Occidentul romanesc nr 131 - editia martie 2022

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

ZIAR

GRATUIT

Anul XII - Nr. 131 / 24 pagini

MARTIE 2022

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Adunarea Generală a ONU

solicită Rusiei să înceteze

Pagina 09

războiul din Ucraina

«Miercuri, 2 martie, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care „solicită

Rusiei să înceteze imediat utilizarea forţei împotriva Ucrainei. Documentul a fost votat de o

majoritate covârşitoare de 141 de ţări. Dintre cele 193 de ţări membre ale organizaţiei, 5 au

votat împotrivă, 35 s-au abţinut şi 12 au decis să nu participe la vot...»

George Gabriel Bologan,

noul ambasador al

României în Spania

„La data de 1 martie 2022 a

fost semnat decretul de numire

al noului ambasador al

României în Regatul Spaniei,

George Gabriel Bologan, care

va continua activitatea...”

Pagina 02

Calendarul consulatelor

itinerante care vor fi

organizate pe teritoriul

Spaniei în 2022

„Ambasada României în

regatul Spaniei mulțumește pe

această cale cetățenilor români

care au transmis propuneri

privind localitățile...”

Pagina 06

Dacă vrei să progresezi,

să te perfecționezi, atunci

trebuie să faci pași înainte

„Maria Rus Bojan trăiește în

Amsterdam, Olanda. A plecat

definitiv din țară când avea

36 de ani. Avea o profesie, era

directorul Centrului Cultural

Sindan, a fost curator la...”

Pagina 12-13

Declarația susținută de

Președintele României la

finalul ședinței Consiliului

Suprem de Apărare a Țării

„Agresiunea rusă a generat o

reacție de unitate și solidaritate

fără precedent a întregii

lumi democratice, a arătat

coeziunea și…”

Pagina 04

Moștenirea în România

„Prin moștenire, conform

art. 953 Cod Civil român,

se înțelege transmiterea

patrimoniului unei persoane

fizice decedate către una sau

mai multe persoane (fizice sau

juridice). Moștenirea poate fi

de două feluri, moștenire...”

Pagina 07

„La mujer que soy. 7

arquitectas rumanas y sus

obras”

„Del 3 al 27 de marzo, para

celebrar el Mes de la Historia

de la Mujer, el Instituto

Cultural Rumano de Madrid,

en colaboración con la Unión

de Arquitectos de Rumanía...”

Página 16

02 MARTIE

2022

Informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@

embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de

deces sau accidente rutiere)

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,

Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:

almeria@mae.ro

George Gabriel Bologan, noul

ambasador al României în Spania

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

COORDONATOR PROIECT:

Michael Harrison Cronkite

La data de 1 martie 2022

a fost semnat decretul de numire

al noului ambasador al

României în Regatul Spaniei,

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

CO-FONDATORI:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

DIRECTOR EDITORIAL:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

George Gabriel Bologan,

care va continua activitatea

de reprezentare, dialogul

constructiv și comunicarea

cu membrii comunității

românești.

„UE este Patria noastră

comună și acest sentiment

de apartenență va anima

și mai mult relațiile speciale

multidirecționale dintre

România și Spania în aceste

momente tensionate pentru

diplomația internațională

și mai ales pentru starea de

MARKETING-PUBLICITATE:

Dan Aurelian Pătrașcu

Alina Marinescu Ortiz

SECRETAR DE REDACȚIE:

Andra Costandache

REDACTOR-ȘEF:

Dan Caragea

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:

Ilinca Fodor Van Scheyk

spirit a multor persoane preocupate

de imaginile tragice

care fac înconjurul lumii.

Spania va găzdui Summitul

NATO și anul următor

Președinția rotativă la UE,

va fi un mandat cu dimensiuni

importante și mă bucur

de susținerea unei echipe

formate din profesioniști

atât în Ambasadă cât și la

nivelul ofi ciilor consulare”,

a declarat noul șef al misiunii

diplomatice din Regatul

Spaniei.

SENIORI EDITORI:

Letiţia Coza

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Vavila Popovici

Zoe Stoleru Martí

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

www.occidentul-romanesc.com

Cuvânt înainte MARTIE

2022 03

Primăvara unei „crime

împotriva umanităţii”

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Director editorial - OR

Jurnalist investigații, membru CCNMA

Soldaţii, camioanele,

transportoarele blindate,

artileria şi alte elemente

ale dispozitivelor militare

s-au pus în mişcare după ce

Vladimir Putin, Președintele

Rusiei a semnat actul de recunoaştere

a unor state care

nu există. Conform Dreptului

Internaţional ele nu sunt decât

părţi, regiuni inseparabile ale

Ucrainei, entitate suverană a

comunităţii internaţionale recunoscută

ca atare prin tratate

şi nenumărate alte acte oficiale,

inclusiv de Moscova.

Rusia lui Putin a făcut pasul

critic dincolo de punctul

de la care drum de întoarcere

nu mai există, într-un demers

început acum mai bine de opt

ani: pedepsirea prin dezmembrare

a Ucrainei. Rusia acuză

Ucraina că a fost factorul

politic al disoluției pe cale

juridică a Uniunii Sovietice.

După ce Rusia găsise o cale

să instaleze cu succes la Kiev,

în mod „democratic”, un regim

de vasalitate necondiţionată

faţă de Moscova, forţe

politice interne au permis

Statelor Unite şi Occidentului

european să acţioneze astfel

încât să zădărnicească manevra

rusească şi să refacă

traiectoria unui destin euroatlantic

pentru Ucraina.

Eventualitatea ca, prin

intermediul şi din cauza

Ucrainei, Rusia să ajungă în

situaţia „dramatică” de a avea

graniţă directă cu NATO, a

fost şi este punctul critic de

inflexiune în dinamica relaţiilor

dintre Moscova şi Kiev.

Zielele trecute, nu doar

dispozitivele militare s-au pus

în mişcare, ci istoria însăşi.

Primele se deplasează ordonat.

Istoria, însă, derapează.

Masiv şi deloc controlat. Acţiunile

angajate de Rusia şi

cele care vor urma în zilele,

săptămânile sau poate lunile

care urmează, vor spori masiv

haosul lumii în care trăim.

Forţa distructivă pusă la

lucru este comparabilă cu cea

a fenomenelor naturale care

remodelează relieful planetei.

Sancţiunile economice,

ONU, OSCE, negocieri directe,

„sfânta” metodă a ciomagului

şi orice alte manevre

diplomatice, pot cel mult să

„tamponeze” ici şi colo rănile

masive suferite de ordinea in-

ternaţională aşa cum o ştiam

până ieri. Nu pot însă readuce

„bolnavul” la starea de sănătate

şi integritate anterioare

atacului violent, distrugător

la care a fost supus în acest

început de primăvară.

Nimeni în zona exterioară

de putere şi influenţă a Rusiei

nu o să recunoască vreodată

„achiziţiile” teritoriale respective,

dar nici nu va putea

cineva să refacă starea de lucruri

anterioară mişcărilor din

aceste zile şi din lunile care

vor urma.

Scenariul unui conflict

militar este pur şi simplu

ruinător pentru securitatea

individuală şi colectivă. Nimeni

din Occident sau Statele

Unite nu se va angaja într-o

confruntare militară cu Rusia

pe teritoriul Ucrainei. Singura

posibilitate este aceea ca puterea

de la Kiev, cea de azi, de

mâine sau de oricând, undeva

în orizontul istoric, să încerce

dislocarea forţelor militare

ale Rusiei pe calea unei confruntări

armate.

O asemenea decizie, însă,

ar da apă la moară Moscovei

şi propagandei sale care

pune pe seama ucrainienilor

întrega criză şi ar putea

„justifica” la o adică un asalt

susţinut, direct, asupra bazelor

politice ale regimului.

Miza Kievului în acest tip de

joc ar fi însă imensă, echivalentă

cu supravieţuirea. Nu

doar a regimului, ci a enti-

tăţii statale numită Ucraina.

Asta-i lumea în care

trăim? Atât poate Dreptul

Internaţional în anul de grație

2022? Ca lumea să fie obligată

să trăiască delirul de putere al

unui om care stăpâneşte peste

circa un milion de militari

plus arsenalele aferente, care

decide discreţionar modul de

utilizare al instrumentelor statului,

ca şi asupra resurselor

sociale de toate felurile, de la

cele de mediu, la cele financiare

şi de la cele umane, la

resursa numită „viitor”?! Un

om care controlează accesul şi

decide asupra folosirii butoanelor

care pot declanşa, odată

pentru totdeauna distrugerea

planetei.

De unde se vede, cu relativă

uşurinţă, că problema cu

care se confruntă Ucraina,

Rusia, Europa, Statele Unite

şi, într-un fel sau altul, tot

restul lumii, nu este câtuşi de

puţin de natură militară. Nu

ţine cu totul doar de politică,

diplomaţie sau putere. Ţine

de un banal mecanism de

control social.

Cum facem ca oamenii

ajunşi la putere să rămână

sub control raţional? Să nu

poată evolua decât în perimetrul

strict al deciziilor raţionale?!

Să nu poată deraia,

iar dacă există pericolul unui

derapaj masiv, care crează un

pericol iminent, pune în pericol

sau aduce atingere păcii

şi securităţii internaţionale,

să poată fi scoşi din scenă

oportun, până nu se consumă

dezastrul?!

Lunga şi nespus de păguboasa

întârziere a lumii civilizate

pe care o consideram

suficient de avansată pentru a

se ocupa de organizarea vieţii

pe alte planete, de a răspunde

serios şi eficient instituţional

la problema controlului

de raţionalitate asupra

decidenţilor politici, poate

fi considerată până acum un

fel de... „neglijenţă”. După

„ Cazul Putin” însă, ea devine

o neglijenţă criminală. O

crimă împotriva umanităţii!

Foto: https://www.nytimes.

com/

Două linii telefonice

gratuite pentru

refugiații din Ucraina

Începând cu data de

2 martie 2022, FSP

Global pune la dispoziția

dezvoltatorilor platformei

www. refugees.ro servicii de

comunicare în limbile ucraineană,

rusă și română. Astfel,

toate persoanele care vin sau

se află pe teritoriul Ucrainei,

indiferent dacă sunt cetățeni

ucraineni sau ai altor state,

și care doresc informații sau

au nevoie de asistență de orice

natură, sunt îndemnați să

apeleze numerele de telefon

gratuite 0800 360 880, apelabil

din România, și 0800 801

489 apelabil din Ucraina, de

luni până duminică, în inter-

valul orar 08:00 – 18:00.

Aceste linii telefonice

speciale pot fi apelate și de

către cetățenii români care

doresc să ofere ajutor sau

asistență celor care ajung

în România de pe teritoriul

ucrainean. Serviciul este

furnizat de FSP Global cu

sprijinul GM LTD.

Cetățenii ucraineni sau

cei ai altor state care lucrau

sau studiau în țara vecină și

care au fost obligați să caute

refugiu în România, fie

cu intenția de a rămâne la

noi în țară, fie pentru a-și

continua călătoria către alte

state, sunt îndemnați să ape-

leze aceste numere de telefon

pentru a solicita orice

fel de informații care le sunt

necesare pentru parcursul

călătoriei lor.

Ofertele de ajutor venite

din partea cetățenilor români

prin intermediul numărului

gratuit vor fi implementate

pe platforma www.refugees.ro,

care este un agregator

de urgență unde se centralizează

sprijinul oferit de

cetățenii români refugiaților

proveniți de pe teritoriul

Ucrainei.

Până acum, au fost înregistrate

pe platformă aproximativ

2.000 de oferte venite

din partea cetățenilor români

care își arată sprijinul prin

diferite modalități. De la cazare,

transport, distribuire de

medicamente, alimente sau

diferite alte provizii, până

la servicii de traducere sau

oferte de locuri de muncă.

FSP Global și GM LTD,

se alătură, astfel, eforturilor

întreprinse de societatea

civilă și de numeroasele

entități publice și private

care sar în ajutorul miilor de

refugiați din Ucraina, care

doresc să scape de război

și caută refugiu pe teritoriul

României sau al altor state

europene.

GM LTD, unul dintre cei

mai importanți parteneri ai

FSP Global la nivel mondial,

este un dezvoltator de jocuri

pentru mobil cu sediul central

în Los Angeles, California, și

cu birouri în Cluj-Napoca,

Malta și alte locații.

Comunicat și foto: Plus

Communication

04 MARTIE

2022

Declarația de presă susținută

de Președintele României la

finalul ședinței Consiliului

Suprem de Apărare a Țării

Președintele României,

Klaus Iohannis, a susținut

marți, 1 martie 2022, la Palatul

Cotroceni, o declarație de presă

la finalul ședinței Consiliului

Suprem de Apărare a Țării.

„Suntem cu toții indignați

de atacul brutal al Rusiei îm-

potriva unui stat suveran și independent

și nu putem accepta

ca harta Europei să fie redesenată

prin violență. Deplângem

pierderile de vieți omenești

cauzate de un confl ict militar

fără sens, de neconceput

în urmă cu doar câteva zile.

Decrete semnate de

Președintele României

Actualitate

Un lucru este însă evident:

indiferent de deznodământul

acțiunii militare, există deja

un învingător - poporul ucrainean,

care a devenit simbolul

luptei pentru libertate, simbolul

rezistenței împotriva unui

invadator. Eroismul și curajul

ucrainenilor inspiră și obligă.

Agresiunea rusă a generat

o reacție de unitate și solidaritate

fără precedent a întregii

lumi democratice, a arătat

coeziunea și capacitatea membrilor

NATO de a reacționa

împreună, de a rămâne fermi

împotriva unui agresor care

riscă să destabilizeze climatul

de securitate global. În același

timp, Uniunea Europeană demonstrează

din nou că este

o mare familie, că împreună

suntem mai puternici și că

putem găsi soluții chiar și în

cele mai întunecate momente.

Apartenența României

la aceste două structuri,

Alianța Nord-Atlantică și

Uniunea Europeană, dublată

de Parteneriatul Strategic

foarte solid cu Statele Unite

ale Americii reprezintă fără

îndoială cel mai mare câștig

al nostru din ultimii 30 de ani.

Țara noastră a fost implicată

substanțial - și rămâne - în

toate deciziile, care s-au luat

la nivel aliat în ultimele zile

și acționează permanent pentru

a oferi sprijin Ucrainei și

cetățenilor săi care caută refugiu

în țara noastră.

Le mulțumesc tuturor românilor

care sprijină eforturile

consistente ale autorităților

Vizita Comisarului european

Ylva Johansson în tabăra

mobilă de asistență umanitară

din zona PTF Siret

Comisarul european,

responsabil pentru afaceri interne,

Ylva Johansson a efectuat

o vizită la Suceava și la

București în data de 28 februarie

2022. Înaltul oficial european

s-a întâlnit cu președintele

Klaus Iohannis și a efectuat o

vizită la Centrul Operațional de

Coordonare al Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră,

urmată de o conferință de presă.

În cadrul vizitei sale, comisarul

a participat și la o masă

centrale și locale pentru gestionarea

situației refugiaților

intrați pe teritoriul României.

Astăzi am decis în CSAT o serie

de măsuri. În primul rând,

am decis să intensificăm la nivel

bilateral și aliat demersurile

pentru consolidarea semnificativă

a posturii de descurajare

și apărare pe Flancul

Estic în perioada imediat

următoare, prin dislocarea de

forțe aliate și prin constituirea

accelerată a Grupului de

Luptă din România.

În contextul general produs

de efectele situației de securitate

regională este necesară

susținerea pe diverse dimensiuni

a Republicii Moldova,

care se confruntă cu un val

crescut de refugiați și posibil

și cu alte dificultăți. În acest

sens, în ședința CSAT, am decis

o serie de măsuri de sprijin.

În ceea ce privește contribuția

României la efortul

comunității internaționale de

sprijinire a Ucrainei, am decis

astăzi înființarea pe teritoriul

țării noastre a unei facilități

logistice, un așa-numit hub, un

centru, care să permită colectarea

și transportul donațiilor

internaționale în domeniul

ajutorului umanitar către

Ucraina și către ucraineni.

• Decret privind acreditarea

domnului George

Gabriel Bologan în calitate

de ambasador extraordinar și

plenipotențiar al României în

Regatul Spaniei, cu reședința

la Madrid;


domnului Dragoş Viorel

Radu Ţigău, ambasador extraordinar

și plenipotențiar al

României în Republica Kenya,

în Republica Burundi şi în Rerotundă

cu reprezentanți ai

societății civile.

La Suceava, Ylva

Johansson a vizitat tabăra

mobilă de asistență umanitară

din zona PTF Siret și a susținut

declarații de presă la Punctul

de Trecere a Frontierei Siret.

„Cel mai important mesaj pe

care vreau să îl transmit este:

mulțumesc, România! Este

foarte important pentru mine

să mă aflu în România în aceste

vremuri extrem de dificile, în

Totodată, am hotărât intensificarea

măsurilor pentru

a ajuta refugiații din Ucraina

și a gestiona integrat un aflux

masiv de persoane care intră

pe teritoriul țării noastre. Dincolo

de deciziile concrete luate

astăzi, consider că prezenta

criză arată că, din punct de

vedere strategic, sunt necesare

noi acțiuni consolidate ale

României pe cel puțin două

dimensiuni. Am definit astfel

două obiective strategice. În

primul rând, este nevoie de

creșterea capacității de apărare

a statului român.

În acest sens, consider că

se impune creșterea procentului

din PIB alocat cheltuielilor

de Apărare de la 2%, cât este

în momentul de față, la 2,5%.

În al doilea rând, se impune

realizarea independenței energetice

a României, în principal

prin dezvoltarea energiei

regenerabile și nucleare civile.

Sigur, pentru îndeplinirea

acestor obiective strategice,

vor fi necesare decizii politice

și trebuie puse în aplicare

planuri de acțiune concrete la

nivelul instituțiilor competente.”,

a declarat Președintele

României.

Comunicat și foto:

Administrația Prezidențială

care vedem cum războiul reapare

în Europa. Am văzut cu

ochii mei dovezi de solidaritate:

cetățenii români de pe întreg

teritoriul țării, societatea

civilă și autoritățile române

urează bun venit refugiaților

ucraineni care vor să scape

din calea războiului. Uniunea

Europeană este pregătită să

ofere sprijin!”, a declarat printre

altele Comisarul european

Ylva Johansson.

Foto: caleaeuropeana

Conform unui comunicat al

Administrației Prezidențiale,

Președintele României, Klaus

Iohannis a semnat marți,

1 martie 2022, următoarele

decrete:


doamnei Gabriela Dancău

în calitate de ambasador extraordinar

și plenipotențiar

al României în Republica

Italiană şi în Republica Malta,

cu reședința la Roma;

publica Uganda, şi în calitate

de ambasador extraordinar și

plenipotențiar al României

în Republica Rwanda, cu

reședința la Nairobi;

• Decret privind eliberarea

din funcția de procuror

la Parchetul de pe lângă

Tribunalul Vâlcea a domnului

Marian Tudorache - demisie.

Foto:

Administrația Prezidențială

***

06 MARTIE

2022

Informaţii de interes

Calendarul consulatelor

itinerante care vor fi

organizate pe teritoriul

Spaniei în 2022

Ambasada României la Madrid informează cu privire la calendarul

consulatelor itinerante care vor fi organizate pe teritoriul

Spaniei pe parcursul anului 2022. Detalii privind data exactă,

locația și serviciile consulare oferite vor fi comunicate în timp

util de către oficiul consular responsabil.

Vă informăm că pentru anul 2022 sunt prevăzute următoarele

consulate itinerante:

• Luna aprilie - Insulele Canare, Tenerife și Gran Canaria (responsabil

Ambasada României la Madrid);

• Luna mai - Insulele Baleare: Mallorca (responsabil Consulatul

General al României la Barcelona);

• Luna iunie - Málaga (responsabil Consulatul General al

României la Sevilla)

• Luna iulie - Vigo sau Santiago de Compostela, Galicia (responsabil

Consulatul General al României la Bilbao);

• Luna septembrie - Logroño, La Rioja (responsabil Consulatul

General al României la Bilbao);

• Luna noiembrie - Gijón sau Oviedo, Principatul de A sturias

(responsabil Consulatul General al României la Bilbao);

• Luna noiembrie - Insulele Canare, Tenerife și Gran Canaria

(responsabil Ambasada României la Madrid).

Acest calendar a fost realizat pe baza sugestiilor primite din

partea dumneavoastră în perioada 23 decembrie 2021-15 ianuarie

2022, la adresa de email: madrid.itinerant@mae.ro.

Ambasada României în regatul Spaniei mulțumește pe această

cale cetățenilor români care au transmis propuneri privind

localitățile în care doresc să fie organizate în 2022 consulate

itinerante pe teritoriul Spaniei. Informații suplimentare pot fi

consultate la adresa: https://www.mae.ro/node/57865

Consulatul itinerant (mobil) este o activitate cu caracter

ocazional care presupune deplasarea unei echipe consulare mobile

într-o localitate unde se află o comunitate românească, aflată

la distanță față de MD/OC permanent, în vederea prestării de

servicii consulare solicitate de membrii comunității respective.

Echipele consulare mobile sunt formate din consuli și

funcționari consulari ai MD/OC, care organizează această activitate

și sunt dotate cu echipamente tehnice necesare preluării și

procesării serviciilor consulare în regim offline. Cu ocazia acestor

consulate itinerante (mobile), se poate procesa o gamă foarte

variată de servicii consulare, precum acte notariale, documente

de călătorie și de stare civilă, obținere de acte din România.

