IOAN SLAVICI

De-ai notri
IOAN SLAVICI
,,În cele mai importante nuvele, ca i mai târziu în romanul ,,Mara”, Slavici se dovedete fidel metodei sale de
creaie realist, oglindind viaa societii transilvnene pe care o cunoate îndeaproape, transmiând nealterat
nota specific vieii satului de peste muni într-un anumit moment istoric. De aici izvorte spiritul popular
care pulseaz puternic în opera sa; respectând realitile i pstrând culoarea locala a mediului social descris în
aceeai manier artistic pe care o vor dovedi marii scriitori ardeleni: George Cobuc, Octavian Goga, Liviu
Rebreanu; Ioan Slavici se dovedete i în acest sens un deschiztor de drum.”
(Domnica Filimon-Stoicescu)
Ioan Slavici se nate la 18 ianuarie
1848 la iria, lâng Arad. Este al doilea copil
al cojocarului Sava Slavici i al Elenei,
nascut Borlea.
Între anii
1854-1858 frecventeaz
coala
„greco-ortodox”
din iria, avândul
ca dascl pe
Dimitre Votinari.
În 1859-1860
frecventeaz înc
o dat clasa a IVa
la coala elementar
pentru a
se putea înscrie la
liceu. În 1860-1865 urmeaz liceul din Arad,
unde primea sptmânal merinde de acas.
Între 1865-1867 urmeaz clasele a VI-a i a
VII-a la Liceul Piarist din Timioara, unde d
ore de meditaii. În 1867-1868 urmeaz
cursurile clasei a VIII-a la Liceul Maghiar
din Arad. În august 1868 trece examenul de
bacalaureat la Satu Mare. Apoi face o
cltorie pe Valea Someului i în munii
Apuseni. În octombrie 1868 se înscrie la
Facultatea de Drept i tiine a Universitii
din Budapesta, unde trece cursurile de
literatur român. În anul 1869 el se
îmbolnvete i se întoarce la iria, neavând
bani.
În aprilie 1869 se înscrie la Facultatea
de Drept din Viena. Pentru a se asigura
material, el lucreaz ca secretar la un notar
din Cumlu. În septembrie 1869 îl cunoate
pe Eminescu, care îi rmâne prieten i
sftuitor pe toat viaa. Ambii sunt
proclamai membri definitivi a societii
literare „România Jun”.
În mai 1870 susine examenul de stat
i ia lecii de la o serie de profesori de
renume pe plan
european
(Suddwiy Arnds,
Rudolpl Ihering,
etc.). Debuteaz
în martie 1871 cu
comedia „Fata de
biru”, publicat
în „Convorbiri
Literare”. La 1
iunie 1872, în
„Convorbiri
1

literare” apare prima lui poveste, „Zâna
Zorilor”, ce conine culegeri din folclor. În
iulie 1872 Slavici prsete Viena,
încheindu-se viaa lui de student.
În octombrie 1874 sosete la Iai, fiind
gzduit de colegul lui de studii de la Viena.
Aici, prin Eminescu face cunotin cu Ion
Creang cu care leag o strâns prietenie. În
decembrie 1874 Slavici vine la Bucureti
unde se stabilete cu domiciliul, el locuind în
strada Renaterii nr.3.
La 11 septembrie 1875 se cstorete
cu Ecaterina Szoke Magyarosy, înrudit cu o
familie din iria – satul su natal, de care va
divora la 18 noiembrie 1885.
Ioan Slavici a fost profesor de
filosofie, logic, psihologie i român la
Liceul „Matei Basarab”. La 1 noiembrie
1883, Slavici o cunoate pe Eleonora
Tnescu – profesoar la coala elementar de
fete din Sibiu – cu care se cstorete la 18
martie 1886 la Sibiu.
La 11 noiembrie 1886 se nate Titu-
Liviu, primul copil al lui Slavici, avându-l ca
2
De-ai notri
na la botez pe Titu Maiorescu. În mai 1887
Slavici este ales secretar la Comitetul Central
al Partidului Naional Român, iar la 25
aprilie 1888 e condamnat la un an de
„temni de stat”.
La 19 ianuarie 1889 se nate cel de-al
doilea copil a lui Slavici – Lavinia-Ioana-
Josefina. La 10 iulie 1889 este eliberat din
temni i vine la Sibiu. Dup aceast
perioad sunt publicate multe din operele
sale.
La 25 noiembrie 1892 Slavici devine
cetean al României i se stabilete definitiv
la Bucureti. Aici el public mai multe opere
ale sale, unele din ele fiind jucate pe scen.
În aprilie 1925 Slavici pleac la
Crucea de Jos, la fiica sa Lavinia-Ioana-
Josefina. Ioan Slavici se stinge din via la
17 august 1925, la orele 18:30, la Crucea de
Jos, în casa fiicei sale, Lavinia. Este
înmormântat la Schitul Brazi. La funeraliile
de înhumare, alturi de familie i de
numeroii prieteni, particip i muli scriitori
romani de la Societatea în care a colaborat.
Holicon Mina Ionela III-OS

Ultima or
Leul greu sau … foarte greu !
BNR a dat startul campaniei de pregtire a
populaiei pentru tierea a patru zerouri din coada
leului. Noile monede i bancnote vor aprea la 1 iulie
2005 i vor circula în paralel cu „leii vechi” pân la
sfâritul lui 2006. De la 1 martie 2005, preurile vor fi
afiate obligatoriu atât în bani noi, cât i în bani vechi.
Guvernatorul BNR, Mugur Isrescu, e convins c ele
nu vor fi „rotunjite” de comerciani.
Denominarea monedei naionale, prin tierea a
patru zerouri din „coada” leului, începând cu 1 iulie
2005, nu va duce la o rotunjire a preurilor, a declarat
guvernatorul BNR, Mugur Isrescu, cu ocazia lansrii
campaniei de pregtire a populaiei pentru trecerea la
„leul greu”. „Nu putem vorbi de rotunjire decât acolo
unde se poate, când este vorba de un curs de schimb,
iar lucrurile sunt mai complexe. Preurile în leul nou
vor fi afiate cu patru luni înainte de denominare
(începând cu 1 martie 2005) i vom vedea dac sunt
eventuale rotunjiri”, a spus Isrescu, în cadrul
simpozionului cu tema „Denominarea leului, punctul
de vedere al sistemului bancar”. Guvernatorul BNR a
inut s sublinieze c denominarea nu are un scop
confiscativ. Pentru ca populaia s nu aib aceast
percepie s-a optat pentru o perioad de 18 luni de
circulaie în paralel a celor dou monede (1 iulie 2005 -
31 decembrie 2006) i pentru o perioad de trei ani de
preschimbare a vechilor monede (1 ianuarie 2007 - 31
decembrie 2009). „Nimeni nu pierde, nimeni nu
câtig, totul se simplific, iar banii îi pstreaz
valoarea”, a subliniat Mugur Isrescu.
Guvernatorul a artat c adaptarea omului
obinuit la leul nou ar trebui s fie foarte uoar. El a
exemplificat, spunând c în Afganistan, ar unde
alfabetizarea este mult redus, populaia s-a obinuit în
doar câteva luni. Viceguvernatorul Eugen Dijmrescu a
recunoscut c, în cazul altor ri care au procedat la
denominare, au avut loc, pe termen scurt, uoare
majorri de preuri.
3

De la 1 iulie 2005,
noile bancnote vor
exprima valori de 1 leu
(10.000 lei vechi), 5 lei
(50.000 lei vechi), 10 lei
(100.000 lei vechi), 50 lei
(500.000 lei vechi), 100
lei (1.000.000 lei vechi)
i 500 de lei (echivalentul
4
Ultima or
a 5.000.000 lei). Grafica
i culorile noilor
bancnote vor fi asemntoare
cu ale celor
vechi corespunztoare i
vor fi tiprite tot pe
polimer. Bancnotele noi,
îns, vor fi mai mici,
identice cu bancnotele
corespondente în euro,
ceea ce va permite
bncilor s nu mai
modifice bancomatele la
momentul trecerii la
euro, estimat pentru
perioada 2012 - 2014.
Singura bancnot care nu
are corespondent, cea de
500 de lei, va avea
reprezentat portretul lui
Mihai Eminescu. „Valoarea
bancnotei de 500 de
lei este echivalentul a
100 i ceva de euro, pân
în 200, dar, dac se
întrete cursul, cine
tie...”, a mai spus
Isrescu.
Subdiviziunile
leului greu” vor fi un ban
(100 lei vechi), cinci bani
(500 de lei vechi), 10 bani (1000 de lei vechi) i 50 de bani (5000 de lei vechi), toate din metal
i de dimensiuni mai mici decât cele actuale i diferite de monedele euro.
Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a artat c etapele de preschimbare vor fi
accelerate în funcie de percepia populaiei i interesele bncilor i agenilor economici. El a

Ultima or
prezentat etapele de
pregtire a intrrii în
circulaie a noii emisiuni.
Astfel, în perioada
octombrie 2004 - iunie
2005 banca central va
asigura cantitatea necesar
de bancnote i monede
noi i, începând cu 1
ianuarie 2005 va începe
alimentarea bncilor cu
noua bancnot, care îns
va fi folosit numai dup
1 iulie 2005. Anul 2006
va reprezenta etapa de
finalizare a înlocuirii
treptate a vechii structuri
de cupiuri. În vederea
pregtirii populaiei pentru
introducerea noii
monede, toate preurile
vor fi afiate, începând din data de 1 martie 2005, atât în bani noi, cât i în bani vechi. Costurile
denominrii vor fi suportate în mare parte de Banca Naional. Bncile comerciale vor suporta
i ele o parte din costuri, indirect, aceasta însemnând adaptarea ATM-urilor i a sistemelor
informatice. Bncile comerciale consider c perioada de circulaie în paralel a celor dou
emisiuni este prea lung, presupune costuri mari i induce riscuri de percepie în rândul
clienilor. În plus, bancherii se ateapt la o cerere mare de bancnote noi din partea clienilor
înc din prima faz a denominrii i, în cazul în care Banca Central nu alimenteaz bncile
suficient de repede cu moneda nou, s-ar putea ca în rândul clienilor s se induc o percepie
negativ asupra sistemului bancar. În alt ordine de idei, bancherii propun ca bancomatele s
furnizeze numai bancnote noi începând cu 1 iulie 2005, pentru c funcionarea cu dou sisteme
informatice diferite ar fi mult mai dificil.
BNR, mai precis Consiliul de Administraie, este suveran în toate deciziile privitoare la
noile însemne monetare. Deocamdat, detaliile privind leul greu care se coc la BNR sunt sub
incidena secretului de stat. Cu toate acestea, sigur este c unitatea monetar, adic leul nou, va
fi bancnot, nu moned.
Calendarul denominrii
1 martie 2005 - preurile i tarifele bunurilor i serviciilor vor fi afiate atât în moned
nou, cât i în moned veche.
1 iulie 2005 - leul nou este introdus în circulaie i circul în paralel cu vechile bancnote
i monede.
31 decembrie 2006 – înceteaz puterea circulatorie a actualelor bancnote i monede.
31 decembrie 2009 – data limit pân la care leii vechi se pot preschimba cu lei noi.
Chiriac Anca II-CF
5

6
Lumi virtuale
Despre transferul de informaie în editorul de grafic
Trebuie s stabilim din start c, în
general transferul de informaii, implicit de
fiiere între dou sisteme, care de obicei nu
au o configuraie standard, este de cele mai
multe ori greu de realizat,
dac nu aproape imposibil.
i în cazul editorului de
grafic (Corel-Draw), lucrurile
stau astfel: presupunând
c pe ambele
sisteme de calcul exist
aceeai versiune de (Corel-
Draw), aproape sigur nu
exist acelai set de fonturi
instalate.
Astfel, atunci când
vei încerca s deschidei
pe un anumit sistem de
calcul, un fiier de tip
Corel, care folosete
fonturi neinstalate pe
respectivul sistem, vei fi
întâmpinai de un mesaj în limba englez
care v va informa despre acest lucru, i v
va cere un substitut pentru acel font, dup ce
în prealabil el singur a identificat un font
asemntor. Rezultatele sunt întotdeauna
neateptate i de cele mai multe ori sunt
nesatisfctoare. Atunci care ar fi soluia
pentru a se pstra la transferul unui fiier cu
informaii în Corel-Draw informaia intact,
netransformat?
O prim soluie este s folosii în
lucrarea pe care o realizai, numai fonturi
standard, ca de exemplu: Arial, Times New,
Roman, Courier, etc. Dar aceast soluie nu
este cea mai reuit deoarece v va limita
serios posibilitatea de exprimare grafic.
O alt soluie, i în general soluia cel
mai des folosit în practic, i cea mai
recomandat, este urmtoarea: În momentul
în care suntei convini c desenul este gata
realizat, convertii toate
elementele tip text în parte
grafic-curbe. Aceasta se
poate face din meniul
(Arange) - (Convert to
Curves). Acum vei salva
fiierul nou creat sub alt
nume-în mod obligatoriu, i
îl vei putea deschide în
orice alt sistem fr alte
probleme deosebite. Îns, i
aceast metod, dei cel
mai des preferat, are i ea
limitele ei, în sensul c
fiierul nou creat va avea o
dimensiune mai mare, mai
greu manevrabil i
transportabil, dar adevrata
problem este c textul nu mai este reeditabil
pentru ulterioarele modificri. Apoi,
oricine va putea s foloseasc elementele
desenate de Dvs., deci elementul de
copyright este profund atins! Aadar va
trebui s cutm alt metod!

