TRADUCERI.

p.. NAUM.
TRADUCERI.
IAg
TIPOGRAFIA NATIONALA.
11. STRADA ALECSANDRI, 11.
1890.

Traducerl.

Andre Chenier.

ELCOVANIL
Elegie.
PlIngetl, Elcovani plingeti o vol Pasari sfintite,
Pasari cu mlndre pene de retis mult iubite !
Ea nu mai este-acuma, frumoasa Tarantina,
Mirto, ce plutea vesal spre verdea Camarina,
de unde Imeneul, cu cintece frumoase
si flora, era s'o duck la al sail mire-acasa!
Cu ce suns pe buze, In zioa de pornire,
ea 'n lads Inkisasa de cedru, cu 'ngrijtre,
de nunta halne albe, de our lant, bratele,
pentru pAru-I mindru, parfumurl cordele 1
si $i
Dar pe a navel margini, cum singura ea sta,
s'a stelelor lumina cucernic invoca,
deodat' un vint puternic, suflind inpetuos,
o prinde.... s'o orbeste cu paru-i undoios.
Perdut' atunci, sarmana, si de vIslasI
departe
ea tipa, cade, pere sub undele turbate.

S
S'a Inecat in marea frumoasa Tarantinit!
Corpul sad eel de fildi§ e 'n albia marina.
Tetis, plingind de jale, pe-o stinca nalta, sus,
de monstri ce sa-1 scape, ea singura l'a pus;
si la a sa poronca, blondele Nereide
s'arata pe deasupra cImpiilor likide,
alearga, fell pe Mirto, cu toatele sa 'nsir,
Si 'ncetisor spre tarmuri, la Capul Int Zefir
depun pe biata Mirto In acest monument,
ce a for mini pioase ridic tntr'un moment.
Apol, de pe mal striga si kem pe-a for surorf,
Zinele de prin codri, din riuri si din flora,
si toate Inpreuna, In negru doliu stind,
a§a bocesc pe Mirto, cu jale Ih'cramind.
Val! crudagi mai fu soarta, copila Tarantina!
la al tad mire-acasa, in verdea Camarina;
tu nu vel mai ajunge, tu nu vei mai intra;
tu haina de mireasa inveci nu-I mai piled;
§i lantul tail de aur, cununa d'Imeneu,
n'or mai gati nici bratul, nici mindrul parul tad!"
Plingeti, Elcovani plIngeti! o vol pasari sfintite!
Pasari cu !Andre pene, de Tetis mull iubite!

Bo LNAVUL..
Elegie.
Apolon, Zell de sciipare, Zeit de tainice stiinti,
Zeti al vieteT, al nature!, s'al plintelor cu priintl,
o tu! ce-aT 'leis pe Pithon, tiniir Zeti triumfdtor,
fie-ti mild de sdrmanul, de unicul meil fecior!
Fie-tT mild de-a sa mama de durere-acum zdrobitd,
nee nu are altit viata, ce sa simte p6riisitd;
ce n'ar trebui sa vazii pe copilul sad murind!
tiniir Zeil, vino, grabeste, tinereta sa sciipind!
Amortit, sarmanul, zace, copilasul meit iubit,
un foc talnic 1-1 slabe§te ti I.-1 tine pironit,
npe al situ pat de durere, istovind viata sa!
Apolon, dad, vr'odatd, el de boald va sciipa
si la turma sit va 'ntoarce, la Menala sandtos,
vezi, tu, aste mini a mete, bittrinele mete mini,
mindra to statue 'n templu, vor ImPodobi frumos
,cu cratera cea de onix, s'in cele 'ntal saptiimini
,dupti, dulcea primilvarit, pe altarul tau maret
void sacrifice eft tie, taurul de mare pret.

10
Spune insfir§it, copile, ce durere te darama ?
Indartipnica-t1 tacere InspaIminta pe-a ta mama.
Vrel tu moartea? vrel tu oare, ca acum la batrInetA,,
cu peril albi ca zapada, plingind a ta tineretti,
sa rAmin singura 'n lume, §' In a sotulul mormint
eti sa 'ngrop a ta cenu§a, pe acest jalnic parnint ?
Tie sa cuvine draga, fiulul pentru-a sa muma;
asta sfInta Ingrijire, Ingrijirea de pe urma;
eil al tau suprem adio §i lacriml voiu Wept&
,,oh! vorbe§te, spune drag, care e durerea ta?
Cad e mult mal crincen raul, cind de mania 1-1 ascunzi...
nu vrel tu cu-a ta privire, durerea mea sit patrunzl ?
n Scumpa mama, moartea vine ; tu copil nu-I mal avea,
ninceteaza-a mea viata, mult iubita mama mea!
Ea te perd. Boala mea 'I cruda... un venin otravitor
coypu -ml arde induntru §i mit curma 'ngrozitor ;
vezi, tu, cu ce greil rasuflu, §i de cite orl suspin,
mi sa pare c'al meu suflet a sa scape de-acest kin.
Nu pot sa vorbesc... adio 1
Acest pat ma obosa§te,
asta grea Invalitoare mal mult peptul I-ml trude§te.
Totul 1-mi displace 'n lume. Ajuta-ma putintel
cad eu mor, iubita mania. Pe asta parte chtinel
rna intoarce la parete... Kinul mea nu e u§or,
Intoarce-ma Inc' °data. Ce durere 1 o sit mor 1..
Tine, copila§ iubite, ie aceasta, bautura ;
nea-I facuta salt Intoarca §i putere §i bravura.

este nalba, dictam duke si cu mac adormitor
,la un loc amestecate spre a te-adorml usor;
e calduta. Preste dinsa lacrImi multe am varsat,
s'o Tezaliana astlizi tainicl soapte-a pronuntat.
De trel zile sornnul dulce okil tai n'ail odihnit,
,corpul tau e slab si vested. .. cu nimic nu to -ai hranit,
ea sint, drag, ea slut... uite, Intristata maica ta,
care plInge, care-odata pe-al sail sin to legana
si cu drag, si cu iubire, delicatil mit till
incereri, la niers prin cask si sub Insusi okil mel,
tu 'nvatal a zice ,naiad, a suride Invatai ;
si la dulcea mea cintare, duke 'n brace adormial ;
elm' de-a dintilor tlii tineri suferinta, si necaz
tu plingeai cu amarire pe-a maine1 tale grumaz.
Tine, soarbe cu-a ta guru, palida scum si race,
,asta bauturii bunk... negre.it boalaii va trece,
cad e sue ce da viata, to conjur pe-al nostru Zeit,
soarbe, cum sorbial odata laptele din sinul mea!
Fost -al veodata, mama, pie -a Erimantei cale?
Vazut-ail, tu, vre-odata, acea frumoasa vale?
Ohl ce cimpil placute, ce mindri cringusori,
de umbr' acoperite si fel de fel de flora 1
0 val a Eritna.ntei 1 costise Inverzite I
de tineri ulmi, jugastri, mai pestetot urnbrite t
Zefiri ce-a undel fata Incetisor miscati,
s'a cringurilor virfurl, voi duke clatinati!
11

12
De vergurl jun& trupa, usoare i frumoase;
gata de dant, de vorba si soapte amoroase...
S ti, fi vazut, o mama, pe tinarul for sin
cum clatinaa zefirii ciimasa for de in!
Aid, sa stie, mama, Hid lupul rapitor,
Mei vipers 'ncretita n'ati pus piciorul Ion!
Cimpia nu produce o iaxb' otravitoare!...
Am fost ()data, mama, in zi de sarbatoare...
Sit fi vazut atunce... de-oparte dant usor,
de-alta, flora, dumbrava si ]impede izvor!
sa fi vazut sarbare... copila
sfiicioasa...
nu cred sh. fie 'n fume o vale ma! frumoasrt I
no zeilor! ce brate! co florl, ce mindru sin!
Ce albe picioruse si ce suds divin!
Ce par frumos, copila, ce mindru port avea...
toate-aceste, mama, eti nu ma! vedea!
psi le -oils
Oh! duceti-ma iarasi, pe-a Erimantef vale!
stt mai privesc °data dulci jocurile sale!
Si de departe, oki-m1, sa vazti, sa privasca!
ctim furnul sa Ina lta la casa parinteascal
Sa vad cum a sa vorba, $i sfaturf, i 'ngrijire
a tatalui stiti suflet =pleat" de fericire!
Oh! i-ml aduc aminte, la. casa Ingradita,
ea am vazut-o, mama, Meet i despletitii,
plecindu-sa in lacrimi, de-oparte la pamint
si 'nbratosind cc jale a mama -sa mormint!
Oh! dulce-ti e privirea si duke kipul tau!
Veni-vei, tu, copila, si la mormintul meal ?

,Veni-vet, tu, veodata, in lacrimi a §opti
at crud& este moartea dud et' nu void vial fi?
,Ah 1 ce spul, copile dragii, de-amor tu piltimWt,
,numat el te-a pus pre tine in starea in care e§t11
Slabl sintem in lumea asta, copila§til met' iubit,
§i amorul peutru oameni, este un tiran cumplit!
,Cind I-1 vezt plingiud in tairat, dud ascund durerea tor,
s& §til a atunci amorul e a for biruitor!
Dar spune, copile, spune, ziva inimioarel tale ;
nume§te pe-acea fetita din a Erimantei vale!
Nu e§t1 tu bogat §i tinlir, §i frumos la fata ta
cel putin chid suferinta nu te ve§tezisa-a§a?
Spune, nu cumva-i copila lul Neptun, junta. Eglae,
sail Irina cea frumoasii at cositele balae?
,Este poate-acea copila, mareatii 'n filptura sa,
a caria duke nume 1-1 auz In gura ta?
Si de-a caret frumusettt fetele o clevetesc
,iar pe sop Si pe mama aline le nelini§tesc?
Dafne? ... Ah I opre§te mama! o zeilor, ce-al vorbit !
,Este crudrt, zici tu mama, de unde al auzit?
Dafne! Ea sa, fie cruda, miireatii i nemiloasii?
ea ca o nemuritoare este blind4 §i frumoasM
,Ah! te rog sit nu-1 spui, inamA, act aice lumea §tie
ca mil de ptistort de ftunte at' cerut-o de sotie;
sii nu-1 spill, auzi-tu, mama,... ea pe tot( i-a refuzat,
negre§it cii §i la mine tot astfel s'ar fi ultat...
13

14
Dar vall mama, moartea vine! Cruda e durerea mea,
suferinta mea-i amara, tu copil nu-I ma! avea 1
Ascult' a mea rugarninte si I-mi villa 'n ajutor.
Du-te s'o gastiste 'ndata, spune-I ca pentru ea mor.
Poate ca a ta privire, kipul tau, fiinta ta
sa-I aduca suveniro de duioasa maica sa.
Tine, ie corbina asta, inpodobeste-o umbros:
pune 'ntrinsa poame, fructe, ce-I gas1 tu ma! frumos;
ie amorul cel de fildes, al Mena lei scump odor,
ie si cupa cea de onix din Corintu'ncintator,
ie si capritele, mama, sufletul, vista -mi iea,
pune-I toate la picioare, spune-I di sint pentru ea.
Al meti nume spune -i, mama, spune-I ca pentru ea mor;
di tu singura in lume, ye! muri de al met' dor!
Mama, pe batrin 1-1 roagii, piing', implor' a sa vointa;
adjura-1 pe cer, pe mare, pe altar si pe zeita;
ball porneste, du-te mama, si de nu ye! izbutl,
atuncl curm' or ce speranta... ea de sigur voia muri.
Ba nu, ye! trai copile, inima mea-mi prevesteste;
las pe mama ta 0, mearga; tu, drag', to linisteste".
Astfel zice si sa plead, lacrimI duioase varsind;
peste fruntea vestejita a copilulul plapind.
Apoi, esa si porneste, tremuiind de ingrijire
vrista, frica si speranta, lincezesc a sa grabire;
dar ajunge... si cit poate, rapede 'napol venind
de departe, in glas mare, strip' abie rasuflind:
Vei tail, copile drag, vel tral, copilul mea 1"
Apoi I-I inbratosaza multamind Zeulni sea!

Vine, surizind batrinul, vine si copila 'n fata,
fruntea sa e purpurata de-o gingasa rosatit,
ambiT intra, nainteaza, iar pastorul stind abia
tremura, suflarea-s1 tine, capul sa-s1 ascunda vrea;
De treT zile, zice fata, de la mama am aflat,
ca la turma, la Mena la, piciorul tail n'a calcat.
De ce suferl, tu, amice, pentru ce vrel tu sa morn
satul este In sarbare, cerul este fill% norT,
ce durere 'n pat te tine? ce durere poate fi?
A ta mama mi -a spus mie di efi te pot lecui...
Traeste si inpreuna, formInd dulce viitor,
a ta mama aib'o flica, si tatal inert un fecior".
15

LIBERTATEA.
pN pCLAV, UN ?ASTOR.
?ASTORUL.
Cioban, ce aratare ! ce mers ! si cad zel,
cu negro vit1 zburlite, acopar okil tai ?
pCLAVUL.
Pastor Cu blinda fata, asa sint facut ea.
Tu poti sii-mi spilt aceasta, cad naandru-1 parul tau
§i mine a to privire...
?AST° RUL.
Cie 'n munte lacue§t1,
§'acolo, alta fiinta to nu mai Intilnesti ?

