RAPORT DE ACTIVITATE Anul 2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
Universitatea Tehnică “Gh.Asachi “ Iaşi
Facultatea Constructii de Masini
Bulevardul Prof. D. Mangeron nr. 59A, Iaşi
Tel/fax: 0232-242109; tel: 0232-278680 (int. 2191,2307, 2308);
http://www.cm.tuiasi.ro
Se aprobă,
în şedinţa_____________________din data de_________________________
Rector,
Prof.univ.dr.ing.Nicolae BADEA
Se aprobă,
în şedinţa Consiliului Fac. CM din data de 26.01.2006
Decan,
Prof.univ.dr.ing.Gheorghe NAGÎŢ
Se aprobă,
în şedinţa Biroului Consiliului Fac. CM din data de 05.01.2006
Decan,
Prof.univ.dr.ing.Gheorghe NAGÎŢ
RAPORT DE ACTIVITATE
Anul 2005

Cuprins
Pag.
1. Structura organizatorică şi specializările facultăţii…………………………………… 3
2. Modul de îndeplinire a obiectivelor facultăţii în anul 2005…………………………. 5
2.1 Strategia structurilor de conducere………………………………………….. 7
2.2 Strategia în domeniul personalului didactic…………………………………. 8
2..3 Strategia activităţii cu studenţii……………………………………………… 9
2.4 Strategia în domeniul planurilor de învăţământ şi a programelor analitice….10
2.5 Strategia cercetării……………………………………………………………10
2.6 Strategia financiară…………………………………………………………...11
3. Anexe………………………………………………………………………………….. 14
2

RAPORT DE ACTIVITATE – Anul 2005
1. Structura organizatorică şi specializările facultăţii
Facultatea de Construcţii de Maşini a fost marcată în anul 2005 de regretatul eveniment al
dispariţiei fulgerătoare a celui care a fost Decanul Facultăţii, Prof.dr.ing.Viorel Chirilă şi căruia
Consiliul Facultăţii îi aduce un pios omagiu.
De la înfiinţare, Facultatea de Construcţii de Maşini a cunoscut o dezvoltare continuă.
Debutând cu doar două specializări, în anul 1990, Facultatea a crescut oferta de noi domenii şi
specializări astfel că în anul universitar 2005/2006 fiinţează cu 6 specializări la învăţământ universitar
de lungă durată, 12 specializări la master (din care 6 funcţionează), doctorat cu şi fără frecvenţă şi
cursuri postuniversitare de scurtă durată. Numărul studenţilor pe forme de învăţământ se prezintă în
tabelul 1.
Până în anul universitar 2001/2002, specializările erau grupate în profiluri, iar din anul
universitar 2002/2003 « profilurile » au fost înlocuite de « domenii » începând cu anul întâi de studii,
astfel că în momentul de faţă, studenţii din anul V sunt înmatriculaţi în conformitate cu denumirile
vechilor pofile, cei din anii II şi III şi IV după nomenclatorul specific domeniilor şi specializărilor de
referinţă stipulat în Hotărârea Guvernului 1336/2001 cu modificările HG 896/2004, iar anul I este
înmatriculat în conformitate cu specializările din domeniile universitare de licenţă cuprinse în
Hotărârea de Guvern 916 din 2005 (elaborată în spiritul Legii 288/2004 de organizare a studiilor
universitare). Se observă, aşadar, existenţa, din punct de vedere a denumirii specializărilor, a trei
categorii de studenţi. Putem observa, de asemenea faptul că, din motive atât financiare cât şi al
perspectivei absolvenţilor, studenţii care în anii precedenţi au fost admişi la învăţământul de scurtă
durată (colegiu), au fost transferaţi la învăţământul de lungă durată.
Prin numărul de specializări, de studenţi (vezi tab.1) şi cadre didactice (vezi tab. 2) Facultatea
de Construcţii de Maşini este o facultate de mărime medie în cadrul Universităţii Tehnice « Gh.
Asachi » Iaşi.
Tabelul nr. 1. Nr de studenţi în Facultatea deConstrucţii
de Maşini în anul universitar 2004-2005
Total studenţi
Forma de învăţământ Buget Taxă Republica Moldova
Învăţământ de lungă durată- zi 854 52 7
Continuare studii - 46 -
3

Masterat 56 8 -
Doctorat Cu frecvenţă 44 - -
Fără frecvenţă 80 - -
Cursuri postuniversitare - 14 -
Total studenţi fizici 1201
Total studenţi echivalenţi buget 1278
Total studenţi echivalenţi 1380
La cele cinci catedre aparţinând administrativ de facultatea noastră (Tehnologia Construcţiilor
de Maşini, Maşini Unelte şi Scule, Mecanica Fluidelor, Mecanica Teoretică şi Fizică) au fost
încadrate 117 cadre didactice din care 5 profesori consultanţi. Facultatea de Construcţii de Maşini a
susţinut financiar o parte din aceste posturi şi alte posturi din 16 catedre colaboratoare ale facultăţii,
într-un total de 99,47 posturi. De asemenea, Facultatea de Construcţii de Maşini a suportat financiar
un număr de 50 posturi de personal didactic auxiliar şi administrativ, conform tabelului nr.2.
