IOAN SLAVICI

Recommendations

Info

40 Spiritualitate cretin manastirea frumoasa Din timpuri a cror durat se msoar în veacuri, Iaul a stârnit interesul cltorilor i prezena acestora s-a simit întotdeauna aici. Zidurile vechi te întâmpin la tot pasul alctuind, dup spusele lui Vasile Alecsandri, o adevrat „panoram mrea i vrednic de a trage … luare aminte”. Cltorului care intr pe partea de sud a oraului, pe drumul Bucuretilor, i se înfieaz în stânga dealul Cetuia cu silueta elegant a bisericii lui Duca Vod. La poalele dealului, pe o înlime ce domin zona industrial a pârâului Nicolina, se înal Mnstirea Frumoasa, celebr prin monumentalitatea ei. Ctitoria ei se leag de începuturile tulburi ale celei de a doua domnii a lui Petru chiopul. Melentie Balica, cel ce a deinut o bucat de timp înalt dregtorie ca portar al Sucevei, i-a primejduit viaa pentru aprarea domnului. Faptele sale au fost rspltite oferindu-i cu hrisov pmânturile din împrejurimile Iailor ce se învecinau cu Galata. Pe acest loc, Balica a durat o biseric ce avea s-i poarte mult vreme numele. Prima menionare a numelui „Frumoasa” pentru acest monument apare în limba greac pe o evanghelie de la 1723. Dar el a devenit cunoscut, dinuind peste ani, datorit transformrilor efectuate în timpul lui Grigore Ghica.
Iat ce scrie Neculce despre aceasta: „iar în al treilea an al domniei lui Grigore – Vod … S-au apucat de-au acoperit mnstirea Balica cu oale i-au tencuit-o pe dinafar i au fcutu-i i tind i au zugrvito peste tot prin dinuntru, i zid împregiur, i clopotni, i curi de piatr. i au înzestrat-o cu toate, cu veminte, cu odoar i cu robi i moii i vii, ca pre o mnstire deplin. Aijderea au mai fcut curi scumpe i hlteu cu iaz la Frumoasa s fie de plimbare domnilor.” (Ion Neculce, Letopiseul rii Moldovei) În estura complicat a istoriei anului 1739 soarta curilor de la Frumoasa, unde au staionat o bucat de vreme adversarii lui Grigore Ghica, a fost continuat de Mavrocordat ce a mai ridicat i un foior „foarte frumosu de cea parte a heleteului Frumoasei, sub Cetuie i o cimea sub acelai deal”. (Letopiseul anonim al Moldovei, 1733 – 1774, atribuit lui Enache Koglniceanu). Spre sfâritul secolului al XVIII-lea i începutul celui urmtor, semnele prsirii se accentueaz la Frumoasa, biserica mnstirii Spiritualitate cretin fiind ameninat s se ruineze. Abia în 1836, din iniiativa arhimandritului Ioasaf Voinescu, începe rezidirea monumentului. Evenimentul a fost consemnat în pisania aezat deasupra uii de la intrare: „Aceast sfânt i dumnezeiasc biseric s-a zidit din temelie precum se vede de Prea Cuviosul Arhimandrit i cavaler din Ioasaf Anastase cel zis Voinescu, (temelie precum se vede de Prea Cuviosul) cu toat cheltuiala sa intru în cinstea mai marilor voievozi Mihail i Gavril i întru cinstea preacuratei Adormirii Maicii Domnului spre venica pomenire la zilele acestor praznice i pentru cel ce a zidit acest sfânt loca. -a început zidire în 1836 i s-a sfârit în 1839”. Biserica i curile au fost îngrdite cu un zid larg prevzut cu metereze. Aici i-au avut reedina mai muli domni ai Moldovei, dar mai ales Mihail Sturdza i Grigore Ghica. „Frumoasa” era una din cele mai bogate mnstiri având, dup cum se crede, 16 moii în Moldova, Basarabia i Bucovina. Dup legea de secularizare din 1863, averile bisericii sunt trecute în patrimoniul statului. Astzi, în afar de biseric se mai pot vedea turnul – clopotni, „Palatul de pe ziduri”, ruinele palatului doamnelor, construcii din primele decenii ale sec. al XIX-lea i zidul de incint ridicat de Grigore Ghica. Mnstirea Frumoasa se caracterizeaz prin elementele de arhitectur local, fiind un edificiu monumental de o deosebit valoare. Cozma Andreea I-CF1 41
Page 1 and 2: De-ai notri IOAN SLAVICI ,,În cele
Page 3 and 4: Ultima or Leul greu sau … foarte
Page 5 and 6: Ultima or prezentat etapele de preg
Page 7 and 8: În general, aceast metod este expo
Page 9 and 10: Sfaturi de urmat CUM VA ASEZATI LA
Page 11 and 12: În timp ce servii masa, deranjai c
Page 13 and 14: oaspete sosit, atunci brbaii se rid
Page 15 and 16: frmântat. Se lucreaz la temperatur
Page 17 and 18: Cum ne îmbrcm FLORAL De la culori
Page 19 and 20: GIPSY Fusta gipsy este deliciul ace
Page 21 and 22: Cum ne îmbrcm CULORI Industria de
Page 23 and 24: 1. Îmi place s m îmbrac … a) î
Page 25 and 26: 5. De multe ori atept pân în ziua
Page 27 and 28: Din cele apte arte Dubaiul are ieir
Page 29 and 30: Cine, ce, cum ? Telescopul spatial
Page 31 and 32: Roata de rezerv DACIA LOGAN TUNED R
Page 33 and 34: În anii 1970 muzica era sufletul t
Page 35 and 36: Almanahul BTT 87 consemna reapariia
Page 37 and 38: GRECIA În nici un caz nu aducei vo
Page 39: - Nu m rsfa! tiu foarte bine c nu m
Page 43 and 44: întâmpl tot timpul, dar uneori se
Page 45 and 46: Actualmente elefanii sunt cele mai
Page 47 and 48: de nici o form de relief: traversea

IOAN SLAVICI

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?