Dar e salbatec locul... pustietate mare,
aid privirea numal 141 da Infiorare!
pCLAVUL.
Ell negresit, dumbrava si pajlstea 'nverzita
1-41 place mult mai bine. Pe iarba inflorita
to dulce te intinzi; viata to e dulce,
si nu 'ntaleg dorinta ce-aicl te poate-aduce?
De mine-I alts vorba, In locul ist salbatic
1-ml place-a sta pe stinca plesuvd, singuratic,
privind cum zioa trece, cum umbrele sosesc...
FASTORUL.
Zeita 'nbelsugarel a blestemat, gindesc,
acest pamtnt ingrat. Torentul ce sa varsa
din munte-aduce numaI puhoaie, peatra arsa.
Ce unde negre are! Aceste stincl pirlite
de soare si de plot, in vat rostogolite...
si arsita doinneste; o Cara de fior I
De aid, in pripa fuge, sarmanul dilator.
Nu vezI macar o floare, un fruct, un cring fertil
ce-ar da privighitoareI un tncintat azil ;
cite -un maslin icf, colo, rea vegetatiune,
arata si mat bine a tares goliciime.
2
17

18
Cum al stiut, aice, cum al putut lupta
sit to 'ntretit pe tine si trista turma ta?
CLAVUL.
i ce'mi pasa, de mine, kiar lumea de-as avea?
Ce'ml pasa si de turma? turma nu este-a men.
Ma intrtiegi acuma ? eft turma n'o iubesc.
Sint sclav! ... a altui este.
fASTORUL.
Et bine! dar gindesc
ca fluerul de tarn, pe stinca ta pustie,
ti-ar fi skimbat uritul in duke vesitlie.
Priveste I eft am unul facut de mina mea :
ti-1 daruesc; cu dinsul, tu lesne vet putea
sa imitezi cintarea si dulcea armonie
a paserilor mindre ce zboara prin cimpie.
CLAVUL.
Nu voiu... pastreaz6.-ti darul, pb.streaza-1 si-m1 dä pace.
*tit tu ce pliseri mie si ce cintare-mI place?
Et bine ! afiti: buhna si trista cucuvae,

a for cintare numal ma, 'ncInta, ma 'nvapael
A. for numal accente, de noapte negru cor,
i-ml plat, si a1 tail finer Nid sparge sub picior I
Sail, dad, vreodata, din fluer void data,
a for cintare numal funebrii-oT imita.
§i for!, si roua zileb, si filomela voastra,
si or §i ce placere din lumea ast' a noastra,,
si cer, si mindre pasarl ce 'n umbra, ciripesc,
pe mine nu ma, 'ncInta... ea be dispretuescl
Nimic nu-ml place 'n lume, si simtul men cel stils_
slut sclav! .. mit fntalege...
FASTORUL.
0! eft estl to de plins:
Dar, negresit, sclavia e cruda... or ce om
ar trebul sa fugA numal de-al el fantom.
Dar!... a servi sub altul, sub altul a lucra,
sub jugul nedreptatit grumazul a plea.,
e trista, trista soarta, s'apoi sa n'aI pe lume
un lucru al tail prom* o patrie, un nurne;
viata ta sa fie a altut, nu a tal..
A! e cumplit aceasta! In veci nu m'as lash!
01 ma, protege, sflntlt si dulce libertate!
de bine mIndra mama, de glorie, dreptate;
si de virtuti sublime, al patriel odor,
protege-ma, 'n veciel.. Ed liter void sa, mor!
19

20
)SCLAVUL.
Hell patrie, dreptate, cuvinte sad, asculta:
discursurile tale pe mine m1 insults.
Aceasta fericire de care tot vorbe§t1
ma intristeaza 'n suflet, e timp sa to opre§ti.
Ca mine, sclav in lume, aq vrea sa to vaz el!
fASTORUL.
Eft insa to -al vrea liber, ma jur pe al nostru Zeu,
Qi fericit ca mine. Dar este cu putinta
ca Zell sa, nu alba, q'asupra to priinta?
Sint leacurl dulci pe lume, lustratiunl cere§t1
ce-alin orce durere Si lacrimi omene§tI.
pCLAVUL.
Nu este pentru mine: durerea efl cunosc,
§i soarta mea-1 sclavia, err soarta-ml inplinesc.
Vezi tu, cum iute-alearga, cind kern acest dulaa?
el tremura de flick §i el e sclavul meii1
Asupra lui, adesa, in razbunare mut,
efl i-ml descarc durerea ce altil mi-au facut.

fAsToRuL,
Natura, mama noastrA, cu dulcea 'nbelsugare
nici ea macar nu poate s'alunge-a to 'ntristare?
Departe, colo cimpul in varit straluceste;
un soare mindru pomil cu fructe 'npodobe§te ;
ca un amant aduce pamintulul caldurA;
verdeata o preface in flori, samanatura.
Priveste-un zarzar tinar, sub ceru 'nseninat
cum 1-0 !trail, fructul ca mierea de curat 1
Prive§te floarea roes A de persic tinerel
fagtduind multime de fructe de pe el 1
Priveste pe cost*, prive§te pe cimpil
pAdurI de griurl dese si holde aurii,
a Zeilor de tarn incintAtor locaq1
ce-a§teapta, vesal mine sAceratori, cosasl.
Aicl, recolta, pacea, cu vesAla 'or fata,
pe frunte purtind spice, Si spice 'n a for brate,
sosasc s'aduc cu sine, speranta, bucurie;
§i coma 'nbelsugArel sA varsit pe cimpie I
pCLAVUL.
Pe tine, aceste lucruri to pot invesAll
esti liber, vezi tu, Irish eft nu le pot privi.
Sclitvia mit orbqte .i sclav eft o sit mor1..
Pitmintul pentru mine, e crud, neroditor.
21

22
La munca mea de lasa un fruct, o bucurie,
stapinul 1-mi ie totul si foamea'ml lasa mie.
Ed, de lucrez pamintul, pentru strein lucrez,
si brazdele streine cu lactimi inundez 1
Asa e pentru mine acest pamint ingrat,
de dinsul pan' in suflet, amar in'am saturat 1
Natura pentru mine nu este mama buna ;
ci mastiga vicleand, raparita strabuna !
Vezi, to pastor, asculta : Cu mult mai mult iubesc ;
cimpia asta ars& mai mult o pretaesc,
si neagra colo vale, a mortilor lacas,
mai mult I-mi place mie decit orce oral ;
decit natura voastra si harul ei ceresc,
din care niciodata ea nu ma indulcesc.
FASTORUL.
Dar grija turmei tale, al el zbierat usor
n'ocupa cu placere viata-ti de pastor ?
Nu -' place sa vezi jocuri de tinere meoare
saltind pe iarba verde ca niste caprioare ?
Oh 1 cit iubesc eil jocul de tineri melusel
fugind si zberind vesal sub insusi okil mei 1
§i, clad, sub roua zilel, pe pajistea pestrita,
ea vaz ezisori tined si tinere caprite,
sugar' din luna asta, spre mama alergind,
si care mai de care la .tice navalind ;

til spun, l'acest spectacul, l'aceasth vesalie,
eu salt de multamire si salt de bucurie 1
CLAVUI....
Te cred si 'nthleg lucrul; dar insa nu uita,
ca tu esti pastor liber si turma este-a ta.
EU lush, am in lume, sclavia, lanturt grele,
sclavia este focal nefericirii mele.
Vezi tu, macar °data, pe zi de doui oil,
stapinul prepuelnic, cu okt insultatori,
primblindu-sa pun turma si vecinic Injurind?
Ba oaea n'are link ba mielul e plapind,
ba e slabita turma, abie sa ttrieste;
nimica nu-I mai place, nimic nu'l multameste 1
§i, dad vreodath, moment nefericit,
o oae-a miucat lupul, un mel s'a ratacit:
a skiopatat o capra sati laptele-a schzut
tot robul e de villa; el... toate le-a facut 1
Atunci sa vezi rnInie; eh lupului blind*,
si lapte malt la oae si-n toate abundenta,
si turma iarna, vara, in stare bun' ar fi,
dad, de dinsa, bine si malt neas Ingriji.
Atunci sa vezi cum striga s'arneninta mereu.
Oh! ce (nazi n'aude amar sufletul meal
23

24
FASTORUL.
Dar Zeil pretutindenl, s'arata cu 'ndurare
la cei ce-aduc prinoase §i florI pe-a for altare,
§i cari 'n lumea asta, de soarta prigonitl,
sa maga ca sa fie de el proteguitl.
Tu n'ai facut aceasta; Invecl nu to -al gindit,
pe cind nefericirea to bintuia cumplit,
§'aducl macar o floare, sat cel maI simplu dar
cu inima curata pe-al Zeilor altar!
Lived, l'a noastre danturi, pe Zel cind nol sarbam
§i darurile noastre, nol for sacrificam,
to n'ai venit °data, si vesal si ferice,
pe Joe §i pe Zine sa-I mg all fi proprice.
pCLAVUL.
0! nu, §i dant, Si jocurl, cimpeana vesalie
nu pot s'atrag'un millet ce zace in robie.
i ce'ml vorbe§t1 de Zine, de Zel §i de ofrande?
Et nu am pentru din01 nicl darurl, nicI ghirlande;
cacl, din§ii mo§tenire sclavia mi -au lasat;
In cer furtuna, fulger si trasnet am aflat;
§i frica ma cuprinde i fug de fata lor,
cum fuge de dreptate, un hot omoritor I

fASTORUL.
El bine ! atunci iubeste... cad ce durere-amara
e'n stare sa reziste la zimbet de fecioara?
Ea ell, pe-a mea 'n dumbrava, ferice intilnil
si, dar caprite dont c'un ed 1-T lirazii.
Zimbirea sa cea dulce si glasul sati iubit,
atit mi-a placut nine, atit m'a fericit,
inch si zi si noapte, robit in suvenire,
ea nu mat visez alts decit a el zimbire!
pCLAVUL.
ce okl de fecioara asupra-mi s'ar opri?
Am ea de dat caprite?.. sail pot ea harazi?..
§i dnd pornesc cu turma, si dad cu ea revin,
si zi si noapte, vecinic, zgircitul mea stapin
tot numera, intreabil, cu glasul saa rastit,
de ce n'ail sporit ezil si meil Wei sporit?
§i rara este zioa si rar mi s'a 'ntimplat,
ca el sa nu pretinda mai mull decit mi-a dat!
0! Nemesis cumplita! ascult' un juramint:
dad stapin veodata, void fi et pe pamint;
dad volt fi cel tare, si sclavI void avea ea;
HI spun ca void fi aprig si crud la rindul mea;
25

26
si rail si far de lege, si far de omenie,
si altora void face ce altu-mI face mie.
fASTORUL.
El bine, 1-ti spun, din contra, aice atestez
a Zeilor dreptate... si trebul sa ma crezi:
ea del cu 'nbelsugare la cel ce ma servesc
orce li trebueste; ... de ei ma ingrijesc.
Credinta for i-mi este si signal, si mare,
ei rapede alearga la orce intimplare.
Ades, de bucurie in lacriml i-am vazut
binecuvintind oara in care s'aa nascut.
)SCLAVUL.
Ba ea, decind am viata si soarele-am vazut,
amar i -mi blastam zina in care m'am nascut;
spre-a fi In lumea asta la altul servitor;
drept munca sa am foamea $i pentru viitor,
robia, tot... robia 1 Sa still c'a mea sudoare
Ingras' un tiran aprig ce inimii nu are ;
a carul lacomie si mirsav interes
revolt& pe orcinel ...

fASTORUL.
Destul ; to -am luta les 1
Amice, al dreptate; WI prea nefericit.
Durerea to e dreapta... ea 'u suflet m'a lovit.
Dar ulta-te, primqte o eapra cu dol ezi;
ti-I daruesc ea tie... sa nu mit refusezf.
Ca spuma cea de lapte, ca criniI racoro§i,
a§a slut el de mindri, aka sint de frumo§1!
La turma kiar acuma to potl sa-I el cu tine.
Adio 1 Vree cerul durerea sail aline,
sa seal)i de suferinta §i liber sa devii,
iar din caprita asta sa numeri mil de mil 1
CLAVUL...
Tu dal §i eif to blastam! Ce dar I-ml trebui mie 1
Vail darul pentru mine O. skimba in hotiel
StapInul metf, nu crede ch poate exista,
un om pe lumea asta ce altuia ar da;
§i el vaztnd caprita §i ezi§orif tai,
ca i-am luat, va zice, luat cu banil sal.
'indata, sub cuvintul, ea fur i 1ndosese
el I-ml va lua darul, nu pot sa, priimesc.
27

0 R B U L.
'dila.
O to ce port! sligete de-argint stralucitoare
si care domnesti astaz1 In Claros roditoare,
o Apolon Smintee, o Zeit ocrotitor!
condi" cu fndurare pe-uu orb ratacitor I
Condit si ma protege §i nu ma parasi,
cacl fare tine,-Apolo, de sigur voiu peri.
Asa, duios, batrInul s'adesa suspinInd
cInta, s'Incet de-alungul padurilor pasind,
si slab si fare sprijin, sarmanul sä punea
pe stincele lnfipte ce 'n tale Intilnea.
Acum rasuna codriT si valea 'n departare,
de jalnice accente si jalnica &tare,
neauzite glasurT, duioase melodit
Trel mindri pastor! tinerl, al insulel copil,

pe cari 'I desteptasA a chilor latrat
sla, scoala, alerg jute spre tarmul Inspumat,
zaresc pe orb, urmeaza uImiti si ascultind,
si dull de la turma cu grip. 'nlaturind.
Apol totitrei, de dinsul, s'apropie usor:
41 tine este oare bAtrinul ctilator
si orb si farti, sprijin, de and Inpovorat,
ce-aicl pe-aceste tarmurl, furtun-a-aruncat?
Ce frunte maestoast1.1 ce nobil muritor 1
SA, nu fie el, oare, ceresc locuitor?
,La coapsa sa atIrna o lint sfaramata ;
iar voacea sa duioasA, de Eco repetata,
Induiosaz6, muntil, dumbrava 'n depArtare;
tresare cerul, marea, la dulcea sa cIntare".
Asa sa 'ntreb pastoril qi orbul sa opreste.
El mil ion 1-1 simte, ascult6... sa 'ngrijaste,
si frica si speranta acum 1-1 incunjor;
el tiude-a sale brate si cere ajutor.
Sa nu to terel, aice, strein nefericit,
raspund atunci pastorii; sit flu binevenit.
De esti to In fiintl de lut si peritor,
,a1 GrecieT iubite vr'un Zeu ocrotitor,
atit ne pare noui cereasca fata tat
,141 vom cladi altare si imne11 vom chi*
29

BO
iar dad e§ti tu numal, bAtrine calator,
Strip
paminteasca, un simplu muritor,
un om certat de soarta, de wart& prigonit,
pe care-acum furtuna aid a azvirlit;
te 1ini*te0e suflet, cad eel ce lacuesc
,,in Mania aceasta, cu bine te primesc.
Streinul §i sarmanul la not nu sit insults,
§i inima 'ntristatA aice sit asculta.
La orce suferinta, la or §i ce durere
nol ditm a noastre lacrimi §'a noastra mingiere.
Dar._ dulce e cintarea, iubit e§ti tu de Zei.
De ce ail stins el oare lumina 'n okii MI?
Copil, cad voacea voastrit e tinAra §i lina,
cuvintele aceste durerea I-ml alMit.
Sinteti yi buni §i mindri §i intalepti In sfat;
Patna indurare ell nu m'am a§teptat
,,Dar stip cA 'n lume omul sarac, dezmo.,tenit,
luat In ris sa crede, sA crede prigonit.
Cu zeiii nemurirei sit nu m'asAmitnati,
divina for naturit in mine insultatl,
§i fruntea mea zbircita §i parul mat albit,
eterna asta noapte la care 's osindit,
cereascit origina nu, pot avea... priviti
sint om, §i Inch, unul din eel mai amAriti.
Cu vr'un pribag In lume, Barman §i cer§itor,
,,de §titl sail de cunoWeti, c'un orb rAtacitor

ce fratilor intiude sfiita mina sa,
aceluia ea numal ma pot asemana.
On lume niciodata ea fapte n'am comis
ca fapta savirqita, de mindrul Tomiris,
,ce mersa, ... sacrilege, cu-atita 'ncumatare,
lul Febus sa dispute cununa de cintare;
nici ca Oedip odata, gonit d'Eumenide,
n'am pedepsit asupra-ml incestul paricide.
Dar cel a totputernicl in cer si pre parnint,
acum la bAtrineta, cind plec inspre mormint,
,cind fruntea mea inclina adinc gindirea sa,
cind moartea si durerea incep a m'apasa,
,mi-au rezervat intotul, mi -au rezervat el mie
exilul, lipsa, foamea si vecinica orbie.
El bine, atunci primeste, raspund pastoril, iata:
si vree 'n graba cerul sa skimbe a to soarta 1
$'in gluga for de capra ce negru strAluceste,
dezleg a for merinde, aduc ce trebueste;
si care mai de care cit poate mai grabit,
14 varsa 'n abundentA, pe bratu-1 obosit:
si Cfl§, §i pine alba, migdale si masline,
smokine dulcY ca mierea §i hrana pentru clue,
ce sta lungit de truda, la el duios Wind
si ud, si mort de foame, si-abia mai rasuflind;
cad, de vislasi in nava fusasa el oprit
si numal, cind departe, pe orbul a zarit,
31