Tabelul nr. 2. Situaţia repartizării pe posturi didactice şi auxiliare
în Facultatea de Construcţii de Maşini, în anul universitar 2004-2005
Catedra
Nr.
Crt
Posturi didactice
Total posturi didactice finanţate facultate
Total Ocupate Vacante Prof.
Total
posturi
Posturi
TESA
Consultant
1. T.C.M. 27,45 27,45 - 1 28 11
2. M.U.S. 29,93 29,93 - 2 31 12
3. Mecanică Teoretică 7,09 7,09 - 2 23 2
Posturi
administrativ
fac.+secretariat
4.
Mecanica
Fluidelor
6,72 6,72 - - 10 2
5. Fizică 2,04 2,04 - - 25 4
Total facultate 73,23 73,23 - 5 117 31 19
6. Management 3,84 2,74 1,10 -
7. Matematică 4,20 4,20 - -
8. Chimie 0,86 0,86 - -
9. Electrotehnică 1,04 1,04 - -
10.
11.
Acţionări, utilizări
şi automatizări
industriale
Geometrie
descriptivă şi desen
tehnic
0,28 0,28 - -
2,31 2,27 0,04 -
12. Tratamente termice 0,23 0,23 - -
13.
Tehnologia
materialelor
3,09 3,01 0,08 -
14.
Rezistenţa
materialelor
2,11 2,11 - -
15. Termotehnica 0,83 0,83 - -
16. Organe de maşini 1,78 1,78 - -
17. Mecanisme 1,32 1,32 - -
18. Economie 1,34 1,13 0,21 -
19. Socio-umane 1,02 1,02 - -
20. Limbi moderne 0,56 0,56 - -
21. Educaţie fizică 1,43 1,00 0,43 -
Total posturi didactice
finanţate de facultate
99,47 97,61 1,86 5
4

Raportul număr posturi didactice (fără profesori consultanţi)/ număr studenţi echivalenţi total
a fost în anul universitar 2004-2005 de 1 : 13,87 (cu referire numai la cadrele didactice care au ţinut
efectiv cu studenţii Facultăţii de Construcţii de Maşini). Se observă că acest raport este mult
dezavantajos dacă ţinem cont de numărul de posturi din statele de funcţii ale catedrelor aparţinând
administrativ de facultatea noastră, respectiv 1: 11,79;
Raportul dintre posturile ocupate şi totalul posturilor pe facultate a fost de 98,13 % (în fapt la
catedrele aparţinând facultăţii nu au existat posturi vacante). Un raport dezavantajos este cel dintre
numărul posturilor auxiliare si numărul posturilor didactice, respective 1 : 2,34.
Normarea pentru anul universitar 2005-2006 s-a realizat astfel încât în catedrele aparţinând
facultăţii noastre nu mai există nici un post vacant, după cum urmează:
Catedra Profesor Conferenţiar Sef lucrari Asistent Preparator Total
TCM 8 7 5 3 1 24
MUS 10 9 8 1 - 28
MF 3 3 3 - 1 10
Fizică 7 6 7 2 - 22
MT 6 6 7 2 - 18
TOTAL 34 31 27 8 2 102
Structura organizatorică a facultăţii în anul 2005 este prezentată în organigrama anexată
prezentului raport.
2. Modul de îndeplinire a obiectivelor facultăţii în anul 2005
Facultatea de Construcţii de Maşini din Iaşi ocupă un loc de frunte în învăţământul superior
tehnic din România, pregătind ingineri în specializările (conform HG 916/2005): Tehnologia
Construcţiilor de maşini, Maşini-unelte şi sisteme de producţie, Ingineria sudării, Mecanică fină şi
nanotehnologii, Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice, Inginerie economică în domeniul
mecanic. Facultatea asigură o paletă largă de cursuri de inginerie, punând un accent deosebit pe
domeniile de perspectivă. Absolvenţii noştri trebuie să fie pregătiţi pentru a lucra atât in întreprinderi
cu profil mecanic cât si în orice alta întreprindere sau oriunde acolo piaţa forţei de muncă o va cere.
Pentru îndeplinirea acestor obiective şi iniţiative strategice s-a acţionat, cu mai mult sau cu
mai puţin succes, astfel încât Facultatea de Construcţii de Maşini să reuşească să se impună în plan
local, naţional şi internaţional. Făcând referire strictă la obiectivele şi iniţiativele stabilite în Planul
Operaţional 2005, adoptat de Consiliul Facultăţii din 20.01.2005 putem arăta:
Obiective /iniţiativă Mod de îndeplinire Grad estimat de îndeplinire
Integrarea în circuitele -Integrarea într-un program FP6;
Parţial
informaţionale de nivel -Integrare în 4 programe de
naţional, european şi mondial; Cercetare de excelenţă;
Cooperarea cu facultăţi din
ţară şi străinătate pentru
dezvoltarea unui învăţământ
modern;
Dezvoltarea de activităţi de
cercetare ştiinţifică, dezvoltare
tehnologică, proiectare,
producţie, consultanţă,
expertiză
- Participare la programe Socrates;
-Cooperarea la realizarea planurilor
de învăţământ;
-Cooperarea prin schimbul de
studenţi şi cadre didactice;
- Programe finanţate de MEdC şi
mai puţin de firme particulare
Parţial
Parţial spre slab
5

Formarea profesională
competitivă de specialişti de
nivel universitar şi
postuniversitar (master,
doctorat, specializare,
perfecţionare, formare
continuă);
Deschiderea învăţământului
spre zone de interferenţă
multidisciplinară, cum este de
exemplu specializarea design
industrial care funcţionează la
majoritatea universităţilor
tehnice de tradiţie din ţară
Flexibilizarea actualei structuri
funcţionale şi adaptarea ei la
cerinţele prezente ale vieţii şi
ale estimărilor viitoare prin
concentrarea energiilor pentru
o ofertă viabilă, educaţională şi
ştiinţifică
Reducerea costurilor şi găsirea
unor noi surse de finanţare
extrabugetară
Realizarea de noi acorduri de
cooperare bilaterală
internaţională cu facultăţi din
Udine, Napoli, Paris, Patras,
Salonic, Lisabona, Aveiro,
Valladolid, Salamanca,
Chişinău, Doneţc etc.
