Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi Facultatea Construcţii de ...

Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea Construcţii de Maşini
Catedra Maşini-Unelte şi Scule
Specializarea: Mecanică Fină
Disciplina: Specialitate şi metodica predării
specialităţii
PROGRAMA DE PERFECŢIONARE
PRIN GRADUL II
A. Prezentare generală. Obiective. Competenţe.
Programa se referă la probă scrisă de specialitate şi metodica predării
specialităţii din cadrul examenului de gradul II pentru profesorii ingineri mecanici
cu specializarea Mecanică fină.
Prima parte a programei cuprinde cunoştinţele referitoare la principiile de
bază ale teoriei sculelor aşchietoare pentru macanica fină, concepţia tehnologia de
realizare şi exploatare.
Partea a doua tratează robotica şi exploatarea sistemelor micromecanice
robotizate cu întreaga problematică a acestor sisteme moderne.
Partea a treia din programă tratează metodica predării cunoştiinţelor de
specialitate.
Obiectivele importante, urmărite prin programa de perfecţionare propuse
sunt următoarele:
• Aducerea la zi la nivelul de performanţă a industriei de mecanică fină şi
micromecanicii, două dintre direcţiile prioritare ale dezvoltării în
domeniul mecanii fine: scule aşchietoare şi robotică.
• Punerea la dispoziţia profesorilor de specialitate din liceele tehnologice a
unei alternative moderne de perfecţionare în domeniul mecanicii fine.
• Dobăndirea unei pregătiri profesionale cu mare flexibilitate care să
asigure profesorului de liceu să se adapteze rapid la evoluţia dinamicii
învăţământului şi a programelor de pregătirea cerute de cerinţele actuale
ale relansării industriei şi ale pieţii muncii.
• Perfecţionarea pregătirii metodice a cadrelor didactice din liceul
tehnologic în conformitate cu didactica şi practica pedagogică modernă.
Prin programă se propune şi se urmăreşte obţinerea unor competenţe
esenţiale pentru candidaţi, prin examenul de obţinerea a gradului didactic II.
• Abilitatea de a opera cu noţiuni noi, la nivelul tehnicii moderne în
domeniul microaşchierii, a aşchierii de înaltă precizie cu scule din
mecanica fină, precum şi a exploatării sistemelor micromecanice
robotizate.
• Identificarea posibilităţilor tehnice de trecere de la sistemele de producţie
neautomatizate la producţia în sisteme robotizate.

2
• Identificarea posibilităţilor de integrare a calculatorului electronic în
proiectarea sculelor pentru mecanică fină şi în conceperea şi conducerea
sistemelor robotizate.
• Identificarea cerinţelor sistemelor robotizate pentru obţinerea
performanţelor de calitate, productivitate, cost.
• Abilitatea de a îmbogăţi conţinutul învăţării cu informaţii care să
stimuleze şi să antreneze pe elevi, cu amplificarea implicării acestora în
activitatea creativă, în desfăşurarea lecţiilor şi în autoperfecţionare.
• Abilitatea de a proiecta, administra şi realiza conţinuturile curriculare în
sensul creşterii gradului de adaptare a caracterului formativ al învăţării la
specificul regional.
• Abilitatea de a utiliza eficient resursele informative în practica instruirii
de specialitate.
B. Teme pentru studiul individual, cursuri, seminarii
• Tema I. Analiza geometriei constructive şi funcţonale a sculelor aşchietoare
pentru mecanica fină.
• Tema II. Optimizarea geometriei părţii aşchietoare a sculelor.
• Tema III. Scule armate cu materiale extradure: - carburi sinterizate,
mineraloceramice, diamante, nitrură cubică de bor.
• Tema IV. Profilarea sculelor aşchietoare. Detalonarea.
• Tema V. Structura mecanică şi de acţionare a roboţilor.
• Tema VI. Sisteme de acţionare, sensoriale şi de conducere a roboţilor
industriali.
• Tema VII. Modelarea cinematică a roboţilor industriali.
• Tema VIII. Modelarea dinamică a roboţilor industriali
• Tema IX. Planificarea traiectoriei roboţilor industriali în sistemele
micromecanice
• Tema X – Procesul de învăţământ în sistemul educaţional liceal – filiera
tehnologică, profesional, postliceal.
• Tema XI – Strategie şi proiectare didactică. Obiectivele disciplinei de
specialitate.
• Tema XII – Metode şi procedee didactice de predare-învăţare, de verificare şi
evaluare a cunoştinţelor.
• Tema XIII – Mijloace de învăţământ.
• Tema XIV – Forme de organizare a activităţii didactice.
• Tema XV – Aspecte de teoria curriculum-ului şi elemente de reformă
curriculară în România.

