IOAN SLAVICI

c defectul se afla în oglinda principal, cu
toate ca aceast oglind fusese considerat ca
perfect. Cauza defectului a fost lefuirea cu
o mic eroare a curburii oglinzii, care astfel
denatura imaginea.
Eroarea curburii oglinzii era mai mic
decât a cincizecea parte a diametrului unui
fir de pr, dar din cauza acestei erori, razele
de lumin de pe marginea oglinzii se
reflectau în alt loc decât cel de pe partea
central; acest tip de defect se numete
aberaie de sfericitate. În mod surprinztor
telescopul nu fusese testat dup asamblare pe
Pmânt, i astfel numai când a ajuns în
spaiul cosmic s-a descoperit c ceva nu este
în regul.
Din fericire telescopul nu era total
inutilizabil, deoarece imaginile primite au
fost prelucrate de cercettori pe calculator i
astfel s-a reuit eliminarea majoritii erorilor
din imaginile primite. Un lucru demn de
amintit i care a fost observat de astronomi,
este lentila gravitaional: un fenomen de
„fata morgana” din zonele îndeprtate din
spaiul cosmic. Acest fenomen apare când
lumina trece printr-un câmp gravitaional
puternic, deviaz i formeaz o imagine
multipl. Astfel, lumina provenit de la un
cvasar (obiect mic luminos, aflat departe în
Univers) a fost desfcut în patru imagini
diferite de ctre fora de gravitaie a unei
galaxii de 20 de ori mai apropiate de noi;
30
Cine, ce, cum ?
efectul produs avea forma unui trifoi cu patru
foi. Aceste miraje gravitaionale au fost
prezise de Albert Einstein înc din 1915 în
teoria relativitii.
Din fericire, telescopul spaial Hubble
a fost astfel proiectat încât s fie reparabil
chiar i în timpul deplasrii lui pe traiectoria
circumterestr. Oglinda principal nu se
putea schimba, de aceea inginerii au luat
decizia ca defectele acesteia s fie corectate
cu un sistem optic suplimentar, sistem care
îndrepta defectele optice ale telescopului.
Rezultatul acestei decizii a fost cutia Costar
(Corrective Optics Space Telescope Axial
Replacement ). Pe lâng aceasta trebuia o
nou camer de observat planete, perfec-
ionat cu un câmp de viziune mai mare,
WFPC 2.
În decembrie 1993, naveta spaial
Endeavour a pornit în cosmos, i a efectuat
operaia cea mai complex din istoria
cercetrii spaiului cosmic. La o înlime de
600 km de la suprafaa Pmântului naveta
spaial s-a întâlnit cu telescopul spaial: cu
ajutorul braelor teleghidate naveta a apucat
telescopul i l-a introdus în schela de sarcin;
acolo dou echipe de astronaui timp de cinci
zile, ieind în spaiu au montat subansamblurile
ce trebuiau schimbate. Telescopul
spaial Hubble mai poate rmâne în spaiu
îns cel puin zece ani – în viitor fiind
necesare lucrri de reparaii asemntoare
celor efectuate anterior.
Rusu Albert II-OS