Crearea de noi centre de
cercetare şi a centrelor de
excelenţă care să contribuie la
afirmarea facultăţii;
Mărirea numărului şi a calităţii
doctoranzilor cu frecvenţă şi
implicarea lor în mai mare
măsură în fructificarea
activităţii de cercetare
ştiinţifică;
Organizarea sesiunilor de
comunicări ştiinţifice ale
doctoranzilor;
Flexibilizarea planurilor de
învăţământ şi sincronizarea lor
cu cele ale universităţilor
europene, în perspectiva foarte
apropiată a trecerii la noua
formă de organizare a studiilor
universitare;
- Creşterea exigenţelor la masterat
şi doctorat. Nu s-au înfiinţat cursuri
de formare continuă cu toate ca
există departamente cu acest obiect
de activitate;
- Nu s-a înfiinţat nici o specializare
nouă din cauza incertitudinilor care
au planat prin aplicarea legii
288/2004 şi a situaţiei financiare
grele a facultăţii; A fost realizată
întâlnirea Facultate – Conducători
de întreprinderi;
- S-au făcut demersurile pentru
schimbarea denumirii Facultăţii în
Construcţii de Maşini şi
Management Industrial. Se aşteaptă
H.G. S-au făcut demersuri pentru
înfiinţarea învăţământului cu
frecvenţă redusă (Depart. IFR)
- Reformarea planurilor de
învăţământ, a comenzilor, închirieri
etc.
- S-au refăcut acordurile ce expirau
în acest an, a fost realizat un nou
acord cu Universitatea din Modena.
S-au organizat Conferinţe cu
participare Internaţională la
Catedrele de TCM, MUS, Mecanică
Teoretică
- Nu a fost acreditat nici un nou
centru de cercetare sau de
excelenţă;
- Au fost admişi în anul I, 25 de
doctoranzi. Au fost publicate lucrări
ştiinţifice ale doctoranzilor;
- Nu s-a organizat; Doctoranzii au
participat cu lucrări la Conferinţele
comune ale cadrelor didactice
- S-au refăcut toate planurile de
învăţământ;
Parţial
Parţial
Parţial
Parţial
Parţial
Neîndeplinit
Parţial
Neîndeplinit
Parţial
6

Analizarea conţinutului
programelor analitice în
vederea modernizării şi
compatibilizării lor cu cele ale
unor facultăţi de prestigiu
internaţional;
Promovarea cu mai mare grijă
a imaginii facultăţii şi
atragerea unor absolvenţi de
liceu cu o bună pregătire
profesională prin crearea unei
eficiente interacţiuni între licee
şi facultate.
- S-a înfiinţat o comisie didactică
pentru analiza programelor
analitice, comisie care are o bună
activitate;
- S-a reuşit o bună colaborare cu ISJ
Iaşi, s-au organizat trei concursuri
cu elevi de liceu. A fost o admitere
cu o concurenţă mulţumitoare
(peste 2,5 pe loc, pe locul 4 pe
universitate)
Parţial
Parţial
Referitor la modul de punere în practică a strategiilor punctuale se pot afirma următoarele:
2.1. Strategia structurilor de conducere
Strategia structurilor de conducere s-a canalizat spre perfecţionarea sistemului de
conducere care să determine mobilizarea tuturor membrilor colectivului de cadre didactice, personal
ajutător şi studenţi la îndeplinirea obiectivelor manageriale; Trebuie spus însă clar că se constată o
mentalitate învechită sau neloială a multor membrii ai comunităţii academice. Spunem acest lucru
pentru că se constată o lipsă acută a iniţiativelor venite din partea catedrelor sau individual. Se
aşteaptă doar sarcini şi atunci când sunt trasate nu sunt duse la îndeplinire. Pentru a elimina asemenea
situaţii s-a încercat activarea oamenilor tineri, dornici de afirmare şi cu interese clare în bunul mers al
Facultăţii încă un număr mare de ani. Ne confruntăm cu faptul că foarte mulţi dintre noi au un înaintat
spirit critic în ceea ce priveşte activitatea celorlalţi, dar fără a lua nici o măsură pentru îmbunătăţirea
propriei activităţi. De asemenea, mulţi colegi au activităţi extradidactice (lucru absolut legal), dar prin
aceste activităţi neglijează adesea implicarea totală în viaţă universitară. Întâlnim un puternic spirit de
conservare, fiecare vrând să se schimbe ceva dar nici într-un caz să îl afecteze personal pe el în vreun
fel. S-au format comisii la nivelul Consiliului (Comisia de strategie şi dezvoltare, Comisia pentru
cercetare ştiinţifică, Comisia pentru imagine a facultăţii şi relaţii; Comisia de legătură cu mediul
economic şi de identificare a cerinţelor industriei şi de formare a resursei, Comisia pentru probleme
studenţeşti, Comisia profesională) dar greu putem spune dacă Biroul Consiliului Facultăţii a reuşit să
activeze aceste comisii şi care au fost activităţile lor. O problemă deosebită a fost şi cea a evaluării
personalului academic, atât datorită unor criterii ambiguie stabilite la nivelul universităţii cât şi
scepticismului cu care este privită această activitate. Cert este că lipsa unei evaluări clare şi obiective
