Pas. 6 ERIUUI NEU <strong>MONDO</strong> Gennaio 1966 LA MUTA La Muta 'a passa pa la strada e 'a .sberla : — Prit! — par saludA : 'a é (luta la so vous, un bridion. Di suruviér, quant che i ultins sfuéai di ucéei a' segnavin come ponti' vivi' il ceil niit, la canàa 'a saltava four dal eurtif sul scjap dai ocàz e 'a s'inviava cueta e intrunida là pai prx'iz di san Scjefin ; intani che li' besti' a' becotàvin, 'a si sentava sun tun rivai e 'a si piardeva via a cjucjà il pie' dal grimàl di regadin. Denant dai vói ai paussava il pian ìnmatuit cu li' fili' lungj' di lens, cui soreli ch'ai lengèva bas li' erbi' discoloradi'. La muta 'a steva ui ferma fin che la fan "a tacava a roseaj tal stomi. Oualchi di, la fumata 'a si levava su avuàl, pengia e suturna come un spovént : in che volta 'a tacava a cori e 'a rivava spasemada fin su la puarta di cjasa. In cjasa "a era la mari ruspia, imberdeàda di vori. ma quant che la canaa ai capitava da passon, 'a si mulisitava duta, 'a si la tirava dongja e ai moveva denant i voglons incjantàz, la bocja : — Pulit. fia. pulit ! -— Un pòc a la volta la canaa "a veva imparai a gjoldi chel moment vièrt e 'a spiava, sul torna dongja, la cusina o il stali par riva daprouf di so mari quant dia nal era nissun, par jòdaj la bocja ridi bel ch'a diseva che peravala inmagada. Di cheaitris, la muta "a na conosseva ni.ssun (a' erin na fameona granila eh' a implenava la cusina. quant eh' a* si cjatavin insie- 111 it a gusta) : no siò pari, omenon ch'ai faseva poura a jòdalu in jieis sul cjàr dal fen, bon da discjamàlu in quatri forcjadi; no sio' fradis ch'a na s'inaciiargevin di jé e a' na vevin pazienza da fevelàj a molus. Duta la gent a' erin dome musi' eh' a' vèvin il don biàt di movi la bocja e da intindasi; jé 'a era bessola a dàj la man : — Pulii, fia, pulii. — Al era lurbiu chel di e a' vèvin tirai adùn dui il fen dai magreiz : omis e femini' tal eurtif, a' discjamàvin i cjàrs cu la scalmana, da poura da la pica. La mula 'a era cui canais sol il puarli : dut tun moment "a ju jodé svualà via da la banda dai toglàz e "a jodé i omis dismonlà dai cjàrs e li' femini' fa a varcs li' scjali' come spa.semadi'. Sio' jiari al salta four dal toglili cui fier da fen : al lu manegiava instupidii e al mostrava il lustri dal tai segnai da ros. La Mula 'a na PRO VERE IS Bisugne là a jdanc par riva svelz. A fa il ben par fuarze, si ufìnt el Signor. Quulchi volte si cròi di sei a ciavàl, e no si è nancie a mìis. capiva nua, a coreva in ca e in na enfri i cjàrs da pie la scjala. fin ch'a puartarin four so mari cu la musa slrafala, fassada tun lenzoul insanganàt. Ale ai si sdopà lai goselàr e 'a pela un cìgal criìt da slurni : — Prit! La mari "a pissalava sane, ma "a s'implenava drenti di che vous mai pi sintuda : — Prit! — NOVELLA CANTARITTl (Dal volume di racconti « La femiitu di Marasinl », edita a cura della Società filologica friulana - Udine, 1964). Un amena e operoso paese di Carnia: Mediis, I temperìns di Mania Dueh chei ch'a capitin a Mania a desiderin, a volin anzi savè indilla e comi chi i nostris favris a fasin a fa che pìciui. ina bici e lodàs. e pi e pi voltis premiiìz strumens la'ins ch'a si claniin teniperins. E siiliit rivàs, o dirai pi usi. apcna falis li roliis pi esenzials, a si puarlin in qualchi uflzina e uì. acclàs cun plasc, assìstin, par una liuna niiczz'ora al lavour, ehi da la inatina a la sera di du(;h i dis feriàs. al dura cclcr e benefic. .S'a si \(iul. a no àn tuarl. \ i^iiì a Mania jiar la prima volta e no compra un lemperìn e no zi a iodi il favri ne l'ai dal lavora, par aveni un'idea, a sarès, né pi ne mancul. chi zi a Roma cen^ha iodi il Papa e cen^ha assisti alla so messa, chi. par una rara combinazion. propriamenti in chel di a la disès in jjlcsia di .San Pieri. A si sint lant. par li cilàs, nomina i temperins di Mania! E cui ch'a l'è stàd a Venezia, a Milan. a Turin, a Bolofina. a Firenze e a Roma, e in dutis lis cilàs da la Roma°;na. // Cil al à une stele Il cil al à une stele ch'e rit. ch'e fàs lusór: un voli clàr d'amor che nus fevelc. La ^iiot no j(' plui scure. 