02.09.2019 Views

Occidentul romanesc - nr 103 septembrie 2019

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

occidentul <strong>romanesc</strong><br />

www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />

ZIAR<br />

GRATUIT<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />

TRANSILVANIA<br />

ESTE ÎN TOPUL<br />

DESTINAŢIILOR TURISTICE<br />

DE TOAMNĂ EUROPENE<br />

„Alături de zone spectaculoase din Croaţia, Italia, Polonia sau Malta, Transilvania este în topul destinaţiilor<br />

turistice de toamnă europene. Castelele gotice şi zonele montane din zona Braşovului şi a Sibiului sunt<br />

enumerate ca destinaţii care vor surprinde...”<br />

Alegeri pentru Președintele<br />

României – <strong>2019</strong><br />

„Cetățenii români cu drept de<br />

vot aflați în străinătate au la<br />

dispoziție trei opțiuni pentru<br />

a-și exercita dreptul de vot.<br />

Data limită pentru înscrierea<br />

ca alegător prin corespondență<br />

este 11 <strong>septembrie</strong> <strong>2019</strong>, ora...”<br />

Pagina 04<br />

Anul IX<br />

Nr. <strong>103</strong> / 24 pagini<br />

SEPTEMBRIE <strong>2019</strong><br />

Cum solicităm naționalitatea<br />

spaniolă – Noutăți și soluții<br />

„Naţionalitatea spaniolă poate<br />

fi solicitată de orice persoană<br />

care a avut reşedinţa continuă<br />

şi neîntreruptă pe teritoriul<br />

Spaniei, pe o perioadă de<br />

10 ani (cazul general). Acest<br />

termen trebuie îndeplinit la...”<br />

Pagina 06<br />

Ce trebuie să știm despre<br />

procesul de divorț în<br />

Spania<br />

„ Pentru a iniția procedurile<br />

de divorț de comun acord<br />

singura cerință legală este să fi<br />

trecut trei luni de la încheierea<br />

căsătoriei...”<br />

Pagina 09<br />

Apocalipsa rețelelor<br />

sociale<br />

„Psihologul Lenke Iuhoș<br />

este de părere că atunci când<br />

rețelele sociale nu vor mai<br />

face parte din viața noastră,<br />

majoritatea dintre noi vom<br />

experimenta patru faze...”<br />

Pagina 16<br />

Pagina 14<br />

España liderará el<br />

programa „One Planet<br />

Sustainable Tourism”<br />

„España y Francia liderarán<br />

el programa One Planet<br />

Sustainable Tourism creado<br />

por Naciones Unidas para<br />

promover la implantación...”<br />

Página 18


02 SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Adrese şi informaţii utile<br />

REPREZENTAREA<br />

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />

ÎN REGATUL SPANIEI<br />

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />

XIII <strong>nr</strong>. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:<br />

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:<br />

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@<br />

embajadaderumania.es<br />

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />

Avenida de la Albufera <strong>nr</strong>. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@<br />

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de<br />

deces sau accidente rutiere)<br />

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro<br />

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />

Circular <strong>nr</strong>. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.<br />

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />

Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964<br />

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964<br />

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau<br />

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de<br />

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@<br />

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954<br />

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />

Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii<br />

de Pretutindeni!<br />

www.mprp.gov.ro<br />

Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Ministerului<br />

pentru Românii de Pretutindeni.<br />

Călătoria minorilor români<br />

rezidenți pe teritoriul spaniol<br />

Ambasada României în<br />

Regatul Spaniei s-a autosesizat<br />

cu privire la modificarea<br />

legislației spaniole care<br />

reglementează documentația<br />

necesară minorilor rezidenți<br />

pe teritoriul spaniol care doresc<br />

să efectueze o călătorie<br />

în afara Spaniei începând cu<br />

data de 1 <strong>septembrie</strong> <strong>2019</strong> și<br />

a făcut imediat demersuri pe<br />

lângă Secretariatul de Stat<br />

pentru Securitate din cadrul<br />

Ministerului de Interne spaniol.<br />

Astfel, în urma discuțiilor<br />

purtate, Ambasada României<br />

în Regatul Spaniei a arătat<br />

că, în situația minorilor<br />

de naționalitate română<br />

rezidenți în Regatul Spaniei,<br />

se va aplica legislația română<br />

în vigoare, care prevede ca<br />

la momentul efectuării unei<br />

Publicație lunară gratuită<br />

Produs și editat de:<br />

EL OCCIDENTE RUMANO<br />

Depósito Legal: M-30588-2013<br />

COORDONATOR PROIECT:<br />

Michael Harrison Cronkite<br />

FONDATORI:<br />

Kasandra Kalmann Năsăudean<br />

Florin Valentin Barbu<br />

călătorii în străinătate, la<br />

controlul de la frontieră să fie<br />

prezentate cartea de identitate<br />

sau pașaportul, emise de<br />

autoritățile române, ambele<br />

în termen de valabilitate, fără<br />

a fi necesară o documentație<br />

suplimentară emisă de oficiile<br />

consulare române din<br />

Regatul Spaniei.<br />

În acest sens, a fost pusă<br />

la dispoziția autorităților spaniole<br />

o notă informativă care<br />

cuprinde informațiile din<br />

norma română pentru a fi distribuită<br />

tuturor punctelor de<br />

frontieră spaniole, astfel încât<br />

minorilor de naționalitate<br />

română cu rezidența în Spania<br />

să nu le fie solicitate documente<br />

suplimentare față de<br />

pașaport sau cartea de identitate<br />

românești, la părăsirea<br />

teritoriului spaniol.<br />

CO-FONDATORI:<br />

Răzvan Marius Ionescu<br />

Michael Harrison Cronkite<br />

Dan Aurelian Pătrașcu<br />

DIRECTOR EDITORIAL:<br />

Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />

DIRECTOR COMERCIAL:<br />

Răzvan Marius Ionescu<br />

MARKETING-PUBLICITATE:<br />

Dan Aurelian Pătrașcu<br />

Alina Marinescu Ortiz<br />

SECRETAR GENERAL DE<br />

REDACȚIE:<br />

Andra Costandache<br />

SENIORI EDITORI:<br />

Dan Caragea<br />

Puşa Roth<br />

Letiţia Coza<br />

Gabriela Căluțiu Sonnenberg<br />

Vavila Popovici<br />

Zoe Stoleru Martí<br />

CONTACT:<br />

redactia@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />

kasandranasaudean@occidentul<strong>romanesc</strong>.com<br />

www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />

Nota redacției:<br />

Responsabilitatea asupra<br />

conținutului textelor publicate<br />

revine în totalitate<br />

autorilor!


Cuvânt înainte SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong> 03<br />

„O naţie fără cultură<br />

nu are identitate”<br />

Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />

Director editorial - OR<br />

Jurnalist investigații, membru CCNMA<br />

„O ţară fără cultură nu<br />

există. O naţie fără cultură nu<br />

are identitate. Nu o spun eu,<br />

au spus-o înaintaşi de-ai noştri.”<br />

(Florina Cercel)<br />

Uneori facem lucruri pe<br />

care nu le cunoaștem și nu<br />

le simțim, din dorința de a<br />

schimba ceva, iar cel mai<br />

ușor este să schimbi un bine<br />

în rău. A face rău celuilalt din<br />

pură plăcere sau din necesitate<br />

a fost dintotdeauna o atitudine<br />

în care s-a excelat la noi, românii,<br />

pentru că răutatea este<br />

apogeul bârfei şi al invidiei.<br />

Observăm lângă noi pe invidiosul<br />

de zi cu zi pe care îl roade<br />

de ograda celuilalt, și care<br />

nu-și vede gunoiul din cea<br />

proprie fiind pus tot timpul pe<br />

o competiție bolnăvicioasă alimentată<br />

de cei câțiva neuroni<br />

adăpostiți în cutia craniană.<br />

Faptul că multora dintre noi<br />

ne place mai degrabă să stăm<br />

la taclale decât să ne vedem<br />

de treabă este arhicunoscut. Şi<br />

nu ar fi chiar aşa de rău dacă<br />

avem în vedere componenta<br />

socială pe care această acţiune<br />

o implică. Mai aflăm părerea<br />

unuia, a altuia, ne mai interesăm,<br />

sau mai exact ne facem<br />

că ne interesăm de unul sau de<br />

altul, în fine, într-un cuvânt - la<br />

modă astăzi -, socializăm.<br />

Problema neplăcută este că<br />

discuţia ia la cel de-al treilea<br />

schimb de replici caracterul<br />

unei bârfe. Ea nu poate fi păstrată<br />

pe o linie neutră în care<br />

neimplicarea emoţională a<br />

participanţilor să primeze.<br />

Nu! Anume personaje nu sunt<br />

sănătoase până nu se apucă să<br />

bârfească, şi o fac cu o teribilă<br />

nonşalanţă, deoarece pentru ei<br />

nu contează prea mult persoana<br />

luată la bani mărunţi. Important<br />

este să fie una. Astfel,<br />

dacă analizăm cu atenţie situaţiile,<br />

constatăm că de la cei<br />

mai buni prieteni la cei mai<br />

aprigi duşmani, toţi sunt luaţi<br />

la fel în colimator.<br />

A-l vorbi pe altul „prin<br />

spate”, a aduce veşti negative<br />

despre cineva sau a le inventa,<br />

este cu mult mai interesant<br />

decât persoana despre care se<br />

vorbeşte. Pentru cei care au<br />

devenit maeştri cunoscuți în<br />

bârfe, pentru cei care s-au ridicat<br />

prin şi datorită ei, doar<br />

persoanele care aduc cele mai<br />

calde şi bizare ştiri mai au o<br />

însemnătate. Dacă îi vezi cumva<br />

bântuind palizi pe întunecate<br />

coridoare, sau stingheri pe<br />

la diverse evenimente, atunci<br />

ştii că sunt în căutare de subiecte,<br />

ştii că îi roade ceva, că<br />

trec prin chinuri creatoare.<br />

O altă trăsătură fundamentală<br />

a noastră, adiacentă bârfei<br />

este invidia. Oricine este<br />

invidiat pentru orice. Invidia<br />

este o stare înnăscută care se<br />

hrăneşte din bârfă. Sigur, ca<br />

şi pentru bârfă, şi în cazul<br />

invidiei este nevoie de timp.<br />

Trebuie să ştii exact ce este cu<br />

cutare sau cu cutare, trebuie<br />

să ai nişte informaţii care nu<br />

îţi vin în niciun caz dacă stai<br />

liniştit la locul tău şi îţi vezi<br />

de treabă.<br />

Invidia este de mai multe<br />

tipuri. În primul rând avem<br />

de-a face cu una bolnăvicioasă,<br />

o stare cu adevărat şi fără<br />

dubii înnăscută, care poate<br />

duce la grave boli psihice ulterioare.<br />

Invidia paroxistică a<br />

acestor oameni au sufletul plin<br />

până la debordare de frustrări<br />

cunoscute. Totuşi, nu trebuie<br />

uitat că în acest caz se produce<br />

cel mai mare rău. Se acţionează<br />

fără niciun fel de motivaţie,<br />

persoanele invidiate nu sunt<br />

alese pe anumite criterii, ci<br />

aleatoriu, astfel că toţi cei care<br />

se înscriu în anumite tipare au<br />

şansa de a deveni pe parcursul<br />

timpului, ţinte posibile. Există<br />

asemănări comportamentale<br />

cu cele ale unui criminal în<br />

serie. Ca să te poţi feri de el,<br />

trebuie să înţelegi atât motivul<br />

declanşării invidiei, cât şi<br />

să analizezi ce au în comun<br />

persoanele osândite.<br />

Un alt tip de invidie este<br />

cel conjunctural. Sunt oameni<br />

care în general se ţin<br />

departe de bârfe şi de tot<br />

ceea ce implică ele. Nu îi interesează<br />

prea mult, îşi văd<br />

de treaba lor, merg la serviciu,<br />

apoi acasă, totul se produce<br />

într-un chip deja erodat<br />

de rutină. Şi în acest caz,<br />

tocmai din prea multă rutină<br />

a indiferenţei, poate deveni<br />

subit, fără ca altcineva să înţeleagă,<br />

adevăratul motiv al<br />

unei invidii.<br />

În fine, mai există şi invidia<br />

jucată sau falsa invidie. Există<br />

persoane care nu au nici în clin<br />

nici în mânecă cu alţii, pe care<br />

nu le interesează absolut deloc<br />

alte persoane, dar care se află<br />

la un anumit moment într-un<br />

cerc în care trebuie să joace<br />

un rol, adică să îndeplinească<br />

anumite aşteptări. Atunci<br />

aruncă cu nonşalanţă câteva<br />

cuvinte în rândurile ascultătorilor,<br />

care odată convinşi de<br />

buna credinţă a tuturor celor<br />

prezenţi, încep să ţină diverse<br />

expozeuri pline de invidie şi<br />

asezonate cu bârfe.<br />

Deşi această categorie pare<br />

să fie cea mai inocentă, în fapt<br />

ea este cea mai periculoasă.<br />

Căci nişte indivizi fără niciun<br />

fel de convingere ajung la anumite<br />

informaţii pe care le vor<br />

reda mai departe fără niciun<br />

fel de jenă. Lor nu le va păsa<br />

cui vor reproduce cele auzite,<br />

cu sau fără propria sare şi propriul<br />

piper, pentru că sunt întratât<br />

de detaşaţi de problemă,<br />

încât nu doar că nu au de ce<br />

să se ascundă, ci privesc totul<br />

dintr-o perspectivă plină de<br />

umor. O situație comică, care<br />

pentru alţii se poate transforma<br />

într-o adevărată tragedie.<br />

Oricum ar fi, aidoma bârfei,<br />

invidia poate că este la<br />

urma urmei un act social. Şi<br />

o altă tristă paralelă arată că<br />

amândouă îl pot pune pe cel<br />

care se foloseşte sau este cuprins<br />

de ele, depinde de la caz<br />

la caz, într-o lumină favorabilă<br />

în ochii celorlalţi. Desigur, invidia<br />

produce mult mai mult<br />

rău, atât persoanei care este<br />

cuprinsă de ea, cât şi celor<br />

care sunt invidiaţi.<br />

Ograda vecinului a fost de<br />

când lumea mai interesantă<br />

pentru român decât propria<br />

ogradă, şi tot ceea ce se află<br />

acolo este un motiv de ranchiună.<br />

A observa ce are altul<br />

este activitatea de bază, a dori<br />

fără muncă ce are celălalt este<br />

primul pas spre invidie. Cu<br />

toţii ştiu mai bine ce posedă<br />

sau ce au făcut persoanele din<br />

anturajul lor, astfel încât încep<br />

să facă anchete peste anchete,<br />

asupra diverselor ogrăzi. În<br />

orice caz, nu este deloc de mirare<br />

cum de turnătorii au fost,<br />

sunt şi vor fi în nația noastră<br />

la atât de mare căutare. Pe<br />

nimeni nu trebuie să mire că<br />

va fi învinuit într-un anumit<br />

moment al vieţii pe drept sau<br />

pe nedrept, de diverse lucruri.<br />

Sunt oameni care vor să toarne<br />

şi oameni care vor să audă,<br />

asta e tot. Ba nu: amândouă<br />

categoriile vor să facă rău!<br />

Deseori mă întreb cu ce se<br />

„hrănesc” aceste sentimente.<br />

Locul sentimentului de bun<br />

concetățean, amic sau prieten<br />

este luat de pornirea de a face<br />

rău altuia, de dușmănie și invidie.<br />

Respectul a fost detronat<br />

de către obrăznicie, iar ordinea<br />

de către confuzie. Uităm<br />

că aceste „calități” ne dezbină<br />

iar dezbinați devenim vulnerabili.<br />

Fiind vulnerabili, cineva<br />

va profita din plin. Apoi ne vor<br />

lăsa cu degetul în gură întrebându-ne<br />

copilărește unii pe<br />

alții: de ce? Vrem identitate<br />

la nivel național, dar uităm<br />

de identitatea individuală. O<br />

identitate implică valori, iar<br />

noi nu putem pretinde ceea ce<br />

nu suntem.


04 SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong><br />

De interes<br />

Alegeri pentru Președintele<br />

României – <strong>2019</strong><br />

Alegerile prezidențiale<br />

din <strong>2019</strong> vor avea loc în<br />

data de 10 noiembrie (turul<br />

I) și 24 noiembrie (turul II).<br />

Cetățenii români cu drept de<br />

vot aflați în străinătate au la<br />

dispoziție 3 opțiuni pentru<br />

a-și exercita dreptul de vot:<br />

1. Votul prin corespondență<br />

Data limită pentru înscrierea<br />

ca alegător prin<br />

corespondență este 11 <strong>septembrie</strong><br />

<strong>2019</strong>, ora 23:59 (ora<br />

României), pe site-ul www.<br />

votstrainatate.ro. Pentru<br />

î<strong>nr</strong>egistrare este necesară<br />

înscrierea în formularul online<br />

a numelui, prenumelui,<br />

codului numeric personal,<br />

la care se anexează o copie<br />

scanată sau o fotografie a<br />

actului de identitate în curs<br />

de valabilitate, precum și o<br />

copie/fotografie a documentului<br />

care atestă dreptul de<br />

ședere în străinătate.<br />

Cetățeanul român cu drept<br />

de vot care s-a î<strong>nr</strong>egistrat ca<br />

alegător prin corespondență<br />

va primi la adresa furnizată<br />

toate documentele necesare<br />

pentru votul prin<br />

corespondență, precum și<br />

Ziua de 31 august este<br />

una specială atât pentru<br />

românii din țară, dar mai<br />

ales pentru cei aflați peste<br />

hotare, care fiind plecați de<br />

acasă ajung să prețuiască<br />

într-un mod cu totul aparte<br />

dulcele grai românesc în<br />

societățile multiculturale<br />

în care trăiesc. Astfel, de<br />

Ziua Limbii Române, MRP<br />

și-a propus să celebreze<br />

educația alături de o parte<br />

din câștigătorii concursului<br />

„R omânia Mea”, organizat<br />

de minister în cadrul<br />

aberelor ARC, ediția <strong>2019</strong>.<br />

În acest sens, secretarul<br />

de stat Victor Alexeev a<br />

efectuat o vizită de lucru<br />

la Chișinău, unde ală-<br />

instrucțiuni de completare și<br />

transmitere a votului (pentru<br />

ambele tururi ale alegerilor).<br />

Alegătorul care optează pentru<br />

votul prin corespondență<br />

trebuie să se asigure că trimite<br />

(în România sau la misiunea<br />

diplomatică) plicul cu<br />

votul său în timp util, astfel<br />

încât el să ajungă la biroul<br />

electoral pentru votul prin<br />

corespondență cel mai târziu<br />

cu 3 zile înaintea alegerilor,<br />

plicurile sosite după această<br />

dată fiind anulate.<br />

Lista documentelor care<br />

atestă reşedinţa în Spania<br />

în vederea exercitării dreptului<br />

de vot la alegerile<br />

prezidențiale din noiembrie<br />

<strong>2019</strong>: certificat de î<strong>nr</strong>egistrare<br />

ca cetăţean comunitar,<br />

adeverinţă de î<strong>nr</strong>egistrare<br />

în Registrul municipal,<br />

permis de conducere, card<br />

de sănătate, carnet de elev/<br />

student, documente care<br />

conţin NIE/numărul de<br />

identificare al străinului,<br />

respectiv carte de muncă,<br />

certificat de persoană în<br />

căutarea unui loc de muncă<br />

sau certificat de înscriere la<br />

asigurările sociale.<br />

turi de E.S. Daniel Ioniță,<br />

Ambasadorul României în<br />

Republica Moldova a avut<br />

loc ceremonia de premiere<br />

a unui număr de 63 de<br />

câștigători din teritoriu.<br />

„Educația este cheia<br />

pe care trebuie să ne clădim<br />

viitorul, iar educația<br />

în limba română și limba<br />

română sunt esențiale pentru<br />

păstrarea și promovarea<br />

identității românești<br />

în lume, de aceea întotdeauna<br />

trebuie să pornim<br />

cu copiii și tinerii, ei<br />

vor contura România de<br />

mâine. Ne bucurăm să vedem<br />

că cei peste 3000 de<br />

participanți ai T aberelor<br />

ARC au fost interesați<br />

De Ziua Limbii Române,<br />

MRP celebrează educația<br />

2. Votul la oricare dintre<br />

secțiile de votare organizate<br />

în străinătate, dacă NU<br />

au optat pentru votul prin<br />

corespondență<br />

Referitor la votul tradițional,<br />

cetățenii români<br />

aflați în străinătate în perioada<br />

alegerilor pot vota la<br />

oricare secție de votare ce<br />

va fi organizată în străinătate,<br />

în baza unui act de identitate<br />

românesc, valabil în<br />

ziua votării: cartea de identitate,<br />

cartea electronică de<br />

identitate, cartea de identitate<br />

provizorie, buletinul de<br />

identitate, paşaportul simplu,<br />

paşaportul simplu electronic,<br />

paşaportul simplu<br />

temporar, titlul de călătorie,<br />

paşaportul diplomatic, paşaportul<br />

diplomatic electronic,<br />

paşaportul de serviciu,<br />

paşaportul de serviciu electronic,<br />

carnetul de serviciu<br />

militar (în cazul elevilor<br />

din școlile militare). Pentru<br />

a-și exercita dreptul de<br />

vot cetățenii români trebuie<br />

să aibă 18 ani, împliniți în<br />

ziua alegerilor inclusiv.<br />

3. Votul la o secție de<br />

votare nou înființată, pende<br />

concursul „ România<br />

Mea”, o inițiativă începută<br />

anul trecut de Minister și pe<br />

care intenționăm să o transformăm<br />

într-o tradiție”, a<br />

evidențiat secretarul de stat<br />

Alexeev.<br />

Evenimentul s-a bucurat<br />

și de prezența doamnei<br />

Maria Grapini, membru al<br />

Parlamentului European,<br />

care a luat la rândul său cuvântul<br />

felicitându-i atât pe<br />

copiii participanți la concurs,<br />

cât și pe părinții care<br />

îi investesc în viitorul lor<br />

și încurajează să își dezvolte<br />

legătura identitară cu<br />

R omânia.<br />

Toți premianții concursului<br />

„România Mea” au primi<br />

materiale educaționale,<br />

cărți și elemente de birotică,<br />

un exemplar al broșurii<br />

care conține lucrările<br />

câștigătoare, iar premiul cel<br />

mare îl reprezintă un loc în<br />

Programul de Tabere ARC,<br />

ediția din 2020.<br />

tru care s-au î<strong>nr</strong>egistrat în<br />

Registrul electoral și pentru<br />

care au optat să voteze<br />

cel puțin 100 de alegători<br />

î<strong>nr</strong>egistrați<br />

De asemenea, o altă modalitate<br />

de a vota este în<br />

cadrul unei secţii de votare<br />

nou înființate. În cazul în<br />

care există interes pentru<br />

scrutin într-o anumită localitate,<br />

cetăţenii români pot<br />

solicita Autorităţii Electorale<br />

Permanente de la Bucureşti,<br />

amenajarea unei noi secții<br />

de votare în acea localitate.<br />

Autoritatea Electorală Permanentă<br />

va da curs solicitării<br />

în situația în care se î<strong>nr</strong>egistrează<br />

minimum 100 astfel<br />

de solicitări.<br />

Pentru a solicita înființarea<br />

unei secții de votare,<br />

cetățenii români din străinătate<br />

trebuie să se î<strong>nr</strong>egistreze<br />

în Registrul electoral ca<br />

Elemente suplimentare:<br />

Concursul „Romania<br />

Mea” s-a adresat copiilor și<br />

tinerilor cu vârste cuprinse<br />

între 7 și 18 ani, care au<br />

participat la Programul de<br />

tabere ARC, ediția <strong>2019</strong>.<br />

alegător în străinătate, pe<br />

portalul www.votstrainatate.ro,<br />

până la data de 11<br />

<strong>septembrie</strong> <strong>2019</strong>, ora 23:59<br />

(ora României). Pentru î<strong>nr</strong>egistrare<br />

este necesară înscrierea<br />

în formularul on-line a<br />

numelui, prenumelui, codului<br />

numeric personal, la care<br />

se anexează o copie scanată<br />

sau o fotografie a actului<br />

de identitate. Chiar dacă au<br />

solicitat înființarea unei noi<br />

secții de votare, cetățenii<br />

români pot vota, la alegerile<br />

prezidențiale, și la altă<br />

secție organizată în străinătate,<br />

nu doar la cea înființată<br />

ca urmare a cererii acestora.<br />

Alegătorii care la ora<br />

21:00 se află la sediul secției<br />

de votare, precum și cei care<br />

se află la rând în afara sediului<br />

secției de votare pentru<br />

a intra în localul de vot pot<br />

să își exercite dreptul de vot.<br />

Doi membri desemnaţi de<br />

biroul electoral al secţiei de<br />

votare, din cadrul acestuia,<br />

verifică la ora 21.00 dacă în<br />

afara sediului secţiei de votare<br />

se află alegători care aşteaptă<br />

să îşi exercite dreptul<br />

de vot şi constată şi monitorizează<br />

ordinea în care aceştia<br />

au acces în localul de vot.<br />

Alegătorii aflați în situațiile<br />

de mai sus pot vota până cel<br />

mult la ora 23:59.<br />

Secțiile de votare din străinătate<br />

vor fi deschise timp<br />

de trei zile pentru fiecare tur<br />

al alegerilor:<br />

Vineri, 8 și 22 noiembrie<br />

<strong>2019</strong>, între orele 12.00-21.00;<br />

Sâmbătă, 9 și 23 noiembrie<br />

<strong>2019</strong>, între orele 7.00-21.00;<br />

Duminică, 10 și 24 noiembrie<br />

<strong>2019</strong>, între orele 7.00-21.00.<br />

Comunicat transmis de<br />

către Ambasada României<br />

în Regatul Spaniei<br />

S-au înscris la concurs un<br />

număr de 292 de lucrări,<br />

autorii fiind din toate țările<br />

participante la Programul de<br />

tabere. În urma evaluării,<br />

au fost selectate, în ordinea<br />

descrescătoare a punctajelor<br />

obținute, 102 lucrări<br />

câștigătoare. Ca în anul<br />

precedent, aceste lucrări,<br />

scrise de mână, alcătuiesc<br />

broșura „România Mea” ce<br />

va fi disponibilă și în format<br />

electronic pe pagina MRP.