32
s'a aruncat in mare si cit put 'n spre mal,
in not pe orb ajunsa, sarmanul animal.
tieam eir c'ades soarta i-si skimba-a sa rigoare I
Saint a voastra mild s'a voastra fndurare 1
copil plini de blindeta, lui Joe scumpi copil,
ferice de parintii ce au astfel de fa!
Venitl dar mal aproape sa pot cu mina mea
atinge fruntea voastra ce nu o pot vedea.
Lasati-ma alaturI, si intre vol sa sad.
Frumosi sinteti cu totil... 1-ml pare ca va vad...
si blinzl, si glasul vostru in inima rasuna.
Placutii e virtutea ce gratil incununa!
Sa cresteti dar cu totil, si fruntea sa 'naltati
precurn sa 'nalta bradul din codril departatl;
precum vazul, °data, in Delos cind mersal
copil, aveam atuncea lumina 'n okii mei 1
un arbor al Latonei, a lul Apolo mums.
Trecut-aa de atuncea de and si an! o suma...
Parintil vostri-atuncea abie er' nascutI;
din vol cel mai in vrista, o suta an! trecutl
,ar numera acuma; al mamel voastre sin
nu alaptase Inca... si eil cram batrin !
Atuncl pornind pe marea, din locurl departate
in Delos ma oprisam si sfinta ei cetate ;
a'aproape de altarul lul Apolon de peatra
vazul un arbor mare a carul creasta mita,

parea ca 'nfrunta, noril §'a crivatului vint,
cereasca harazire, minune pe pamint 1
Ca dinsul vol sa cre§teti iubitI §i respectati,
§i top mladite unite din voi sa inaltatIl
A§a sa fici in lume, a§a e de dorit,
de oarece sarmanul, §i orbul prigonit,
§i cel far& de sprijin, §i cel ce nimic n'are,
de voi sit priiniqte cu-atita Indurare.
0 tu, cel ma! in vrIsta, to pune linga mine;
protege tu pe orbul; el sa increde 'n tine.
Dar cum? Si din ce tarit, sosa§tI aid pe mare,.
N'auzI cum geme cerul §i unda 'n departare?
Negutitorl din Cume cu din§11 m'ail Mat;
Caria este taro, de unde am plecat.
Spre Grecia pornisam, mergeam... intr'un noroc
sa cerc §i pentru mine, o patrie, un loc,
§i Zel ma! putin aprigl, §i zile mat senine,
cad pan la moarte omul, a§teapta tot ma! bine.
Dar cum vazura cruzil, ca n'am nimic de dat,
din nava fail milk pe tarm m'aa aruncai.
3
35

34
§i n'at cintat din lira, batrin armonios ?
Un singur sunet numaY, §i glasul tad duios,
ni-ar fi platit pre dinsil cu-asupra de mAsura;
cad voacea ta-I divina, divina a to gura.
Copii 1 privighitoarea cu glasul ei usor,
putut'a sA 'nblinzasca pe u]iul rapitor ?
Bogatul este josnic, avar si insolent ;
el banii lui i-§1 sere, n'asteapta un moment.
El are numal dorul, plecarea lAcorniei,
psi rids de dulceatA ysi gustul armoniel.
Vazindu-ma atunce de dinsii parasit
n§i singur, avind numal toeagul met!. cioplit,
cu grefi, pe malul mAril, Carina miscatoare,
avind in urmit valurl §i stincile 'n picioare,
mergeam... cum merge orbul... Meet si pipAind,
si numal de la Joe scApare asteptind.
Dar auzii indatA pe tarmul de la vol,
a tunnel zberat dulce, talanca de la 01.
Mune' de bucurie, eil lira mi-am luat,
psi Zeilor puternici un imn am inaltat;
Jiff Joe maicusama, ce-I Zeul bunatAtil,
psi Zeul fericirel, §'al ospitalitAtii.
Atunci, ma crezul sigur, cad vol v'apropiati,
si chili de la turma, cu grijA, 'nlitturatf.

Parinte, zic pastorif, e dar adevarat
eh' lumea-1 mai rea astazi, ca totul s'a skin-that.
ntieam c'odinioara poetul cind tints
ca tine, §'a sa voace In aer rasund,
sA Inblinziau §i leil §i tigrif ne 'nblInzitf,
§i-1 sarutait genunkil plecatf §i umiliti".
A§a, ca din§il barbari I §'acurna ma 'nfior...
Ne cintA noul-aice, pribage cer§itor,
0 orb ce I Ne drag, del data nu-1 tints,
ti-e oarbA mintea 'n crierl cum este fata ta;
tie vesalqte 'n tale pe Zel vel multamf.
strigail cu insolenta. Mai bine void peril
ziceam In mine Insumi. Miam stapInit mania.
El indoiati insulta, risul, infamia.
Mi-am stapinit durerea i 'n suflet am theta,
pre Zeul rAzbunitirel in pept rain retinut.
AmenintarT, insulte, primiam Indeajuns,
dar n'am cintat nimica, nimica n'am rAspuns.
O Cume, eii to blastem, de oarece-ai tal fil
,,au insultat poetul s'a
lirel armonil ;
de oarece de din§il, zeita MnemozinA,
,,a fost bajocorita cu muza mea divina.
Vista for si moartea uitilreI sa ramie
,,a1 vostru nume-aice, Inveci sa nu sit §tie!
85

36
O! vino, poet vino, cetatea-I ling tine,
amica-t1 va fi tie qi muzelor divine!
La masa noastra 'ntinsa de bunurl Incarcata,
si faguril de miere si vinul bun te-asteapta,
si locul pentru tine si mindru non vestmInt,
pe-un scaun te-asteapta, cu Onte de argint;
iar sub coloana alba de marmura frumeasa,
sa afia atIrnata o lira-armonioasa.
Uita-vei tu, aice, trecutul dureros;
si dad, 'n cale- acuma, rapsod ingenios,
ne veI chid, tu noui, cu voacea to divina,
,,de Joe cintarl demne, ce inimile-alina,
vom zice ca Apolon, el singur ti-a dictat
op minunl frumoase si dulci de ascultat.
Da negresit, sa, mergem; dar unde ne aflam?
copil ce duel pe orbul, pe ce pamint calcam,
§'a caror oamenl tail?...
Sä nu te Ingrijasti,
E Sicos fericita pamintul unde estI.
E Sicos cea frumoasa, o Sicos, to salut I
de clout orl In viata, pe-aice am trecut;
de doul orl avut-am la tine fericire,
si masa 'nbelsugata si buna priimire!
Da, te cunosc pre tine, eii that- te-am vazut,
nparintil vostri Inca copil, m'ati cunoscut!

Ca voi cresteaa atunce; iar eii ma bucuram
de soare, de lumina, eu rozele-admiram.
Eram puternic, june, la lupta cel NM,
copii, aveam atunce lumina 'n okil mei.
,,La dantul de razboinici, la lupta intreceam
pre top, Intreaga lume atunce colindam 1
Vazul Corintul, Argos si-a sale frumuseti;
vazui si Crete mare c'o suta de cetati;
a lui Egiptus tArmuri manoase am vazut ;
pe Grecia anticA Intreag'am cunoscut 1
Dar vai 1 pamintul, marea si anii si durerea
at stins In mine toga, viata si puterea.
Din visul tineretel attta mi-a ramas:
o lira sfaramata si jalnicul mei) glas.
A§a grierul singur In umbra cu verdeata
sa mingle pe sine c'un glas plin de dulceata.
Copii, dar este timpul sa 'ncep al mei pean.
Cu Joe voiti Incepe, Inaltul suveran:
O tu, viata noastra, o soare luminos,
ce fad din toate 'n lume un tot armonios 1
O tu ce cunosti totul, si toate le prevezi,
putere nepatrunsii ce lumea guvernezi;
si tu PlimInt, §i Fluvii, Adincuri, si tu Mare,
si voi Zeitatl negre cu-ascunsa razbunare,
primitl a noastra rug, si voi Olimpiane,
,,o Muze mult iubite, o fiice suverane 1
priviti din Inaltimea lacasului divin,
Si ravarsati asupra-mi al vostru har deplin:
37

88
cad, far' de voi in lame nimic nu-I cu putinta,
nsi de la voi ie omul putere si stiinta."
Urmeaza: si indata anticul coperis
a codrilor pe munte, inkin a for frunzi§
incet si in cadenta. i turmele, pdstoril,
si calea inceputa drumetul, calatorif
le lass si alearga, cit pot in jurul sail;
asculta cu uimire, O.' 'nghesue merea.
Si Zinele ascunse, Silvanil de prin scorburi,
divinitati cimpene si Faunit din locurl
umbrite, alergaii uhniti si ascultind;
suflarea for grabita in pepturI retinind ;
cad, prin intinse spunerl de cintece razlete,
el explica e lumei inlantuirl sumete:
a foculul principia, a apelor clintire,
lumina si pamintul, a omulul menire ;
desartul acest mare dintre pamint si cer
si fluviile 'ntinse ce es din Jupiter;
proorocil si arte, cetatile 'nfratite,
amorurile Inca in haos savirsite.
Intai, divinul Rege, Olympul, Semizei,
si lumea zguduita c'un semn din okiI seI;
a Zeilor puternicl razboia inver§unat,
si kiar de a for singe pamintul inundat.
Iar regil tinand sfatud. Razbolnici in miscue
si pulberea si noaptea avindu-le 'n picioare;

§i carul ce ucide, emit inarmati,
§i stralucind departe pe cimpii incrticati,
intocma cum sa vede pe-a muntilor spinare,
de focuri limbi aprinse arzind In tremurare.
§i caii de razboinici cu coamele zburlite,
lovind pamintul aprig en negrele copite.
Mal marii preste oaste, vitejii alergind
cu alti vitejf la arme s'in du§mani navalind.
Apol ritzboiul las& §i intl.& prin cetati,
descrie legi, moravuri §'a phcei bundt'ati;
a oamenilor munca, recolta 'nbelsugatd.
Dar lucurind descrie cetatea 'ncunjurata,
soldatif pe parcane, victime la altar,
asalturi, foe, omoruri, sotii ce pling amar,
§i mamele In dolit, fecioarele 'n robie 1
Pe-urrnd iar pdstoril §i turmele descrie,
§i sacerea bogata, i fluerul ales,
§i cintece, §i mese, §'a viilor cules,
§i fluerul, §i lira la dant indemnAtoare.
Apo Indata skimbd: a vintului suflare
arata, §i Oceanul sä turburit cumplit!
El pe visla§i arum& in fundul nezarit.
Apol, In sinul umed a unei stinci senile
el kiama, in multime, pe-a lui Nered copile,
care 'n curind s'aratd pe-a mitril suprafata
§i glasul ce s'aude le este de povatit,
spre a zburd la tdrmul Troadei navalite
pe flotele Elene, aice intrunite.
39

40
Apol deskide Stixul si ripa criminals
pe semizel arata, cimpia d'AsfodalA;
si pilcurI de fantome: batrint nemingtiatt
si bolnavl, juni to floare de moarte sacerati,
ce eri era(' speranta parintilor In lume,
iar astazi zac In umbra si piing pe a for mume.
Si pruncl in fasa inch, sugar! multime multi,
fecioare pregatite pe mine pentru nunta.
Dar, o paduri, o riuri, o muntt, o stint! cumplite 1
de freamhtul acela v'aducetl vol aminte,
ce va cuprins atunce In Lemnos cind spunea
de pinza nepatrunsa, si cind NI povestea
cum O. 'npleti otalul In pestera divina,
si cum esi reteaua si tralnica si fink
ca pinza nezarita Arahnel eel fricoasa,
Incare -apol Inkisa pe Venerea frumoasa?
Si, cum tebana mama, Niobea 'lisultatoare
skimbath fu 'ntr'o clips, In stanch plIngatoare?
Si cind amar descrie, c'un glas plin de iutala
a tristei Aedone durere si gresala;
cum, mastiga de sila, pornita 'n razbunare,
pe Itys 1-1 ucide, apol in desperare
ea zboara, filomela, s'in codru departat,
pan' astazT Inca plInge, sarmana ne'ncetat!
Apoi cu vinu 'n cupe eroilor el varsa
puternica saminta de Neupetes ce lash
virtutea sa de-a sterge, uitaret de a da
durerea 'n lumea asta, si raul de-a curma!

ApoI culege floarea ce Moli sa numeste,
Si care or Si unde pe om intaleptaste;
Si bautura face din pacinicul Lotos,
din care, dad soarbe un om cit de duios;
si patrie 1-si ulta, 1-0 uita negresit,
parinti, copil, sotie si tot ce a iubit.
Apoi Olympul, Osa, padurea din Pend,
vazind stropit cu singe ospatul d'imeneil
In noaptea chid, plin Inca de yin si vesitlie,
pe-amicul siia vazusa Tezeii cu bucurie,
primind la a sa nunta poporul monstruos
a fiilor din noun si crud si numeros,
fu nevoit sa zmulga sotia lui mai goala,
din a lul Eurit brate nervos s'in ametali.
Piritous, atunce, cumplit In razbunare,
luindu-si arena 'n mina racneste cu 'nfocare:
asteapta acum infame si tradator ce esti,
afrontul mea cu singe to trebui sa 'I platest11"
Dar, pan' a nu da Inca, Drias a s' aruncat
pe cadruped un arbor de fer si impanat
cu flacari arzatoare... si cadrupedul tips,
A clatina In spazme... apoi de-a-lungul pica.
Piciorul saa loveste pamintul gemind greil,
pamintul ce de-acuma va fi mormintul sa0.
Cu bratul sail puternic, Nesus rasturnind masa
ucide pe Evagru, Cimel, pe Perifasa.
Piritous ucide pe Antimac, Petrel,
pe Cilar pintanogul, pe negrul Macareti
41

42
ce poartA pe-ai sal umerl o triply 'nvAlitoare,
de pel de let, de dinsul ucisi la vinAteare.
Sub urna de aramA, antica, uriasti,
o stincIL sta de sprijin ce veacurl infruntasA :
la dinsa s. ritpede cu glas ingrozitor
si iute o dizload sumetul Bianor;
dar Hercul I-1 surprinde si cum era plecat
el simte c'a sa titva si crier! at zburat.
Hercul cu-a sa maciuca clAdeste in trofed:
pe Lycotas, pe Clanis, Demoleon, Rifea,
Rifeil, a drill coama, rotatA, lucitoare,
avea de mostenire a norilor splendoare.
Dar Eurinom dore,te o lupta indoita ;
cad lupta ce sustine I-I pare marginitrt,
batind cu infocare armura lui Nestor.
Atunce Helops fuge, iar sprintenul Crantor,
la goanti '1 ie din unfit ysi Eurinom l'opreste,
c'un frasin plin de nodurl grumazul I-I lovete.
Tezeu WO. revine de singe plin, ne 'nvins;
el pe altar cum vede un mare plop aprins,
1-1 ie si i-1 trinteste pe coama 'I incordatA;
de crestet I-1 apucti c'o rninA 'nfuriata,
l'oboarA, ysi, cind strigA, In gura sa deskisa,
el moartea nApusteste cu &dm aprinsa.
Acum altarul este cu totul desartat,
cad, top aid cu arbor! aprinsl salt
inarmat ;
i vAile si codril departe clocotesc
de lupta for cumplitA, de bocet femeesc 1