Elementul de noutate introdus de MAE prin noua procedură

de organizare a consulatelor itinerante (mobile), aprobată în anul

2021 de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, vizează

consultarea comunităților românești astfel încât, la stabilirea

orașelor și a perioadelor de organizare a consulatelor itinerante,

se au în vedere sugestiile și solicitările comunităților românești,

exprimate în mod direct.

În cursul anului 2021, MAE a organizat 64 de consulate itinerante

(mobile), în cadrul cărora au fost procesate peste 15.000

de servicii consulare, fiind astfel efectuate de șapte ori mai multe

servicii consulare decât în cele 21 de consulate itinerante (mobile)

organizate pe parcursul anului 2020.

Foto: printempsroumain.org

63.609 de persoane au vizitat expoziția „Tezaure

arheologice din România - Rădăcini dacice și romane”

Duminică, 27 februarie,

expoziția găzduită de Muzeul

Național de Arheologie din

Madrid „Tezaure arheologice

din România. Rădăcini dacice

și romane” și-a închis porțile.

Un număr record de 63.609

de persoane au vizitat această

expoziție în perioada 1 octombrie

2021 – 27 februarie 2022,

se precizează într-un comunicat.

Timp de 5 luni, vizitatorii

au avut oportunitatea să descopere

838 de piese de excepție

din 40 de muzee din România,

care au pus în valoare, printre

altele, legăturile istorice dintre

România și Spania.

Este vorba despre cea mai

mare expoziție organizată de

România în străinătate care a

redat o succesiune impresionantă

a peste 1.000 de ani de

evoluție culturală și istorică a

României. Evenimentul s-a

bucurat de Înaltul Patronaj al

Președintelui României, Klaus

Iohannis, și al Majestății Sale,

Regele Felipe al VI-lea al

Spaniei.

Ambasada României în

Regatul Spaniei mulțumește

partenerilor instituționali și

Consulat itinerant în

Insulele Canare

În perioada 2-9 aprilie 2022, o echipă a Secției Consulare a

Ambasadei României în Regatul Spaniei se va deplasa în Insulele

Canare (Tenerife și Gran Canaria), pentru a furniza servicii și

asistență consulară cetățenilor români aflați în zonă, se precizează

într-un comunicat al ambasadei.

Program:

• 2 - 5 aprilie 2022 – Tenerife;

• 7 - 9 aprilie 2022 – Gran Canaria, Consulatul Onorific al

României în Insulele Canare, Calle Alférez Quintana Suarez,

nr. 18, Telde, Las Palmas.

Vor fi efectuate următoarele servicii consulare:

• acte notariale (procuri, declarații, adeverințe consulare, obțineri

acte extrajudiciare etc.);

• preluare dosare prima Carte de Identitate pentru minorii care

au împlinit vârsta de 14 ani;

• înscrieri acte stare civilă;

• titluri de călătorie;

• pașapoarte electronice.

Vor fi respectate cu strictețe condițiile sanitare și recomandările

autorităților spaniole, precum: folosirea obligatorie a măștii

de protecție, păstrarea distanței de siguranță, plata serviciilor

consulare exclusiv cu cardul bancar.

Consulatul itinerant va funcționa exclusiv pe baza programărilor

prealabile, care pot fi solicitate exclusiv la adresa madrid.

itinerant@mae.ro până la 20 martie 2022. Solicitările sosite

după această dată nu vor fi luate în considerare!

Important! NU se fac programări telefonice!

Mesajul de solicitare trebuie să conțină:

• Numele și prenumele;

• Serviciul consular solicitat;

• Numărul de telefon la care puteți fi contactat;

• Locația unde vă veți prezenta (Tenerife sau Gran Canaria).

Documentul dumneavoastră de identitate și toate documentele

necesare în vederea obținerii serviciului consular dorit (verificați

lista documentelor pe https://madrid.mae.ro/node/485). Fiecare

persoană care solicită un serviciu consular urmează să primească

un e-mail de confirmare a datei, orei și locului în care va avea

loc programarea.

Foto: Ambasada României în Regatul Spaniei

experților români și spanioli

pentru efortul comun depus

pentru succesul acestui proiect

cultural de amploare care, cu

siguranță, va lăsa o amprentă

în istoria relațiilor bilaterale

România-Spania.

Evenimentul a putut fi realizat

prin colaborarea apropiată

a autorităților române și a

celor spaniole și a constituit

un moment deosebit de important

al diplomației publice

și culturale în contextul

aniversării în 2021 a 140 de

ani de relații diplomatice română-spaniole.

Asistență consulară

pentru solicitare

programări online la

Consulatul României

din Castellón de la

Plana

Reprezentanți ai Consulatului României la Castellón de la

Plana vor continua, până pe 17 martie, să se deplaseze în diverse

localități din Comunitatea Valenciană (Vinaròs, Peníscola/

Peñíscola, Castellón de la Plana, Villarreal, Sagundo, Valencia,

Alzira, Gandia, Benidorm, Elche, Torrevieja) pentru a acorda

asistență românilor din această regiune, care doresc să solicite

online, prin intermediul portalului www.econsulat.ro programări

pentru diverse servicii consulare (Documente de călătorie; Acte

de stare civilă; Acte notariale; Obținere acte din România; Alte

servicii).

Cei interesați să participe la aceste întâlniri pot consulta harta

de mai jos, pentru a afla localitățile și adresa unde se vor desfășura

aceste acțiuni, în ce dată și la ce oră.

Foto hartă: Consulatul României la Castellón de la Plana

Juridic MARTIE

2022 07

Moștenirea

în România

Ioana Bratuleanu (Madrid)

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

În articolul de luna aceasta

am considerat de interes

pentru cetățenii români

din străinătate să explic

cum funcționează dezbaterea

moștenirii în România,

cine are dreptul să vină la

moștenire conform clasei de

moștenitori din care face parte,

câte feluri de moștenire

există, anumite aspecte care

trebuie avute în vedere atunci

când se dorește încheierea

unui testament și ce drepturi

are soțul supraviețuitor când

este chemat la moștenire,

precum și ce în ce cazuri

pot fi declarați nedemni de a

moșteni anumiți moștenitori

legali ori testamentari.

Prin moștenire, conform

art. 953 Cod Civil român, se

înțelege transmiterea patrimoniului

unei persoane fizice

decedate către una sau mai

multe persoane (fizice sau

juridice). Moștenirea poate

fi de două feluri, moștenire

legală – când defunctul nu

dispune împărțirea bunurilor

sale într-un anumit fel după

trecerea în neființă, iar transmiterea

patrimoniului succesoral

are loc în temeiul legii

și se transmite la persoanele,

în ordinea și în cotele determinate

de lege și moștenirea

testamentară – când defunctul

dispune împărțirea bunurilor

sale într-un anumit fel, prin

testament, către moștenitori

universali, care au dreptul la

întreaga moștenire lăsată de

defunct; moștenitori cu titlu

universal, care au dreptul la

o fracțiune din moștenire; sau

moștenitori cu titlu particular,

cu drept asupra unor bunuri

determinate.

Cele două feluri de

moștenire, legală sau testamentară,

pot coexista, însă cea

testamentară trebuie să respecte

întotdeauna moștenirii

rezervatari, adică cotele

acordate prin lege anumitor

moștenitori legali cum ar fi

copiii defunctului, care nu pot

fi dezmoșteniți oricum. Prin

deschiderea moștenirii se produce

transmiterea moștenirii,

moment deosebit de important

dat fiind că moștenitorii

legali sau testamentari nu pot

dobândi niciun drept asupra

patrimoniului succesoral

până în momentul deschiderii

acesteia. Înainte de deschiderea

moștenirii nici nu putem

vorbi despre moștenitori sau

bunuri supuse moștenirii,

persoana în viață fiind titularul

patrimoniului său, iar

conform art. 954 alin. 1 Cod

Civil român, moștenirea unei

persoane se deschide în momentul

decesului acesteia.

Deci o persoană în viață nu va

putea niciodată să transmită o

moștenire, ci doar o speranță

de a moșteni sau poate înstrăina

bunurile sale.

Des întâlnit în practica juridică

este contractul de vânzare

cumpărare sau testamentul

cu clauză de întreținere și

abitație, încheiate bineînțeles

în timpul vieții celui care va

lăsa moștenirea. Contractul de

vânzare cumpărare cu clauză

de întreținere și abitație are

rolul de a lăsa unui singur

copil (în cazul în care există

mai mulți copii), bunul care

face obiectul moștenirii, sub

rezerva desfacerii acestuia în

cazul în care nu se respectă

condițiile stipulate cum ar fi

acordarea de întreținere către

cel care înstrăinează bunul.

Testamentul prin care se

lasă bunurile unui singur

moștenitor, fie el făcut și

cu impunerea unor condiții

care trebuie îndeplinite de

către moștenitor, înainte

de decesul celui care lasă

moștenirea – cum ar fi asigurarea

alimentelor; cât și după

deces – condițiile pot fi din

cele mai diverse; dar în orice

caz trebuie să respecte cota

moștenitorilor rezervatari,

adică acei moștenitori care

nu pot fi dezmoșteniți decât

în situațiile prevăzute expres

de lege, pe care le voi enumera

pe parcursul acestui articol.

Moștenirea se deschide la

locul ultimului domiciliu al

defunctului. Dacă ultimul domiciliu

al defunctului nu este

cunoscut sau nu se află pe teritoriul

României, moștenirea

se deschide la locul din țară

aflată în circumscripția notarului

public celui dintâi sesizat,

cu condiția ca în această

circumscripție să existe cel

puțin un bun imobil al celui

care lasă moștenirea. În cazul

în care în patrimoniul succesoral

nu există bunuri imobile,

va fi locul deschiderii

moștenirii în circumscripția

notarului public celui dintâi

sesizat, cu condiția ca

în această circumscripție

să se afle bunuri mobile ale

celui care lasă moștenirea.

Atunci când în patrimoniul

succesoral nu există bunuri

situate în România, locul

deschiderii moștenirii este în

circumscripția notarului public

celui dintâi sesizat. Locul

deschiderii moștenirii prezintă

importanță pentru determinarea

organelor competente

teritorial pentru rezolvarea

diferitelor probleme privind

moștenirea.

În ceea ce privește moștenirea

legală, sunt chemate

la moștenire rudele defunctului,

și alături de ele soțul

supraviețuitor, iar în lipsa lor,

comuna, orașul, municipiul

sau statul după caz. Rudele

sunt chemate la moștenire în

funcție de ordinea claselor de

moștenitori din care fac parte,

și anume:

• Clasa I, a descendenților,

compusă din copii, nepoți sau

strănepoți ai defunctului;

• Clasa a II-a, compusă

din părinții defunctului și

frații și surorile defunctului

și descendenții lor până la

gradul al IV-lea inclusiv,

• Clasa a III-a, compusă

din bunici și străbunici ai defunctului;

• Clasa a IV-a, compusă

din unchii, mătușile, verii primari

și frații/surorile bunicilor

defunctului.

Rudele sunt chemate în

ordinea clasei din care fac

parte, astfel că dacă defunctul

a avut de exemplu un copil

– moștenitor din Clasa I

– restul rudelor nu mai sunt

chemate la moștenire, indiferent

de gradul lor de rudenie

cu defunctul. Rudele din

Clasa a III-a sunt chemate la

moștenire doar dacă defunctul

nu a avut copii, nici frați/

surori, iar părinții săi nu mai

sunt în viață.

Soțul moștenitor nu face

parte din nicio clasă de

moștenitori legali, însă este

chemat la moștenire alături

de orice clasă de moștenitori.

Astfel, dacă defunctul era

căsătorit și a avut copii, indiferent

de numărul acestora,

soțul supraviețuitor va avea

dreptul la ¼ din moștenire.

Dacă defunctul era căsătorit,

dar nu a avut copii, însă are

părinți și frați/surori ori nepoți

din partea acestora, în viață,

soțul supraviețuitor va avea

dreptul la 1/3 din moștenire.

Dacă defunctul era căsătorit

și avea doar frați/surori

în viață, soțul supraviețuitor

va avea dreptul la 1/2 din

moștenire. Dacă soțul

supraviețuitor vine în concurs

doar cu moștenitorii

din clasele III și IV, soțul

supraviețuitor va avea dreptul

la 3/4 din moștenire. Dacă nu

există alți moștenitori, soțul

supraviețuitor va avea dreptul

la întreaga moștenire.

În orice caz, soțul supraviețuitor

va avea dreptul la

mobilierul și obiectele de uz

casnic dacă nu vine în concurs

cu copiii defunctului

și va beneficia de un drept

de abitație asupra casei în

care a locuit până la data

deschiderii moștenirii, dacă

această casă face parte din

bunurile moștenirii, iar soțul

supraviețuitor nu este titular

al niciunui drept real de a folosi

o altă locuință corespunzătoare

nevoilor sale. Adică

soțul supraviețuitor va putea

continua să locuiască în domiciliul

familiar, deși nu are

un drept de proprietate.

Soțul supraviețuitor este

chemat la moștenire chiar

dacă defunctul a decedat

pe parcursul procesului de

divorț, atâta timp cât sentința

de divorț nu este definitivă.

De exemplu, dacă cererea

de divorț a fost introdusă în

decembrie 2021, instanța

pronunță divorțul pe data de

01 martie 2022, iar defunctul

decedează pe data de 10 martie,

chiar dacă divorțul a fost

pronunțat, soțul supraviețuitor

va veni la moștenire pentru că

sentința de divorț nu a rămas

definitivă (pentru a rămâne

definitivă trebuie să treacă un

termen de 30 de zile).

Moștenitorii trebuie să

accepte sau să renunțe la

moștenire în termenul de un

an de la decesul defunctului și

se recomandă ca aceasta să fie

făcută la notar, prin înscris autentic,

pentru a evita alte posibile

probleme. Odată stabiliți

moștenitorii defunctului și

bunurile și datoriile supuse

împărțelii, moștenitorii pot

solicita dezbaterea moștenirii

la notarul de la ultimul domiciliu

al defunctului de comun

acord, ori, în caz de dezacord,

pot solicita instanței de judecată

această dezbatere.

Decăderea moștenitorului

legal sau testamentar

din dreptul de a culege o

moștenire se poate invoca

în anumite cazuri prevăzute

expres de lege cum ar fi: în

cazul în care moștenitorul

este condamnat penal pentru

săvârșirea unei infracțiuni

cu intenția de a-l ucide pe

cel care lasă moștenirea ori

moștenitorul este condamnat

penal pentru săvârșirea, înainte

de deschiderea moștenirii, a

unei infracțiuni cu intenția de

a-l ucide pe un alt moștenitor

care, dacă moștenirea ar fi fost

deschisă la data săvârșirii faptei,

ar fi înlăturat sau restrâns

vocația la moștenire a făptuitorului.

De asemenea, instanța de

judecată poate, constata că o

persoană este nedemnă de a

moșteni în cazul în care este

condamnată penal pentru

săvârșirea cu intenție asupra

celui care lasă moștenirea, a

unor fapte grave de violență,

fizică sau morală, ori, după

caz, fapte care au avut ca urmare

moartea victimei; persoana

care cu rea credință

a ascuns, a alterat, a distrus

sau a falsificat testamentul

defunctului; persoana care,

prin dol sau violență, l-a

împiedicat pe cel care lasă

moștenirea să întocmească,

să modifice sau să revoce

testamentul.

Așadar aceste cauze pot înlătura

de la moștenire inclusiv

pe copiii defunctului, care au

calitatea de moștenitori rezervatari

și nu pot fi dezmoșteniți

voluntar în totalitate.

08 MARTIE

2022

România

„Ucraina – Împreună ajutăm

mai mult”

Sprijinul oferit poporului

ucrainean puternic afectat

de agresiunea militară rusă

s-a constituit printr-o implicare

comună, integrată

între Guvernul României și

societatea civilă.

Duminică seara, 27 februarie,

un prim convoi,

format din 3 camioane din

dotarea IGSU București

a pornit către Vama Siret,

din Județul Suceava, pentru

a oferi autorităților

ucrainene medicamente și

echipamente medicale (paturi

spitalicești, dispozitive

medicale), se precizează

într-un comunicat.

În completarea sprijinului

oferit duminică de România,

ajutor ce a constat în medicamente

și echipamente

medicale, un alt transport

ce include materiale sanitare,

paturi spitalicești și

medicamente, s-a realizat și

luni, 28 februarie, cu tehnică

aflată în dotarea IGSU.

În sprijinul refugiaților,

în tabăra mobilă de pe stadionul

din orașul Siret,

unde sunt cazate temporar

peste 120 de persoane, ISU

Suceava a adus în zona de

cazare și în cea a vămii

Siret o echipă de psihologi.

Este vorba despre psihologul

pompierilor militari,

Maior Constantin Rusu,

împreună cu o parte din

psihologii voluntari ai ISU

Suceava. Printre aceștia

sunt și vorbitori de limbi

străine, inclusiv ucraineană.

Guvernul României împreună

cu societatea civilă

a demarat acțiuni comune

de furnizare de produse

medicale și produse de

subzistențe pentru cetățenii

ucraineni.

Platforma „Ucraina –

Împreună ajutăm mai mult”,

disponibilă la acest link:

https://bit.ly/3K1mb3s poate

fi accesată de către voluntarii

și entitățile private care

vor să doneze.

Foto: https://gov.ro/

1.070 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România

De la începutul conflictului

din Ucraina şi până în prezent,

1.070 de cetăţeni ucraineni

au solicitat azil în România, a

informat, miercuri, 2 martie,

Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit unui comunicat

transmis AGERPRES, aceşti

cetăţeni beneficiază de toate

drepturile prevăzute de legislaţia

naţională.

„Pe întreaga perioadă a

procedurii, solicitanţii de azil

pot beneficia de cazare în centrele

Inspectoratului General

de Imigrări, dacă doresc acest

lucru, precum şi de măsuri de

asistenţă materială, financiară,

medicală, consiliere psihologică

şi juridică de specialitate,

acces la piaţa forţei de muncă şi

Bucureştenii au donat în trei

zile trei tone de produse pentru

refugiaţii din Ucraina, la centrul

deschis de Municipalitate

la Arena Naţională, a anunţat

viceprimarul Horia Tomescu.

Acesta a scris, miercuri, 2

martie pe Facebook, că donaţiile

continuă să vină şi a apreciat

că este „o mobilizare fără

activităţi de adaptare culturală.

Complementar, pot beneficia

de suportul organizaţiilor internaţionale

şi neguvernamentale

care îşi desfăşoară activitatea

în domeniul migraţiei”, precizează

MAI.

În ceea ce priveşte traficul

prin punctele de trecere a

frontierei, MAI precizează că,

în ultimele 24 de ore, 71.364

de persoane, dintre care 23.862

de cetăţeni ucraineni, au intrat

în ţară, iar 78.584 de persoane,

dintre care 17.783 de cetăţeni

ucraineni, au părăsit teritoriul

României. Totodată, 18.741 de

mijloace de transport au trecut

frontiera pe sensul de intrare şi

22.527 pe sensul de ieşire.

Foto: tylaz.net

Bucureştenii au donat

trei tone de produse

pentru refugiaţii din

Ucraina la centrul de la

Arena Naţională

egal”, ce arată solidaritatea cu

refugiaţii din Ucraina.

Horia Tomescu a adăugat

că, pentru a susţine „efortul

umanitar”, cei interesaţi pot

aduce în continuare donaţiile

lor pentru refugiaţi la Arena

Naţională, clădirea Academiei

de Tenis, de luni până vineri,

în intervalul orar 10:00-18:00.

Fost diplomat român, sărbătorit la împlinirea

vârstei de 102 ani, la Sighişoara

Aurel Sandu, fost ataşat

diplomatic al României în

ţări precum Egipt, Germania,

Argentina, Iran şi SUA, a fost

sărbătorit, miercuri, 2 martie,

la Sighişoara, la împlinirea vârstei

de 102 ani, fiind cel mai

longeviv locuitor al oraşului,

scrie Agerpres. „Mă simt bine,

ca şi înainte. Nu am nicio problemă

şi am ajuns uşor la vârsta

asta, nu ştiu când am ajuns

la 102 ani. Secretul? Să fii om

în primul rând. Dacă omul e

om, toate merg bine, dacă nu

e, nu merge bine”, a declarat

Aurel Sandu.

Soţia fostului diplomat,

Ileana, în vârstă de 89 de ani,

ne-a spus că această aniversare

de 102 ani este foarte importantă

şi că există o reţetă pentru

o viaţă îndelungată şi sănătoasă:

„Somnul la timp, mâncarea

la timp, dar nu prea multă, băutură

puţină, iar nopţile să nu

se piardă”.

La împlinirea vârstei de

102 ani, Aurel Sandu a fost

felicitat de către primarul

Sighişoarei, Iulian Sîrbu, care

i-a oferit un tort şi o diplomă

aniversară. „Cel mai important

în viaţă e să ştim să îm-

bătrânim frumos, să ştim să

fim echilibraţi, să ştim să ne

petrecem timpul într-un mod

cât mai plăcut şi de calitate.

Este un sighişorean mai recent,

stabilit aici de circa 5

ani, care a dovedit că se poate

ajunge la această vârstă cu

o viaţă cumpătată. În acest

mandat este prima persoană

care a trecut de 100 de ani

pe care o vizitez. Îşi menţine

simţul umorului, ceea ce este

fantastic. Am adus o diplomă

din partea Municipiului

Sighişoara şi o mică atenţie”,

a afirmat Iulian Sîrbu.