06 SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Juridic<br />

Cum solicităm<br />

naționalitatea<br />

spaniolă<br />

Noutăți și soluții<br />

Ioana Brătuleanu<br />

Avocat (Madrid – Spania)<br />

Tot mai mulţi clienţi solicită<br />

naţionalitatea spaniolă,<br />

motivaţi de dorinţa de<br />

a scăpa de birocraţia românească<br />

atunci când solicită<br />

reînnoirea documentelor<br />

de identitate. Şi tot mai<br />

multe întrebări apar legate<br />

de această temă: trebuie<br />

prezentate veniturile atunci<br />

când solicităm naţionalitatea<br />

spaniolă? Trebui să dau<br />

examene? Ce taxe trebuie<br />

achitate? În acest articol vă<br />

voi vorbi despre condiţiile<br />

actuale ce trebuie îndeplinite<br />

la depunerea dosarului de<br />

solicitare a naţionalităţii şi<br />

mai ales despre metodele de<br />

a grăbi rezolvarea dosarului.<br />

Cine poate solicita naţionalitatea<br />

spaniolă şi ce<br />

condiţii trebuie îndeplinite<br />

pentru a o obţine? Fără a<br />

repeta ceea ce s-a menţionat<br />

în alte articole pe această<br />

temă, voi rezuma în acest<br />

text cine poate solicita naţionalitatea<br />

şi condiţiile de<br />

îndeplinit, subliniind anumite<br />

particularităţi de care<br />

ne putem lovi în practică.<br />

Aşadar, naţionalitatea<br />

spaniolă poate fi solicitată<br />

de orice persoană care<br />

a avut reşedinţa continuă<br />

şi neîntreruptă pe teritoriul<br />

Spaniei, pe o perioadă<br />

de 10 ani (cazul general).<br />

Acest termen trebuie îndeplinit<br />

la depunerea solicitării<br />

de naţionalitate. Şederea<br />

neîntreruptă se referă la a nu<br />

fi părăsit teritoriul Spaniei<br />

pe perioade mai mari de 6<br />

luni. Până la începutul acestui<br />

an, Direcţia Generală a<br />

R egistrelor şi Notariatelor<br />

considera că pe o perioadă<br />

de 10 ani nu trebuia ca solicitantul<br />

să fi părăsit teritoriul<br />

Spaniei pe o perioadă mai<br />

mare de 6 luni în total, pe<br />

parcursul acestor ani. Acest<br />

criteriu s-a schimbat din<br />

luna februarie a acestui an,<br />

şi se poate părăsi teritoriul<br />

Spaniei în diverse rânduri,<br />

fără a depăşi perioada de 6<br />

luni pe plecare. De exemplu,<br />

vom putea părăsi teritoriul<br />

Spaniei în decurs de 3 ani<br />

de două ori câte 5 luni şi nu<br />

vom avea nicio problemă.<br />

Termenul de şedere pe<br />

teritoriul Spaniei de 10 ani<br />

(cazul general) se reduce la<br />

1 an pentru copii născuţi pe<br />

teritoriul Spaniei cu ambii<br />

părinţi români şi pentru soţii<br />

cetăţenilor spanioli care au<br />

un împlinit an de căsătorie.<br />

Documente necesare<br />

pentru cazul general sunt:<br />

formularul pentru solicitarea<br />

naţionalităţii, Numărul<br />

de Identificare Străin (NIE),<br />

paşaportul românesc, certificatul<br />

românesc tradus,<br />

certificatul de antecedente<br />

penale din România şi din<br />

Spania, certificatul de căsătorie<br />

tradus, certificat de<br />

luare în spaţiu de la evidenţa<br />

populaţiei (empadronamiento),<br />

taxa care în momentul<br />

de faţă este de 102 euro<br />

şi diplomele de la Institutul<br />

Cervantes de promovare a<br />

celor două examene: examenul<br />

de limbă spaniolă<br />

nivel minim A2 (DELE)<br />

şi examenul de cunoştinţe<br />

constituţionale şi socioculturale.<br />

Se poate solicita scutirea<br />

de la examene în cazul în<br />

care solicitantul a terminat<br />

studiile Educaţiei Secundare<br />

Obligatorii (ESO) sau<br />

Bacalaureat, şi în cazul în<br />

care nu ştie să scrie nici să<br />

citească, persoanele mai<br />

mari de 70 de ani şi persoanele<br />

cu o discapacitate<br />

mai mare de 65%, se poate<br />

solicita scutirea de la efectuarea<br />

examenelor, însă nu<br />

va fi completă. În aceste din<br />

urmă cazuri, dosarele sunt<br />

blocate pentru că încă nu s-a<br />

stabilit forma de a efectua<br />

examenele adaptate necesităţilor<br />

lor.<br />

Deşi se vehiculează în<br />

ultima perioadă eliminarea<br />

acestor examene, cert este<br />

că discuţiile au mai mult de<br />

un an şi până în momentul<br />

de faţă nu au fost eliminate.<br />

Termenul de înscriere la<br />

examene este destul de lung,<br />

în Madrid ajungând şi până<br />

la 2 luni.<br />

Subliniez din nou, având<br />

în vedere că încă există<br />

persoane care nu cunosc<br />

modificările legale aduse<br />

procedurii de solicitare a<br />

naţionalităţii încă din anul<br />

2015 - nu mai este necesară<br />

demonstrarea unui venit minim.<br />

Aşadar, indiferent de<br />

veniturile obţinute, se poate<br />

solicita naționalitatea spaniolă.<br />

Toate aceste informații,<br />

precum şi formularele necesare<br />

pot fi găsite pe pagina<br />

web a Ministerului de<br />

Justiţie.<br />

Probleme speciale apar<br />

la minori, unde este necesar<br />

acordul ambilor părinţi,<br />

iar dacă aceştia ajung la un<br />

acord împreună este foarte<br />

bine, însă găsim situaţii<br />

unde părinţii sunt divorţaţi,<br />

unde nu se cunoaşte domiciliul<br />

unuia dintre părinţi sau<br />

unul dintre părinţi nu doreşte<br />

solicitarea naţionalităţii.<br />

În aceste cazuri este necesară<br />

intervenţia instanţei de<br />

judecată, pentru a pronunţa<br />

o hotărâre care să suplinească<br />

acordul celuilalt părinte.<br />

Cum se poate prezenta<br />

dosarul de solicitare<br />

a naţionalităţii? Dosarul<br />

se poate depune personal<br />

la Registrul Civil din zona<br />

dvs., însă trebuie să avem<br />

în vedere că în momentul<br />

actual aceste cereri nu se<br />

mai rezolvă în format hârtie,<br />

ci electronic. Astfel,<br />

pentru solicitarea dvs. depusă<br />

personal la Registru,<br />

se va ocupa un funcţionar<br />

care în primul rând va digitaliza<br />

dosarul, iar apoi îl va<br />

trimite la Direcţia Generală<br />

a R egistrelor şi Notariatelor,<br />

care la rândul ei vă va elibera<br />

un număr de dosar cu<br />

care veţi putea verifica stadiul<br />

dosarului. În momentul<br />

de faţă, prin această metodă,<br />

de la depunere până la a<br />

avea număr de dosar, trece<br />

cel puţin un an.<br />

Tocmai din acest motiv<br />

recomandăm clienţilor<br />

noştri să prezinte cererea<br />

electronic, prin avocat. În<br />

primul rând, odată cu depunerea<br />

dosarului se va<br />

genera automat numărul<br />

de dosar cu care vor putea<br />

verifica când doresc stadiul<br />

acestuia. Apoi, prin serviciile<br />

unui profesionist, se<br />

vor asigura că documentele<br />

prezentate sunt complete şi<br />

evită astfel viitoare solicitări<br />

din partea Ministerului<br />

şi traducerea unor acte care<br />

poate nu sunt necesare. Astfel<br />

se economiseşte timp şi<br />

bani. Precizăm că având în<br />

vedere că depunerea se face<br />

electronic, prin biroul nostru<br />

se pot prezenta dosare de<br />

pe tot teritoriul Spaniei.<br />

O altă variantă oferită de<br />

biroul nostru clienţilor din<br />

Madrid este prezentarea dosarului<br />

atât electronic, cât şi<br />

prin verificarea documentelor<br />

originale, prin Convenţie<br />

cu Colegiul din Madrid,<br />

eliminând astfel verificarea<br />

documentelor originale la<br />

obţinerea naţionalităţii, fiind<br />

în momentul de faţă<br />

una dintre cele mai rapide<br />

variante.<br />

Rezolvarea ultimului dosar<br />

de naţionalitate depus de<br />

biroul nostru prin Convenţie<br />

a durat mai puţin de 4 luni,<br />

în condiţiile în care durata<br />

medie de rezolvare a dosarelor<br />

depuse electronic este<br />

de 3 ani, iar cele prezentate<br />

personal au o durata de 4<br />

ani.<br />

Ce putem face dacă am<br />

depus cererea şi încă nu<br />

avem un răspuns? Termenul<br />

legal de rezolvare a<br />

dosarelor de naţionalitate<br />

este de 1 an. Acest termen<br />

este respectat doar în cazul<br />

ultimelor dosare depuse,<br />

existând dosare mai vechi<br />

care încă nu au fost soluţionate.<br />

Dacă încă nu avem un<br />

răspuns şi a trecut termenul<br />

legal de un an de la depunerea<br />

dosarului electronic sau<br />

de la primirea numărului<br />

de î<strong>nr</strong>egistrare la Direcţia<br />

Generală a Registrelor şi<br />

Notariatelor (atenţie, asta<br />

poate însemna 2 ani), se<br />

poate depune o cerere de<br />

chemare în judecată prin<br />

care să se oblige Ministerul<br />

să rezolve urgent dosarul.<br />

Soluţionarea dosarului prin<br />

această metodă poate dura<br />

între 3 luni şi 6 luni, însă<br />

presupune acoperirea costurilor<br />

reprezentaţilor legali în<br />

instanţă.<br />

***<br />

Autor: Avocat Ioana<br />

B ratuleanu (Madrid) Colaborator<br />

voluntar la <strong>Occidentul</strong><br />

R omânesc<br />

Avocat ICAM specializat în<br />

Drept internațional<br />

Telefon: 642.308.360, E-mail:<br />

secretaria@brilawabogados.es


08 SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Campanie de strângere de fonduri<br />

pentru finalizarea filmului artistic<br />

despre Experimentul Pitești<br />

Se redeschide proiectul de<br />

interes internațional - producția<br />

filmului Experimentul Pitești,<br />

al regizoarei Victoria Baltag,<br />

un film 100% independent,<br />

aflat în stagnare timp de mai<br />

multe luni. În urma interesul<br />

masiv pe care comunitatea din<br />

diaspora românească l-a avut<br />

în privința filmului, organizatorii<br />

anunță demararea ultimei<br />

campanii de strângere de<br />

fonduri necesare pentru postproducție.<br />

Se dorește a se face<br />

cunoscută platforma „Bursa<br />

Binelui”, cea care susține proiectul<br />

și publicarea lui, pentru<br />

a veni în întâmpinarea celor<br />

interesați să contribuie cu o<br />

donație, direct pe site, apăsând<br />

butonul Donează.<br />

Link-ul de acces către proiect<br />

este acesta: www. bursabinelui.<br />

ro/BursaBinelui/Proiecte/<br />

Experimentul-Pitești-Film<br />

Despre Experimentul Pitești<br />

știm că „A fost una dintre cele<br />

mai cumplite experiențe de<br />

dezumanizare pe care le-a<br />

cunoscut epoca noastră”, așa<br />

cum afirmă istoricul François<br />

Furet, membru al Academiei<br />

Franceze. Perioada nefastă<br />

a istoriei, între 1949-1952, a<br />

făcut mii de victime: reeducarea,<br />

tortura fizică și mentală<br />

a studenților din România,<br />

inițiată de comuniști. Scopul:<br />

crearea omului de tip nou. Cei<br />

care aveau o altă convingere<br />

politică sau religioasă, alta decât<br />

cele agreate de regim, erau<br />

supuși reeducării prin tortură.<br />

A fost considerat cel mai agresiv<br />

program de spălare a minții<br />

din Europa de Est.<br />

„A fost o producție cu<br />

peripeții, ni s-a furat generatorul<br />

electric de pe platoul de filmare,<br />

parte din recuzită şi cablurile<br />

electrice, dar am finalizat<br />

un produs frumos, calitativ,<br />

demn de o echipă capabilă. Ne<br />

pregătim de post-producție şi<br />

continuăm campania de strângere<br />

de fonduri pentru achitarea<br />

costurilor din producție şi<br />

pentru onorarea angajamentelor<br />

cu echipa filmului”, spune<br />

Victoria Baltag, regizorul şi<br />

producătorul filmului.<br />

Filmat în sate tradiționale<br />

românești, la Iași, București,<br />

Pitești. Prima parte a filmărilor<br />

s-a desfășurat la Iaşi. Colegiul<br />

Naţional „C. Negruzzi”,<br />

Universitatea „Alexandru<br />

Ioan Cuza”, Casa Memorială<br />

„ Mihail Sadoveanu”, Vila<br />

Sonet - Muzeul „Mihai<br />

Codreanu”, Râpa Galbenă,<br />

strada Sărărie, Primăria şi<br />

centrul oraşului, de la Palatul<br />

Culturii, până la Catedrala<br />

Mitropolitană s-au aflat în<br />

obiectivul camerelor de filmat.<br />

Cucerit de ideea filmului,<br />

de scenariu şi de entuziasmul<br />

echipei, Ion Caramitru a fost<br />

vedeta filmărilor de la Iaşi.<br />

Sigurul FILM artistic ce promovează<br />

orașul Iași și prezintă<br />

frumusețile arhitecturale și societale<br />

ale vremurilor perioadei<br />

interbelice. Arhitectura clădirilor<br />

din Iași și specificul acestora<br />

au fost alese special pentru<br />

a reda atmosfera din perioada<br />

1942 - 1948. S-a redat foarte<br />

bine aspectul perioadei istorice,<br />

prin afișarea unor clădiri<br />

reprezentative, surprinse în<br />

scenele sociale din film. S-a<br />

filmat la Casa memorială a lui<br />

Mihail Sadoveanu, Casa memorială<br />

a lui Mihai Codreanu,<br />

la Esplanada Elisabeta, cunoscută<br />

și sub numele de Râpa<br />

Galbenă, și chiar la Teiul lui<br />

Mihai Eminescu din Parcul<br />

Copou. Alte scene din film<br />

au fost filmate în case autentice<br />

din anii 1920, la Biserica<br />

3 I erarhi, și chiar la Palatul<br />

Roznoveanu, sediul actualei<br />

Primării.<br />

Actori ieșeni, suceveni,<br />

bucureșteni, clujeni, de<br />

prin toată țara. „A fost o<br />

onoare să lucrez cu actori<br />

din toată țară, cu extraordinarii:<br />

Emil Coşeru, Doru<br />

Aftanasiu, Ioan Ginju, Axem<br />

Moustache, Rareș Lucaci, Dan<br />

Altan, Safta Zecheria, Haruna<br />

Condurache, Georgeta<br />

Burdujan, Radu Ghilaş,<br />

Adrian Gabureac, Genovel<br />

Alexa, Emilian Andrei, Cătălin<br />

Cucu, Viorel Vârlan, Claudiu<br />

Eveniment<br />

Oprea, Codrin Dănilă,<br />

Nicolae Ionescu, Laura Bilic,<br />

Sonia Teodoriu, maestrul Ion<br />

Caramitru şi mulţi alți actori,<br />

unii foarte tineri şi toți foarte<br />

talentaţi. Așteptăm să găsim<br />

soluții pentru a plăti eforturile<br />

lor”, spune Victoria Baltag.<br />

Stadiul filmului. Colectăm<br />

fonduri pentru a termina etapa<br />

de post-producție. Mai avem<br />

nevoie de 36.000 de euro pentru<br />

editare sunet, colorizare,<br />

muzică, subtitrare, împachetare.<br />

În afară de aceste costuri<br />

vor mai fi cele legate de taxele<br />

concursurilor de festival,<br />

costurile de premieră și cele<br />

aferente punerii la dispoziție a<br />

unei caravane care va merge în<br />

toate satele și orașele fără cinematograf<br />

din România, pentru<br />

a prezenta filmul. În altă ordine<br />

de idei, încurajăm business<br />

angels, filantropii și iubitorii<br />

de artă și cultură să contribuie<br />

fie la post-producție, fie la<br />

onorariile actorilor sau echipei.<br />

Așadar, ei pot alege fie un actor,<br />

fie un membru al echipei și<br />

achita direct un onorariu convenit.<br />

Pentru detalii, rugăm să<br />

consultați lista publică IMDB<br />

Experimentul Pitești împreună<br />

cu Victoria Baltag (0040<br />

(0)747551721).<br />

Mărturisirea fiilor unor<br />

condamnați. Prof. Andi<br />

Daschievici este fiul lui Petru<br />

Daschievici, deținut politic care<br />

a trecut prin ororile închisorii<br />

de la Pitești, iar domnul Lucian<br />

Merisca este fiul lui Constantin<br />

Merisca, un alt tânăr închis și<br />

torturat, tot acolo. Cei doi fii<br />

ai deținuților politici au văzut<br />

pentru prima dată bucăți din<br />

varianta brută regizorală a filmului<br />

„Experimentul Pitești”,<br />

în urma cărora au exclamat că<br />

sunt imagini identice cu cele<br />

povestite de părinții dumnealor<br />

la ieșirea din închisoare. „Este<br />

cutremurător să auzi prin ce au<br />

trecut acești oameni la Pitești,<br />

astăzi am văzut și imagini,<br />

pentru prima oară. Acest film<br />

este necesar conștiinței noastre<br />

naționale. Sprijinim inițiativa<br />

și vom ajuta și noi cum pu-<br />

tem pentru terminarea acestui<br />

film”, spune Dr. Daschievici.<br />

Reclama adusă filmului<br />

a mai atras atenția unor persoane<br />

care au descoperit, prin<br />

informațiile puse la dispoziție<br />

de către organizatorii filmului,<br />

că au avut rude (unchi, prieteni<br />

din copilărie, verișori)<br />

care au trecut prin ororile de<br />

la Pitești. Este vorba despre<br />

Doamnele Anca Negulescu,<br />

Raluca Cincu, Marta Roșu și<br />

încă un număr de persoane a<br />

căror identitate este păstrată cu<br />

discreție din dorința dumnealor.<br />

Despre proiectul de film:<br />

Totul a început în 2011, când,<br />

participând la o școală de vară<br />

despre Crimele Comunismului,<br />

regizoarea Victoria Baltag, terifiată<br />

și cutremurată emoțional<br />

de cele petrecute în timpul<br />

Experimentului de la Pitești,<br />

a decis să pornească pe drumul<br />

regizării unui film. Cu o documentare<br />

amănunțită în arhive,<br />

cărți de specialitate și documentare,<br />

în 2015 a făcut publică<br />

dorința realizării filmului,<br />

și treptat, s-au adunat oamenii<br />

care au devenit parte a familiei<br />

producției acestui film.<br />

Din păcate, instituțiile<br />

statului român au refuzat să<br />

finanțeze acest proiect, filmul<br />

realizându-se din fondurile<br />

proprii ale regizoarei, ale unor<br />

membri ai echipei și familiilor<br />

acestora, din donații și crowdsourcing.<br />

Producția s-a realizat<br />

cu peripeții: echipei i s-a furat<br />

generatorul electric de pe platoul<br />

de filmare, li s-au distrus<br />

decorurile, în multe zile au<br />

rămas fără bani de mâncare și<br />

transport, dar au reușit!<br />

Cu planuri de a ajunge la<br />

festivaluri, în cinematografe<br />

și mai ales, de a forma memoria<br />

colectivă, echipa și actorii<br />

acestui proiect doresc să facă<br />

cunoscute publicului fragmente<br />

importante despre trecutul<br />

relativ recent al României, ca<br />

parte importantă și răscolitoare<br />

din istoria noastră.<br />

Din lipsa de fonduri, proiectul<br />

se află în post-producție<br />

din 2016. Acesta este un apel<br />

la conștiința fiecăruia de a dona<br />

pentru a sprijini etapa finală<br />

de realizare a filmului, un film<br />

despre cea mai cruntă perioadă<br />

a istoriei noastre, Experimentul<br />

Pitești, despre care laureatul<br />

Premiului Nobel pentru<br />

literatură - Alexandr Soljenițin<br />

spunea că „este cea mai teribilă<br />

barbarie a lumii contemporane”,<br />

iar istoricul François<br />

Furet, membru al Academiei<br />

Franceze, afirmă, cu aceeași<br />

zguduire emoțională, că „a fost<br />

una dintre cele mai cumplite<br />

experiențe de dezumanizare<br />

pe care le-a cunoscut epoca<br />

noastră”. Merităm și trebuie<br />

cu toții să ne cunoaștem istoria,<br />

mai ales acum la marcarea<br />

a 30 de ani de la căderea comunismului.<br />

Despre regizoare. Victoria<br />

Baltag a absolvit Facultatea de<br />

Jurnalism și cea de Sociologie<br />

în 2008; s-a specializat în realizarea<br />

de documentare și reportaje<br />

social-antropologice. În<br />

2011 încheie studiile în regie<br />

film și TV (este vorba despre<br />

un MA în „Film, istorie și televiziune”<br />

la Universitatea din<br />

Birmingham, unde termină<br />

cu distincția Merit). Produce<br />

peste 20 de scurt-metraje<br />

inspirate din piese de teatru<br />

englezești, cel mai cunoscut<br />

fiind „The Memory of Water”<br />

de Shelagh Stephenson, materiale<br />

de prezentare și documentare.<br />

În 2013 primește<br />

„Premiul de popularitate” cu<br />

documentarul „Credință și foc/<br />

Faith and Flame” oferit de LSE<br />

Research Festival London.<br />

În 2014 același documentar<br />

este selectat pentru videoteca<br />

Festivalului Internațional<br />

de Filme Documentare de la<br />

Sheffield, cel mai mare festival<br />

de documentare din lume.<br />

Pentru „Experimentul Pitești”,<br />

Victoria s-a documentat mai<br />

bine de trei ani în arhivele<br />

I.C.C.M.E.R.-ului ( Institutul<br />

de investigare a Crimelor<br />

Comunismului și Memoria<br />

Exilului Românesc). Anul<br />

trecut a mai luat un premiu:<br />

Business Excellence Award<br />

2018, oferit de către Aquisituon<br />

Internațional. În <strong>2019</strong> este premiată<br />

cu The Best Independent<br />

Film Production Company în<br />

S-E Europe, tot din partea<br />

Acquisition Internațional.<br />

Gânduri despre film de la<br />

actori: ,,Ca să putem înțelege<br />

societatea actuală trebuie să<br />

cunoaștem fenomenul Pitești.<br />

Anii au trecut dar fenomenul<br />

a devenit în timp, rafi nat și<br />

la scară globală” - Valentin<br />

Braniște. „Fie ca acest film<br />

să dezintegreze demonii noștri<br />

interiori” – Axel Mustache.<br />

„Am ales să mă implic în proiectul<br />

Herman pentru că sunt<br />

fascinat de istorie și, mai mult<br />

decât atât sunt argeșean. M-am<br />

născut în Câmpulung Muscel<br />

în 1983, am prins puțin din comunism,<br />

am fost șoim al patriei<br />

și în timpul studenției am aflat<br />

de fenomenul de reeducare de<br />

la Pitești. Ca argeșean și nu<br />

numai, ceea ce s-a întâmplat în<br />

anii 50 în pușcăriile din Pitești<br />

reprezintă o pată imensă. Mă<br />

doare să știu că lumea, atunci<br />

când vorbește de Pitești asociază<br />

numele acestui oraș cu<br />

trecutul odios. M-am implicat<br />

în acest proiect pentru că am<br />

vrut să am și eu o contribuție<br />

umilă la o muncă de Hercule.<br />

Victoria este un om extrem de<br />

riguros și exigent tocmai pentru<br />

că știe ce povară și-a asumat,<br />

aceea de a prezenta cea<br />

mai neagră perioadă din istoria<br />

comunismului. O admir și îi<br />

respect enorm munca și aștept<br />

filmul!” - Bogdan Daradan.<br />

„Filme precum acesta sunt<br />

o provocare atât din pricina<br />

subiectului dificil de abordat<br />

și care stârnește controverse<br />

încă în mentalul colectiv, și<br />

datorită dificultăților tehnice<br />

ale genului „docu-dramă” în<br />

care se încadrează. De aceea<br />

demersul Victoriei Baltag de<br />

a realiza un film pe marginea<br />

unui subiect care concentrează<br />

și mai mult atenția asupra<br />

unei perioade și așa greu de<br />

surprins filmic este un demers<br />

care trebuie, înainte de toate,<br />

respectat și salutat. În calitate<br />

de colaborator la realizarea<br />

filmului mi-aș dori că toți cei<br />

care îl vor urmări să simtă<br />

provocarea ce ne-a fost lansată<br />

cu curaj de către o tânără<br />

regizoare care nu s-a ferit de<br />

greutățile amintite mai sus. Mă<br />

întreb: câți artiști s-ar înhăma<br />

azi la așa povară? Urez filmului<br />

să aibă șansă!”. – Sergiu<br />

Flesner. „Sunt onorat să mă<br />

aflu printre cei care au contribuit<br />

la realizarea acestui film.<br />

Sunt student rrom și am ajutat<br />

la inserția în scenariu a unor<br />

cuvinte și expresii în limba rromani.<br />

Printre cei persecutați<br />

în centrele comuniste de „reeducare”<br />

s-au afl at și tineri<br />

rromi. Acest film reprezintă o<br />

experiență unică pentru mine<br />

și pentru colegii mei, realizată<br />

prin eforturi supraumane din<br />

partea regizoarei și din partea<br />

echipei. Revenind la subiectul<br />

fi lmului: omul nu poate<br />

înțelege o durere, dacă nu a<br />

simțit-o sau dacă nu s-a pus<br />

în pielea persoanei suferinde;<br />

nu poate înțelege un fenomen<br />

istoric dacă nu l-a cunoscut<br />