Pamintul sit resimto de unghia ce-apasa;
razboinicii la moarte alearga, sa indeasa,
si vasele sfarmate, iar in vazduh s'aude
amenintari cumplite, strigari, injuril crude.
Asa desfira orbul prin siruri de-armonii
imagini indraznete si sacre melodil;
pastoril I-I asculta la el duios catind,
mareata sa figura cu totil admirind.
cer sa tina, minte bogata sa cintare,
din peptul WI esita cu-atita 'nbelsugare.
Acum, de pretutindeni s'in calea sa saltind,
femeele, copil, barbatil alergind,
fecioare, si razboinici, cetatil mindra, floare,
I-1 esa inainte purtind in mini stilpare.
0! vino, poet, vino, cu totil striga el,
nramil la noT aice, in insult ra,mil.
O! vino, poet, vino, si intra in cetate,
,,profet plin'de marire, tu, binecuvintate,
a nectarulul oaspe, poet armonios,
a Zeilor disciplu, cu mindru glas duios 1
Din cinci in cinci aril, zioa sosirel tale-aice,
cu jocurl ne 'ntrerupte noT vom sa'rba ferice,
spre a fi o zi vestita pe lume si to cer,
in care noT primiram pe marele 0»zer!
49
43

ID ILA.
Ades nefericitul Ia moarte sa gindeste,
Speranta 'nsalatoare la train l'adimineste 1
Soldatul spera 'n corturi ca, dupa pace 'ndatti,
la somn si Ia ospete viata '1 va fi data.
Plugarul, lucrind iaras1 ogorul, 111 promite
recolta, 'nbelsugata, grinare Inplinite.
De mine numal fuge speranta asteptata,
si numal mie totul In negru mi s'arata.
Cad zile am de moarte, si nopt1 de suferinta;
momentele 'ml sint pline de fiere si cainta ;
si aflu pretutindenl un suflet sfaramat,
a Lycorisei nume si lacrimi ce-am varsat 1
o Lycoris ingrata 1 cum to -al adimenit
sa 'Nall pe-acela care atita te-a iubit?
Si n'al gasit In lume petrecerl mal iubite
decit fatltirnicia ce-acuma ma. trimite
pe mine la mormint? Ah 1 cruda mina to
a sfasliat un suflet ce-atit to adoral
Amicil mel, ertati-o! hived a voastra gull
nu voia sa, o numiasca vicleana si spedura;

nu void din rAzbunare, pe ea s'o infruntati,
s'in fats -1 al med nume, nu void si '1 pronuntati.
Ed mor acuma june... dispar pentru vecie,
lasati-o dar In pace cu-a el fAtarnicie!
lubiam pe-amid atunce, de el eram iubit,
dar singur sint acuma, fugar si amarit;
si, clad d'intimplare, cu el mar intilnesc,
cA sint ed tot acela, cu totil s'indoesc.
SA fie oare Galus? Nu este cu putintA!
V'aducetl, vol, aminte ce vesAla vointa
la mese, la ospete, la vorbA arata?
Si gluma sa usoarA si dulcea voacea sa,
si versurile mindre, si dantul mladios;
era amantul june a tot ce e frumos!
Privitl acum la dinsul... durerea l'a patruns.
si okil sai sub valul mahnirel s'ad ascuns;
si june... girbov pare, de ani inpovorat:
mormintul, pentru dinsul nu este departat!
Si palida sa frunte, murinda sa privire
sint semne de durere si tristA ingrijire.
Asa Lycoris drag., ed soarta 'ml inplinesc,
si, din minutul care ed nu to mal iubesc,
mormintul, pentru mine, e dar nepretuit!
Amid, acum trAit-am... ed calea mi-am sfirsit!
45

46
§i oara, zi o numer, si zioa an intreg;
si aripele mortis, ed rApede aleg;
cad e stiut, amantul, tradat, nefericit
o zi destul 1-I este... o zi l'a'nbatrinit.
Amid, fugiti in lume de-a dragostel Otero:
ea curm' a twastrA viata; ne umple de durere;
Mai tare decit timpul, tristeta 'nbiltrineste 1
01 Galus, Galus drag. cum soarta to goneste 1
§i june... plin de viata, acum mormintul tau
deskide cu cruzime deskide giulgiul sad 1
Asa! Dar and odata din Iume void scapa,
si soarta mea cea crudA, prin moarte s'a currant;
pe-a Lethei tarm fence si verde si umbrit,
ave-voi, pe vecie, azil inpodobit1
Acolo dant si jocuri, placute annonii;
naiada 'ncintatoare prin pesteri si cimpif
sa strecurd prin -cringuri, duioas4 si plAcuta.
Acolo frumuseta pe-amantul situ nu WO.,
statornial iubirea, minciuna nu sh stie,
alegerea aice, sä face pe vecie.
E vecinich placerea, amorul sacru, stint,
credinta nepatata si sfint un jurAmint!
Atunce sd iubeste... amantii linistiti,
senine si
dulci zile el numer fericiti 1

01 dati-ml mingiere, phicute eroine I
0 Lethe 1 tu'ini aratA lAcasele devine
acestor zeitAti 1 §i paces, Incetarea
la rAul ce ma curml; varsati-mT cu uitarea!
invecT ascuns BA piara, In fundul apel tale
a LycoriseT nume; laved faptele sale,
durerea mea, insulta, uitArel et rtimiie!
Cad, tine stie, pate pe dulcea to cimpie,
chid Lycoris, in viata sarmana n'a maT fi,
sit vie Inc'odata... si umbra sa aci,
din nal sa'nfi cearA mie amorul insultat;
sa jure-a s'a iubire pe Stixu 'ntunecat ;
sa jure ca deacuma ea mie-mi va pastrA
credinth necurmata, etern inima sa;
sa jure cat departe, de mine despartitit,
ea este de durere cuprinsa si zdrobitti . ..
MA jur pe a mea moarte si pa mAhnirea mea..
ingrata, as rAspinge-o... nimica n'as mat vrea.
'o spun cu toate aceste... atuncl de-al fi voit,
o Lycoris copilA I atunci de-al fi iubit
pe Galus; era 'n stare... la moarte, la viata,
cu tine sa alerge... cu tine brate 'n brata.
47

ELEGIE.
0 soarta nemiloasa 1 sclAvie-apasatoare 1
Necesitate crudA si fb.ra. indurate 1
M1-a fost dar scris ca'n lume cu lacrimI si dorinte
O. vAd zilele mele tesute'n suferinte,
plutind In floarea vrIstei, junetei s'a puterel
In fluxul si refluxul sperantel s'a durerei.
El bine 1 de sclAvia aceasta nesfirsita,
si de-a mat sorbi incA din cupa otrAvitA
ce viatA sit numeste, amar sufletul mefi,
s'a saturat acuma, o bune Dumnezefi 1
Ohl sint sAtul infine si nu mat pot vedea
pe Inginfat cum ride de saracia mea 1
Dar un azil apare, azil de linistire
si spre mormintul race sa'ndreapt' a mea privire
o moarte-apropieta de bunt voe'ml place ....
MA pling; pe mine Insuml doresc a ma preface

umpind lantul ce-apasa un suflet amarit.
Acuma, nu departe, de mine a lucit,
liberb.loarea arms si okiul mea asteapta,
si mina mea cu tremur spre dinsa sa 1ndreapta...
Dar in moment s'aude un glas ce maguleste,
si sufletul atunce asculta si slabeste.
Aceasta 'ntirziere In pace ml-o impun:
amid, parintl, juneta, un viitor mal bun,
si scrierile mele de sigur neperfecte,
cad, asa-1 facut omul, mat bine tot s'astepte.
El stie BA ascunda sub valul minciunos
credinta sa In genic, talentul 1ndoios ;
si de-ar avea in lume cea ma1 complecta soarta,
11 yea c'o tine Inca s'inveci cu el o poarta,
si emit& in toate, fugind de-a morte1 fiinta,
pretexte felurite de trait"' $i suferinta.
§i'n timpul cel de fats, si'n timpul istovit
el cind ie sama bine, amar a suferit;
dar astfel este omul, speranta 1-1 orbeste,
si dintr'un ran In altul, la groapa sa tiraste;
iar moartea ce'l durerel leac dulce, nesmintit,
I-I pare-un rail mat mare, ma! crud i mat cumplit.
t
4
49

La Fontaine.

FILEMON $1 BAUCIS.
Nicf setea de marire, nici aurul dorit,
pe om nu '1 fac in lume sA fie fericit;
cAci inimelor noastre, aceste zeitatf
neliniste dau numai gi bunurI fArA pret
sit fac adApost vecinic de griji omoritoare,
muscInd din not cum musca pe-a muntelui spinare,
vultanul fara milA din bietul PrometeA,
Inlantuit In stIncA gi
sfAsiat mereu ;
pe chid, casuta mica, de-o parte lAcuitA,
de-un intelept in pace, de ele e scutita.
El nu cunoaste aice acest funest tribut,
in lini§te trae§te, retras, necunoscut,
§i liber in natura. Aceasta 'I multAmeste;
pe favoritil curtel el 1-I dispretueste;
pe oamenii ce 'f vede cuprinsI de vanitate,
flint! desarte 'n lume, de lux Incunjurate.
El singur stie pretul, el stie pe ce tale,
norocul li trimite favorurile sale.

54
Apol dud timpul vine, and oara lul sosaste,
de term cind este-aproape, cind lumea parAsaste,
nimic nu '1 intristeazA; el toate- atunci le lasa,
apune ca lumina din zioa cea frumoasa.
§i Filemon ti Baucis ne pot servi d'exemplu,
el ce -au vAzut skimbata, coliba for in templu.
Imenul i amoral cu-a for statornicie,
legase a for iniml din dulcea lo pruncie.
Nicl timpul, nici Imenul n'a stins a for iubire;
Cloton cu bucurie torcea a vietei fire.
El cultivad de-o parte $i singurI si sarmanl
gradina lor, ogorul, de doutzeci de ani,
alcatuind el singurI republica for mica,
ei bratelor streine nedatorind nimica.
El, unul pentru altul qi luptl si muncesc ;
plAcerile vietel qi grija inpArttisc.
Dar toate tree in lume ai
totu 'nbatrineste 1
Acuma a for frunte sa plead, sl sbirceste ;
amorul I -i sustine c'o dulce suvenire,
prietesugu 'I leaga c'o veclnica iubire.
Yn orasal avindu-s1 casuta for iubitA,
departe de -acel oamenl cu inima 'npetrita,
neam crud al cdrui suflet o mill nu simteste,
neprimitorl si lacomi ce ride si huleste.
Liar Joe hotAreste el insus, el sl vie
sl plaid/ de pe lume aceasta semintie.
Porneste dar din cerurl, luind pe fiul sefi,
pe marele Mercuriii, a elocventel Zell;

colinda pretutindeni, cerind adapostire;
zadarnic... nicaire nu aflit gazduire.
Mercuriii bate, kiamd, asteapt' un om sa, vie,
dar nimeni nu deskide, nici unul dintr'o mie.
Atunce calatorii vazind eh nu 'I primesc,
lacasele profane, sa lase hotaresc.
Dar iata vad infine de-oparte o casd mica,
modestd, primitoare, curatd, frumusich;
Mercuriii bate 'n usa si Filemon primeste,
li ese Inainte si astfel li vorbeste:
SInteti, de lunga tale, de sigur obositi,
intrati, intrati aice, sadeti, va odihniti.
Putinul ce ne dede cereasca darnicie
primiti '1 ca al vostru, vi '1 dam cu bucurie,
si salutatf in pace acesti penati de lut.
Era mai darnic cerul si lumei mai placut,
mai sincera credinta, si
cultul mat solemn,
atund dud Joe lnsus era facut din lemn.
Decind 1-1 fac de aur, cu-atita iscusinta,
e surd la ruga noastra, e fara de priinW.
Baucis acum In graba to apa, incalzdste,
deli dorinta noastra de lipsurl sa 'ngrijaste,
dar va priori cu bine un oaspe calator
modesta gazduire ce '1 da un muritor.
Baucis, cenusa stInsd In vatra rascoleste;
cu slaba el suflare ea focul luteteste ;
arunca vreascuri lute, sa 'ntoarce cu sfiald,
descalta calatorii, picioarele le spaId;
55

66
jar Filemon sit maga c'atlt 1-I prelungeste;
ci, ca sa tread timpul, atunce el vorbeste
cu Zeil nu de jocurl, de pompe, de avere,
nici de lumeasca fald, de-a regilor putere,
ci de natura mIndrd, de holdele manoase,
de fructele livezei mai rani si mai frumoase.
Baucis apol sa duce de cilia sa &lased;
pe o masuta pune mincarea cimpeneascd,
masuta foarte simpla din scinduri necioplite,
sa zice kiar de credeti In cele povestite,
ca timpul I-I rupsesd al treilea picior.
Baucis o sprijineste punind spre ajutor
sub masa ce sa pleacd, un vas stricat de lut,
o alts loviturd a timpului trecut.
Be clout scauese, un Weer purtat,
ce la sarbari solemne era 'ntrebuintat,
sa afla pus acuma; pe masa, florl de lard,
iar hrana : putin lapte gi fructele de yard.
insatosati de cale, cerestil calatori,
in vinul dat de oaspetl, \Tarsal adeseorl
cristalul unel ape; cu cit el beau mat tare,
cu-atita bautura curgea cu 'nbelsugare,
i vasul mic sä face izvor far de sfirsit;
infine sa cunoaste minunea negresit.
i Filemon gi
Baucis cu fruntea In farina
-0, plead Ingenunke i zeilor sa 'nkina.
Atunci mareata frunte lui Joe sa arata,
cu neagra sa sprinceand atit de 'nfricosatd,

ce face O. tresarii adinc in temelie
pe crugurile sale, a cerulul tarie.
Ertatl gresala noastra, o Joe protector,
exclama atund Baucis, van care muritor
ar fi gIndit vrodata ca va primi la sine,
uu Zen a totputernic, un oaspete ca tine?
De sigur, masa noastra §i simplul adapost,
putin va stilt placute; dar orcine-am fi fost,
lul Joe celur mare ce-am fi putut servi,
ce poate-un om sa-I dee, kiar rege de ar fi?
Plecarea face totul §i de s'ar gad tie,
stApIn a totputernic, lumeasca 'npariitie,
primirea cea mai mare, mai bine pretuWI
o inima curate i darul el primeM."
Apoi ca All indrepte gresala ce facusa,
alearga ca as prinda porumbul ce crescusa
de mic in gradinuta cu-atita ingrijire,
sit '1 tae pentru masa... zadarnica grabire;
cad paserea u§oara din loc in loc zburind
in bratele lui Joe, ea scapi alergind.
Aceasta nazuinta n'a fost far de folos,
cad Joe intervine. far de pe muntl in jos,
prin 141 §i pe cimpie, acuma instirind,
incet §i in Were, vezi umbrele cazind.
infine Joe ese, Urmati-ml nezmintit:
pe falnica cetate pedeapsa a sosit!"
El zice i Mercurid aduna negril nor!.
,0 crude semintie 1 nedarnid muritori!
57

-58
Fiintl ce 'nkideti u§a §i inimile voastre,
nedemni de-a noastra milA., de dragostele noastre;
peritil Arum furtuna pe vale nabu§a§te,
rastoarna tot in drumu-1, cetatea cotrope§te;
§i Filemon indata cu Baucis Inpreuna
urmeaza, 'ncet pe Joe avind toege 'n mina.
Deoparte frica morteT, de alta ajutati
de Jupiter, pe-un munte acuma sint urcati.
In vale noril aprigl, §i focuri plutitoare,
ministril rAzbuna'rei lui Jupiter eel mate
arunc' a for vapae. Pustiul sit intinde,
§i, fara de crutare, rastoarna §i cupriude
gradini 1i case, holde, §i oamenii 1i
turme;
inteun moment cetatea dispare fara urine.
Batrinii jalesc soarta acelor ce-o sA moara;
sa peara omu 'n lume, dar turmele sa pears!
Au disparut cu totii sub flacara cumplita.
Baucis in taina plinge cetatea urgisita.
Acura unde fusasa coliba acea mica
de marmura frumoasa un templu sa ridica,
§i stilpi Ina §i falnici cu mindre keotorT,
fruntoanele 'ntr'o. clipa sa, sue pan la nor';
§i stuhul sa preface in our far de pret,
§i totul straluce§te §i totul e maret;
iar pe paretii mindri, pe-a lor invalitoare,
sa vede zugravita de mini nemuritoare
istoria aceasta: dumnezeesc penel!
mai iscusit in totul ca Zeuxe i Apel!