Membrii familiei sărbătoritului

au explicat că

Aurel Sandu a locuit la

Bucureşti până în urmă cu

cinci ani, când s-a stabilit la

Sighişoara, unde locuieşte

fiul său împreună cu familia.

„La 102 ani se simte bine, nu

depinde de cineva, se îmbracă

singur, se spală, se bărbiereşte

în fiecare dimineaţă.

Este şi veteran de război, dar

acum nu este legat de aceste

evenimente care se petrec în

lume, nu aude prea bine şi

nu e implicat”, a spus nora

veteranului.

Ministerul Apărării

de la Moscova a comunicat

miercuri,

2 martie, că 498 de

militari ruşi au murit

şi alţi 1.597 au fost

răniţi de la declanşarea

operaţiunii militare

Adunarea Generală a ONU

a adoptat miercuri, 2 martie,

o rezoluţie prin care „solicită

Rusiei să înceteze imediat

utilizarea forţei împotriva

Ucrainei’”, transmite AFP.

Justiţia spaniolă a clasat

fără urmări juridice anchetele

demarate împotriva fostului

rege Juan Carlos I, deschizând

astfel calea spre o eventuală

întoarcere în Spania a fostului

monarh, plecat în exil în

Emiratele Arabe Unite în august

2020, a anunţat Parchetul

General de la Madrid, citat de

AFP.

Aceste anchete „nu permit

exercitarea unei acţiuni penale

împotriva Majestăţii Sale Juan

Carlos de Bourbon (...) mai

ales din cauza insuficienţei

în Ucraina, a transmis

agenţia RIA, potrivit

Reuters. Este prima

dată când Moscova

anunţă un bilanţ al

pierderilor din rândul

forţelor sale.

Pe de altă parte,

Documentul a fost votat de

o majoritate covârşitoare de

141 de ţări. Dintre cele 193 de

ţări membre ale organizaţiei,

cinci au votat împotrivă, 35

s-au abţinut, printre care China,

de dovezi incriminatoare,

prescrierii delictelor şi a motivului

inviolabilităţii legale”

de care beneficia în calitate de

şef de stat până în 2014, anul

abdicării sale, a precizat Parchetul

General spaniol într-un

comunicat.

Cea mai importantă dintre

cele trei anchete şi-a propus să

stabilească încă din decembrie

2018 dacă fostul suveran, în

prezent în vârstă de 84 de ani,

a încasat un comision pentru

atribuirea în beneficiul unui

consorţiu spaniol, în 2011, a

Internaţional MARTIE

2022 09

Ucraina speră să primească

semnale pozitive în demersul

ei de a deveni membră a

UE, au declarat preşedintele

ucrainean Volodimir Zelenski

şi ministrul său de externe

Dmytro Kuleba, în timp ce

Parlamentul European a atras

atenţia că rezoluţia sa de

susţinere a acestui proces

nu înseamnă că el a început

sau că Ucraina ar beneficia

de vreo procedură specială

de aderare, consemnează

agenţiile Reuters şi EFE, pre-

Rusia anunţă un prim bilanţ al pierderilor

sale în Ucraina

Ministerul Apărării

a transmis că mai

mult de 2.870 de

soldaţi şi „ naţionalişti”

ucraineni au fost

ucişi şi aproximativ

3.700 răniţi, conform

agenţiei Interfax.

Ucraina aşteaptă semnale pozitive de aderare la UE

Aceste cifre nu pot

fi verificate în mod

independent şi nu există

deocamdată un

comentariu din partea

Ucrainei, menţionează

Reuters.

Foto: reuters.com

Cuba, India şi Africa de Sud,

şi 12 au decis să nu participe

la vot, printre care Venezuela,

Maroc şi Etiopia. Pentru a fi

adoptată, rezoluţia avea nevoie

de sprijinul a două treimi din

proiectului ce viza construirea

unei linii ferate între Mecca şi

Medina în Arabia Saudită.

O plată de 100 de milioane

de dolari, efectuată de monarhia

saudită în 2008 în conturile

elveţiene ale unei fundaţii al

cărei beneficiar era Juan Carlos

I, s-a aflat în centrul acelui prim

dosar. Însă, potrivit comunicatului

de miercuri, Parchetul

General de la Madrid a considerat

că era vorba despre un

„cadou” primit de Juan Carlos

în calitatea sa de şef de stat,

scrie Agerpres.

luat de Agerpres.

Preşedintele Volodimir

Zelenski a avut miercuri o

discuţie la telefon cu preşedintele

Consiliului European,

Charles Michel, în a şaptea

zi a invaziei ruse în Ucraina.

„Am discutat situaţia actuală

pe câmpul de luptă şi eforturile

diplomatice. Aşteptăm

semnale pozitive privind

aderarea Ucrainei la UE”,

a declarat Zelenski după

această convorbire.

„Acum totul este posibil.

statele membre care au votat.

Rezultatul a fost întâmpinat cu

aplauze.

Cele cinci ţări care au votat

împotrivă au fost Rusia,

Belarus, Coreea de Nord,

Juan Carlos I a făcut obiectul

altor două anchete ce vizau

utilizarea unor cărţi de credit

asociate conturilor bancare

ale unor terţi, respectiv un

fond presupus asociat fostului

monarh spaniol în insula anglo-normandă

Jersey, considerată

un paradis fiscal.

Parchetul spaniol a publicat

aceste concluzii miercuri, după

o decizie similară a justiţiei

elveţiene în decembrie 2021

care l-a vizat pe fostul suveran

al Spaniei.

Foto: bloomberg.com

UE a arătat că este capabilă

să ia decizii fundamentale

când are voinţă politică.

Acum este momentul să ia

o asemenea decizie privind

aderarea noastră”, a declarat

la rândul său Kuleba despre

cererea ţării sale de a intra în

UE.

În acest timp, Parlamentul

European (PE) a atras atenţia

că - prin rezoluţia de susţinere

a aderării Ucrainei la

UE pe care a votat-o marţi,

1 martie, - nu a acceptat cere-

rea Ucrainei de a intra în UE

şi nici nu a fost iniţiată vreo

procedură specială de aderare,

aşa cum sugerează unele

mesaje virale în care este

interpretată greşit solicitarea

PE ca Ucraina să fie recunoscută

ca ţară candidată.

Preşedintele Zelenski a

cerut luni formal aderarea

Ucrainei la UE, aderare care

însă în mod normal implică

un proces laborios şi îndelungat.

Foto: dailymotion.com

Adunarea Generală a ONU solicită Rusiei să înceteze războiul din Ucraina

Justiţia spaniolă a clasat toate anchetele

care îl vizau pe fostul rege Juan Carlos I

Eritreea şi Siria.

Rezoluţia, adoptată la finalul

a peste două zile de discursuri

în cadrul forumului

ONU reunit de luni într-o sesiune

specială de urgenţă, cere

Moscovei să îşi retragă „imediat,

complet şi necondiţionat

toate forţele militare” din

Ucraina şi ‘”condamnă decizia

Rusiei de a creşte statutul de

alertă al forţelor sale nucleare”.

Adunarea Generală a ONU a

fost convocată pentru a vota

această rezoluţie după ce Rusia

a respins prin veto un text similar

în Consiliul de Securitate.

În Adunarea Generală nu există

dreptul de veto.

Textul, redactat de Uniunea

Europeană în coordonare cu

Ucraina şi cu aproximativ 100

de co-susţinători, deplânge,

de asemenea, în termenii cei

mai fermi agresiunea Rusiei

împotriva Ucrainei şi reafirmă

angajamentul faţă de suveranitatea,

independenţa, unitatea şi

integritatea teritorială ale acestei

ţări, inclusiv ale „apelor sale

teritoriale”.

Intitulată „Agresiunea împotriva

Ucrainei”, rezoluţia

mai solicită acces neîngrădit

pentru ajutorul umanitar - pe

fondul unor discuţii dificile în

Consiliul de Securitate pe marginea

unui proiect de rezoluţie

franco-mexicană pe aceeaşi

temă - şi „deplânge implicarea

Belarusului” în atacul asupra

Ucrainei.

Ambasadorul Ucrainei la

ONU, Serghei Kisliţia, a denunţat

chiar înainte de vot de

la tribuna ONU un „genocid”

în curs de desfăşurare în ţara

sa, comis de Rusia, îndemnând

la „acţiune” din partea comunităţii

internaţionale pentru a

nu repeta ceea ce a făcut Hitler.

Foto: abcnews.go.com

10 MARTIE

2022

Anton Semizhenko nu

a crezut în prima zi când

Rusia a invadat Ucraina,

că țara sa are vreo șansă de

victorie. Moscova are mai

multă tehnologie, mai multe

avioane și mai mulți soldați.

„Cel mai dificil lucru este

furia, toate sentimentele

că nu poți face prea multe

acum. Inițial, eram speriați

de potențialul și de puterea

armatei rusești, care

are multe rachete, multe

lansatoare, multe avioane.

Domină cerul. Ucraina are

doar 25 de avioane. Rusia

are de zece ori mai multe

sau chiar de zeci și zeci

de ori mai multe. Deci, nu

este despre mitraliere. Este

despre tehnologie înaltă, pe

care Rusia o are, și despre

bani, pe care Rusia îi are”,

a povestit jurnalistul ucrainean

pentru PressHUB.

Baia, cel mai sigur loc din

casă

Prima explozie a însemnat

și primul șoc. Mulți și-au părăsit

casele și au plecat spre

zone mai sigure din vestul

Ucrainei, alții au plecat cu

totul din țară. Dar unii au

rămas pe loc. După spaima

inițială, mulți au continuat

să muncească, din subsoluri,

din baie sau de oriunde au

un pic de internet. „Majoritatea

dintre noi lucrează din

baie acum pentru că acesta

este cel mai sigur loc dintrun

apartament sau o casă.

Mulți oameni lucrează din

subsoluri, de oriunde există

internet, noi lucrăm. În primele

zile, a fost chiar înspăimântător.

De exemplu, una

dintre colegele mele, care

este responsabilă de rețelele

sociale, locuiește într-una

dintre suburbiile Kievului,

în partea de nord.

Rușii sunt deja în acea

zonă și încearcă să spargă

apărarea orașului. Dar sunt

respinși constant. Au loc

mereu lupte pe care le pierd.

Dar se adăpostește sub

clădire, care are 9 etaje și

care poate fi oricând demolată.

Așa că era foarte, foarte

speriată. Acum este de trei

Mărturii

Mărturie din Ucraina:

„Am crezut la început că

suntem condamnați să

fim învinși”

zile în această situație și nu

îi mai este frică. Știi, te poți

obișnui cu situația”, a povestit

Anton Semizhenko pentru

PressHUB.

Ucrainenii s-au antrenat

în cele două revoluții

Prima explozie a însemnat

și primul șoc. Apoi,

ucrainenii s-au mobilizat.

Și au început să lupte. Și au

încurcat planurile lui Putin,

care spera să cucerească

Ucraina în 48 de ore. După

cinci zile, nu au reușit. Cum

au rezistat ucrainenii? Din

păcate, au multă experiență

de luptă, încă din 2014.

„Colegii și cunoștințele

mele spun azi că ce am avut

la Maidan și la revoluția

demnității din 2014, când l-am

răsturnat pe președintele autocratic

Ianukovici, a fost o nimica

toată. Acum e remarcabil

nivelul de coordonare, necunoscut

înainte, căci mii și zeci

de mii de ucraineni s-au coordonat,

cu ajutor umanitar, cu

ajutor militar, cu transport, cu

tot, de la mutarea de produse

din vestul Ucrainei spre front

și invers. Deci, cred că principalul

ingredient sunt starea

de spirit și capacitatea de a

colabora. Ucrainenii s-au antrenat

pentru asta în cele două

revoluții. Așa că știm cum să

facem.

Doar că acum este chiar

serios. Știți, când auzi prima

explozie, când auzi primul

bombardament, este

întotdeauna un șoc. Nu te

obișnuiești niciodată cu adevărat.

Dar apoi, ca și colegii

mei, care acum lucrează destul

de des dintr-un adăpost,

aproape că nu le mai remarcăm.

Au învățat să lucreze

fără să-și întrerupă munca.

Și, după prima zi sau, poate,

după a doua zi de șoc, ucrainenii

s-au mobilizat din nou.

Și acum formează o comunitate

foarte puternică. ”

Anterior invaziei ruse, toate

rapoartele FSB, serviciul de

informații al Rusiei, susțineau

că ucrainenii nu vor lupta cu

rușii, pentru că nu au încredere

în președintele Volodimyr

Zelenski, în Parlament și în

politicieni în general. Sondajele

rusești susțineau că oamenii

consideră că nu merită să

moară pentru o „clasă politică

coruptă”.

Jurnalistul ucrainean spune

că, într-adevăr, oamenii

nu au încredere în cei pe

care îi conduc. Dar invazia

Rusiei nu are legătură cu

președintele sau cu oricare alt

politician. „Acum voi folosi

cuvântul «amuzant», deși

suntem în război, dar lucrul

amuzant în ceea ce privește

rapoartele rusești este că

nu au reușit să-i înțeleagă

cu adevărat pe ucraineni.

Cum gândesc, cum se comportă.

Asta deoarece, în mod

clar, fi ecare proiect pro-rus

din Ucraina nu a obținut ce

și-a dorit. Fiecare politician

pro-rus, susținut masiv de la

Moscova, nu a avut succes.

Viktor Medvedciuk, nașul

fi icei lui Putin, niciodată nu

a fost… Rusia l-a alimentat

din plin, foarte multe resurse

pentru PR-ul său, dar nu

a obținut nimic. Și cred că

tacticile rusești pur și simplu

eșuează. În ce-l privește

pe Zelenski și pe politicienii

ucraineni, da, ucrainenii

sunt mai degrabă anarhici.

O națiune un pic anarhică,

ce nu are încredere în

nici o putere. După 1300 de

ani sub ruși, regimul sovietic

și alte națiuni care au

cucerit Ucraina, ucrainenii

au învățat să-și vadă de treburile

lor și nu-i prea interesează.

Singura solicitare de

la autorități este doar să fi e

lăsați în pace. Dar acum nu

este despre Zelenski, ci despre

fiecare bucată de pământ.

Este despre fi ecare clădire

care a fost bombardată, este

despre fi ecare copil. Despre

copii uciși, dar nu doar despre

ei, ci despre fi ecare copil

care plânge. Facebook-ul

ucrainean, acum, este plin

de furie, dar nu este o furie

irațională, fără sens. Este o

furie constructivă acum”, a

arătat Anton Semizhenko.

Distrugerea celui mai

mare avion din lume, un

simbol al luptei

Pe ucraineni i-au înfuriat

inițial inclusiv distrugerea

celui mai mare avion de transport

din lume, Antonov 225

Mriya. Apoi, au transformat

acest moment într-un simbol

al rezistenței lui, un simbol

al visului lor de liberate. „De

exemplu, ieri (duminică, 27

februarie – n.r.), a apărut o

știre, un fapt, că cel mai mare

avion de transport din lume,

Mriya, a fost distrus de ruși

într-un bombardament. Da,

a fost disperare. Dar pentru

scurt timp. Apoi, după aceea

a apărut o cantitate uriașă

de colaje, de meme, de desene

ale artiștilor noștri. Au

apărut peste tot în lume, căci

«Mriya» înseamnă «vis» în

ucraineană. Rușii au dat foc

visului nostru. Dar ei au vrut

asta. Era un vis vechi. Nu e

despre ceea ce vor avea. Nu

e visul nostru real”.

Ce va face „nebunul de

Putin”

Ucrainenii au fost

impresionați de solidaritatea

lumii, spune Anton

Semizhenko. Dar nu sunt

convinși că Vladimir Putin va

renunța prea ușor la pretențiile

sale asupra Ucrainei. „Dar, în

ceea ce privește aptitudinile de

psihopat ale lui Putin, să zicem,

da, aptitudini, nu vom ști dacă

nu se va întâmpla din nou, în

sens tactic. Lansează rachete

tot mai grele și mai grele. Deci,

ar putea fi doar o amenințare

și o mișcare diplomatică, dar

el chiar crede că ucrainenii nu

există ca națiune. El chiar crede

că Uniunea Sovietică trebuie

să se întoarcă. El chiar crede

că nu ucrainenii luptă aici, ci

americanii.

E atât de stupid. Și nu știu

cum se va repara asta. Și nu

știu ce ne va aduce asta în

zilele următoare. Doar o

scurtă observație. Este genul

de «macho» care nu se poate

preda și să se facă de râs.

Este ca un bătăuș dintr-un fel

de… dintr-un fel de district

rău famat. Și este imposibil

pentru el să renunțe acum

când rubla rusească a picat,

este disperat când piețele

rusești sunt jos, când cerul

rusesc… când rușii nu mai

pot zbura aproape niciunde.

Se simte ca un urs încolțit. Și

acesta este un moment chiar

periculos.”

Dar, spune jurnalistul,

ucrainenii nu vor renunța

ușor. Sunt mobilizați, sunt

motivați și nu vor cu nici un

preț să aparțină unei lumi

vechi, cea a Uniunii Sovietice,

căruia nu îi mai aparțin.

Și, da, chiar vor în UE și în

NATO.

Autor: Răzvan Chiruță

Foto: PressHub

Răzvan Chiruță este

redactor-șef al PressHub,

din ianuarie 2022. Anterior,

a fost redactor șef al revistei

Newsweek România,

din 2018 până în 2022.

Între 2015 și 2017, a fost

redactor-șef la cotidianul

România liberă, unde lucrase

anterior ca reporter

de investigații. Este absolvent

de Jurnalism, în cadrul

Universității „Al.I.Cuza” din

Iași, și a urmat un master în

Managementul instituțiilor

mass-media (fără disertație)

la Facultatea de Jurnalism

și Științele Comunicării

din cadrul Universității din

București. Și-a început cariera

la Opinia studențească,

cunoscuta școală de presă

din Iași, România. A lucrat

în presa locală, apoi

a devenit corespondent

pentru Iași al cotidianului

Evenimentul Zilei. Din 2004,

a coordonat pentru șase luni

secția de corespondenți a

Evenimentului Zilei. A mai lucrat

la săptămânalul Prezent

și a colaborat cu revistele

Dilema Veche și Suplimentul

de Cultură. Este co-autor în

volumelor „Mass-media

și democrația în România

post-comunistă” (ed. a IIa),

Ed. Institutul European,

Iași, 2013, și „COVID - 19.

Dimensiuni ale gestionarii

pandemiei”, Editura

Junimea, Iași, 2020.

Dan Caragea (Portugalia)

Critic literar, publicist, eseist,

critic de artă, critic de teatru și

traducător român. Este lusitanist,

specialist în psihologie și

lingvistică computațională. Din

2011, Senior Editor în cadrul

redacției Occidentul Românesc,

iar din 2019, redactor-șef.

Limba română îngrijită

atât în scris, cât și în vorbire

La cumpăna dintre ani,

dar mai cu seamă în primele

zile din ianuarie, diverse

mijloace de presă au anunțat

apariția celei de-a treia ediții a

Dicționarului ortoepic, ortografie

și morfologic al limbii

române (DOOM). Iată că după

șaisprezece ani de la ediția

a doua, din 2005, Institutul

de Lingvistică „Al. Rosetti –

Iorgu Iordan” din București, al

Academiei Române, consideră

că este necesară o nouă ediție,

deși, ni se spune, „normele de

bază nu au fost modificate, dar

s-au făcut peste 3.000 de recomandări

punctuale noi”. Aceste

„schimbări au ținut seama”,

cităm din prezentarea de pe

pagina internet a editurii, „de

dinamica limbii și a societății,

de sugestiile și observațiile privind

DOOM 2 , de raporturile

dintre normă și uz etc.”

Așadar, deși normele nu au

fost modificate, vorbim totuși

de o nouă ediție având în vedere

numărul mare de recomandări

punctuale, dar și de

cuvinte noi introduse în acest

dicționar. Editura precizează:

„DOOM ediția a 3-a este o

ediție nouă, integral verificată

și substanțial îmbogățită, a

DOOM 2 (2005), totalizând cca

64.500 de cuvinte, dintre care

cca 3.600 sunt nou introduse.”

Înainte de a încerca să interpretăm

aceste numere, ne vom

referi la intervenția doamnei

Ioana Vintilă-Rădulescu, autoarea

principală și coordonatoarea

acestui dicționar.

Cu prilejul lansării DOOM 3 ,

la o școală bucureșteană, în

condiții nefirești pentru asemenea

lucrare, doamna Ioana

Vintilă-Rădulescu a făcut mai

multe precizări importante de

care va trebui să ținem seama

în prezentarea critică a acestei

lucrări.

Prima precizare se referă la

forul tutelar și la normă.

DOOM 3 este, subliniem, o

lucrare avizată de către Secția

de filologie și lingvistică a

Academiei Române, ceea ce

înseamnă că reprezintă „norma

academică actuală” pentru

limba noastră. În art. 8,

Să scriem corect româneşte MARTIE

2022 11

ACADEMIA ȘI DICȚIONARELE SALE

DOOM – EDIȚIA A TREIA (I)

alin. (1), b) din Legea privind

organizarea și funcționarea

Academiei Române se arată că

Academia, prin atribuțiile sale,

„se îngrijește de cultivarea limbii

române și stabilește regulile

ortografice obligatorii”. Astfel,

regulile sau normele, cum se

mai spune, sunt elaborate de

Institutul de Lingvistică din

București, sunt avizate apoi de

către Secția de filologie și lingvistică

a Academiei Române

și publicate, în mod surprinzător,

de către o editură privată,

editura Academiei pierzând

astfel un câștig important.