în toată complexitatea. Astfel,<br />

filmul a fost un „ experiment”<br />

provocator pentru mulți actori<br />

implicați în realizarea lui. Îmi<br />

doresc ca încercarea noastră<br />

să reînvie conștiința istorică<br />

a unui număr cât mai mare<br />

de români. Susțin cu multă<br />

căldură acest film!” – Daniel<br />

Petrila.<br />

***<br />

Pagină Facebook a Filmului:<br />

https://www.facebook.com/<br />

ExperimentulPitestiFilm Artistic/<br />

CONTACT: Victoria Baltag<br />

Telefon: 0040(0)747551721<br />

E-mail: baltag_baltag@yahoo.<br />

com


Alina Manuela Sasu<br />

Avocat (Zaragoza)<br />

Divorțul apare întotdeauna<br />

ca urmare a unei crize de<br />

coexistență între cupluri care<br />

trebuie rezolvată, de preferință,<br />

de comun acord pentru a evita<br />

luptele, dezacordurile și<br />

situațiile conflictuale care pot<br />

afecta, foarte negativ, în cazul<br />

în care există copii.<br />

Pentru a iniția procedurile<br />

de divorț de comun acord<br />

singura cerință legală este sa<br />

fi trecut 3 luni de la încheierea<br />

căsătoriei. Există unele excepții<br />

de la această regulă, cum ar fi:<br />

să existe risc pentru viață, integritate<br />

fizică, libertate, integritate<br />

morală a reclamantului, a<br />

copiilor lor sau a unuia dintre<br />

membrii familiei.<br />

În ceea ce privește copiii,<br />

cuplul trebuie să fie de acord<br />

asupra deciziilor privind trei<br />

aspecte foarte importante: a)<br />

cine are custodia; b) modul<br />

în care sunt stabilite vizitele<br />

părintelui necustodian și ce<br />

pensie alimentară vor primi.<br />

Custodia poate fi determinată<br />

în favoarea unuia dintre cei doi<br />

soți sau se poate stabili custodia<br />

de comun acord, în cazul<br />

în care există o relație optimă,<br />

în ciuda divorțului și condițiilor<br />

- cum ar fi reședința în apropiere<br />

- care facilitează contactul<br />

zilnic cu copiii.<br />

Atunci când unul dintre<br />

cei doi membri ai cuplului are<br />

custodia, trebuie stabilit un<br />

program de vizitare, de obicei,<br />

constând în contactul cu<br />

copiii la final de săptămână,<br />

alternativ, și una sau două după-amiezi<br />

în timpul săptămânii<br />

pentru părintele necustodian.<br />

Perioada vacanțelor este de<br />

obicei împărțită în mod egal<br />

între părinți.<br />

În ceea ce privește pensia<br />

alimentară, suma de bani pe<br />

care părintele necustodian o<br />

va plăti lunar pentru fiecare<br />

copil, trebuie reținut faptul că<br />

suma va depinde de anumiți<br />

factori. Această sumă reiese<br />

din calculul factorilor precum<br />

volumul veniturilor ambilor<br />

soți, nevoile minorilor și numărul<br />

copiilor.<br />

Acordul de reglementare<br />

este documentul care reflectă<br />

condițiile care marchează<br />

divorțul rezultat din acordul<br />

părților. Toate aspectele relevante,<br />

cum ar fi termenii dizolvării<br />

căsătoriei, pensia compensatorie<br />

pe care unul dintre<br />

soți trebuie să o primească dacă<br />

situația sa economică este diminuată,<br />

regimul de vizitare<br />

etc., sunt specificate în scris<br />

Ce trebuie să știm despre<br />

procesul de divorț în Spania<br />

În cazul în care există copii<br />

minori, cererea de divorț trebuie<br />

depusă de comun acord,<br />

fiind însoțită de acordul de reglementare.<br />

Această cerere va<br />

fi depusă în instanța de domiciliu<br />

și trebuie să fie ratificată<br />

în fața unui judecător. În acest<br />

proces, judecătorul și Parchetul<br />

verifică dacă clauzele convenite<br />

nu dăunează intereselor minorilor<br />

sau ale niciuneia dintre<br />

părți. Judecata este pronunțată<br />

de către judecător, iar divorțul<br />

va fi î<strong>nr</strong>egistrat în registrul civil.<br />

Cerințele generale pentru un<br />

divorț de comun acord sunt:<br />

• cererea ambilor soți sau a<br />

unuia cu consimțământul celuilalt<br />

• când au trecut trei luni de la<br />

căsătorie.<br />

• când solicităm divorțul, nu<br />

este necesar să dovedim motivul,<br />

voința uneia dintre părți<br />

este suficientă pentru a fi declarat.<br />

Cum este vorba despre un<br />

divorț de comun acord, în plus,<br />

soții trebuie să fie de acord cu<br />

măsurile care pot fi luate ca urmare<br />

a despărțirii lor în raport<br />

cu ei și copiii lor.<br />

În ce constă divorțul de<br />

comun acord? Divorțul de<br />

comun acord este acela când<br />

ambii soți reglementează, împreună<br />

sau separat (fiecare<br />

cu avocatul lui), consecințele<br />

despărțirii lor. Dorința părților<br />

de a divorța și acordurile pe<br />

care le ating sunt conținute întrun<br />

document denumit acord de<br />

reglementare.<br />

Măsurile asupra cărora trebuie<br />

pronunțat orice acord de<br />

reglementare, depind în primul<br />

rând de faptul dacă ne confruntăm<br />

cu un divorț de comun<br />

acord cu copii sau cu un divorț<br />

de comun acord fără copii și, la<br />

rândul lor, dacă copiii au vârsta<br />

legală și sunt independenți<br />

financiar de părinții săi sau nu.<br />

Mai exact, acestea sunt următoarele:<br />

• autoritatea părintească<br />

• custodia comună sau individuală.<br />

• regimul de comunicare cu<br />

părintele necustode<br />

• vizitele bunicilor (opțional)<br />

• atribuirea utilizării locuinței<br />

familiei<br />

• contribuția la povara căsătoriei<br />

și a alimentelor<br />

• pensia compensatorie (dacă<br />

este cazul)<br />

• partajul regimului economic<br />

(opțional)<br />

Acordul de reglementare<br />

este elaborat de avocații părților<br />

după un proces de negociere a<br />

conținutului lor și semnat de<br />

ambii soți. Odată semnat, este<br />

depus în instanță, împreună cu<br />

cererea de divorț de comun<br />

acord. Acesta urmărește dizolvarea<br />

căsătoriei prin divorț<br />

și ca acordul de reglementare<br />

prevăzut să fie aprobate.<br />

Care sunt avantajele<br />

acestui tip de divorț? (Se<br />

spune adesea că este mai bine<br />

o afacere proastă decât o bună<br />

judecată.)<br />

Un divorț amiabil vă va oferi<br />

următoarele avantaje:<br />

• reduce impactul emoțional al<br />

oricărei rupturi și sentimentul<br />

de incertitudine.<br />

• la finalizarea procesului ambii<br />

protagoniști sunt satisfăcuți în<br />

participarea și luarea deciziilor,<br />

de comun acord.<br />

• numărul de neconformități<br />

este redus, deciziile luate sunt<br />

asumate în mod voluntar.<br />

• rezolvă consecințele rupturii<br />

în timp scurt iar costurile economice<br />

sunt reduse.<br />

Care sunt documentele<br />

necesare unui astfel de<br />

divorț? Pentru a putea negocia<br />

și a stabili măsurile corespunzătoare,<br />

avocatul vă va<br />

solicita documentația necesară<br />

în funcție de circumstanțele<br />

personale. De exemplu:<br />

• cheltuieli privind rechizitele<br />

școlare, manuale, hrană, îmbrăcăminte,<br />

sănătate, cheltuielile<br />

privind întreținerea locuinței,<br />

etc.)<br />

• veniturile dumneavoastră<br />

• situația laborală (vechimea în<br />

muncă, orele de lucru, reducerea<br />

orelor de lucru, concediul<br />

etc.)<br />

• în ceea ce privește casa familială<br />

(ipoteca sau contract<br />

de închiriere, costurile privind<br />

întreținerea locuinței, de asigurare,<br />

IBI etc.)<br />

Documentele necesare pentru<br />

a prezenta cererea de divorț<br />

de comun acord.<br />

• certificatul de căsătorie<br />

• certificate de naștere pentru<br />

copii<br />

• certificatul de î<strong>nr</strong>egistrare sau<br />

acreditare a locului de domiciliu<br />

• acordul de reglementare<br />

Ce este un divorț expres de<br />

comun acord? Divorțul expres<br />

este numele cunoscut din 2005,<br />

odată cu reforma Codului Civil<br />

și prin care se elimină necesitatea<br />

de a fi separat legal înainte<br />

de divorț, precum și cauzele<br />

divorțului. Prin urmare,<br />

divorțul a devenit un proces<br />

mai rapid și mai simplificat. Cu<br />

toate acestea, divorțul expres<br />

este acum asociat cu divorțul<br />

de comun acord, mai precis cu<br />

un divorț ieftin.<br />

Recomandarea mea, în cazul<br />

în care doriți să divorțați,<br />

este să luați legătura cu un<br />

avocat specializat în dreptul<br />

familiei și de a divorța de comun<br />

acord. Evitați divorțul miraculos<br />

cu un document semnat<br />

în două zile sau cu un divorț<br />

gratis.<br />

Ce este un divorț contencios?<br />

În divorțul contencios, doar<br />

unul dintre soți prezintă cererea<br />

de divorț, astfel încât cererea<br />

de divorț nu va fi însoțită de<br />

acordul de reglementare. Cu<br />

Juridic SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong> 09<br />

toate acestea, va fi necesar să<br />

se indice, în același timp, măsurile<br />

care trebuie luate în ceea<br />

ce privește încredințarea și<br />

încredințarea copiilor, sistemul<br />

de vizite, pensiile de întreținere<br />

și compensatorii și utilizarea<br />

casei familiale, pentru a fi stabilite<br />

de către judecător în hotărârea<br />

de divorț.<br />

Această procedură este mai<br />

lungă și mai scumpă și va fi urmată<br />

de procedurile procedurii<br />

verbale. Odată ce procesul a<br />

fost prezentat, și a răspuns celălalt<br />

soț, judecătorul va convoca<br />

părțile la o audiere. La această<br />

audiere trebuie să se prezinte<br />

cu avocații și procuratorii lor.<br />

Dacă există copii minori, Parchetul<br />

va fi, de asemenea, parte<br />

în proces.<br />

După efectuarea audierilor,<br />

judecătorul va dicta o hotărâre<br />

prin care decretează divorțul<br />

și se stabilesc măsurile care<br />

reglementează relațiile soților,<br />

precum și cele ale soților lor cu<br />

copiii lor.<br />

Poți trece de la divorțul<br />

contencios la unul de comun<br />

acord? În cazul în care soții<br />

reușesc să ajungă la un acord în<br />

cadrul procedurii contencioase,<br />

acesta poate fi transformat întro<br />

procedură convenită de comun<br />

acord. Această schimbare<br />

se realizează prin elaborarea<br />

și prezentarea instanței a unui<br />

acord de reglementare, în care<br />

ambii soți trebuie să ratifice.<br />

Se poate întâmpla exact invers<br />

în cazul în care este inițiat<br />

un divorț de comun acord, iar<br />

una dintre părți nu ratifica în<br />

fața instanței cererea și acordul<br />

depus, procedura de comun<br />

acord este arhivată și se inițiază<br />

procedura de divorț contencios.<br />

Prin urmare, este important să<br />

fiți consiliați de experți în mod<br />

corespunzător în funcție de<br />

fiecare circumstanță, mai ales<br />

atunci când există interese mai<br />

mari, cum ar fi cel al copiilor,<br />

dar și în ceea ce privește interesele<br />

patrimoniale sau economice.<br />

Există două lucruri care<br />

sunt esențiale în aceste<br />

circumstanțe. În primul rând,<br />

nu există nimeni mai bun decât<br />

părinții pentru a ajuta copiii în<br />

această criză. În al doilea rând,<br />

copiii sunt prioritari, mai presus<br />

de interesele și sentimentele<br />

adulților. Copiii nu sunt o<br />

armă cu care să-ți ataci fostul<br />

partener.<br />

Divorțul este întotdeauna o<br />

experiență diferită pentru copii<br />

decât pentru părinți. Familia în<br />

care s-au născut copii, au crescut,<br />

și au trăit întreaga lor viață<br />

este transformată, însă copiii<br />

trebuie să simtă că vor continua<br />

să aibă sprijinul și securitatea<br />

pe care nucleul familial le aduce<br />

întotdeauna.<br />

Veți fi întotdeauna părinți,<br />

iar împreună veți forma o familie<br />

cu o structură diferită și,<br />

ca atare, trebuie să acționați<br />

pentru ca, copiii să nu simtă<br />

acest dezechilibru: „chiar dacă<br />

nu mai trăim împreună, vom<br />

continua să te iubim foarte<br />

mult toată viața noastră și vom<br />

continua să avem grijă de tine<br />

împreună” ar fi un punct bun<br />

început. Divorțăm de partenerul<br />

nostru, niciodată de copii.<br />

Autor:<br />

Avocat Alina Manuela Sasu<br />

Colaborator voluntar la<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

Zaragoza, Provincia Aragon<br />

Telefon: +34 606 012 096<br />

E-mail: alinasasu@icam.es<br />

Website:<br />

infoextranjeriazaragoza.es/<br />

rom-alte.html


10 SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Educaţie şi cultură<br />

Puşa Roth - Scriitor<br />

România, Editor Senior - OR<br />

„Mă numesc Pamfil<br />

Ş eicaru, născut în anul 1894,<br />

luna aprilie... Am intrat în<br />

presa cotidiană în aprilie<br />

1918, după ce am fost demobilizat<br />

şi de atunci am<br />

continuat să fi u comentator<br />

al evenimentelor politice interne<br />

şi externe, colaborând<br />

succesiv la diverse ziare şi<br />

reviste. În 1923 am fost angajat<br />

la ziarul Cuvântul, ca<br />

şef-redactor, proprietar fi ind<br />

ing. Titus Enacovici. Articolul<br />

de fond (leit articol)<br />

era semnat de mine. În anul<br />

1924 am fost ales preşedinte<br />

al Sindicatului ziariştilor.<br />

În 1927 am demisionat<br />

de la ziarul Cuvântul şi am<br />

luat conducerea ziarului<br />

Curentul, al unei societăţi<br />

anonime, unde am funcţionat<br />

ca director şi redactor-şef...<br />

Din ianuarie 1927 şi până<br />

la 9 august 1944, când am<br />

plecat din ţară, articolul de<br />

fond era semnat de mine. Am<br />

fost ales de trei ori ca deputat<br />

independent în Parlamentul<br />

ţării”. (Revista Magazin,<br />

Destinul unui condamnat la<br />

moarte – Pamfil Şeicaru”, de<br />

Victor Frunză, Editura Victor<br />

Frunză, 2001)<br />

Ca în orice altă profesie,<br />

jurnalismul are reprezentanţi<br />

care rămân ca repere în istoria<br />

acestei zbuciumate activităţi,<br />

în care ţelul suprem este<br />

– sau ar trebui să fie – aflarea<br />

adevărului. S-a spus, pe<br />

bună dreptate, că jurnalistul<br />

este, ”câinele de pază al societăţii”,<br />

iar el, jurnalistul, ar<br />

trebui să fie ochiul care vede,<br />

”enorm”, urechea ce aude,<br />

”monstruos”, riscându-şi<br />

uneori viaţa în căutarea adevărului.<br />

Nu este o profesie<br />

uşoară, nu este una în care<br />

partea subiectivă să primeze,<br />

ci este – sau ar trebui să<br />

fie – acea putere care să pună<br />

mereu în lumină faptele, să<br />

,,alimenteze” opinia publică<br />

cu ştiri corecte, să se ştie că<br />

această categorie socio-profesională<br />

este unică prin menirea<br />

ei.<br />

Creatori ai spaţiului public<br />

virtual, formatori ai opiniei<br />

publice sau ,,câinii de<br />

pază ai democraţiei”, cum<br />

am mai spus, jurnaliştii au<br />

un rol esenţial în lume şi nu<br />

este o simplă figură de stil.<br />

Fără ei, nu ar exista o agendă<br />

publică comună, nu s-ar<br />

cunoaşte noutăţile de zi cu zi<br />

şi, poate cel mai important,<br />

nu s-ar putea şti şi critica injustiţiile<br />

sau abuzurile celor<br />

care ne guvernează. Statutul<br />

jurnalistului este special,<br />

datorită dreptului publicului<br />

de a fi informat, corelat cu<br />

dreptul inviolabil la libera<br />

exprimare a jurnalistului.<br />

Datoria principală, indiferent<br />

de tipul de jurnalism practicat<br />

(de investigaţie, de opinie,<br />

foto-jurnalism, cultural,<br />

economic, medical etc.), este<br />

informarea corectă a publicului.<br />

Profesia are propriul cod<br />

deontologic care enumeră<br />

câteva principii care stau la<br />

baza practicii jurnalistice,<br />

dar spre deosebire de medici,<br />

magistraţi sau aviatori, oricine<br />

poate deveni jurnalist, fără<br />

să aibă nevoie de o acreditare<br />

specială.<br />

Nu oricine, însă, poate<br />

deveni un jurnalist profesionist<br />

şi recunoscut, iar drumul<br />

către performanţă începe<br />

întotdeauna de jos. Jurnalist<br />

eşti non-stop, spun oamenii<br />

din breaslă. Cu alte cuvinte,<br />

atunci când termini lucrul,<br />

continui să fii jurnalist prin<br />

felul în care observi şi gândeşti.<br />

M-am gândit că cititorii<br />

publicaţiei <strong>Occidentul</strong><br />

R omânesc merită să afle<br />

câteva date despre un mare<br />

ziarist şi scriitor, care şi-a<br />

pus amprenta asupra timpului<br />

în care şi-a exercitat<br />

meseria de jurnalist în mod<br />

cu totul deosebit. Este vorba<br />

despre Pamfil Şeicaru,<br />

considerat a fi cel mai mare<br />

gazetar dintre cele două războaie<br />

mondiale (18 aprilie<br />

1894, Buzău, România - 21<br />

octombrie 1980, München,<br />

RFG), director al ziarului<br />

,,Curentul”, pe care l-a înfiinţat<br />

în anul 1928, cel mai<br />

combativ cotidian românesc<br />

(cu orientare de dreapta şi,<br />

uneori, de extremă dreaptă)<br />

în perioada dintre cele două<br />

războaie mondiale.<br />

Pamfil Şeicaru a condus<br />

publicaţia până în anul<br />

1944, atunci când a părăsit<br />

ţara. Deşi a plecat, el a avut<br />

ideea de a publica un ziar<br />

ce ar fi trebuit să susţină<br />

cauza României după încetarea<br />

războiului. În 1939 a<br />

fost singurul ziarist român<br />

care a afirmat că aşa-zisele<br />

garanţii militare oferite de<br />

Marea Britanie şi Franţa pentru<br />

integritatea frontierelor<br />

României nu valorau nimic.<br />

„Activitatea sa publicistică<br />

nu a fost dintre cea mai comodă<br />

pentru autorităţi. În diverse<br />

arhive, civile şi militare,<br />

există numeroase articole<br />

care i-au fost cenzurate, mai<br />

ales în timpul campaniei dinspre<br />

Răsărit. În aprilie 1939<br />

a fost singurul ziarist român<br />

care a prezis că faimoasele<br />

garanţii franco-britanice<br />

aveau să se dovedească fără<br />

valoare. Figurează la loc de<br />

cinste în istoria încă nescrisă<br />

a presei române polemica<br />

pe care a purtat-o în paginile<br />

„Curentului” cu comentatorul<br />

britanic Wickham Steed,<br />

care, prin intervenţiile sale<br />

în emisiunile postului de radio<br />

BBC, inducea în eroare<br />

opinia publică românească<br />

asupra raţiunii participării<br />

României la un război<br />

pe care şi-l dorise” (Mihai<br />

Pelin): în faţa pericolului<br />

nazist, „Anglia trebuie să se<br />

pregătească pentru propria<br />

apărare şi abia după asta să<br />

garanteze şi frontierele altor<br />

ţări”. Într-un articol publicat<br />

la 15 aprilie 1939 a intuit inevitabila<br />

sacrificare de către<br />

marile puteri a ţărilor mici şi<br />

mijlocii din Europa acelui<br />

timp.<br />

Licenţiat în drept, Pamfil<br />

Şeicaru a luat parte ca ofiţer la<br />

operaţiile militare din Primul<br />

Război Mondial, fiind citat<br />

cu Ordin de zi pe Armată. A<br />

fost deputat în Parlamentul<br />

României în 1928, 1931 şi<br />

în 1933. Ziarist de mare talent,<br />

a fost director al ziarului<br />

,,Bucovina” ( Cernăuţi) şi a<br />

participat la editarea revistei<br />

,,Gândirea”. Din 1945 se stabileşte<br />

în Spania, la Palma de<br />

Mallorca, până în 1953 şi apoi<br />

la Madrid, până în 1974, unde<br />

a publicat o ediţie trimestrială<br />

a ziarului „Curentul” şi,<br />

pentru câtva timp, publicaţia<br />

„Liberty and Justice”. Ultimii<br />

ani i-a petrecut în Germania,<br />

stabilindu-se la Dachau. La<br />

moartea sa, în octombrie<br />

1980, premierul Bavariei,<br />

Franz Josef Strauß, l-a omagiat<br />

într-un mesaj, descriindu-l<br />

drept „un patriot român şi<br />

eminent ziarist: „Moştenirea<br />

pe care a lăsat-o compatrioţilor<br />

săi este lupta pentru dreptate,<br />

omenie şi pace”.<br />

Cred că este interesant de<br />

menţionat părerea celebrului<br />

ziarist despre clasa politică<br />

românească din vremea sa:<br />

,,Această minoritate reprezenta<br />

ţara minciunii constituţionale.<br />

Această minoritate zădărnicea<br />

orice acţiune menită<br />

să folosească ţării… Confiscase<br />

conducerea S tatului şi,<br />

rând pe rând, treceau pe la<br />

guvern ca adevărate trupe<br />

de ocupaţie, grăbite să-şi<br />

facă provizii, nepăsătoare de<br />

ce s-ar putea să se întâmple<br />

a doua zi. Ce valoare au delimitările<br />

dintre partide, etichetele,<br />

presupusele deosebiri<br />

de ideologie - când în compoziţia<br />

lor, în metodele lor de<br />

Pamfil Şeicaru<br />

„Un patriot român<br />

şi eminent ziarist”<br />

lucru erau de o deprimantă<br />

asemănare? Însăşi uşurinţa<br />

cu care migraţiunile dintr-un<br />

partid într-altul erau posibile<br />

indică o similitudine de climat<br />

politic. De fapt, am avut un<br />

singur partid care a stat nemişcat<br />

la guvern de la Unire<br />

şi până azi: partidul nepăsării<br />

naţionale”.<br />

Pamfil Şeicaru scrie fără<br />

menajamente despre politica<br />

externă a României interbelice:<br />

„Prizonieri ai unei iluzii,<br />

noi nu ne-am mai trudit să<br />

ne croim un drum al nostru,<br />

pentru siguranţa noastră, formula<br />

magică «marii noştri<br />

aliaţi» socotind-o suficientă.<br />

Tot sistemul nostru de alianţe<br />

nu este decât realizarea sistemului<br />

de siguranţă al Franţei<br />

faţă de eventualitatea unei<br />

revanşe germane. Biată nălucă;<br />

biet romantism al politicii<br />

noastre externe!”. După<br />

23 august 1944 şi instalarea<br />

regimului comunist la putere,<br />

Pamfil Şeicaru a fost judecat<br />

în procesul ziariştilor „criminali<br />

de război vinovaţi de<br />

dezastrul ţării” (22 mai – 4<br />

iunie 1945) şi condamnat „la<br />

pedeapsa capitală şi degradare<br />

civică pe timp de 10 ani,<br />

urmând a executa pedeapsa<br />

cea mai gravă”. Graţiat în<br />

secret de Nicolae Ceauşescu<br />

în 1966, celebrul gazetar vine<br />

incognito, însoţit de ofiţeri<br />

DIE, în perioada 20-28 august<br />

1977 la Bucureşti.<br />

În perioada exilului,<br />

Pamfil Şeicaru a scris şapte<br />

cărţi care demonstrează<br />

că marele ziarist a ştiut şi<br />

a simţit evenimentele care<br />

se derulau sub ochii lui, a<br />

înţeles ceea ce se întâmplă<br />

în bătrâna Europă: Pax<br />

A mericana o Pax Sovietica<br />

(1947); Dotla. Să rămână<br />

doar cenuşa (1948); Istoria<br />

partidelor politice în România<br />

(1959); La Roumanie dans la<br />

Grande Guerre (1968); Karl<br />

Marx - Însemnări despre<br />

România (1968); Die Donau<br />

- Fluss der Fünf Meere. Ein<br />

Europäisches Problem im<br />

Lichte der rumänisch-sowietischen<br />

Kontroversen (1975)<br />

- ,,Dunărea - fluviu a cinci<br />

mări. O problemă europeană<br />

în lumina controverselor româno-sovietice”;<br />

Adevăruri<br />

care trebuie amintite (1980).<br />

Pamfil Şeicaru rămâne, aşadar,<br />

un nume, un destin care<br />

a marcat istoria jurnalismului<br />

românesc, dar şi european.<br />

Autor: Pușa Roth<br />

(București – România)<br />

Jurnalist, dramaturg, membru<br />

a Uniunii Scriitorilor din<br />

România, Senior Editor în<br />

cadrul redacției <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc din anul 2012.