'E van i a^niii d'arinl cjantanl a un Dìu nassint di Mari pure. Puarlanl la formadclc. 'e vcfinin jù de moni paslòrs ch'e àn il ciir proni, l'anime biele. Tre res in caravanc 'e rivin dal Orienl. cui lòr camèl pazienl che noi s'injijane. E nò. fate la strade, vaint cui prop tal cuci, 'o din al Frut jiliii bici une bussadc. DOMENICO Z<strong>ANNI</strong>ER La bella e spaziosa piazza del Tiglio, a Orcenìco Superiore. lassant da banda che' allris tantis d'Italia, al ini darà sio[ur piena rason. Ma parci'. (jualchidun a mi dirà, parcè mo duta chista jhacarada'^ Parcè? Parcè ch'a mi è vifinuda la vola di parla propil sui temperins ; di descrivi, cioè, il blue dulà che si iis fasin e la maniera ch'a lejinin par faiu. Scomelin chi a parla, voi. jò. chi su chistu ari;oment i farai plasè a tan(;h? .\ chci. si sa. ch'a no son mai stàs u chi e ch'a non àn su chista chossa una insta idea. Diinclia. i mi mei. In una lioliguta Irop pòc risciarada, cu lis parès scrosladis e negris negris dal fum, i nostri favri al à il liane cun sora du(;h i so imprese', al à la fnsina e un pichul incìign. Ma chistu al sarès veramenlri il favri còmul. chel ch'ai pt'is disponi di una stanzuta. L'altri, chel chi par me al e ver favri di Mania (parcè chi. a un timp. jii di cussi lare a noi devi essi stàd. e a l'è iiist chel c'a' l'à fat dà il noni d'ilustri al pacis) al à la buligula in cuiniin cu la cusina. Sigi'ir: da banda da li figncstris al à lui sul liane ch'ai lavora e davour. o in pari, a è la so feminula ch'a prepara il misar gusla, mentri due. Ire, quatri, o en^'ha cine o sis o siet fioi a ziiin tambulànsi, un pos atòr li gianiliis di lui e un pos alòr li còlulis di iè. Al lunis di malina, dal magaz(''n da la Societàl Cooperativa, il nostri arlist al puarta a ^hasa dut chel ch'a i ocor. o ch'i podaress ocori, comi a(;har. liandon, pakfunl, zine, fil d'oloii. cuar. avori, madreperla, tartaruga, (.harlion e àcit. Prin di dui al bai four, ossia dall'a(;har al richiava li lamis e li suslis. Par fa chistu al mei i chiàfs di diicius i tochs d'achar in tal fouc. e (^iiaiid ch'a son ben ròs. un par un a in bat cui marchici su l'incudin, e in un atim al stampa lamis e suslis, chi prima di distaealis dal pèz a li fàs diventa, volta per volta, rossis di nouf e a li cacliia dentri una scugela d'aga par indurilis. Dopo a li rimèl in tal fouc e a li fas rivigni par podci dà una altra tocliiadina cui marchici. Tant li lamis quant li suslis a li ridùs ]io' graziosis. o. comi ch'ai dis lui, a li lira, limanlis su un chiochet stret in la la smuarchia e cun l'aiùd da la sàcuma. Finid chistu lavour. chi dal resili a no lu fas propil di seguii comi chi a jiarerès a prima vista, ma a intcrvai, al lèa in doi maciis scparàs lamis e suslis, a li mei di nouf sul fouc e quand ch'a son rossis a li achiapa e li passa in la Paga par dai a la tempra. In seguii a chista operazion. si una lama a cola in parchiera, a va di sigur in doi o Ire tochs. -Alora al scominchia al lavour di mola. Prima al dopra la mola da guchia. po' che di spunti e infili la mola da cliialcinà. Nei