiti to te hau farâni<br />

faatereraa ia tatou , tei hea tatou i teie mahana. Penei aè paha, te ui ra vau ia ôe : e<br />

hia matahiti to ôe faatereraa i te ôire no Faaa, tei hea Faaa o i teie mahana ? Mea<br />

aroha te oraraa i roto i te ôire no Faaa, te mau rahiraa ùtuafare, aita to ràtou e<br />

nohoraa. Te ïmi anei ra ôe te tahi raveà no te tauturu i terâ mau huiraatira i roto i<br />

te hepohepo e te àti ? Ua tii mai râtou ia ù e ua haere mai râtou e haamataïtaï ia ù,<br />

terâ huiraatira e ora ra i te pae tahua tauraa manureva ra, i roto i teie mau fare.<br />

Mea aroha, e ère te fare no te taata, àpaàpa punu noa, aita hoê aè tamaru, aita hoê<br />

aè, oraraa no te ànimara, ua vai noa râtou<br />

M. Oscar TEMARU : ... Na ôe terà poritita, na ôe terâ faanahoraa<br />

M. Gaston FLOSSE : ... i roto terâ i te mau ùtuafare, mai te reira huru, u a<br />

haere au, ua farerei au ia râtou , e ua farereihia te faatere no te Ekalesia katorika e<br />

hoo mai i te haapaôraa katorika terâ i tera tuhaa fenua i reira, e hoo te hau i terâ<br />

fenua hoê âfata tai e piti tano te faatiâ faahouraa i to râtou oraraa, no te haamaitaï<br />

i to râtou oraraa. Eiaha paï e pari noa ia Farâni ! A hiô atoà na ia ôe, e a pari noa<br />

atoà na ia ôe, terâ e hoê hohoâ pàpti.<br />

MB<br />

M. Oscar TEMARU : E farerei taua i roto i te radio teata taua e parau, taua e<br />

mata, e mata haehaa. To ôe terâ huru, no reira vau e hinaaro, e na mûri ôe i te<br />

paraparau, e ère ?<br />

M. Gaston FLQSSE : A tial pai e ia oti vau i te paraparau....<br />

M. Oscar TEMARU : Haere na taua i roto i te radio teata ! Paraparau ôe,<br />

paraparau atu vau<br />

M. Gaston FLOSSE : Ua faatura vau ia ôe, ua vaiho vau ia ôe ia paraparau, e<br />

faatura mai ôe ia ù, faatura mai ôe ia ù.<br />

Ta ôe tâpura faufaa no te oire no Faa'a, e toru miriare, e ère anei ? Hou atu<br />

paha. No hea mai te reira moni i ta ôe ? A tahi, no roto i te âfata o te hau fenua. Na<br />

teie ruàu i târima, ua roaa ta ôe moni. Ore anaè aita i horoâ<br />

- brouhaha dans la salle -<br />

M. Oscar TEMARU : Mai te peue, te haamaau ra ôe ia ôe, aita e fifi, mai te peu<br />

e maauraa mau, te aroha ra vau ia ôe !<br />

M. Gaston FLOSSE : Tetahi âfaraa, fatata e piti miriare e na te hau farâni<br />

e horoà ra i te moni i roto i te ôire no Faa'a ! E hoa ma era !<br />

M. Oscar TEMARU : No reira te Tiripuna i faatura ai ia ôutou ! E àufau na te<br />

ôire no Faa'a e hoê miriare e hitu hanere mirioni, e ère ? Terâ te parau mau, terà<br />

te parau tià ! Eiaha ôe e haamaau ia ôe !<br />

M. Gaston FLOSSE : Ta ù ra e parau ra ia ôe e to ù taeaè, a tire na i te taïri<br />

noa i nia i te farâni, no te mea, maoti atoa te farâni i maitai ai tatou e te vai atoà r a<br />

e tetahi pae i roto io ôutou. E Hiro, mauruuru no to ôe mau manaô, e ère ? la parau<br />

ôe : "e, ta ôutou moni âvaè, ta ôutou "retraite" a te mau "conseillers", a faaôre, a