Dan Caragea - Critic literar<br />

Portugalia, Editor Senior - OR<br />

În viața de zi cu zi, oamenii<br />

comunică între ei.<br />

Principala formă de comunicare<br />

umană este vorbirea,<br />

adică folosirea unei anumite<br />

limbi în procesul comunicării<br />

orale. Firește, și animalele<br />

comunică între ele, dar<br />

vorbirea este o activitate<br />

specific umană. Numai oamenii<br />

au darul vorbirii. Noi<br />

emitem și receptăm sunete<br />

− diferite de sunetele produse<br />

de animale −, cu ajutorul<br />

cărora formăm cuvinte care,<br />

la rândul lor, se înlănțuie alcătuind<br />

propoziții și fraze.<br />

Sunetele produse și receptate<br />

de vorbitorii unei<br />

anumite limbi sunt de o<br />

enormă diversitate, iar, dacă<br />

am dori să le î<strong>nr</strong>egistram<br />

pe toate, ne-am da repede<br />

seama că numărul lor tinde<br />

spre infinit. Astfel spus, niciun<br />

individ nu rostește de<br />

două ori același sunet cu absolut<br />

aceleași caracteristici,<br />

chiar dacă noi nu sesizăm<br />

diferențele.<br />

Să ne gândim, de exemplu,<br />

la sunetul [a]. Între altele,<br />

„a” este o exclamație<br />

care exprimă diverse stări<br />

sau emoții:<br />

„‒ A, ce mă bucur că<br />

ai venit! Te-am sunat acasă,<br />

dar soţia ta mi-a spus<br />

că tocmai ai plecat, mă<br />

întâmpină Gogu”. (Petru<br />

Cimpoeșu, Celălalt Simion)<br />

„ȘEFUL (cordial): Aaa!<br />

Am onoarea, dom’profesor.<br />

Lume nouă.” (Mihail<br />

Sebastian, Steaua fără<br />

nume)<br />

„‒ A, ce mizerie mi-ați<br />

lăsat! Ce gălăgie ați făcut<br />

toată noaptea! Și duhoarea<br />

de aici, de pe scară! Dar<br />

asta o să aibă consecințe,<br />

ascultați-mă pe mine!”<br />

(Eva Baronsky, Mozart se<br />

trezește)<br />

În primul exemplu,<br />

„a” exprimă plăcerea sau<br />

satisfacția. În al doilea<br />

exemplu, „a” exprimă entuziasmul<br />

sau admirația. În ultimul<br />

exemplu, „a” exprimă<br />

indignarea. Citirea corectă<br />

ne obligă să rostim acest<br />

cuvânt pe tonuri diferite sau<br />

să îi lungim emisia (exemplul<br />

al doilea). Vom mai da<br />

un exemplu. Sunetul [e] din<br />

„sete” este mai deschis decât<br />

[e] din „semn”. Sunetul<br />

[e] din „sentiment” este ușor<br />

nazal în comparație cu [e]<br />

din primele două exemple.<br />

Astfel, în funcție de personalitatea<br />

fiecăruia, de stare<br />

sa afectivă, de situația sau<br />

contextul în care se află, sunetele<br />

nu vor fi pronunțate<br />

niciodată la fel.<br />

*<br />

Să ne gândim acum la<br />

o persoană care suferă de<br />

dureri în gât, la cineva care<br />

este răgușit, la un copil căruia<br />

îi lipsesc dinții din față,<br />

la un tânăr care poartă un<br />

aparat de corecție dentară,<br />

la o persoană care nu poate<br />

respira pe nas din pricina<br />

unei răceli etc. Să ne imaginăm<br />

că toate aceste persoane<br />

ar fi invitate să pronunțe<br />

același cuvânt, să spunem<br />

„smântână”. Am observa,<br />

cu siguranță, că nu există<br />

rostiri identice, ci, cel mult,<br />

asemănătoare.<br />

Cu toate acestea, înțelegerea<br />

a ceea ce se aude este<br />

posibilă pentru că omul are<br />

capacitatea de a recunoaște<br />

o emisie, chiar dacă sunetele<br />

sau cuvintele nu sunt niciodată<br />

pronunțate la fel. Aceasta<br />

înseamnă că avem capacitatea<br />

de a separa esențialul de<br />

variațiile individuale. Astfel,<br />

creierul nostru este pregătit<br />

să distingă un număr limitat<br />

de sunete și să recunoască<br />

când este vorba de același<br />

sunet sau cuvânt indiferent de<br />

vorbitorul concret care l-ar fi<br />

pronunțat.<br />

De acest inventar limitat<br />

de sunete specific<br />

fiecărei limbi se ocupă<br />

f onologia. Fonologia ne<br />

Educaţie şi cultură SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong> 11<br />

permite, așadar, restrângerea<br />

mulțimii infinite de sunete<br />

produse în vorbire la<br />

un număr restrâns de sunete<br />

invariante, numite foneme.<br />

Astfel, dacă într-un cuvânt,<br />

schimbând un sunet cu<br />

un altul, înțelesul se schimbă,<br />

atunci aceste sunete, care<br />

nu țin cont de pronunțările<br />

particulare ale fiecărui individ,<br />

sunt două foneme distincte<br />

ale acelei limbi.<br />

Cum ajungem însă la<br />

acest inventar relativ restrâns<br />

de foneme? Una din<br />

cele mai cunoscute reguli<br />

este aceea a comutării. De<br />

exemplu, dacă în cuvântul<br />

„vară”, schimbăm pe [r] cu<br />

[m] și obținem „vamă”, un<br />

cuvânt cu alt înțeles decât<br />

„vară”, atunci [r] și [m]<br />

sunt două foneme ale limbii<br />

române. Este suficient<br />

ca, într-un anumit context,<br />

un sunet să comute cu altul<br />

pentru a dovedi faptul că<br />

aceste sunt foneme.<br />

În fonologie există un sigur<br />

[a], indiferent de multitudinea<br />

de variații individuale,<br />

și care se opune lui [ă],<br />

[e], [i], [o], [u]. Exemple:<br />

par față de păr, pir, por, pur.<br />

Și acum se impune o<br />

distincție. Întrucât fonetica<br />

studiază sunetul ca<br />

fenomen fizic, material și<br />

concret (structura acustică,<br />

cum se produce acesta etc.),<br />

fonologia studiază fonemul<br />

ca reprezentare mintală, generală<br />

și abstractă.<br />

*<br />

Fonemele limbii române<br />

CHESTIUNI DE<br />

GRAMATICĂ A LIMBII<br />

ROMÂNE (I): FONEMELE<br />

se împart în vocale, semivocale<br />

și consoane.<br />

VOCALELE sunt foneme<br />

sonore rostite fără zgomot.<br />

Ele pot fi pronunțate<br />

îndelung, neîntrerupt, întro<br />

singură emisie a vocii.<br />

Vocale sunt muzicale și, de<br />

aceea, am putea fredona o<br />

melodie slujindu-ne doar de<br />

vocale.<br />

Vocalele sunt foneme<br />

de bază, indispensabile și<br />

suficiente pentru a forma<br />

silabe.<br />

În limba română sunt<br />

șapte vocale: [a] ca în cal;<br />

[ă] ca în măr; [î] ca în înainte,<br />

vânt; [e] ca în vers; [i]<br />

ca în inimă, ytriu; [o] ca în<br />

opt; [u] ca în tub. Acestea<br />

pot ocupa orice poziție<br />

în cuvânt, cu excepția lui<br />

[ă], care apare foarte rar<br />

în poziție inițială: ăl, ăsta,<br />

ăla.<br />

Pe lângă acestea, mai<br />

există o vocală asilabică,<br />

numită, de obicei, i șoptit<br />

[ i ]. Este vorba de o vocală<br />

neaccentuată, scurtă, care<br />

apare la finalul unor cuvinte,<br />

întotdeauna după consoană,<br />

și care nu poate forma<br />

silabă: albi, pantofi, monahi,<br />

viteji, vandali, pomi,<br />

bani, șerpi, culori, coloși,<br />

nunți, gârbovi, auzi etc.<br />

■ Reguli de ortoepie și<br />

ortografie<br />

[a] ̶ Se scrie și se pronunță<br />

a, nu ea, după j sau ș, în rădăcina<br />

cuvântului: așa (nu<br />

așea); așază (nu așează);<br />

deșartă (nu deșeartă); înșală<br />

(nu înșeală); șade (nu șeade);<br />

șase (nu șease); șapte (nu<br />

șeapte); jale (nu jeale).<br />

Se scrie și se pronunță a,<br />

nu ia, după e sau i în hiat, în<br />

cuvintele neologice: agre-a<br />

(nu agre-ia); cre-a (nu creia);<br />

sublini-a (nu subliniia);<br />

pari-a (nu pari-ia).<br />

[ă] ̶ Se scrie și se pronunță<br />

ă, nu e, după j sau ș, în rădăcina<br />

cuvântului: grijă (nu grije);<br />

plajă (nu plaje); îngrașă<br />

(nu îngrașe); ușă (nu ușe).<br />

Aceeași regulă, la formele<br />

de plural ale substantivelor<br />

terminate în -are:<br />

angajări (nu angajeri);<br />

amenajări (nu amenajeri);<br />

încurajări (nu încurajeri);<br />

încrucișări (nu<br />

încrucișeri); înfățișări (nu<br />

înfățișeri); îmbrățișări (nu<br />

îmbrățișeri); descătușări<br />

(nu descătușeri).<br />

Se scrie și se pronunță<br />

ă, nu e, în prepoziția: după<br />

(nu dupe).<br />

[î] ̶ Se scrie și se pronunță<br />

â, nu i, în sufixul de gerunziu<br />

al verbelor polisilabice de<br />

conjugarea a II-a, terminate<br />

în -ea în hiat: agreând (nu<br />

agreind); creând (nu creind);<br />

procreând (nu procreind).<br />

Se scrie â, nu î, în cuvintele<br />

compuse sudate, în care<br />

al doilea element începe cu î:<br />

bineînțeles (nu bineânțeles);<br />

subînțeles (nu subânțeles);<br />

neînsemnat (nu neânsemnat).<br />

[e] ̶ Se scrie și se pronunță<br />

e, nu ă, în prepozițiile: de, pe<br />

(nu dă, pă).<br />

[i] ̶ Se scrie și se pronunță<br />

i, nu ii în cuvântul cunoștință<br />

(nu cunoștiință). Greșeala<br />

se datorează asemănării cu<br />

știință, conștiință.<br />

Autor:<br />

Dan C aragea (Portugalia)<br />

Critic literar, publicist, eseist,<br />

critic de artă, critic de<br />

teatru și traducător român.<br />

Este lusitanist, specialist<br />

în psihologie și lingvistică<br />

computațională. Din<br />

2011, Senior Editor în cadrul<br />

redacției <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc.


12 SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Opinii<br />

Caut un om cinstit,<br />

un om cu bun-simț<br />

Cuprinsă de furie/ mi-am<br />

izbit tâmpla-n perete./ Am văzut<br />

sticleții gândului/ sărind<br />

și lovind pereții odăii./ Am<br />

auzit glasul ceasornicului,/<br />

despre timpu-n care trăim/ în<br />

limba lor clipele vorbind./ Cu<br />

o lanternă în mână am ieșit<br />

afară./ Nici țipenie de om!/<br />

Atmosferă bizară./ Doar<br />

frunzele copacilor atârnau pe<br />

crengi,/ de lumina rece a lunii<br />

luminate,/ tremurând ca niște<br />

mici ființe/ mute și nevinovate./<br />

M-am oprit și am vrut să<br />

strig: „Caut un om!”/ Da!, un<br />

om aș fi căutat,/ deși bănuiam<br />

că în acest timp,/ „omul” nu<br />

putea fi aflat./ Am luat pietre<br />

în mâini și-am lovit în ziduri<br />

cu mânie./ Un șobolan în<br />

noapte fugea,/ între drumuri<br />

mai cumpănea;/ trupu-mi de<br />

teamă și scârbă/ ca un ocean<br />

se zbuciuma./ Și-atunci am<br />

strigat: „Caut un om!”/ Indivizi<br />

obosiți, unii de muncă,<br />

alții de dragoste,/ din case au<br />

ieșit,/ în jurul meu s-au adunat./<br />

Crezându-mă nebună,/<br />

bineînțeles că nimeni nu a<br />

căutat.<br />

Unde să-l fi aflat? (Din volumul<br />

meu de versuri „O mie<br />

și una de...poeme”)<br />

Cândva scrisesem un eseu<br />

pe care-l intitulasem „Bunul<br />

simț și mitocănia”. Pe atunci<br />

nu intuisem până unde poate<br />

ajunge lipsa bunului simț, nu<br />

mi se definise clar manifestarea<br />

celor lipsiți de această virtute<br />

și anume ticăloșia. Nu puteam<br />

să-mi închipui că un om<br />

nesimțit, lipsit de sensibilitate,<br />

poate deveni ticălos. Credeam<br />

că lipsa bunului simț poate<br />

avea totuși o limită la care<br />

omul să nu fie atât de mult lovit<br />

încât să poată suferi și nici<br />

nu gândeam că poate aduna<br />

atâți adepți: femei și bărbați.<br />

Aminteam în acel eseu de strigătul<br />

lui Diogene, în plină zi:<br />

„Caut un om!” când pășea pe<br />

străzile Atenei, la vremea când<br />

oamenii orașului huzureau și<br />

viața decăzuse. Afirmam și<br />

afirm și acum că omul vine<br />

pe lume cu bunul-simț ancestral<br />

– moștenire de la cei care<br />

îl concep – și că valoarea lui<br />

poate crește sau descrește pe<br />

parcursul vieții, funcție de<br />

factorul educațional, acest lucru<br />

depinzând de educația din<br />

familie și din mediul în care<br />

trăiește. Dar, realitatea arată<br />

altfel, omul își permite orice<br />

în numele unei libertăți prost<br />

înțeleasă, nemaivorbind de cei<br />

ajunși la putere care dominați<br />

de orgoliu, sfidează bunulsimț,<br />

crezând că li se cuvine<br />

orice comportament.<br />

După ce dăm naștere copiilor<br />

sau devenim învățători, profesori,<br />

educația este darul cel<br />

mai prețios care trebuie făcut<br />

copiilor în familie, în școală.<br />

De unii se prinde, de alții nu,<br />

dar strădania noastră trebuie să<br />

existe pentru a șlefui caractere,<br />

a face ca acești copii ajunși<br />

maturi să poată conviețui în<br />

condiții civilizate, adică bine și<br />

frumos cu semenii lor, ca prin<br />

fapte, prin vorbe și prin luări<br />

de atitudine, să-și poată câștiga<br />

respectul.<br />

Bunul-simț însumează și<br />

alte calități cum sunt: modestia,<br />

inteligența, moralitatea,<br />

credința și astfel poate fi înnobilată<br />

viața, se pot produce<br />

efecte pozitive în țară, se poate<br />

vindeca un stat bolnav (valabil<br />

oriunde în lume!). Dar<br />

numărul celor cu bun-simț a<br />

scăzut și cade simțitor, iar societatea<br />

românească în loc să<br />

evolueze, a decăzut, a creat și<br />

a promovat personaje grotești<br />

în politică, s-au produs modificări<br />

legislative, schimbări în<br />

structura instituțiilor prin înlocuirea<br />

unor oameni cu alții<br />

lipsiți de merite profesionale,<br />

incompetenți, slugarnici și de<br />

moralitate josnică.<br />

Când Președintele țării<br />

a adus în discuție educația<br />

necesară, multora li s-a părut<br />

ceva de domeniul fantasticului,<br />

dar profesorul de carieră avea<br />

o mentalitate corectă, cea a<br />

necesității educației acestui<br />

popor, nu numai a copiilor, ci<br />

și a oamenilor maturi cu personalitate<br />

pervertită.<br />

Și iată, am ajuns astăzi ca o<br />

femeie cu visuri mari de mărire,<br />

lipsită de modestie, genetic<br />

asemănătoare cu Elena<br />

Ceaușescu, să rostească de la<br />

o tribună cuvinte total lipsite<br />

de bun-simț, cuvinte jignitoare,<br />

schițând și un tablou<br />

al competiției politice: „Am<br />

văzut lașitatea domnului Tăriceanu,<br />

am văzut minciunile<br />

domnului Ponta, am văzut<br />

plângerile penale din partea<br />

domnului Orban și jignirile<br />

domnului Barna. Am văzut<br />

încă o dată atacurile domnului<br />

Iohannis. Înțeleg că trebuie să<br />

mă lupt cu toți acești bărbați<br />

de stat ai României care nu<br />

au înțeles că lupta politică e<br />

pe proiecte și nu pe cine țipă<br />

sau jignește mai tare”, a afirmat<br />

femeia, într-o declarație<br />

de presă susținută la Palatul<br />

V ictoria, pe un ton prefăcut<br />

egal, mascând răutatea, viclenia<br />

și afișând superioritatea<br />

față de toți acești bărbați. Căci,<br />

scriitorul latin Publius Syrus<br />

spunea că „E o mare ticăloșie<br />

să-ți prefaci cuvintele după<br />

cele ale bunătății.”<br />

„Dacă toți acești oameni<br />

politici care conduc acest stat<br />

și care au putere în partidele<br />

lor se poziționează împotriva<br />

unui singur om, înseamnă că<br />

eu de partea mea trebuie să am<br />

românii, femeile din această<br />

țară, toți oamenii de bine care<br />

nu vor mai accepta vreodată<br />

astfel de cuvinte și comportamente”,<br />

s-a mai auzit glasul<br />

perfid și judecata strâmbă.<br />

Liderul PSD, candidat la<br />

prezidențiale, a cerut sprijinul<br />

fiecărei femei social-democrate,<br />

precum și al tuturor femeilor<br />

din România în campania<br />

pentru alegerile din toamnă.<br />

Șantaj, viclenie?<br />

Și când a rostit: „Sunt mai<br />

puternică decât toți bărbații<br />

care nu fac altceva decât să<br />

țipe de pe margine”,(cred că<br />

nu greșesc momentul) cei din<br />

sală s-au ridicat în picioare și<br />

au aplaudat. Or fi aplaudat și<br />

membri familiei dumisale?<br />

Nu pot înțelege cum oamenii<br />

frumoși, inteligenți,<br />

talentați, sinceri, deschiși,<br />

veseli și glumeți ai acestei<br />

frumoase țări, ajunsă acum<br />

o țară bolnavă și tristă, cu<br />

oameni tot atât de bolnavi și<br />

triști, poate avea și astfel de<br />

oameni prost direcționați. Am<br />

cunoscut în viața mea oameni<br />

simpli de la sate, intelectuali<br />

de rasă, toți purtau amprentele<br />

unui neam cu noblețe sufletească,<br />

dar am cunoscut în<br />

regimul comunist și oameni<br />

parveniți care acum, în ultimii<br />

ani ai post-comunismului<br />

sau înmulțit ca ciupercile,<br />

păstrând moștenirea minciunii,<br />

prefăcătoriei, dorinței de<br />

îmbogățire prin mijloace necinstite<br />

și având grija înlăturării<br />

din calea lor a oamenilor<br />

cinstiți, competenți.<br />

Candidata la prezidențiale,<br />

a cerut sprijinul fiecărei femei<br />

social-democrate, precum și al<br />

tuturor femeilor din România<br />

în campania pentru alegerile<br />

din toamnă: „Dacă toți acești<br />

oameni politici care conduc<br />

acest stat și care au putere în<br />

partidele lor se poziționează<br />

împotriva unui singur om, înseamnă<br />

că eu de partea mea<br />

trebuie să am românii, femeile<br />

din această țară, toți oamenii<br />

de bine care nu vor mai accepta<br />

vreodată astfel de cuvinte și<br />

comportamente”.<br />

Mai ținem seamă de ceea ce<br />

este scris în Biblie? Înainte de<br />

a o crea pe Eva, Dumnezeu a<br />

spus: „Am să-i fac [lui Adam]<br />

un ajutor care să i se potrivească”<br />

(Geneza 2:18). Aceste<br />

cuvinte lasă să se înțeleagă că<br />

femeia nu îi este nici inferioară,<br />

nici superioară bărbatului, ci<br />

egală. „Deși Adam și Eva erau<br />

diferiți din punct de vedere fizic<br />

și emoțional, amândoi au<br />

primit aceeași misiune și s-au<br />

bucurat de aceleași drepturi în<br />

fața Făuritorului lor” (Geneza<br />

1:28-31)).<br />

Realitatea societății<br />

românești de astăzi este evident<br />

lipsită de bunul-simț şi nu<br />

vreau doar să atrag atenția asupra<br />

acestui fapt, ci să încurajez<br />

dobândirea, educarea, folosirea<br />

lui pentru a restabili normalul,<br />

cultura, etica și credința în<br />

România, fiindcă bunul-simț<br />

înseamnă măsură și echilibru.<br />

În lipsa lui a apărut oligarhia<br />

(formă de conducere a statului,<br />

în care puterea politică și<br />

economică este deținută de un<br />

număr restrâns de persoane) incapabilă<br />

de analiză, de viziune,<br />

ajunsă la obrăznicie, aroganță<br />

și chiar ticăloșie, crimă, umilirea<br />

și batjocorirea tinerelor<br />

fete, dar și a unor băieți, distrugerea<br />

vieții lor). Oligarhia a<br />

legiferat, administrat, a călcat<br />

legile existente, le-a prefăcut în<br />

altele, creând un adevărat haos<br />

și trăgând folosul material din<br />

această degringoladă, mințind<br />

poporul cu false explicații și<br />

eterne promisiuni.<br />

Minciuna în care trăim, răul<br />

care ni se oferă, este eroarea<br />

celor care ne conduc și eroarea<br />

poate face parte uneori<br />

din viață. Ea trebuie însă recunoscută<br />

și pentru a fi recunoscută,<br />

cel care o săvârșește<br />

trebuie să-și deschidă sufletul<br />

și mintea, să recunoască erorile<br />

comise, să asculte părerea,<br />

judecata celorlalți, chiar dacă<br />

ei sunt puțini, ei pot fi purtători<br />

de cunoștințe și de dreptate,.<br />

Nu li se cere inteligență<br />

pentru aceasta celor care au<br />

greșit, fiindcă majoritatea nu<br />

o au, ci doar bunăvoință, modestie,<br />

renunțare la orgoliu,<br />

credință în legile divine. Și<br />

recunoașterea greșelilor poate<br />

schimba destinul unei țării.<br />

Lipsa bunului simț este<br />

întâlnită atât la femei cât și la<br />

bărbați, dar la femei anulează<br />

brusc delicatețea, sfințenia<br />

avută cândva. E adevărat,<br />

femeile au îndurat mult și<br />

mai îndură din cauza cruzimii<br />

bărbaților, dar a dori să<br />

răspunzi cu aceeași monedă,<br />

adică cea a cruzimii și a lipsei<br />

de bun-simț, este prea mult și<br />

nu poate duce la înțelegere și<br />

armonie. Nu ajunge divizarea<br />

politică a țării, ura pe care a<br />

creat-o partidul de guvernământ<br />

, ne mai trebuie și ura<br />

între cele două genuri – femei<br />

și bărbați?<br />

Pe de altă parte, sunt posibile<br />

dereglări hormonale în<br />

anumite etape ale vieții care<br />

să schimbe comportamentul,<br />

înțelegerea problemelor vieții.<br />

De cele mai multe ori ele revin<br />

la normal, după perioade de ani<br />

de zile, sau rămân neschimbate<br />

până la sfârșitul vieții. Ar fi o<br />

motivație a atitudinii?<br />

„Bunul-simț este un nume<br />

general pentru relațiile cinstite,<br />

sincere, lipsite de gânduri<br />

de înșelare. A fi lipsit de bunsimț,<br />

înseamnă a fi „lepră”,<br />

adică o persoană de care<br />

ceilalți trebuie să se ferească”,<br />

sunt cuvintele unui reprezentant<br />

al Bisericii, (mai precis aș<br />

spune „a fi ticălos”), la care a<br />

adăugat: „Lipsa bunului-simț<br />

îl face pe om capabil de orice,<br />

căci pentru el nu mai există<br />

nimic demn de respect. Cruzimea,<br />

desconsiderarea, călcarea<br />

în picioare a celorlalți, sunt<br />

doar câteva atribute ale celui<br />

fără de bun-simț. Dar asta înseamnă<br />

golirea omului de tot<br />

ce este sfânt în el, adică pregătirea<br />

de suferință veșnică”.<br />

Să recunoaștem că avem o<br />

cumpănă în istoria României<br />

și să sperăm că nu va învinge<br />

ticăloșia. Oamenii ar trebui<br />

să-și păstreze spiritul viu, să<br />

fie atenți pentru a nu vota pe<br />

cei care, în absența meritelor<br />

și lăcomiei de bani și averi,<br />

a acțiunilor ticăloase, chiar<br />

criminale, iresponsabilității,<br />

incompatibilității, sau unui<br />

extremism idiot încearcă să se<br />

autolegitimeze prin patriotism<br />

mimat. Este nevoie de oameni<br />

curați, oameni curajoși care să<br />

distrugă mafia existentă. Să<br />

alergăm pe străzi ca Diogene<br />

și să strigăm: „Caut un om –<br />

cinstit!” și oamenii cinstiți să<br />

aibă și ei curajul să iasă din<br />

„vizuini”.<br />

Dacă trăiești în România<br />

sau urmărești evenimentele și<br />

vezi zilnic haosul produs de<br />

guvernarea recentă, nu poți să<br />

nu te revolți, nu poți să nu-ți<br />

mai pui mintea la contribuție –<br />

cum se spune – , fiindcă ai dori<br />

o normalitate a lucrurilor, să<br />

poți lucra liniștit, să poți dormi<br />

liniștit, să fii mulțumit de viață,<br />

fericit, sau cum spunea Cioran:<br />

„Nu este vorba să ajungem la<br />

fericire, ci la un grad mai mic<br />

de nefericire”.<br />

Autor: Vavila Popovici<br />

(Carolina de Nord)<br />

Nota redacției: Responsabilitatea<br />

asupra conținutului<br />

textelor publicate revine în<br />

totalitate autorilor!