inlcrvai di chislis ocupazions al va preparami lis cartelis. li moslris e li brocis. Li cartelis e li moslris. par sòlil, a volin un po' di timp e di pazienza, o, dirai mici, un po' di matcc. essenl un lavour pilòsl dclicad. Li cartelis ch'a separili li sustis dal temperin e ch'a son di pakfunl. bisugna ch'a li tai cu la cesora. ch'a li bali sola incug<strong>nel</strong>a. e pò ch'a li splani ben ben cula lima mieza tonda. Chès ìnvesse ch'a son four. di cuar, di avori, di madreperla o tartaruga, bisogna ch'a li sei cu la sea a circuì dai rispelis tochs gros, pò ch'a l'insulili cun una lima, ch'a li raspi e ch'a li frei cun chialcina a voli. Comi li cartelis di four. enchia li moslris, ch'a son chiei locliès lavoràs ch'a si chiatin ai chiafs del temperin. a volin l'islès lavorci. Quand ca l'à dui proni, al riuniss li suslis e li cartelis. al passa fra cartela e cartcla li lamis ch'a li imbrochia e il temperin a l'è componud. ma no finid. Parcè ch'ai seipi finid, bisugna ch'a i dèipi su la schena una imlirunida e pò ch'a lu lustri dut cu la pìimega e voli su di una picchia lilanchia. .\lòr soltànl il temperin al pos sfida impàvid il pi miticolous Giuri da la pi grandiosa esposizion dal mond. .Stand a la total dcscrizion me. pi o mancul clara e fedeli, a pararès una chios.sa lenta, un mcstcìr di poc l'itil : invesse a no è cussi. In favri soul in luna quindisina e l'à il coragiu di fa ncnchiamancul chi cinquanta, sessanta temperìns di tre lamis ! E ades ringraziàimi, chi, finalmentri. i ài finii!... P. ROSSIGNOLI Questo scritta — tratto da un numero del J892 di « Pagine friulane » — è stato opportunamente ripubblicato <strong>nel</strong>la monografia I coltellinai di Maniago, del doli. Bruno Malattia, dalla quale lo riprendiamo. El pignarili Al è un dai dai di fruz là che àn finlt, sul Coldean, di sere, ci pijinarìl, spizzàt in ponte, come un cìampanìl. .sctàt, a cui di mede, par dapit ; e come simpri. tal so puest precis. lu ciataràn usjinòl cheì del pais. Par dà dongje i l>al/ui. )a Itarunie ( rohanl ance te.s eiapis ) *e à .sfadìat in dui ci gespui ; no à nance gustai; lu an di viodi lontan. quant c"al .sflamie ; lu an uardiàt d'impèn. c'al sei sigùr. die no lu impiin lis hirhis prin di sciìr. Donge la cene, quant che '1 glon si spant cui fum des napis. van lassù i curiós : a doi a d(ti ti rivin pò ì moròs, sul hiel moment che cu la man trcmant el vieli al tache fuc. Kco c'al ari el pignarili. e intòr si sberle fuarl. Da chel flamòn che si alze e al fore *1 sciìr. ce fum c'al jès ! : al plee par Cividàt. Bon segno, no? Cui sac si va a marciai chest an : varln hondanze di sigùr. K i mui zirin inlor. a mal, sgiarnà/. cui fuc des lòrcis. come tane" danàz. Chei fers. tal scùr. li donge che fugherà, 'e parin stàtuìs. cu^ la muse in bore: si viòt sui cuci, par dui ardi a chcsTore di gnot i pignarii. Su pe riviere, fin te piche des monz, c
Gennaio 1966 r MONF.AI.CONE — L'iia delle principali arterie rilladine: viu Dura iF.tasta. VALLI DEL NATISONE CIVIDALE — Celebralo il .''in" anniicrsario del P.ASF.V (Patronato )ier l'as- «i.'tpnza spirituale alle Forze armate). la iliurnata ha avuto lieto successo. CINIDALE — In calendario nazionale la gara automobilistica in salila Civiilalc-CasIclmonle è stata fissala al 15 iiiagfiii. \ i parteciperanno anche piloti e vetture ctraniere. <strong>Friuli</strong> centrale CODROIPO — Rivollo sarà anch, aeroporto civile. .\ questo proposilo ì liiilt. Faustino Barbina, presidenle presidente dcll'E.P.T., ha annunciato che il Ministcrc (leir-\cronaiilica e favorevole alla coiiccs-