În general, aceast metod este
exportarea documentului într-un format bmp,
jpg, tif, eps, wmf, etc., deoarece prelucrarea
anterioar s-a fcut vectorial.
Haidei s povestim un pic din
fiecare în parte!
Formatul .bmp
Este cea mai nefericit
alegere în a salva documentul
respectiv. Exportai în acest
format, doar dac vrei s
facei imaginea tip screensaver
Formatul .jpg
Este formatul preferat
pentru prezentarea pe Internet
sau pentru transferul rapid al
fiierelor. Avantajul lui principal
este c are o compresie
foarte bun, dar un format care
nu pstreaz calitatea imaginii
respective. Acest format folosete metode de
compresie care reduc din calitatea imaginii
respective, ca de exemplu dac imaginea
Dvs. este în negru i gri închis, s-ar putea ca
acel gri s se transforme în negru.
Ca avantaj major, formatul tip jpg,
este ideal pentru imagini din natur, unde
trecerile de la o culoare la alta se face cât se
poate de lin….
Formatul .tif
Dei acest tip de format pierde din ce
în ce mai mult teren,
a fost cândva destul
de popular… Calitatea
imaginii nu are de
suferit la acest
format, dar fiierele
sunt considerabil mai
mari ca i dimensiune
decât cele de format
.jpg. Acest tip de
format, are dou opiuni i anume: format
compresat i format ne-compresat. Care ar fi
Lumi virtuale
diferena, care ar fi avantajele i dezavantajele?
Unele versiuni mai vechi ale
utilitarelor de grafic lucreaz doar cu fiiere
necompresate, altele doar cu cele compresate
… aa c nu exist nici
avantaje nici dezavantaje ale
acestor opiuni.
Formatul .eps
Acest tip de format
conine o descriere vectorial
a imaginii respective. Acest
lucru este avantajos, pentru
c se obine un fiier de
dimensiuni mici. Tipul eps de
format practic convertete
totul în curbe, dar este ceva
… mai inteligent… decât
formatul CDR.
Formatul .wmf
Principala problem de
care ne lovim când utilizm acest format este
faptul c acest tip de format nu pstreaz
culorile imaginii prelucrate. Respectiv, dac
obiectul/imaginea prelucrat este 100% black
- negru, la exportul acesteia se observ c se
obine un procent de 98% cyan, 98% yellow
- galben, 98% black - negru, sau 31% red -
rou, 26% green - verde, 23% blue - albastru.
La o prim vizualizare a documentului
respectiv/a imaginii respective, se constat c
totul este OK. Dar realitatea este alta… Dac
fiierul/imaginea respectiv trebuie s fie
editat prin tipografie, unde va fi tiprit în
dou culori… nu va fi deloc OK…
Concluzie…
Înainte de a salva, i de a exporta
documentul de tip Corel-Draw, într-un
anumit format-tip, interesai-v ce anume va
trebui s facei cu el, i funcie de aceasta
putei alege formatul potrivit, care s nu v
dea „bti de cap” ulterior sau s v creeze
imaginea unei munci inutile.
Mihai Bogdan II-OS
7

Prul este podoaba natural a oricrei
femei, podoab pe care fiecare dintre noi
vrea s-o pstreze în întreaga sa splendoare i
s-i gseasc cea mai reuit culoare.
Prul
spune multe
despre noi,
despre modul
în care îl
îngrijim i ne
respectm.
Vrem
s artm
mereu tinere,
ne îngrijim
pielea i corpul,
dar de
multe ori uitm
c i prul, mai ales cel lung îi poate
arta la rândul su vârsta.
Din fraged tineree i pân la
respectabila maturitate, prul trece i el prin
nenumrate încercri i transformri.
18 ani este vârsta culorilor
nebuneti, deoarece tinerii
îi experimenteaz diferite
culori de pr, care mai de care
mai originale, apelând de cele
mai multe ori la vopselele
semipermanente.
La aceast vârst nuan-
ele aprinse sunt cele care atrag,
deoarece acum se triete cel
mai intens. Adolescenta dorete
s fie independent i original
i îi place s atrag atenia celor
din jur. Tinerele aleg nuane de
8
Cu plete … fr plete
Vârstele frumuseii
Tineree fr btrânee pentru prul tu
rou – purpuriu, rou – rubin, blond auriu.
La 35 de ani, frumuseea este coapt,
deoarece sunt anii de glorie ai frumuseii
unei femei, când dragostea, familia i maternitatea
pun
în valoare tot
ce are ea mai
frumos.
Chiar
dac primele
fire de pr
alb i-au fcut
apariia,
tii c poi
avea la dispoziie
cele
mai rezistente
i mai
sigure vopsele de pr.
Femeia la vârsta aceasta alege culori
de armiu, blond – cenuiu.
La 45 de ani este vârsta înelepciunii,
deoarece maturitatea i o via împlinit dau
femeii o distincie aparte,
remarcat plcut de cei din jur.
Nuanele deschise sunt
cele mai indicate pentru pielea
palid, mai ales când pun în
valoare o tunsoare modern i
feminin.
La aceast vârst prul
se subiaz, iar un vopsit poate
avea efecte benefice asupra
prului, care se revitalizeaz i
capt un plus de volum.
Ciobanu Cristina II-CF, coordonator ms. Rotaru Lucia

Sfaturi de urmat
CUM VA ASEZATI LA MASA
La mesele oficiale, servite în saloane
deosebite sau la restaurant, amfitrionii
pregtesc o diagram precizând în ordine
protocolar locurile de onoare, cele oferite
personalitilor, oaspeilor.
În cele câteva minute cât sunt
rezervate sosirii oaspeilor, discuiilor,
consultai direct digrama sau citii cu aceeai
discreie cartonaele care marcheaz lucrurile
la mas indicând numele oaspeilor.
Neaflându-v locul în aceste politicoase
moduri, nu v alarmai i mai ales nu facei
gestul nepoliticos de a pleca. Fr întârziere,
într-un moment când nu deranjai, spunei
aceast omisiune gazdei. Pstrai cât se poate
un ton calm, cuviincios, poate chiar puin
vesel. Avei toat convingerea c locul
dumneavoastr se va afla rezervat la masa la
care ai fost invitat.
Odat ajuni în sufragerie, îi vor lua
locul mai întâi gazdele, femeile i
personalitile în cinstea crora este oferit
masa. Brbaii se vor aeza dup aceea. Este
nepoliticos ca, preocupat s-i afle locul la
mas, un oaspete s întoarc spatele
vârstnicilor, femeilor, gazdelor.
Ce facei pân se servesc primele
preparate?
Odat aezai pe scaun oaspetele îi va
lua ervetul de pe farfurioara de sandviciuri
i-l va desface i aeza pe genunchi. Nu îl
vei da deoparte pliat, cum l-ai gsit, ca i
cum nu avei nevoie de el. Aezai la mas,
vei avea grij ca inuta dumneavoastr în
acest timp s fie cât mai corect.
Cum inei mâinile?
Sprijinii în egal msura, dar
neexagerat, antebraele pe mas. Aceast
permisiune exclude cu desvârire aezarea
coatelor pe mas. Pe lâng faptul c este
inestetic, dizgraios, ar incomoda cu
siguran vecinii care s-ar afla strâmtorai în
spaiul lor de numai 50 cm!
Nu v deranjai deci vecinii, dar nu
exagerai cu aceast grij i din dorina de a
nu-i incomoda s v luai o poziie
deranjant pentru dumneavoastr.
Nu v lipii coatele de corp i nu v
luai un aer stingher, tcut, ceea ce v-ar
imprima, fr s fie poate adevrat figura
unui om care abia ateapt s scape de un aa
calvar!
Aezându-v la mas nu v trecei
picior peste picior, nu v prindei gleznele
cu mâna. Oricât ar fi de comode locurile pe
care stai, nu v este permis s avei poziia
celui ce pare c „s-a rsturnat”pe scaun.
9

Pentru aceasta nu v întindei exagerat
picioarele pe sub mas, dând în orice clip
impresia c „suntei gata s alunecai” de pe
scaun.
Poziia cea mai corect impune s nu
fii nici prea deprtat de mas, dar nici prea
lipit de ea!
Sprijinii-v în orice caz de sptarul
scaunului, astfel încât s nu avei o inut
ghemuit, cocoat, cea ce v-ar da aerul de
timiditate i de jen. Necontrolându-v
modul de a v aeza pe un scaun, vei face o
impresie nefavorabil dumneavoastr.
În minutele acestea lungi i deseori
„mute” de la începutul mesei este nepoliticos
ca femeile s-i ia aerul ori i mai ru, s
comenteze calitatea tacâmurilor, elegana
ornamentelor, ordinea desvârit din
încpere.
Nu facei „rechizitoriul mut” al inutei
gazdelor sau al celorlali oaspei.
Nu privii cu aer de superioritate pe
nimeni, modestia, modul deschis, prietenesc
instalat între oaspei de la începutul mesei, va
asigura reuita întrunirii.
La fel de nepoliticos este ca ateptând
s vi se serveasc masa, s începei a terge
tacâmurile cu erveelul. Comitei o grav
înclcare a bunelor maniere i fr s vrei
aducei gazdei o neasemuit jignire. Avei
toat convingerea c acest lucru a fost fcut
10
Sfaturi de urmat
cu minuiozitate i mult atenie. De fapt din
prea mult spirit practic-gospodresc cel mai
frecvent greesc, în acest caz, tot femeile,
care în asemenea situaii i-l etaleaz într-un
cadru i de o manier cu totul nepotrivit.
Dac totui un oaspete netiutor trece
erveelul peste farfurii, dumneavoastr,
partenera, invitata, care tii desigur c prin
acesta se comite o impolitee, nu-l privii
ironic luându-v o min de atotcunosctoare!
Observându-v „vinovatul” va primi o lecie
ce-i drept pentru toata viaa, dar seara aceea
de petrecere îi va fi stricat. Nepermis nici
chiar gazdei, aceast nepolitee este cu atât
mai de condamnat pentru dumneavoastr.
Dac un invitat terge „praful”
imaginar de pe tacâmuri, nimeni i în primul
rând gazda, nu trebuie s vad nimic. La
rândul dumneavoastr, toi cei ce suntei
oaspei dai dovad c nu v îndoii de buna
igien a casei în care ai fost invitat. Citii
meniul care poate fi scris pe cartonae i
aezate pe mas i când v servii, fii ateni,
tiind c va trebui s mâncai din fiecare fel.
În cazuri extreme când unele preparate
v fac ru, mulumii i spunei simplu c nu
servii fr s explicai de ce, fr s vorbii
de suferina care v chinuie i care nu v
permite s consumai grsimi, dulciuri, ou,
etc. Nu este nevoie de asemenea completri.