O plimbare galeșă<br />

spre Lacul Galeș<br />

Hoinar prin România SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong> 13<br />

Când toamna se anunță o<br />

prelungire a verii, cel puțin<br />

la capitolul temperatură, când<br />

prognoza zâmbește însorită<br />

de pe ecranul telefonului inteligent<br />

și când ai dor de ducă,<br />

te așteaptă zeci de lacuri limpezi<br />

să le descoperi în Munții<br />

Retezat.<br />

Aproape toate lacurile<br />

din Munții Retezat sunt de<br />

origine glaciară. Le găsești<br />

răspândite pe cele aproape<br />

40.000 de hectare ale Parcului<br />

Național Retezat, din județul<br />

Hunedoara. Patruzeci dintre<br />

aceste lacuri sunt de dimensiuni<br />

mari și mijlocii, iar 18<br />

sunt lacuri mai mici, dar toate<br />

permanente. Din ele pornesc<br />

la vale pâraie repezi, cu apă<br />

rece, cristalină, numai bună<br />

să astâmpere setea călătorului<br />

pornit spre înălțimi. Datorită<br />

acestor lacuri minunate,<br />

munții despre care vorbim șiau<br />

căpătat renumele de „tărâmul<br />

cu ochi albaștri”.<br />

Cel mai cunoscut și mai<br />

vizitat dintre toate lacurile<br />

Retezatului este cu siguranță<br />

Lacul Bucura, dar nu este singurul<br />

care oferă o priveliște<br />

de vis. Călătoria acestei ediții<br />

ne duce la un alt lac, și acesta<br />

foarte drag iubitorilor muntelui:<br />

Lacul Galeș. Situat la<br />

aproape 2000 de metri altitudine<br />

(mai exact, 1990 de metri),<br />

acest ochi de apă se ascunde<br />

după câteva vârfuri, la capătul<br />

unui traseu de dificultate<br />

medie.<br />

De fapt, la Galeș poți<br />

ajunge din mai multe părți,<br />

depinde de unde ai plecat în<br />

urcare. Dar probabil cea mai<br />

frecventată cale este cea care<br />

pleacă de la popasul Cârnic<br />

(unde există loc de campare,<br />

precum și cabane cu camere<br />

pentru cazare), trece pe la<br />

Cascada Lolaia și urcă prin<br />

pădure (parțial pe drum forestier,<br />

apoi de-a dreptul pe cărări<br />

străjuite de copaci ce par că nu<br />

se mai termină în înălțimea lor<br />

maiestuoasă), ajungând în golul<br />

alpin și ducând, în aproximativ<br />

trei – patru ore de urcuș,<br />

la Lacul Galeș.<br />

Cârnic este un loc de popas<br />

situat la 1000 de metri<br />

altitudine, reprezentând una<br />

din porțile de intrare în Parcul<br />

Național Retezat. La Cârnic<br />

se ajunge cu mașina până la<br />

locul de campare ori la cabane<br />

– din drumul european<br />

E79 urmezi indicatoarele din<br />

localitatea Ohaba de sub Piatră<br />

spre Nucșoara, o localitate situată<br />

în comuna Sălașu de Sus.<br />

Drumul este asfaltat prin sate,<br />

apoi o porțiune este drum de<br />

țară, dar accesibil oricărui tip<br />

de autovehicul. Dacă ești un<br />

iubitor al mersului cu cortul,<br />

ai loc unde să campezi, contra<br />

unei taxe, desigur. De asemenea,<br />

aici poți lăsa mașina și<br />

dacă plănuiești să faci doar un<br />

traseu de o zi, iar seara să te<br />

întorci și să cobori acasă.<br />

Cabanele din zonă care oferă<br />

cazare au condiții excelente<br />

– camere dotate cu paturi suficiente,<br />

curate, bucătărie unde<br />

poți comanda mâncare, sală de<br />

mese, terase, spațiu unde să te<br />

autogospodărești, dacă ți-ai<br />

adus mâncarea de acasă, grătar,<br />

băi pe holuri cu apă caldă<br />

curentă și cabine de duș. Cât<br />

ține sezonul de urcare în munte<br />

(cam până în luna <strong>septembrie</strong><br />

inclusiv, de obicei, în funcție<br />

de vreme), aici e plin de turiști.<br />

Mulți urcă numai pentru a vedea<br />

Cascada Lolaia, extrem de<br />

accesibilă oricui.<br />

Dar adevărații iubitori de<br />

munte se deosebesc imediat de<br />

turiștii veniți numai pentru un<br />

selfie la cascadă. Îi recunoști<br />

după echipament: bocanci de<br />

munte, rucsac dotat cu de toate,<br />

haine care să îi protejeze<br />

de vânt și ploaie sau bețe de<br />

sprijin pentru urcare și coborâre.<br />

Mulți lasă mașinile la<br />

Cârnic și, cu corturi, saci de<br />

dormit și mâncare în spate,<br />

în rucsaci, urcă la Pietrele sau<br />

la Gențiana, ori chiar mai departe,<br />

ca să campeze chiar în<br />

inima munților.<br />

De la Cascada Lolaia, drumul<br />

duce, în urcare continuă,<br />

până spre locul unde traseele<br />

se despart. Este foarte important<br />

să ții minte mereu semnul<br />

care marchează, pe copaci și<br />

pe pietre, drumul tău. Dacă<br />

ți-ai propus să ajungi la Lacul<br />

Galeș, vei urma triunghiul roșu<br />

îmbrăcat în alb. Marcajele sunt<br />

peste tot, foarte apropiate, astfel<br />

încât nu ai cum să pierzi<br />

traseul. Urcarea prin pădure<br />

îți va scoate în cale și diverse<br />

soiuri de ciuperci comestibile,<br />

mai ales dacă a plouat recent.<br />

Copacii printre care te duce<br />

traseul sunt impresionanți:<br />

extrem de înalți, cu un colorit<br />

aparte, de dimensiuni aproape<br />

identice, par niște soldați puși<br />

la patru ace care te așteaptă<br />

să te salute. Liniștea lor este<br />

deranjată doar undeva în depărtare<br />

de susurul apelor care<br />

curg la vale, venind din lacurile<br />

glaciare de la înălțime.<br />

Ultima bucată de urcuș prin<br />

pădure nu este tocmai ușoară:<br />

o pantă destul de lungă și cu<br />

grad mai mare de înclinare te<br />

va solicita puțin, oricât de bine<br />

pregătit ai fi. Din fericire, nu<br />

te grăbește nimeni: poți lua<br />

câte pauze dorești, muntele<br />

nu fuge nicăieri. Odată ce ai<br />

ieșit în golul alpin, peisajul se<br />

schimbă total. Seamănă foarte<br />

mult cu traseul care te duce<br />

spre Lacul Bucura. Vei vedea<br />

jnepeniș, vegetație bogată, felurite<br />

flori, în culori vii, dar și<br />

nelipsiții bolovani și lespezi<br />

de piatră pe care vei călca cu<br />

atenție.<br />

Dacă ai noroc și prinzi o zi<br />

senină, de la un punct al urcării<br />

vei începe să descoperi în<br />

zare vârfurile Peleaga, Păpușa<br />

Mare, Păpușa Mică și Vârful<br />

Mare. Dacă ziua este cețoasă<br />

sau înnorată, nu vei putea zări<br />

vârfurile decât, poate, puțin,<br />

printre nori ori dacă se va risipi<br />

ceața fie și pentru câteva<br />

minute. Drumul tău nu va mai<br />

dura mult și te vei trezi, după<br />

un ultim urcuș bolovănos, față<br />

în față cu Lacul Galeș.<br />

Să nu te surprindă prezența<br />

liniștită a unor măgăruși ce<br />

pasc cuminți pe lângă lac. Sunt<br />

ai stânei pe lângă care ai trecut,<br />

la un moment dat și poate<br />

nu ți-ai dat seama. Pășunatul<br />

oilor în Munții Retezat este<br />

o practică veche și răspândită<br />

în toate satele din regiune.<br />

Ciobanii stau cu oile în munte<br />

până când toamna mână<br />

atât oamenii, cât și animalele<br />

acasă, la temperaturi mai calde.<br />

În timp ce tu vei sta să te<br />

odihnești pe malul lacului,<br />

savurând o bucată de ciocolată,<br />

un măgăruș va veni să bea<br />

apă din lac. Dacă nu vei face<br />

mișcări bruște, va trece chiar<br />

pe lângă tine.<br />

Lacul este atât de limpede,<br />

încât la mal vei vedea toate<br />

pietrele de pe fundul său. Malul<br />

nu este abrupt, iar apa aici<br />

nu este adâncă, astfel că te vei<br />

bucura de o priveliște aparte.<br />

Însă nu încerca să faci baie în<br />

această apă – ca orice lac glaciar,<br />

este foarte rece. Și, desigur,<br />

regulile parcului național<br />

interzic scăldatul în lacuri,<br />

precum și pescuitul în acestea.<br />

Un avantaj al Lacului Galeș<br />

este că aici nu te vei trezi în<br />

mijlocul unui zumzăieli de călători<br />

și corturi, ca la Bucura.<br />

Pentru că este mai retras și<br />

nu atât de intens promovat,<br />

Galeșul oferă mult mai multă<br />

liniște iubitorului de munte.<br />

Dacă afară este o vreme<br />

schimbătoare și vântoasă, nu<br />

îți va fi foarte cald stând lângă<br />

lac, dar chiar și așa priveliștea<br />

și sentimentul pe care ți-l oferă<br />

merită efortul de a ajunge aici.<br />

În mod normal, traseul<br />

descris nu este considerat ca<br />

având un grad mare de dificultate,<br />

dimpotrivă – de la<br />

Cascada Lolaia, panoul informativ<br />

îți spune că vei face<br />

cam trei ore și jumătate până<br />

la Galeș. Așadar, și dacă mergi<br />

încet sau într-un grup fără antrenament<br />

în mersul pe munte,<br />

patru ore dus și patru ore întors<br />

înseamnă o zi lumină petrecută<br />

frumos în munte. Vei pleca cu<br />

amintiri albastre minunate!<br />

Dar nu uita: indiferent cât<br />

de ușor pare traseul, să fii<br />

mereu echipat pentru orice<br />

eventualitate. În munte nu<br />

știi niciodată când se schimbă<br />

vremea. Poate veni ploaia<br />

când te aștepți mai puțin.<br />

Pelerina de ploaie și hainele<br />

groase nu trebuie să lipsească<br />

din bagajul tău. Bocancii<br />

din picioare sunt esențiali:<br />

nu te încumeta să urci în<br />

teniși sau adidași, pentru că<br />

ai pe traseu porțiuni unde<br />

treci prin apă ori urci pe bolovani<br />

uzi, ai de trecut căderi<br />

de apă călcând pe bolovani<br />

sau mergând pe bușteni. O<br />

călătorie sigură și reușită la<br />

munte începe cu un echipament<br />

adecvat.<br />

Iar dacă nu ești un pasionat<br />

al drumurilor montane, dar<br />

vrei să te bucuri de aer curat<br />

și măcar două – trei zile departe<br />

de lumea dezlănțuită, rămâi<br />

măcar la Cârnic. Vei găsi gazde<br />

minunate, mâncare bună,<br />

produse venite din gospodăriile<br />

oamenilor; te vei trezi sub<br />

soarele muntelui, vei asculta<br />

cântece la chitară seara, lângă<br />

un foc de tabără și îți vei încărca<br />

bateriile pentru viața mai<br />

agitată care te așteaptă înapoi<br />

acasă.<br />

Muntele are câte ceva de<br />

oferit pentru fiecare dintre noi,<br />

indiferent de nivelul nostru de<br />

așteptări. Cum luna <strong>septembrie</strong><br />

se anunță frumoasă, încă<br />

mai ai vreme să profiți, măcar<br />

într-un weekend, de cărările<br />

Retezatului, de cascadele sale<br />

și de liniștea pe care ți-o va<br />

strecuta în suflet.<br />

Autor text și foto:<br />

Camelia Jula


14 SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Elev din Orăștie medaliat cu<br />

aur la Olimpiada Europeană de<br />

Informatică pentru Juniori<br />

România<br />

Alexandru Raul Todoran,<br />

elev al Liceului Teoretic „Aurel<br />

Vlaicu” din Orăștie, a obținut<br />

medalia de aur la Olimpiada<br />

Europeană de Informatică<br />

pentru Juniori (European<br />

Junior Olympiad in Informatics<br />

– eJOI), competiție care s-a<br />

desfășurat între 23 și 29 august<br />

la Maribor, în Slovenia, precizează<br />

stiriletransilvaniei.ro.<br />

Alexandru este abolvent<br />

al clasei a VII-a și face parte<br />

din în lotul național, format<br />

din patru elevi, care a reprezentat<br />

România la această<br />

prestigioasă competiție. Elevul<br />

a fost felicitat de conducerea<br />

unității de învățământ<br />

în care studiază, precum și de<br />

cea a Inspectoratului Școlar<br />

Județean (IȘJ) Hunedoara.<br />

„Ne exprimăm admirația și<br />

recunoștința pentru acest rezultat<br />

excepțional al lui Alexandru,<br />

față de profesorii și părinții<br />

care i-au transformat pasiunea<br />

în performanță! Gratitudinea<br />

noastră este cu atât mai mare<br />

cu cât acest palmares se adaugă<br />

succeselor de viață plămădite<br />

de-a lungul celor 100 de ani<br />

de activitate a Liceului Teoretic<br />

„Aurel Vlaicu” din Orăștie”,<br />

au declarat reprezentanții IȘJ<br />

Hunedoara.<br />

Situaţie scandaloasă la un<br />

festival din județul Sălaj:<br />

Copii puşi să facă mătănii<br />

şi să sărute asfaltul<br />

În spaţiul public a fost distribuită<br />

o filmare în care mai<br />

mulţi copii sunt obligaţi să<br />

facă 20 mătănii în aer liber<br />

şi să îşi facă cruci în timp<br />

ce sărută asfaltul, în cadrul<br />

unei acţiuni organizate de o<br />

asociaţie creştină din judeţul<br />

Sălaj. O femeie care îi însoţea<br />

din partea asociaţiei le cere un<br />

comportament corespunzător<br />

la slujbă, avertizându-i pe cei<br />

care „nu pot rezista două ore”<br />

să îşi pună pamperşi.<br />

Pe filmare se aude unul dintre<br />

copii care spune că a făcut 20<br />

de mătănii şi că a terminat, iar<br />

un altul se plimbă prin faţa<br />

grupului, fiind admonestat<br />

de femeie şi obligat să mai<br />

facă 10 mătănii. „La Sfânta<br />

Liturghie de la Bobota va fi<br />

mult mai lejer decât astăzi,<br />

pentru că nu este în biserică,<br />

se slujeşte în altarul de vară, e<br />

mai mare relaxare, băncile de<br />

la liziera pădurii, pentru copii<br />

e mai mult decât perfect.<br />

Acolo se stă în bancă, se stă<br />

în picioare în momentele când<br />

se stă în picioare şi nu se merge<br />

la toaletă în pădure, nu se<br />

umblă după apă. Înainte veţi<br />

primi de toate, veţi fi pregătiţi.<br />

De acum vă spun, să nu avem<br />

surprize, că duminică nu va<br />

bate nimeni mătănii. Vom<br />

avea o cameră pregătită la<br />

baza asociaţiei şi cine nu ştie<br />

să se încadreze în grup va putea<br />

să citească o carte liniştit,<br />

avem tot felul de cărţi, ieşiţi<br />

de acolo speakeri motivaţionali”,<br />

a continuat femeia, care<br />

l-a mai pus pe un alt copil să<br />

facă 5 mătănii deoarece avea<br />

chef de vorbă.<br />

Reprezentanţii asociaţiei au<br />

refuzat să comenteze imaginile,<br />

declarând corepondentului<br />

MEDIAFAX că „au fost<br />

scoase din context”.<br />

Transilvania este în topul destinaţiilor turistice de toamnă europene<br />

Alături de zone spectaculoase<br />

din Croaţia, Italia, Polonia<br />

sau Malta, Transilvania este în<br />

topul destinaţiilor turistice de<br />

toamnă europene, potrivit platformei<br />

Vagrants Of The World<br />

Travel, citat de mediafax.ro. Pe<br />

lista Destinaţiilor de Toamnă<br />

Frumoase din Europa, cei<br />

de la Vagrants Of The World<br />

Travel enumeră Transilvania<br />

printre cele mai spectaculoase<br />

locuri care pot fi văzute în ultima<br />

parte a anului. Transilvania<br />

este remarcată pentru aspectul<br />

copacilor toamna, castele şi<br />

legende locale.<br />

Lista specialiştilor include<br />

Slovenia, unde sunt prezentate<br />

drept atracţii coloritul pădurilor<br />

toamna, castele şi festivaluri<br />

de vin; Croaţia, unde culorile<br />

toamnei sunt dublate de<br />

oraşe vechi dar şi de sezonul<br />

târziu de pe plaje şi din insule;<br />

Italia, cu frumuseţea lacurilor<br />

şi festivaluri culinare; sudul<br />

Franţei, unde atracţiile sunt<br />

vara indiană, plajele şi activităţile<br />

în aer liber; toamna de<br />

aur poloneză şi castelele medievale;<br />

eleganţa Budapestei<br />

şi băile termale din Ungaria;<br />

Valea Wachau din Austria,<br />

târgurile din Cehia, iar pentru<br />

luna noiembrie sunt păstrate<br />

Madiera, în Portugalia, Cipru<br />

şi Malta.<br />

Sezonul de toamnă este<br />

considerat o atracţie în sine<br />

pentru destinaţiile europene<br />

alese de cei de la Vagrants. Cea<br />

mai bună lună de călătorie în<br />

această toamnă este considerată<br />

octombrie, luna în care culorile<br />

anotimpului sunt în cel<br />

mai bun moment, iar Europa<br />

se umple de festivaluri.<br />

Ljubljana, capitala Sloveniei<br />

a fost votată capitala verde a<br />

Europei în 2016 oferind un<br />

centru vechi prielnic plimbărilor<br />

pe jos de-a lungul râului<br />

Ljubljanica. Toamna este şi<br />

momentul festivalului vinului<br />

sloven, Vinarium Festival şi<br />

al Festivalului de Vin Vechi.<br />

Atracţii culinare şi instalaţii<br />

artistice completează oferta<br />

sezonului. O altă atracţie slovenă<br />

este lacul Bled cu biserica<br />

Înălţarea Mariei unde urcarea<br />

celor 99 de trepte de piatră ar<br />

garanta împlinirea unei dorinţe<br />

şi castelul din zonă.<br />

Croaţia este una dintre<br />

cele mai căutate destinaţii<br />

de vară, dar sezonul de plajă<br />

rămâne deschis până înspre<br />

luna noiembrie. Septembrie<br />

şi octombrie sunt considerate<br />

luni la fel de bune pentru o<br />

călătorie pe coasta Adriaticii<br />

ca şi mai şi iunie. Una dintre<br />

atracţiile naturale bine cunoscute<br />

în Croaţia sunt cele 16<br />

lacuri Plitvice legate de o serie<br />

de cascade.<br />

Italia rămâne una dintre cele<br />

mai spectaculoase destinaţii<br />

europene şi în timpul toamnei,<br />

lacul Como fiind înconjurat<br />

de evenimente festive dedicate<br />

recoltei dar şi de festivaluri<br />

de artă. Liguria este o zonă în<br />

care toamna se răresc mulţimile<br />

de turişti, dar sezonul în<br />

care sunt celebrate cunoscutele<br />

Funghi Porcini este cât se poate<br />

de ofertant mai ales pentru<br />

gurmanzi.<br />

Riviera franceză şi regiunea<br />

muntoasă din sud-vestul<br />

Franţei se bucură de vreme<br />

prietenoasă în ultimele luni<br />

ale anului. Pirineii încă mai<br />

sunt accesibili fără un permis<br />

special iar migraţia păsărilor<br />

peste culmile munţilor devine<br />

o atracţie în sine.<br />

Oraşul Gdansk este ales ca<br />

o vedetă a „toamei de aur” poloneze.<br />

Consacrat drept centru<br />

de artă, cultură, sporturi şi divertisment,<br />

oraşul este celebru<br />

şi pentru Goldwasser, băutura<br />

produsă aici, din secolul XVI.<br />

Alte atracţii poloneze mai sunt<br />

castelul teutonilor din Malbork<br />

sau castelul Rzucewo.<br />

În Austria, valea Dunării<br />

mărginită de dealuri cu vii<br />

oferă o imagine perfectă<br />

toamna pe Valea Wachau, la<br />

vest de Viena. Valea este pe<br />

lista obiectivelor de patrimoniu<br />

UNESCO din anul 2000.<br />

Perspectiva asupra Dunării<br />

recomandă şi Budapesta în lista<br />

specialiştilor, ca şi clădirile<br />

şi podurile spectaculoase. Un<br />

rol important pentru cei care<br />

preferă turismul medicinal îl<br />

joacă acolo şi cele 118 izvoare<br />

termale din zonă. Capitala<br />

Ungariei programează în <strong>septembrie</strong><br />

Festivalul internaţional<br />

al Vinului, sărbătoarea palincii<br />

şi Ceremonia Cârnatului.<br />

În octombrie are loc Festivalul<br />

Artelor Contemporane Cafe<br />

Budapest, iar luna noiembrie<br />

este animată de Festivalul<br />

Vinului Nou şi al Brânzei.<br />

Praga nu lipseşte de pe lista<br />

recomandărilor ca şi micul oraş<br />

cehesc Český Krumlov, descris<br />

ca o bijuterie medievală. Preţurile<br />

sunt descrise de specialiştii<br />

Vagrants of The World ”ca în<br />

România”.<br />

Pentru cei dornici să prindă<br />

soare în noiembrie, Madeira,<br />

regiunea autonomă portugheză<br />

din nordul coastei Africii este<br />

una dintre atracţii. Vremea se<br />

îmblânzeşte şi soarele continuă<br />

să îi alinte pe turişti. Şi<br />

Ciprul este la fel de ofertant<br />

pentru o escapadă târzie de<br />

toamnă, fiind chiar un pic mai<br />

cald decât în Madiera. Celor<br />

două destinaţii le se adaugă şi<br />

Malta cu arhitectura ei barocă<br />

şi neo-clasică.<br />

Transilvania este descrisă<br />

ca un ţinut de basm, cu peisaje<br />

medievale şi privelişti naturale<br />

spectaculoase. Castelele<br />

gotice şi zonele montane din<br />

zona Braşovului şi a Sibiului<br />

sunt enumerate ca destinaţii<br />

care vor surprinde. Paleta de<br />

culori pe care o capătă peisajul<br />

transilvan toamna „este<br />

greu de imaginat să fie mai<br />

frumoasă undeva în lume”,<br />

scriu jurnaliştii. Preferinţa<br />

Prinţului Charles pentru zonă<br />

şi posibilitatea de cazare într-o<br />

proprietate a figurii regale britanice,<br />

la Zalanpatak ca şi oferta<br />

de concerte în aer liberi din<br />

oraşele transilvane se adaugă<br />

perspectivei unui Halloween<br />

petrecut la castelul Bran, legat<br />

de figura lui Dracula.<br />

„Transilvania e un amestec<br />

fascinant de frumuseţe naturală,<br />

istorie şi legende locale.<br />

România este şi una dintre cele<br />

mai ieftine destinaţii europene<br />

toamna”, arată jurnaliştii.