527/96<br />

tapu !" E ta ôe ? Aita ia 6e i parau ! Aita ôe i pàhono mai ! Ta 6e, na te hau farani e<br />

àufau ra i ta ôe "retraite" ! Faahoî atoà mai i te reira faanahoraa a te hau farani<br />

- brouhaha dans la salle -<br />

M. Gaston FLOSSE : ....no te parau pai a Hiro, aita vau e faahapa atu, aita vau<br />

e faahaamanao atu ia ôe.<br />

M. Hiro TEFAARERE : Aita vau e faahapa ra ia ôe...<br />

M. Gaston FLOSSE : Oia, e faahapara ôe, te faahapara ôe i ta ù faatereraa, te<br />

huru o te faanahoraa o to tatou fenua.<br />

M. Hiro TEFAARERE : Tauatini e piti hanere taata o tei mate !<br />

M. Gaston FLOSSE : E hoa era e Hiro, te vare noa ra ia ôe i te reira mau àamu<br />

? Ua parau atu vau e âfai i te reira mau taata mai te mea, ua paapaahia ràtou i terà<br />

poura àtomi i ta ôe parau.<br />

M. Hiro TEFAARERE : Ua mate, ua mate !<br />

M. Gaston FLOSSE : Aita hoê aè i haere mai, aita ôe i haere mai e farerei ! No<br />

reira, ua fanaô ôe, ua ôteôte noa ôe i te titi o Farani, e hoa era e Hiro ! E hia matahiti<br />

? E hia matahiti to ôe ôte noa raa i terâ titi, e aita roa atu ôe e rave i te ohipa na te<br />

hau farani ? Eiaha e na reira i te parauraa paî i tera parau popaa : "II ne faut pas<br />

cracher dans la soupe". Terà to tà'tou fifi rii i teie mahana ! Parau noa na i te parau<br />

o te tiàmâraa, te reira ra, teinei te reira, eiaha ra e faaino ia Farani, no te mea, tapu<br />

pourua<br />

M. Oscar TEMARU : Ta ôe pai P.S.G., na vai i feruri ? Na teie Tavini i mua ia<br />

ôe ! Ta ôe P.S.G., na teie Tavini i feruri !....<br />

M. Gaston FLOSSE : Eiaha ôe e ïnoïno mai, ua tâpaô vau, no te mea, terâ<br />

parau o ta ôe e parau ra no terâ marna ruau no Hakamaii, e ère no Hakamaii, n o<br />

Raivavae. No te mea, oia, tei reira vau i terâ paraparauraa i ta ôe tei Raivavae. No te<br />

mea, hoê â to maua pahi e na nia maua i te Tuhaa V i te haereraa e to ù taeaè iti, o<br />

maua ihoa, e àfaro ihoa mai terâ. A, i mua ia i te taata, aita o na i hiô mai ia ù, maua<br />

anaè, mea àfaro roa maua. Ua ravaî paha o te poritita mai te reira ! E, haere atura<br />

vau e na mâtou i te paraparauraa i te reira hora hoê i te avatea, mau maitai ia ù.<br />

M. Oscar TEMARU : Aita taata o ta ôe paraparauraa, e ère ?<br />

M. Gaston FLOSSE : Aita ua moè ia'u i te reira parau. Ta mâtou paraparauraa<br />

haere atura i nia i te àhuru ma hoê, faaea noa atura i reira, tupu atura i tan a<br />

paraparauraa e te riro atu, e te fatiatiara ona i te tiàmâraa : "E te tiàmâraa, na tatou<br />

e faatere i to tatou fenua, aita e farani faahou, e teie mau mea..." E ua hiô noa mai<br />

teie huiraatira, e te hoperaa i to ràtou mau manaô, faahoihia i roto i te huiraatira.<br />