Relațiile diverselor institute

ale Academiei cu edituri sau

fundații private sunt greu de

înțeles, iar noi nu avem cum

să facem aici lumină asupra lor.

Am afirmat că normele academice

sunt obligatorii. Este

firesc să ne întrebam: cine are

obligația de a respecta aceste

norme, întrucât ele nu pot fi

impuse tuturor vorbitorilor de

limbă română, cum doar naivii

ar putea crede. Iată și un răspuns

aproximativ:

• Normele sunt obligatorii

pentru acele entități care au

un caracter legal: autorități,

instituții publice și notari.

• De asemenea, sunt obligați

să respecte normele, furnizorii

de servicii media audiovizuale.

Institutul de Lingvistică

al Academiei a monitorizat

în diverse perioade presa, îndeosebi

televiziunile. Acesta

este și spațiul public prin care

pătrund multe neologisme din

engleză, la concurență azi cu

lumea Web.

• Un loc aparte, un destinatar

special, de o importanță primordială,

este școala, unitățile

de învățământ, care ar trebui

să-i ajute pe copii și tineri să

stăpânească cât mai bine limba

română îngrijită atât în scris,

cât și în vorbire.

DOOM 3 are două autoare:

Cristina Aranghelovici și Ioana

Vintilă-Rădulescu (totodată și

coordonatoare), cu mențiunea

că asupra actualei ediții și-au

mai spus părerea mai mulți

referenți din cadrul Institutului

mai sus pomenit. Cu fiecare

nouă ediție, DOOM își mărește

corpusul de unități lexicale. La

prima ediție, din 1982, erau

mai puțin de 60.000 de cuvinte.

La ediția a doua, corpusul

număra cam 62.000, iar acum

numărul lansat în presă este de

64.500. Desigur, aceste numere

sunt aproximative!

Mai exact spunem că sunt

3.600 de cuvinte în plus față

de corpusul ediției precedente.

Este vorba de câteva sute

de englezisme, peste 800,

dar și de cuvinte nu tocmai

recente, înregistrate de unele

dicționare, și care au fost admise

în dicționar. În prezentarea

pe care doamna Ioana

Vintilă- Rădulescu a făcut-o

acestei ediții, referitor la englezismele

admise, se precizează:

„Așa cum s-a subliniat

în repetate rânduri, admiterea

lor în Dicționar nu înseamnă

automat și intrarea lor în limba

română!

Chiar dacă Dicționarul este

al limbii române! Este vorba

de cuvinte care apar în contexte

per ansamblu românești;

cele care sunt percepute încă,

totuși, ca „străinisme”, prin

grafia ca în limba de origine și

prin pronunțarea lor apropiată,

nu identică, față de aceasta. Ele

au fost incluse în DOOM 3 în

virtutea frecvenței lor în limba

actuală scrisă sau/și vorbită

din mediul urban, din anumite

domenii și din anumite grupuri

profesionale, de vârstă

etc. Faptul că le-am inclus nu

înseamnă că le și recomandăm,

mai ales când au corespondente

românești.

Scopul principal a fost măcar

de a le reflecta frecvența,

de a indica formele considerate

corecte ca grafie, pronunțare,

încadrare în contexte, pentru

cazurile în care se întâlnesc

sau se folosesc, de a sugera

posibilități eventuale de

adaptare la specificul fonetic,

grafic, morfosintactic al limbii

române. Ele nu reprezintă numai

o modă, posibil și ea mai

mult sau mai puțin trecătoare,

ca și altele, ci au și avantajul

internaționalizării vocabularului,

uneori al conciziei sau al

îmbogățirii unor serii sinonimice

etc. Pe de altă parte, au și

dezavantajul de a se prezenta

ca un corp străin și de a face

exprimarea parțial ininteligibilă

pentru omul obișnuit, care

nu are încă bune cunoștințe de

engleză.”

Odată cu apariția dicționarului,

ne putem familiariza

cu noutățile din această

ediție. În prima categorie, pe

care o vom prezenta mai în

detaliu, intră articolele noi, altfel

spus, cuvintele și expresiile

adăugate în această nouă ediție

față de precedenta. Dintre acestea,

se menționează (cităm din

DOOM):

• abrevieri devenite cuvinte:

+ARN [cit. arene] s. n., art.

ARN-ul [cit. areneul];

• locuțiuni – adjectivale:

+ce fel de; adverbiale: +șleau

(pe ~); conjuncționale: +astfel

că; interjecționale: +ei bine;

prepoziționale: +stânga (în/

la ~); pronominale: +cine știe

ce/cine; numeroasele locuțiuni

substantivale și mai ales verbale

nu au putut fi consemnate

în Dicționar decât cu titlu de

exemple (majoritatea incluse

după GLRG) sau/și în măsura

în care pun unele probleme:

+bătaie de cap loc. s., +bate

joc (a-și ~) loc. vb.;

• membri ai unor (mini)

serii (astronime, denumiri ale

instrumentelor muzicale și ale

instrumentiștilor respectivi

din orchestră – în „jargonul”

profesional al acestora – și alți

termeni muzicali, nume ale

unor substanțe, ale zodiilor,

ale zonelor geografice, termeni

gramaticali): +Rac (zodie),

+Racul (constelație);

• nume proprii, în măsura

în care au legătură cu substantive

comune din DOOM 3 și

se scriu, se pronunță sau/și se

comportă din punct de vedere

gramatical diferit de acestea:

+Coulomb (fizician francez)

s. propriu, alături de coulomb

(unitate de măsură) s. m., pl.

coulombi;

• omografe ale unui cuvânttitlu

existent: +marker 2 (genă)

s. m.; +scăpăta 1 (a ~) (a apune),

alături de marker 1 (creion)

s. n.; scăpăta 2 (a ~) (a sărăci);

• paronime: +hiatus (discontinuitate),

alături de hiat

(lingv.);

• perechi de cuvinte scrise

cu/fără cratimă ori/și cu literă

mare/mică la inițială: +domnia-voastră

(dumneavoastră)

pr., alături de Domnia Voastră

(înv.) loc. pr.;

• substantive feminine (în

special nume de ocupații),

atestate, dar încă rar folosite:

+dramaturgă, alături de dramaturg;

• verbe cu valoare reflexivă

sau/și impersonală, care

implică și diferențiere semantică:

+înnopta 2 (a se ~) „a se

face noapteˮ, +revărsa 2 (a

se ~) „a se răspândiˮ, alături

de înnopta 1 (a ~) „a petrece

noapteaˮ, revărsa 1 (a ~) (pop.)

„a împrăștiaˮ.

• Vorbitorii limbii române

manifestă o disponibilitate

foarte mare în crearea

și utilizarea de noi cuvinte,

formate de la baze existente

sau (re)împrumutate (ori calchiate)

din limbi de circulație

internațională. Cuvintele aflate

în uzul actual, oral și scris,

incluse în DOOM 3 în plus față

de DOOM 2 sunt în majoritate

neologisme, inclusiv elemente

din anumite terminologii (informatică,

medicală etc.), care

au dobândit în ultima vreme o

circulație tot mai largă, chiar

de ultimă oră, precum: +abord,

+comorbiditate, +digitaliza (a

~), +informatiza (a ~). DOOM

nu poate însă, evident, ilustra

toată bogăția extraordinară a

vocabularului limbii române

de azi, care sporește continuu,

astfel încât dicționarele nu pot

ține pasul cu această dezvoltare.

• Nu s-au introdus toate cuvintele

rezultate automat din

alte clase lexico-gramaticale

(precum adverbe provenite

din adjective, substantive din

verbe la supin) sau prin derivare

cu mijloace productive,

ele putând fi oricând recreate.

• În ceea ce privește cuvintele

străine de diverse

origini folosite actualmente

în enunțuri românești, s-au

adăugat mai ales elemente

din engleză, care sunt utilizate

tot mai frecvent, inclusiv în

vorbirea curentă, chiar dacă

au corespondente în limba

română: +fake news, +take

away. Dincolo de modă și de

imitația facilă, multe dintre

acestea denumesc realități

noi, îmbogățesc limba cu sinonime

și au adesea și avantajul

conciziei și al univocității;

pe de altă parte, ele prezintă

anumite probleme de grafie,

de pronunțare sau/și de comportament

gramatical. Pentru

a contracara excesul de englezisme/americanisme

ar trebui

să se elaboreze liste de termeni

românești recomandați

în locul acestor împrumuturi

– întreprindere care nu se află

însă printre atribuțiile acestui

tip de dicționar. DOOM 3 nefiind

un dicționar explicativ,

ele nu au putut fi însoțite de

indicarea sensurilor, care trebuie

căutate în alte surse.

• Accidental, s-au adăugat

în DOOM 3 și unele elemente

care depășesc sfera limbii

standard actuale, care sunt

mai mult sau mai puțin frecvente

sau cu privire la care

s-au primit întrebări din public:

+făloșenie (pop.), +găta

(a ~) (reg.). Printre acestea se

numără și o serie de cuvinte și

expresii frecvente în vorbirea

familiară, tot mai des întâlnite

în spațiul public, ca +dus și întors

(cu ~), +habarnist.

(va continua)

12 MARTIE

2022

Campania de excelenţă

Dacă vrei să progresezi, să te perfecționezi,

Ruxandra Hurezean (Cluj -

Napoca).

Jurnalist cu vastă experiență. Lucrează

în presă de peste 27 de ani.

A condus redacții și a contribuit la

înființarea de publicații, lucrând

atât pentru presa locală clujeană,

cât și pentru cea națională. Este autoarea

a cinci volume de reportaje și

proză scurtă. A fost premiată în mai

multe rânduri de către Asociația

Profesioniștilor din Presă Cluj și

a primit „ Premiul Mass-Media” al

Ambasadei Germaniei la București

pentru reportajele privind istoria

și prezentul minorității germane

din România. În anul 2017 i

s-a decernat premiul Festivalului

Internațional de Carte Transilvania

pentru „Cartea jurnalistului”.

Maria Rus Bojan trăiește

în Amsterdam, Olanda. A

plecat definitiv din țară când

avea 36 de ani. Avea o profesie,

era directorul Centrului

Cultural Sindan, a fost curator

la Muzeul de Artă din Cluj, cariera

ei evolua bine, doar că își

dorea mai mult. „Da că vrei să

progresezi, să te perfecționezi,

atunci trebuie să faci pași înainte.

Iar pentru mine, să cunosc

lumea artei occidentale

era o nevoie personală, un deziderat”,

ne mărturisește Maria

într-o după amiază de iarnă, în

orașul natal, Cluj-Napoca,

unde venise să-și vadă mama.

Maria este curator, critic

de artă și scriitor. Are peste

25 de ani de experiență în arta

modernă și contemporană esteuropeană.

A organizat numeroase

expoziții internaționale

în muzee şi galerii din întreaga

lume şi a fost până nu de mult

membru al Comitetului de

Achiziții pentru Rusia și Estul

Europei al Tate Modern din

Londra.

În 2011, a fost curatorul

Pavilionului României la

Bienala Internațională de Artă

de la Veneția alături de Ami

Barak. În diferite etape ale carierei

sale, Maria Rus Bojan

a jucat un rol semnificativ în

promovarea mai multor artiști

români la nivel internațional,

precum Victor Man, Adrian

Ghenie, Ciprian Mureșan și

Mircea Cantor, dar și în cercetarea

și expunerea lucrărilor

mai multor artiști istorici

din Europa de Est, precum

renumita artista poloneză

Magdalena Abakanowicz, și

artiștii români Paul Neagu,

Ion Grigorescu, Ana Lupaș și

Cornel Brudașcu.

În perioada în care a fost

curator la Muzeul de Artă din

Cluj-Napoca (1994-1999), a

organizat mai multe expoziții

de amploare înainte de a deveni

director la Fundația

Culturală Sindan București/

Cluj (1999-2003). A inițiat

și susținut programul de artă

contemporană Sindan pentru

tinere talente și a coordonat

prima serie de expoziții, care a

lansat internațional o generație

întreagă de artiști.

Din 2005, Maria a lucrat

îndeaproape cu artistul german

de performance art Ulay,

îngrijind mai multe expoziții

ale artistului, cum ar fi prima

retrospectivă majoră intitulată

„G.E.N.E.T Ratio Ultima

Ratio”, organizată la Centro

Parraga de Artă Contemporană

din Murcia, Spania (2005),

și retrospectivele de la

Nederlands Fotomuseum din

Rotterdam (2016), Schirn

Kunsthalle Frankfurt (2016) și

Stedelijk Museum Amsterdam

(2020).

Împreună cu scriitorul

american Alessandro Cassin,

a publicat prima și singura

lui monografie intitulată

Whispers: Ulay on Ulay, publicată

la Valiz Amsterdam și

trospective consecutive la

scară largă ale artistei intitulate

„Prezența, Esența, Identitate”

la Centrul pentru Arte și

Știință, Walbrzych, Polonia,

(2018) și la Muzeul de Artă

Timișoara, România, în cadrul

celei de-a treia ediții a Bienalei

Art Encounters (2019).

În cadrul evenimentelor

dedicate Președinției române a

Consiliului European în 2019,

a curatoriat prima retrospectivă

în Olanda a artistului român

și britanic Paul Neagu, o amplă

expoziție de pictură a artistului

clujean Ioan Sbârciu și

expoziția Color Fields, Simion

Cernica și Radu Comșa la sediul

Comisiei Europene din

capitala olandeză. Ultima ei

contribuție notabilă o reprezintă

expoziția internațională

Secret Wing (Aripa secretă) în

cadrul Bienalei Art Encounters

Timișoara, 2020.

Ruxandra Hurezean: Dragă

Maria, tu ești expertă în

artă și deseori te invităm să

ne vorbești pe această temă.

Acum însă, aici, la o cafenea

într-o clădire istorică din

centrul Clujului, orașul tău

natal, te invit să vorbim despre

o altfel de artă: aceea de

a trăi departe de țară, într-o

cultură străină. După douăzeci

de ani de când locuiești

la Amsterdam, în Olanda,

cum ai descrie întâlnirea și

conviețuirea unui român cu

restul lumii?

Maria Rus Bojan: Problema

cea mai mare pentru noi,

cei plecați, este că veștile care

vin din țară, despre ce se întâmplă

în România, ne demoralizează

și nu ne ajută deloc.

Tu încerci să te realizezi, ca un

bun european, harnic, dornic

să arăți că ești capabil, și din

țară vin vești care îți subminează

sistematic imaginea în

ochii celorlalți. În primul rând,

când ești acolo, și îți pasă de

țara ta, privești un pic altfel

lucrurile decât de aici, de acasă.

Ceea ce mă frământă pe

mine este că în România încă

nu s-a învățat că civilizația

înseamnă politețe și cum să

păstrezi aparențele. Occidentalii

știu asta, ei respectă aceste

reguli de viață. Face parte din

educația lor. Nici la ei lucrurile

nu sunt perfecte, dar încearcă

să le corecteze fără prea mare

zarvă. Noi avem o tendință

de a ne autoflagela, de a ne

autodenigra, care ne plasează

automat în poziția de a deveni

servitorii altora. Mama mea,

care la bază este istoric, repeta

cu mare tristețe mereu:

„E greu să scoți mentalitatea

iobăgească din capul românilor”…

Ruxandra Hurezean:

Această mentalitate vine și

din relația stat-cetățean. Am

văzut un studiu, la un moment

dat, privind distanța pe

care o percep cetățenii față

de stat și România era campioană.

Care sunt diferențele,

cum este în occident relația

dintre stat și cetățean?

Maria Rus Bojan: Când

distinsă cu Premiul Special

pentru Publicații al Secțiunii

Olandeze al Asociației

Internaționale a Criticilor de

Artă (AICA) în 2015.

În prezent, conduce propria

ei platformă pentru proiecte

curatoriale și de consultanță

artistică, MB Art Agency, pe

care a întemeiat-o în 2008 la

Amsterdam. De la acea dată,

Maria a comisariat o serie

de expoziții internaționale de

amploare, inclusiv Performing

History (Performand Istoria)

cu Ion Grigorescu și duoul

Anneta Mona Chisa și Lucia

Tkacova, Pavilionul României

la cea de-a 54-a Bienală de la

Veneția, 2011.

Pe lângă angajamentul de a

arăta tinerele talente din țara ei

natală România și Europa de

Est, Maria Rus Bojan are un

interes specific pentru cercetarea

și expunerea lucrărilor mai

multor artiști istorici din această

regiune. În 2017, Maria a

curatoriat „Effigies of Life”,

( Efigiile vieții, un tribut adus

Magdalenei Abakanowicz

(1930 – 2017) la Wroclaw,

urmată de două expoziții retrăiești

acolo îți dai seama că

statul este doar un vehicul, atât.

Un îndrumar pentru instituțiile

esențiale, cele care au rolul de

a-ți ușura viața. În Olanda, deși

am avut parte de lockdown-uri

repetate, statul a sprijinit masiv

populația oferind suport financiar,

multe alte facilități, chiar

și consolare. Eu când mă uit la

televizor și văd ce se întâmplă

în România, cum toate știrile

sunt îngrozitoare, fatalismul

ăsta, isteria, mă înspăimântă.

E un fel de teroare a massmedia,

dar și a statului, nu e

niciun pic de gândire realistă,

de grijă față de starea de spirit

a populației. Statul român, nu

doar în pandemie, e vechi în

această meteahnă, e un opresor

pentru cetățenii lui. Se comportă

exact ca vechilul de pe

moșie, din epoca medievală.

Problema este că au dispărut

complet „boierii”, dar au

rămas acești vechili care iau

șapte piei de pe oameni. Este

o asuprire a populației printro

lipsă de înțelegere a nevoilor

reale. Ori asta trebuie să

se schimbe, nu se mai poate

continua așa.

Campania de excelenţă MARTIE

2022 13

atunci trebuie să faci pași înainte

Ruxandra Hurezean: Cum

ți se pare lumea în care trăim,

ce ți se pare îngrijorător?

Maria Rus Bojan: Faptul

că adevărul nu mai contează,

că trăim în afara lui. Faptul că

nu mai poți să-l spui este echivalent

cu ignorarea lui. Lumea

trăiește într-o bulă paralelă cu

realitatea. Relația noastră cu

adevărul e o problemă: nu ne

place! Nu ne uităm în oglindă.

Altul e întotdeauna de vină

pentru tot. Ori, în momentul în

care începi un proiect, trebuie

să fii responsabil. Să îți asumi

responsabilitatea totală!

Ruxandra Hurezean: Cum

se poate face schimbarea?

Maria Rus Bojan: Nu

știu. În timp, pot să o facă și

cei plecați, diaspora, infuzând

idei, practici deprinse din vechile

democrații, de acolo de

unde trăiesc acum. Și elitele.

Dar elitele nu știu unde s-au ascuns!

Noi am fost o generație

norocoasă, am avut parte de

profesori demni, oameni care

nici ei nu erau recunoscuți,

dar care erau în primul rând

oameni. Nu știu unde mai sunt

acum. În Olanda elitele nu sunt

doar recunoscute, ci și respectate

public. O decorație în

Olanda se dă pe merite adevărate,

nu pe oportunisme și contexte.

Aici e vorba de principii

respectate cu sfințenie, ele îți

asigură credibilitatea.

Ruxandra Hurezean: Tu

cum ai reușit să te realizezi

acolo? Ce te-a ajutat?

Maria Rus Bojan: Nu eu,

ei au reușit pentru că ei au oameni

capabili să vadă oamenii

valoroși, să detecteze valoarea.

Occidentul, când vede valoarea

în celălalt, gândește: în ce

măsură mă ajută valoarea lui

pe mine. M-a surprins cum

unele persoane excepționale

m-au acceptat și provocat în

același timp. Persoane care

mi-au schimbat viața, cum

este Ulay, artist, partenerul de

viață al nu mai puțin celebrei

Marina Abramovici. Marina

însăși, poate cel mai mare

spirit artistic izvorât din fosta

Iugoslavie. Am întâlnit oameni

extraordinari, foarte apreciați

în lumea artei și nu numai, iar

ei m-au primit cu o deschidere

și o recunoaștere totală.

Ruxandra Hurezean:

Ai fost membru în boardul

pentru Europa de Est al

Tate Modern, ai o agenție

de proiecte curatoriale, organizezi

expoziții peste tot în

lume, ești consultant pentru

colecționari renumiți. Cum

trebuie să-ți clădești o carieră,

care este secretul succesului

profesional în Occident?

Maria Rus Bojan: Eu am

început să lucrez la Muzeul de

artă din Cluj, de la recepționer

până la muzeograf am parcurs

toate etapele. Așa am reușit să

înțeleg modul în care se lucrează

în instituțiile de artă, am

înțeles că nu este destul doar

să cercetezi; prioritar este ca

cercetarea ta să folosească la

ceva, să vină la timpul potrivit

și în contextul potrivit. Important

este să înțelegi că tot timpul

este loc pentru mai bine, să

îndrăznești să depășești limitele

timpului și spațiului din jur.

Eu sunt o perfecționistă, am

realizat că e loc de mai mult,

că trebuie să văd ce se întâmplă

în restul lumii și am plecat.

Am făcut studii în străinătate

și m-am perfecționat în domeniul

artei.

Ruxandra Hurezean:

Vorbește-ne puțin despre

adaptarea ta, despre cum te-ai

integrat împreună cu familia.

Maria Rus Bojan: Aveam

36 de ani când am plecat definitiv

în Olanda. Aveam o bază

a carierei. Acolo am urmat

cursuri de limbă și cursuri de

integrare despre istoria și cultura

țării în care mă stabileam.