3
C. Bibliografie generală
1. Croitoru, C., Scule aşchietoare pentru mecanică fină. Scule de largă utilizare,
Rotaprint Univ. Tehnică „Gh. asachi” Iaşi, 2000.
2. Enache, Şt., Minciu, C., Proiectare asistată a sculelor aşchietoare, Bucureşti,
Ed. Tehnică, 1988.
3. Severincu, M., Croitoru, C., Proiectarea sculelor aşchietoare , Rotaprint Univ.
Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, 2000.
4. Severincu, M., Noutăţi în domeniul sculelor aşchietoare, Ed. Performantica,
Iaşi, 2002.
5. Belous, V., Sinteza sculelor aşchietoare, Ed. Junimea, Iaşi, 1980.
6. Carata, E., Zetu, D., Robotică, Ed. Fundaţiei „AXIS”, Colecţia Universitaria X,
Iaşi, 1999.
7. Zetu., D., Gojineţchi, N., ş.a., Robotică industrială, Ed. Satya, Iaşi, 1997.
8. Ciobanu., L., Manipulatoare şi roboţi industriali, Rotaprint Univ. Tehnică „Gh.
Asachi” Iaşi, 19994.
9. Ispas, V., Aplicaţiile cinematicii în construcţia manipulatoarelor şi a roboţilor
industriali Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990.
10. Onu P. şi Luca C., Didactica specialităţii, Ed. Univ. tehn. "Gh.Asachi", Iaşi,
2002.
11. Purţuc D., Metode de instruire formativă pentru disciplinele tehnice, Ed. "Spiru
Haret', Iaşi, 1996
12. Cerghit. I., Metode de învăţământ, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1996
13. Cucoş, C., Evaluarea rezultatelor şcolare în „Psihopedagogie - pentru examenul
de definitivat şi gradul II”, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1994.
14. Carcea, M. şi Voicu, M., Pregătirea carierei profesionale, o abordare creativă,
Ed. Performantica, Iaşi, 1999.
15. Ionescu, M.R. (coord.), Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
16. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Ed, Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.
D. Analitica temelor
• Tema I. Funcţiile şi particularitaţile funcţionale şi constructive ale sculelor
aşchietoare pentru mecanica fină.
1.1 Parametrii geometrici specifici şi structurile constructive ale părţii
aşchietoare ale sculelor pentru mecanica fină
1.2 Influenţa parametrilor geometrici ale sculelor aşchietoare asupra
performanţelor prelucrărilor micromecanice
Bibliografie:
Croitoru, C., Scule aşchietoare pentru mecanică fină. Scule de largă utilizare,
Rotaprint Univ. Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, 2000.
Enache, Şt., Minciu, C., Proiectare asistată a sculelor aşchietoare, Bucureşti, Ed.
Tehnică, 1988.