a avut ca urmare negăsirea unor criterii eficiente de normare a personalului didactic. Desigur că
trebuie încă perfecţionată activitatea de colaborare cu administraţia facultăţii şi cu secretariatul, dar în
acelaşi timp trebuie găsite căi mai eficiente de a străbate şi porţile, în principiu închise, ale unor
structuri la nivelul universităţii. O altă nerealizare este cea a implicării personalului didactic auxiliar
şi nedidactic. Ne confruntăm mai degrabă cu o modalitate de a cheltui banii decât cu o sursă de
atragere de noi venituri. Dacă în ceea ce priveşte numărul personalului de pază sau a personalului de
curăţenie ne confruntăm cu o lipsă acută, ceea ce în viitor ar putea crea probleme privind aprobarea
planului de pază sau autorizarea funcţionării din punct de vedere sanitar, nu acelaşi lucru putem
spune despre celelalte categorii. Trebuie spus că pentru personalul auxiliar didactic şi administrativ
din catedre nu s-a urmărit permanent actualizarea fişelor posturilor, completarea atribuţiunilor în
conformitate cu cerinţe noi ale activităţii.
Un alt punct slab al Conducerii Facultăţii a fost cel al existenţei unei rupturi la nivel informativ a
colegilor din catedre. Adesea informaţiile sunt stopate la diverse niveluri sau sunt prezentate
trunchiat. Nu se utilizează suficient posibilitatea de informare prin infrastructura intranet şi internet a
7

facultăţii. Pentru a se diminua o parte din efectele negative ale acestui blocaj de comunicare
conducerea facultăţii a organizat întâlniri cu membrii catedrelor, acţiune care va continua şi în viitor.
2.2.Strategia în domeniul personalului didactic
Strategia în domeniul personalului didactic a avut în vedere în primul rând menţinerea în
activitatea a tuturor celor care nu au împlinit vârsta de pensionare conform cu Statutul Personalului
Didactic. O mare nerealizare în anul 2005 este că nu a fost făcută decât o singură promovare (de la
preparator la asistent) şi nu a fost angajat nici un cadru didactic tânăr. Este poate cea mai mare
nerealizare faţă de care Biroul Consiliului Facultăţii este total nemulţumit. Desigur că se pot găsi şi
cauze obiective atât în noile criterii de promovare aprobate de minister cât şi în situaţia financiară a
facultăţii. Trebuie însă să privim în perspectivă şi să vedem că în următorii 5-6 ani un procent extrem
de mare din cadrele didactice de azi vor împlini vârsta de pensionare, iar activitatea facultăţii noastre
va trebui dusă totuşi mai departe. De asemenea, se constată, aşa cum s-a mai arătat că lipsa unor cadre
didactice tinere este dezavantajoasă şi pentru activitatea în sine a facultăţii, constatând că aceleaşi
persoane (cândva considerate tinere) trebuie să se ocupe acum de activităţi precum orarul, admiterea
etc. Cu toate că în catedre nu există posturi vacante, există colegi care din diverse motive se află în
concedii fără plată sau în concedii medicale. S-a constatat o reticenţă de neexplicat la nivelul
catedrelor de a antrena în susţinerea orelor aplicative a doctoranzilor cu frecvenţă, din rândul cărora
s-ar fi putut alege viitorii preparatori. De asemenea, se încearcă din răsputeri menţinerea unor norme
artificial, atât pentru persoane care nu au în vedere reintegrarea în învăţământ cât şi prin menţinerea
unor cursuri sau, din contra, introducerea unor cursuri fără căutare şi fără a fi atractive pentru
studenţi. Trebuie să milităm pentru perfecţionarea cadrelor didactice prin burse de specializare în
străinătate, doctorat, programe internaţionale, accederea la conducerea de doctorat a încă două cadre
didactice, implicarea în mai mare măsură a doctoranzilor cu frecvenţă în cercetarea ştiinţifică şi
fructificarea acesteia prin sesiuni de comunicări ştiinţifice proprii (trebuie spus şi aici că activitatea
acestora depinde foarte mult de implicarea conducătorilor de doctorat);
În anii trecuţi s-a realizat o reducere substanţială a numărului de posturi didactice, precum şi a
numărului de cadre didactice, astfel că facultatea se situează la :
- 12,80 studenţi echivalenţi/post didactic în anul univ. 2002/2003 (fără profesori consultanţi);
- 12,68 studenţi echivalenţi/post didactic în anul univ.2003/2004 (fără profesori consultanţi);
- 13,87 studenţi echivalenţi/post didactic în anul univ. 2004/2005);
- 19,47 studenţi echivalenţi/post didactic [(1446 buget +216 taxă )/85,72] în anul universitar
2005/2006 (fără profesori consultanţi);
Evoluţia numărului studenţilor fizici şi echivalenţi total şi al cadrelor didactice este
prezentată în tabelul de mai jos:
Număr studenţi
Raport student/
Număr posturi
post didactic
Anul universitar
didactice (fără prof.
echivalenţi
Stud. Stud.