„Dacă politică nu e, nimic nu e!”<br />

cu Tudor Petruț<br />

Noua internațională socialistă<br />

Nevoia de a reclădi speranța<br />

România se află, din nou,<br />

într-un moment de răscruce.<br />

A devenit evident pentru<br />

toată lumea că PSD a împins<br />

economia și societatea<br />

spre un dezastru care capătă<br />

proporții tot mai mari<br />

cu fiecare zi în care această<br />

adunătură de incompetenți,<br />

oportuniști și corupți se<br />

agață disperat de putere.<br />

Guvernarea pesedistă este<br />

o improvizație continuă,<br />

un faliment anunțat, nimeni<br />

nu are vreo viziune, nu mai<br />

există reguli, principii și<br />

proceduri de administrare<br />

a țării.<br />

În aceste zile, e nevoie ca<br />

toate forțele politice responsabile,<br />

începând cu Președintele<br />

României, să evalueze situația<br />

în care se află țara din perspectiva<br />

redresării ei cât mai rapide<br />

și nu a calculelor electorale.<br />

Dintre toți actorii politici, actualul<br />

președinte este cel mai în<br />

măsură să grăbească prăbușirea<br />

PSD și declanșarea de alegeri<br />

anticipate sau, dimpotrivă,<br />

să gestioneze această situație<br />

în folos propriu, mizând riscant<br />

pe capitalul obținut prin<br />

ricoșeu din falimentul PSD.<br />

Societatea românească<br />

este dezorientată, obosită și în<br />

mare parte resemnată. Oamenii<br />

trecuți de a doua tinerețe<br />

nu mai cred că vor vedea țara<br />

însănătoșindu-se. Iar cei tineri<br />

sunt aproape siguri de asta și<br />

o părăsesc fără nicio urmă de<br />

regret. De aceea e nevoie de a<br />

reclădi speranța. Iar speranța<br />

nu mai poate fi insuflată de cei<br />

care au distrus-o vreme de trei<br />

decenii. E nevoie urgentă de a<br />

reveni la consultarea poporului<br />

și de a transmite acestuia<br />

mesaje responsabile, pentru a<br />

afla care este direcția în care<br />

vor oamenii să o ia țara în care<br />

trăiesc și care sunt forțele politice<br />

în care oamenii au încredere<br />

pentru viitorul lor.<br />

Dacă însă oamenii poli-<br />

tici vor recurge din nou la<br />

cârpeli și aranjamente pentru<br />

a-și asigura lor înșele<br />

confortul unui mandat viitor,<br />

atunci orice act de guvernare<br />

va fi afectat de o lipsă profundă<br />

de legitimitate. Iar pesedismul<br />

va supraviețui sub<br />

alte nume și figuri.<br />

Autor: Ciprian Mihali<br />

Ciprian Mihali a predat vreme<br />

de două decenii filosofia contemporană<br />

la Universitatea<br />

„Babeș-Bolyai” din Cluj-<br />

Napoca. Din anul 2000<br />

este doctor în filosofie al<br />

Universităților din Cluj și din<br />

Strasbourg. Între 2012 și 2016<br />

a fost ambasador al României<br />

în Senegal și în alte șapte state<br />

din Africa de Vest. Din 2016 lucrează<br />

în domeniul cooperării<br />

internaționale la Bruxelles.<br />

Sursa: stiriletransilvaniei.ro<br />

Nota redacției: Responsabilitatea<br />

asupra conținutului textelor<br />

publicate revine în totalitate<br />

autorilor!<br />

Opinii SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong> 15<br />

Un signifiant procent al<br />

populației americane, dintre<br />

care un mare număr de tineri,<br />

a început să folosească<br />

liber și nedisimulat cuvântul<br />

„socialism” și să dezbată<br />

viabilitatea unui asemenea<br />

sistem în SUA. Fără drept<br />

de apel, câțiva membrii<br />

democrați ai Congresului<br />

și majoritatea candidaților<br />

la președinție ai Partidului<br />

Democrat promovează<br />

o sumă de idei „progresiste”<br />

care sună, cu surle<br />

și trâmbițe, a propagandă<br />

socialistă. Majoritatea mijloacelor<br />

mass-media americane<br />

dublează în comentarii<br />

și opinii aceste sloganuri<br />

„liberale” din ce în ce<br />

mai mult nici măcar voalat<br />

echidistant, ci declarat anti-<br />

Trump, deci pro-democrat.<br />

Putem să tragem concluzia<br />

că Partidul Democrat a început<br />

un remarcabil proces<br />

de „socialism-izare”.<br />

Scopul principal al<br />

Partidului Democrat este<br />

să-l înfrângă pe actualul<br />

președinte Donald Trump<br />

în alegeri, să câștige majoritatea<br />

parlamentară și să<br />

impună, încet dar sigur, o<br />

agendă „de stânga”; până<br />

când agenda va fi eventual<br />

recunoscută ca atare și numită<br />

socialistă. Din acest<br />

punct de vedere, Partidul<br />

Democrat a devenit un punct<br />

necesar și important al unei<br />

axe mondiale care se întinde<br />

– în condițiile acestea –<br />

de la Washington spre est<br />

până la Vladivostok, noua<br />

internațională socialistă.<br />

Social-democrații de peste<br />

ocean și stânga britanică<br />

și europeană nu-l mai vor pe<br />

Trump pentru că e un exemplu<br />

pentru „dreapta” care își<br />

revine din ce în ce mai mult<br />

pe scena politică. Plus că,<br />

obligă guvernele să-și plătească<br />

datoriile militare și<br />

să adopte norme de comerț<br />

echitabil. Rusia a fost acuzată<br />

că l-ar fi impus pe Trump<br />

în câștigător, deși „atotcutezatorul”<br />

Vladimir Putin<br />

ar fi „mâncat-o” cu ușurință<br />

la mic dejun pe doamna<br />

președintă Hillary Clinton<br />

de ar fi fost aleasă. Putin<br />

nu-l vrea pe Trump pentru că<br />

și-a băgat nasul în Europa (și<br />

nu numai), i-a marginalizat<br />

pe ruși și a reușit să testeze<br />

armament de ultimă oră<br />

acolo unde rușii și-au dat foc<br />

singuri. Indiferent ce spune<br />

presa americană, Putin n-a<br />

avut niciodată nici cel mai<br />

mic interes ca Trump să rezideze<br />

la Casa Albă.<br />

Putem numai să ne închipuim<br />

cum s-ar juca dictatorul<br />

din Coreea de Nord<br />

cu tot felul de „bombițe”<br />

de n-ar fi guralivul de peste<br />

mari și țări ca să-i pună<br />

bețe în roate! Cât despre<br />

chinezi, nu-l vor pe Trump<br />

nici dacă ar găsi mâine<br />

rețeta magică ca să ne scape<br />

de cancer. Xi Jinping<br />

e pus într-o situație tensionantă<br />

în fața națiunii,<br />

atâta vreme cât războiul<br />

economic începe să se resimtă<br />

local și căposul de<br />

la Washington nu vrea să<br />

dea înapoi până când treaba<br />

nu devine nepărtinitoare.<br />

Premierul Xi l-ar da pe<br />

Trump pentru oricare dintre<br />

candidații democrați la<br />

președinția americană mâine,<br />

și pe gratis.<br />

Iată deci cum, la unison,<br />

Partidul Democrat din SUA,<br />

stânga europeană, mâna<br />

de fier rusească, dictatura<br />

nucleară nord-coreeană și<br />

comuniștii chinezi intră în<br />

hora unită care să-l învăluiască<br />

pe Donald Trump și să-l<br />

trimită undeva în negura istoriei.<br />

Din păcate pentru dânșii,<br />

cealaltă jumătate de votanți<br />

din America încă mai crede<br />

în președintele lor ales, și în<br />

ideea desuetă că țara lor încă<br />

mai poate să fie măreață.<br />

Autor: Tudor Petruț<br />

(Los Angeles – SUA)<br />

Actor și scenarist de<br />

film, regizor de teatru,<br />

autorul editorialelor<br />

Minutul DeHollywood<br />

care apar în presa de<br />

limba română din diaspora<br />

și pe paginile<br />

RomaniansInHollywood.<br />

Nota redacției: Responsabilitatea<br />

asupra<br />

conținutului textelor publicate<br />

revine în totalitate<br />

autorilor!


16 SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Social Media este de<br />

multă vreme încoronat drept<br />

„Regele Internetului”, având<br />

peste 2,2 miliarde de utilizatori<br />

activi și fiind preocuparea<br />

numărul unu atunci<br />

când ne trezim. În România,<br />

rețeaua socială face parte din<br />

viața noastră cotidiană de<br />

peste un deceniu, însă mai<br />

mulți specialiști își pun din<br />

ce în ce mai serios întrebarea<br />

dacă Social Media se apropie<br />

Mintea devine incorectă<br />

de pe vremea adaptării sociale,<br />

unde repetiția comportamentului<br />

preluat de la adulți<br />

devine constantă. Astfel,<br />

preluăm atitudini din mintea<br />

altora, în mintea noastră. Incorectitudinea<br />

minții nu este<br />

despre ce gândim, ci despre<br />

CUM gândim, cum determinăm<br />

gândurile noastre proprii,<br />

noi și creative. Potrivit<br />

psihologului Alexandru<br />

Pleșea, mintea incorectă este<br />

rezultatul înțelegerii, pozitivnegativ,<br />

alb-negru, rece-cald<br />

etc., iar o astfel de minte<br />

vede lucrurile bune și rele și<br />

clasifică lucrurile din jur, cât<br />

și oamenii, după acestea.<br />

„Mintea incorectă o putem<br />

numi mintea LOGICĂ,<br />

unde vedem cel mult din<br />

două perspective, iar acest<br />

lucru este util și productiv<br />

multor oameni. De cealaltă<br />

parte, mintea corectă o putem<br />

de sfârșit sau se va transforma<br />

în altceva.<br />

Indiferent de factorii care<br />

vor conduce la apocalipsa<br />

sau „metamorfoza” Social<br />

Media – numărul tot mai<br />

mare de erori, algoritmii noi<br />

care reduc considerabil viralizarea<br />

organică, scandalurile<br />

tot mai dese privind folosirea<br />

datelor cu caracter personal<br />

în alte scopuri sau pur și simplu<br />

nevoia de schimbare a<br />

Mintea corectă<br />

versus<br />

Mintea incorectă<br />

numi minte PsihoLOGICĂ,<br />

unde vedem din cel puțin<br />

cinci perspective, iar acest<br />

lucru este mai greu pentru<br />

că antrenamentul nu există.<br />

De exemplu, privind dintr-o<br />

minte logică: un hoț îmi fură<br />

geantă; am două situații rapide:<br />

1. fug după el sau, 2.<br />

anunț poliția. Privind dintro<br />

minte psihologică, adaug<br />

încă trei situații rapide: 3.<br />

înțeleg că îi era foame și nu<br />

avea ce să mănânce; 4. mă uit<br />

la mine și fac o învățătură din<br />

asta să țin geanta mai bine pe<br />

viitor; 5. mă gândesc că este<br />

un excelent instrument să<br />

ajut pe un alt om. Diferența<br />

dintre o minte Logică și una<br />

Psihologică stă în moment, în<br />

atenția și înțelegerea pe care<br />

o ai despre un eveniment, în<br />

acest moment”, explică psihologul<br />

Alexandru Pleșea,<br />

cunoscut opiniei publice<br />

drept Antrenorul Minții.<br />

stilului de viață – psihologul<br />

Lenke Iuhoș este de părere<br />

că oamenii vor trece destul<br />

de repede peste dependența<br />

de rețele sociale, iar în maximum<br />

o lună vor adopta un<br />

alt stil de viață ca și cum era<br />

Social Media nici măcar nu<br />

a existat.<br />

„Da, există viață și dincolo<br />

de Social Media, chiar<br />

dacă pentru mulți dintre noi<br />

acest lucru pare de neconceput.<br />

Am trăit mai bine de<br />

un deceniu în care, pentru<br />

majoritatea dintre noi, nu a<br />

fost dimineață în care să nu<br />

verificăm a cui zi este astăzi,<br />

ce prieteni avem în vacanță<br />

la mare, la munte sau peste<br />

hotare sau chiar ce mănâncă<br />

alții la cină. Cu toate acestea,<br />

fi ința umană are o putere<br />

fantastică de a se detașa<br />

relativ ușor de comportamentele<br />

dependente, iar în<br />

cazul în care Social Media<br />

ar dispărea, oamenii ar avea<br />

nevoie de maximum o lună<br />

pentru a lăsa în urmă fostul<br />

stil de viață și a adopta unul<br />

nou, iar trecerea ar fi destul<br />

de lină”, explică psihologul<br />

Lenke Iuhoș.<br />

Specialistul român este de<br />

părere că atunci când rețelele<br />

sociale nu vor mai face parte<br />

din viața noastră, majoritatea<br />

dintre noi vom experimenta<br />

patru faze naturale, specifice<br />

oricărui tip de adicție, și anume:<br />

uluirea/negarea, furia,<br />

depresia și acceptarea.<br />

Starea de uluire și negare.<br />

„Această stare este cea<br />

mai difi cilă dintre toate și<br />

Exerciții prin care ne putem<br />

exersa Mintea psihologică:<br />

• Stai și citești aceste rânduri,<br />

observă și ce ai în jur,<br />

simultan. Acum.<br />

• Ești într-o stare de hipnoză<br />

sau de fascinație când<br />

citești de pe telefon sau laptop,<br />

observă faptul că respiri,<br />

simultan. Exersează!<br />

• Bei un suc la terasă, observă<br />

oamenii zâmbindu-le,<br />

cât și simte fundul tău pe<br />

scaun la terasă.<br />

• Te sună și te dă afară<br />

șeful. Mulțumește-i pentru ce<br />

ai învățat de la el și roagă-l<br />

să-ți dea recomandări utile<br />

pe viitor.<br />

• Te cerți cu iubita/iubitul.<br />

Uită-te ce nevoie are, ce<br />

neîmpliniri are, pune-te în<br />

locul ei/lui, ce poți face tu,<br />

zâmbește-i, oferă-i afecțiune,<br />

mângâie, privește, toate simultan.<br />

Psiholog<br />

Apocalipsa rețelelor sociale:<br />

Cum va arăta viața dincolo<br />

de Social Media<br />

va fi experimentată diferit,<br />

atât ca intensitate, cât și ca<br />

durată de timp. Negarea vine<br />

întotdeauna ca un răspuns<br />

la o suferință severă sau la<br />

o schimbare violentă a stilului<br />

de viață (ex. oameni,<br />

care sunt forțați de viață să<br />

facă schimbări radicale, se<br />

afl ă într-o stare de negare,<br />

la început, până își acceptă<br />

noua realitate). Cei mai mulți<br />

dintre noi vom avea nevoie<br />

de două săptămâni pentru a<br />

depăși această fază, dar persoanele<br />

introvertite, care nu<br />

obișnuiesc să aibă prieteni<br />

în lumea reală, vor avea nevoie<br />

de mai mult timp pentru<br />

a depăși starea de uluire și<br />

de negare. În tot acest timp,<br />

vom experimenta stări precum<br />

indispoziție, nervozitate,<br />

anxietate sau chiar tulburări<br />

de somn”, explică psihologul<br />

Lenke Iuhoș.<br />

Starea de furie. „În faza<br />

a doua, vom experimenta furia:<br />

prima dată vom da vina<br />

pe tot ce se afl ă în exteriorul<br />

nostru, iar după ne vom<br />

invinovăți pe noi. Inițial vom<br />

fi furioși pe liderii marcanți<br />

ai tehnologiei comunicării<br />

online, pentru că au permis<br />

ca Social Media să moară. În<br />

faza imediat următoare vom<br />

• Pleci în vacanță, ceva<br />

nu iese cum trebuie. Îți este<br />

învățătură și te bucuri mai<br />

departe, doar de asta te-ai<br />

dus.<br />

• Te părăsește partenerul.<br />

Înțelegi nevoia și direcția<br />

lui, că într-o relație nu există<br />

despărțire, ci unul alege să<br />

meargă mai departe.<br />

• Ți se întâmplă ceva care<br />

nu îți place. Înțelegi că Universului,<br />

peste 1 minut sau<br />

1000 de ani, chiar nu îi pasă<br />

de problema pe care o ai<br />

acum și ești trist tu din cauza<br />

lui. El ți-a dat-o ca să înveți<br />

prin și din ea.<br />

„Lucrurile care nu sunt pe<br />

placul tău sau care îți apar<br />

grele, acestea sunt starturi<br />

pentru evoluția ta. Mintea<br />

psihologică este poarta de<br />

ieșire din impas spre rezolvare<br />

și fericirea ta”, conchide<br />

psihologul.<br />

Alexandru Pleșea, cunoscut<br />

opiniei publice drept Antrenorul<br />

Minții, este sociolog,<br />

psihoterapeut, hipnoterapeut<br />

și trainer în programare neuro-lingvistică.<br />

A studiat natura<br />

minții umane în trei sisteme<br />

educaționale diferite – Statele<br />

Unite ale Americii, Marea<br />

Britanie și România și de pesconstata<br />

că suntem furioși<br />

pe o persoană afl ată la mii<br />

de kilometri distanță de noi<br />

și pe care nu o cunoaștem<br />

personal și vom da vina pe<br />

noi pentru că am pierdut ani<br />

în șir investind într-o himeră,<br />

iar toți acești prieteni virtuali<br />

vom conștientiza că au dispărut<br />

peste noapte. Această<br />

stare nu ar trebui să dureze<br />

mai mult de câteva zile”, declară<br />

specialistul.<br />

Starea de depresie. „În<br />

continuare, vom realiza că<br />

amintirile noastre, rutina<br />

noastră, viața noastră așa<br />

cum o cunoșteam până de<br />

curând, a dispărut, și vom<br />

experimenta stări de depresie<br />

– unii mai intens, alții mai<br />

puțin intens. Vom fi abătuți,<br />

vom fi invadați de tristețe,<br />

vom crede uneori că viața<br />

nu mai are sens, nu vom mai<br />

manifesta interes pentru nimic<br />

altceva și ne vom simți<br />

singuri. Este perioada poate<br />

cea mai difi cilă, în care<br />

mulți dintre cei cărora Social<br />

Media le-a dezvoltat și<br />

accentuat tulburările de personalitate<br />

narcisistă (mulți<br />

dintre ei fi ind adolescenți)<br />

vor avea nevoie de psiholog.<br />

Dependenții de selfie-uri vor<br />

fi cei mai afectați, pentru că<br />

te 10 ani organizează cursuri<br />

și traininguri în România, cu<br />

scopul de a-i face pe oameni<br />

să afle ce posibilități au când<br />

nu vor mai avea cui să ceară<br />

atenția și aprobarea socială”,<br />

declară Lenke Iuhoș.<br />

Starea de acceptare și<br />

de fericire. „Este perioada<br />

de final în care mulți dintre<br />

noi reușim să ne reorganizăm<br />

viața și să efectuăm activități<br />

de care uitasem că ne fac<br />

fericiți: plimbatul prin parc,<br />

citirea unei cărți, sportul etc.<br />

În această perioadă, dezvoltăm<br />

comportamente compensatorii,<br />

învățăm să fi m mai<br />

mult prezenți în viața noastră,<br />

începem să ne întâlnim<br />

mai des cu prietenii noștri<br />

– cu toții vom simți o nevoie<br />

puternică de a socializa. Cel<br />

mai important, vom reînvăța<br />

ce înseamnă să socializezi cu<br />

adevărat, vom descoperi cum<br />

este să ne împărtășim momentele<br />

importante din viața<br />

noastră doar cu cei dragi<br />

(uitându-ne în albumele foto<br />

prăfuite), și nu cu mii de oameni.<br />

Ne vom aduce aminte<br />

că avem bunici, părinți, care<br />

poate s-au simțit negljați de<br />

noi, vom învăța să ne bucurăm<br />

de lucrurile mici și de<br />

comunicarea reală”, conchide<br />

psihologul Lenke Iuhoș.<br />

A consemnat: Dr. T ănase<br />

Tasenţe, Director General<br />

Plus Communication<br />

își folosesc resursele intelectuale<br />

și să arate abilitățile pe<br />

care mintea noastră încă le<br />

are latente.


Bucuria lecturii<br />

de Letiţia Coza<br />

Pagina copiilor SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong> 17<br />

Din grădină la... grădiniță<br />

Patru frați fără de frică<br />

S-au înscris la grupa mică.<br />

Durdulii, portocalii,<br />

Fac năzbâtii – să te ții!<br />

Când trei luni au împlinit,<br />

Ei spre Grădi au pornit.<br />

Grădinița nu-i departe,<br />

Numai gardul o desparte<br />

De grădina minunată,<br />

Unde-au zburdat vara toată.<br />

Îndrumați de tanti Rița,<br />

Iată au deschis portița<br />

Și se-ndreaptă spre intrare,<br />

Iar doamna educatoare<br />

Îi primește zâmbitoare:<br />

„Bine ați venit, copii!”<br />

„Ooo! Ce multe jucării!”<br />

„Stau pe rafturi și v-așteaptă<br />

Ca răsplată pentru-o faptă<br />

Foarte bună și frumoasă...”<br />

„Am adus și noi de-acasă<br />

Jucării mai mititele<br />

Să ne jucăm toți cu ele.”<br />

Aris, cel mai săritor,<br />

Își desface repejor<br />

Rucsăcelul, dar mirat<br />

Nu știe ce s-a-ntâmplat:<br />

Gri, cu ochii de cerneală<br />

Și la gât cu o bentiță,<br />

Iese-un cap mic la iveală:<br />

„Vreau și eu la grădiniță...”<br />

Glăsuiește cu sfială.<br />

În jurul lui, toți se strâng.<br />

„Vă promit că n-o să plâng,<br />

Am doar două luni jumate,<br />

Însă știu să fac de toate...”<br />

„Ai un loc lângă fereastră<br />

Și rămâi în grupa noastră,”<br />

Zice blând educatoarea.<br />

„Iar acum, hai, adunarea!<br />

Învățăm să salutăm<br />

Și cum să ne prezentăm.”<br />

Anaïs, educatoarea,<br />

Știe să le dea răsplată<br />

Și se face ascultată.<br />

Pe lăbuțe ei s-așază<br />

Și-n jur totul cercetează.<br />

Fiecare știe bine<br />

Multe lucruri despre sine.<br />

Însă-n cele ce urmează<br />

Văd că toți se concentrează<br />

Ca să spună despre sine<br />

Numai cele ce dau bine.<br />

Aris: Iubesc sporturile toate!<br />

Miku-Mi: Eu fac karate!<br />

Redi: Boxu-i preferat de mine!<br />

Tedi: Când înot eu mă simt bine!<br />

Titus, piciul din rucsac,<br />

Se gândește: „Cum să fac<br />

Să le-arăt că am umor?”<br />

Iese-n fața tuturor<br />

Și cu glasul de tenor<br />

Scoate-un mieunat sonor;<br />

„Fac un salt spre viitor:<br />

Am ajuns... educator!”<br />

Și grădina te învață<br />

Şcolile libere, în natură,<br />

sunt un fenomen în creştere în<br />

ţările vestice, unde au câştigat<br />

tot mai mult teren în ultimii<br />

ani. Metoda de învăţare practicată<br />

de aceste grădiniţe este<br />

bazată pe experienţa directă<br />

a copiilor cu natura, cu mediul<br />

înconjurător, chiar dacă<br />

asta înseamnă mâini şi haine<br />

murdare sau poate şi trânte în<br />

noroi. Scopul acestor instituţii<br />

educaţionale este creşterea<br />

şi educarea copiilor într-un<br />

mediu sănătos, natural, astfel<br />

încât cei mici să poată învăţa<br />

direct de la sursă ce înseamnă<br />

natura, petrecând o mare parte<br />

a zilei în aer liber. În grădiniţele<br />

libere, ale căror “cursuri”<br />

se desfăşoară în natură,<br />

copiii sunt încurajaţi să sape<br />

pământul, să se urce în copaci,<br />

să alerge liberi oriunde doresc,<br />

să se bucure de ce le oferă<br />

natura. Alte programe au<br />

chiar cursuri de grădinărit, la<br />

care copiii învaţă cum se plantează<br />

legumele, florile, pomii,<br />

cum se obţine hrana sănătoasă,<br />

cum se îngrijeşte o plantă,<br />

cum se păstrează mediul înconjurător<br />

curat sau cum pot<br />

recunoaşte diferite plante ori<br />

animale. Experienţa dobândită<br />

pe viu este hotărâtoare pentru<br />

viitorul lor: lucrurile astfel<br />

învăţate, la vârstă fragedă, se<br />

întipăresc definitiv, iar “lecţiile”<br />

deprinse în şi de la natură<br />

au un rol important în modelarea<br />

caracterului.


18 SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Español<br />

Su objetivo es promover<br />

un cambio a nivel mundial<br />

para desvincular el crecimiento<br />

del turismo del mayor<br />

uso de recursos naturales.<br />

España y Francia liderarán<br />

el programa One Planet<br />

Sustainable Tourism creado<br />

Binter abre nuevas rutas a<br />

Pamplona, Zaragoza y Murcia<br />

España liderará el programa<br />

„One Planet Sustainable<br />

Tourism”<br />

trado en la producción y<br />

consumo sostenibles- en el<br />

sector, según se acordó en el<br />

último Consejo Ejecutivo de<br />

la Organización Mundial del<br />

Turismo.<br />

El programa pretende<br />

actuar junto a gobiernos,<br />

destinos y empresas turísticas<br />

para lograr aminorar el<br />

impacto del turismo sobre el<br />

medio ambiente a través de la<br />

reducción del uso de recursos<br />

naturales y de la producción<br />

de residuos. De esta forma,<br />

el crecimiento futuro del turismo<br />

será compatible con la<br />

lucha contra el cambio climático<br />

y el mantenimiento de la<br />

biodiversidad.<br />

Para la secretaria de<br />

Estado de Turismo, Isabel<br />

Oliver, „es fundamental que<br />

todos los actores del sector<br />

turístico trabajen juntos para<br />

garantizar su sostenibilidad<br />

a largo plazo, pues se trata<br />

de una industria en constante<br />

crecimiento. España tiene<br />

la oportunidad de liderar<br />

el cambio futuro del turismo<br />

hacia un modelo que<br />

no comprometa el disfrute<br />

del planeta por parte de las<br />

generaciones futuras. Esta<br />

responsabilidad es un reconocimiento<br />

a la excelencia e<br />

infl uencia de España como<br />

potencia turística mundial”.<br />

La aerolínea empezará a<br />

operar dos conexiones semanales<br />

con cada destino a<br />

partir de finales de octubre.<br />

La aerolínea española Binter,<br />

con base en las Islas Canarias,<br />

empezará a comercializar, a<br />

partir del 2 de septiembre,<br />

vuelos entre Canarias y sus<br />

tres nuevos destinos nacionales:<br />

Pamplona, Zaragoza<br />

y Murcia. La aerolínea dispondrá<br />

de dos conexiones<br />

regulares semanales con los<br />

aeropuertos de estas tres ciudades.<br />

La directora de Relaciones<br />

Institucionales y Comunicación<br />

de Binter, Noelia C urbelo,<br />

destaca que los pasajeros que<br />

contraten alguna de las nuevas<br />

rutas disfrutarán de las ventajas<br />

del producto que ofrece<br />

Binter y que la distingue de<br />

otras compañías aéreas, „como<br />

el confort de sus aviones, un<br />

por Naciones Unidas para<br />

promover la implantación<br />

del Objetivo de Desarrollo<br />

Sostenible número 12 -censervicio<br />

a bordo de gran calidad,<br />

que incluye un menú de<br />

cortesía, y facturación de la<br />

maleta y selección del asiento<br />

incluidos”.<br />

Estas conexiones, con una<br />

duración aproximada de entre<br />

dos horas y media y tres horas,<br />

se realizarán con los aviones<br />

Bombardier CRJ 1000 incorporados<br />

a la flota de Binter en<br />

2017 y tienen capacidad para<br />

100 pasajeros.<br />

Loro Parque<br />

abre sus<br />

puertas<br />

de manera<br />

gratuita<br />

La jornada de puertas<br />

abiertas será del 2 al 8 de<br />

septiembre para los vecinos<br />

de Punta Brava y Las<br />

Adelfas (Tenerife). Con<br />

motivo de la celebración de<br />

las fiestas de Punta Brava y<br />

Las Adelfas (Santa Cruz de<br />

Tenerife, Islas Canarias),<br />

como cada año, Loro Parque<br />

abrirá sus puertas para que<br />

sus vecinos puedan disfrutar<br />

de manera gratuita de las instalaciones<br />

en la semana del<br />

2 al 8 de septiembre.<br />

Para solicitar su entrada,<br />

los vecinos de Punta Brava y<br />

Las Adelfas deberán aportar<br />

el DNI o un certificado que<br />

muestre su residencia.<br />

Esta acción prolonga la<br />

tradición de la compañía<br />

de invitar a sus vecinos al<br />

parque durante la celebración<br />

de las fiestas del barrio y, al<br />

mismo tiempo, continúa con<br />

su misión de concienciar,<br />

sensibilizar y educar a los<br />

visitantes sobre la importancia<br />

de la preservación de la<br />

vida silvestre y el bienestar<br />

animal.<br />

De esta manera, Loro<br />

Parque refuerza su compromiso<br />

con la protección y<br />

conservación de todos los<br />

animales de la instalación,<br />

que actúan como auténticos<br />

embajadores de los miembros<br />

de su especie en la naturaleza.<br />

***


Călător prin lume SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong> 19<br />