Tià mai nei hoê marna ruau, tei reira vau, faaroo roa ra to ù tarià. Te tià mai nei teie<br />

marna ruàu ma te parau mai e : "Aia, e Tavana Faa'a, te reira faanahoraa, aita e tano<br />

faahou ! Ua ïte ôe ia ù, toù vai tamariiraa, ia hinaaro ôe e haere i te mea, e haere<br />

mâtou i roto i te uru purau ; e te rauère purau, te mea ia mea mai. I teie mahana, e<br />

haere roa i terâ mea, mea taumi noa te pitopito, tahe te pape, aita e hauaraa, mea<br />

maitaï, mea ma pourua ! Aita vau e hoî faahou i nia i terâ mea e haere noa i roto i te<br />

uru purau !". No Raivavae terâ parau, tei reira vau i terà mahana, e ère no<br />

Hakamaii. I to Hakamaii, ua ora ràtou, mea ôaôa ratou, ia îte mai ôutou.<br />

No reira, e hoa hère ma, te hinaaro nei au e faaîte ia ôutou, ôutou e hoa<br />

hère ma e mataïtaî mai nei, te tapura ôhipa o ta ù e vauvau i mua i te Apooraa Rahi<br />

o te fenua, e tapura ôhipa papii teie, e o tei faatupu i te haapapiïraa i to tatou tiàraa.


528/96<br />

Tatou e haere mai nei na roto i te hepohepo, na roto i te fifi, te pae o te tereraa<br />

faufaa, i teie mahana, te àfarora tatou i teie mahana. E hau atu i to tatou itoitoraa i<br />

te mea e, te manuia nei i ta tatou parau no te faahoturaa i to tatou fenua. Te reira te<br />

poritita âpï i teie mahana i roto i to tatou fenua. Teie tau, o te parauhia, te tau i<br />

mûri ae i te "CEP", tatou, te parau nei tatou, te tau teie no te faahoturaa i to tatou<br />

fenua, e ia tiàturi mai ia matou i nia i to matou itoito no te pae rahi i roto i na pu pu<br />

too toru : te Ai'a Api, Te Avei'a Mau e te Tahôeraa Huiraatira, i te àmuiraa i te ôhipa<br />

no te faatà faahou à i to tatou fenua.<br />

Mauruuru i to tatou àmuiraa, ia tiai mai i te Fatu ia ôutou e ia ora na i te<br />

aroha o te Atua.<br />

- Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Nos candidats ayant exposé chacun leur programme, nous<br />

allons à présent procéder aux opérations de vote. Mais avant tout, je demande au<br />

Secrétaire Général de nous donner lecture de l'article 29 du Règlement Intérieur,<br />

ainsi que des Articles 10 et 51-AHnéa 4 du Statut.<br />

M. Vetea BAMBRIDGE : Monsieur le Président, l'article 29 du<br />

Règlement Intérieur stipule :<br />

"Pour procéder au scrutin secret, chaque conseiller reçoit un bulletin dont la forme a<br />

été préalablement arrêtée par l'Assemblée de la Polynésie française, et le dépose dans l'urne<br />

qui lui est présentée. Lorsque tous les conseillers présents ont voté, le Président et les<br />

Secrétaires procèdent au dépouillement du scrutin. Ils s'assurent que le nombre des bulletins<br />

est égal à celui des votants. En cas de différence entre le nombre des votants et celui des<br />

bulletins, les bulletins sont détruits avant le dépouillement et il est procédé à un nouveau<br />

vote.<br />

Le Président lit ostensiblement et à haute voix les bulletins l'un après l'autre tandis<br />

que les Secrétaires inscrivent chacun isolément les votes tels qu'ils sont lus. Le résultat est<br />

ensuite proclamé par le Président. Les bulletins sont alors immédiatement détruits. Un<br />

bulletin équivoque, s'il est susceptible de modifier, le résultat du scrutin donne lieu à un<br />

nouveau vote. "<br />

Toutefois, Monsieur le Président, je vous donne lecture de l'Article 51-<br />

Alinéa 4 du Statut, à savoir :<br />

"Le vote par procuration est autorisé dans la limite d'une procuration par conseiller<br />

territorial. Il est interdit pour l'élection du Président du Gouvernement de la Polynésie<br />

française, du Président et du Bureau de l'Assemblée de la Polynésie française et pour le vote<br />

d'une motion de censure. "<br />

Je vous donne à présent, Monsieur le Président, lecture de l'Article 10<br />

du Statut, à savoir :<br />

"Le Président de l'Assemblée de la Polynésie française proclame les résultats de<br />

l'élection du Président du Gouvernement de la Polynésie française et les transmets<br />

immédiatement au Haut-Commissaire".<br />

Voilà, Monsieur le Président.<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Nous procédons donc aux opérations de vote.<br />