Fizici total
cons.)
total
fizici Echiv.
2002-2003 1250 1382 107,95 11,58 12,80
2003-2004 1172 1375 108,40 10,81 12,68
2004-2005 1154 1380 99,47 11,60 13,87
2005-2006 1262
1662, din
care 1446
buget
85,38 14,78 19,47
8

Aceste cifre apropie facultatea noastră, din acest punct de vedere, de situaţia unor universităţi
europene luate ca exemplu, sau de ceea ce solicită Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Se constată o „îmbătrânire” a personalului academic al facultăţii (în următorii 5 ani un număr de
peste 25 de cadre didactice din facultatea noastră vor împlini vârsta de pensionare, iar în următorii 10
ani 50 de cadre didactice vor împlini această vârstă), cauză care a condus la pierderea finanţării după
indicatorul calitativ referitor la numărul cadrelor didactice cu vârsta sub 35 de ani, IC3.
Constatăm şi din cauza acestei situaţii o „piramidă răsturnată”, numărul posturilor de profesori şi
conferenţiari fiind mare. De altfel raportul număr studenţi/post didactic este unul relativ bun,
subfinanţarea datorându-se şi numărului mare de posturi didactice mari (63,72% posturi din catedrele
facultăţii noastre fiind de conferenţiar şi profesor, în timp ce 60,23 din cadrele didactice care ţin ore
cu studenţii facultăţii noastre au unul din aceste grade didactice). Ponderea optimă a posturilor de
profesor şi conferenţiar din totalul posturilor didactice (indicele calitativ de finanţare IC2) este de
40%, peste această limită nu se mai căştigă nimic la finanţare şi cresc foarte mult costurile salariale.
La data de 01.10.2005 indicatorii calitativi de finanţare IC1-IC4 se prezentau astfel:
Denumirea
indicatorului
IC1
IC2
IC3
IC4
Specificaţie
Ponderea posturilor didactice ocupate în totalul
posturilor didactice
Ponderea posturilor de profesor şi conferenţiar în
totalul personalului didactic titular
Ponderea personalului didactic titular cu vârsta sub
35 de ani în totalul personalului didactic titular
Ponderea personalului didactic cu titlul ştiinţific de
doctor în totalul personalului didactic titular
Valoare
Valoare
limită
99,40 70,00
60,23 40,00
5,83 35,00
84,37 -
2.3.Strategia activităţii cu studenţii
În ceea ce priveşte strategia activităţii cu studenţii s-a încercat implicarea lor ca parteneri în
toate activităţile. S-a avut în vedere intensificarea preocupărilor pentru îmbunătăţirea imaginii
facultăţii astfel încât la admitere să se prezinte candidaţi cu o bună pregătire din liceu, interesaţi de
studiu prin găsirea unor criterii de admitere mai atractive pentru studenţii buni, inclusiv prin
admiterea unor absolvenţi care să fi obţinut premii la Concursuri/Olimpiade organizate de ISJ Iaşi în
colaborare cu facultatea noastră. Sunt însă şi specializări la care opţiunile candidaţilor nu acoperă
numărul de locuri, ce se ocupă în final prin redistribuire de la specializările mai „căutate”. Numărul
studenţilor cu taxă este încă redus iar al celor de peste hotare nesemnificativ, aici având de a face doar
cu studenţii din Republica Moldova, bursieri ai statului român. Totuşi admiterea din anul 2005 a fost
ceva mai bună din acest punct de vedere, în anul I fiind înscrişi 87 de studenţi iar la Master 37
studenţi cu taxă. Opţiunea pentru Facultatea de Construcţii de Maşini este şi a candidaţilor ce au
domiciliul în localităţi cu facultăţi similare (Bacău, Suceava) sau a celor ce locuiesc la distanţă mare
Totuşi se constată o reducere a numărului de candidaţi o dată cu înfiinţarea unor specializări similare
la Suceava şi la Bacău. Trebuie să arătăm că în afara Iaşului, principalele « bazine » pentru recrutarea
studenţilor noştri rămân Vasluiul şi Botoşaniul. Trebuie intensificate eforturile, inclusiv prin
implicarea studenţilor, pentru atragerea absolvenţilor spre facultatea noastră. S-a încercat
responsabilizarea îndrumătorilor de grupă şi a ligii studenţilor. Totuşi în afara studenţilor „problemă”
sunt şi discipline „problemă” care an de an au un procent redus de promovaţi. Cu toate facilităţile
oferite de sistemul creditelor transferabile, promovarea studenţilor este necorespunzătoare, astfel că în
anul V ajung uşor mai mult de 50 % din cifra de şcolarizare din anul I. Cu cadrele didactice titulare
de la aceste discipline trebuiesc continuate discuţiile şi întreprinse măsuri eficiente pentru
îmbunătăţirea situaţiei inclusiv prin titularizarea altor cadre didactice care reuşesc să facă materia mai
bine înţeleasă de către studenţi. De asemenea, orele de consultaţii figurează, în cel mai bun caz, doar
9

pe hârtie. S-a încercat atragerea spre şcoală a studenţilor prin introducerea condicilor de frecvenţă şi
prin creşterea ponderii, în nota finală, a activităţilor din timpul semestrului.