Dr. Gabriela Căluţiu Sonnenberg<br />

(Benissa-Spania), Editor Senior OR<br />

„O zi proastă la pescuit<br />

e mai bună decât o zi bună<br />

la serviciu” (cugetare bahameză).<br />

Insulele Bahamas nu sunt<br />

degeaba la plural. Arhipelagul<br />

compus din peste 700 de<br />

insule este atât de vast încât<br />

nici până astăzi nu l-a vizitat<br />

nimeni în totalitate. De altfel<br />

doar o parte din el este locuită,<br />

unele petece de pământ<br />

fiind atât de mici încât cu<br />

greu pot cuprinde o casă și o<br />

curte. Cu toate acestea, ele se<br />

pot cumpăra cu începere de la<br />

sume de câteva sute de mii de<br />

dolari căci în sus prețurile nu<br />

au limită.<br />

Imposibil de trecut cu<br />

vederea este prezența americană<br />

în mai toate aspectele<br />

vieţii, începând cu accentul<br />

localnicilor, continuând cu<br />

preferințele lor culinare - în<br />

special pentru grătare de tip<br />

barbecue - şi terminând cu incredibila<br />

lor rezistență la frig.<br />

Explicaţia acestei ciudățenii<br />

este mania americanilor de a<br />

lăsa să funcționeze permanent<br />

instalațiile de aer condiţionat,<br />

lucru care europenilor le face<br />

să le înghețe sângele în vine.<br />

Așa se face că, mai în glumă<br />

mai în serios, s-a încetățenit<br />

expresia „Welcome to the<br />

Bahamas! Here you will be<br />

chilled!”. De altfel spiritul de<br />

economie specific continentului<br />

„Old-Europe” nu este așa<br />

bine văzut prin Caraibe. Un<br />

exemplu banal îl oferă bateriile<br />

de duș, care pe insulele<br />

Bahamas au doar două poziţii:<br />

„deschis” sau „închis”.<br />

Dacă temperaturile din<br />

spațiile închise sunt problematice<br />

pentru turiștii sensibili,<br />

cele de afară sunt în schimb<br />

foarte plăcute, oscilând între<br />

25 si 30 de grade Celsius.<br />

La intervale de o oră, cursele<br />

aeriene leagă capitala<br />

Nassau de continentul american.<br />

Zgomotul elicelor avioanelor<br />

destul de uzate, de tip<br />

ATR, amintește de zborurile<br />

interne ale Taromului de pe<br />

vremuri. În virtutea tradiției<br />

de fostă colonie britanică,<br />

există o singură companie<br />

europeană care mai operează<br />

zboruri directe pe insulele<br />

B ahamas, cea engleză, evident.<br />

Un amănunt amuzant pentru<br />

neavizați este detaliul insolit<br />

legat de motivația călătoriei.<br />

Călătorii pot bifa rubrici<br />

precum „nuntă” sau „lună de<br />

miere”. Se oficiază cununii<br />

ca pe bandă rulantă, direct pe<br />

plajă, în fața vilegiaturiștilor<br />

îmbrăcați în costume sumare.<br />

Prin foișoarele dantelate,<br />

împodobite cu panglici şi<br />

fundițe roz, mirii emoţionați<br />

se țin de mână, înconjurați de<br />

copii maro, ca din ciocolată,<br />

îmbrăcaţi în hăinuţe albe ca<br />

neaua.<br />

Lăsând la o parte plajele<br />

superbe, arhitectura locurilor<br />

este dominată de complexele<br />

hoteliere de dimensiuni hiperbolice,<br />

cu mii de camere și<br />

cu cazinou aferent. Reclama<br />

„Vrei să vezi cum e când eşti<br />

iubit pentru banii tăi ? Atunci<br />

satisfă-ţi curiozitatea şi joacă<br />

la noi în Cazinou!” - îmi mai<br />

ridică și astăzi semne de întrebare.<br />

Oare cum o arăta omul<br />

care îşi doreşte aşa ceva?<br />

Capitala Nassau este un<br />

oraș mic, dar cu farmec provincial,<br />

exotic. Axa principală<br />

e formată de strada cu<br />

magazine în care se vând la<br />

bucată bijuterii și diamante<br />

sau smaragde. Prețurile de<br />

dumping - adică de la câteva<br />

sute de Euro în sus - atrag<br />

mai ales turiștii de pe vasele<br />

de croazieră.<br />

Totuși, motivația de bază<br />

a concediilor bahameze rămâne<br />

odihna, nu cumpărăturile.<br />

Excursiile pe insulele<br />

pustii, anume lăsate în voia<br />

sorții pentru a trezi nostalgii<br />

tip „Robinson Crusoe” dețin<br />

capul de afiș. Pe bariera de corali<br />

cotată ca fiind a treia ca<br />

mărime din lume, oricine poate<br />

înota printre pești exotici,<br />

prin peisaje marine protejate<br />

cu o strictețe demnă de tot respectul,<br />

sub amenințarea unor<br />

amenzi extrem de usturătoare,<br />

de ordinul miilor de dolari.<br />

Mesele abundente, pe<br />

pontoane special amenajate,<br />

etalează copane de pui și salate<br />

cu ananas, papaya și alte<br />

fructe exotice, condimentate<br />

abundent. Nuanțele stridente<br />

ale coctailurilor își dau rând<br />

cu mirosurile apetisante, care<br />

creează dependenţă. Până şi<br />

săpunurile de prin camerele<br />

de hotel emană arome citrice<br />

şi mentolate. Suvenire îndrăgite<br />

sunt și lumânările artizanale,<br />

cu ceară parfumată,<br />

plasată în scoici, mirosind a<br />

pepene proaspăt sau mango<br />

și vanilie.<br />

Mâncarea vine acompaniată<br />

de acordurile chitarelor<br />

și tamburinelor, abil ciupite<br />

și lovite de urmașii demni ai<br />

lui Harry Belafonte. Bahamezii<br />

sunt veseli şi muzicali,<br />

săltăreți când se întâlnesc prin<br />

drumurile lor, improvizând<br />

paşi de dans pe muzica de<br />

la radio sau cântându-şi singuri.<br />

Renumit este carnavalul<br />

„Juncanoo”, care se serbează<br />

de două ori pe an, cu alaiuri de<br />

mascaţi care vibrează frenetic<br />

în ritmuri asurzitoare, într-o<br />

transă generalizată.<br />

Printre neregulile care întradevăr<br />

nu sunt de trecut cu vederea<br />

se numără lipsa flagrantă<br />

a măsurii timpului. Asemănător<br />

Spaniei, unde există o<br />

mentalitate a amânării sub<br />

pretextul eternului „mañana”,<br />

și în Bahamas lipsa de punctualitate<br />

e privită tot ca delict<br />

cavaleresc. Aici însă se practică<br />

și devansarea: uneori,<br />

nici mai mult nici mai puțin,<br />

autobuzele pleacă ÎNAINTE<br />

de ora programată!!<br />

Tot pe Bahamas se poate<br />

înota în mijlocul delfinilor<br />

ținuți în semi captivitate. În<br />

ciuda gabaritului lor considerabil,<br />

mamiferele marine se<br />

mișcă cu grijă, protejând musafirii<br />

bipezi, mai stângaci din<br />

fire. Nu știu de ce până astăzi<br />

cred că ei ne făceau o favoare...<br />

Monumentalul complex<br />

Atlantis, un oraș complet<br />

scufundat, pare ieșit din cărţile<br />

lui Jules Verne, lăsând impresia<br />

că un căpitan Nemo ar<br />

fi ieşit doar pentru o clipă din<br />

cabina sa. În mijlocul lagunei,<br />

pe post de acvariu înconjurat<br />

pe trei laturi de sticlă groasă,<br />

se află un restaurant. Uneori<br />

te întrebi cine-o fi aici „exponatul”<br />

şi cine „vizitatorul”,<br />

față cu peștii care te contemplă<br />

curioși. Unii logodnici cu<br />

dare de mână tocmesc câte un<br />

scafandru să le țină în dreptul<br />

geamului o pancardă pe<br />

care stă scris „will you marry<br />

me?” („vrei să te căsătoreşti<br />

cu mine?”). Vă amintiți de<br />

scopul vizitei, nu?<br />

Capitala arhipelagului<br />

are caracter caleidoscopic,<br />

pendulând între modern și<br />

clasic, în condițiile în care<br />

în Lumea Nouă „vechiul”<br />

are cu totul altă semnificație<br />

decât pe bătrâna Europă. În<br />

Sandy Bay, un golf cu ieșire<br />

la mare, fiecare vilă are locul<br />

ei de „parcare” pentru yacht,<br />

la apă. Mai există și o „one<br />

million lane” (șosea de milioane),<br />

cu case valorate la<br />

sume cu multe zerouri.<br />

Pentru turiștii cu mijloace<br />

materiale modeste, microbuzele<br />

care deservesc toate<br />

colţurile insulei sunt varianta<br />

ideală de călătorie, delicvenţa<br />

fiind neglijabilă. Biletul<br />

se plătește direct la șofer și<br />

costă doar un dolar, indiferent<br />

de destinație. Apropo de<br />

rata redusă a criminalității, nu<br />

departe de Nassau se află și<br />

casa memorială a regretatului<br />

Bob Marley, cel care a preferat<br />

Bahamas în locul țării sale<br />

natale, Jamaica, cea scuturată<br />

Bahamas<br />

de violenţe şi plină de droguri.<br />

Odată reveniți acasă ne<br />

amintim cu drag de Bahamas,<br />

gustând din aprigul gem de<br />

ardei iute, adus ca suvenir la<br />

borcan și adulmecând lumânările<br />

parfumate cu mango,<br />

căpşuni și pepene proaspăt.<br />

Sunt consolări pentru obiectivele<br />

pe care n-am apucat să<br />

explorăm îndeajuns! Dar se<br />

spune că misterele nedezlegate<br />

ne obsedează, până revenim...<br />

Autor: Gabriela Căluțiu<br />

Sonnenberg (Benissa –<br />

Spania)<br />

Economist, scriitor și jurnalist,<br />

promotor de cultură,<br />

traducător. Senior Editor în<br />

cadrul redacției <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc.


20 SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Corina Simionescu Hudgens<br />

Medic terapeut – Norwich/ Anglia<br />

Organismul tău este una<br />

dintre cele mai complexe<br />

mașinării, iar pentru a<br />

funcționa la capacitate maximă,<br />

are nevoie de combustibilul<br />

potrivit. Unii privesc mâncarea<br />

ca pe o soluție de potolire<br />

a foamei. Însă rolul hranei este<br />

mult mai nobil decât simpla<br />

acțiune de umplere a stomacului.<br />

Psihiatrul Drew Ramsey,<br />

profesor doctor la Universitatea<br />

Columbia explică rolul<br />

alimentației în tulburările psihice.<br />

Privim mâncarea ca pe<br />

ceva ce ne influențează fizicul,<br />

rareori ne gândim la impactul<br />

ei asupra creierului. Acesta este<br />

unul dintre motivele pentru<br />

care multe persoane ajung la<br />

depresie și anxietate ca rezultat<br />

al carențelor nutriționale.<br />

Vă prezentăm opt dintre<br />

cele mai cunoscute carențe ce<br />

pot cauza depresie și anxietate.<br />

Vitaminele din complexul<br />

B. Complexul de B-uri este<br />

format din nouă vitamine care<br />

se completează una pe cealaltă<br />

pentru a furniza organismului<br />

energie, însănătoșire celulară și<br />

pentru a diminua stresul. Este<br />

cunoscut faptul că o carență<br />

de B-uri este strâns legată de<br />

fluctuațiile de dispoziție, inclusiv<br />

de depresie. Vitaminele<br />

B le luăm din legumele verzi,<br />

din fructe oleaginoase ca nucile,<br />

migdalele, fisticul, caju, din<br />

semințe și sfeclă roșie.<br />

Acidul folic (Vitamina<br />

B9). A fost identificată legătura<br />

clară dintre carența de<br />

acid folic și apariția depresiei.<br />

Deși joacă un rol important<br />

în organism, ajută la formarea<br />

celulelor roșii, carența<br />

de acid folic a fost legată și<br />

de riscul sporit de apariție a<br />

tulburării depresive. Carența<br />

de acid folic poate provoca și<br />

o proastă asimilare de către<br />

organism a antidepresivelor.<br />

Vitamina B12. Este foarte<br />

importantă în menținerea<br />

sănătății celulelor nervoase.<br />

Terapia verde<br />

Carențe de vitamine ce pot<br />

cauza depresie și anxietate<br />

Face o bună echipă cu vitamina<br />

B9. Carența de B12 poate duce<br />

la inflamații cerebrale și risc<br />

crescut de depresie și demență.<br />

Magneziul. Este un mineral<br />

foarte eficient pentru relaxarea<br />

corpului și a minții. Scade<br />

nivelul de stres, așadar este<br />

foarte util în prevenirea atacurilor<br />

de panică, nervozitate,<br />

depresie și dureri de cap. Dacă<br />

vei consuma alcool, sucuri acidulate,<br />

cafea, alimente bogate<br />

în sare sau în zahăr, va scădea<br />

nivelul de magneziu din corp.<br />

Surse bune de magneziu sunt:<br />

legumele cu frunze, fasolea,<br />

lintea, năutul, algele.<br />

Acizii grași Omega3. Un<br />

dezechilibru între acizii grași<br />

Omega3 și Omega6 îți afectează<br />

atât sănătatea fizică, dar și<br />

cea mentală. Acești acizi grași<br />

sunt vitali în organism, iar lipsa<br />

lor este legată de un risc sporit<br />

de apariție a depresiei. Surse<br />

importante de acizi grași: legu-<br />

mele verzi, semințele de chia,<br />

semințele de in, semințele de<br />

cânepă și peștele gras, cum ar<br />

fi somonul, macroul, sardinele.<br />

Zinc. Acest mineral important<br />

ajută organismul să răspundă<br />

bine la stres, iar carența<br />

poate duce la depresie. Cele<br />

mai bune surse de zinc sunt<br />

stridiile, care conțin 500% din<br />

necesarul nostru zilnic de zinc!<br />

Vitamina D. Este o vitamină<br />

extrem de importantă,<br />

iar lipsa ei se manifestă prin<br />

depresie și atacuri de panică.<br />

Lumina soarelui este cea mai<br />

bună sursă de vitamina D.<br />

Dacă nu reușești să stai suficient<br />

la soare, poți asimila aceasta<br />

vitamină din alimente ca polenul,<br />

lapte vegetal îmbogățit<br />

cu vitamine, ciupercile de<br />

coral și spirulina.<br />

Aminoacizi. Pentru o bună<br />

funcționare a organismului,<br />

avem nevoie de 12 aminoacizi<br />

diferiți, care asigură să-<br />

nătatea cerebrală și reprezintă<br />

cărămizile care construiesc<br />

proteinele. O carență de aminoacizi<br />

duce la neputința de a<br />

te mai concentra, la amețeală,<br />

la încetinire a gândirii și la depresie.<br />

Cele mai bune surse<br />

de aminoacizi sunt polenul,<br />

semințele, nucile și fasolea.<br />

Documentare:<br />

https://drewramseymd.com/<br />

https://drewramseymd.com/<br />

who-we-are/<br />

https://www.refinery29.com/<br />

en-us/drew-ramsey-diet- planeat-complete<br />

Insomnia și kilogramele în plus,<br />

semne că tiroida nu funcționează corect<br />

Glanda tiroidă, situată în<br />

regiunea gâtului, este formată<br />

din doi lobi uniţi printr-un<br />

istm. Ea secretă doi hormoni:<br />

tiroxina (T4) şi triiodotironina<br />

(T3), într-o proporţie mai mică.<br />

Atât tiroxina, cât şi triiodotironina<br />

circulă legate de proteine<br />

serice, fracţiile libere răspunzătoare<br />

de efectele biologice fiind<br />

de numai 0,04% din totalul T4<br />

şi 0,4% pentru T3.<br />

Controlul funcţiei tiroidiene<br />

este realizat la nivel central de<br />

hormonul hipotalamic de eliberare<br />

a tirotropinei (TRH) şi<br />

de tirotropina (TSH) secretată<br />

de hipofiza anterioară. Aportul<br />

de iod din alimentaţie este<br />

foarte important pentru sinteza<br />

hormonilor tiroidieni (aportul<br />

zilnic trebuie să fie de 150 g).<br />

De aceea trebuie să fim foarte<br />

atenţi la ce avem în meniul<br />

zilnic!<br />

Hormonii tiroidieni exercită<br />

efecte metabolice în diferite<br />

ţesuturi ale organismului, prin<br />

creşterea consumului de oxigen<br />

şi a producţiei de căldură,<br />

ca rol principal, dar au şi efecte<br />

specifice pe diferite organe,<br />

cum ar fi creşterea frecvenţei şi<br />

debitului cardiac, mărirea activităţii<br />

digestive, efecte scheletice<br />

care contribuie la creşterea<br />

şi la modelarea oaselor, controlul<br />

centrului respirator, efecte<br />

pe musculatură sau pe sistemul<br />

nervos. Toate aceste efecte sunt<br />

exacerbate în hipertiroidism şi<br />

diminuate în hipotiroidism,<br />

fiind direct răspunzătoare de<br />

tabloul clinic specific.<br />

Insomnia, un simptom al<br />

hipertiroidismului. Hipertiroidismul<br />

este consecinţa excesului<br />

de hormoni tiroidieni<br />

eficace la nivelul ţesuturilor,<br />

hormoni sintetizaţi în exces la<br />

nivelul glandei. Simptomele<br />

sunt hiperactivitate, labilitate<br />

afectivă, insomnie, intoleranţă<br />

la căldură, palpitaţii, oboseală,<br />

„lipsa de aer” la efort, scădere<br />

ponderală cu poftă de mâncare<br />

crescută (la tineri) sau scăzută<br />

(la bătrâni), reducerea sau dispariţia<br />

sângerării menstruale,<br />

scăderea libidoului, tranzit intestinal<br />

accelerat, sete, poliurie,<br />

prurit. Semnele care apar sunt<br />

tahicardie, guşă, tegumente<br />

calde, catifelate, transpiraţii<br />

abundente, tremur fin al extremităţilor,<br />

hiperchinezie,<br />

hiperreflexie, eritem palmar,<br />

onicoliză, alopecie, retracţie<br />

palpebrală, exoftalmie.<br />

Creşterea în greutate,<br />

specifică hipotiroidismului.<br />

Hipotiroidismul este consecinţa<br />

deficitului de hormoni tiroidieni.<br />

La copii se manifestă<br />

prin întârzierea creşterii, dar şi<br />

cu retard psihic, tulburări de<br />

memorie, pubertate întârziată.<br />

La adulţi apar astenie, intoleranţă<br />

la frig, letargie, creştere<br />

în greutate, constipaţie, dureri<br />

musculare sau articulare, tulburări<br />

menstruale, căderea părului.<br />

Concomitent, pacientul<br />

are pielea uscată, îngroşată şi<br />

rece, păr subţire, voce răguşită,<br />

unghii friabile, infiltraţie<br />

tegumentară, predominant periocular<br />

şi periferică, bradicardie,<br />

colecţii lichidiene în pleură<br />

sau pericard. Guşa este reprezentată<br />

de creşterea de volum<br />

a glandei. Din punct de vedere<br />

al funcţiei glandei tiroide,<br />

pacienţii pot fi: – eutiroidieni<br />

(funcţie normală); – hipertiroidieni;<br />

– hipotiroidieni.<br />

5% dintre noduli sunt<br />

canceroşi. Nodulii tiroidieni<br />

sunt creşteri anormale sau tumefieri<br />

apărute la nivelul glandei<br />

tiroide. Majoritatea nu sunt<br />

canceroşi (sunt benigni) şi nu<br />

creează probleme. Mulţi nici<br />

nu necesită tratament. Doar<br />

aproximativ 5% dintre noduli<br />

sunt canceroşi. Aceştia trebuie<br />

excizaţi chirurgical. Nodulii<br />

tiroidieni se diagnostichează<br />

prin palpare sau prin ecografie.<br />

Factorii de risc pentru caracterul<br />

malign al unui nodul sunt:<br />

radioterapie externă în doze<br />

antiinflamatorii la nivelul capului<br />

sau gâtului în copilărie<br />

sau în adolescenţă, antecedente<br />

familiale de carcinom tiroidian<br />

medular, vârsta sub 20 de<br />

ani sau peste 60 de ani, sexul<br />

masculin. Clinic, sugestive<br />

sunt următoarele semne: nodul<br />

dur, unic, cu contur neregulat,<br />

aderent (fixat). Dar absenţa<br />

factorilor de risc şi a semnelor<br />

caracteristice nu exclude caracterul<br />

malign al unui nodul,<br />

astfel că se impune puncţia cu<br />

ac subţire a nodulului.<br />

Hipotiroidismul este o<br />

boală determinată de lipsa de<br />

iod, care în timp duce la guşa<br />

endemică, ce provoacă mari<br />

tulburări ale sistemului nervos<br />

şi cardiovascular. Dereglarea<br />

acestei glande este cauzată de<br />

consumul de proteine animale,<br />

tutun, cafea în exces, stres,<br />

poluare, precum şi de factori<br />

ereditari. Metoda principală<br />

de vindecare constă într-un regim<br />

pentru redresarea funcţiei<br />

hepatice, care să uşureze evacuarea<br />

toxinelor prin rinichi,<br />

plămâni, piele şi intestine.<br />

Pentru aceasta se recomandă<br />

un tratament zilnic, timp de<br />

un an sau de doi.<br />

Investigaţii necesare. În<br />

scopul evaluării statusului<br />

funcţional şi determinării etiologiei<br />

disfuncţiei glandei sau<br />

anomaliilor structurale se pot<br />

efectua următoarele investigaţii:<br />

– dozarea nivelului seric<br />

al hormonilor tiroidieni (T3,<br />

T4, T3 liber, T4 liber), dar şi<br />

TSH; – ecografia tiroidiană<br />

(diferenţiază nodulii solizi de<br />

cei chistici: ghidează puncţia);<br />

– scintografia tiroidiană (mărimea<br />

şi forma glandei, localizarea<br />

formelor funcţionale);<br />

– dozarea anticorpilor antitiroidă;<br />

– biopsia glandei tiroide<br />

în precizarea naturii benigne/<br />

maligne a nodulilor tiroidieni.<br />

Sfat! Sunt interzise: cafeaua,<br />

tutunul, zahărul (va<br />

fi înlocuit cu miere), oţetul<br />

alimentar (va fi înlocuit cu<br />

oţetul din mere sau suc de<br />

lămâie), carnea (indicate fiind<br />

peştele, alunele, nucile,<br />

fasolea, susanul).<br />

Iarba de ghimpe şi cancerul.<br />

Hipersecreţia hormonilor<br />

tiroidieni provoacă o boală<br />

aproape la fel de gravă ca şi<br />

hipotiroidia, boala Graves, tirotoxicoza<br />

sau hipertiroidismul<br />

exoftalmic. Boala se manifestă<br />

prin anxietate, emotivitate,<br />

imposibilitatea suportării<br />

căldurii, tahicardie, palpitaţii,<br />

transpiraţii, exoftalmie (ieşirea<br />

globilor oculari). În aceste cazuri,<br />

fitoterapia recomandă iarba<br />

de ghimpe, un excepţional<br />

reglator natural al activităţii tiroidiene,<br />

utilizîndu-se şi pentru<br />

tratarea nodulilor şi cancerului<br />

la tiroidă. Se iau trei linguriţe<br />

cu pulbere de ghimpe zilnic, în<br />

cure de trei săptămâni, cu zece<br />

zile de pauză. De asemenea,<br />

se pot fierbe 20 de grame de<br />

troscot în 500 ml de apă, până<br />

scade la jumătate. Se filtrează<br />

şi se beau două căni pe zi.<br />

Tiroxina ajută la menţinerea<br />

greutăţii corporale Iodul<br />

joacă un rol important în buna<br />

funcţionare a glandei tiroide,<br />

organ ce reglează secreţia câtorva<br />

hormoni direct legaţi de<br />

metabolism. Doza zilnică recomandată:<br />

150-200 μg. Adulţii<br />

au nevoie de 150 μg. În perioadele<br />

de sarcină şi alăptare,<br />

femeile au nevoie de 175-200<br />

μg. Principalele surse sunt: sarea<br />

iodată, algele, peştii de apă<br />

sărată, fructele de mare, sarea<br />

de mare. Iodul intră în compoziţia<br />

tiroxinei, hormonul care<br />

reglează producţia de energie,<br />

ce menţine constantă temperatura<br />

corpului, respiraţia şi<br />

tonusul muscular: – asigură<br />

sănătatea pielii, a părului şi a<br />

unghiilor; – ajută la menţinerea<br />

greutăţii; – serveşte, în uzul extern,<br />

drept antiseptic pe plăgile<br />

cutanate, în tratamentul inflamaţiilor<br />

şi infecţiilor.<br />

Guşa, rezultatul deficitului<br />

de iod. Guşa este simptomul<br />

cel mai vizibil (expansiunea<br />

volumului glandei tiroide,<br />

ce creează o umflătură la baza<br />

anterioară a gâtului), ce se<br />

adaugă la o serie de alte probleme:<br />

hipotiroidie (activitate<br />

diminuată a glandei), creştere<br />

în greutate, scăderea libidoului,<br />

palpitaţii, scăderea temperaturii<br />

corpului şi schimbări de<br />

comportament.<br />

Consumul excesiv de iod<br />

poate declanşa hipertiroidia.<br />

În stare naturală, iodul nu prezintă<br />

niciun risc de toxicitate.<br />

În tratament, el poate provoca<br />

alergii, îngălbenirea pielii şi<br />

a unghiilor. O supraîncărcare<br />

cu iod poate declanşa hipertiroidie,<br />

ce se manifestă prin<br />

tremurături ale extremităţilor,<br />

tahicardie, bufeuri.<br />

Note utile – Suplimentarea<br />

iodului trebuie făcută în urma<br />

recomandării medicului şi este<br />

contraindicată femeilor însărcinate<br />

şi celor care alăptează;<br />

– Anumite alimente, precum<br />

broccoli, varza şi arahidele încetinesc<br />

absorbţia iodului de<br />

către tiroidă.