În timp ce servii masa, deranjai cât
mai puin gazda, mulumindu-v cu ceea ce
servete i numai dac totui v trebuie
neaprat ceva, cerei discret persoanei care
aduce mâncrurile la mas. Lsai tacâmurile
la locul lor, cât vreme nu v servii de ele
bineîneles. Nu desenai cu tacâmurile
arabescuri pe mas, nu batei cu ele în
farfurie i vorbind cu ceilali oaspei, nu le
agitai în aer demonstrându-v dreptatea
celor susinute, chiar dac suntei un bun
prestidigitator.
Nu inei mâinile în buzunare, nu
gesticulai exagerat, nu cutai s v
remarcai vorbind tare, râzând zgomotos sau
fr motiv.
Nu v trosnii degetele, nu indicai un
obiect sau un fel de mâncare cu mâna sau cu
Sfaturi de urmat
capul, nu strnutai i nu tuii fr s v
acoperii gura cu batista.
Indiferent dac suntei oaspete într-un
salon somptuos, elegant sau într-un
apartament modest, nu este permis s v
sprijinii de perete (în cazul cocktail-ului) ori
s „cdei” frânt de oboseal, inert, plictisit,
pe un fotoliu.
Interdicia se adreseaz, cu atât mai
riguros femeilor. Este o greeal s v aezai
pe un scaun sau pe un fotoliu cu genunchii
încruciai prea sus. Genunchii trebuie s
rmân lipii chiar dac picioarele se trec
uor unul peste altul. Dac rmânei în
picioare inei apropiate coatele pe lâng
corp.
Lupu Marian III-OS
La ora de gramatic, se analizeaz propoziia „Iat, vaca are coad”. Cum analizeaz
Bul:
- Iat este subiect pentru c este scris cu liter mare i este început de propoziie. Vaca
este atribut pentru c aa îi zice mama fiicei ei. Are este conjuncie pentru c leag
cuvântul vac de coad. Coada este predicat pentru c se mic.
Toi elevii scriu cu asiduitate la lucrarea „Ce a face dac a fi patron?”. Unul singur
st cu mâinile la piept i mediteaz.
- Marinescule, tu nu scrii?
- Nu, domnule profesor, atept s-mi vin secretara.
11

12
Sfaturi de urmat
Sosirea intr-o vizita
Exist anumite reguli impuse de bun
cuviin i pentru sosirea în vizit.
Mai întâi la ce or ajungei? În vizitele
protocolare, de interes profesional, nici un
minut de întârziere!
Dup cum s-a mai artat, în vizitele de
ceremonie, la mesele festive, la cocktail
chiar, este bine ca oaspeii s nu soseasc
toi dintr-o dat, dar nici mai târziu de 15
minute de la ora anunat.
La dejunul ori la cina în familie la care
suntei invitat, nu venii prea devreme.
Cunoatei desigur ora sosirii, dar
gazda se poate socoti deranjat dac venii
mai devreme, dei va avea delicateea s nu
pari s nu v reproeze.
De ce deranjeaz sosirea în avans?
Foarte simplu: pentru c tocmai aceste 20-30
de minute cu care ai sosit mai devreme,
erau rezervate gazdei pentru retuurile
aezrii mesei, al dispunerii oaspeilor la
mas. Erau minutele pentru ultimele retuuri
ale inutei vestimentare ale gazdei, vremea
când trebuie s inspecteze camera de primire,
baia, totul...
Repet, sosirea la ora exact în vizitele
protocolare, profesionale sau în vizite de
interes personal solicitate unei personaliti
la biroul acesteia, este absolut obligatorie.
Înainte de a intra în cldirea
respectivei gazde, verificai-v
inuta. Scuturai-v umbrela de
ploaie afar, nu în holul blocului,
în lift sau i mai ru în holul de
la intrarea locuinei.
Dac suntei ateptat la
intrarea în locuin, pii calm,
vesel, dar nu exuberant.
Bucurai-v de vederea
cunoscuilor, dar nu exagerai, nu
vorbii tare, nu sosii fumând
sau mestecând gum.
Intr în vestibul mai întâi
femeia (ua va fi deschis de
brbatul care o însoete sau de
gazd) apoi, imediat dup dânsa va intra
brbatul. Acesta îi scoate plria i
pardesiul; le pune în garderob, ajut apoi
soiei s se fac lejer. Dac oaspeii au sosit
prin ploaie (umbrela a fost scuturat i
închis), apoi aezat la locul special
amenajat. La plecare, tot brbatul va fi
primul care îi va pune pardesiul, apoi va
ajuta partenerei sale s-i îmbrace mantoul.
Intrând în camera de primire, oaspeii
îi vor pstra o min vesel, plin de
optimism. Ei vor saluta cu o înclinare
respectuoas,
cu prietenie pe
ceilali oaspei
care au ajuns
înainte. Nu vor
da mâna pe
rând cu fiecare.
Dac totui se
salut fiecare

oaspete sosit, atunci brbaii se ridic de pe
fotoliu pentru a strânge mâna celui cu care se
salut.
Femeile se ridic în picioare numai
când este vorba de o persoan mult mai în
vârst sau pe care in cu tot dinadinsul s o
onoreze.
Dac gazdele sunt ocupate cu primirea
unui alt grup de invitai, se impune s
ateptai câteva secunde pân se elibereaz,
deoarece ele sunt acelea care trebuie s
primeasc mai întâi salutul dumneavoastr.
În recepiile cu numr mai mic de oaspei,
gazdele trebuie s prezinte pe oaspeii abia
Zi de coal.
Profesoara: Matache, la ce lucreaz
taic-tu?
M: La guvern!
P: Treci în prima banc. Ionescu, la ce
lucreaz taic-tu?
I: La Senat!
P: Treci în prima banc. Bul, la ce
lucreaz taic-tu?
B: La poliie!
P: Treci în prima banc. Da' unde
lucreaz la poliie?
B: Nu tiu, c azi l-au arestat!
Sfaturi de urmat
sosii celor ce au venit mai devreme i cu
care acetia nu se cunosc. La un cocteil, de
exemplu, la recepiile mari cu numeroi
invitai, asemenea oficii de prezentare, între
toi oaspeii absolut, nu sunt posibile. În
acest caz nu este o nepolitee dac v
prezentai singur sau dac un oaspete
cunoscut anterior va face prezentrile
cuvenite. La rândul lor, noile cunotine v
pot prezenta i altora. De altfel, în aceste
cazuri nu este absolut obligatoriu ca toi
oaspeii s se cunoasc între ei.
Sava Roxana III-CF
În timpul orei de român învtoarea
le d elevilor de învat pentru a doua
zi, poezia lui Mihai Eminescu „i dac
ramuri bat în geam”
A doua zi învtoarea ascult pe toi
elevii i când ajunge la Bulior acesta
zice:
- i dac ramuri bat în geam....... i
dac ramuri bat în geam.....m enervez
i tai copacul
Fiul lui Bul ctre Bul:- Tat , mi-e
frig! Bul rspunde:- Du-te în col, c-s
90 de grade!
13

Durata: 1 h
Ingrediente: 500 g fidea, 300 g zahr,
1 esen de rom, 1 plic zahr vanilat, 300 ml
ap, 500 g fric
Mod de preparare:
Ungi o tava cu unt, aezi fideaua în
strat subire i o dai la cuptor pentru 10
minute ca s se rumeneasc. În acest timp
prepari siropul: pui apa cu zahrul la fiert i
dup ce s-a legat, îl dai deoparte, adaugi
zahrul vanilat i esena de rom i amesteci.
Îl torni apoi peste fideaua rumenit i dai din
nou la cuptor pentru înc 20 de minute. Dup
ce s-a rumenit i s-a legat fideaua cu siropul
de zahr ca o foaie, o lai s se rceasc. Tai
apoi foaia de fidea în jumtate. Aezi
jumtate de foaie pe un platou, întinzi toat
frica btut, apoi fideaua rmas tiat în
14
De-ale gurii
Cataif
buci sau întreag. Lai cataiful la rece 1 or
înainte de a-l aduce porionat la mas. E
delicios!
Mod de servire:
Pentru aceast reet vei folosi numai
fidea, nu tieei, cci trebuie s ias delicat.
În perioada postului pregteti cu fidea fr
oui fric vegetal.
Cozonac moldovenesc
Avei nevoie de :
1 kg de fin, 10 glbenuuri, drojdie
de bere, 100 g untur, 200 ml ulei, sare, 300
g zahr tos, o lingur de zahr farin, vanilie,
300 de g nuci mcinate, 2 linguri de rom,
100 g stafide, 1 lingur cacao, 3 linguri de
zahr, 500 ml lapte.
Se cerne fina într-un vas adânc i se
înclzete laptele pe foc mic. În 250 de ml
lapte se adaug zahrul, se amestec i se
las s se rceasc.
Cu 250 ml de lapte clocotit se
amestec 4 linguri de fin cernut proaspt
(separat de fina pentru frmântat). Se freac
drojdie de bere cât o nuc cu o lingur de
zahr, se pune pasta obinut peste fina
oprit, se amestec i se las pe marginea
plitei la dospit.
Glbenuurile, peste care s-a pus sare,
se pun peste fin, se adaug maiaua crescut
i se începe frmântatul. Se pune laptele
cldu peste fin, se amestec întâi bine
oule în aluat, se frmânt un sfert de or,
dup care se adaug ulei pus puin câte puin
i untura de
porc proaspt.
Se
frmânt o
or, adunândaluatul
spre
centrul vasului
de

frmântat. Se lucreaz la temperatur ridicat
i se frmânt cel puin trei sferturi de or.
Este gata atunci când aluatul face bici.
Ca arom, pentru cozonac se folosete
cu precdere coaja de lmâie sau de
portocal ras, romul sau esena de vanilie.
Aroma se adaug în lapte, înainte de a începe
frmântatul.
Cât aluatul st la dospit, acoperit cu un
prosop curat, pe marginea plitei calde, se trec
nucile prin maina de tocat, se amestec întrun
vas adânc cu cacao cernut proaspt, cu
trei linguri de zahr tos, cu stafide i dou
linguri de rom. Amestecul se întinde pe foaia
de aluat pus pe planeta uns cu grsime. Se
ruleaz foaia de aluat ca un sul i se pune
într-o tav uns cu grsime.
Se las tava pe marginea plitei înc o
or dup care se coc cozonacii în cuptorul
cald, cu focul mic un sfert de or, ca s aib
timp s mai creasc. Se face focul mare,
De-ale gurii
pentru o jumtate de or i se coc fr s se
închid ermetic ua cuptorului.
Când se introduc în cuptor, cozonacii
se ung cu ou, se presar pe toat suprafaa cu
zahr tos i se parfumeaz cu puin vanilie.
Restul de vanilie se amestec cu o lingur de
zahr farin i se cerne peste cozonacii calzi.
Cozonacii nu se taie calzi i nu se
pstreaz decât în camere aerisite i curate.
Cunic Andreea Ctlina I-C2
Culmea matematicii:
S stai de unu' singur i s te simi
în plus.
Culmea Crciunului:
Porcul s fie animal pe cale de
dispariie.
Culmea aglomeraiei:
S mearg oferul autobuzului pe
scar...
Culmea vitezei :
S alergi în jurul unui stâlp pân îi
vezi spatele.
Culmea curajului:
S te sui pe Kremlin i s strigi:
„Vreau s fiu american!”
Culmea culmii curajului:
S te dai jos de acolo.
Culmea suspansului:
Îi spun mâine
15

16
Cum ne îmbrcm
MODA SI FRUMUSETE
TENDINE ÎN MODA ANULUI 2005 PRIMVAR – VAR
Primvara vine cu tolba plin, jos fularele, jos cciulile cu urechi lungi i pufoase. E
vremea s ari ce-ai pe sub hinu. i e vremea s te bucuri, pentru c primvara lui 2005 vine
în for, cu trendul … cu trendul … cu nici un trend atotputernic, ci cu o mulime, care reuesc
s te conving c acesta e anul în care orice combinaie e posibil.
NOUL ALB
Albul revine, surprinztor de actual. Romanticul alb
nu reintr oricum, ci în variant înnoit i adugit;
de la rochii ample la jachete accesorizate, fuste
bogate. Gata, culoarea mireselor nu mai e doar a lor.
Albul nu mai e doar întoarcerea la inocen. Albul e
noul romantic. Sofisticat, rebel, chic.
Ce s caui?
Materiale uoare, vaporoase pentru zi, iar pentru
sear, accesorii mai grele, paiete sau mrgele,
important e s fie albe.
Pantofi sau sandale romane de culoare brun sau
crem. Dac nu tii ce bijuterii s alegi, nu-i nimic.
Chiar i bluzele albe, foarte decoltate pot fi purtate
fr accesorii.