Apoi, cred că o cheie pentru

integrare în noua țară este să

citești cât de mult despre ei,

să încerci să cunoști oamenii

locului, să interacționezi cu ei.

Să stai de vorbă cu vecinii, cu

colegii de muncă, cu părinții

celorlalți copii de la școală. Îi

poți întreba la ce țin ei cel mai

mult, care sunt valorile lor, ce

i-ar deranja, poți afla direct

de la ei cum funcționează

lumea în care ai aterizat. Or

dacă vrei să te realizezi, să

faci performanță, trebuie să

îți stabilești standarde. E ca

la atletism, ca în sport, pentru

a face performanță trebuie

să te antrenezi permanent, să

muncești serios.

Ruxandra Hurezean: Fiica

ta cum s-a adaptat? Fiind

altă generație e importantă

perspectiva ei.

Maria Rus Bojan: Pe ea

am adus-o după ce și-a terminat

liceul. În primele luni i-a

fost mai greu. Apoi a mers la

facultate la Maastricht unde a

studiat în limba engleză. Asta

a ajutat-o foarte mult, pentru că

engleza atenua diferențele între

colegi. Educația într-o limbă

intermediară, uniformizează,

nivelează. Nu mai sunt olandezi

și „altceva”, ci toți sunt

„altceva”. Și, practic vorbind,

dacă studiezi în limba olandeză,

nu vei fi niciodată la nivelul

unui olandez! Acum are firma

ei de consultanță, tot în zona

artistică. Se pricepe mai bine

decât mine la management,

comunicare, marketing și contabilitate.

Tânăra generație are

mai multe abilități decât am

avut noi. Se pregătesc în mai

multe domenii, și asta e foarte

bine, au un avantaj.

Ruxandra Hurezean:

Care sunt dificultățile în procesul

acesta de integrare. Ce

te poate trage în jos?

Maria Rus Bojan:

Moștenirea unor practici comuniste.

Asta ne afectează pe

toți, și în țară și afară. Comunismul

a pus tot timpul oameni

nepotriviți în locuri nepotrivite.

Și acum se văd rezultatele:

nu știm să ne găsim locul, să

ne autoevaluăm corect. Și nu

suportăm critica. E o bulimie

totală: vrem bani, faimă,

celebritate, de toate! Este o

competiție în impunerea unor

categorii de percepție, dar nu

în termeni de experiență, ci în

termeni de teorie.

Ruxandra Hurezean: Ce

te-a învățat pe tine Olanda?

Maria Rus Bojan: Foarte

multe! Foarte multe lucruri

bune. Olandezii, dacă te văd

că ești cinstit și harnic, ești

automat de-al lor. Ei au o gândire

axată pe incluziune, nu

pe excluziune. Ei m-au primit

foarte bine. Dar cea mai

mare bucurie mi-a venit din

partea comunității olandeze

din România și a Ambasadei

Olandei de aici care m-au

considerat de-a lor. Asta este

extraordinar! Timp de douăzeci

de ani am organizat

expoziții și am pus în contact

artiștii români cu occidentul,

acum vreau să organizez

expoziții ale artiștilor olandezi

în România. Asta înseamnă să

contribui la cunoaștere, la o

cunoaștere reciprocă adevărată.

Așa se creează punți solide.

Cultura poate face minuni în

acest sens.

Ruxandra Hurezean:

Cum este comunitatea românilor

din Olanda?

Maria Rus Bojan: Sunt

asociații foarte active în

Olanda, foarte bune! Oameni

care se înțeleg și se ajută reciproc,

care au preluat foarte

multe din trăsăturile olandeze.

Eu nu sunt adepta conceptului

de interculturalism,

știu că afinitățile sunt selective.

Dar dacă nu faci parte

dintr-o categorie e greu să te

integrezi. Trebuie să crești,

să construiești pe o fundație

solidă, trebuie să cunoști ceea

ce faci. Că ești mecanic auto,

zugrav sau medic, trebuie să

știi meseria ta foarte bine. Poți

excela în orice domeniu, de la

curățenie la cercetare academică,

doar că trebuie să îți faci

treaba foarte bine! Te vei izbi

și de reflexe coloniale, există

și ele, adânc înrădăcinate în

mentalitatea tuturor vesticilor.

Ca pattern-uri, unii nici

nu-și dau seama de ele. Dar

trebuie să știi că acestea sunt

reminiscențe culturale nu că

ar avea ceva cu tine personal.

Important este să cunoști un

pic din istoria lor, te ajută să-i

înțelegi, să depășești barierele

de comunicare.

Ruxandra Hurezean:

I-ai sprijinit pe mulți tineri

artiști români să-și găsească

afirmarea în occident.

De ce ai făcut asta?

Maria Rus Bojan: Pentru

că și eu am fost ajutată de alții,

de oameni valoroși care au văzut

calitățile mele. În plus, familia

mea are două sute de ani

de filantropie adevărată în spate,

este în ADN-ul nostru să facem

asta. Și fără să ne lăudăm

sau să vorbim despre asta. Nu

ne place generozitatea de paradă.

Dar aici vorbim de un alt

fel de schimb: o recunoaștere

mutuală a valorilor reale și

încercarea de a oferi șansa să

se dezvolte într-un spațiu mai

prielnic. Ce pot spune este că

artiștii buni au o enormă sensibilitate

și inteligență creatoare,

ei anticipează schimbarea,

sunt înaintea ei. Cei talentați și

valoroși depășesc întotdeauna

granițele de înțelegere locală,

au nevoie de mai mult spațiu

de acțiune și asta nu e doar în

România.

Ruxandra Hurezean:

Nota redacției

Tu unde te simți „acasă” în

Amsterdam? Cum arată viața

ta obișnuită?

Maria Rus Bojan:

Amsterdamul este un oraș extrem

de frumos, o metropolă

la scară umană. Este construit,

organizat pentru oameni și nu

împotriva lor. Îmi plac multe

locuri, mă plimb deseori prin

parc și văd cum se strâng toți

să urmărească un stârc care-și

așteaptă prada, sau o veveriță,

o lebădă. Oamenii participă la

toată splendoarea asta vie de

lângă ei. Nu încetez să admir

relația specială pe care o au

olandezii cu natura, cu animalele.

E ceva profund uman în

felul lor de a trăi în comuniune

cu natura, așa cum era cândva

și la noi acasă.

Un material realizat de

Ruxandra Hurezean

Foto: AICA, arhiva personală

Maria Rus Bojan

Născută în 1967, absolventă

a Institutului de Arte

Plastice „Ion Andreescu”

din Cluj, 1990, secția grafi -

că, Maria Rus Bojan ca artist

este prezentă în expoziții

de grup în România, Cehia,

Germania, Franța, SUA,

Olanda, cu lucrări de grafică

și pictură. Expoziții personale:

1990, 1995 România;

1994, 2001 Olanda. Activitatea

curatorială demarează

în cadrul Muzeului

Național de Artă din Cluj,

până în 1999. În 1996 este

curator al expoziției anuale

a CSAC – București: Civitas

Solis Civitas Artis, cetatea

Cîlnic. 1999-2003 director

al Centrului Cultural Sindan

și curator al galeriei pe care

o lansează în cadrul acestuia.

Vicepreședintă a asociației

„Art Centers of Europe“. Autoare

a peste 30 de articole în

Euphorion, Artelier, Balkon,

Dilema, Sinteza, Observator

cultural. În anul 2000 emigrează

defi nitiv în Olanda

de unde continuă să sprijine

artiștii români și să facă lobby

pentru țara ei de origine.

14 MARTIE

2022

Opinii

Război şi propagandă comunistă

Exacerbând instinctele

naţionaliste, instigând la mefienţă

sau chiar la ură faţă de

Occident, rostogolind clişee

antiamericane vechi de decenii,

aceşti propagandişti îşi

dau toată silinţa ca să ne vadă

înghiţiţi de Rusia putinistă. E

un argument în plus că ceea

ce se întâmplă în Ucraina ne

priveşte, în chip vital, pe toţi.

Scriu aceste rânduri sub

presiunea dramaticelor evenimente

în curs de desfăşurare,

dar subiectul pe care vreau

să-l abordez nu e câtuşi de

puţin nou: e vorba de modul

în care Rusia izbuteşte să aibă

susţinători, adesea acolo unde

nu te-ai aştepta, şi inclusiv în

împrejurări în care vinovăţia

Kremlinului este flagrantă.

Avem a face, în fond, cu o mai

veche şi foarte bogată tradiţie:

Uniunea Sovietică avea admiratori

nenumăraţi, mulţi dintre

ei de-a dreptul fanatici şi care

rămâneau ferm pe poziţii în

ciuda proceselor trucate, în

ciuda Gulagului, în ciuda dezvăluirii

- chiar şi parţiale - a

unor crime abominabile.

Unii dintre aceşti admiratori

au fost gratificaţi cu

eticheta de „idioţi utili”, categorie

care nu numai că nu

a dispărut, dar proliferează

nestingherită. Astfel de idioţi,

dar care erau în acelaşi timp

nişte ticăloşi siniștri, au negat

cumplita foamete (Holodomor)

din Ucraina, din 1932-

1933, provocată de puterea

sovietică şi care a făcut între

2,6 şi 5 milioane de morţi -

probabil că ultima cifră este

mai aproape de adevăr. Despre

teribila tragedie nu se prea

vorbeşte astăzi, oricum Rusia

lui Putin refuză să accepte

realitatea istorică şi invocă,

previzibil, intrigi şi minciuni

occidentale.

De ce această bunăvoinţă

arătată lui Putin şi Rusiei în

general? La multă lume din

vestul Europei, şi într-o măsură

din ce în ce mai mare şi

la noi, cauza trebuie căutată

în antiamericanismul ce frizează

nu o dată iraţionalul.

De aici, tentaţia de a pune

Statele Unite şi Rusia pe acelaşi

plan: amândouă vor să

domine lumea, amândouă au

ambiţii imperialiste, amândouă

încalcă suveranitatea altor

ţări. Vorbeşti despre Ucraina şi

filorusul îţi dă imediat replica:

dar Vietnamul? dar Irakul? Ba

uneori se merge şi mai mult în

trecut şi se invocă războiul din

Coreea.

E lesne de observat aici

că, în Coreea şi în Vietman,

agresori au fost comuniştii

din Nord şi că în Irak îşi făcea

mendrele un dictator odios.

Fapt e că nicio acţiune trecută,

fie ea şi reprobabilă, a americanilor,

nu justifică atacul mârşav

asupra Ucrainei. Cinismul

Rusiei merge atât de departe

încât ea pretinde că a fost ţinta

unei agresiuni ucrainene şi că

tot ce vedem pe ecrane sunt

trucaje făcute pentru televiziunile

occidentale.

În fine, Statele Unite, cu

toate păcatele şi punctele lor

slabe, sunt o democraţie adevărată,

pe când Rusia e o dictatură

ce reduce la tăcere orice

voce independentă, o dictatură

în care un opozant e împuşcat

în plină stradă, la câteva sute

de metri de Kremlin, iar cei

care reuşesc să plece din ţară

sunt urmăriţi peste tot şi otrăviţi

cu substanţe radioactive.

De la un anumit nivel în

sus, rusofilia (şi admiraţia pentru

Putin) se explică prin generoase

„înlesniri” financiare.

Cazul cel mai notoriu este cel

al fostului cancelar Gerhard

Schröder, ajuns preşedinte al

consiliului de administraţie al

Gazprom. Şi dacă am dat un

exemplu de la stânga eşichierului

politic, să amintim, pentru

simetrie, un exemplu de la

dreapta, în speţă fostul premier

François Fillon.

Am văzut, acum câţiva ani,

o înregistrare a unei întâlniri

Fillon-Putin, în care francezul

nu mai continua să i se adreseze

omului de la Kremlin cu

„cher Vladimir”; şi tot aşa,

„cher Vladimir” în sus, „mon

cher Vladimir” în jos. Şi iată

că „monşerul” nu l-a uitat:

Fillon e astăzi membru în

consiliile de administraţie a

mai multor societăţi petroliere

şi petrochimice, deţinute

de oligarhi fideli lui Putin şi

de foşti kaghebişti.

La fel de utile sunt racolările

unor parlamentari. Thierry

Mariani, fost deputat gaullist, a

fost ales în 2019 în Parlamentul

European pe listele partidului

lui Marine Le Pen. Într-o

declaraţie făcută cu două zile

în urmă, Mariani afirma că în

nici un caz Rusia nu va invada

Ucraina, că în toată situaţia actuală

vina aparţine Ucrainei şi

că Putin se simte ameninţat de

extinderea NATO. După cum

se poate uşor observa, eurodeputatul

francez recită conştiincios

tezele ruseşti oficiale.

Este ceea ce face şi la noi

propaganda filorusă, foarte

activă în ultima vreme. Exacerbând

instinctele naţionaliste,

instigând la mefienţă sau

chiar la ură faţă de Occident,

rostogolind clişee antiamericane

vechi de decenii, aceşti

propagandişti îşi dau toată silinţa

ca să ne vadă înghiţiţi de

Rusia putinistă. E un argument

în plus că ceea ce se întâmplă

în Ucraina ne priveşte, în chip

vital, pe toţi.

Autor: Alexandru Călinescu,

profesor emerit la

Universitatea „Alexandru

Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar

şi scriitor.

Foto: ziaruldeiasi.ro, marca.

com

Gabriela Căluţiu Sonnenberg

(Benissa - Spania). Economist,

scriitor și jurnalist, promotor

de cultură, traducător.

Senior Editor în cadrul redacției

Occidentul Românesc din anul

2011.

„Trăim în miezul unui ev

aprins” a fost un refren obsedant,

care ne-a bombardat timpanele

în urmă cu un sfert de

veac. Mottoul acesta revine ciclic

în actualitate, strivindu-ne

sub călcâiul eternei confruntări

dintre est și vest, dintre sus și

jos, dintre mare și mai mare.

Încercați să-l rostiți cu voce

tare, relaxat. Nu veți reuși. E

un enunț poticnit, sună bolovănos,

șuierat printre dinți,

sacadat, întrerupt de consoane

cu icneli. Focul sugerat în el

sună a ardere mocnită, nu a

flacără purificatoare ce flutură

liberă, cum și-ar dori-o orice

revoluționar corect. Pe scurt,

situația e indecisă, chiar dacă

miroase a fum.

Dar ce este un revoluționar

corect? O specie nouă?

Ocupația aceasta tinde să devină

o meserie în sine, căci sunt

mulți cei care s-au decis să

iasă-n stradă și să se pronunțe

împotriva strâmbătății lumii.

Ergo, ca orice profesionist care

se respectă, și revoluționarul

are nevoie de pregătire și de

un instrumentar adecvat. Chiar

azi putem comanda, comod, de

acasă, direct de la calculator, la

un preț accesibil, un șorțulețchimir

de revoluționar.

Nu glumesc, chiar există

Mere și mitraliere

acest kit de supraviețuire pentru

protestatarul precaut! E

ceva asemănător șorțului de

piele pe care-l poartă meșterii

tâmplari, dar nu cu șurubelnițe

și scule, ci dotat cu mască de

gaz, lanternă, fașă de pansat,

folie de protecție termică, baton

cu proteine, termos, pastă

și periuță de dinți și multe alte

chițibușuri numai bune de

ușurat viața celor chemați să

schimbe destinele lumii prin

piețele asediate ale marilor

orașe. Poate că selecția nu e

la fel de sofisticată ca dotarea

soldaților combatanți cu bastoane

și scuturi, dar cât de cât,

avem ceva care țintește spre

minimul pentru supraviețuit.

Oameni suntem!

Nu știu dacă procurarea

unui astfel de set de ustensile

sugerează hotărârea fermă a

purtătorului, sau e mai degrabă

expresia angoasei protestatarului

disperat, căruia i-a ajuns

cuțitul la os. E cert însă că prin

comercializarea unui astfel de

produs, absurd doar la prima

vedere, se semnalizează lumii

două lucruri: că există pe piață

o cerere deloc neglijabilă pentru

așa ceva, și că există întreprinzători

cu morală îndoielnică,

gata oricând să exploateze

fără remușcări orice situație

ce promite să devină o afacere

profitabilă.

Cine să-i judece pe cumpărătorii

sau pe vânzătorii de iluzii,

fie ele și sub forma unui set de

(auto-) prim ajutor? Nu noi,

căci suntem la rândul nostru

într-o dilemă asemănătoare,

între ciocan și nicovală, între

milostenie creștinească și frică

de anihilare. Pe de-o parte

avem o inimă ce ne împinge

să colectăm ajutoare pentru

familiile năpăstuiților refugiați,

dar, pe de altă parte, mintea

alarmată ne mustră crâncen ca

nu cumva, din greșeală să ne

sacrificăm sub tăvălugul neînduplecatei

șarii.

Cu siguranță, mila există la

toate popoarele, indiferent de

religie. Cel puțin așa sperăm,

măcar teoretic. Dar drăcușorul

nevăzut de pe umăr ne șoptește

parole destabilizatoare, greu de

contrazis prin duhul blândeții.

A vorbi despre bună înțelegere

între creștinism și islam este

ca și când am vorbi despre

tradiționala prietenie dintre

români și unguri. Ea există,

dar e răspândită mai rar.

Refugiaților le acordăm

un minim de subzistență,

dar ce facem cu vocile care

ne îndeamnă să le opunem

acelorași refugiați un minim de

rezistență? Priviți individual, e

vai și-amar de capul lor; „sunt

de compătimit” ar fi prea puțin

spus. Priviți însă ca popor care

„vine, vine, vine, calcă totul în

picioare”, ne cam bagă spaiman

oase.

Mocnim așadar înfierbântați

sub „evul aprins”, îndoindu-ne

de propriile decizii, care ne joacă

feste, strâmbând cumpăna

presupus dreaptă a judecatei

tranșante, obișnuite să distingă

clar între alb și negru, între bun

și rău. Ce ne facem dacă valul

acesta de străini face cu noi

exact același lucru ca și capitalistul

vânzător de echipament

pentru revoluții: exploatează

perspicace elanul exaltaților,

trăgând foloase de pe urma

primăverii naivităților noastre?

Când vorbesc politicienii pe

la știri, pasându-și vina de la

unul la altul, parcă îngheață

apele înainte de iarnă, dar

umblă zvonuri că, după iarnă,

spiritele de fapt se vor înfierbânta.

Schimbarea de anotimp

ar putea însemna de data asta

Opinii MARTIE

2022 15

mai mult decât un simplu fenomen

climatic, căci ceasul planetei

are arcul încordat. Adio

hibernare?

Ca-n „Tache, Ianche și

Cadâr”, viața noastră pe „strada

internațională” se derulează

aparent fără sincope. Doar

aprozarul pachistanezului de la

parter s-a cam golit de lume, de

când bărbosul a prins a asculta

cât e ziulica de lungă - cu volumul

dat nu chiar la maxim, dar

supărător de tare - o predică cu

incantații suspecte, în limba pe

care numai el o înțelege.

Vecina mea s-a întors din

America, după un concediu în

Texas. Nu mică i-a fost mirarea

să vadă acolo, în vitrina unui

magazin de arme, o pușculiță

roz – așa se zice, nu? E diminutivul

de la pușcă. Era specială

pentru copilițe, dar perfect

funcțională, ca să învețe plozii

încă de mici cum să-și apere

drepturile. Pe post de tânăr

vlăstar în familia armelor de

foc, lângă pușca automată

clasică, de adulți, „jucăria” făcea

casă bună. Pe patul ei era

desenată pisicuța Hello Kitty,

semn că nu era orișice flintă,

ci chiar una de marcă aleasă.

Nu contează că tonul roz-bombon

nu se asortează cu luciul

metalic al muniției. Important

e să iasă banul! Ca să vezi cum

moda asta a je m´en fichismeului

etic se poartă până sus,

la casele cele mari, chiar și la

cele de modă! Iar cu pușculița

se adună bani, asta știe toată

lumea, nu?

La emisiunea „Pe drumuri

europene” ni se arată convoaie

interminabile de transfugi,

scurgându-se peste câmpuri.

De sus, coloanele se văd ca

niște șiruri cu țel bine definit.

Imaginile evocă amintiri de

prin filme de arhivă, celuloid în

alb/negru din timpul celui de-al

Doilea Război Mondial. Istorie

reloaded, pe ecrane moderne,

în tridimensional. Pe retină

ni se perindă imaginile altei

nostalgii, clișee din revoluția

noastră personală, trecute ilu-

zii pârguite în grabă, recoltă

acrișoară. Murături?

Urmează știrile mai blânde:

la ieșirea din capsula spațială,

cosmonauții care se întorc

de pe orbită sunt întâmpinați

cu mere. Apoi iarăși vești

internaționale: cu ocazia vizitei

sale protocolare în Egipt,

Președintele Rusiei i-a făcut

cadou ministrului egiptean o

mitralieră. Aproape că sună

firesc, doar nu era să-i aducă

un măr! O fi el sănătos, dar e

perisabil. Mărul, simbol al minimului

de subzistență, e fruct

oprit celor care se aventurează

dincolo de hotarele raiului

pământesc. Nu crește nici pe

lună, nici pe Marte.

Aici jos, în schimb, ne dăm

în vânt după produse sofisticate,

amorfe și fără viață, dar din

păcate cu durată de funcționare

practic nelimitată. Pușca e o

piesă din dotarea de maximă

rezistență, mărul din dotarea

de subzistență. În chimirul de

revoluționar încape un măr, dar

nu și o mitralieră.