Nu s-a reuşit crearea unui climat adecvat în cămin, mai ales datorită „binefacerilor” aduse de
existenţa Mall-ului şi a celorlalte spaţii comerciale din jurul căminului, dar şi din cauză că în catedre
studenţii nu sunt atraşi prin crearea de săli de calculatoare legate la internet, la care studenţii facultăţii
să poată lucra, prin realizarea unor cursuri suplimentare pentru cei interesaţi prin crearea unor săli
pentru jocuri sportive, pentru feetnes etc., care pe baza unui abonament să poată fi frecventate de
studenţii facultăţii noastre şi care să aducă şi venituri extrabugetare; costurile vieţii în Iaşi (incluzând
aici costul căminului şi al mesei) sunt mari şi mulţi studenţi sunt încă nevoiţi să lucreze neglijând
activitatea şcolară.
Activităţile didactice şi evaluarea gradului de pregătire a studenţilor se face în concordanţă cu
“Regulamentul de didactic” al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” şi cu Regulamentul Specific al
Facultăţii. Procesul de şcolarizare se desfăşoară pe baza unui contract individual de studii întocmit
între Facultate şi student. Activităţile didactice se desfăşoară după programul cuprins în orarul
facultăţii. Acesta este întocmit de Comisia de orar, formată din prodecanul facultăţii, responsabilul de
orar al facultăţii şi câte doi sau trei reprezentanţi de la fiecare catedră. Şefii de catedre în baza
principiului autonomiei universitare, sunt răspunzători de corectitudinea desfăşurării procesului de
învăţământ. Decanul şi prodecanii facultăţii efectuează controale periodice ale modului în care se
respecta programul orar (mai puţine în anul 2005), planificarea şi desfăşurarea examenelor,
încheierea conform reglementarilor a situaţiei la învăţătură.
Participarea studenţilor la programele Erasmus a contribuit, de cele mai multe ori, la
stimularea performanţei, la mobilizarea pentru obţinerea de rezultate bune. Sosirea unor studenţi din
străinătate la facultatea noastră a contribuit la sporirea prestigiului facultăţii şi chiar individual a
cadrelor didactice care au susţinut ore cu aceştia. În anul universitar precedent au beneficiat de
asemenea burse un număr de 31 studenţi sau doctoranzi cu frecvenţă din facultatea noastră şi 11
studenţi străini au venit la Iaşi.
2.4. Strategia în domeniul planurilor de învăţământ şi a programelor analitice
Strategia în domeniul planurilor de învăţământ şi a programelor analitice a trebuit să se
canalizeze pe cerinţele impuse de trecerea la un învăţământ superior tehnic de 4 ani.
Planurile de învăţământ realizate au fost structurate în aşa fel încât să se respecte principiile
aplicării creditelor transferabile şi ale procesului de la Bologna.
S-a încercat îndeplinirea a două cerinţe majore: armonizarea planurilor de învăţământ cu cele
ale unor facultăţi euro – atlantice care au experienţă şi rezultate în structura arătată şi bineînţeles cu a
celorlalte facultăţi din ţară, pe de o parte, şi păstrarea în noul plan de învăţământ a unei urme de
tradiţie care să permită atât realizarea unor ore de nivel ridicat cât şi asigurarea cu norme a cadrelor
didactice. Prin înfiinţarea comisiei didactice s-a trecut la analizarea şi realizarea de propuneri pentru
orientarea tematicilor programelor analitice în scopul pregătirii unor specialişti care să se integreze
cât mai rapid în problemele concrete, după absolvire. O problemă spinoasă rămâne cea a practicii
productive. În anul universitar 2004-2005, aceasta s-a realizat aproape exclusiv în catedrele de
specialitate pe parcursul semestrelor şcolare. În anul universitar curent s-a încercat perfecţionarea
sistemului prin numirea unui responsabil de practică pe facultate şi efectuarea practicii în
întreprinderi de către studenţii de anii III şi IV. Credem că mai sunt încă multe de făcut în această
privinţă în aşa fel încât studentul sa nu perceapă această activitate ca pe o pierdere de timp şi nici
cadrul didactic să nu o considere ca o activitate auxiliară neimportantă şi mai puţin obligatorie.
2.5. Strategia cercetării
În ceea ce priveşte Strategia cercetării aceasta s-a axat, în cea mai mare măsură pe granturile
şi Contractele de cercetare provenite prin intermediul MEdC (granturi CNCSIS, Programe CEEX etc)
dar s-a reuşit şi intrarea într-un parteneriat în cadrul Programului Cadru 6 (FP6) al Uniunii Europene.