Severincu, M., Croitoru, C., Proiectarea sculelor aşchietoare , Rotaprint Univ.
Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, 2000.
Severincu, M., Noutăţi în domeniul sculelor aşchietoare, Ed. Performantica, Iaşi,
2002.
4
• Tema II. Optimizare geometriei părţii aşchietoare a sculelor.
2.1 Criterii de optimizare a geometriei sculelor aşchietoare
2.2 Influenţa încărcării energetice unitare şi a capacităţii de evacuare a
căldurii asupra principalelor criterii de optimizare
2.3 Influenţa parametrilor geometrici asupra criteriilor de optimizare
2.4 Stabilirea geometriei optime
Bibliografie:
Croitoru, C., Scule aşchietoare pentru mecanică fină. Scule de largă utilizare,
Rotaprint Univ. Tehnică „Gh. asachi” Iaşi, 2000.
Enache, Şt., Minciu, C., Proiectare asistată a sculelor aşchietoare, Bucureşti, Ed.
Tehnică, 1988.
Severincu, M., Croitoru, C., Proiectarea sculelor aşchietoare , Rotaprint Univ.
Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, 2000.
Severincu, M., Noutăţi în domeniul sculelor aşchietoare, Ed. Performantica, Iaşi,
2002.
• Tema III. Scule armate cu materiale extradure: - carburi sinterizate,
mineraloceramice, diamante, nitrură cubică de bor.
3.1 Cuţite de strung speciale armate; cuţite cu reglare micrometrică
3.2 Proiectarea broşelor pentru mecanică fină
3.3 Burghie elicoidale armate, cu strat dublu titanizat, pentru mecanică
fină
3.4 Scule de danturat
Bibliografie:
Croitoru, C., Scule aşchietoare pentru mecanică fină. Scule de largă utilizare,
Rotaprint Univ. Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, 2000.
Enache, Şt., Minciu, C., Proiectare asistată a sculelor aşchietoare, Bucureşti, Ed.
Tehnică, 1988.
Severincu, M., Croitoru, C., Proiectarea sculelor aşchietoare , Rotaprint Univ.
Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, 2000.
Severincu, M., Noutăţi în domeniul sculelor aşchietoare, Ed. Performantica, Iaşi,
2002.
Belous, V., Sinteza sculelor aşchietoare, Ed. Junimea, Iaşi, 1980.
• Tema IV. Profilarea sculelor aşchietoare. Detalonarea.
4.1 Suprafeţe iniţiale şi corpuri ale sculelor
4.2 Condiţii cinematico-geometrice ale generării suprafeţelor prin
aşchiere

4.3 Stabilirea curbelor optime de detalonare
4.4 Detalonarea după arce de cerc
Bibliografie:
Croitoru, C., Scule aşchietoare pentru mecanică fină. Scule de largă utilizare,
Rotaprint Univ. Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, 2000.
Enache, Şt., Minciu, C., Proiectare asistată a sculelor aşchietoare, Bucureşti, Ed.
Tehnică, 1988.
Severincu, M., Croitoru, C., Proiectarea sculelor aşchietoare , Rotaprint Univ.
Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, 2000.
Severincu, M., Noutăţi în domeniul sculelor aşchietoare, Ed. Performantica, Iaşi,
2002.
Belous, V., Sinteza sculelor aşchietoare, Ed. Junimea, Iaşi, 1980.
• Tema V. Structura mecanică şi de acţionare a roboţilor.
5.1 Structuri de bază în construcţia roboţilor
5.2 Structura sistemului mecanic
5.3 Mecanismul generator de traiectorie
5.4 Mecanisme de orientare
5.5 Module de prindere
5
Bibliografie:
Carata, E., Zetu, D., robotică, Ed. Fundaţiei „AXIS”, Colecţia Universitaria X, Iaşi,
1999.
Zetu., D., Gojineţchi, N., ş.a., Robotică industrială, Ed. Satya, Iaşi, 1997.
Ciobanu., L., Manipulatoare şi roboţi industriali, Rotaprint Univ. Tehnică „Gh.
Asachi” Iaşi, 19994.
Ispas, V., Aplicaţiile cinematicii în construcţia manipulatoarelor şi a roboţilor
industriali Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990.
• Tema VI. Sisteme de acţionare, sensoriale şi de conducere a roboţilor
industriali.
6.1 Acţionare electrică RI
6.2 Acţionare electrohidraulică RI
6.3 Structura şi elementele acţionării pneumatice a RI
6.4 Traductori; tipuri, traductori de deplasare şi poziţie
6.5 Traductori de viteză; captori de acceleraţie
Bibliografie:
Carata, E., Zetu, D., robotică, Ed. Fundaţiei „AXIS”, Colecţia Universitaria X, Iaşi,
1999.
Zetu., D., Gojineţchi, N., ş.a., Robotică industrială, Ed. Satya, Iaşi, 1997.
Ciobanu., L., Manipulatoare şi roboţi industriali, Rotaprint Univ. Tehnică „Gh.
Asachi” Iaşi, 19994.