Le scrutin est ouvert :<br />

MM. ARAPARI Justin a voté<br />

BESSERT Eugène a voté<br />

Mmes BONNO Angélina a voté<br />

BOPPDUPONT Tamara a voté


MM. BUIL<strong>LA</strong>RD<br />

DROLLET<br />

EBB<br />

EBB<br />

FLOHR<br />

FLOSSE<br />

FOSTER<br />

FREBAULT<br />

FRITCH<br />

GRAFFE<br />

HART<br />

HOWELL<br />

KIMITETE<br />

KOHUMOETINI<br />

<strong>LA</strong>OMAO<br />

LEBOUCHER<br />

LEONTIEFF<br />

LEONTTEFF<br />

MARAEURA<br />

MONPAS<br />

PUCHON<br />

RIVE<strong>TA</strong><br />

ROIHAU<br />

SALMON<br />

SANQUER<br />

<strong>TA</strong>ERO<br />

<strong>TA</strong>NSEAU<br />

TEFAARERE<br />

TEMARU<br />

TEPA<br />

TETUANUI<br />

TOKORAGI<br />

TONGSANG<br />

Ton<br />

TUAHU<br />

VERNAUDON<br />

VIRIAMU<br />

Le scrutin est clos.<br />

Nous passons au dépouillement.<br />

529/96<br />

Michel<br />

Jacqui<br />

Benjamin<br />

Tinomana<br />

Henri<br />

Gaston,<br />

Tefakahina, Temarui<br />

Jean-Alain<br />

Edouard<br />

Jacquie<br />

Georges<br />

Patrick<br />

Lucien<br />

René<br />

Hon Sha<br />

Patrick<br />

Alexandre<br />

Boris<br />

Teina<br />

John<br />

Georges<br />

Frédéric<br />

André<br />

James, Narii<br />

Nicolas<br />

Lucette<br />

Robert<br />

Hiro<br />

Oscar<br />

Taratiera<br />

Monil<br />

Désiré, Tagaroa<br />

Gaston<br />

Charles<br />

Ismaël<br />

Emile<br />

Wilfrid<br />

41 conseillers composant l'Assemblée de la Polynésie française<br />

41 conseillers présents<br />

41 bulletins trouvés dans l'urne<br />

OBTIENNENT :<br />

Oscar TEMARU<br />

Gaston FLOSSE<br />

Bulletins blancs<br />

11 voix<br />

28 voix<br />

02<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

a voté<br />

En conséquence. Monsieur Gaston FLOSSE est proclamé élu Président du<br />

Gouvernement de la Polynésie française.<br />

- Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Monsieur le Président, je vous invite donc à prendre votre<br />

place sur le banc du Gouvernement.<br />

oOo


530/96<br />

FELICI<strong>TA</strong>TION <strong>DE</strong> Monsieur Justin ARAPARI. PRESI<strong>DE</strong>NT <strong>DE</strong> L'<strong>ASSEMBLEE</strong> <strong>DE</strong> <strong>LA</strong><br />

<strong>POLYNESIE</strong> <strong>FRANÇAISE</strong>. ADRESSEES A Monsieur Gaston FLOSSE. NOirVF.LLF.MENT ELU<br />

PRESI<strong>DE</strong>NT DU GOUVERNEMENT <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> <strong>POLYNESIE</strong> <strong>FRANÇAISE</strong> -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT prend la parole en ces termes :<br />

Monsieur le Président,<br />

Monsieur le représentant du Haut-Commissaire,<br />

Monsieur le Président du Conseil Economique, Social et Culturel,<br />

Mesdames, Messieurs les Conseillers,<br />

Mesdames, Messieurs,<br />

Ainsi donc, pour une nouvelle mandature, le peuple polynésien, à travers<br />

la majorité de ses élus, vient de choisir le premier Président du premier<br />

Gouvernement de l'après-CEP, le premier Président à exercer les nouvelles<br />

compétences de notre statut d'Autonomie, déjà officiellement en vigueur.<br />

Monsieur le Président Gaston FLOSSE, permettez-moi, au nom de cette<br />

Assemblée, symbole de la vivacité de notre démocratie, de vous féliciter pour votre<br />