Știrile se încheie cu o imagine-simbol,

un stop cadru pe

o fetiță aliniată cuminte într-un

convoi. Cu-o mână se ține de

fusta mamei, cu cealaltă strânge-n

brațe o jucărie de pluș,

primită în dar, din ajutoare

umanitare. Ursulețul e de fapt

o pisicuță roz. Și pe vestuța ei

e scris: Hello Kitty.

Foto: wallpaperswide.com,

wallpaperflare.com

16 MARTIE

2022

El jueves 24 de febrero, la

Embajada de Rumanía en el

Reino de España (mediante

la Oficina de Promoción

Comercial y Económica de

Madrid) junto al Consulado

General de Rumanía en

Sevilla organizaron en

Mérida, en colaboración con

Extremadura Avante, el desayuno

informativo «Rumanía,

una perspectiva estratégica»,

con el objetivo de promocionar

la economía rumana y las

oportunidades de negocio e

inversión bilaterales.

Del 3 al 27 de marzo, para

celebrar el Mes de la Historia

de la Mujer, el Instituto

Cultural Rumano de Madrid,

en colaboración con la Unión

de Arquitectos de Rumanía

(UAR), el Colegio Oficial

de Arquitectos de La Rioja

(COAR) y la Fundación

Cultural de los Arquitectos

de La Rioja, con el apoyo

del Consulado General de

Rumanía en Bilbao, propone,

por primera vez en Logroño,

una exposición dedicada a

las mujeres con resultados remarcables

en la arquitectura

rumana. La inauguración de la

exposición tendrá lugar jueves,

3 de marzo, a las 12:30 horas y

estará abierta al público hasta el

domingo, 27 de marzo.

Realizada de manera cronológica,

la exposición comprende

tres secciones: Las

Pioneras, Arquitectas del período

posbélico y Arquitectas

contemporáneas. Comisariada

por la presidenta de la Unión

de Arquitectos de Rumanía

(UAR), la arquitecta Ileana

Tureanu, la exposición presenta,

mediante una selección

de fotografías y textos, la actividad

de las arquitectas de

Rumanía, desde las pioneras

de la arquitectura rumana del

período de entreguerras y posbélico,

hasta los nombres más

representativos de las nuevas

generaciones.

La sección dedicada al período

de entreguerras incluye a

la reina María, la primera mujer

miembro de la Academia de

Bellas Artes de París, conocida

por su amor por la arquitectura

y para la modelación de los

espacios con los que entró en

contacto. El período posbélico

gravita en torno a las restau-

En su mensaje, el Cónsul

General de Rumanía en

Sevilla, Bogdan Stănescu,

detalló asuntos de interés a nivel

económico: la asociación

estratégica entre Rumanía y

España y su papel como catalizador

en el desarrollo de

las relaciones económicas

bilaterales; la impresionante

dinámica de las inversiones

españolas en Rumanía y los

intercambios comerciales

bilaterales en los últimos 10

años; las oportunidades que

ofrece Rumanía en cuanto

radoras que tuvieron un papel

primordial en la protección del

patrimonio nacional construido.

Para el período de entreguerras,

la selección presenta a

Virginia Haret-Andreescu, primera

mujer arquitecto con un

diploma obtenido en 1919, y a

Henrietta Delavrancea- Gibory.

La exposición presenta

obras del trabajo de la arquitecta

Ioana Grigorescu, que

comprenden un abundante

material ilustrativo. La mayoría

de las obras y los objetos

de arquitectura provienen del

archivo UAR. Estas obras y

maquetas ilustrarán de manera

concluyente la carrera de

arquitecta y restauradora de

Ioana Grigorescu, pero, sobre

todo, el valor excepcional de

sus logros, incluso las artísticas.

Por último, pero no menos

importante, el período contemporáneo

presenta un selección

de los proyectos realizados por

arquitectas premiadas en las últimas

ediciones de las Anuales

y las Bienales Nacionales de

Arquitectura, pero también

por la implicación de las jóvenes

arquitectas en la educación

sobre la arquitectura.

Las arquitectas incluidas en la

exposición son: reina María de

Rumanía, Virginia Andreescu

Haret, Henrietta Delavrancea,

Ioana Grigorescu, Silvia

Demeter-Lowe, Eliza Yokina

e Ilinca Păun Constantinescu.

«La exposición “La mujer

que soy. 7 arquitectas rumanas

y sus obras” se enmarca en la

acción mundial de hacer justicia

a las mujeres creadoras y

al esfuerzo de la UAR de dar

a conocer, en el plano internacional,

a las extraordinarias

profesionales de la arquitectura

Español

Desayuno informativo «Rumanía,

una perspectiva estratégica»

a los fondos europeos asignados

para el periodo 2021-

2027, al tiempo que destacó la

buena integración en España

de la comunidad rumana en

general y de los empresarios

rumanos en particular.

La presentación técnica,

realizada por la representante

de la Oficina de Promoción

Comercial y Económica de la

Embajada, Iulia Schnecker,

se centró en la evolución de

la economía rumana y las

perspectivas de crecimiento

tras la crisis, las ventajas de

«La mujer que soy. 7 arquitectas rumanas

y sus obras», la exposición dedicada a la

arquitectura rumana llega a Logroño

Rumanía como destino de

la inversión extranjera, la

dinámica de las relaciones

comerciales entre Rumanía

y España y las oportunidades

de cooperación bilateral

en los sectores energético,

agroalimentario y de las tecnologías

de la información.

Miguel Bernal, director

general de Extremadura

Avante, y Rosa Balas, directora

general de Acción

Exterior de la Junta de

Extremadura, subrayaron la

especial relación bilateral y

rumana. Con ocasión de 100+3

años de presencia femenina en

la arquitectura rumana, presentamos

las grandes etapas de

evolución profesional mediante

algunos retratos: las Pioneras

del período de entreguerras

( Virginia Andreescu-Haret

y Henrietta Delavrancea-

Gibory), las protectoras del patrimonio

de la época socialista

(Ioana Grigorescu) y la implicación

cívica y educacional

de las jóvenes profesionales

(Silvia Demeter, Eliza Yokina

e Ilinca Constantinescu).

Siete embajadoras de la

excelencia que representan

las mujeres de la arquitectura

rumana», es el mensaje de

la presidenta de la Unión de

Arquitectos de Rumanía, la

arquitecta Ileana Tureanu.

El evento tendrá lugar en el

marco del Festival Las Mujeres

en el Arte en la Rioja, organizado

por el Colegio Oficial de

Arquitectos de La Rioja de

Logroño.

«El próximo 3 de marzo

a las 12.30h, el COAR y su

Fundación Cultural en colaboración

con el Instituto Cultural

Rumano y la UAR, presentan

una doble exposición en el

marco del festival Mujeres en

el Arte en La Rioja. En ella

se visibiliza el trabajo de 8 arquitectas,

pioneras en incluir la

perspectiva de género tanto en

sus obras como en su forma de

entender el espacio y el entorno

construido.

A través del trabajo de 7

arquitectas de Rumanía y de

Pascuala Campos en España,

se pone en valor la importancia

de la interseccionalidad, también

en la visión feminista de

la arquitectura.

Comisariadas respectivamente

por la arquitecta rumana

Ileana Tureanu y las arquitectas

riojanas Isabel Muñoz, Ana

Belén Rivas y Vanesa Marauri,

la muestra de estas exposiciones

paralelas se podrá visitar

en el COAR hasta el 27 de

marzo», declara el Decano del

Colegio COAR, el Sr. Ángel

Carrero.

Más información:

La Unión de Arquitectos

de Rumanía tiene por objetivo

la promoción de la arquitectura

y del urbanismo

el gran potencial de desarrollo.

Tras este evento propondrá

al entorno de los negocios

local la organización de una

como áreas de la cultura y la

salvaguardia del patrimonio

construido y del paisaje. Con

su sede central en Bucarest,

UAR es una asociación profesional

de creadores que

continúan con la tradición

de la escuela rumana de

arquitectura, sucesora de

la Sociedad de Arquitectos

Rumanos fundada en 1891.

Entre las actividades de la

Unión también figuran la

publicación de la revista

de la Unión de Arquitectos

misión comercial a Rumanía

en 2022.

Foto: Embajada de Rumanía

en el Reino de España

de Rumanía, «Arhitectura»

(fundada en 1906, una de

las más antiguas revistas

europeas de especialidad

con publicación continua),

la organización de la Bienal

Nacional de Arquitectura,

así como la organización de

concursos que tienen como

objetivo encontrar las mejores

soluciones para espacios

públicos, ciudades, pueblos,

ordenación o diseño gráfi co.

Nota de prensa y fotos: Instituto

Cultural Rumano Madrid

Ambiente rural, naturaleza

y, cómo no, historia con Vlad

Tepes como figura destacada.

Son estos tres pilares los que

sostienen la embriagadora

personalidad de Rumanía.

Desde Bucarest, la capital del

país, hay que poner rumbo a

la región de Valaquia - Vlad

Tepes «el empalador» era

príncipe de Valaquia y no de

Transilvania– para visitar en la

ciudad de Curtea de Argés dos

filigranas ortodoxas: la iglesia

principesca de San Nicolás

(Biserica Domeasca Sfantul

Nicolae) y la del Monasterio

(Biserica Episcopala).

Poco después de Curtea

de Argés, el camino hacia

Transilvania se va replegando

en una plataforma de curvas

que salvan las estribaciones

de las montañas Fagaras, en

los Cárpatos meridionales.

A partir de ese momento,

una gran espesura de hayas

y abetos cubre el paisaje de

tal forma que se diría que no

cabe ni una hoja, ni una rama

más. Pero lo turbador de este

territorio es que, sobre todo en

otoño e invierno, las sierras y

las florestas se ven ceñidas por

unas inquietantes bufandas de

nubes y neblinas.

Y allá, sobre la cima de un

peñón, aparecen los muñones

del castillo de Poienari. Esto

es lo que queda de la fortaleza

del legendario príncipe Vlad

Tepes (1431-1476). Para llegar

a las ruinas del castillo hay

que salvar 1.448 escalones.

Cierto que se trata de un trayecto

hacia unas ruinas, pero

la ascensión lo mismo que se

va cubriendo de nubes y silencio,

también lo hace de misterio.

Porque conforme se gana

altura, allá arriba se advierten

lo que parecen unas cabezas

ensartadas en picas. Pero no.

Cuando se llega al pie de las

ruinas, se confirma que solo

se trata de unos focos sujetos

por unas largas y precarias

pértigas.

Sibiu aparece 130 km al

norte, ya en plena Transilvania.

Después del baño de naturaleza

que ofrecen los montes

Fagaras, nos adentramos en la

que fuera capital de la región

entre finales del siglo xvii y

durante casi todo el xviii. Su

centro histórico, declarado

Patrimonio de la Humanidad

por la Unesco, fue levantado

por los sajones.

Este núcleo antiguo resulta

una zona medieval de estilo

germánico que invita a dar

un largo paseo sobre un pavimento

de losas y losetas que

más bien parece confeccionado

como una gran alfombra

de cristal, escribe viajes.nationalgeographic.com.es.

Se descubren entonces

bellas plazas – la Piata Mare

o Grande y la Piata Mica o

Pequeña–, calles que por su

tamaño menguante a veces

adquieren la categoría de pasadizos,

y el Museo de Arte

Brukenthal, una de las mejores

pinacotecas del este de

Europa. Sibiu representa un

cierto avance de lo que se va a

encontrar en la próxima etapa,

Brasov.

Pero antes de llegar a la

segunda ciudad en importancia

de Rumanía, seguramente

nos topemos con una escena

muy común en las carreteras

de este país y que significa

un acento exótico dentro de

la motorizada Europa. Circulando

a través de la noche rumana,

a lo largo de las oscuras

carreteras, a veces con tramos

curvos y hasta angostos, hay

que ir atentos para esquivar

los carros de los campesinos

que regresan a sus granjas.

Son carromatos tirados por

caballos, la mayoría sin señalización

delantera o trasera

y que surgen de improviso de

las tinieblas, como un viejo

sueño rescatado de leyendas

encantadas.

Brasov posee uno de los

cascos medievales más bonitos

de toda Europa. La gran

plaza de Sfatului clama su

hegemonía frente a cualquier

Español MARTIE

2022 17

Transilvania

el corazón de los montes Cárpatos

otra explanada rumana, con el

impecable edificio del antiguo

Ayuntamiento dominando el

conjunto. A esta plaza le sienta

de maravilla aparecer nevada,

y ya no digamos barnizada

por la lluvia, cuando se llena

de sugerentes brillos medievales.

Cerca de la plaza de Brasov

se localiza la serena y luterana

Biserica Neagra o Iglesia

Negra. Construida por los

mercaderes sajones, dicen que

debe su tonalidad negruzca

al gran incendio que en 1689

causaron los invasores austriacos.

Mientras se pasea por

la dinámica y peatonal calle

Republicii, resulta fácil olvidar

que no lejos de las casas

de fachadas pulcras y tejados

rosáceos de Brasov, está la

Transilvania profunda. En esta

tierra montuna donde los lobos

acechan a los rebaños de ovejas

y los osos traen entre sus

fauces fábulas y superstición,

dicen los pastores: «Si un oso

mata a una oveja por el cuello,

ésta se puede aprovechar, pero

si lo hace por los intestinos

significa mala suerte».

Entre este díscolo paisaje

surge el legendario castillo de

Bran, prendido de los acantilados

de un monte, a 25 km de

Brasov. De lejos se asemeja

a ese escenario draculiano,

cautiverio de princesas y misterios

que lanzó a la fama la

novela publicada por Bram

Stoker en 1897. Sin embargo,

de cerca resulta ser un inocente

edificio que más bien parece

un palacio ideal para rodar

películas de época o incluso

un lugar destinado a organizar

cándidos cócteles a media

tarde. Muchos visitantes se

muestran sorprendidos cuando

descubren que aquí nunca

residió el temible y legendario

príncipe Vlad Tepes.

Desde Bran, en dirección

sur, circulando hacia la ciudad

de Sinaia, se abre una ruta que

enhebra un puñado de pueblos

agrícolas, en donde el silencio

tan solo se quiebra por los

graznidos de alguna partida

de ocas. Conducidas por una

campesina de mirada indiferente

y vestida con ropas

tradicionales, las aves forman

un ballet de blancos cuellos

estirados y ojos avispados que

miran fijamente a los vehículos

que interrumpen su paso

bamboleante. Más allá de

esta escena rural, nada parece

anunciar al viajero que al cabo

de poco se va a encontrar con

el palacio de Peles.

Situado a siete kilómetros

de Sinaia, fue construido entre

finales del siglo xix y principios

de xx por el rey Carol I.

A juzgar por el aspecto exterior,

se diría que se trata de la

obra de un confitero o de un

ceramista; los detalles decorativos

continúan en el interior,

repleto de elementos de puro

lujo: marfil, madera de ébano,

cristal de Murano... Aunque

lo mejor del palacio es su engaste

dentro de un bosque teñido

de verde bravío. Durante

la dictadura de Ceaucescu

(1974-1989) el palacio se utilizó

como residencia para dignatarios

extranjeros.

Al atravesar el corazón de

Transilvania, aparece la bella

Sighisoara, algo más de cien

kilómetros al norte de Brasov.

Aquí nació Vlad Tepes, temible

empalador de enemigos y

delincuentes, que luchó contra

la invasión otomana de su territorio.

Aunque también es

cierto que sus métodos no fueron

mucho más crueles que

las costumbres guerreras y

represivas de la época, en pleno

siglo xv. Por eso, hoy los

rumanos consideran a Vlad

III como un héroe nacional y,

en consecuencia, un personaje

susceptible de explotación

turística. Por ejemplo, la supuesta

casa natal del voivoda

(príncipe-caudillo) Vlad en

la calle Cositorarilor aloja un

restaurante llamado, precisamente,

Vlad Dracul y un museo

de armas medievales.

La ciudad de Sighisoara,

sin embargo, se ha ganado

admiración entre los viajeros

por su ciudadela medieval de

origen germánico. Tras las

murallas – se mantienen en

pie nueve de las catorce torres

originales – se extiende

un entramado encantador de

calles limpias y empedradas,

con un sector de edificios del

siglo xvi que encierran sótanos,

rincones, recovecos y

corredores secretos. Sí, calles

cuesta arriba que serpentean

entre arcos y casas de cuentos

de hadas, cuyas plantas bajas

a veces se abren en cafetines

donde los transilvanos de la

zona, generalmente hombres,

tocados con el típico gorro

de pico rumano, se sientan a

tomar negros cafés de poso

espeso.

Los sábados, Sighisoara

se llena de una especial animación

gracias al mercado

semanal, adonde acuden campesinos

de los alrededores y

gitanos conduciendo sus carros

de madera para vender

frutas, verduras y productos

diversos, pero también para

encontrarse con familiares

y conocidos que viven en

otros lugares de la región. Un

colorido cierre al viaje por

Transilvania.

Foto: pixabay.com

18 MARTIE

2022

Tradiţii şi obiceiuri

Credinţe

străvechi

Mărţişorul este un mic

obiect de podoabă legat de

un şnur împletit dintr-un fir

alb şi unul roşu, care apare

în tradiția românilor şi a

unor populaţii învecinate.

Femeile şi fetele primesc

mărţişoare pe care le poartă

pe durata lunii martie, ca

semn al sosirii primăverii.

Împreună cu mărţişorul se

oferă, adesea, şi flori timpurii

de primăvară, cea mai

reprezentativă fiind ghiocelul.

Se spune că Mărţişorul

era o sărbătoare încă de pe

vremea vechilor traci, pentru

care anul nou începea,

ca şi la romani, în prima zi

a lunii lui Marte. Semnificaţia

lui Marte era, pe lângă

zeu al războiului, şi aceea

de zeu al fertilității și vegetaţiei,

ocrotitor al câmpului

şi al turmelor, zeu care personifica

naşterea naturii.

La vechii traci, aceleaşi

atribute le avea zeul

Marsyas-Silen, considerat

inventatorul fluierului, cultul

său fiind legat de glia

maternă şi de vegetaţie. Lui

îi erau consacrate sărbătorile

primăverii, ale florilor şi

fecundităţii naturii. Mărţişorul

era un fel de talisman

menit să poarte noroc, oferit

de anul nou împreună cu

urările de bine, sănătate,

dragoste şi bucurie, scrie

dir.org.ro.

Cercetări arheologice

efectuate în România, la

Schela Cladovei, au scos la

iveală amulete asemănătoare

cu mărţişorul datând de

acum aproximativ 8.000 de

ani. Amuletele formate din

pietricele de râu, vopsite în

alb şi negru, erau înşirate pe

aţă şi purtate la gât.

Şnurul de mărţişor, alcătuit

din două fire de lână

răsucite, iniţial colorate în

alb şi negru, apoi devenite

alb şi roşu, reprezintă unitatea

contrariilor: vară-iarnă,

căldura-frig, fertilitate-sterilitate,

lumină-întuneric.

Cu timpul, la acest şnur s-a

adăugat o monedă de argint.

Moneda era asociată soarelui,

astfel încât mărţişorul

ajunge să fie un simbol al

focului şi al luminii.

Mituri ale mărţişorului

Un mit povestește cum

Soarele a coborât pe

Pământ în chip de fată preafrumoasă,

a fost răpită de

un zmeu, motiv pentru care

întreaga lume a căzut în

mâhnire. Un tânăr curajos a

învins creatura şi a eliberat

lumina. Rănit în lupta cu

zmeul, tânărul şi-a pierdut

viaţa pentru Soare. În locul

unde a căzut au răsărit ghiocei,

iar de atunci lumea îi

cinsteşte memoria dăruind

şnurul din două culori: albă,

precum ghiocelul şi roşie,

simbolizând sacrificiul tânărului.

Alte legende spun

că şnurul a fost împletit de

către Dochia, când urca la

munte cu oile.

În vechime, mărţişorul se

dăruia înainte de răsăritul

soarelui, copiilor şi tinerilor,

fete şi băieţi deopotrivă.

Şnurul era fie legat la mână,

fie purtat în piept. El se purta

de la 1 martie până când

se arătau semnele de biruinţă

ale primaverii: se aude

cucul cântând, înfloresc cireşii,

vin berzele sau rândunelele.

Atunci, mărţişorul

fie se lega de un trandafir

sau de un pom înflorit, ca să

aducă noroc, fie era aruncat

în direcţia de unde veneau

păsările călătoare, rostinduse:

„Ia-mi negretele şi dămi

albetele”.

Folcloristul Simion Florea

Marian spunea: „Mărţişorul

nu se poartă ca o jucărie

sau ca o podoabă, el se

poartă ca un lucru sfânt.

Cine voieşte ca Mărţişorul

să aibă efectul dorit, acela

trebuie să-l poarte cu

demnitate”. În trecut, fetele

chiar trebuiau să nu se lase

seduse de flăcăi cât timp

purtau Mărţişorul.

„Banul alb este simbolul

Soarelui primăverii, pe

care toate popoarele lumii

şi-l închipuie alb, cu cai

albi, cu haine albe, cu arme

albe, pentru că albul este

biruitor. Mărţişorul se leagă

ori înainte de răsărirea

Soarelui sau mai bine deopotrivă

cu aceasta, şi scopul

lui este să aduci o jertfă

Soarelui, purtându-i cu tine

chipul, cam cu acelaşi rost

cum purtăm noi o cruce ori

un chip al lui Christos în

sân. Printr-asta te faci prieten

cu Soarele, ţi-l faci binevoitor

şi-ţi dă ce-i stă în

putinţă”, sublinia George

Coşbuc în studiile sale.