Batrinii nostri 4nsa surprinst si confundatl
sa cred, ca prin minune is cerurl inaltati.
,30 Joe-a totputernic 1 o Joel striga e1
de mila to cereasca to ample robil tat.
De tine fi-vom vrednic!? pute-vom no! vrodata,
in templu acest sacru, cu inima curate
injurul mesa! sfinte servl, sacrifice,
$i preotl, ruga lumei no! tie-a Malta?
Iar Jupiter primeste pioasa rugdnainte.
De-ai vrea, zic iar bdtrinif, puternice parinte,
pe Filemon i Baucis sa-I scapl pans la fine
no! am muri 'npreuna servindu-te pe tine;
Cloton sa curme-odata a vietel noastre fire,
si altii sa ne dee o trista Ingrijire.
Pe dinsa n'as ma! plinge-o, si jalea sa ferbinte,
n'ar mal curma tiicerea acestor locurl sfinte."
§i
asta rugaciune de Joe fu primita.
Dar void putea ell spuue minunea neauzita?
Cind Filemon si Baucis aid in templu stall,
si lumel adunate minunea povestiati,
de calatori multimea, uTmita s'In mirare,
grabindu-sa 'nprejuru-1 cu totil in picioare:
Aici, pe-aceste locur!, aid le ziceati el,
n'a fost cladit din timpurl un templu pentru Zel.
Un tirg era odata de Zel infruntator,
cu inima 'npetrita, necredincios popor,
o crude semintie si
barbara cumplit;
dar flacara cereasca pe tot! i-a mistuit.
'59

60
Din numarul cel mare nol singurl am trait,
precum vedeti aice de Joe zugravit".
Pecind spunea aceste, batrinul sa ulta,
din cind in cind la Baucis, ce 'n arbor sa skimba.
Ea bratele '1 intinde qi Filemon ulmit,
vroe§te s'o ajute... dar sta inmarmurit.
Atunci vrea sa vorbiasca, dar limba 'n a sa gura,
in coaja sa preface, §i din cautatura
el pot sarmanil numal sä 'sl iee ziva buns.
Acum el sint doi arbors; un vint prin el resuna;
multimea neclintita I-I kiama in zadar;
un teitt sa face Baucis iar Filemon stejar.
§'acuma sa vac! Inca, spre a sa, sti anume
iubirea nesfir§ita ce-avura el in lume.
De darurI, de prinoase etern inpovorate,
umbroasele for ramurl sa 'ndoae atirnate;
si dad, d'intimplare, sub din§il s'aa umbrit
dol amorezi °data, el veclnic s'aa iubit.

Lamartine.

0 m ur...
Adresat Lordalui Byron.
Tu de-al citrul drept nume Iumeail in nestiintA,
spirit plin de mistere, om, Inger sail demon,
orcine-al fi, Biron, bumf sail rea fiinta,
1-ml plat a tale versurl s'a for salbatec ton,
cum 1-ml place-a furtunel voace spaImintatoare,
a tunetulul vuet, a vintulul suflare,
ce'n uragan teribil odatA s'a unit
cu furiosul vuet torentuluI cumplit 1
Noaptea 'I a ta viata, spalma 'I a ta domnie I
Ca vulturul Intocmai ce fuge de cimpie,
si in pustiu aleargit ; ca tine vrea sit sada
pe stiuci ne-apropiete albite de zapada,
de fulger brazduite, sail tarmurl coperitl
de sfarmaturi de vase, sail cimpil inegriti
de-a ostilor ciocnire ; si pecind in florl
o pasare suspina s'i- I face pintre florl

64
lungind cimpia verde In rapedele-1 zbor
pe malul unel ape, ascuns un culbusor,
el trece presto creasta inaltulul Athos,
spargind $i norl si aer In zboru -I maestos,
si, peste-adincl prApastil, pe-a muntilor spinare,
el 1-0 asazA cuibul, $i locul de pradare 1
Aid, singur, de cArnurl acuma spircuite;
de stinci cu singe negru necontenit stropite
1ncunjurat, el af1A nespusa bucurie
in strigAtul victimel sub ghiara -I Inca vie,
si de furtunl cumplite, zi noapte leganat
adoarme far/ grill de-omorurl saturat1
Si tu, Biron, intocmal aces tui hot de soare,
raul din lume numal e dulcea ta cintare 1
L'a desperarel gemat si lacrimi omenest1,
la suferintl nespuse, ta rizi, to vesalesti...
Ca si Satan Intocmal, adincul masurind,
de DumnezeA, lumina, to departeg fugind
In negrul intuneric, de'unde pentru Mil-sit
sperantele divine de tot le-al izgonit 1
Ca spiritul acesta, domnind in intuneric,
funebre numal glasurl da geniul tad puternic;
triumfa, s'a ta voace pe tonna infernale
Zeulul rAii aduce imne de inaltare 1
Dar %contra ursitel lupta -1 o nebunie !
Ce poate 'n contra soartel a omulul minie 1

StrImta este vederea okilor nostri data;
peste-a natureT marginl el nu pot 0, strabata;
Cacl, mal departe totul dispare, a perit...
Dumnezeiasca mina aid te-a marginit 1
Dar cum? si care-I scopul?.. ce fel? nime nu stie.
Din mina sa lnalta pulberea pe (Ample
a arunct in spatia, precum a aruncat
pe oamenl si pe lume, precum a spiuzurat
in aer neagra noapte si splendidul apus;
el siugur numal stie... aceasta '1 de ajuns!
Al sati e universal, iar nol alts n'avem
decit ziva de astazi In care-abie vim 1
E culpa Ins& mare chid totul vrem a sti,
pecind menirea noastra si soarta noastr' aci
a fost, ca In natura, fiintb, de tot mica,
sa stain In servitute si sa nu stim nimica I
Biron, e gat cuvintul, mult timp m'am indoit,
dar adevaru-ml pare, clan, netagaduit.
Ce titlu al in lume? Prin Dumnezeti traestI
§i siincl, s'a ta divina sclavie o iubestI.
Atom debil si fraged In lume aruncat,
libera ta vointo, lul e de consacrat!
Nascut aice numaf prin a sa invoire,
intreaga ta viata e pentru-a sa marire.
Iata care '11 e soarta,... s'In loc de-a blastema,
sarut' un jug pe care voesti a sfara'ma.
Trufia ta uzurpA un loc de Dumnezea ;
coboara I cad, in lume, lucrul la locul sad
5
65

66
e mare, este bine! Vrointa sa condamna
pe or si ce fiinta. El loc si zi insamna:
cad in okil sal, earl, spatiul a creat,
s'insecta e o lume... tot una l'a costat 1
Dar zici ca asta lege, revolt' a ta dreptate,
slit °kit al ea este o mare strimbatate,
o ulna 'n care lesne, not purure pictim;
el bine, sa o spunem, dar sa n'o judecarn!
Precum mintea ta, mintea 'ml de indoell e plink
s'a lumel explicare nu sta in a men mina.
Enigma nepatrunsa etern in starea sa,
cel ce-a fame° numal o poate explica!
Cu cit mai mult adincul acesta, vas! voesc
ca sa 'I patrund, cu atita mai mult ma ratticesc 1
In lume, cind iel sama, durerile dureaza;
si ele 's stris legate; zion, zilei urmeaza;
necazului, necazul. Mic prin a sa natura
si mare prin dorinti, omul e o fapturit
precit nelnsamnata pre-atita urias,
cazut cu suvenirea cerescului lams!
Sail ca, gonit acuma din vekia sa marire,
el tine minte Inca perduta fericire;
sail cit, sperantl imense si de mai bine dor,
i-anunta de departe un mare viitor;
cazut sail cu defecte, de pre pamint sail cer,
in lume este omul un nepatruns mister!
De simturile sale 'n viata 'ncatenat,
el ca intr'o inkisoare sa crede aruncat;

si Belay el simte 'n peptu '1 al libertatt1 dor.
Nenorocit sit lupta sit alba-nu viitor.
El vrea sa stie a lumel tainica 'nlantuire,
si soarta sa e tistA si slab' a sa privire.
Inima sa iubire necontenit voeste,
si fraged este lucrul pe care 1-1 iubeste.
Tot omu 'n lume pare ca omul izgonit
de Dumnezed odata din Raiul fericit;
si masurind cu okiul fatalele limite,
el side, pling1nd incA, la portile oprite;
asculta de departe In lacasul clivin,
a dragostei eterne armonios suspin,
de fericire glasur1, de ingerl concert Flint,
ce lul Dumnezei1 numai sa 'naltA si sa chit.
Atuncl, din cer s'intoarce, shit si dureros
privirea, s'o opreste la soarta '1 aid jos!
Nefericit acela ce 'n vista pribegit,
a tine lumi dorite accente-a auzit.
Din cupa ideals, odatii de-a gustat,
natura sa respinge lucrul realizat;
In a putintel cercurl s'arunca fara sens.
Realitatea '1 strimta, posibilul imens;
si sufletu 'I aice fixind dorinta sa,
cu-amor si cu stiinta etern sa v'adapa.
Aice ca 'ntr'o mare de raze si lumina
insittosat, va soarbe frumuseta diving,
67

68
si de frumoase visurl somuul sad inbatind
n'a sti ce sa gindiasca, la'soarta '1 cugetind.
iiI
Val I astfel fu soarta, astfel al rued destin!
Ca tine-amar gustat-am din cupa cu venin 1
§i okil mi sa deskise intocma ca aI tal,
far' a pute strabate nimic priu simtil sal.
A lumel inclestare zadarnic am cercat,
de cauza sa prima natura am intrebat;
am intrebat de scopu-I cea mat de jos suflare,
am atintit adincurI ce dad infiorare;
si veacurl lard numer, si
timpul neaflat ;
de la atom la soare ed tot am cercetat.
Am ascultat batrinii de peste marea 'ntinsa,
dar lumea e mindriei o carte 'nvecl inkisa!
Spre a surprinde talna nature! fara glas,
cu sufletu 'm1 departe, in sinu 'I m'am retras.
Dorind sa gasesc keia acestel limbI ascunse,
a cerurilor lege, planate nepatrunse
am studiat, si Newton conch's& pasil mei
pe calea stralucita a naltelor cimpii;
de 'nparatil cazute ruine-am meditat,
in ale Rome! sacra morminte am intrat,
A umbrelor prea sfinte rapaos tulburind,
eroica cenusa in mina cumpanind;
Bata sa 'ntreb aceasta pulbere Wit nume,
de aceea nemurire ce omul spera 'n lume.

Ce zic? pan' si pe patul murinzilor plecat.
In stinsa for vedere voiam sa o strabat,
pe-acele sand sumdte de nut etern negrite,
pe a marilor talazuri de vint etern lovite,
ciocnirl de elemente cu-ardoare cautam;
Intocmal ca Sibila In furie asteptam,
spertnd ea poate-odata natura va lase,
BA afle omu 'n lume ceva, din tatna sa.
Vroiam A vaz cu okil luptele 'nversunate
a fortelor natures Nina 'n fund tulburate;
si o pindiam In pace, In furie o pindiam...
privelistea et crude, cu-ardoare urmariam...
Zadarnica 'ncercare ! .. etern inapoet
spre a putd surprinde acest ascuns secret.
In toate pretutindeni vazui o mare lege,
un Dumnezed puternic far' al putè 'ntelege I
Vazul binele, raul din sinul sad wind
imprasti et In lume fail discernamtnt.
Dar rail In loc de bine mult mat mult am aflat,
si neputind pricepe. , . atunci am blastemat!
Si astfel a mea voace c'un cer de bronz In kin
n'a fost macar In stare sa 'ntarte pre destin I
Dar, pectnd din adincul suferintelor grele,
eft obosisem cerul cu plingerile mele,
de sus o raze dulce In peptu -mi a intrat,
si ce bajocorisem, am binecuvintat;
69

70
supus atunci indata suflarei ce m'inspira,
cintarea ratiunel esl din a mea lira.
Madre tie 'n timpurl §i in eternitate
,,eterna. Ratiune, suprema Voluntate!
Tu, a caret fiinta o spune Rasaritul,
ntu, a care! prezenta o spune Nesfir§itul 1
Suflarea tI creatoare asupra ml sa lasa,
§i eel ce nu fusesii In fata ta-acum sta.!
be glasul tad puternic avut-am cuno§tinta,
Intal de a cnnoa§te propia mea fiinta;
pans, la pragul vietel acuma mil avint,
,,dar ce sint inainte-ti? atom far de cuvint!
fine 'ntre noi pute-va deosebi esenta?
Ed ce respir in tine rapedea-m! esistenta,
faptura mine tale §i far sa fi tiut...
nee 'ml datore§ti, to Doamne, pan' a nu fi nascut?
Mimic naintea vietel, nimic dup' acest kin,
marire dar sa fie gindului tad divin!
Caci eel ce de la sine totul §i toate scoate,
OW singur datorete orce-a sa voe poate.
De-a minel tale lucre, etern sad peritor
nte bucura acuma, Inane creator!
Vrointa ta suprema ed pururea-old servi ;
dispune, poronce§te §i fa cum vel vrol.
,,Si fie 'n timp, sad spatid, pentru-a ta marire!
ninsamna ml numal zioa i locul de menire.,

ed, far' a ma plinge, si far' a cerceta,
de sine in tacere, indat' oiu alerga,
nprecum alearga 'n cimpit desartului ceresc
planetele de our ce umbra ta zaresc;
si merg cu bucurie pe calea ce la toate,
necontenit insamna mina ta zi si noapte.
Ca ele ell void merge unde-mI veT arata,
Sad ca, ales de tine lumi multe-a lumina,
4 void riisfringe, Doamne, asupra for de-ajuns,
stralucitoare raze ce void primi de sus,
de stele aurite In rnijloc stralucind,
si rapede din cerurT prin univers trecInd;
sad c'aruncat depute, de nalta constiinta
al face to din mine, necunoscuta fiinta,
atom debil si jalnic in neante ultat,
sad firul din nasipurl de vinturl spulberat;
mindru de-aceasta soarta, opera ta fiind,
void merge pretutindeni, marirea ta cinttnd;
si cu acea iubire, Smplinind legea ta,
pans, in vecinicie to -oin binecuvinta I
Niel jos, nici sus cu totul, simplu copil in lume,
soarta mea 'I o problema, mister e al meg nume.
Ed samin, Doamne sfinte, cu globul de lumina
ce noaptea duce 'n spatiti pe ceriurT a ta mina,
si pe de-o parte-arata lumini de adorat,
iar pe de alta zace in umbra afundat.
71