Cum ne îmbrcm
FLORAL
De la culori pastelate, pân la culori mai
mult decât îndrznee, poi alege ceva pe
msura stilului tu.
Cochetezi cu stilul nonconformist? Fii
rebel, în imprimeuri florale de culori
strlucitoare. Eti convins c florile
trebuie s fie subtile, romantice, rafinate?
Atunci, alege imprimeuri soft.
Primvara asta designerii nu in cu tot
dinadinsul s te conving de nimic.
i totui florile… nu se combin bine cu
dungi sau forme geometrice. Evit
accesoriile negre dac imprimeurile sunt
pastelate; nu folosi în exces modele diferite
de imprimeuri florale.
17

18
CAMEL
Muli designeri s-au lsat fascinai în acest
sezon de Africa.
Îi vei dori, cu siguran, pentru zilele „tinere
i nelinitite” ale primverii, jachetele safari,
pantalonii cu buzunare multe i largi,
combinezoanele îndrznee. E un stil puin
pretenios, pentru c nu se cere bogat
accesorizat.
i totui cmilele …
Fiind un stil unitar, nu se combin bine cu
imprimeuri sau haine de alte culori.
Se poart cu ghete, dar i cu pantofi mai
elegani.
O inut complet este inuta cu o plrie din
pânz sau un batic legat pe ceaf.
Cum ne îmbrcm

GIPSY
Fusta gipsy este deliciul acestei primveri. Fusta
gipsy este complicat, folosind combinaia
imprimeurilor florale cu dungi. i efectul ei
asupra feminitii tale este magnetic. Stilul se
cere accesorizat, cu mrgele lungi, curelue,
bandane uni sau înflorate, dup gust.
Dar, atenie…
- la înclri. Pantofii cu toc ar fi o gaf. Ideale
sunt sandalele cu talp ortopedic.
- la fusti. Fusta scurt nu rimeaz cu gipsy.
- la bandan. Completeaz perfect aceastinut.
- la accesorii. Alege mrgele pictate manual,
confecionate din semine sau sâmburi de fructe
uscate.
Cum ne îmbrcm
19

20
Cum ne îmbrcm
VOLUM
Primvara asta dm volumul la maximum i ne
distrm! Sunt în vog rochiile de bal, în variant
modernizat, firete, i fustele „gogoari”, cu
imprimeuri abstracte, cu volane asimetrice, cu talie
sau fr. S-au întors vremurile jupoanelor, ale
brâurilor late. i ce se vede pe sub rochie? Vârful
botinei, firete, pentru c rochia e lung, lung.
Cea mai bun alegere sunt balerinii.
Cu rochia e simplu, dar la fusta gogoar, ce merge?
Un top sau o cma cambrat.
Pantofi cu toc, i nu o gentu gogoar, ci una
mic-mic.

Cum ne îmbrcm
CULORI
Industria de mod a prins gustul culorilor înc
din sezonul trecut, atât de puternic, încât a cerut
cel puin înc un sezon pentru ele. Dac în
dulapul su de haine culorile ferme (gri, negru)
erau deja pe cale de dispariie, primvara asta vor
disprea cu desvârire. Firete, o rochie neagr
de ocazie te poate salva oricând (în cazul în care
i-e team de combinaiile prea îndrznee pentru
sear). Dar se poart turcoazul, galbenul, coraiul,
violetul, verdele.
Ce vor culorile de la tine?
S acorzi aceeai atenie accesoriilor. Geni
voluminoase, colorate, pantofi înflorai, inele
mari, chiar ocante. S nu pierzi din vedere c e
sezonul florilor la fel de mult cum e sezonul
fructelor. Deci, caut imprimeuri fructate!
21

22
Cum ne îmbrcm
NAUTIC
Pregtete-te pentru croazier. Dac anul trecut
stilul marinresc a trecut doar în fug prin
tendinele modei, anul acesta vrea s-i
demonstreze c merit s rmân.
Pantalonii pescreti, tunici care marcheaz talia,
fuste strâmte, acest stil pstreaz, într-un fel tot
ce simi c-i lipsea din moda sezoanelor trecute;
culorile clasice, serioase, hainele fr volum,
bluzele care nu cer aplicaii îndrznee, paiete,
volane. Am putea spune c inuta acestora
exprim cel mai bine noul look business.
Dar nu numai…
Este perfect pentru cltoriile tale peste mri i
oceane. Stilitii au adoptat acest stil i pentru
inutele de sear. Se poart cu înclminte de
culoare alb, neagr sau bleumarin.
Bijuteriile nu sunt indicate, excepie fac cele
discrete, din argint.

1. Îmi place s m îmbrac …
a) în ton cu moda;
b) elegant;
c) cât mai lejer.
2. În ceea ce privete prerile
celorlali despre felul în care
art …
a) nu le iau în considerare;
b) dac au o baz real, încerc
s m concentrez;
c) m afecteaz profund.
3. Dup ce mnânc o pung
de chip-suri sau o ciocolat
…
a) încep s fac exerciii. Nu
vreau nici un gram în plus;
b) iau un laxativ sau beau un
ceai diuretic;
c) m întind în pat.
4. Nu ies din cas fr s…
a) m parfumez i machiez;
b) îmi pun în ordine lucrurile;
c) mnânc.
5. M relaxez …
a) aplicându-mi o masc;
b) citind o carte;
c) ascultând muzic.
6. M pierd în faa unui …
a) parfum scump;
b) unui brbat sumar îmbrcat;
c) prjituri gustoase.
Teste
7. Prefer s …
a) îmi cumpr o rochie i o
poet nou;
b) fiu înconjurat de brbai
sexy;
c) merg în vacan la munte.
8. În relaiile cu colegii sunt
…
a) rezervat;
b) plin de amabilitate;
c) ciclitore.
9.Consider c trupul meu
arat …
a) fantastic;
b) normal;
c) dizgraios.
10. Cel mai important pentru
mine este …
a) s îmi întrein frumuseea;
b) s fiu iubit;
c) s fac carier.
11. Îmi cheltuiesc economiile
pe…
a) farduri, parfumuri i haine;
b) cri i ustensile pentru
buctrie;
c) dulciuri i cadouri;
12. M identific cu…
a) Celin Dion;
b) Jennifer Lopez;
c) Madonna.
REZOLVAREA TESTULUI
Majoritatea a: Narcisist
Eti sigur de superioritatea ta. Atitudinea ta este de multe ori perceput ca arogant. Te
simi bine atunci când pleci de acas dichisit ca „o oper de art”.Te încânt la nebunie ideea
c eti invidiat de semenele tale. Trieti cu obsesia c tenul i silueta ta se degradeaz dac nu
23

24
Teste
îi aplici zeci de creme de întreinere i dac nu ii un regim alimentar foarte strict. Încearc s
trieti fr aceast obsesie i vei descoperi cât de bine te poi simi.
Majoritatea b: Echilibrat
Departe de a te considera
perfect, ai reuit s fii totui o
persoan echilibrat. Nu te prea omori
nici cu diferite cure de slbire, nu
exagerezi nici cu mersul la cosmetic,
dar eti contient c excesele nu duc la
nimic bun. Problema îmbtrânirii nu te
îngrijoreaz, socotind c viaa înseamn
ceva mai mult decât tineree i
frumusee. Nu ai nevoie s atragi
atenia asupra ta cu mare „tam-tam”, ci
seduci doar prin farmecul personal i
modestie.
Majoritatea c: Complexat
Dorina ta de a fi afirmat poate fi cu mare greutate
satisfcut. Evii s atragi atenia cu ceva, dei ca majoritatea
oamenilor, ai vrea s fii în centrul ateniei. Îi este team s nu
faci vreo greeal sau s nu fii prost îneleas de ceilali.
Datorit faptului c i se d prea puin atenie i consideri c nu
eti suficient de admirat, îi invidiezi pe aceia care, radiind, se
afl în centrul ateniei. Încearc s fii mai realist i mai
contient de faptul c se poate pi pe scena vieii cu mai
puin team.
Negrui Simona
1. Prefer s fiu considerat un tip
atent i sigur, unul cruia îi plac
riscurile i nebuniile.
a. da (1)
b. nu (0)
2. Am nevoie de opt ore de somn
pentru a fi într-o dispoziie bun
în ziua urmtoare.
a. da (1)
b. nu (0)
3. Dac mi se ofer ansa de a
alege, prefer ca altcineva s ia
deciziile în locul meu, pentru a
nu intra în cine tie ce problem.
a. da (1)
b. nu (0)
4. Trebuie s cumpr 100 de cri
de vizit, pe care s scrie „îmi
pare ru, am uitat de ziua ta de
natere”.
a. da (1)
b. nu (0)

5. De multe ori atept pân în ziua
scadenei, pentru a-mi putea plti
datoriile.
a) da (1)
b) nu (0)
6. Unele cunotine îmi atrag
adeseori atenia asupra faptului c
nu prea comunic cu ele.
Teste
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Mai mult de 6 puncte.
Ai nevoie urgent de o doz de energie. Trebuie s
le lai altora ocazia s te observe, altfel nu vei gsi
niciodat drumul pentru a reui în via. Înva s-i
asumi iniiativa. Cine tie, poate vei descoperi c eti
bun în acest sens i nu va mai trebui s revii niciodat la
aceast faz de apatie, atât fa de lucruri, cât i fa de
persoane.
Mai puin de 2 puncte:
N-am putea spune, nici mcar pentru un
moment, c viaa ta ar fi fr culoare sau, pur i
simplu, linitit. Dac te caracterizeaz în primul
rând ceva, este voia bun i felul în care-i faci pe
ceilali s simt c viaa merit trit. Eti tipul
de om care câtig admiraia celor din jur, prin
voina pe care o ai pentru încpânarea cu care
îi realizezi intele propuse.
a) da (1)
b) nu (0)
7. Nu cred în necesitatea
întreinerii preventive a mainii
mele. Atept pân se întâmpl ceva
ru ca s-o duc la un service.
a) da (1)
b) nu (0)
Între 3 i 5 puncte.
E momentul unei cizelri în viaa ta cotidian pentru c se
pare c, în cele mai multe cazuri, optezi pentru calea cea mai
simpl i mai comod, cea a indiferenei, dei exist i momente
în care vrei s te arunci cu capul în fa. Încearc s-i schimbi
modul de gândire într-unul pozitiv i vei vedea cât vitalitate ai
lsat s se iroseasc în ultimele luni. Vei fi încântat s o
descoperi i bineîneles, vei încerca s profii la maximum de ea.
Cufner Alina Ana-Maria I-CF1
Culmea fotbalului:
Sa înceap meciul i s scrie pe gazon
„Nu clcai spaiul verde”!
Culmea economisirii energiei electrice:
S pui la u o tbli pe care s scrie: „Nu
sunai, mai ies eu din când în când”.
25

26
O, dulce i duioas mam,
Adesea-ncerc s te alint
Când vd c te cuprinde teama
i c în jurul tu e-atâta chin.
Te vd cu ochii plini de lacrimi
Aproape-n fiecare zi,
Tu eti o stea din Carul Mare
Ce nu-i gsete locul ei!
Din cele apte arte
Poezie pentru mama
Vacanta perfecta
i dup-atâta suprare
Ai biruit printre nevoi
La tine gsim alinare
Când grijile vin peste noi!
S îi dai, Doamne, sntate
Cât o mai tri pe pmânt
i de dureri s-o ii de-o parte
În anii care vor veni!
Ilie Sabina Nicoleta I-CF1
Pentru mine o vacan perfect este una cu mult distracie, cldur, în care s fiu alturi
de prietena mea, Mariana.
Cu gândul la aceast dorin, într-o sear, din aceast vacan de iarn, uitându-m pe
geam ctre cer i gândindu-m unde e acum minunatul soare am vzut o stea cztoare i miam
amintit de cuvintele bunicii c atunci când o s vd o astfel de stea s-mi pun o dorin i eu
mi-am dorit o vacan într-o zon însorit.
Astfel, a doua zi, eram cu prietena mea, Mariana, i ne plimbam, când am fost solicitate
s participm la un concurs i atunci s-a întâmplat minunea: am câtigat o excursie de dou
persoane în Dubai!
Astfel, în câteva zile m-am pomenit
pe plajele însorite din Dubai alturi de
Mariana.
Excursia dura doar trei zile aa c am
profitat din plin de zilele care au urmat.
Am fost cazate la cel mai luxos hotel,
„Omare”, care avea forma unei cozi de
rechin, în care numai intrarea este de o sut
de euro ceea ce mi s-a prut fabulos. Mare
ne-a fost mirarea când am aflat c
directoarea general a hotelului este o tânr
românc, Ana Maria, pe care urma s o
vedem, i cu care am legat imediat o
prietenie.
Lsându-ne bagajele, am ieit pe plaj
unde ne-am fcut o imagine despre ora.

