01.06.2013 Views

Calendario-Rifiuti-2013.pdf - Comune di Valeggio sul Mincio

Calendario-Rifiuti-2013.pdf - Comune di Valeggio sul Mincio

Calendario-Rifiuti-2013.pdf - Comune di Valeggio sul Mincio

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

(8) 2006 Nella ricorrenza del centenario<br />

della morte <strong>di</strong> Don Giovanni M. Beltrame,<br />

l’Amministrazione Comunale <strong>di</strong><br />

<strong>Valeggio</strong> ha posto <strong>sul</strong>la facciata <strong>di</strong> Palazzo<br />

Guarienti una lapide celebrativa<br />

in ricordo del sacerdote e missionario<br />

mazziano.<br />

(14) 1393 Gian Galeazzo Visconti fa costruire<br />

il Ponte Visconteo: i lavori durano<br />

circa 8 mesi ed il signore <strong>di</strong> Milano vi<br />

spende 100.000 fiorini d’oro.<br />

L’opera è colossale per le sue <strong>di</strong>mensioni:<br />

lunghezza oltre m. 600, altezza del piano<br />

stradale dal <strong>Mincio</strong> m. 10 e larghezza<br />

circa m. 26.<br />

<br />

La lesia<br />

Na olta se fasea la lesia (bucato) do o tre<br />

olte a l’an: de sicuro per Pasqua e prima<br />

dei Santi-Morti.<br />

Quando la scadea, bisognaa vardar de erghe<br />

’n casa asè sendre, preparar la brenta<br />

de legn (che de solit l’era arsia) e meter le<br />

spinarole al quert, parché ocorea che le fuse<br />

bele seche, se se olea far na bela fogara.<br />

Al luni de matina bonora, prima de tut se<br />

metea le robe en moia: nisoi, toae, fodre<br />

dele forete, sugamagn, toaioi, fase, panesei,<br />

camise, fasoi, querte… tut mesià co<br />

l’aqua freda e la lisìa; ntant se npienea el<br />

parol de aqua e se npisaa el fogo.<br />

Dopo mesdì ocorea tirar su le robe dala<br />

brenta, nsaonarle, bruschinarle, strucarle,<br />

barterle e meterle ’n mota <strong>sul</strong> caalet e po’<br />

dopo bisognaa nbrentarle.<br />

Finida sta menada, le se macaa e se ghe<br />

butaa de soraia na bela brascada de lisìa;<br />

po’ dopo se quarciaa tut col quertor. Ntant<br />

nel parol l’aqua la boea e la sendre da sontarghe<br />

bisognaa cha la fuse bela neta e crielada<br />

(sensa tochetign de carbò).<br />

El parol bisognaa che ’l boese parché senò<br />

no se fasea mia na bela broda… che prima<br />

de udarla la se tastaa ’n boca; per nar<br />

be la doea eser bela forte, picante...! Gh’era<br />

da far fin sera a butar de sora la broda,<br />

aqua e sendre de boi.<br />

Al marti bisognaa npiener el parol e far<br />

fogo: se desbrentaa le robe e le se metea<br />

drento nantra brenta granda par laarle:<br />

per bater i nisoi se doperaa n’as longa<br />

tri metri (e larga ’n metro) e se metea na<br />

dona per part a sbater e nantra (en mes)<br />

che nsaona e fregaa col bruscì. Ogni tant<br />

se sontaa ’n casirel de aqua broenta par<br />

mantegner l’aqua calda.<br />

Dopo <strong>di</strong>snar gh’é ancor da nbrentar le robe<br />

e le altre done le ga da preparar la broda<br />

come el prin dì: se le ghea poca sendre se<br />

podea sontarghe en po’ de calsina par sciarir…<br />

e dopo se scumisiaa a trar sora.<br />

Soto la brenta se metea ’l casirel per ciapar<br />

el lisias da meter de banda per laar le robe<br />

dela stimana.<br />

Al mercoli bisognaa ciapar en ma tute le<br />

robe bianche, ma le mane, dopo tri dì, le<br />

tacaa a far sangue a forsa de bruscinar,<br />

stricar e sbater.<br />

Al sobia do done le ocorea a preparar<br />

l’aqua freda da resentar e sbater i nisoi su<br />

l’ as longa; co l’aqua freda le mane se nasea<br />

mei.<br />

Dopo quatro dì, tra laar e resentar, le done i<br />

era moe mise pù dele robe. Al vendri, finì de<br />

resentàr, gh’era da tirar la soga par destender.<br />

Sugà le robe, el dì dopo, bisognaa piegar i<br />

nisoi e farli su. Quei rot i era da ntaselar,<br />

le forete da mendar, qualche botò da tacar,<br />

le busete da rime<strong>di</strong>ar, stirar…<br />

Ala fine, tra laar, bruscinar, resentar, destender,<br />

sopresar, comedar, ghe olea na bona<br />

stimana… e sperar ch’el tenp el stese su.<br />

(da R. M. Bottura)<br />

Fileta e castei<br />

Mese ’nsieme na <strong>di</strong>esina de burele, se podea<br />

sercar i conpagn par sugar a FILETA<br />

o a CASTEI.<br />

Sugar a FILETA l’era ’n po’ masa facile e<br />

<br />

1<br />

2<br />