Fetele adolescente purtau

şi ele mărţişoare la gât, în

primele 12 zile ale lui martie,

pentru ca mai apoi să îl

prindă în păr și să-l păstreze

până la sosirea primilor

cocori și înflorirea arborilor.

La acel moment, fetele

își scoteau mărţişorul şi-l

atârnau de creanga unui

copac sau altul, iar moneda

o dădeau pe caș. Aceste

„ritualuri” asigurau un an

productiv.

Astăzi, mărţişorul este

purtat întreaga lună martie,

după care este prins de ramurile

unui pom fructifer.

Se crede că acest obicei va

aduce belşug în casele oamenilor.

Se zice că, dacă

cineva își pune o dorință în

timp ce atârnă mărţişorul de

pom, aceasta se va împlini

numaidecât. La începutul

lui aprilie, într-o mare

parte a satelor României

și Moldovei, pomii sunt

împodobiți de mărţişoare.

În unele județe ale

României, mărţişoarele sunt

purtate doar primele două

săptămâni. În localitățile

transilvănene, mărţişoarele

sunt atârnate de uși, ferestre,

de coarnele animalelor

domestice, întrucât se consideră

că astfel se pot speria

duhurile rele.

În județul Bihor, se crede

că dacă oamenii se spală

cu apa de ploaie căzută pe

1 martie, vor deveni mai

frumoși și mai sănătoși. În

Banat, fetele se spală, în

această zi, cu zăpadă pentru

a fi iubite.

În Dobrogea, mărţişoarele

sunt purtate până la sosirea

cocorilor, apoi aruncate

în aer pentru ca fericirea

să fie mare și înaripată. În

sudul ţării, oamenii cred că

ar trebui să-ţi dai jos mărţişorul

doar atunci când vei

observa un stol de berze.

În alte regiuni, acest lucru

se întâmplă la vederea unei

lebede, existând credinţa că

vei fi tot anul la fel de graţios

precum respectiva pasăre.

Fetele nemăritate îşi pun

mărţişorul sub o piatră mare

şi încearcă să afle, după

semne numai de ele ştiute,

care le va fi ursitul.

În zona Moldovei, pe 1

martie, se oferă mărţişoare

băieților de către fete,

aceștia oferind la rândul lor

fetelor mărţişoare de 8 martie

(o mică diferență față de

restul țării).

Obiceiuri asemănătoare

se pot întâlni în zona

Balcanilor, în Bulgaria,

unde se cheamă Marteniţa,

Macedonia, Albania.”

Foto: Facebook CMNN

Fuga oligarhilor ruşi din calea

sancţiunilor ar putea arunca în aer piaţa

imobilelor de lux din Londra

Miliardarii din întreaga

lume au fost atraşi în ultimele

decade către piaţa imobiliară

de lux din Londra, dar şi de

lunga tradiţie a oraşului privind

favorizarea celor bogaţi.

Cu toate acestea, din cauza

ultimelor sancţiuni impuse

Europa ar putea încălzi locuinţele

cetăţenilor săi şi şi-ar

putea alimenta industria cu

rezervele existente de gaze

până la sfârşitul acestei ierni

relativ blânde în cazul în care

s-ar ajunge la o stopare totală a

importurilor din Rusia, relevă

o analiză a unui important institut

economic german, scrie

The Guardian, preluat de ZF.

Rezervele de gaze neobişnuit

de reduse au strânit îngrijorarea

mai multor guverne

europene în ultimele luni.

Potrivit calculelor Institutului

de Economie Energetică din

cadrul Universităţii din Köln,

actualele niveluri ale gazelor

deţinute în rezervele europene

„ar putea compesa o pierdere a

livrărilor ruseşti” în următoarele

şase săptămâni dacă temperaturile

nu vor scădea dramatic

în martie.

Analiza institutului vine în

paralel cu un raport prudent optimist

al Institutului Economic

German. Deşi o pierdere totală

a importurilor de gaze ruseşti

„va duce la blocaje în unele

state europene”, institutul din

Köln arată că astfel de deficite

„ar urma să fie limitate la până

la 10% din cerere”. Andreas

Fischer, autor al studiului,

Rusiei şi oligarhilor ruşi,

situaţia s-ar putea schimba

dramatic pentru piaţă şi pentru

cei care au băgat milioane

în Londra, scrie Bloomberg.

Guvernul britanic pregăteşte

o nouă lege împotriva spălării

de bani, care dă mai multă

Analiză financiară MARTIE

2022 19

Europa ar putea trece de această iarnă cu

rezervele actuale de gaze în cazul suspendării

livrărilor ruseşti

putere autorităţilor pentru a

investiga proprietarii de lux şi

averile acestora. Ultimul proiect

de lege al guvernului britanic,

la care se adaugă valul

de sancţiuni care lovesc Rusia

şi oligarhii, ar putea însemna

o lovitură puternică dată cezei

gazelor din Europa,

Azerbaidjanul a anunţat că

intenţionează să-şi crească livrările

de gaze naturale în acest

an şi să pompeze 16,2 miliarde

de metri cubi via TANAP, în

principal către Europa, urmând

să-şi dubleze aproape capacitatea

pe viitor, potrivit Reuters.

UE a anunţat în februarie că

încearcă să obţină livrări mai

mari de gaze din Azerbaidjan

în contextul în care întreaga

Europă se confruntă cu facturi

în creştere puternică la

energie şi livrări reduse din

partea Rusiei, principalul său

furnizor. Autorităţile din Baku

oferă TANAP ca o alternativă

de aprovizionare cu gaze în

competiţia sa cu Moscova pentru

profitabila piaţă europeană.

Foto: worldview.stratfor.com

lor mai bogaţi proprietari din

Londra şi averilor pe care le

deţin.

Banii ruseşti au început să

curgă pe piaţa de lux londoneză

în urmă cu două decenii

în urmă, atunci când marii oligarhi

căutau să-şi reinvestească

De la închiderea de 0,21

dolari în şedinţa de marţi,

Sberbank – cea mai mare bancă

rusească şi la care Guvernul

de la Kremlin are control majoritar,

se tranzacţionează la

această oră la Londra, acolo

unde are listate GDR-uri, la

0,01 dolari pe unitate, adică un

colaps de 95%. Cu alte cuvinte,

aproape de faliment.

Un GDR al Sberbank înseamnă

patru acţiuni la Londra

pentru cea mai mare bancă rusească,

ceea ce înseamnă că,

luând în calcul numărul total

de acţiuni de 21,6 miliarde de

unităţi, banca are echivalentul

banii obţinuţi din privatizarea

unor companii de stat în business-uri

occidentale şi proprietăţi

de lux.

Roman Abramovich a

cumpărat în 2003 clubul de

footbal Chelsea şi atât de

multe proprietăţi de lux, încât

Londra a ajuns să fie poreclită

şi „ Londograd”. Zone

importante precum Eaton

Square din Belgravia, a fost

numită şi „Piaţa Roşie”,

acesta fiind din nou un alt

exemplu privind cât de mult

deţin de fapt marii bogaţi ai

Rusiei din piaţa imobiliară

de lux din Marea Britanie,

scrie ZF.

Super-bogaţii ruşi au rămas

unii dintre cei mai importanţi

clienţi ai imobilalelor

de lux. Totuşi, cererea

pentru astfel de proprietăţi a

început să se diminueze încă

din 2014, după ce prăbuşirea

rublei a lovit direct în puterea

de cumpărare a elitei.

Dovadă a scăderii puterii

de cumpărare o face faptul

că unele dintre cele mai

scumpe proprietăţi de lux

din Marea Britanie au ajuns

pe mâna americanilor sau

chinezilor. Antreprenorul şi

investitorul american Ken

Griffin, cumpără în 2019 cu

peste 95 de milioane de lire

sterline un conac georgian

lângă Buckingham Pallace.

Miliardarul chinez Cheung

Sberbansk, perla coroanei bancare din Rusia,

a ajuns praf şi pulbere pe pieţele vestice

avertizează însă că guvernele

europene trebuie să se asigure

că rezervele sunt suplimentate

din nou pentru iarna viitoare,

precizeaz`ZF.

Un raport al I nstitutului Kiel

pentru Economie Mondială

chiar indică faptul că în cazul

suspendării livrărilor de gaze

către Europa, Rusia ar avea

mai mult de suferit din punct

de vedere economic decât continentul.

„PIB-ul rusesc s-ar

contracta cu uşor sub 3%”,

se pretinde în raport. Potrivit

calculelor institutului german,

un embargo asupra gazelor ar

duce la o scădere cu 2,9% a

economiei ruseşti. PIB-ul german,

se mai arată în analiza

institutului, ar scădea uşor, cu

0.1%.

În acelaşi context al cria

5,4 miliarde de GDR-uri. La

un preţ de 0,1 dolari înseamnă

o capitalizare de doar 54

milioane de dolari. Spre comparaţie

în ianuarie 2022 banca

avea o valoare de piaţă de 80

miliarde de dolari.

Cu alte cuvinte, în doar

câteva zile perla coroanei bancare

din Rusia s-a prăbuşit de

aproximativ 1.500 de ori şi a

ajuns să aibă o valoare de piaţă

chiar şi decât cele mai mici

bănci din România. Bursa din

Moscova rămâne închisă şi

miercuri, 2 martie.

Braţul european al Sberbank

a fost închis din ordinul Băncii

Chung Kiu, achiziţionează de

asemenea în 2020 un imobil

din zona Knightsbridge pentru

210 milioane de lire.

Piaţa imobilelor de lux nu

se confruntă încă cu probleme,

dar criza războiului din

Ucraina forţează mâna lui

Boris Johnson. Guvernul britanic

caută să lovească direct

în oligarhii ruşi care au spălat

milioane pe piaţa imobiliară

din Londra. Efectele acestei

iniţiative s-ar putea răsfrânge

asupra tuturor bogaţilor care

privesc spre piaţa de lux a

Londrei, determinându-i să-şi

regândească opţiunile.

În prezent, Londra rămâne

în continuare una dintre destinaţiile

preferate ale investiţiilor

venite din partea elitei.

Preţurile caselor de lux au

atins noi recorduri, impinse

din spate de dobânzile mici şi

de salariile care cresc. 2021 a

fost un an foarte bun pentru

cei mai bogaţi oameni ai planetei,

a căror avere a crescut

cu peste un trilion de dolari,

chiar dacă pandemia lovea întreaga

lume pentru al doilea

an consecutiv.

Analiştii sunt de părere că

numărul miliardarilor se va

dubla şi va ajunge la 784.000

până în 2026, în timp ce

Guvernele lumii se luptă să

rezolve problema inegalităţii

de avere la nivel mondial.

Foto. Reuters

Centrale Europene, care avertizase

că riscă să intre în faliment

din cauza unei cereri de depozite

după ce Rusia a invadat

Ucraina, a anunţat Autoritatea

pieţei financiare din Austria.

„Din ordinul Băncii

Centrale Europene (BCE),

Autoritatea austriacă pentru

Piaţa Financiară (FMA) a

emis astăzi o decizie prin care

interzice instituţiei de credit licenţiate

‚Sberbank Europe AG’

să îşi continue operaţiunile de

afaceri în întregime, cu efect

imediat”, a precizat FMA,

preluat de ZF.

Foto: sloveniacast.com

20 MARTIE

2022

Ciorbă sănătoasă de primăvară

Piept de pui cu vin,

smântână și ciuperci

Reţetele Annei

Ingrediente:

• 1/2 de kilogram de urzici

• 1 ceapă albă sau 3 fire de

ceapă verde

• 2 linguri de ulei

• 1 rădăcină de pătrunjel

• 1 jumătate de țelină medie

• 1 morcov

• 1 rădăcină păstârnac

• 50 de grame de orez

• 500 mililitri de borș

• 1 legătură leuștean proaspăt,

sau 2 lingurițe leuștean

uscat

• 1 linguriță de hrean ras

• sare și piper, după gust

• 200 mililitri iaurt, 1 ou și

3 căței de usturoi

Mod de preparare: Spală

bine urzicile și taie tulpinile

groase. Opărește-le în 2 litri

de apă clocotită timp de 1-2

minute (nu arunca apa!), apoi

trece-le sub jet de apă rece (ca

să-și păstreze culoarea verde

aprins), scurge-le de apă și

toacă-le grosier.

Curăță ceapa, țelina, rădăcina

de pătrunjel, păstârnacul,

morcovul. Toacă mărunt

ceapa (sau rondele, dacă

folosești ceapă verde), taie

rădăcinoasele cubulețe. Pune

pe foc o oală cu 2 linguri de

ulei. Adaugă ceapa și restul legumelor,

plus un praf de sare.

Lasă pe foc 2-3 minute, apoi

toarnă apa în care ai opărit urzicile.

Adaugă legumele tăiate și

lasă-le să fiarbă 30 de minute,

apoi adaugă orezul clătit

cu apă rece. Lasă la fiert 15

minute, apoi pune urzicile tocate,

borșul fierbinte și lingura

de hrean. Lasă pe foc încă 5

minute.

Dacă nu ții post: amestecă

iaurtul cu oul, usturoiul pisat

și o lingură de ciorbă fierbinte.

Toarnă amestecul în ciorbă

și lasă să mai dea câteva clocote.

La final, potrivește de

sare și piper, pune în ciorbă

leușteanul proaspăt tocat și

stinge focul.

Paste cu brânză și

scorțișoară la cuptor

Ingrediente pentru 4 porții:

• 500 grame piept de pui fără

os

• 350 grame ciuperci

• 100 grame unt

• 300 ml smântână de gătit

• 60 ml vin alb

• 4 căței de usturoi

• 1 ceapă albă

• 1 lingură de făină

• Câteva fire de pătrunjel sau

mărar proaspăt

• Sare și piper

Mod de preparare: Pune

un vas Wok sau o tigaie adâncă

pe foc. Adaugă untul și lasă-l

la topit pe foc mediu spre

mare. Asezonează pieptul de

pui cu sare și piper pe toate

părțile. Când untul s-a topit,

adaugă în tigaie bucățile de

piept de pui și lasă-le la prăjit

3-5 minute pe fiecare parte.

După ce s-a rumenit bine

pe ambele părți, scoate pieptul

de pui pe o farfurie. În untul

Ingrediente pentru 8 porții:

• 700 mililitri lapte

• 6 ouă

• 300 grame zahăr

rămas în tigaie, adaugă ceapa

tocată cubulețe și usturoiul

tăiat rondele. Lasă pe foc 2-3

minute, cât să devină ceapa

translucidă și moale. Adaugă

ciupercile feliate, potrivește

de sare și piper și amestecă

bine. Lasă-le să se gătească

aproximativ 5 minute.

Adaugă peste ciuperci 60

ml de vin alb. După 3-4 minute

sau după ce se evaporă

aproape tot lichidul din tigaie,

Cremă de zahăr ars cu lămâie

• 2 lingurițe de esență de vanilie,

sau 2 plicuri de zahăr

vanilat

• 1 praf de sare

adaugă peste ciuperci lingura

de făină și amestecă bine.

După 1 minut adaugă smântâna

de gătit și lasă pe foc încă

3-4 minute, până se reduce

puțin sosul și se îngroașă.

La final, potrivește de sare

și piper, dacă mai e nevoie, și

adaugă bucățile de piept de

pui rumenit în tigaia cu ciuperci.

Servește fierbinte, cu

mărar sau pătrunjel proaspăt

tocat.

• puțină coajă de lămâie

Mod de preparare: Se

pune jumătate din cantitatea

de zahăr (150 grame) într-o

cratiță, pe foc mic. Se amestecă

ușor cu o lingură de lemn

până se topește zahărul și capătă

o nuanță aurie. Atenție:

nu lăsa prea mult zahărul pe

foc, altfel se arde și capătă

gust amar.

Toarnă caramelul într-un

vas rotund yena (poți folosi

și forme mici de ceramică) și

răsucește ușor ca să acoperi și

pereții laterali ai vasului cu zahăr

topit. Lasă deoparte să se

întărească zahărul, până începe

să pocnească.

Într-un castron, bate ouăle

cu puțină sare. Adaugă restul

de zahăr, vanilia și coaja de lămâie.

Amestecă bine cu un tel

ca să se dizolve zahărul. Toarnă

în castron laptele și amestecă

bine ca să se omogenizeze

compoziția. Toarnă în vasul

yena tapetat cu zahăr ameste-

nilat, coaja de lămâie și stafidele.

După omogenizarea

compoziției, adaugă pastele

fierte și scurse și amestecă

din nou bine cu o lingură.

Toarnă compoziția într-o

tavă rotundă, pătrată sau

dreptunghiulară tapetată cu

hârtie de copt.

Nivelează cu o spatulă.

Acum este momentul să adaugi

Ingrediente:

• 200 grame paste, după

preferințe

• 300 grame brânză dulce de

vaci

• 2 ouă întregi

• 4 linguri de zahăr

• 2 pliculețe de zahăr vanilat

sau 1 linguriță de extract de

vanilie

• un praf de sare

• coaja de la o lămâie

• stafide

• un măr tăiat în felii subțiri

• 1 linguriță de scorțișoară

Mod de preparare: Se

fierb pastele în apă clocotită

cu puțină sare, conform

instrucțiunilor de pe

ambalaj (8-10 minute). Se

scurg pastele fierte printr-o

strecurătoare și se lasă deoparte.

Într-un castron încăpător,

amestecă brânza dulce cu

zahărul, ouăle, zahărul vacul

de lapte cu ou. Pune vasul

cu cremă într-o tavă înaltă

umplută cu apă până la jumătatea

înălțimii vasului yena.

Acest desert se prepară la bain-marie,

altfel rezultatul va fi

un eșec!

Introdu la cuptorul preîncălzit

la 200 de grade Celsius.

Lasă la copt 40-45 de minute,

la o temperatură de 160

de grade Celsius. La fiecare

15 minute, adaugă o ceșcuță

mică de apă rece în tavă, ca

să se reducă temperatura apei

din tavă și să nu facă găurele

crema de zahăr ars. Aceasta

trebuie să fie fină și onctuoasă,

nu cu aspect buretos. Crema

de zahăr ars se scoate de

la cuptor când este ușor rumenită

pe deasupra. Dar atenție

– se mai lasă 10-15 minute

în tava cu apă. Abia apoi se

feliile de mere și scorțișoara.

Dacă nu îți place combinația,

poți sări peste acest pas. Dă

tava la cuptorul preîncălzit

pentru 30-40 de minute, la o

temperatură de 180 de grade

Celsius. Lasă pastele cu brânză

la cuptor până capătă o crustă

rumenă la suprafață. Acest desert

poate fi servit atât fierbinte,

cât și rece, de la frigider.

scoate din tavă vasul yena cu

cremă, se lasă să se răcească

complet, apoi se introduce la

frigider și se lasă peste noapte.

Crema de zahăr ars nu se

răstoarnă pe platou când este

caldă, pentru că se va sfărâma!

A doua zi se scoate vasul

cu cremă din frigider și se desfac

ușor marginile cu ajutorul

unui cuțit. Se răstoarnă pe

un platou rotund întins: pune

platoul deasupra vasului yena

și răsucește rapid. Ai grijă,

totul se face dintr-o mișcare,

nu trebuie să eziți, altfel crema

se poate rupe și siropul

de zahăr ars se va împrăștia

peste tot. Crema de zahăr ars

se taie felii, exact ca un tort.

Rezistă la frigider 3-4 zile, dar

pofticioșii „vor avea grijă” să

o termine chiar din prima zi.

Poftă bună!

Terapia verde MARTIE

2022 21

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Sunătoarea este comercializată

sub diferite forme (tinctură,

pliculeţe de cei, plantă

uscată, capsule) şi este frecvent

asociată cu valeriana, o

altă plantă cu efecte benefice

asupra stării psihice.

Ceaiul de sunătoare este

un remediu tradiţional pentru

depresie, stări febrile, dezinfectarea

rănilor şi cicatrizarea

arsurilor minore. Cercetări

recente au scos la iveală că

beneficiile acestei plante sunt

datorate proprietăţilor antivirale

şi antibacteriene, precum

şi activităţii la nivel cerebral,

care ajută la producția de serotonină,

aşa-numitul hormon

al fericirii.

În compoziţia plantei se

regăsesc numeroşi compuşi

cu efecte benefice, printre

care colina, hipericina, saponinele,

uleiul volatil, acidul

valerianic, flavonoide şi

taninuri – substanţe care atribuie

sunătoarei calităţi terapuetice

deosebite. Ceaiul de

sunătoare prezintă proprietăţi

antiseptice, sedative, antiinflamatoare,

remineralizante,

cicatrizante şi astringente.

Ameliorează depresia şi anxietatea,

afecţiunile secolului

21 – numeroase studii au demonstrat

că ceaiul de sunătoare

poate fi la fel de eficient

precum antidepresivele, dar

are mult mai puţine reacţii

adverse decât acestea.

Însă trebuie ţinut cont că

cercetările au avut loc pe

eşantioane reduse şi în cazuri

de depresie în forme uşoare.

Prin urmare, ceaiul de sunătoare

nu trebuie să înlocuiască

tratamentul medicamentos

prescris de medicul specialist.

De asemenea, ceaiul de

sunătoare ar putea ameliora

durerile de urechi cauzate de

otită, o afecţiune cauzată de o

infecţie. Într-un studiu realizat

pe 100 de copii, o combinaţie

de plante formată din sunătoare,

usturoi şi gălbenele a dat

rezultate în ameliorarea durerilor

şi grăbirea vindecării

infecţiei.