Din cele apte arte
Dubaiul are ieire la Golful Persic i Marea Arabiei, absolut minunat. Am stat toata ziua
pe plaj, iar seara ne-am întors la hotel.
La hotel, Ana-Maria ne atepta s ne
însoeasc în ora i mare ne-a fost mirarea când
am vzut toate femeile îmbrcate din cap pân-n
picioare pe acea cldur. Doar ochii li se mai
vedeau. Ele erau pline de aur i am aflat c acele
femei nu fac altceva decât s se plimbe toat ziua
i s fac cumprturi, dar nu singure, ci însoite
de alte persoane.
Aproape în toate magazinele erau bijuterii
din aur cu modele foarte frumoase care-i luau
ochii. Ne-am luat câteva bijuterii i Ana-Maria
ne-a mai fcut câteva cadouri. Am cumprat i
câteva aluri din mtase i alte suveniruri pentru cei de acas.
Am observat c restaurantele au separeuri pentru femei i brbai. Într-un restaurant de
brbai stteau mai muli în jurul mesei i fumau din ceva lung i rotund la capt despre care am
aflat ulterior c se numea narghilea i le dansau nite femei
superbe îmbrcate în mtsuri.
A doua zi de diminea am luat micul dejun i apoi am ieit
pe plaje unde am luat parte la un concurs de volei unde am câtigat
locul doi, iar apoi am ieit în ora într-un complex comercial foarte
mare, atât de mare încât se circul cu maina. Cldirea este închis
de o cupol ca într-o
ser cu aer condiionat,
iar pentru ca pomii s fie
irigai aveau la rdcin
câte o conduct care îi
uda atunci când nivelul
umiditi din sol scdea.
A treia zi a fost
foarte frumoas. Am ieit
pe plaj, am asistat la o petrecere, iar când ne-am
întors la hotel, Ana-Maria ne atepta cu o mas
festiv de desprire, plin cu delicatese. Am fcut
foarte multe fotografii pentru ca s ne înclzim
uitându-ne la ele în frigul din România,dar nu înainte
s facem schimb de numerele de telefoane cu Ana
Maria.
Ne-am întristat c a trebui s plecm, dar a fost
cea mai frumoas i mai plin de evenimente vacan.
În mijlocul iernii am fost în Emiratele Arabe în Dubai
la soare. Câi pot spune c au fcut plaj de Crciun?
Chiriac Anca II-CF
27

Unui elev certat cu
matematica
Când e vorba de algebr,
Simte cum îl ia cu febr
Nu c’algebra-i boal acut,
Ci c-i e necunoscut!
Unui corigent la geometrie
Pe list afar nu-l aflai
Oricât l-ai cuta de-atent,
La cercul celor promovai
N-a vrut s fie nici tangent!
28
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
O altfel de matematic
Râdei cu noi !?
Unui risipitor ,,econom”
Risipete energie
Când produce glgie,
Când rezolv un binom
Este foarte … econom!
Ghinion la teza de mate
Excelent a copiat!
Dar de trei tot n-a scpat,
C vecinul su, Costel,
Nu tia mai mult ca el!
La ora de algebr
REGINA TIINELOR
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Exerciiu-l nucete!
Are trei necunoscute!
i atunci mi-am zis;
,,Firete!
Marile dureri sunt mute”
Unui elev bine crescut, dar
slab la geometrie
S-a zvonit prin colrime
C, de-l iei la o adic,
Vezi c are înlime,
Dar o baz foarte mic.
Ababei Mihai II-R
Orizontal:
1.Regina tiinelor; 2. Fructul bradului –
Laptele cucului (pl.); 3. Nu acesta – Arca
lui …; 4. Pletoase – Aurel Vlaicu; 5. Loc
de visat – Bravi; 6. A aga – Toc de
ochelari; 7. Cu mo în frunte – Arta fr a;
8. Floarea din ochi – Taior fr IR; 9. Te
ajut la cusut – Limite de oac!; 10.
Sclipiri.
Vertical:
1. A ine isonul; 2. România în lume –
Serial de luni – Corina Luca; 3.
Perpendiculara din vârf pe o latur opus;
4. Nota a-6-a – Baft; 5. Regina tiinelor;
6. Pronume personal – Sunetul trompetei –
Cel mai bun; 7. Viitorul rii – Cmi cu
flori; 8. Zece ori zece – Set fr cap –
Scoate vocalele din trasare; 9. Ceva ieit
din comun; 10. Timpul care vine.
Barbu Adrian III-R

Cine, ce, cum ?
Telescopul spatial Hubble
Telescopul spaial Hubble se învârte în
jurul Pmântului, în spaiul cosmic i
cerceteaz cerul cu o claritate i o precizie,
pe care telescoapele de pe Pmânt nu le pot
atinge.
Observatoarele se construiesc de
regul pe vârfuri înalte, deasupra majoritii
norilor i polurii din atmosfera terestr.
Cele mai clare imagini despre corpuri aflate
în afara atmosferei terestre se pot obine
atunci când i observrile se efectueaz în
afara atmosferei terestre, adic în spaiul
cosmic.
Telescoapele arat mai mult din bolta
cereasc decât se poate observa cu ochiul
liber, deoarece adun mai mult lumin întrun
punct. Marile telescoape astronomice
adun i focalizeaz lumina cu ajutorul unor
oglinzi, nu cu lentile, ca telescoapele clasice
simple. Imaginile cele mai detaliate se obin
cu telescoapele cu cele mai mari oglinzi,
deoarece acestea pot aduna o cantitate mai
mare de lumin. Cu toate c diametrul
oglinzii telescopului spaial Hubble are doar
2,4 m, poate totui detecta obiective de o sut
de ori mai palide i poate reda de zece ori
mai multe detalii decât cele mai bune
telescoape de pe Pmânt. Acesta lucru este
posibil mulumit faptului c telescopul se
afl în afara atmosferei i astfel stratul de aer
nu opacizeaz imaginea.
Telescopul spaial Hubble a fost plasat
pe o traiectorie circumterestr de nava
spaial DISCOVERY în aprilie 1990. A fost
dotat cu dou instrumente astronomice
principale, care înregistreaz imagini de pe
bolta cereasc. Unul este un aparat de
fotografiat planete, având un câmp vizual
mrit (WFPC, adic Wide Field and
Planetary Camera); acesta a fost conceput
pentru a fotografia planete i suprafee mai
mari de pe bolta cerului. Cellalt este
aparatul pentru obiective palide (FOC, adic
Faint Object Camera) i servete pentru
observarea corpurilor cereti mici, terse i
palide, sau a galaxiilor îndeprtate.
Dup lansare, specialitii NASA au
vrut s focalizeze telescopul i au trebuit s
constate cu surprindere c imaginile obinute
nu sunt nici pe departe atât de clare cum se
preconizase. O analiz ulterioar a descoperit
29

c defectul se afla în oglinda principal, cu
toate ca aceast oglind fusese considerat ca
perfect. Cauza defectului a fost lefuirea cu
o mic eroare a curburii oglinzii, care astfel
denatura imaginea.
Eroarea curburii oglinzii era mai mic
decât a cincizecea parte a diametrului unui
fir de pr, dar din cauza acestei erori, razele
de lumin de pe marginea oglinzii se
reflectau în alt loc decât cel de pe partea
central; acest tip de defect se numete
aberaie de sfericitate. În mod surprinztor
telescopul nu fusese testat dup asamblare pe
Pmânt, i astfel numai când a ajuns în
spaiul cosmic s-a descoperit c ceva nu este
în regul.
Din fericire telescopul nu era total
inutilizabil, deoarece imaginile primite au
fost prelucrate de cercettori pe calculator i
astfel s-a reuit eliminarea majoritii erorilor
din imaginile primite. Un lucru demn de
amintit i care a fost observat de astronomi,
este lentila gravitaional: un fenomen de
„fata morgana” din zonele îndeprtate din
spaiul cosmic. Acest fenomen apare când
lumina trece printr-un câmp gravitaional
puternic, deviaz i formeaz o imagine
multipl. Astfel, lumina provenit de la un
cvasar (obiect mic luminos, aflat departe în
Univers) a fost desfcut în patru imagini
diferite de ctre fora de gravitaie a unei
galaxii de 20 de ori mai apropiate de noi;
30
Cine, ce, cum ?
efectul produs avea forma unui trifoi cu patru
foi. Aceste miraje gravitaionale au fost
prezise de Albert Einstein înc din 1915 în
teoria relativitii.
Din fericire, telescopul spaial Hubble
a fost astfel proiectat încât s fie reparabil
chiar i în timpul deplasrii lui pe traiectoria
circumterestr. Oglinda principal nu se
putea schimba, de aceea inginerii au luat
decizia ca defectele acesteia s fie corectate
cu un sistem optic suplimentar, sistem care
îndrepta defectele optice ale telescopului.
Rezultatul acestei decizii a fost cutia Costar
(Corrective Optics Space Telescope Axial
Replacement ). Pe lâng aceasta trebuia o
nou camer de observat planete, perfec-
ionat cu un câmp de viziune mai mare,
WFPC 2.
În decembrie 1993, naveta spaial
Endeavour a pornit în cosmos, i a efectuat
operaia cea mai complex din istoria
cercetrii spaiului cosmic. La o înlime de
600 km de la suprafaa Pmântului naveta
spaial s-a întâlnit cu telescopul spaial: cu
ajutorul braelor teleghidate naveta a apucat
telescopul i l-a introdus în schela de sarcin;
acolo dou echipe de astronaui timp de cinci
zile, ieind în spaiu au montat subansamblurile
ce trebuiau schimbate. Telescopul
spaial Hubble mai poate rmâne în spaiu
îns cel puin zece ani – în viitor fiind
necesare lucrri de reparaii asemntoare
celor efectuate anterior.
Rusu Albert II-OS

Roata de rezerv
DACIA LOGAN TUNED
Renumitul tuner german
Elia modific Dacia Logan!
Iat c nemii nu se
dezmint i, din nou, uimesc prin
profesionalismul i spiritul practic
de care dau dovad! Ultimul
model modificat de Elia –
renumita firm de tuning
specializat în Renault i Nissan
- este Dacia Logan.
Prezentat la Salonul de
Tuning de la Essen, în premier
mondial, Logan Elia nu are înc
modificri substaniale, dar lookul
este uor schimbat, maina
având jante de 17" (Star Seven,
159 euro bucata), cu pneuri
215/40 R 17, un eleron discret pe
portbagaj (179 Euro), i aripioare
Cup-Wings (135 Euro), sub spoilerul fa. Garda la sol a fost uor coborât, printr-o suspensie
special (195 Euro). Eapamentul, destul de inestetic în varianta de serie, a beneficiat de o
ieire din inox ce cost 59 Euro.
31