Reţetele Annei SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong> 21<br />

Drob de legume<br />

Supă de pește cu<br />

mărar și migdale<br />

Ingrediente:<br />

• 2 cepe<br />

• 4 linguri ulei de măsline<br />

• 2 linguri migdale tocate<br />

• 200ml vin alb<br />

• 2 frunze dafin<br />

• sare<br />

• 300g file de cod<br />

• 300g file de somon<br />

• 1/2 legătură mărar verde<br />

• 1 lingură de cimbru uscat<br />

• 2 bucăți ţelină (frunze)<br />

• 250g orez<br />

Mod de preparare: Ceapa<br />

se taie inele. Uleiul se încinge<br />

într-o oală. Se căleşte<br />

ceapa, apoi se pun fulgii de<br />

migdale şi se mai lasă puţin<br />

pe foc. Se încorporează<br />

vinul, apoi dafinul, se asezonează<br />

cu sare şi piper, se<br />

adaugă 2 l de apă şi se lasă<br />

să fiarbă 20 de minute, la foc<br />

mic. Se taie peştele în 8-12<br />

bucăţi, se dau cu sare şi piper<br />

şi se pun, cu cimbrul, în supă<br />

şi se mai lasă 5 minute pe<br />

foc. Ţelina se taie. Orezul se<br />

fierbe conform indicaţiilor de<br />

pe pachet. Ambele se pun în<br />

supă. Se scot foile de dafin,<br />

se adaugă mărarul tăiat mărunt<br />

şi se serveşte caldă.<br />

Ingrediente:<br />

• 500 gr. ciuperci<br />

• 5 cepe<br />

• 5 linguri faină<br />

• 5 ouă<br />

• sare și piper după gust<br />

• ulei de măsline<br />

Mod de preparare: Se<br />

curăță ciupercile și se spală,<br />

după care se pun la fiert.<br />

Între timp, ceapa se taie mă-<br />

runt și se pune în tigaie la<br />

călit, împreună cu un strop<br />

de sare. Se adaugă ciupercile<br />

fierte, ce trebuie tăiate<br />

feliuțe, și se călesc împreună.<br />

Se lasă la răcit. După ce<br />

s-au răcit ciupercile și ceapa,<br />

se adaugă ouăle și se amestecă<br />

bine. Apoi, treptat și<br />

amestecând continuu, se pun<br />

cele cinci linguri de făină. Se<br />

vanilia și sarea timp de 1<br />

minut. Adaugă făina, bate<br />

până la omogenizare. Acoperă<br />

și dă la rece de la 3 ore<br />

la o zi. „Călește” stafidele<br />

într-o crăticioară la foc mediu,<br />

amestecând ocazional,<br />

până când apa se evaporă și<br />

fructele se înmoaie (circa 10<br />

minute). Oprește focul, toarnă<br />

brandy-ul peste. Cu un<br />

chibrit, dă foc brandy-ului.<br />

Lasă să ardă până se stinge,<br />

zgâlțâind tigaia din când în<br />

când. Scoate fructele într-un<br />

bol și lasă-le să se răcească<br />

de tot (poți să le faci și cu o<br />

zi înainte, odată cu amesteasezonează<br />

cu sare și piper.<br />

Compoziția rezultată se pune<br />

într-o formă de copt pe care<br />

ai tapetat-o cu hârtie de copt.<br />

Se dă la cuptor la 180 grade,<br />

timp de o oră și 20 minute.<br />

Atenție! Trebuie să verifici<br />

drobul cu o scobitoare pentru<br />

a te asigura că s-a copt. De<br />

obicei, timpul de coacere variază<br />

de la un cuptor la altul.<br />

Pulpe de pui la cuptor cu<br />

măsline<br />

Ingrediente:<br />

• 6 pulpe de pui<br />

• 200 g măsline negre/verzi<br />

fără sâmburi<br />

• 3 bucăți cepe mici<br />

• 2 căței usturoi<br />

• 1/2 lămâie<br />

• 3 linguri ulei de măsline<br />

• 1 legătură pătrunjel<br />

• 1 praf sare, piper<br />

Mod de preparare: Pulpele<br />

de pui se taie în două, se<br />

curăță bine și se spală, și se<br />

așază într-o tavă de cuptor,<br />

unsă în prealabil cu puțin<br />

unt. Într-o cratiţă se încinge<br />

uleiul și se călesc timp de 5<br />

minute ceapa curăţată și tocată<br />

mărunt și usturoiul tăiat<br />

felioare. Se adaugă peste bu-<br />

caţile de pui, se presară sare,<br />

piper și se toarnă un pahar cu<br />

apă. Se lasă la cuptor aproximativ<br />

45 de minute. După<br />

acest timp se adaugă măslinele<br />

și lamâia tăiată feliuţe<br />

subţiri și se mai lasă la cuptor<br />

încă 15 minute. Se stinge<br />

focul, se presară pătrunjel și<br />

după 5 minute se poate servi.<br />

Tartă cu prune și stafide<br />

Ingrediente:<br />

• 480ml lapte integral<br />

• 130ml apă<br />

• 120g făină<br />

• 3 ouă mari<br />

• 120g zahăr<br />

• 5 linguri unt topit și răcit<br />

• 1 fiolă esență de vanilie<br />

• un vârf de sare<br />

• 200g prune<br />

• 100g zmeură<br />

• 100g afine<br />

• 100g stafide<br />

• 100ml brandy<br />

• zahăr pudră<br />

Mod de preparare: Bate<br />

cu ajutorul unui mixer laptele,<br />

ouăle, zahărul, untul,<br />

cul de lapte de mai sus).<br />

Unge cu unt un vas de<br />

prăjitură. Pune pe fund o<br />

hârtie pergament sau una cerată.<br />

Unge-o cu unt. Presară<br />

făină și scutură excesul. Bate<br />

din nou aluatul și toarnă-l în<br />

vasul pregătit. Pune prunele<br />

tăiate în jumătate, afinele,<br />

zmeura și stafidele în aluat,<br />

distribuindu-le în mod egal.<br />

Dă vasul la cuptor timp de<br />

o oră. Scoate și lasă la răcit.<br />

Scoate prăjitura din tavă<br />

desprinzând marginile ușor<br />

cu ajutorul unui cuțit. Presară,<br />

dacă vrei, zahăr pudră pe<br />

deasupra.


NELU BÂRSAN<br />

www.barsantrans.com<br />

PROGRAM<br />

DISTRIBUIRE PACHETE<br />

Zona ZARAGOZA<br />

TEL: 673 810 857 ; 642 773 763<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU<br />

EJEA 9:55 LIDL<br />

TUDELA 10:45 LA GARĂ<br />

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN<br />

R OMÂNESC)<br />

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU<br />

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS<br />

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)<br />

EBRO<br />

VITORIA 15:50 MC DONALD’S<br />

ARRASTE 16:55 MAXI DIA<br />

M ONDRAGON<br />

BERGARA 17:20 EROSKY<br />

EIBAR 17:50 LIDL<br />

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)<br />

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

TOLOSA 8:00 EROSKY<br />

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ<br />

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ<br />

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ<br />

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3<br />

(M AGAZIN ROMÂNESC)<br />

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)<br />

JACA 13:40 PISTA DE HIELO<br />

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ<br />

FRAGA - AVIZ TELEFONIC<br />

Zona LERIDA<br />

TEL: 618 266 341; 664 108 325<br />

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA<br />

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL<br />

BINEFAR 9:10 MAXI DIA<br />

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA<br />

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI<br />

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL<br />

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)<br />

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL<br />

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA<br />

SOLSONA 15:45 PARCARE POD<br />

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT<br />

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ<br />

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL<br />

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR<br />

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL<br />

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ<br />

BELLVIS 20:10 LA SPLAI<br />

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

BENABARE 8:00 PARCARE<br />

PUENTE DE<br />

8:35 RESTAURANT FONDA<br />

MONTANA<br />

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS<br />

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ<br />

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE<br />

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC<br />

SORT 14:30 STAȚIE BUS<br />

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS<br />

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA<br />

Zona TARRAGONA<br />

TEL: 651 563 065; 629 104 133<br />

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

MONTBLANC 9:00 REPSOL<br />

VALLS 9:30 LIDL<br />

ALCOVER 10:00 PARC<br />

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA<br />

REUS 11:00 AUTOGARĂ<br />

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ<br />

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL<br />

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA<br />

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI<br />

LA PINEDA 13:30 SHELL<br />

RUTA DUMINICĂ BARCELONA<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR<br />

VENDRELL 8:30 MAXI DIA<br />

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER<br />

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL<br />

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL<br />

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ<br />

GAVA 11:15 LA GARĂ<br />

VILADECANS 11:45 CARREFOUR<br />

BELLVITGE 12:00 LA GALP<br />

Zona BARCELONA<br />

TEL: 642 227 838; 642 979 132<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU<br />

MARTORELL 8:45 LIDL<br />

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA<br />

RUBI 9:50 LIDL<br />

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL<br />

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ<br />

RIPOLLET 11:25 LIDL<br />

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA<br />

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO<br />

GRANOLLERS 13:15 LIDL<br />

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA<br />

TONA 14:15 MAXI DIA<br />

VIC 14:50 ALDI<br />

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)<br />

OLOT 16:00 CARREFOUR<br />

RIPOLL 17:00 CAPRABO<br />

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)<br />

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC<br />

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC<br />

NAVAS 19:20 LA TREN<br />

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

IGUALADA 8:00 CARREFOUR<br />

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO<br />

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO<br />

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI<br />

L’HOSPITALET DE<br />

LLOBREGAT<br />

L’HOSPITALET DE<br />

LLOBREGAT<br />

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA<br />

CASES)<br />

10:35 C. COMERCIAL “LA<br />

FARGA”<br />

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL<br />

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI<br />

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL<br />

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA<br />

MATARO 13:30 LIDL<br />

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE<br />

FIGUERES 16:00 LIDL<br />

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA<br />

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC<br />

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA<br />

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS<br />

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS<br />

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC<br />

Zona CASTELLON<br />

TEL: 618 759 883; 642 248 476<br />

ORAR SEDIU CASTELLON<br />

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)<br />

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:<br />

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:<br />

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

CULLERA - AVIZ TELEFONIC<br />

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)<br />

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)<br />

ALCOY 13:00 EROSKY<br />

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL<br />

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC<br />

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC<br />

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)<br />

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO<br />

IBANEZN, NR. 4)<br />

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO<br />

DE PERTEGAS 22, BAJO)<br />

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL<br />

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP<br />

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL<br />

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY<br />

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL<br />

ALCORISA 07:30 BAR GOYA<br />

ANDORRA 08:00 EL ARBOL<br />

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN<br />

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA<br />

FABARA 10:00 BAR SPORT<br />

MAELLA - AVIZ TELEFONIC<br />

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”<br />

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI<br />

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)<br />

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”<br />

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,<br />

NR. 35)<br />

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA<br />

JESUS)<br />

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />

HERMANOS VALDES, NR. 13)<br />

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL<br />

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI<br />

DIA)<br />

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL<br />

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ<br />

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA<br />

OROPESA DEL<br />

MAR<br />

- AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)<br />

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO<br />

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL<br />

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU<br />

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL<br />

OLIVA - AVIZ TELEFONIC<br />

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S<br />

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC<br />

VANDINGA<br />

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU<br />

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL


Mica publicitate SEPTEMBRIE<br />

<strong>2019</strong> 23<br />

Important pentru cititori!<br />

• Vă rugăm să verificaţi textul<br />

anunţului şi numărul de telefon<br />

înainte de a fi trimis spre publicare<br />

redacţiei noastre!<br />

• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

nu îşi asumă răspunderea pentru<br />

numerele de telefon greşite<br />

sau conţinutul anunţurilor de la<br />

mica publicitate!<br />

MUNCĂ - OFERTE<br />

Se caută persoană serioasă,<br />

responsabilă, cu mașină proprie,<br />

care să ia copiii de la o școală<br />

din Alcobendas și să-i aducă în<br />

Cobeña, provincia Madrid, luni<br />

și miercuri la ora 14:45. Telefon:<br />

629 673 139.<br />

Avem nevoie de o internă<br />

pentru a avea grijă de un tânăr (în<br />

cărucior) cu probleme de sănătate,<br />

care trebuie dus la medic, scos la<br />

plimbare etc. în Madrid. Mai multe,<br />

la telefon: 722 666 092.<br />

Se caută tânără internă, pentru<br />

a avea grijă de doi copii minori, de<br />

2 și 4 ani, în Magán (Toledo). Persoana<br />

trebuie să aibă experiență,<br />

să fie răbdătoare și să iubească<br />

copiii. Telefon: 678 040 069.<br />

Se oferă loc de muncă pentru<br />

un matrimonio fără copii,<br />

în Alicante, pentru a avea grijă<br />

de o persoană în vârstă și a<br />

administra locuința. Cerințe:<br />

rezidență în Spania, obligatoriu,<br />

limba spaiolă, carnet de conducere.<br />

Telefon: 965 666 315.<br />

Caut persoană muncitoare,<br />

serioasă, cu experiență și mașină<br />

proprie, care să facă curățenie și<br />

să calce rufe, o zi pe săptămână,<br />

în provincia Alicante. Detalii, la<br />

telefon: 607 702 979 (Jessica).<br />

Am nevoie de persoană cu<br />

experiență în curățenie, pentru un<br />

apartament în provincia Alicante.<br />

Ofer 5 euro/oră. Telefon: 619 355<br />

740.<br />

Caut persoană între 25 și 40<br />

de ani care să aibă experiență,<br />

rezidență în Spania, pentru a îngriji<br />

un băiat în cărucior cu probleme<br />

de sănătate, care să facă curățenie<br />

între 16:45 și 19:45, de luni până<br />

vineri, în Zaragoza. Telefon: 667<br />

578 423.<br />

Căutăm persoană muncitoare,<br />

serioasă, cu experiență, pentru călcat<br />

rufe și curățenie în Barcelona,<br />

2 ore pe zi, marți și vineri. Telefon:<br />

649 599 064.<br />

MUNCĂ - CERERI<br />

Doamnă serioasă, responsabilă,<br />

harnică, caut de muncă ca și internă,<br />

ajutor de bucătar sau portar<br />

(la bloc), în Zaragoza, provincia<br />

Aragon. Am referințe foarte bune.<br />

Telefon: 642 342 807.<br />

Doamnă, 50 de ani, rezidentă<br />

în comunitatea Madrid, cu multă<br />

experiență în îngrijirea persoanelor<br />

în vârstă și foarte bune recomandări,<br />

caut de muncă în acest<br />

domeniu, 6-7 ore pe zi (ca externă)<br />

în următoarele zone: Alcalá de<br />

Henares, Azuqueca de Henares,<br />

Meco, Torrejón de Ardoz, Santa<br />

Eugenia. Mai multe detalii, la<br />

telefon: 642 527 466.<br />

Șofer cu experiență de peste<br />

25 de ani și mașină proprie, din<br />

comunitatea Madrid, oferă servicii<br />

de transport pentru oricine are nevoie<br />

(transport persoane, înlocuire<br />

șofer etc.). Telefon: 616 544 565<br />

(Nelu).<br />

Persoană serioasă, 45 de ani,<br />

specialist în vânzări, experiență<br />

în condus autovehicule cu carnet<br />

B, aptitudini manageriale, idei<br />

novatoare caut de muncă oriunde<br />

în Spania sau în Europa. Cristi,<br />

telefon 606 750 991.<br />

Doamnă, din comunitatea<br />

Madrid, caut de muncă ca și ajutor<br />

de bucătar, pentru un restaurant cu<br />

bucătărie românească. Am multă<br />

experienţă în domeniu. Telefon:<br />

642 124 140.<br />

Caut de muncă ca şofer<br />

categoria B: distribuitor, taxi,<br />

transport persoane etc. Oriunde<br />

în Europa. Multă experienţă.<br />

Mobil: 606 750 991.<br />

Doamnă serioasă 46 de ani cu<br />

expierență în serviciul domestic,<br />

caut loc de muncă ca şi externă<br />

în comunitatea Madrid. Disponibilitate<br />

imediată. Telefon: 642<br />

087 102.<br />

Caut de muncă ca și internă<br />

în Comunitatea Madrid. Am<br />

experiență și bune recomandări.<br />

Telefon: 632 547 527.<br />

Doamnă 43 de ani, curată,<br />

gospodină, caut de muncă în<br />

Comunitatea Madrid, ca externă,<br />

în curățenie, îngrijit copii sau<br />

persoane în vârstă, sau în domeniul<br />

confecțiilor. Am experiență<br />

și referințe foarte bune. Telefon:<br />

625 736 494.<br />

Doamnă serioasă, cu experiență<br />

în domeniul curățeniei, caut<br />

de muncă ca și externă, cu ora, în<br />

Coslada sau zone apropiate. Telefon:<br />

642 859 842.<br />

VÂNZĂRI<br />

Vând apartament cu 2 camere<br />

în Alba Iulia, zona Cetate<br />

Bulevard, parter, cu suprafața de<br />

39 m², finisat și utilat complet.<br />

Apartamentul este compus din 2<br />

camere, bucătărie mobilată, baie,<br />

hol. Dispune de centrală termică,<br />

geamuri termopan, uși interioare<br />

noi, gresie, faianță. Preț 37.000 €.<br />

Mai multe detalii, la telefon: 671<br />

490 785.<br />

Vând apartament 3 camere,<br />

50m², semi-decomandat, etaj 2,<br />

în Bacău, zona Milcov. Apartamentul<br />

are izolație exterioară, ușă<br />

metalică, gresie, faianță, necesită<br />

îmbunătățiri. Relații la telefon:<br />

0034/656 923 673.<br />

Vând apartament cu 2 camere<br />

în Timișoara, zonă rezidențială.<br />

Apartamentul este situat la etajul<br />

3, este decomandat, renovat și<br />

izolat. E dotat cu centrală proprie<br />

pe gaz. Preț negociabil 66.000€.<br />

Telefon: 0034/ 642 335 643.<br />

Vând teren intravilan, în<br />

Amara, județul Ialomița, pe drumul<br />

Fermei. Suprafața: 1600 m²,<br />

preț 18.000 €. Mai multe detalii, la<br />

telefon: 669 194 121.<br />

Particular, vând fabrică de cărămidă<br />

în satul Siminoc, județul<br />

Constanța, cu acte și autorizații în<br />

regulă. Fabrica este în funcțiune și<br />

are personal angajat. Cei interesați,<br />

puteți suna la telefon: 0040/766<br />

398 906 sau 0040/767 593 324;<br />

e-mail: officeceramicasiminoc@<br />

gmail.com<br />

Se vinde apartament în Calle<br />

de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea<br />

Móstoles (provincia Madrid).<br />

Apartamentul este complet renovat<br />

în 2013, exterior cu terasă.<br />

Are 71 mp, 3 camere, sufragerie<br />

și 1 baie. Puteți vizita. Investiția<br />

e foarte bună. Baia are cabină de<br />

hidromasaj, camera de zi este cu<br />

mural de lemn, camera principală<br />

cu șifonier încorporat cu oglindă.<br />

Terasa este închisă cu alumniu și<br />

copertină. Încălzire centrală, aer<br />

ondiționat, lift. Preț: 160.000 €.<br />

Mai multe detalii la telefon: 687<br />

471 219 (Francisco).<br />

Vând apartament cu 3 camere<br />

în Botoșani, Bulevardul<br />

Eminescu, Aleea Nouă <strong>nr</strong>. 8,<br />

izolație exterioară, geamuri termopan,<br />

CT etaj intermediar și<br />

mobilat. 666 915 835.<br />

Vând apartament în Baia-Mare<br />

(Aleea Neptun) cu 2 camere, baie,<br />

bucătărie, hol, centrală proprie și<br />

calorifere noi, geamuri termopan,<br />

izolat în exterior. Preț: 28<br />

mii euro, negociabil. Mai multe<br />

informații la telefon: 0040/746<br />

371 260 (RO), 680 126 525 (ES).<br />

Vând în Botoșani, strada<br />

Popăuți 104, casă construită în<br />

2014, P+M, compusă din 6 camere,<br />

două băi, două bucătarii, încălzire<br />

centrală prin sol și calorifere,<br />

parter locuibil, 1305 mp, gradină,<br />

pomi, fântână, beci. Preț 88.000€.<br />

Relații la telefon: 0040 / 771 905<br />

144 sau 0034 / 666 299 144.<br />

Vând casă la țară, în satul<br />

Moșteni, județul Teleorman, la 20<br />

km de Alexandria. Casa este în stil<br />

rustic, cu fântână în curte, electricitate,<br />

300mp casa, plus 1500mp<br />

curte. Preț negociabil, 15.000€.<br />

Mai multe informații la telefon:<br />

642 694 285.<br />

Vând casă în Amara, județul<br />

Ialomița, (la roșu) la cinci minute<br />

de plajă. Pentru informații sunați<br />

la numărul de telefon: 643 086<br />

970.<br />

Vând casă la țară, în județul<br />

Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,<br />

baie, fântână în curte, hidrofor,<br />

fosă septică, 2.500 mp curte, drum<br />

de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/<br />

munte superbă, liniștită, la 50 km<br />

de oraș. Preț 21.000 € negociabil.<br />

Mai multe informații, la telefon:<br />

678 804 997.<br />

Vând apartament la cheie, în<br />

Ploiești, cu 3 camere, centrală<br />

proprie, utilat cu mobilă nouă.<br />

Preț informativ: 50.000€. Detalii<br />

suplimentare la telefon: 0034/642<br />

925 210 (Spania); 0040/772 929<br />

916 (România).<br />

Vând teren intravilan pentru<br />

construcții în zona de vile, sat<br />

Frățești, județul Giurgiu, la 50 km<br />

de București și 10 km de Giurgiu,<br />

cu suprafața totală de 1.012 mp.<br />

Preț negociabil: 13.500 €. Terenul<br />

se poate vinde și parcela, fiecare<br />

parcelă având 506 metri pătrați,<br />

preț 7.000 € ușor negociabil. Mai<br />

multe relații la telefon: 663 385<br />

792. Pentru cei interesați, pot trimit<br />

poze cu terenul, pe WhatsApp.<br />

Vând 600 mp teren construcții<br />

case utilat cu apă, gaz, curent la<br />

130 m, în Stupini, județul Brașov,<br />

Str. Nicovalei. Se vinde și în doua<br />

rate pe perioada unui an, prin<br />

contract notarial. Exclus agenții<br />

si intermediari. Preț: 15.000€.<br />

Relații la email: panalucian77@<br />

gmail.com sau la telefon 0034/<br />

642 686 552.<br />

MATRIMONIALE<br />

Tânăr 41 de ani, fără obligații<br />

familiare, doresc să cunosc o fată<br />

cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de<br />

ani, fără obligații, educată, responsabilă,<br />

pentru o relație frumoasă,<br />

serioasă, eventual căsătorie. Telefon/WhatsApp<br />

642 240 140.<br />

Am 35 de ani. Caut o fată pentru<br />

prietenie/căsătorie. Ofer și cer<br />

sinceritate. Telefon: 631 715 038.<br />

Am 51 de ani. Sunt un bărbat<br />

normal, cu calități și defecte, însă<br />

am multe de oferit, motiv pentru<br />

care aș dori să cunosc o doamnă<br />

din zona Madridului, cu vârsta<br />

până în 55-56 de ani. Telefon:<br />

643 110 286.<br />

Bărbat, 45 de ani, divorțat, din<br />

comunitatea Madrid, caut o doamnă<br />

sinceră și corectă într-o relație<br />

serioasă. Telefon: 677 720 181.<br />

Doamnă serioasă, 65 de ani,<br />

fără obligații, doresc să cunosc un<br />

domn de vârstă apropiată, pentru<br />

prietenie/căsătorie. Telefon: 642<br />

239 369.<br />

Bărbat, 55 de ani, divorțat,<br />

fără obligații, fără vicii, doresc să<br />

cunosc o doamnă cu vârsta între<br />

45 și 60 de ani, sinceră, pentru o<br />

relație serioasă de prietenie/căsătorie.<br />

Telefon: 642 811 265. Nu<br />

sunați inutil dacă nu corespundeți<br />

profilului și nu dați beep!<br />

Tânăr, 35 de ani, caut o fată de<br />

vârstă apropiată pentru o relație<br />

serioasă. Mai multe detalii, la telefon:<br />

642 644 829.<br />

Tânăr, 37 de ani, singur, fără<br />

obligații, aș dori să cunosc o fată<br />

de vârstă apropiată, 30 -37 de ani,<br />

pentru prietenie, eventual căsătorie.<br />

Nu am mai fost căsătorit și<br />

nu am obligații! Telefon: 642 939<br />

318.<br />

Bărbat din comunitatea<br />

Madrid, caută o doamnă pentru o<br />

relație serioasă, de lungă durată.<br />

Sună pentru detalii suplimentare<br />

la telefon: 642 635 661.<br />

Bărbat, 46 de ani, caut o doamnă<br />

de aceeași vârstă, sau apropiată,<br />

cu locul de muncă stabil, fără<br />

vicii, pentru o relație serioasă și<br />

de lungă durată. Telefon: 642 629<br />

980.<br />

Anunţurile de mică publicitate sunt<br />

GRATUITE!<br />

E-mail: redactia@<br />

occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />

Prin SMS sau Whatsapp:<br />

643 015 676<br />

Roger Federer: Tot timpul voi ieşi pe teren, chiar dacă mă vor programa la patru dimineaţa<br />

Roger Federer (3 ATP)<br />

a răbufnit la conferinţa de<br />

presă din urma meciului<br />

cu Daniel Evans, pe care<br />

l-a învins cu scorul de 6-2,<br />

6-2, 6-1, după ce a fost<br />

acuzat că ar avea parte de<br />

tratament preferenţial din<br />

partea organizatorii turneelor<br />

de Grand Slam.<br />

„Nu îmi amintesc să fi<br />

cerut ceva. Da, poate că e<br />

frumos să joci şi pe umbră,<br />

nu ştiu. Dar nu am făcuto<br />

intenţionat. Nici nu ştiu<br />

dacă echipa mea a cerut să<br />

joc ziua. Ştiu că au fost întrebări<br />

cu privire la preferinţele<br />

noastre. Dar asta nu<br />

înseamnă că ”Roger cere,<br />

Roger primeşte”. Ţineţi<br />

minte asta, pentru că am<br />

auzit prostia asta prea des<br />

deja. Mi-e greaţă şi m-am<br />

săturat de asta, că eu aş<br />

cere când să joc. Turneul<br />

şi televiziunile decid. Noi<br />

ne putem da cu părerea.<br />

Asta facem. Dar eu tot timpul<br />

voi ieşi pe teren, chiar<br />

dacă mă vor programa să<br />

joc la patru dimineaţa”, a<br />

comentat Roger Federer.<br />

Federer va evolua, în optimi,<br />

cu David Goffin (15<br />

ATP), cel care l-a învins, în<br />

turul trei, pe Pablo Carreno<br />

Busta, cu scorul de 7-6(5),<br />

7-6(9), 7-5.<br />

***

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!