72
Un punt fatal e omul a doui infinite,
de mina ta Inaba In una intrunite.
,,La orce alta treapta, poate mat fericit,
as fi putut fi, Doamne... dar sint ce at voit;
iubesc a ta vointa Si n'o cunosc in sine,
glorie tie 'n pace, tot ce-al facut e bine!
Dar, vat! sub greutatea durerel ce ma stinge
nefericirea vietel la moarte ma inpinge!
De la neant la moarte! ... Ea merg necontenit
,ca cel ce merge noaptea pe drumul pa'rasit,
si nestiind sannanul nict de uncle porneste,
nici unde cruda soarta a-1 odihni voeste.
,Juneta mea trecuta zadarnic am kemat:
,ca apa de torente... asa s'a strecurat.
Menit am fost, prune inca, nefericit a sta,
si ca pe-o jucarie ma zmulsa dreapta ta!
in lacrimi si
durere, cu pine m'am branit;
apa miniel tale satea mi-a potolit,
glorie tie 'n pace! Cu glasul meu repus
strigat'am catra tine, i to nu mi-al respuns.
Ulmit, atunci, privirea pe lume-am aruncat,
,zioa dreptatei tale din cer am asteptat;
si a sosit ea, Doamne, dar pentru-a mea durere ;
tact nevinovatia e rea 'n a ta vedere!
Glorie tie, Doamne! in lume mat aveam,
o singura fiinta pe care o iubiam;

,,tu tnsusi, ale noastre zile a-I fost tesut,
clout vietl intr'una c'un suflet am avut.
,Ca fructul Inca verde din ramura desprins,
,,pe sinu ml, far de vreme, vazut-am cum s'a stins;
s'acett lovire-amara, adinc nemarginita,
cu 'ncetul mi-al facut-o spre-a'ini fi si mai cumplita.
,Pe galbana sa frunte s'aproape de sfirsire,
nvedeam cum cruda moarte, lupta, cu-a el iubire;
,,in okil sal a vietel flacara sit zaria,
cum, sub degetul mortil, cu 'ncetul sa stingea;
si numal cu-a iubirel putere si vointa,
sa 'ntirzil puteam numal o zi de suferinta.
A soarelui de viata lumina datatoare,
rugam o zi sa 'ml dee, o zi de- aminare.
Ca osInditul care in temnit' aruncat,
On negru intuneric de vitt acufundat,
mai are ling sine o singura lumina,
,,pe care-o vede-aproape stingindu-i-sa'n mina,
,asa si eu, suflarea-I, gata a s'exala,
in ultima 'I privire vroiam a cauta.
Suspinul sau, o Doamne! In sinutl s'a suit,
cu dinsul si speranta ml, din lume s'a sfirsit!
Alt! iarta desperarei momentul de blastem,
,era 0, 'ncep... staptne a cerului suprem!
,glorie tie 'n pace! primeste-a mea cainta ;
caci, dup' a ta dreptate si dup' a ta vointa,
,tu al facut sa curga apele prin campie,
tu al voit sa sufle furtuna cu minie,
73

74
soarele sa inparta lumina -aI poroncit,
iar omul, suferinte1 l'al dat pentru sfirsit!
I vietei mele lege ea bine-am observat!
Nesimtitoarea fire far' a sti s'a plecat.
Ca o necesitate privesc a ta fiinta,
s'In dragoste-aduc tie Intreaga mea vointa.
Supus cu 'ntklepciune la tot ce veT vol,
iubesc acuma, Doamne, pe tine-a servi;
ntml place-a ta poronca, natura inplinind,
$i to ador pe tine orunde si orcind.
Iubesc In a mea soarta, vointele ceresti;
iubesc a ta vointa kiar cind ma pedepsasti.
Glorie tie, Doamne 1 glorie tie 'n pace 1
De vrel loveste Inca, Carina ma preface!
Glasul mea catra tine asa va rasuna:
glorie tie 'n pace I etern gloria ta 1"
Asa a mea cintare la cer am inaltat
si Dumnezeu primind'o, credinta mi-a 'nturnat.
Dar tacere, a mea lira, si
tu, care 'n mIni til
a inimelor noastre coarde de- armonil,
Byron, vino de scoate cintArI de laudat,
cad pentru adeviirurl e geniul treat.
Inalta catra ceruri, o poet de infers,
strigarea de cainta, gematul cel etern.
Gelos de dulci accente ce es din lira ta,
veT fi primit in sinu '1 pentru lauda sa.

Poate ca l'a ta rugd, din cereasca lumina,
o raza sa strdbata in inima ta plind
de negre 'ntuneciml: si inima'p sd, poatd,
de o dorinta sfintd atuncl Invapaiatd,
sd linistiascd Insasi un suflet amArit,
si din nod sit te 'naltd la cerul pArdsit.
Poate c'acea lumina sd spargh negrul nor,
si sit reverse 'n lume lumina ce te 'nconjor.
Ali! dad vreodatd, sub degetele tale,
de lacrtml Inundata divina harps ta,
induiosatd 'n fine de suferintl mortale,
imnul de pocainta duios ar suspina;
sad, dad. din adincul umbrelor nesfirsite,
ca ingerul ce cade in cal prapAstuite,
Indurarea cereasca si to al invoca,
si aripele tale de umbr' al scutura;
iar aka cerul mindru, luind zbor luminos,
In corurile sfinte to -al asdza, voios ;
Sued, 'hived ecoul de sub cereasca bond,
hived harpele de-aur ce Domnul kiar ascultd,
Lived a serafimilor cete melodioase,
n'ar pute rdpi cerul cu cinturl frumoase!
Curaj, flit. In cAdere dintr'o stirpe divina I
Pe frunte ti este scrisa superba origind;
tot omul, cind te vede, cunoaste 'n okil MI
o razd 'ntunecitd a cerestilor scIntei 1
75

76
0 de cintad frumoase, dulci qoapte *i suspine,
poet nemuritor 1... cunoaVe-te pre tine
al poesieT rege! i lasa ne§tiintel
blastemul, fndoiala, tortura necredintei.
Nu este pentru tine a Iadului tamie,
cad glorie nu este, unde virtute nu e.
La vekia to splendoare din nOti acuma via,
pintre -acel copil mindri de glorie qi lumina,
de Dumnezeil cu-aleasa suflare Inzestratl
cintarei §i credintel §i dragostel lasatl!

A. de Musset.

SCRISOAREA CATRA LAMARTINE.
Cind marele Byron sta Bata sit porniasch,
sA piece din Ravena cu gind ca sit gasiascit
pe-un term departe 'n lume, pe marea undeva,
un loc unde sit poatit ca un eroil curma
a mindrulul sail suflet dezgustul acel mare ;
cum sta culcat .7i palid privind cu intristare
spre Grecia antica, amanta sa iubitii,
Guiccioli a sa frumoasA de el a.p, numita,
l'a-caria picioare cu drag ingenunkia,
deskisit-o carte 'n care de dinsul sit vorbia.
PAstrat-aI de atunce, pastrat-ai, Lamartine,
aducerea aminte acestuT timp cu tine,
§i versele-adresate la marele proscris ?
i-t1 maT aducT aminte de tine le-a fost scris ?
Eral atunce june, to scumpa noastra 'fala,
§i, pentru 'ntiia data, atunci fait 'ndoiala,

80
te Incercal pe un flaut duios, lacraniator
ce pana astazI Inca rasuna 'ncIntator.
Atunce a ta muza, cereasca ta mireasa,
logodnica ta mindra si Inca sfiicioasa,
fecioara 'npodobita, de laurl iubitoare,
lua, pe a ta frunte gindiri IncIntatoare.
Atuncl, de bunasama, tu nu cunosteal Inca
decit grin suferinta, durerea sa adinca,
pe mindrul acest poet, sublim cutezator,
la care te-adresasas1 cu glas tinguitor.
Cu ce drept tu atunce la el to -al adresat ?
Ce vultur, Ganimede, pre tine te-a luat
spre zeul acest falnic, pe care vreal atunce
sa '1 plingl cu presimtirea c'odata '1 vei ajunge,
pre el la Inaltimea de unde te-asculta!
0 nu! eral prea tit& si inima tI salts.
Aul doutzeci atunce abie II fi 'nplinit
pe Manfred, pe Corsarul, pe Lara 'I fi cetit.
§-al scris cu fata Inca, in trista lacramare;
te-a fost rapit la cerurl a lul Byron suflare !
Durerea sa te-atrasa si kinul saa cumplit;
s' acum kernaI la tine un suflet amarit.
De si '1 simtial prea mare, amic I-1 precuial ;
desgustul vietei sale duios I-1 minglia1;
si ca torentul care, pe verde cImp O. 'ntinsa
Bironianul genie pe tine te cuprinsa.

Iar ell ... Europa 'ntreaga, armata s'In picioare,
I-1 ascultd In tremur selbateca cintare l
De zece an! acuma fugia de-al sea renume ;
cu-a sa singuratate umplus' Intreaga lunie.
el, al melancoliel, sublimul inspirat.
El, obosit acuma de-a fi invidiat,
fugia, fugia 'n tot locul, cats, martira tale,
Italie! cazute da dragostele sale.
Exilul de pe urma vroia el sa gasasca,
satul Oa la suflet de fala omeneasca.
Ca lebada ce cinta simtind ca moartea vine,
vroia sa 's1 dee viata, dar unde, pentru tine ? ..
El asculta, atunce amanta sa iubita,
cetind a tale versurl c'o voace 'nduiosita,
&tare de departe, mInglitor salut,
eel adresd un tinar strein, necunoscut.
De a inteles, ed nu stiti, poemu 'n frumus6ta ;
dar sit vaza pe fate 'I un zimbet de tristeta
si ce '1 vent din suflet I-1 fa binevenit.
Poet, acum cind muza credinta ti-a pazit,
chid prin a ta iubire neprihanita, mare,
ea a remas deacuma invecl nemuritoare,
si fruntea ta iubita cu fiorI 1npodobeste ;
cum te-a primit pre tine Byron, ma priimeste.
Ca sit te-ajung vrodata nu 'ml trece nici prin vis,
cacT darul tau din ceruri mie nu 'ml e promis.
a
81

82
Cu cit distanta 'I mare, si soarta dintre nol,
cu-atit, ca sa ne faca amid pe amindol,
dumnezeeasca mint va fi IndurAtoare.
All adresa aice cintarI laudatoare
nu voiti, nici cuget inca, ca 'ml vei raspunde-odata,
skimbari asa ilustre cind sa propun, A cata
sa alba scris pe ele un nume ce nu am.
Ca 's obosit de viata adese cugetam;
crezind in indoialo, credeam ca am negat,
ea umbra mea adinca ca noaptea am luat,
trecind pe dinainte 'ml de vanitate plink
s'inbrobodind In negru privirea mea senina.
141 scriti ca sa II spun tie, poet, ca am iubit,
c'o raza de lumina pe frunte 'ml s'a oprit,
si ca 'ntr'o zi de doliti, de kin nelnpacat,
gindirea mea In lacrimi la tine-a cugetkit.
Cine din not acuma, si din juneta noastra
nu stie, Lamartine, cintarea cea maiastra,
divina melodic, amantilor iubita
ce ne-aI cintat to noni pe-o noapte stralucita ?
Cine n'a cetit Inca si tine nu ceteste
necontenit In viata, si tine nu rosteste
misterioasa soapta, aecentele duioase,
manta to In lacrimi, iubirile frumoase,
suspinele de taIna, simtirea cea profunda,
Mind ca cerul mindru si limpezi ca o nada',

ce face pe tot omul de plinge 'nduio§at,
tine n'a plins cu ele, tine n'a suspinat?...
Oh Ilunga
cea cain a, iubirea trecatoare,
a timpulul ruins, necontenita, mare,
lucirile acele §i visul nesfir§it,
ce om pe lumea asta, ce om nu le-a simtit?
Orcine 'n lume simte gi a iubit Math,
adinca ulna are deskisa, nesacAta;
o poarta pe vecie in talnA, scumptt inca,
§i de remediti fuge cu eft e mal adinca.
Poete al durerel 1 SA 11 spun en tie-aceste?
Mareata to durere a mea durere este 1
Ca tine privind ceriul Intins, cu-a mele brace
am vrut sa string de-odata speranla ii viata;
§i visul men Intocraa ca visul tan sa, stinsa.
SA 'II spun ca Sae° sarA cind raza asfintish
§'In unde parfumate sa preumblaii zefirii,
en adormind ca tine, In pacea fericirel,
la glasul dragel mele, glas dulce §i iubit,
in peptul men simtit'am ca timpul s'a oprit?
SA spun ca. intr'o sira, ramas In pArasire,
§i istovit ca tine, de-o cruda suvenire,
m'am minunat en insuml de propria mea jale,
m'am minunat cit omul, in kinurile sale,
cit lupta cu durerea, tit poate el till,
hi fara, ca sa moara, cit poate suferl?
Oh 1 ce-am simtit atunce 1 ce zi de intristare I
Sit spun, sa ma pling tie, en nu ma simt in stare!
83

84
§i cum aq putea Inca, §i cum sa indraznesc,
In urma ta, in fata 't1, sa spun, sa povestesc
un kin nedescriptibil, amara mea durdre,
in zioa asta plina de jale §i placdre?
Desta1nuirl asculta cumplite, dar fiddle.
Aceste nu slut versurl, sint lacrimile mdle ;
§i nu 11 void spune tie decit ce-am auzit,
ce, Dumnezea mie, atunce mi-a soptit.
and, dup' o zi de munca plugarul vine-acasa
vede saceripl, §'a sale holde arse,
de flacara furtunel ce-a stins §i a pustiit;
el n'a simtit de-odata §i crede Ca '1 orbit.
tncremenit atunce, la cer sa uTta, cata,
§i vede-o noapte neagra, cimpia 'nflacarata;
el cata locul case, dar flacara e'n ale ;
femeea nu s'arata pe pragul u§e1 sale,
centl§a numal vede, pustietate mare ;
copiil sal alearga cu zdrentele 'n picioare,
§1-1 spun cum a for mama sub focul cel cumplit ,
in strigate de moarte, sarmana a perit 1
Acum tacerea morsel sa 'ntinde pe cimpie,
nefericitul simte, durdrea sa o §tie ;
el stringe copila§il pe peptul sau, remine
cu foamea pentru noapte, cu moartea pentru mine,
de nu va 'ntinde mina la mila omeneasca.
El nu mal are-acuma puterea sufleteasca;

el inima nu are, durerea '1 ameteste.
SI pune-atuncl de-o parte, la orizon priveste
cum munca sa dispare sub flacara ce pica,
s'apoi Inteun fum negru la ceruri sa Mica.
Atunci plecindu 's1 capul mahnirea 1-1 rApune,
si sat far de sImtire si far de ratiune.
Asa atunci sligeata durerel m'a lovit
cind ea, necredincioasa, fugind m'a parasit;
si pentru 'ntitia data, atunce Insa lat,
In noaptea mintei mele am plins s'am blastemat.
Si
nu eram atunce pe termurl inflorite
A laculuI ce curge In unde limpezite,
nici pe colina verde, pe pajtstea frumoasa.
Vedem numaI desartul, pustia fioroasa.
Suspinurile mele er' adincl, nespuse;
1nadusiam In mine durerea mea rapusa.
Eram In Intunerec pe-o strada 'ntunecata,
si in Paris, imensa scursoare nesacata.
in jurul me' cu hohot, multimea zgomotoasa
racnia, pronunta tare tot glume scandaloase.
Sarcasmul el de noapte si ris 'am auzit,
ea, care vecinic ride de cel nefericit.
Pe strade uricioase lanternele minjite
arunch raze triste, lucorl posomorite.
Urmind acestor raze, pribagul trecator
sa duce dupa vuet pasind sub umbra lor,
85