10

Nu s-a reuşit încă, ca fiecare catedră să-şi definească domeniile prioritare de cercetare şi să militeze
pentru abordarea lor şi pentru obţinerea de rezultate concrete. Un accent deosebit a fost pus pe
desiminarea rezultatelor cercetării. Putem aprecia valorificarea activităţii de cercetare ştiinţifică prin:
numărul de publicaţii la sesiunile de comunicări ştiinţifice naţionale şi internaţionale; cărţi şi tratate
publicate în edituri; organizarea de simpozioane ştiinţifice cu participare internaţională (Conferinta
TCMR – Chisinau si Conferinţa de Sisteme de Fabricaţie – MUS, Iaşi, Conferinţa Internaţională de
Mecanică Teoretică); protocoale pentru granturi şi contracte de cercetare; lucrări publicate în
periodice şi reviste de specialitate; inovaţii, invenţii etc.
2.6. Strategia financiară
Strategia financiară a fost cea care a subjugat întreaga funcţionare a facultăţii. Practic la
toate nivelurile din Universitate şi aproape la fel şi în facultate, nu s-a mai vorbit în anul precedent
despre calitatea actului didactic, despre ce se poate face pentru creşterea gradului de pregătire a
studenţilor ci doar despre încadrarea în fonduri. Din punctul de vedere al Facultăţii noastre putem
afirma că au fost luate toate măsurile pentru o asemenea încadrare, cu riscul uneori de a se crea
animozităţi cu celelalte facultăţi sau catedre. Practic, din datele puse la dispoziţie de Rectorat,
facultatea noastră se află pe o uşoară poziţie de echilibru între cheltuieli şi venituri, începând cu anul
universitar 2005-2006. Aceasta a fost posibilă prin creşterea numărului de studenţi bugetaţi şi prin
creşterea numărului studenţilor cu taxă, dar şi prin preocuparea continuă pentru atragerea de noi surse
de finanţare extrabugetare. Trebuie însă să spunem deschis că modul de distribuire a veniturilor
bugetare pe facultăţi ne dezavantajează clar, „condamnarea” la subfinanţare plecând încă de la
împărţirea locurilor de admitere pe facultăţi. Niciodată o facultatea care primeşte 221 de locuri la
admitere nu va putea sa stea la fel de bine financiar cu una care primeşte 300 sau 400 de locuri. Nu se
ţine seama la această împărţire nici de capacitatea de şcolarizare, nici de cadrele didactice din fiecare
facultate, nici de rezultatele cercetării fiecărei facultăţi, nici de concurenţa din anii precedenţi ci doar
se doreşte menţinerea unui status quo bazat pe o situaţie de acum câţiva ani. De asemenea, nu se ţine
cont de ce catedre sunt coordonate de fiecare facultate şi în acest fel am fost nevoiţi să organizăm
specializări de masterat în catedre generale pentru care în mod normal ar trebui să se îngrijească
conducerea universităţii.
Nu trebuie omisă nici modalitatea de calcul a normelor didactice şi procentele de salarii pe
care trebuie să le plătim uneori pentru cadre didactice ce au contracte de cercetare în alte facultăţi, sau
chiar pentru cadrele didactice din propria facultate (există situaţii când pentru un contract total de
10000 RON, trebuie să li se reducă norma cu 2-4 ore la 7-8 cadre didactice). De aceea, considerăm că
trebuie revizuit numărul de ore ce se adaugă peste norma din Statutul Cadrelor didactice, astfel încât
să fie diferenţiat în funcţie de valoarea de contract cu care respectivul cadru didactic contribuie la
finanţare prin contractul de cercetare pe care îl are şi, de asemenea, stabilit clar de la care facultate va
primi banii de salariu, pentru orele de cercetare, un cadru didactic care beneficiază de normă
nemajorată datorită activităţii de cercetare.
Credem că trebuie să transmitem finanţarea la nivelul fiecărei catedre, pentru a mări
responsabilitatea fiecăruia dintre noi, atât pentru atragerea de noi fonduri cât şi pentru realizarea de
economii. Credem că acest lucru este necesar, pentru a se putea justifica efectuarea unor lucrări de
reparaţii, întreţinere, aprovizionare, dotare la una sau alta din catedre, dar şi pentru acordarea de
prelungiri de activitate, promovări şi încadrarea de noi cadre didactice. S-a realizat o simulare a
repartizării alocaţiei bugetare la nivelul lunii octombrie şi aceasta se prezenta astfel:
Catedra Fond cuvenit Fond necesar (RON) Diferenţa (RON) Procente, %
(RON)
TCM 1045438 907636 137802 13,18
MUS 894367 1112932 -218565 -24,44
MF 151652 269568 - 117916 -77,75
11

Fizică 124859 173136 -48277 -38,67
MT 266380 261268 5113 1,92
TOTAL 2482696 2724540 -241844 -9,74
Pentru a se realiza conştientizarea dificultăţilor financiare pe care le are facultatea s-a făcut
chiar o încercare de repartizare a finanţării până la nivel de post didactic, efectuându-se o comparaţie
între ponderea studenţilor echivalenţi (cu finanţarea implicită) care beneficiază de activitatea
didactică aferentă postului respectiv şi ponderea în totalul cheltuielilor salariale a postului respectiv.