3<br />

4<br />

5<br />

6<br />

7<br />

8<br />

9<br />

10<br />

11<br />

12<br />

13<br />

14<br />

15<br />

16<br />

17<br />

18<br />

19<br />

20<br />

21<br />

22<br />

23<br />

24<br />

25<br />

26<br />

27<br />

28<br />

29<br />

30<br />

SECCO<br />

Restmüll<br />

Dry waste<br />

Lunedì<br />

Martedì<br />

Mercoledì<br />

Giovedì<br />

Venerdì<br />

Sabato<br />

Domenica<br />

Lunedì<br />

Martedì<br />

Mercoledì<br />

Giovedì<br />

Venerdì<br />

Sabato<br />

Domenica<br />

Lunedì<br />

Martedì<br />

Mercoledì<br />

Giovedì<br />

Venerdì<br />

Sabato<br />

Domenica<br />

Lunedì<br />

Martedì<br />

Mercoledì<br />

Giovedì<br />

Venerdì<br />

Sabato<br />

Domenica<br />

Lunedì<br />

Martedì<br />

UMIDO<br />

Biomüll<br />

Organic waste<br />

alora se sugaa a castei da quatro.<br />

Disposta <strong>sul</strong> terreno una base <strong>di</strong> tre biglie<br />

unite tra loro, se ne aggiungeva una sopra<br />

formando una specie <strong>di</strong> piccola piramide.<br />

La <strong>di</strong>stanza dal SFRUS era <strong>di</strong>rettamente proporzionale<br />

alla quantità dei partecipanti,<br />

come pure la <strong>di</strong>stanza dei CASTEI aumentava<br />

col nmero dei giocatori. I pù brai a tirar de<br />

cucheta i riusea a butar so tri o quatro castei.<br />

Le BURELE l’era ’n sugo che fasea danar le nostre<br />

mame: <strong>di</strong>fati, a far le BUSETE, le scarpe le se scalcagnaa<br />

e, a tirar i SFRUS, le se spelaa da na banda;<br />

le braghe i era senpre nterolade e le SCARSE-<br />

LE senpre rote o da mendar…, sensa parlar dei<br />

senoc…, che par netarli dala rufa bisogna doperar<br />

el bruscì co la lisìa e anca… la varechina!<br />

Alora però gh’era ’l <strong>di</strong>to: “Guai tocar i putelec’<br />

quando i suga: lori no i sa gna de eser al mondo!”.<br />

Il gioco libero era un <strong>di</strong>ritto sacrosanto! Se no<br />

altro…<br />

PLASTICA<br />

Kunststoff<br />

Plastic<br />

Aprile<br />

April / April<br />

RACCOLTA ZONA A<br />

VERDE<br />

SECCO+UMIDO<br />

PLASTICA<br />

UMIDO+CARTA<br />

VETRO<br />

SECCO+UMIDO+VERDE<br />

UMIDO<br />

SECCO+UMIDO+VERDE<br />

PLASTICA<br />

UMIDO+CARTA<br />

VETRO<br />

SECCO+UMIDO+VERDE<br />

UMIDO<br />

SECCO+UMIDO+VERDE<br />

PLASTICA ANTICIPO PLASTICA ZONA A<br />

CARTA<br />

Papier<br />

Paper<br />

<br />

Per informazioni, chiamare il numero<br />

045/6339811<br />

Orari Isola Ecologica <strong>sul</strong> retro del calendario<br />

RACCOLTA ZONA B<br />

VERDE<br />

UMIDO<br />

SECCO<br />

UMIDO<br />

VERDE<br />

UMIDO<br />

PLASTICA<br />

SECCO<br />

CARTA<br />

UMIDO+VETRO<br />

VERDE<br />

UMIDO<br />

SECCO<br />

UMIDO<br />

VERDE<br />

UMIDO<br />

PLASTICA<br />

SECCO<br />

CARTA<br />

UMIDO+VETRO<br />

VERDE<br />

UMIDO<br />

sacchi e contenitori dei rifiuti vanno posizionati all’esterno<br />

della propria abitazione <strong>sul</strong> marciapiede o lungo la strada<br />

dopo le ore 21,00 del giorno precedente la raccolta<br />

prevista dal calendario.<br />

cape = caspita<br />

capela = errore<br />

capot = cappotto, gioco<br />

carbonas = biscia<br />

carè = parte della camicia<br />

caregar, caregheta = impagliatore e costruttore<br />

<strong>di</strong> se<strong>di</strong>e<br />

carobola = carruba<br />

carosò = carro funebre<br />

casar = caseificio<br />

casêla = moccio<br />

cavra = utensile, cavalletto, capra<br />

cerchio’ = cerchione<br />

cetar = accettare<br />

ciacanei = sol<strong>di</strong><br />

ciaega = paratia<br />

ciance = alimento animale derivato da barbabietola<br />

ciapa = cianfrusaglia<br />

cicar = colpire, centrare<br />

cioca = chioccia<br />

ciocài, ciocaì = suoneria, sonaglio<br />

ciòs = massiccio, grezzo<br />

cisbo = strabico<br />

ciuca = sbornia<br />

coa = coda, covone<br />

cobia cubia = coppia<br />

coco’ = tappo, chignon (fr.)<br />

codega = cotenna<br />

cogner = dovere<br />

coionbari = accidenti<br />

colmegna = colmo<br />

consér = con<strong>di</strong>mento, ragù<br />

coramêla = stringa <strong>di</strong> cuoio, utensile da barbiere<br />

cordar = accordare, accordarsi<br />

craentar = ruttare<br />

cucio = posto, riparo della selvaggina

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!