32
Roata de rezerv
Complet modificat, Dacia Logan Elia
cost 9988 de Euro, valoarea total a
modificrilor fiind de 2038 Euro!
Ultimele nouti de la Elia constau în
dou noi seturi de jante din aliaj uor, nume de
cod Ypsilon, 8x18 (275 euro bucata) i 9x18
(289 euro bucata), cu pneuri 225/35-18.
Exist deja în oferta Elia, un kit de sporire a
puterii tuturor versiunilor diesel de 1,5 l, la 103
CP. În prezent se lucreaz la proiectarea unui
sistem de evacuare sport (pre circa 309 euro).
Preul mainii ajunge la 10800 Euro, cu toate
modificrile, inclusiv cele aflate pe planeta
proiectanilor.
Sticle George II-R

În anii 1970 muzica era sufletul
tinerilor care preferau vedete strine ca:
Queen, Abba, Beatles, Pink Floyd, Uriah
Heep.
Spectacolele cu artitii notri ajungeau
des în ora i nu erau ratate de ctre tineri, ce
se întreceau între ei: cine are mai multe texte
ale cântecelor lui Mircea Vintil sau ale
celorlali cântrei pe care-i adorau.
La sfâritul anilor 1970 îi fac apariia
trupe ca: Iris, Compact, Holograf, Phoenix,
cea din urm fugind din ar în 1977.
Povestea Holograf începe cu un om i
o chitar – Mihai Pocorschi. La Casa de
Cultur a Studenilor din Predeal începe
istoria formaiei Holograf.
În vremea aceea formaia era în
formula: Eugen Sonia – chitar bas, Dan
Ionescu –chitar, Cristian Lesciuc – chitar
solo, Mihai Pocorschi – chitar, Lucian Rusu
(ex-Getic ) – tobe, tefan Rdescu – vocal.
Sunetul muzicii
HOLOGRAF
o generaie în blugi
Numele de Holograf a fost inspirat de
un curs de holografie pe care îl urmau la
facultate, tefan i Mihai.
Laureat a trei ediii ale Festivalului
Naional ,,Cântarea României”, formaia
obine premii de compoziie i interpretare la
festivaluri naionale i internaionale Club A
– Bucureti, Craiova, Costineti. Continuându-i
munca de creaie, în anul 1984,
Holograf reuete s se impun ateniei
publicului ca una dintre principalele formaii
din România.
Premiile pe care le-a mai primit
formaia au fost urmtoarele:
1. Premiul de compoziie pentru piesa
„Singurtatea astronautului YX-5793”.
2. Premiul pentru cea mai complex
formaie de muzic tânr.
3. În 1981 primete premiul de compoziie
la Festivalul Internaional Club A
Bucureti.
4. Primete de dou ori titlul de laureat la
33

,,Cântarea României”; faza final la Braov
1981, Bucureti 1983.
5. La Festivalul Naional de Muzic
Tânr, Craiova 1983, unde primete premiul
special al juriului.
6. Premiul Staiunii Costineti la prima
ediie a Festivalului de Muzic Tânr,
Costineti 1982.
7. În 1985, formaia a susinut un recital
în cadrul concursului ,,Melodii ‘84”, unde li
se recunoate definitiv valoarea i
popularitatea grupului.
Colaborând cu Radioteleviziunea
Român, Aria i alte instituii de profil,
lucrând intens la un al doilea LP, pregtind
apropiate turnee peste hotare, formaia
Holograf se recomand, prin activitatea i
realizrile sale, ca unul dintre cele mai
apreciate grupuri din România.
La lansarea HOLOGRAFICA li se pun
timp de o or întrebri despre cariera
Holograf în cei 22 de ani, care este secretul
succesului, cum se înregistreaz un disc, de
ce au ales pentru acest album tematica
dragostei, ce muzic i-au influenat în
carier, cât de greu se concepe un show, cine
sunt Dan, Mugurel, Tino, Edi, Romeo,
Marius i Emil dincolo de scen.
34
Sunetul muzicii
Uniunea Studenilor Comuniti din
Centrul Universitar Bucureti trebuia s dea
în fiecare an o recomandare formaiilor
artistice care reprezentau Casa de Cultur a
Studenilor ,,Grigore Preoteasa”. O astfel de
recomandare primete i formaia de muzic
uoar Holograf, care se remarc prin muzic
de bun calitate, tinereasc, optimist a
compoziiilor proprii, cu texte originale, care
i-au permis ptrunderea în topurile de
specialitate.
Activitatea concertistic i componistic,
stilul de interpretare, au fcut ca
formaia s participe la toate festivalurile
naionale i internaionale.
Grupul, omogen ca unitate muzical i
ca valoare uman, se impune prin inut
scenic, disciplin, seriozitate i caliti
moral-ceteneti.
Formaia Holograf a fost recomandat
pentru a fi promovat prin atestarea de
specialitate la categoria corespunztoare.
Titus Andrei, redactor la Radio i TV,
fost component al sextetului Cantabile, a
colaborat cu ei la unele piese, asigurând
back-ground-ul vocal. Prieten bun cu cei de
la Holograf, el le-a urmrit evoluia i a
apreciat conlucrarea la orice nou produs.

Almanahul BTT 87 consemna reapariia
grupului pe scena Slii Amzei ca una
dintre cele mai mari surprize ale serilor de
muzic rock i poezie. O muzic pregnant,
fr excese, o manier direct de a comunica
cu publicul au readus grupul Holograf în
prim-planul muzicii rock bucuretene.
Primul turneu profesionist al
Holografului s-a realizat datorit unui
impresar din Sibiu, Iuliu uteu, care fcuse
turnee i cu Phoenix.
Holograf 2 – 1986 LP – discul consacra
o nou orientare stilistic a formaiei, un
hard-rock melodios, pe gustul fanilor rock,
dar i al iubitorilor de sonoriti soft. Acest
LP are imprimate 7 piese, cum ar fi : Cu
fiecare clip, Umbre pe cer , Viaa va
învinge, Luminile rampei, Balada pescarului
amator, Lumea de vis, Vino.
La acest LP formaia era compus din
Edi Petroel, Tino Furtun, Nuu Olteanu,
Dan Bittman, i Marti Popescu.
La 3 februarie 1987 revista Sptmâna
a publicat un top al anului 1986. Tot aceeai
revist anuna c între 15 februarie i 30
martie 1987 Holograf a susinut 102
concerte, urmrite de 65000 de spectatori. La
grupuri rock i pop revista anuna pe locul 1.
Holograf, pe 2. Compact,...etc, la melodia
Sunetul muzicii
anului era Singur pe lume, Umbre pe cer,
Pacea nu-i simplu joc – Holograf , iar dintre
soliti se remarc la acea vreme i Dan
Bittman.
Bieii începuser s îmbine ideea de a
fi într-o trup rock – adic liber-profesioniti
– cu aceea de a câtiga i bani din ceea ce
fceau.
Publicul a fost câtigat de Holograf
pentru c era o formaie simpatic. Dup
venirea lui Dan Bittman, s-a încercat crearea
unei imagini care nu corespunde realitii.
Despre Holograf se spun c sunt un fel de
Bon Jovi.
Imaginea lor de biei talentai,
frumoi, civilizai, politicoi i cu succes la
sexul frumos, exacerbat în anumite
momente, a fost pe gustul publicului.
La Holograf a contat întotdeauna
pregtirea fizic, pentru c micarea scenic
era ampl, se cânta pe chitare cu cabluri i se
cam ,,ara” scena.
Holograf a susinut în doi ani 1986-
1988, 550 de concerte, incluzând i cântrile
zilnice din sezoanele de la Costineti.
În 1988 apare cel de al treilea album,
HOLOGRAF III. Dup tenta new wave a
albumului HOLOGRAF I i rock-ul
melodios din HOLOGRAF II, HOLOGRAF
III avea deja o muzic mai agresiv.
Înainte de 1990 Holograf a susinut
câteva turnee peste hotare, fiecare însemnând
o experien interesant privind noiunea de
spectacol: RDG-1985, Bulgaria-Festivalul
„Macul Rou” – 1987, Coreea de Nord i
Rusia – 1989. La „Zilele Prieteniei Româno-
Poloneze” în primvara anului 1988, grupul
de artiti români cuprindea formaia
Holograf i solistul Gabriel Cotabi. Alte
turnee fcute dup 1990 au fost în Anglia,
Frana, Italia i Olanda. În 1992 apare
HOLOGRAF 5- LP, MC, având piese ca
Mafia, Femeie tu, Banii vorbesc, etc. muzica
i versuri Holograf.
35

În martie 1993, Romeo Dediu îl
înlocuiete pe Florin Ochescu i intr în
studio pentru a înregistra primul su disc cu
Holograf.
Fia artistic Holograf se completeaz
cu participarea la Rock 1992, 1993 i 1994,
cu apariii pe scena Festivalului de la
Mamaia, Cerbul de aur de la Braov 1993,
Dracula Rock i Skip Rock 1994 alturi de
Paradise Lost i Jethro Tull. Un alt - LP, MC,
CD – 1995 intitulat – „Stai în poala mea”,
muzica i versurile Holograf, înregistrare la
Electrecord.
Dup nou ani de colaborare cu
impresarul Aurel Mitran, au simit c îi legau
- dar îi i despreau – multe lucruri. Au
hotrât s nu anuleze contractul dintre ei i s
rmân prieteni, mai ales c triser prea
multe clipe plcute împreun.
Holograf hotrte c e timpul pentru
un proiect unplugged, - 69% UNPLUGGED
- fiind primul album de mare succes, tehnic,
sun bine, lumea se bucur ascultând
sonoriti simple, de club, fr mult zgomot,
variante acustice ale pieselor grupului.
Succesul grupului a crescut din nou, oamenii
se bucurau s-i vad i acceptau propunerea
de spectacol cu o parte cântat unplugged i
alta electric.
SUPERSONIC – 1998 ce cuprinde 13
piese i a fost înregistrat la MediaPro
MUSIC. Succesul SUPERSONIC-ului a
36
Sunetul muzicii
dovedit formaiei c direcia de urmat este
cea a baladelor, nicidecum a rutilor,
disperrilor, încrâncenrilor.
UNDEVA DEPARTE - 1999 cuprinde
10 piese i a fost înregistrat la MediaPro
MUSIC.
În 2000 au scos un nou album intitulat
HOLOGRAFICA. Acest album s-a nscut în
studio, unde s-au fcut finisajele, i piesele sau
schimbat foarte mult.
Turneul HOLOGRAFICA, început la
24 noiembrie 2000, a ajuns în 18 localiti, a
parcurs peste 36.000 km i a adunat în sli
peste 26.000 de spectatori. S-au adunat 42 de
ore de concert i 40 de biss-uri, s-au
consumat 150 de baterii de 9 V, 10 litri de
palinc i 100 de perechi de bee. Acest
album cuprinde 10 piese, muzica i textul
Holograf, iar înregistrrile au fost fcute în
studio-ul MediaPro MUSIC.
În ianuarie 2001, formaia trece pentru
prima dat Oceanul, în Canada. În iunie,
piesa „S nu-mi iei niciodat dragostea” este
votat de posturile de radio din ar pentru a
participa la seciunea lagre rock a
Festivalului Mamaia 2001, considerând-o
favorit pentru Trofeu, dar grupul refuz s
participe la concurs, deoarece piesa fusese
deja recunoscut drept hit în toate
clasamentele finalului de an 2000. Susin
totui un recital în festival.
Ciobanu Cristina III-CF