Ispas, V., Aplicaţiile cinematicii în construcţia manipulatoarelor şi a roboţilor
industriali Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990.
6
• Tema VII. Modelarea cinematică a roboţilor industriali.
7.1 Modelul geometric al RI
7.2 Strategii de poziţionare
Bibliografie:
Carata, E., Zetu, D., robotică, Ed. Fundaţiei „AXIS”, Colecţia Universitaria X, Iaşi,
1999.
Zetu., D., Gojineţchi, N., ş.a., Robotică industrială, Ed. Satya, Iaşi, 1997.
Ciobanu., L., Manipulatoare şi roboţi industriali, Rotaprint Univ. Tehnică „Gh.
Asachi” Iaşi, 19994.
Ispas, V., Aplicaţiile cinematicii în construcţia manipulatoarelor şi a roboţilor
industriali Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990.
• Tema VIII. Modelarea dinamică a roboţilor industriali
8.1 Elemente de bază în formalizarea si modelarea dinamică a RI
8.2 Exemple de rezolvare a unor modele dinamice ale roboţilor industriali
Bibliografie:
Carata, E., Zetu, D., robotică, Ed. Fundaţiei „AXIS”, Colecţia Universitaria X, Iaşi,
1999.
Zetu., D., Gojineţchi, N., ş.a., Robotică industrială, Ed. Satya, Iaşi, 1997.
Ciobanu., L., Manipulatoare şi roboţi industriali, Rotaprint Univ. Tehnică „Gh.
Asachi” Iaşi, 19994.
Ispas, V., Aplicaţiile cinematicii în construcţia manipulatoarelor şi a roboţilor
industriali Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990.
• Tema IX. Planificarea traiectoriei roboţilor industriali în sistemele
micromecanice
9.1 Planificarea traiectoriei în coordonate generalizaate
9.2 Planificarea traiectoriei între două poziţii precizate
9.3 Planificarea traiectoriei în coodonate operaţionale
Bibliografie:
Carata, E., Zetu, D., robotică, Ed. Fundaţiei „AXIS”, Colecţia Universitaria X, Iaşi,
1999.
Zetu., D., Gojineţchi, N., ş.a., Robotică industrială, Ed. Satya, Iaşi, 1997.
Ciobanu., L., Manipulatoare şi roboţi industriali, Rotaprint Univ. Tehnică „Gh.
Asachi” Iaşi, 19994.
Ispas, V., Aplicaţiile cinematicii în construcţia manipulatoarelor şi a roboţilor
industriali Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990.

7
• Tema X – Procesul de învăţământ în sistemul educaţional profesional, liceal –
filiera tehnologică şi postliceal.
10.1 Procesul de învăţământ: concept, structură, funcţii, dimensiuni,
caracteristici.
10.2 Procesul de învăţământ ca interacţiune între predare, învăţare şi
evaluare.
10.3 Condiţii şi factori de creştere a eficacităţii procesului de învăţământ
(coerenţă, calitatea, gradul de organizare a activităţii, calitatea vieţii
şcolare, personalitatea profesorului, stilurile educaţionale).
10.4 Abordarea sistemică a procesului de învăţământ.
Bibliografie:
Cerghit. I., Metode de învăţământ, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
Ionescu, M.R. (coord.). Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
• Tema XI – Strategie şi proiectare didactică.Obiectivele disciplinei de
specialitate tehnică.
11.1 Definirea şi analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv,
sarcina în contextul disciplinei/lor de specialitate tehnică.
11.2 Taxonomia finalităţilor. Criterii şi sisteme de referinţă: macro-micro
(finalităţi de sistem-finalităţi de proces); grad de generalitate (obiective
generale specifice/intermediare, obiective cadru, obiective de referinţăconcrete/operaţionale);
conţinut psihologic (obiective cognitive, afective,
psihomotorii ); temporalitate, măsurabilitate etc.
11.3 Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Concept, modele,
relevanţă practică, limită. Aplicaţii.
Bibliografie:
Cucoş, C., Evaluarea rezultatelor şcolare în „Psihopedagogie - pentru examenul de
definitivat şi gradul II”, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1994.
De Landsheere, G. şi alţii, Definirea obiectivelor educaţiei, EDP, Bucureşti, 1979.
• Tema XII – Metode şi procedee didactice de predare-învăţare, de verificare şi
evaluare a cunoştinţelor.
12.1 Delimitări conceptuale: metodologie, tehnologie, metodă, procedeu.
Analiza interdependenţelor.
12.2 Sistemul metodelor de instruire: clasificare, caracteristicile
principalelor grupe de metode.
12.3 Caracteristicile metodelor didactice. Fundamente şi posibilităţi de
aplicare eficientă, activizatoare, creativă.
12.4 Prezentarea metodelor didactice: expunere verbală, conversaţia,
învăţarea prin descoperire, problematizarea, algoritmizarea,
demonstraţia, instruirea programată. Aplicaţii la disciplina/le predate.
12.5 Metode de simulare a creativităţii: asaltul de idei (brainstormingul)
ingineria ideilor, sinectica, metoda 6-3-5.