élection à la Présidence du Gouvernement de la Polynésie française.<br />

En mon nom personnel, je tiens également à vous transmettre les plus<br />

vives et chaleureuses félicitations qui soient. Le choix de votre personne n e<br />

surprend aucun Polynésien. Vos 30 années de vie publique, d'actions consacrées à<br />

servir l'intérêt de notre pays, se portent spontanément garantes de la richesse de<br />

votre expérience de gestionnaire, de l'importance de vos qualités d'homme d'Etat.<br />

Car vous êtes, Monsieur le Président, le seul Polynésien à la carrure indiscutable<br />

d'homme d'Etat.<br />

Vous nous l'avez amplement montré et démontré, notamment en tant que<br />

Secrétaire d'Etat chargé du Pacifique Sud de 1986 à 1988, mais surtout lors de la<br />

précédente mandature en redressant l'économie et les finances de notre pays de<br />

1991 jusqu'à ce jour d'aujourd'hui.<br />

Vous l'avez fait dans la pire des tourmentes qui soient, l'hostilité et les<br />

embûches brandies par de nombreux pays dans le monde, dans le Pacifique Sud, et<br />

même au sein de notre population abusée par certains sous le prétexte de reprise<br />

des essais nucléaires.<br />

Nous vivons aujourd'hui des heures plus paisibles, la page des<br />

expérimentations nucléaires est tournée... Mais vous l'avez dit, cela ne signifie pas<br />

que l'avenir soit facile pour autant.<br />

En vous choisissant Monsieur le Président Gaston FLOSSE pour conduire<br />

notre pays dans l'après-CEP, notre Assemblée ne fait que dire tout haut ce que le<br />

peuple polynésien, dans sa très grande majorité, pense tout bas.<br />

Vous êtes l'homme qu'il nous faut pour affronter les grandes et profondes<br />

mutations qui nous attendent. On dit souvent que personne n'est irremplaçable...<br />

C'est vrai dans l'absolu... Mais dans notre réalité polynésienne d'aujourd'hui,<br />

permettez-moi de braver ce dicton, vous êtes, dans l'immédiat, le seul capable de<br />

permettre à notre pays d'affronter les difficultés qui l'attendent.<br />

Notre Assemblée, représentant la majorité du peuple polynésien, a fait le<br />

choix qui s'imposait.<br />

Encore une fois, Monsieur le Président, nos félicitations les plus<br />

chaleureuses.<br />

- Applaudissements -


531/96<br />

ALLOCUTION PRONONCEE PA'R Monsieur Gaston FLOSSR PRESI<strong>DE</strong>NT HT T<br />

GOUVERNEMENT <strong>DE</strong><strong>LA</strong> <strong>POLYNESIE</strong> <strong>FRANÇAISE</strong> -<br />

M, Gaston FLOSSE. à son tour prononce l'allocution suivante :<br />

Monsieur le Président de l'Assemblée de Polynésie française,<br />

Monsieur le Président du Conseil Economique, Social et Culturel,<br />

Monsieur le Président de la Commission Permanente,<br />

Mesdames et Messieurs les Conseillers,<br />

Chers Collègues,<br />

C'est en toute simplicité que je veux vous remercier pour la confiance que<br />

vous me renouvelez. Je veux avant tout remercier nos partenaires, Monsieur Emile<br />

VERNAUDON avec le Ai'a Api, Monsieur Tinomana EBB avec le Te Avei'a Mau, et très<br />

chaleureusement remercier mes amis, mes compagnons, mes anciens et les plus<br />

jeunes également du Tahoeraa Huiraatira. Je remercie également ceux qui n'ont<br />

pas participé au vote ou bien qui n'ont pas voté pour ma candidature et je félicite<br />