86
si rasuna 'n tot locul o trista veselie.
Era 'n Febrar, pe timpul and mastele 'n betie
alearga cu multimea prin tins 'n carnaval,
si tints aruncInda-s1 ctte-un cuvint banal.
inteo trasura mare, o trupa, 'nghesuita
s'arata si dispare sub raza 'ntunecita,
si glasul et sa perde urlind In departure,
si nu se mai nude urita sa cintare.
Copil, femeI, batrinii pe fata for minjtti,
start unit peste alti1 prin crisme gramaditl.
La umbra pe sub stresini, femeI prostituite,
a noptei preotese sit primbla ingrijtte.
Ar fi crezut nestine portretul In picioare
a unel nopti faimoase, din vekia desfrinare ;
o noapte de acele dorite peste an,
s'atit de mult iubite poporului Roman ;
o noapte de acele dud Venerea paging,
zeita desfrInarei, c'o torcie In mink
esia prin Intuneric din templul sea secret,
si fail de rusine, cu parul scilciet,
sa primbla prin cetate orgia provoctnd.
0 1)oamne! pe-asa noapte am stat ea lacramtnd
si singur 1 Ce durere I Ce cruda videnie I
C'o zi mal Inainte ea t-mi jurase mie
credinta nesfirsItA, etern amorul sea,
luInd de martur cerul, jurind pe Dumnezeii.
Cu ce t'am gresit tie, o scumpul meu amor,
si unit In viata? §tieal to cu ce dor

In noaptea asta plinA de umbra, si rusine,
la raza tremurinda a lampel de la tine,
ca la o stea din cerurl iubita am privit?
Nu, nu stieaT nimica; eii umbra ll n'am zarit;
ed nu ti-am vazut mina inlaturind perdeaua,
nu to -al ultat la ceriurl sa vezl cum pica neaua,
n'al intrebat de este lumina pre pamint,
nu m'aI catat pe mine in negrul ist mormint!
At In acea noapte plingind amar in sine,
pe strada 'ntunecoasa am stat ea, Lamartine,
si singele din rana -mI adind am oprit
c'o mina tremurtnda pe peptul met zdrobit.
Asa, in acea noapte de cruda intristare
clad, furios poporul, cInta in desfrinare
si so.mana ca, zice, privind la anil met:
,Tu care piing! acuma, n'al ris si tu ca en"
Atunci de zidul negru eii fruntea mi-am lovit,
de doui-orl pumnarul pe peptu 'ml dezgolit
am apasat atunce in lacrimi si fior.
Vel crede tu aceasta, poet nemuritor?
Atunci la oara ceia de cruda desperare
eft mi-am adus aminte de mindra to cintaret
0 tu ce stir amorul, o tu ce al iubit,
respunde, a Elvirel amant prea fericit 1
87

8.8
respunde, pop tu crede si este cu putinta
ca un amant sd plece s'in talna sa pronuntd
cuvintul de adio? §1 a putut sa fie
o guru BA '1 rostiasca s'o mina sd '1 subscrie?
o gull ce sfintise prin sdrutatul sell,
o vecinica iubire jurind pe Dumnezett?
Et bine, pot! tu crede si pop tu tntelege
c'o legaturd astfel ce trebuia sa lege
mat mult pe toatA ziva mat talnic, mat cu dor
a dragostei eterne suflet nemuritor,
ce 'n inimele noastre in taind sä urzeste,
sa face mat adinca, cu timpul sa 'ntareste
si dezrAdacineazd vointa razvratitd,
ne tine, ne cuprinde c'o forta nezdrita,
c'o strinsd legaturd, puternicd si tare,
a caret lant, urzald, a caret inclestare
e trainica, adinctt eternd ca neantul,
mat tare decit sttnca si decit diamatul ?
Ea timpul nu cunoaste in rdpedele-I zbor,
de moarte nu sit Wine, de focti 'ngrozitor ;
ea face sa iubiascd amantil cit traesc,
ea face ca s'in groapd tot Inca sa iubesc.
Et bine, pop tu crede, cd zece ant mat bine
un lant atit de tare ne prinde si ne tine,
s'apol sa perde 'n spatiti, sa Mama deoddtd,
lasindu-ne durerea c'am fost ferice-odata ?

0 Poet, e crud lucru sa stiI a omit 'n lume
ce merge cu pas1 rapezi spre-un tel stiut anume,
mal trebue sa - §t dud si crucea la mormit,
mal trebue sa moat% adese pe plmint.
Cad cUm sa poate altfel numi si kiema,
nevoia asti crudi durerl de a skimba?
. Nevoe ce ne face din toate sa gustam,
s'apol ce-am dorit astazI no' mine sa uitam;
asa Inch tot timpul acestel existintl
1-1 perdem cu skimbarea desartelor dorintl ?
Si nu slut more aceste si morti spainnintAtoare,
atitea skimbarl crude de fiinte trecatoare,
ce spun ca-s obosite si nu mal pot spera,
si pururea stag gata a se transfigure ?
Oh 1 ce pustid e omul si ce adinc mormInt I
Invest cu-a sale patiml traeste pe pamint !
Si cum sa face oare c'adese -orl pAsAste
pe propria-I ruina si nu O. nimiceste ?
Si merge Inainte kemat de Dumnezeti,
si viatA pretutinden1 arunca 'n drumul seA 1
Millie, dorintl, frica si grijA si urit,
fantomele aceste I-1 tin necontenit.
Sub okil sal tot trece si tot a dispArut 1
Dar astfel e de jalnic si astfel e racut,
ca inima s'a scoate, necontenit arunca
o perdere amarA, o dureroasA munca.
CA moartea-I e sfirsitul, o §tie In tot ceasul;
si tot mergind spre moarte, el moare la tot pasul ;
89

90
el moare dud parintii, copil, amicil mor ;
el moare In ce plinge, el moare 'n viitor ;
gi fb,ra a mal spune de ce! ce-a Ingropat,
nu este Inc'o moarte chid ultl ce-al adorat?
E moarte mult mal crudA, e kin mult mal cumplit,
cind stil c'al remas singur din totl citl a! iubit?
Cind omul perde 'n lume tot ce-a iubit in viata,
sä duce al sefi suflet in cerurl ca o ceatl;
iar el rAmine-atunce caddvru traitor,
neantul ysi durerea 1-1 in 0-1 Inconjor.
El bine, raft sau bun, puternic seu plapind,
trist, vesel, mindru, josnic, dar vecinic suspinind,
asa cum este omul, din tarnA plazmuit,
1-1 stil tu, Lamartine, ca dinsul est1 zidit.
Durere, fericire, si or-ce suferinta
a tras In lumea asta, si or si ce dinta
nu poate fi Wel una care nu este-a ta.
Tu care stiff, amice, a plinge si-a cinta,
oh! Spune-'ml la ce cugep cind tu esti Intristat :
si ce ti-a respuns Rdul, cind tu l'ai Intrebat ?
Tradat de a ta amantA, tradat de-amici In lume,
de cer, de tine insusi to -at indoit anume?
0
nu, Alfons, nu, vecinic experienta tristA
ne dA numal cenusa dar flacAra resists.
Tu, rani acest mare lasat de Dumnezati,
1-1 respectezi in lume, i 'n Dumnezaul tau

to crezi far 'ndolala. El bine, acea fiinta
orcare ea BA fiei-p spun a mea credinta
acea fiintit mare ce-I Dumnezaul teii,
ma 'nkin si eA la dinsa e Dumnezaul med.
Sustin ca nu sa poate credinte Bout 'n lume
cum este facut nu seal si nu still al sett name;
dar m'am uitat la bolta acea nemarginita
si cred c'a sa putere nu poate fi 'npartita.
Din frageda mea vrista durerea m'a certat;
la zimbetul nature amorul am cercat;
acuma stiti eft trebuT sii, sameni, sa muncesti,
si cite per in lume sperante omenestl 1
Dar ce-am simtit mai bine si ce voesc sa 'l spun,
e taina nepatrunsa ce 'n inima It depun ;
cad ingerul durerel, lovind m'ati invatat,
cu sabia lul goala pe peptu -mI a sapat;
Plapinda creatura, fiinta de o zi,
care traestl o oars, tine te va trezi
din lacrimile tale, din suferinta ta?
De ce suspinl atita si and veT tnceta
de-a &le? al tau suflet amar te tngrijaste.
Tu crezi ca vecTnic plinge si vecluic patimeste.
ET bine, al tau suflet nemuritor find,
si lacrimile tale vor inceta curind,
91

92
Tu simtl deodita 'n peptu-ti o flacara aprinsa;
capritit de femee. Iubirea ta nesttnsa
te face O. plingi iar4 mahnit sufletul tag;
latunce mInglere tu ceri lui Dumnezeil.
ET bine, al tat suflet nemuritor fiind,
durerea ta, de sigur, va tnceta curind.
Cainta cea mai mica te perde, te consuma ;
tu zici ca timpul trece, c'ascunde cu-a sa urma
§i timpul viitor. E dar zadarnicie
sa plingi ziva de mtne; las zilele sa vie;
cad sufletul tat este inveci nemuritor
§i timpul fuge iute In veduicul sa zbor.
Fiinta ta sa darma sub raul cugetarel.
§i plead, a ta frunte lovirile durerel!
Tu tremurl pe picioare, fiinta far de minte,
acuma Ingenunke i roaga-te ferbinte;
cad sufletul aft este etern, nemuritor,
c'acum sose§te moartea cu pas mintuitor.
A tale oase pica §i pulbere vei fi,
memoria ta, nume, gloria vor peri;
dar nu §'al tat amor, amorul tat ferbinte,
nu moare al tat suflet §i '§i va aduce-aminte.

AT. Hugo.

*) Contemplations.
IZVORUL*)
De sus, din stinca cea golita
pica, pica necontenit
in marea tulbure, cumplita,
izvorul dulce §i lini§tit.
Oceanul Ina>, fatal plutirel,
zice: Ce't1 este de plingi mereii?
Mii, superl, superT lin4tea firer;
au nu §tiT oare tine slut ea?"
Ea sint oceanul ingrozitor!
Prea mic in fata'mi ea to privesc;
ce 'ml WI to mie trebuitor?
,cu ceriul falnic eti ma unesc!"

96
Amarel unde izvorul zice:
et farA vuet, necunoscut,
o picAtura t41 dati aice
de ap& numal, dar de bliut."

COPILAR IA. *)
Ginti, tints copilul, iar mama-sa gemind,
trAgea de moarte 'n umbrA, kip mindru Medi:0nd ;
In nor' acuma moartea pindia deasupra sa,
ea ascultam cum g6me, copilul cum tints,.
Cinci ant avea copilul §i la fereasta sand,
cu rtsul s6u, cu jocul placut zgomot Wind,
iar maid-sa, alaturi cu at sea copil iubit,
ce tints toatA ziva, gemea necontenit.
SA doarmA s'a dus mama, sub piatra 'n tintirim,
copilul toata ziva cintind 1-1 auzim...
Un fruct este durerea, de suferit prea grew,
sa creasca pe-o mladitA nu '1 las& Dumnezeii !
*) Contemplations.
n®
7

LA 0 FEMEE. *)
Copia, de-a§ fi rege, t'a§ da cu bucurie
§i sceptrul meu, §i carul, §'a mea 1nparA4ie,
bAl mindre de porfira, coroana mea ne 'nvinsa,
§i flotele ce-accip6r oceanurile 'ntinse,
pentr'o privire a ta.
T'a§ da pamintul, marea, de-al fi efi Dumnezeii,
vAzduh, pe Ingerl, demoni supu§I la glisul meil;
ci.
Haosul cel mare, cu sinu '1 roditor,
et ernitate, spatifi, lumi, cer stralucitor,
to de in'aI sArutA.
*) Feuilles d' Automne,
Con

PRUNCUL $1 INGERUL.
Imita(iune
Din cer un mindru Inger, prin lume trecator,
cu fata zimbitoare, de raze 'neunjurat,
deasupra unul leagan oprinduse In zbor,
privia cu duio§ie un prunc nevinovat.
01 yin cu mine, ingeru '1 zice,
,,copil ce 'ml sarneni, ea anger slut;
,,cu mine 'n cerud to 'I fi fence,
nu -1 pentru tine acest pamInt.
Aicl e viata nefericita,
oufletul genie kiar In placed;
kiar bucuria e amarita,
kiar voluptatea are dureri.

100
Atitea lacrimi §i suferinta
fruntea-ti senina vor Intrista ;
de-amaraciune ci de cainta
adinc va gem inima ta.
Nu, nu, copile, mai bine \Tina
In arul falnic colo... sub norl,
unde-I viata, unde-I lumina,
unde-I cimpia plina, de for!.
Tu, pintre lung, stele ci soave,
,pe mung de our to vel juca,
,pe marl intinse, stralucitoare
,voios ci liber ye! alerga,
Paseri maestre ti -olu prinde tie,
,pe nor! vet trece ca meteor;
,padurI de lama, de iasomie,
,culmele 'nalte vel trke 'n zbor 1
Oh 1 lasa lumea far de cainta ,
de traiul vieteT, de kinul sell,

Domnul to iarta cu indulginta 1 ...
nAcurn... WI liber, copilul met!
i intinzind aripele-1 de crin,
la cer cu pruncul s'a suit;
tinindu'l strins la al sat sin...
Sarmanit mam6, ... copilul ti-a mural
101.

Th. Gauthier.

COMEDIA MORTEI,
Viata fn moarte.
Cazasi-o ploae race; pe-un cer far de lumina
se intindea departe ca o urzale fin&
un ye! posomorit ;
era, ziva aceea o zi de intristare,
In care lumea face a mortilor sarbare,
asa ea s'a numit.
Sufla de la Nord vintul. Id, colt) frunzl uscate
cadeau rezlete'n aer de virfuri despoeate,
a ulmilor MAW;
si oamenl o multime, in tintirimul mare,
cu fruntea umilitit tntratt cu intristare
purtind bukete 'n mini.
I.