Consumat frecvent, ceaiul

de sunătoare poate ameliora

funcţionarea bilei, fiind recomandat

în special în prevenirea

dischineziei biliare şi a colecistitei.

În plus, sunătoarea sprijină

circulaţia sanguină şi ajută

la eliminarea retenţiei de apă,

favorizând în acest fel şi scăderea

în greutate.

Pentru cei care se confruntă

cu insomnii, ceaiul de sunătoare

este excelent deoarece creşte

producţia de melatonină, hormonul

care stimulează somnul

profund. Şi fumătorii care îşi

Suc natural

pentru imunitate

Fructele de culoare roşie

sau portocalie luptă împotriva

răcelilor şi gripei, fiind extrem

de bogate în antioxidanţi, care

ne feresc de o mulţime de boli

chiar şi mai grave. Mango este

o sursă excelentă de vitamina

A, care asigură funcționarea

corectă a sistemului imunitar

și ajută la menținerea nivelului

optim de leucocite (celule

albe), care ne protejează de

infecții. Fructul pasiunii este

bogat în vitamina C și alți

nutrienți care întăresc imunitatea

și ameliorează simptomele

astmului. De asemenea,

antioxidanții conținuți de

fructul pasiunii au proprietăți

antiinflamatoare și protejează

celulele.

Echinacea este un remediu

natural eficient pentru ameliorarea

simptomelor de gripă și

răceală, cum ar fi tusea, durerile

în gât, nasul înfundat.

Merele, pe de altă parte, lubrifiază

plămânii și scad riscul

de apariție a colilor respiratorii,

cum ar fi astmul sau bronșita.

Portocalele ajută la regla-

rea tensiunii arteriale, mențin

sănătatea oaselor, previn pietrele

la rinichi și sunt benefice

pentru piele.

Suc natural - Ingrediente

• un mango mic

• un măr

• 2 bucăţi fructul pasiunii

• sucul de la o portocală

• linguriţă de echinacea

• apă minerală (opţional)

Mod de preparare: Taie

fructul de mango pe din două,

de-a lungul sâmburelui, pe care

îl îndepărtezi apoi. Separă pulpa

cu ajutorul unei linguri, apoi

tai-o în bucăţi şi introdu-le în

blender sau în robotul de bucătărie.

Mărul se curăţă de coajă,

de cotor şi se taie bucăţi.

Se adaugă în blender peste

mango şi se mixează până se

obţine o pastă fină. Fructul

pasiunii se taie pe din două,

apoi pulpa se adaugă peste

piureul de măr şi mango. Se

adaugă sucul de portocală şi

echinacea, apoi se mai amestecă

puţin. Se poate subţia cu

puţină apă minerală.

propun să renunţe la acest viciu

sunt sfătuiţi să consume mai

des ceai de sunătoare, deoarece

diminuează simptomele de

sevraj nicotinic.

Ceaiul de sunătoare este

benefic şi pentru piele. Aplicat

sub formă de comprese, ceaiul

de sunătoare este indicat pentru

tenul iritat, uscat, ridat. De

asemenea, este un remediu excelent

şi pentru micile tăieturi

sau arsuri la nivelul pielii, favorizând

cicatrizarea acestora.

Sunătoare - Beneficii

Cum se prepară corect ceaiul

de sunătoare. La 300 ml de

apă clocotită se adaugă o linguriţă

de flori uscate sau frunze şi

se lasă la infuzat 10-15 minute.

Aroma infuziei de sunătoare

este destul de puternică, gustul

uşor amărui şi pronunţat,

iar culoarea arămie. Se poate

folosi ca îndulcitor mierea de

albine cu zeamă de lămâie sau

zahărul brun.

Ceai de sunătoare – contraindicaţii.

Ceaiul de sunătoare

are efecte puternice, în consecinţă,

cereţi părerea unui specialist

înainte de a-l consuma

deoarece prezintă şi efecte

adverse mai puţin cunoscute.

De exemplu, persoanele care

urmează tratament cu antidepresive,

anticoagulante, contraceptive

orale, medicamente

antiastmatice, antihipertensive

sau imunosupresive trebuie să

evite consumul de ceai de sunătoare

pentru că efectul acestora

poate fi mult diminuat.

De asemenea, consumul în

exces poate duce la tulburări

digestive precum diaree sau

crampe abdominale, greaţă

sau reacţii alergice ale pielii,

anxietate, disfuncţie erectilă,

ameţeală, gură uscată (xerostomie)

sau migrene. Sunătoarea

poate, de asemenea, să

crească sensibilitatea pielii şi

a ochilor la lumina solară puternică.

Documentare: verywellmind.

com, healthline.com

NELU BÂRSAN

www.barsantrans.com

PROGRAM

DISTRIBUIRE PACHETE

LOCALITATEA ORA LOC

RUTA SÂMBĂTĂ

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU

EJEA 9:55 LIDL

Zona ZARAGOZA

TEL: 618 266 341

TUDELA 10:45 LA GARĂ

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN

R OMÂNESC)

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)

EBRO

VITORIA 15:50 MC DONALD’S

ARRASTE 16:55 MAXI DIA

M ONDRAGON

BERGARA 17:20 EROSKY

EIBAR 17:50 LIDL

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

TOLOSA 8:00 EROSKY

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3

(M AGAZIN ROMÂNESC)

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)

JACA 13:40 PISTA DE HIELO

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ

FRAGA - AVIZ TELEFONIC

Zona LERIDA

TEL: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL

BINEFAR 9:10 MAXI DIA

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA

SOLSONA 15:45 PARCARE POD

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ

BELLVIS 20:10 LA SPLAI

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

BENABARE 8:00 PARCARE

PUENTE DE

8:35 RESTAURANT FONDA

MONTANA

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC

SORT 14:30 STAȚIE BUS

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA

Zona TARRAGONA

TEL: 629 104 133, 651 563 065

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA

LOCALITATEA ORA LOC

MONTBLANC 9:00 REPSOL

VALLS 9:30 LIDL

ALCOVER 10:00 PARC

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA

REUS 11:00 AUTOGARĂ

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI

LA PINEDA 13:30 SHELL

RUTA DUMINICĂ BARCELONA

LOCALITATEA ORA LOC

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR

VENDRELL 8:30 MAXI DIA

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ

GAVA 11:15 LA GARĂ

VILADECANS 11:45 CARREFOUR

BELLVITGE 12:00 LA GALP

Zona BARCELONA

TEL: 608 625 964, 618 266 341

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU

MARTORELL 8:45 LIDL

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA

RUBI 9:50 LIDL

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ

RIPOLLET 11:25 LIDL

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO

GRANOLLERS 13:15 LIDL

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA

TONA 14:15 MAXI DIA

VIC 14:50 ALDI

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)

OLOT 16:00 CARREFOUR

RIPOLL 17:00 CAPRABO

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC

NAVAS 19:20 LA TREN

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

IGUALADA 8:00 CARREFOUR

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA

CASES)

10:35 C. COMERCIAL “LA

FARGA”

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA

MATARO 13:30 LIDL

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE

FIGUERES 16:00 LIDL

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC

Zona CASTELLON

TEL: 618 759 883, 642 255 081

ORAR SEDIU CASTELLON

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8-2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CULLERA - AVIZ TELEFONIC

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)

ALCOY 13:00 EROSKY

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO

IBANEZN, NR. 4)

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO

DE PERTEGAS 22, BAJO)

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL

ALCORISA 07:30 BAR GOYA

ANDORRA 08:00 EL ARBOL

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA

FABARA 10:00 BAR SPORT

MAELLA - AVIZ TELEFONIC

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,

NR. 35)

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA

JESUS)

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

HERMANOS VALDES, NR. 13)

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI

DIA)

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA

OROPESA DEL

MAR

- AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL

OLIVA - AVIZ TELEFONIC

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC

VANDINGA

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate MARTIE

2022 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Căutăm internă pentru o casă

în Baños de Mula (Murcia). Familie,

2 adulți și 2 persoane în

vârstă (curățenie, călcat rufe etc.).

Obligatoriu, carnet de conducere

și experiență demonstrabilă.

Oferim 1.200 euro/lună, asigurări

sociale, o lună de vacanță anuală.

Cei interesați, care corespund

cerințelor, pot trimite CV via

WhatsApp, la numărul: 634 516

301sau 634 516 302.

Avem nevoie de internă, în

zona Roche, Conil de la Frontera

(Cádiz). Persoană serioasă, cu

experiență, care să îngrijească

un copil minor, să se ocupe

de curățenie, gătit. Mai multe

informații, la telefon: 650 338

060.

Se caută internă în Málaga,

pentru a îngriji o persoană în vârstă

de 83 de ani; pentru curățenie,

gătit. Sunați la telefon: 622 467

507, obligatoriu doar între orele

17:30 și 21:00.

Am nevoie de o internă pentru

a îngriji o persoană în vârstă,

în Elche (Alicante). Telefon: 639

258 656.

Avem nevoie de o internă (între

40 și 60 de ani), creștină, care

să lucreze într-o casă în Cordoba,

pentru o familie cu copii și animal

de companie. Căutam o persoană

profesionistă, cu experiență, cu

un nivel ridicat de limba spaniolă,

gastronomie, care să aibă răbdare

cu copiii. Esențial, permis de conducere.

Referințe bune, minimum

3 ani în aceeași casă. Telefon: 683

343 902. Nu sunați inutil dacă nu

îndepliniți cerințele!

Este nevoie de o persoană cu

experință, 30 de ore pe săptămână,

de luni până sâmbătă, de la

10:00 la 14:00 și de la 21:00 la

22:00, pentru a îndeplini sarcinile

de însoțire și treburile casnice

pentru un cuplu căsătorit, în

zona San José, Zaragoza. Este

necesară experiență cu pacienții

cu Alzheimer. Sunt necesare documente

în ordine și referințe

demonstrabile. Telefon: 628 996

598.

Caut persoană internă cu

experiență, care să îngrijească

două persoane în vârstă, dintre

care, una cu demență, și să se ocupe

de treburile casnice, în Madrid.

Telefon: 684 029 075.

Avem nevoie de o persoană cu

experiență, serioasă și responsabilă,

disponibilă toată săptămâna,

care să ajute la îngrijirea unei

persoane în vârstă cu mobilitate

redusă, și la curațenie în locuință,

în Salt (Girona). Telefon: 619 680

111.

Am nevoie de ajutor în gospodărie,

după-amiaza, de la ora

16:00 la 20:00, de luni până vineri,

în Tres Cantos (Madrid).

Telefon: 629 155 724.

Am nevoie de internă pentru

îngrijirea unei persoane în vârstă,

în Elche, provincia Alicante. Ce

interesați pot suna la telefon: 639

258 656, pentru mai multe detalii.

Căutăm menajeră pentru o familie

din Madrid, pentru a avea

grijă de 3 copii minori. Se solicită:

experiență în îngrijirea copiilor,

referințe bune. Mai multe

informații la telefon: 670 326 883.

Caut persoană externă pentru

2 ore pe zi, pentru câteva treburi

casnice, în Rivas-Vaciamadrid

(Madrid). Telefon: 608 679 578.

Avem nevoie de o externă, 4

zile pe săptămână, de luni până

vineri, de la orele 10:00 la 14:00,

pentru călcat rufe, curățenie și

gătit, pentru o familie cu 3 adulți,

în Las Rozas de Madrid. Telefon:

615 368 160.

Se solicită internă, până în 40

de ani, pentru a îngriji o persoană

de peste 80 de ani cu demență, din

Madrid. Cerințe: CV, experiență

cu persoanele în vârstă, seriozitate

și responsabilitate. Telefon: 666

669 686 – Susana.

Avem nevoie de internă (30/45

de ani) pentru a lucra într-o vilă cu

3 etaje din Boramar, Benicàssim

(Castellón), pentru o familie cu un

băiețel de 2 ani și jumătate și un

altul care se naște în decembrie.

Persoana trebuie să se ocupe de

treburile casnice și să aibă grijă

de copii. Cerințe: responsabilitate,

experiență în serviciul casnic

în case cu copii mici și referințe

verificabile. Telefon: 628 367 087,

686 313 401.

Se caută urgent internă (nu este

pentru îngrijirea persoanele în vârstă)

în Madrid. Persoana va efectua

toate treburile casnice, inclusiv

gătitul. Este nevoie de experiență

în treburile casnice, persoana să

fie ordonată, curată, responsabilă.

Se solicită referințe și documente

în ordine. Telefon: 646 781 414.

Avem nevoie de o menajeră

(30/45 de ani) cu cunoștințe înalte

de protocol, pentru a lucra într-o

casă din Alicante (San Juan) pentru

o familie cu copii și animale de

companie. Cerințe: documente în

ordine, cazier judiciar, experiență

de peste 2/3 ani cu aceeași familie

și referințe verificabile. Telefon:

628 367 087, 686 313 401.

Companie specializată în

asistență pentru vârstnici la domiciliu

caută personal cu rezidență în

Barcelona. Se solicită documente

în ordine și experiență în domeniu.

Telefon: 656 998 381.

Căutăm menajeră pentru o familie

cu doi copii, de 5 și 7 ani, și

efectuarea tuturor treburilor casnice,

într-o casă din Madrid. Persoana

să fie organizată și muncitoare,

cu experiență și bune referințe ca

menajeră în case cu copii. Mai

multe detalii la telefon: 670 326

883.

Caut persoană cu experiență

pentru diverse sarcini casnice

și îngrijire a 2 copii, în San

Sebastián de los Reyes (Madrid),

de luni până vineri, de la orele

15:00 la 20:00. Avem nevoie de

o persoană dinamică, organizată,

punctuală, care să locuiască în

zonă. Telefon: 651 816 783.

Avem nevoie de matrimonio

(35/50 de ani) pentru a lucra într-o

vilă unifamilială din zona Pozuelo

(Madrid), la o familie cu 2 copii

minori și 2 animale de companie.

Condiții: rezidență în Spania,

experiență de lucru împreună mai

mult de 2 ani, referințe verificabile;

unul dintre soți trebuie să aibă

permis de conducere. Informații,

la telefon: 628 367 087, 686 313

401.

Familie tânără caută o fată dinamică

cu experiență în curățenie

și îngrijirea copiilor, pentru o casă

din Ibiza (Insulele Baleare). Telefon:

686 477 926.

Avem nevoie de internă, cu

contract de muncă, în Elche

( Alicante). Mai multe informații

la telfon: 639 258 656.

Se caută internă care să aibă

grijă de două fetițe, de 1 și 2 ani, și

de casă, în Jávea (Alicante). Este

nevoie de o persoană serioasă,

responsabilă, cinstită, cu energie

și cu experiență demonstrabilă în

îngrijirea copiilor mici. Încorporare

imediat! Cei interesați trimiteți

CV prin WhatsApp: 617 722

505! Răspunde doar la mesaje pe

WhatsApp. Nu sunați inutil!

Caut urgent, doamnă sau

domnișoară, care să se ocupe de

treburile casnice într-o casă din

Dolores (Alicante). Telefon: 685

980 515, 606 152 540.

Căutăm externă, persoană de

încredere cu experiență pentru o

familie din Sitges (Barcelona),

de luni până vineri, de la 9:00 la

17:00. Cerințe: limba spaniolă,

rezidență în zonă, persoană responsabilă,

cu experiență, dinamică,

serioasă, punctuală și dispusă

la muncă (curățenie, călcat

rufe, să aibă grijă de un copil de

9 ani). Trimiteți CV cu poză pe

WhatsApp la: 622 064 536! Nu

sunați inutil!

Avem nevoie de o persoană

serioasă, care să aibă grijă de

casa noastră din Higuera de las

Dueñas (Ávila). Doamna trebuie

să cunoască bine limba spaniolă,

să aibă rezidență în Spania, carnet

de conducere și mașină proprie.

Detalii, la telefon: 678 656 569.

Este nevoie de un bucătar de

sex masculin, extern, cu vârsta între

35 și 50 de ani, cu experiență în

serviciul casnic și referințe verificabile,

pentru a lucra la o familie

în Pozuelo de Alarcón (Madrid).

Persoană educată, discretă și harnică,

flexibilă la orar. Mai multe

informații, la telefon: 628 367

087, 686 313 401.

Caut o femeie serioasă, responsabilă,

cu experiență în serviciile

casnice și îngrijirea persoanelor

în vârstă, din Telde (Las Palmas),

sau împrejurimi. Programul ar fi

de la 11 dimineața până la 15:00,

de luni până vineri și sâmbăta de

la 11:00 la 14:00. 450 de euro

pe lună. Cine nu îndeplinește

condițiile să nu sune inutil la telefon:

648 940 034!

Caut persoană cu experiență,

calificare și carnet de conducere,

care să aibă grijă de o persoană în

vârstă, în Bilbao (Vizcaya). Telefon:

606 432 682.

Se oferă un post de internă

în A Coruña (Galicia), pentru o

doamnă serioasă, cu vârsta între

36 și 55 de ani, responsabilă, onestă,

fără obligații. Mai multe detalii,

la telefon: 722 736 035.

Familie numeroasă, formată

din 2 adulți și 3 copii, caută internă

cu cunoștințe de limba engleză,

pentru a lucra de luni până sâmbătă

în gospodărie, la curățenie,

călcat rufe, gătit etc. în Egüés

(Navarra). Mai multe informații

la telefon: 637 449 594.

Se caută persoană cu

experiență, care să aibă grijă 24 de

ore pe zi, în perioada: iulie, august

și septembrie 2021, de o persoană

cu Alzheimer (nu este la pat sau în

scaun cu rotile), într-o urbanizație

la 90 km de Zaragoza. Telefon:

610 877 403.

Familie din Tarragona caută

persoană cu mașină proprie,

pentru îngrijirea unei persoane

în vârstă, diverse sarcini, gătit,

curățenie, cumpărături. Telefon:

636 417 078.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Caut de muncă ca externă în

curățenie, îngrijit copii, persoane

în vârstă. Am experiență și

referințe foarte bune. Disponibilitate

imediată. Telefon: 642

243 214.

Tânără, 22 de ani, caută un

loc de muncă în orice domeniu

în zona Madrid. Nivelul

de limba spaniolă mediu, are

experiență în domeniul hotelier.

Dorește să găsească ceva

de muncă în același domeniu

(curățenie, recepție etc.), dar

orice ofertă este bine-venită.

Date de contact: e-mail:

sorinavalerica20@yahoo.com,

telefon: 0040/731 487 652.

Doamnă, 53 de ani, serioasă

și responsabilă, caut un loc

de muncă: curățenie, externă,

ajutor de bucătar, călcat rufe, în

Torrejon de Ardoz. Telefon: 642

919 579, Lăcrămioara.

Doamnă responsabilă, 52 de

ani, caut de muncă în comunitatea

Madrid ca externă. Am

rezidență în Spania, acte în regulă,

experiență și recomandări

foarte bune în îngrijirea persoanelor

în vârstă și îngrijirea copiilor.

Telefon: 641 460 783.

Doamnă serioasă, responsabilă,

harnică, caut de muncă ca

și internă, ajutor de bucătar sau

portar (la bloc), în Zaragoza,

provincia Aragon. Am referințe

foarte bune. Telefon: 642 342

807.

VÂNZĂRI

Vând în zona rustică

Chinchón (Madrid), 1.500 m2

tren arabil, fertil, cu sursă de

apă (zonă irigabilă), gard nou,

acces la șosea, 200 m; vecini

români. Preț negociabil: 14

euro/ m2. Mai multe detalii

la telefon: 642 937 177 sau

0040/ 762 693 115.

Se vinde apartament în

Calle de la Libertad 8, etaj 4

A, localitatea Móstoles (provincia

Madrid). Apartamentul

este complet renovat în 2013,

exterior cu terasă. Are 71 mp,

3 camere, sufragerie și o baie.

Puteți vizita. Investiția e foarte

bună. Baia are cabină de hidromasaj,

camera de zi este cu

mural de lemn, camera principală

cu șifonier încorporat cu

oglindă. Terasa este închisă cu

alumniu și copertină. Încălzire

centrală, aer ondiționat, lift.

Preț: 155.000 €. Mai multe

detalii la telefon: 687 471 219

(Francisco).

MATRIMONIALE

Tânăr, înalt, simpatic, cu „cei

7 ani de acasă”, fără obligații,

cu situație economică stabilă în

Germania, doresc să cunosc o

fată, cu vârsta până în 30 – 32

ani, cu aceleași calități, pentru o

relație bazată pe respect și sinceritate,

eventual căsătorie. Telefon de

contact: 0040/761 747 250.

Bărbat de 49 ani, cu serviciul

stabil în Madrid, aș dori să cunosc

o femeie de vârstă apropiată pentru

o relație serioasă. Telefon: 641

746 165.

Tânăr liniștit și educat de 45

de ani, muncitor și cu principii,

doresc să cunosc o fată de vârstă

apropiată, din comunitatea

Madrid, pentru o relație serioasă

bazată pe respect, sinceritate și

fidelitate. Telefon: 663 408 373.

Bărbat de 40 de ani, 1,81 m,

ochi căprui, fără vicii, serios, rezident

în Comunitatea Madrid,

din Alba-Iulia, caut o doamnă de

vârstă apropiată pentru o relație

serioasă. Telefon/WhatsApp: 642

976 109.

Domn 50 de ani, 1,72 m, 71

kg, cu serviciu stabil în Madrid,

caut o doamnă din comunitatea

Madrid pentru prietenie, eventual

căsătorie. Poate avea și copii. Iubesc

copiii. Telefon: 641 801 273.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676

Occidentul romanesc nr 131 - editia martie 2022

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?