GRECIA
În nici un caz nu aducei vorba despre
turci sau Turcia. Nu gesticulai cu cele 5
degete rsfirate, acest lucru arat c dorii
rul interlocutorului. Dac vei fi invitat la
mas, gazda fiind grec, ar fi minunat dac ai
întârzia minimum 15 minute.
TURCIA
Nu v sftuim s facei fotografii în
moschee în timpul procesiunilor religioase.
Putei îns s învai câteva expresii drgue
în limba turc de genul: scumpete, inimioar.
Vei face o impresie deosebit de bun.
EGIPT
Cuvântul de ordine e baciul. Va
trebui s fii foarte generoi în aceast
privin, pentru c localnicii s-au obinuit s-
tiai c …
OBICEIURI
i rotunjeasc
astfel veniturile.
Nu mizai pe
punctualitatea
egiptenilor pentru
c vei fi
foarte dezamgii.
JAPONIA
Dac dorii s oferii cri de vizit ar
fi bine s fie tiprite pe verso în limba
japonez. Încercai s v comportai civilizat
i s nu v zgârcii în a mulumi pentru orice
dar sau favoare.
ANGLIA
Punctualitatea este obligatorie aici.
Ateptai s fii prezentai
i apoi v
putei adresa cuiva.
A strânge mâna
cuiva este un gest
minunat, dar nu în
Anglia. Acest gest îi
are locul doar la
ceremonii.
Buhan Magdalena I-C2
37

38
tiai c …
LIMBAJUL CORPULUI
Îi dai tot interesul într-o vânzare ctre un potenial client. Îi ine capul sus i se uit fix la tine.
Este atent? Rspunsul surprinztor este – probabil c nu.
Ce ar trebui s „citeti” este o uoar înclinare a capului. Dac mâna este pe brbie, acesta este
semn bun, el ascult.
Iat câteva indicii despre cum s descifrezi limbajul corpului.
Mâinile
Btaia cu degetele arat plictiseala,
nerbdarea sau anxietatea.
Atingerea vârfurilor degetelor este un semn
de mare încredere.
Mâinile la piept arat deschiderea i
sinceritatea, la un brbat; la o femeie, este un
semn de oc sau de protecie.
Faa
Încruntarea este un semn de neînelegere a
ceea ce se spune.
Ochii
Evitarea unui contact cu ochii este un
semn de plictiseal sau de timiditate. În câteva
arii culturale, este lips de respect s ai contact
vizual cu cei mai în vârst sau cu cei care au
autoritate.
Clipitul rapid arat c persoana
exagereaz, este tensionat, minte sau se simte
inconfortabil cu ceea ce spune.
Purttorul de ochelari care se uit peste ei
este un semn de neîncredere sau de dezaprobare.
Dac cineva îi terge ochelarii de mai multe ori
- îi este necesar mai mult timp pentru a se gândi.
Dac cineva îi d jos ochelarii i îi pune
pe mas, acea persoan nu mai ascult.
Braele încruciate pe piept
Arat o atitudine defensiv. Verific dac
scaunul pe care st persoana are brae. Dac nu,
braele s-ar putea odihni pe piept.
Scrpinarea nasului
Arat punerea în încurctur sau
neplcerea a ceva ce a fost spus.
Dac podul nasului a fost atins, acesta
este un semn al concentrrii.
Strângerea de mân
Peste msur de prietenoas poate
însemna c vrea ceva de la dvs.
Palmele umede semnaleaz nervozitatea
– vezi cine îi terge palmele pentru a le strânge
pe ale dvs.
Mâna la cap
Lovind brbia sau cu încheietura pliat
sub brbie indic interes.
Brbia în palm arat plictiseal.
Scrpinatul în vârful capului arat
nereuita.
Mâinile în spatele gâtului arat
plictiseala.
Andrie Oana I-CF1

- Nu m rsfa! tiu foarte bine c nu mi se
cuvine tot ceea ce cer. Dar încerc totui.
- Nu-i fie team s fii ferm cu mine. Eu
prefer aa. Asta m aeaz la locul meu.
- Nu folosi fora cu mine. Asta m
obinuiete cu ideea c numai puterea
conteaz. Voi rspunde mult mai bine dac
sunt condus.
- Nu fi inconsecvent. Asta m pune în
încurctur i m face s
încerc s scap nepedepsit
indiferent ce fac.
- Nu rspunde provocrilor
mele atunci când spun sau
fac lucruri care te supr.
Voi încerca atunci s capt i
mai multe „victorii”.
- Nu te supra prea tare când
îi spun c „te ursc”. Nu
cred ce spun, dar vreau s te
fac s-i par ru pentru ceea
ce mi-ai fcut.
- Nu-mi menaja „relele
obiceiuri”, acord-mi cât mai
mult atenie. Astfel nu faci
decât s m încurajezi s le
continui.
- Nu m corecta în public.
Consiliere
Legile copilului
Voi fi mult mai sensibil dac-mi vei vorbi
blând între patru ochi.
- Nu încerca s discui comportamentul meu
în febra conflictului. Din anumite motive,
cazul meu nu e foarte bun în acel moment,
iar cooperarea mea e chiar i mai slab.
- Nu încerca s-mi ii predici. Vei fi surprins
s constai cât de bine tiu ce e bine i ce e
ru.
- Nu m face s simt c
greelile mele sunt pcate.
Trebuie s înv s fac
greeli fr a avea sentimentul
c nu sunt bun de
nimic.
- Nu te teme c petrecem
prea puin timp împreun.
Ceea ce conteaz este cum îl
petrecem.
- Nu te teme c sunt speriat.
Voi deveni i mai speriat.
Arat-te curajos.
- Nu-mi rspunde la
întrebrile prosteti si lipsite
de sens. Astfel voi încerca
mereu s te ag de mine cu
asemenea întrebri.
Cozma Andreea I-CF1
39

40
Spiritualitate cretin
manastirea frumoasa
Din timpuri a cror
durat se msoar în
veacuri, Iaul a stârnit
interesul cltorilor i
prezena acestora s-a simit
întotdeauna aici. Zidurile
vechi te întâmpin la tot
pasul alctuind, dup
spusele lui Vasile
Alecsandri, o adevrat
„panoram mrea i
vrednic de a trage …
luare aminte”.
Cltorului care
intr pe partea de sud a
oraului, pe drumul Bucuretilor,
i se înfieaz în
stânga dealul Cetuia cu silueta elegant a
bisericii lui Duca Vod. La poalele dealului,
pe o înlime ce domin zona industrial a
pârâului Nicolina, se înal Mnstirea
Frumoasa, celebr prin monumentalitatea ei.
Ctitoria ei se leag de începuturile
tulburi ale celei de a doua domnii a lui Petru
chiopul. Melentie Balica, cel ce a deinut o
bucat de timp înalt dregtorie ca portar al
Sucevei, i-a primejduit viaa pentru aprarea
domnului. Faptele sale au fost rspltite
oferindu-i cu hrisov pmânturile din împrejurimile
Iailor ce se învecinau
cu Galata.
Pe acest loc, Balica
a durat o biseric ce avea
s-i poarte mult vreme
numele.
Prima menionare a
numelui „Frumoasa” pentru
acest monument apare
în limba greac pe o
evanghelie de la 1723. Dar
el a devenit cunoscut,
dinuind peste ani, datorit
transformrilor efectuate
în timpul lui Grigore
Ghica.

Iat ce scrie Neculce despre aceasta:
„iar în al treilea an al domniei lui Grigore –
Vod … S-au apucat de-au acoperit mnstirea
Balica cu oale i-au tencuit-o pe
dinafar i au fcutu-i i tind i au zugrvito
peste tot prin dinuntru, i zid împregiur, i
clopotni, i curi de piatr. i au înzestrat-o
cu toate, cu veminte, cu odoar i cu robi i
moii i vii, ca pre o mnstire deplin.
Aijderea au mai fcut curi scumpe i
hlteu cu iaz la Frumoasa s fie de
plimbare domnilor.” (Ion Neculce,
Letopiseul rii Moldovei)
În estura complicat a istoriei anului
1739 soarta curilor de la Frumoasa, unde au
staionat o bucat de vreme adversarii lui
Grigore Ghica, a fost continuat de
Mavrocordat ce a mai ridicat i un foior
„foarte frumosu de cea parte a heleteului
Frumoasei, sub Cetuie i o cimea sub
acelai deal”. (Letopiseul anonim al
Moldovei, 1733 – 1774, atribuit lui Enache
Koglniceanu).
Spre sfâritul secolului al XVIII-lea i
începutul celui urmtor, semnele prsirii se
accentueaz la Frumoasa, biserica mnstirii
Spiritualitate cretin
fiind ameninat s se ruineze. Abia în 1836,
din iniiativa arhimandritului Ioasaf
Voinescu, începe rezidirea monumentului.
Evenimentul a fost consemnat în pisania
aezat deasupra uii de la intrare: „Aceast
sfânt i dumnezeiasc biseric s-a zidit din
temelie precum se vede de Prea Cuviosul
Arhimandrit i cavaler din Ioasaf Anastase
cel zis Voinescu, (temelie precum se vede de
Prea Cuviosul) cu toat cheltuiala sa intru în
cinstea mai marilor voievozi Mihail i Gavril
i întru cinstea preacuratei Adormirii Maicii
Domnului spre venica pomenire la zilele
acestor praznice i pentru cel ce a zidit acest
sfânt loca. -a început zidire în 1836 i s-a
sfârit în 1839”.
Biserica i curile au fost îngrdite cu
un zid larg prevzut cu metereze. Aici i-au
avut reedina mai muli domni ai Moldovei,
dar mai ales Mihail Sturdza i Grigore Ghica.
„Frumoasa” era una din cele mai bogate
mnstiri având, dup cum se crede, 16
moii în Moldova, Basarabia i Bucovina.
Dup legea de secularizare din 1863,
averile bisericii sunt trecute în patrimoniul
statului.
Astzi, în afar de biseric se mai pot
vedea turnul – clopotni, „Palatul de pe
ziduri”, ruinele palatului doamnelor, construcii
din primele decenii ale sec. al XIX-lea
i zidul de incint ridicat de Grigore Ghica.
Mnstirea Frumoasa se caracterizeaz prin
elementele de arhitectur local, fiind un
edificiu monumental de o deosebit valoare.
Cozma Andreea I-CF1
41

42
Agenda medical
Cum funcioneaz genele ?
ADN (Acidul Dezoxiribonucleic) este
o molecul prezent în fiecare celul a
organismului nostru, care conine toat
informaia genetic necesar pentru a face
organismele noastre s funcioneze. ADN-ul
este coninut în miezul sau nucleul fiecrei
celule, într-o structur bine sudat, numit
cromozom.
Structura ADN-ului a fost descoperit
de doi oameni de tiin, Francis Crick i
James Watson, în 1953. Cei doi au
descoperit c ADN-ul este alctuit din dou
fâii lungi, îmbinate în faimoasa structur
dubl, elicoidal.
Fiecare dintre aceste dou
fâii este alctuit din 4 componente
de baz, care sunt adenina (A),
guanina (G), thimina (T) i citosina
(C). Milioane de astfel de baze se
desfoar pe fiecare fâie. Modul în
care sunt aranjate aceste baze
alctuiete codul care dicteaz
modul cum sunt create toate
componentele unei celule.
Genele sunt o subunitate
a ADN-ului. Exist în
jur de 30 000 – 40 000 de gene
i fiecare gen conine
instruciunile necesare
crerii unei proteine
unice, care este entitatea
de baz pentru crearea
oricrui organism.
Genele sunt citite de
o substan coninut de
celul, denumit
mRNA, care joac
rolul mesagerului
care transmite
instruciunile
necesare pentru crearea unei proteine, din
ADN pân la „fabrica” în care celula
produce proteinele.
O dat ajuns la fabric, acest cod este
tradus i apoi se produce proteina al crei
cod a fost descifrat. În
funcie de rolul pe care
proteina respectiv îl
joac în organism,
aceasta fie va rmâne
în interiorul celulei, fie
va fi transportat în
locul unde îi îndeplinete
funcia. Toate
proteinele fabricate de
celulele noastre interacioneaz
într-un
mod complex, pentru a
asigura îndeplinirea
funciilor organismului
nostru.
Pentru ca celulele
noastre s se
divid, ADN-ul trebuie
copiat. Acest lucru se