Monsieur Oscar TEMARU pour son score.<br />

Ce que je voulais vous dire d'abord, c'est que les points les plus importants<br />

que j'ai développés dans mon programme, j'entends bien les mener jusqu'au terme<br />

de ce mandat et de réaliser ces engagements-là dans les trois domaines que je<br />

considère comme cruciaux. C'est d'abord l'emploi et l'emploi, en particulier, pour<br />

les jeunes, le problème du logement avec, comme corolaire, celui de la famille et<br />

enfin le problème de la jeunesse. Comme je l'ai • dit dans mon allocution, j'ai<br />

l'intention de créer un grand ministère de la jeunesse et de l'insertion sociale des<br />

jeunes dans notre société. J'entends y mettre les moyens humains qui sont déjà e n<br />

cours et les moyens financiers indispensables pour réaliser ce programme. Je<br />

compte sur vous pour qu'ensemble nous puissions le réaliser.<br />

Je voudrais dire également à l'opposition que celle-ci est indispensable<br />

dans un pays démocratique et je dois, en votre nom à tous et en notre nom à tous,<br />

féliciter le Président de l'Assemblée pour la manière dont il a conduit ces élections<br />

d'aujourd'hui. Comme je le disais tantôt en langue tahitienne, c'est la première fois<br />

en trente-et-un an de vie publique que je vois se dérouler une discussion aussi<br />

ouverte et aussi libre que celle-là. Enfin, qu'il continue dans cette voie quoique sa<br />

tâche ne sera pas facile, mais nous serons là pour l'aider à accomplir cette tâche.<br />

Je disais donc à l'opposition qu'elle a sa place dans l'Assemblée, qu'elle a sa<br />

place dans la discussion démocratique dans notre Assemblée et que ma porte est<br />

ouverte pour discuter de tel ou tel sujet avec eux. J'ai l'intention d'ailleurs de les<br />

consulter sur les trois sujets que je viens d'énoncer.<br />

Je dis également au Maire de Faa'a que je renouvelle d'ailleurs la demande<br />

d'aller visiter la commune de Faa'a officiellement et de voir avec lui, avec son<br />

Conseil Municipal, les problèmes qui se posent à cette grande ville et avec les<br />

moyens dont nous disposons, vous aider, aider cette population à sortir de la<br />

situation qui est une situation difficile et que nous connaissons tous.<br />

MA<br />

Je veux vous dire que nous avons été élus, et le peuple polynésien n e<br />

demande qu'une chose, c'est de voir tous les élus, majorité-opposition, travailler<br />

pour le bien de notre pays.<br />

Cette période qui vient, celle de l'après-CEP sera une période difficile, le<br />

développement de nos ressources propres n'est pas une chose que l'on peut faire<br />

en quelques jours, c'est une politique de longue haleine sur 5 ans, sur 10 ans que<br />

nous devons mener. Mais j'y mets toute ma conviction, toute ma passion et tout<br />

mon coeur, et nous réussirons.


532/96<br />

Encore une fois, je vous remercie pour votre confiance.<br />

- Applaudissements -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Nous poursuivons notre ordre du jour, et je demande au<br />

Secrétaire Général de nous donner lecture de l'Article 11 de la loi statutaire.<br />

M. Vetea BAMBRIDGE donne lecture de l'article 11 :<br />

Article IL- Dans le délai maximum de cinq jours suivant son élection, le Président<br />

du Gouvernement de la Polynésie française notifie au Haut-Commissaire et au Président de<br />

l'Assemblée de la Polynésie Française l'arrêté par lequel il nomme un vice-président chargé<br />

d'assurer son intérim en cas d'absence ou d'empêchement et les autres ministres avec<br />

indiction pour chacun d'eux des fonctions dont ils sont chargés.<br />

Cet arrêté est immédiatement porté à la connaissance des conseillers territoriaux par<br />

le Président de l'Assemblée de la Polynésie Française. A défaut de notification de cet arrêté<br />

dans le délai précité par le Président du gouvernement de la Polynésie Française, celui-ci est<br />

considéré comme démissionnaire il est donné acte de cette démission dans les conditions<br />

prévues à l'article 19.<br />

La nomination du Vice-Président et des autres ministres prend effet dès la<br />

notification de l'arrêté prévue à l'alinéa précédent.<br />

Les attributions de chacun des membres du gouvernement de la Polynésie Française<br />

sont définies par arrêté du Président transmis au Haut-Commissaire et au Président de ta<br />