8
12.6 Necesitatea verificării şi evaluării rezultatelor învăţării. Forme şi
metode de evaluare.
12.7 Funcţiile verificării şi aprecierii şcolare.
12.8 Modalităţi de autoevaluare la elevi.
12.9 Evaluarea procesului didactic; evaluarea sistemului.
Bibliografie:
Onu P. şi Luca C., Didactica specialităţii, Ed. Univ. tehn. "Gh.Asachi", Iaşi, 2002.
Purţuc D., Metode de instruire formativă pentru disciplinele tehnice, Ed. "Spiru
Haret', Iaşi, 1996.
Cerghit. I., Metode de învăţământ, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
Cucoş, C., Evaluarea rezultatelor şcolare, în „Psihopedagogie - pentru examenul de
definitivat şi gradul II”, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1994.
Ionescu, M.R. (coord.). Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
• Tema XIII – Mijloace de învăţământ.
13.1 Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ.
13.2 Criterii de concepre şi de realizare.
13.3 Tipuri de mijloace şi caracteristicile lor.
13.4 Cabinetul tehnic, laboratorul şi atelierul de instruire practică-cadru
optim de folosire a mijloacelor de învăţământ.
Bibliografie:
Purţuc D., Metode de instruire formativă pentru disciplinele tehnice, Ed. "Spiru
Haret', Iaşi, 1996.
Ionescu, M.R. (coord.). Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Ed, Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.
• Tema XIV – Forme de organizare a activităţii didactice.
14.1 Forme de învăţământ (individual, pe clase şi lecţii, pe grupe mici de
elevi). Avantaje şi limite.
14.2 Tipuri de lecţii. Clasificare şi structură.
14.3 Cerinţe didactice pentru modernizarea lecţiei.
14.4 Proiectarea demersului didactic-activitate practică la sala de clasă.
14.5 Tipuri şi forme de activităţi didactice în afara clasei.
Bibliografie:
Onu P. şi Luca C., Didactica specialităţii, Ed. Univ. tehn. "Gh.Asachi", Iaşi, 2002.
Purţuc D., Metode de instruire formativă pentru disciplinele tehnice, Ed. "Spiru
Haret', Iaşi, 1996.
Cerghit. I., Metode de învăţământ, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
Cucoş, C., Evaluarea rezultatelor şcolare, în „Psihopedagogie - pentru examenul de
definitivat şi gradul II”, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1994.
Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Ed, Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.

9
• Tema XV – Aspecte de teoria curriculum-ului şi elemente de reformă
curriculară în România.
15.1 Delimitări conceptuale: curriculum, proiectare curriculară, reformă
curriculară.
15.2 Tipuri de curriculum.
15.3 Obiectivarea conţinuturilor educaţiei în documentele şcolare; analiza
critică a planurilor şi programei de învăţământ pentru disciplina/le de
specialitate.
15.4 Selecţia şi organizarea conţinuturilor educaţiei; particularizare la
domeniul de specialitate.
15.5 Elemente de reformă curriculară în sistemul românesc de învăţământ.
Bibliografie:
Creţu, C., 1998, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi.
Creţu, C., 2000, Teoria curriculumului şi conţinuturile învăţământului, Ed.
Polirom, Iaşi.
Crişan, Al., 1996, Curriculum şcolar. Ghid metodologic, Bucureşti, Ministerul
Educaţiei şi Învăţământului, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
Cucoş, C., 1996, Delimitări conceptuale: conţinut al învăţământului şi curriculum,
în Pedagogie, Iaşi, Ed. Polirom, Iaşi.
Dewey, J., 1992, Educaţie şi valoare, în Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei,
Bucureşti, EDP.
Vaideanu, G., 1998, Educaţia la frontiera dintre milenii, Edit. Politica.
***, MEC – Consiliul Naţional pentru Curriculum, Curriculum Naţional. Planuri
Cadru pentru Învăţământul preuniversitar, Bucureşti, 1999.
Autorii programei:
Prof. univ. dr.ing. Boris Plahteanu
Prof. univ. dr.ing. Dumitru Zetu
Prof. univ. dr.ing. Mircea Cozmîncă
Prof. univ. dr.ing. Gheorghe Lungu
Prof. univ. dr.chim. Constantin Luca