întâmpl tot timpul, dar uneori se produc
greeli când este copiat ADN-ul, o liter
poate fi trecut greit sau pur i simplu
omis. Celulele au un mecanism care verific
i corecteaz aceste greeli, dar, uneori, câte
o greeal scap necorectat, rezultatul fiind
o mutaie genetic. Dac gena nu este
corect, atunci proteina al crei cod îl ofer
nu este produs corect, ca urmare nu îi
poate îndeplini funcia specific.
tiai c ?
Exist aproximativ 100 de trilioane
(100,000,000,000,000) de celule în
organismul nostru.
Genomul uman conine 3164,7 de
milioane de baze chimice (A, C, T, and G).
Dac am desfura i lega între ele
fâiile de ADN coninute de o singur celul,
am obine o fâie lung de aproape 2 metri.
Dac fâiile de ADN din toate celulele
organismului nostru ar fi puse cap la cap, ar
parcurge de peste 600 de ori distana dintre
Pmânt i Soare.
Agenda medical
Pentru a scrie codul întregului genom
uman, o persoan ar trebui s tasteze 60 de
cuvinte pe or, opt ore pe zi, timp de
aproximativ 50 de ani.
Diagnostic genetic de preimplantare a
embrionului (PGD)
Anumite mutaii genetice provoac
boli genetice care pot fi transmise din
generaie în generaie. Pentru cei care au
asemenea mutaii genetice, încercarea de a
avea un copil poate fi un fel de aruncare cu
zarul – fiind imposibil de spus dac persoana
respectiv va avea un copil sntos sau unul
bolnav. Cândva, unica opiune pentru aceste
persoane era decizia de a nu avea copii sau
de a efectua un test prenatal, în perioada
sarcinii. Dac acest test arta c ftul a
motenit boala, prinii puteau opta pentru o
întrerupere de sarcin.
Acum îns progresele geneticii ofer o
alt opiune – în timpul fertilizrii artificiale,
embrionul poate fi testat înainte de a fi
reimplantat, pentru a reimplanta numai
embrioni ce nu sufer de nici o boal
genetic. Acest proces este cunoscut sub
numele de „diagnostic genetic de preimplantare
a embrionului”. În timpul
fertilizrii in vitro, ovulele sunt „recoltate” i
fertilizate cu sperm în afara organismului,
apoi sunt lsate s se dezvolte timp de trei
zile, pân când ajung în stadiul unui
organism cu opt celule. În acest moment se
efectueaz o biopsie: se îndeprteaz una
dintre celule, care este testat pentru boala
43

genetic respectiv.
Discuia referitoare la momentul când
începe „viaa”, dup prerea dv., v poate
influena opinia asupra
procedurii PGD i a rspunsului
la întrebarea: „E cazul oare ca
prinilor s li se permit s îi
testeze embrionii ?” Acest tip de
diagnostic permite familiilor în
care exist o boal genetic
ereditar grav s se asigure c
vor avea un copil sntos, dar
aceast procedur medical nu se
poate realiza în orice ar. În
SUA fiecare medic sau clinic de
fertilizare artificial poate decide
dac pune la dispoziia
pacienilor acest tip de diagnostic
genetic. În Marea Britanie, acest
proces este strict monitorizat de
Autoritatea pentru Fertilizare Uman i
Embrioni. În anumite ri, de pild
Germania, procedura este strict interzis.
44
Agenda medical
În anul 2000, soii Nash au fost prima
familie din lume care a folosit tehnologia
PGD pentru a se asigura c vor avea un copil
perfect sntos, ce nu va suferi de boala
genetic ereditar existent în familie. În
plus, acest al doilea copil a reuit s ofere o
surs de esut medular perfect compatibil
primului copil al familiei, o feti afectat de
o boal mortal, anemia lui Fanconi.
tiai c... ?
Fiecare dintre noi suntem purttorii a
aproximativ 6 gene deficiente, dar nu
suferim efectele negative ale acestor mutaii
pentru c avem o singur copie a genei
deficiente.
Un om din 10 va dezvolta o tulburare
genetic motenit, într-un anumit moment al
vieii sale
Nu toate defectele genetice sunt în
detrimentul sntii noastre. În anemia
celulelor în form de semilun, o copie a
celulei în form de semilun confer
organismului rezisten la malarie.
Adam Monica tefania, Ilie Sabina I-CF1

Actualmente elefanii sunt cele mai mari i
cele mai grele animale terestre, pe lâng
faptul c au dinii incisivi cei mari lungi, au
nasul cel mai lung i poate memoria cea mai
bun. Cu toat greutatea lor de mai multe
tone, deplasarea lor se poate numi sprinten.
În pdure, dac este necesar se furieaz fr
zgomot. Aceti „uriai blânzi” sunt fiine
sensibile i cu sim afectiv, triesc în legturi
strânse cu membrii familiei i cu ceilali
membrii ai turmei. Din pcate aceste animale
au fost vânate fr mil de om pentru
incisivii lor – pentru fildeul preios – i
Din lumea animalelor
Elefantii
numrul de indivizi ai celor dou specii a
început s scad într-un mod alarmant.
Masculii din specia elefantului african
pot depi greutatea de 6 tone. Greutatea
capului poate avea un sfert din masa
corpului. Aceast parte a corpului, pe lâng
greutatea sa considerabil, este încrcat i
cu mijloace de obinere a hranei – trompa,
fildeii, msele de mestecat, uriaii muchi ai
maxilarului.
Fildeii elefanilor sunt dini alungii –
incisivi modificai – care sunt folosii pentru
scoaterea rdcinilor din pmânt i pentru
45

decojirea pomilor. Elefanii masculi folosesc
fildeii în luptele lor de stabilire a ordinii
ierarhice, lupte premergtoare perioadei de
împerechere. Spre deosebire de dini,
fildeii cresc pe tot parcursul vieii
elefantului. S-a înregistrat c un mascul
de elefant african btrân avea fildeii de
peste 3 m lungime.
Capul elefantului este susinut de
un gât scurt, puternic. De aceea
elefantul nu poate s-i aplece capul
pentru a aduna hrana. Aceast deficien
a fost înlturat de procesul de evoluie
prin dezvoltarea trompei, rezultat din
alungirea buzei superioare musculoase
i a nasului. Acest organ admirabil al
elefanilor este constituit din mii de
muchi i este utilizat pentru o
sumedenie de operaii, printre care
culesul fructelor, aspiraia apei, ruperea
crengilor i spatul rdcinilor. Trompa
este sensibil atât la mirosuri cât i la
pipit, elefanii o folosesc atât la
identificarea unui elefant strin cât i la
transmiterea salutului membrilor
46
Din lumea animalelor
familiei sau la
mângâierea perechii
dorite.
Micarea corpului
imens al elefantului
nu este deloc
greoaie. Gambele
scurte i robuste
împart în mod egal
greutatea pe patru
picioare. Ca i calul,
i elefantul umbl
pe degetele picioarelor.
Oasele rsfirate
ale degetelor
sunt sprijinite de o
talp rotund i pe
un clcâi format
dintr-un esut spongios.
Pielea groas
care acoper talpa se tocete i se reface în
mod continuu. Contrar aspectului diform,
elefantul este un animal ager i nu se sperie

de nici o form de relief: traverseaz cu
uurin atât mlatinile cât i terenul stâncos,
pe teren solid lsând puine urme. Acest uria
al uscatului se descurc bine i la înot:
folosindu-i trompa ridicat ca tub de
respiraie, traverseaz înot râurile i lacurile.
Elefanii sunt erbivori. În afar de
iarba pdurilor sau a savanelor consum i
alte plante cu tulpin moale, frunze de
copaci, diferite fructe i flori, chiar crengi,
tulpini de copaci sau rdcini. Ei trebuie s
mnânce enorm de mult pentru a satisface
necesarul de energie al corpului lor imens i
pentru a completa materialele ce formeaz
esuturile acestuia. Marea parte a zilelor o
petrec în cutarea hranei, pentru a asigura
necesitile mari de vitamine i sruri
minerale ale organismului. Într-o zi – în cca.
16 ore – un elefant poate consuma pân la
225 kg de alimente.
Elefantul îi folosete trompa i pentru
a-i potoli setea. Are nevoie de foarte mult
ap – pentru elefantul african 5 litri de ap
înseamn o înghiitur. Trage apa în tromp,
închide orificiile din capt, dup care îi
îndoaie trompa astfel încât captul s-i intre
Din lumea animalelor
în gur, iar apoi evacueaz coninutul. Toate
acestea nu sunt uor de învat, de aceea puii
de elefani lipie apa cu gura.
Perioada de gestaie a elefantului
african are o durat de 22 de luni, la elefantul
indian de 21 de luni, i femela nate de
regul un singur pui. Greutatea puiului nounscut
este în jur de 100 kg, înlimea lui
este aproape de 1 m. În primii doi ani este
alptat, dar între timp înva s-i foloseasc
trompa i s mestece ierburile i tufele. Puii
masculi ajuni în pragul maturitii – în jur
de 14 ani – sunt alungai din turm, pentru ca
nu cumva sa se împerecheze cu membrii
familiei, puii femele rmânând cu turma
toat viaa, i pân la prima natere ajut la
creterea puilor mai
tineri.
Membrii familiei
sunt legai prin legturi
puternice, toi ajut la
creterea i aprarea
puilor. Câteodat, când
elefanii se întâlnesc, fug
unul ctre cellalt i în
semn de salut scot un
sunet asemntor cu o
goarn. Dac totul este
în ordine, membrii
turmei sunt linitii, scot
un mormit adânc dar
dac turma este amenin-
at de ceva, mormitul
înceteaz i adulii formeaz
un cerc în jurul
47

puilor.
Ei se comport foarte interesant dac
moare vreun membru al turmei. De multe ori
rmân în jurul leului, îl ating, îl mângâie i
câteodat încearc i înhumarea. Dac moare
un pui de elefant, mama lui aproape c îl
jelete. S-a observat de mai multe ori c
48
Din lumea animalelor
elefantul mam a înfcat puiul mort, l-a dus
într-un loc i a rmas lâng el mai multe zile.
Singura surs de filde sunt incisivii
elefanilor. Acest material a fost preuit
întotdeauna de om. În trecut, când nu existau
înc automobile i puti, elefanii erau greu
de vânat i doar puini cdeau victime
oamenilor. Azi, cu ajutorul automobilelor de
teren pot fi ajuni uor din urm i cu
ajutorul armelor moderne pot fi împucai de
la o mare distan. Un numr imens de
elefani au fost mcelrii pentru fildeul lor
i aceste animale minunate au ajuns în pragul
dispariiei. În 1979 în Africa mai triau în
slbticie 1,3 milioane de elefani dar din
cauza braconajului acest numr a sczut la
600000 în 1989. Din cauza îngrijorrii
mondiale privind soarta elefanilor în 1989 sau
introdus restricii internaionale privind
comerul cu filde. Aceast msur s-a
dovedit foarte benefic. Din cauza
restriciilor a sczut cererea de filde, au
sczut preurile i astfel a deczut i comerul
ilegal. Numrul elefanilor africani care
triau în slbticie în 1995 a fost în jur de
600000.
Elefantul indian – ca specie – este întro
situaie mult mai grea. Din cauza reducerii
habitatului, în slbticie mai triesc 35000-
54000 de exemplare, majoritatea lor în India.
Alte 16000 de exemplare sunt inute ca
animale domestice în diferite ri din Asia.
Viziru Felicia II-CF
oarecele vroia s treac grania ilegal. Se duce la elefant :
- Elefante, vreau s trec grania, nu mai suport regimul, m bate securitatea, vreau o via
mai bun, nu mai vreau s stau cu 14 grade-n casi s m-asculte RomTelecomu'... Tu
eti mare, ascunde-mi pe mine undeva s trec i eu.
Elefantul se gândete un pic i-l bag în buzunarul de la piept. Ajung ei la grani. Acolo
vin grnicerii, îl iau pe elefant la control, vede cu detectorul de metale, totul e ok, îi puric
valiza i aia e ok, îl ia s-l pipie pe corp, tac-tac-tac, ajung la buzunarul de la piept.
- Ce ai aici ?
La care elefantul, btându-se cu palma pe buzunar:
- Aici? Poza unui prieten!