Polynésie Française,<br />

M. Gaston FLOSSE : Monsieur le Président, simplement pour vous informer<br />

que j'ai l'intention de rendre publique la composition de mon gouvernement dès<br />

demain matin à 9 heures, et nous tiendrons ensuite le premier Conseil des<br />

ministres de cette mandature. Et puisque vous avez l'intention de convoquer<br />

l'Assemblée pour jeudi prochain, je présenterai le nouveau gouvernement à<br />

l'Assemblée de la Polynésie Française.<br />

oOo<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Nous passons au dernier point de l'ordre du jour :<br />

EXAMEN <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> CORRESPONDANCE<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Je demande au Secrétaire Général de donner lecture du<br />

relevé de la correspondance.<br />

RELEVE <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> CORRESPONDANCE REÇUE A L'<strong>ASSEMBLEE</strong> <strong>DE</strong>PUIS LE 23 MAI 1996 ET<br />

ARRETE LE 24 MAI 1996 -<br />

Rapport n° 6/REL/96/APF3 du 24 mai 1996.<br />

/ - AFFAIRES TRANSMISES POUR INFORMATION -<br />

APF<br />

248<br />

23.05.<br />

249<br />

23.05.<br />

96<br />

96<br />

REFERENCES OBJET<br />

Correspondant<br />

5 49/CM<br />

23.05.96<br />

Lettre du Conseil des ministres transmettant le<br />

communiqué officiel du mercredi 15 mai 1996.<br />

Arrêté portant octroi d'une licence d'armateur à la Société<br />

"Service Transport Raromatai" pour l'exploitation du


250<br />

23.05.<br />

251<br />

23.05.<br />

96<br />

96<br />

323/96<br />

23.05.96<br />

533/96<br />

navire à passagers "Tamarii Tahaa" sur la desserte<br />

maritime régulière Raiatea.<br />

Lettre de l'Office Territorial d'Action Culturelle<br />

transmettant le procès-verbal de la réunion du Conseil<br />

d'administration en date du 4 avril 1996.<br />

Lettre de Monsieur le Conseiller Georges HART informant<br />

que les membres du groupe "Tahoeraa Huiraatira" l'ont<br />

désigné pour occuper les fonctions de Président du groupe.<br />

M. Vetea BAMBRIDGE : Monsieur le Président, le relevé de la<br />

correspondance est mis à la disposition des conseillers au Secrétariat Général.<br />

oOo<br />

CONVOCATIONS<br />

FIXATION <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> DATE <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> PROCHAINE SEANCE <strong>DE</strong> L'ACTUELLE SESSION -<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : Je vous propose de convoquer l'Assemblée pour le jeudi<br />

30 mai 1996 à 9 heures, avec notamment à l'ordre du jour :<br />

- l'élection des commissions intérieures de l'Assemblée<br />

- la désignation des représentants de l'Assemblée au sein des commissions<br />

et organismes extérieurs.<br />

Je consulte l'Assemblée sur cette proposition.<br />

Etes-vous d'accord ?<br />

mains levées et à l'unanimité.<br />

LE PRESI<strong>DE</strong>NT : J'informe les présidents de groupe que la Conférence des<br />

présidents se tiendra le jeudi 30 mai 1996 à 8 heures 30, dans la salle de réunion de<br />

la présidence.<br />

Mesdames et Messieurs les conseillers, je vous remercie d'être venus, vous<br />

avez été très courageux.<br />

Plus personne ne demande la parole ?...<br />

Pouvons-nous clore la séance ?...<br />

La séance est close.<br />

Il est 20 heures 31.<br />

oOo<br />

LE PRES EMBLEE <strong>DE</strong> <strong>LA</strong> <strong>POLYNESIE</strong> <strong>FRANÇAISE</strong>,<br />

Justin ARftPARI.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!