Veniturile proprii ar trebui să reprezinte o sursă importantă pentru Facultatea de Construcţii de
Maşini. Din păcate, în anul 2005 aceste venituri au fost încă reduse (230.429 RON), ele rezultând din
închirieri şi din plata taxelor studenţilor şi reprezintă doar 6,12 % din totalul finanţării.
În anul 2005 spaţiile temporar disponibile au fost închiriate, din aceste închirieri obţinându-se
veniturile prezentate în tabelul următor:
Spaţiul închiriat
Chiria încasată
Firma Suprafaţa (m 2 ) Tipul spaţiului închiriat (RON)
D.T.M. România Iaşi/
1518
146,45 Laborator
AMADO Iaşi
Forpres Iaşi/
Trax Iaşi
168,30 Subsol 11339
ATC Iaşi 36,00 Birou 4455
Dageco Iaşi 73,80 Subsol 4166
Stef Iaşi 4,00 Hol 531
Hareca Iaşi 36,00 Birou 928
Total 22.937
Trebuie menţionat că ponderea suprafeţei spaţiilor închiriate în totalul suprafeţei spaţiilor
deţinute de facultate este mică şi nu afectează negativ activitatea didactică, fapt ce se poate constata şi
din valoarea indicatorului suprafaţă utilă/student fizic, care este de 6,56 mp/student (8288mp/1262
studenţi fizici), comparat cu media pe universitate de 5,78 mp/student (la 01.10.2005).
Menţionăm, de asemenea, că pentru spaţiile facultăţii s-au menţinut în anul 2005 condiţiile
necesare obţinerii vizei pentru autorizaţia sanitară de funcţionare.
Situaţia destinaţiei spaţiilor facultăţii la sfârşitul anului 2005 este prezentată în anexă la acest
raport.
Autonomia în domeniul administrării financiare pe care universităţile o au la dispoziţie
(stipulată de altfel în Legea Învăţământului), si-a făcut simţită efectele după anul 1998 şi a continuat
şi în 2005. Modul de cheltuire a banilor este prezentat în bugetul de venituri şi cheltuieli observânduse
ponderea extrem de mare a cheltuielilor pe salarii. În cazul facultăţii noastre, cunoscută ca mare
„consumatoare” de fonduri alocate, principiul finanţării globale, al alocării fondurilor în baza
numărului de studenţi echivalenţi procesaţi a impus aplicarea unui set de măsuri, în anul 2005, ce se
poate rezuma astfel:
a) Creşterea fondurilor alocate facultăţii prin :
- preocuparea pentru mărirea numărului de studenţi admişi (numărul de locuri finanţate, numărul
studenţilor cu taxă);
- aplicarea unor măsuri de creştere a proporţiei numărului de studenţi promovaţi;
- preocuparea pentru creşterea de venituri proprii prin contracte de cercetare, de colaborare, închirieri
de spaţii, etc.
b) Reducerea cheltuielilor prin :
- mărirea şi menţinerea unor formaţii de studii mari, reorganizarea învăţământului de scurtă durată;
- creşterea numărului de cursuri similare „cuplate” de la formaţii de studiu diferite;
12

- planuri distincte pentru specializări doar în semestrele 7, 8 şi 9;
- reducerea spaţiilor şi „exploatarea” excedentului în scopul aducerii de venituri suplimentare;
- reducerea cheltuielilor cu utilităţile, reducere evidenţiată în anexa privind realizareaa indicatorilor
bugetului pe anul 2005.
Finanţarea de bază pentru studenţii echivalenţi ai facultăţii a fost în anul bugetar 2005 de
3.535.758 RON din 44.811.368 RON alocaţi universităţii, reprezentând un procent de 7,89% din
suma totală pe universitate.
Valoarea finanţării nu a permis efectuarea de cheltuieli materiale semnificative. Din finanţarea
de bază au fost plătite o parte din cheltuielile legate de utilităţi, dar nu s-a putut realiza nici o achiziţie
de echipamente sau materiale.
Din finanţarea complementară repartizată facultăţii după numărul de studenţi echivalenţi s-au
realizat dotări necesare îmbunătăţirii reţelelor internet (servere, switch-uri, surse) şi asigurării
aparaturii de videoproiecţie şi sonorizare pentru un amfiteatru. Valoarea acestor dotări a fost de
22.180,06 RON.
Datorită contractelor de cercetare ale cadrelor didactice şi ale doctoranzilor (17 granturi cu
CNCSIS, 4 colaborări în programele RELANSIN, 4 programe şi subprograme CEEX, 2 colaborări
CERES, câte 1 program MENER, CONECT, ROMTEST, CSD, HIDROINOVATIV), s-au putut
achiziţiona echipamente în valoare de 313.024 RON, materiale în valoare de 62.209 RON şi s-au
editat publicaţii în valoare de 8.071 RON.
Ca o nerealizare a anului 2005, cauzată de lipsa unei finanţări corespunzătoare trebuie să
menţionăm că nu s-au putut efectua lucrările de reparaţie a hidroizolaţiei la imobilul “Hidraulică”,
lucrări prevăzute în planul operaţional pe anul 2005.
Prezentul PLAN se va publica pe pagina web a Facultǎţii de Construcţii de Maşini, la adresa
http://www.cm.tuiasi.ro/docs/Raport_%202005_CM.pdf
Decan
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Nagîţ
Administrator şef facultate
Ing. Neta Strobel
13