106
El aduceau ghirlande de fori nevestezite,
cu care vreau sa skimbe pe die invekite,
pe pietre 'ngenunkind ;
pe pietrele acele, sub care omul stie
c'a ingropat el insusi, s'a pus peutru vecie
pe mortil sel plingind.
Iar ea ce nu stiii Inca durerea amarita
de-a fi 'ngropat acolo sub Yarba vestezita
iubitil mei parinti,
examindm morminte, mergeam la intimpldre
si dud puteam de arbori, priviam in departure
antice lacuinti:
§i cum vedeam adese morminte parasite,
§i cruel fur de ghirlande sub erburi indosite,
sub spini de-atitia ani:
o mil. ne'ndurata, o mils me cuprinsa;
cad nimene pe lame aice nu venisa
la mortis isti sarmani.
Un singur fir de iarba uitdtele morminte
n'avead; pe multe insa stad stersele cuvinte
ce -au fost inscriptiuni;

cetiai adese nume de vaduve 'n durere,
si mai incolo alte Sot far de mingiere"!
Erag toate minciuni.
Caci nimeni nu venisa un gramen sa aduca,
lui Durnnezeg senalta o lacrima, o raga
pentru sufletul lor.
Privili$tea aceasta imi dede-o cugetare,
ce mintea-mi pana astazi o tine 'n framintare ;
gindesc $i me 'nfior 1
De-ar fi a§a... atAnce... de-ar fi adeverat
ca mortis in morminte sa lupta ne 'ncetat
$i vecinic se izbesc
cu bratele for goale de oase incordate,
vroind ca sit deskida secriele uscate
In care lacuesc.
Safi poate cit nici groapa nu este-un azil sigur,
in care, cit e ltimea, sit poatit un mort singur
dorml la ada'post
pe perna sa de peatra, $1, far' o amintire
de suferinti, placere, §i fara de simtire
ca este sag c'a fost.
107

108
Sag poate a si somnul aid to parisii§te;
si cInd, pe timpul limed, receala to razbeqte
prin racla stritbattnd;
ti-e frig atund, WI singur si-ti e urit de moarte I
Oh 1 trista e viata in terna-aicl deoparte,
pe-o scindura .azInc11
Sad poate... tine stie?.. cengsa adortuita
a inimilor noastre tot simte, e lovita
de patimi ce-aro avut
Si dupe moarte Inca; sag de-o resuvenire
din lumea cealalta, de kin, de fericire,
de tot ce-am cunoscut.
Acesti sarmanl uitatlsa nu ne indoim
aveau sotil In lume, ceva iubit, intim,
un suflet In sfirsit,
In care a for suflet la or si ce durere
sa afle-un 6co dulce, sa afle-o mingiare
la raul ce-ag simtit.
Trezeste-atunci In fundul adinculul mormint
pe-un mort sarman, $i sptine-I ea nime pe pamint,
ea niciodinioara

pe peatra sa ascunsA, sub care e uitat,
o lacrima, o floare, pe dinsul n'a pleat
Ohl ce durere-amara 1
SA stiI c'aI trecut lute si n'al lasat in lume
decit ce lasen treacat o bard, fag nume,
o luntre pe-ocean ;
di mort estl pentru toate; ca ce-al iubit mal bine,
uitatu-te-a acitma; c'o salcie pe tine
te plinge peste an.
Macar de-al putea noaptea, cind luna straluceste,
si 'n tintirim la umbre ea galbena priveste
cu gene de argint,
sa esI la preumblare prin albele morminte,
prin iarba, prin aide, cu duhurI far, minte ;
sa -ti lasI al tea mormInt.
Sag sa te 'ntorcl acasa unde-al trait. . . la loc. . .
Si plin de frig, pe-un scaun, sa te'ncalzesti la foe,
sail umbli prin birtil,
prin dill cetite-odata si pagini petrecute,
s, staff pan vine ziva si te sileste lute
sa. intre In secrii.
109

110
Dar nu; in groapa vecinic, pe patul tea de moarte,
unde nimic nu sutla §i nimenl nu strabate,
in giulgiti invttlit
sa stal In Intuneric c'un verme ce sCndreapta,
sere tine, a sa prada, §i uncle el te-a§teapta,
to sage neclintit.
S'apoi, de-at presupane, ca 'n groapa sa adinca,
un mod de gelozie, §i dupa moarte Inca,
tot este torturat!
Inkipuitl atunce cumplita frenezie
acelut ce In lime, iubind cu nebunie,
acum e ingropat !
Cetit-al vreodata pe Dante Alighieri
sa §til ce munci cumplite, ce tort, ce skingiuiri
spirala sa de foc
Insamna celor care au fost ge15§I In lume?
El bine, acele kinurl pe ling& aceste-antime
nu sint un kin deloc I
Inver§unata stare! Sub terna ce to -apasa
sa stal In neclintire pe dud femeea fal.9,
ce-atIta al iubit,

iubeste-acum un altul, si vesela, rdpeta
acelesi juraminteplacuta si coketa
ce tie ti-a rostit.
i sa nu poti odata, pe-o noapte 'ntunecoasa,
pe cind ea este Inca la bal, tu, numa 'n oase
la dinsa sa te-ascunzi,
s'apol chid sa intoarce, corsetul cind ill scoate
cu zimbetul pe buze, skeletul ted la spate
sa-1 vaza prin oglinzl;
S'ailda risul sarbed, un ris fara de gingini,
srengh4e-o sarutare de moarte fara margini
grumazul sea de crin ;
si mina sa de roze In mina to de oase
ca 'n cleste sa ramie, iar voacea-tI cavernoase
cu '11 infernal suspin
sa-1 zica fart milk sa-I zic'atunci: Femee 1
dud moartea, tii tu minte, veni ca sit me iee
ce mi-al fagAduit ?
,Ca ye! veni cu mine, ca me-I iubi 'n vecie,
si eft astept de-atunce, astept in veduvie,
si tu n'al mai veuit I
',
111

112
Si vii acum cu mine!" De-atance am o munca ;
prepasul acest straniu in kinurl me anima ;
un cancer m'a lovit 1
si °MI meT se'nfunda, si fruntea mea se 'ndoaie,
de par timplele mele, de came se despoaie ;
cad e lucru cumplit
sa stil ca 'n contra soartel nu este mintuire;
ca, moartea nici ea insasi, suprema lecuire
inveci nu-ti poate da.
De viata nu to mintui, de suferinti mortale;
nici liniste, nici pace! Furtana vi6tel tale,
inveci nu va 'nceta 1
in fundul mintel mole, perdut de cugetare,
ea me opresc atancea, si fruntea-mi cu 'ntristare
o razim pe-un mormint ;
un geniu sta de-asupra de marmurti frumoasa ;
pe fata sa in lacrimi o salcie pletoasa
cadea pan la pamint,
II.

Si vintul sufla tare si clAtind cuntina,
ysi florile dintr'insa, cazind loviau columna.
Nestine ar fi zis
cA piing o altA floare ce 'n primAvara vietel,
copilA prertipitA in floarea tineretei,
de timpuriti s'a stins.
i stralucia prin arbor! o luny incornata,
si marl, Si negri noui.I sub bolta 'ntunecatA
treceati si iar treceag;
situ tintirim prin colturI, s'in dos pe la morminte,
a noptel dauri role, nAluci Ma de minte
zburdalnic dantuiati.
SA auzia un vitet din alts, lume, &Thug,
suspine 'ngrozitoare, de p]ins dured si kinurI
si
glasuri ce 'ntrebail:
de ce a for morminte rAmin nit de dime;
si cum ma! stA pamintul; i vaduvele 'n lume
de ce fralrziau?
DeodatA... abie 'ml vine sa cred ce-am auzit...
Sub marmorti, la margin!... nestine a vorbitl
plecal urekia mea;
8
118

114
0 &id! o minune! in racla tintuita,
la voacea ce Intreaba, o alta ragqita
ci fal§a raspundea!
Atunci fiorl ma prima §i dintif mei cracnira
genunkit met in tremur sub mine se ciocnira,
am Intel& aqa:
ea vermele atunce cu moarta ingropata
pe path' sea de gbiata, naprasnic de§teptata
imenul savircia.
p.OARTA.
Ilusiane 'I oare?... 0 noapte ce-am dorit!
0 noapte a nuntel meld! infine ai sosit!
Pe patul nuptial
Wept, cad este oara cind mirele sosecte
gi
parfumat §i jane cunana resfoqte
si sinul virginal!
yE R MEL E
Hell noaptea asta '1 lunga, o moarta mea Mita!
§i esti pentru vecie cu mine logodita;
mormIntu 'I acest pat

si oara 'I cind zevodul la lima sa rapecle;
strigoiul chid alearg §i prada sa o vede;
cind corbif se abat.
p.OARTA.
0 vino, drag, vino! cad oara 'nainteaza,
ti -oiu face-un loc aice, la sinu -mi te asdza,
in brate sa te simt;
mi-e frig, drag, si tremur... sarfita §i dezghiata
amanta ta iubita: un mire (IA vista.
Val! patul este strimt! ..
yEIMELE.
Trel cop In lung mal bine §'in lat un cot, luata,
aceasta e masura Si este prea exacta;
hal, tact nu mal striga;
te culca, dormi In pace pe perna ta cea race,
barbatul Nu nu vine; el ride -acum, petrece
In lime undeva.
p.OARTA.
Oh! ce-am slincit? vas mie ! ce race sarutare!
0 Ora fara Vim §i fara respirare,
aid nu este om.
115

116
La dreapta mea peire! la stinga mea pustie,
me 'nfiora prin oase; ea tremur... amar mid!
cum tremura un porn.
I{ERMELE.
A mea e sarutirea: BM vermele... sub bath&
indeplinesc cu tine misterul, mama taIna,...
stapin si sot ea stilt!
to mingle, cad vecinic credinta 'tI pastrez tie,
arizI la nunta noastra cum salty 'n veselie
o buhna pe morrnint?
1/10ARTA.
Oh! dac'ar trece-actima nestine sa m'aida 1 ..
Zadarnic lovesc fruntea de racla mea cea uda, ;
capacul este grew!
Mai tire decit mortis un cioclu doarme Inca.
Ce tale parasita... o! ce tacere-adinca 1
un eco n'aticl ea 1
yERMELE.
01 britul tea de fildes, grumazul ted de crin,
aceste piciortise, divinul acest sin;
si mindru corp ce al 1

a mele slut deadline.; §i mina ta frumoash,
gurita ta de rOze, pe care sfiicioasa,
°data refuzai.
pIOARTA.
Amar I amar I val mie I un verme-aici m'a prins!
la inima, o rani adinch s'a intins.
amar! amar! ce ghimp!
veniti, veniti aice, .. veniti §i me scApati;
o mama mea iubita, surOrile-alergati,
ve kern de-atita time I
yERMELE.
in inima lor, crede, o scumpa partisith,
a moartet suvenire actima 'I ve§tejita;
de§i cununa ta,
§i giulgiul tea funebru In care stab culcata
sint noui, le vad bine; ca visul e0 ultata,
ca visul to -or utta.
p.OARTA.
in inima aice, Sn groapa sub pamint,
mai iute crWe iarba decit pe un mormint;
o peatra sag o truce,
117

118
ridicatura ternel 141 spline, 141 vorbe§te,
c'aici sub peatra asta un mort se odihnqte,
dar semnul care dace
acid° unde este mormintul sufletesc?
Ultarea I alts moarte, neantul ce doresc,
o, iata-me. sositt !
yERMELE.
Te mingle, copila, cad moartea da vista,
la umbra, ling' o crtice, mai mindru se agatit
garOfe §i rakiti;
§it iarba e mai verde. De sub a tale oase
vor cre§te flori multime mai albe, mai frumoase,
deasupra pe mormint;
cad tot ce ese 'n lime §i tot ce 'n lime pere
creiaza §i distrtlge cu sfinta sa padre
a Domnului cuvint!
Dumnethasca mina din totul, totul face.
In groapa de alaturi atunci alt mort ce ?Ace
trezit de glasul lor,

it auzil ca. 'I roaga sa taxa insfir§it...
0 pada lucoare din terna a zbncnit,
un fulger lucitar.
Atunci vezui deskise adincele morminte;
§i 'milt multime mare, gramazt de oseminte,
cadavre mucezind,
cu oasele for goale, albastre, fioroase,
§i carnurl despoete, §i galbene, apoase,
bucati, buciiti picfnd;
§i top batrtni §i tinerl, din tintirim popoar6,
ultati, uttati siirmanil ce-aad numal antra
furtana, uragan;
i care 'n racea groapa, patrun§I de Intristare,
cu old filr de lumina privesc cu nerrtbdare
la vecinicul Cadran.
Apol urma Mare adinca, haos mare,
iar eil patrons de groaza §i zguduit mat tare
de cite-am Post vazat,
pornil. Pe dale 'n urma tot Inca m6 ormeaza
strtgail de morti o mie, de clopot spaiminteaza
ailzul melt perdat.
119

120
intral atuncl acasa, tot gindurl de§antate,
idel ciudate, stranii, cu aripl inglietate
In jdrul med simtind;
a§d so vede sara sub cer sere catedrale,
de stolurI corbi multime rotindu-se 'n spirale
§i jalnic cloncaind.
fn camera mea unde ardea In tremurare
o palidit lumina, vazui cu 'nfiorare,
aspect ingrozitOr I
crivatul e o meld, iar Tampa o fade,
mantaua, giulgiul negru stropit pentru vede
de tristul calator.
In cadrul sed eel negru, un Crist in rastignire,
cu bratele intinse parea de skingiuire
mai galban, mai muncit;
ca pe Golgotha 'ntocma, in cruda -i agonie,
vedeai cum suferinta, a lame tiranie
11 sfa0e cumplit!

Portretele prin cadre, de timpuri Inegrite,
pastele avind culoarea de ipsos, Invekite,
pareati ca misca 'n loc;
nuantele for stinse, primesc culort o mie,
si stranil forme toate... si toate reinvie
la Ora de la foc;
si ca la teatru 'ntocma, cind mare e desime,
si unul linga altul stau privitort multime
prin unghiurl asazati,
asa acum aice, el tots l-ml 'Area mie
ca sa WW1 prin casa cu multa lacomie,
cu oki marl si holbatt.
Un cap de mort atance, varsat dupA natara,
cu fruntea prabusita si strlmba sa figura
apare Ina lbind
la palida lumina; el falcile 'sI
opreste
pe marginea console... el pare ca priveste,
el pare kiar vorbind.
In locul unde-odata fusesa okil set,
zbucnesc acum multime de galbene scintel,
oki viT pare ca. slut;
121

122
un abur trece iute prin dintii Ara gingini ;
perdelele indata, s'ati clatinat la margiril;
si nu era de vint.
Atunce... sting ca glasul ce 'n Visuri se aude
§i ca suspinul jalnic a marilor profunde,
o voace ascultal;
§i cum avtisein multe in ziva ceea kinuri
vazasem minuni stranii, nepricepilte lucrurl,
putin me 'nspaimintai.
JAFAEL.
Sint Sanzio Rafael, artistul acel mare,
o Irate, spittle 'ml mie, me poti cunoa§te oare,
a§6, cu okil mei,
i titva asta hida? 0, vino §1 m'atinge,
caci dintr' atitea titve nimic nu me distinge
pre mine dintre eT!
§i 's eft cu toate aceste! eu, junele divin,
eil, domnul frumusetel, eu Rafael d'Urbin!
a Rome! straluciri!

Adolescentul oakq ce 'n galeril priveste
cu capul pe o mina si
dulce urmare,te
a sale naluciri.
0 Fornarina meal amanta iubitoare!
0 tu ce-aT pus in ceruri, c'o dulce sarutare,
aprins sufletul men;
priveste... ace! care de finger avea mime
amantul tisu cel mindru... iata-1 cum e in lume!
e Rafael al taii?
Oh, de-al veni acfuna la glAsul met], iubita,
,'al parasi mormintul, sub care adormita,
tu stal fn paraclis;
vederea mea, copila, amara ti-ar fi tie...
remiT, remit acolo... hi, pentru vecinicie
pastreaza al Wu vis!
Anatomi§ti salbatecl, afurisila turma,
vol, caril, zi §i noapte, aduhnecati pe urmti,
§i mortil dezgropati!
hiene! De a deskide secriile inkise
§'a cintari skeletul, cenft,a noastra stinsa,
cind o sa incetatl?
123

124
Lasati pe morti sa doarma I Oh, tine -a putat spittle
durerea care simte un mort cind i sit pane
scalpelul ascutit
pe pieptul sell, .. si fringe, si rumpe i despoaie,
a sale carnuri, oase, a sale maruntaie?..
un corp abie 'licit!
De Ande stip voi Inca si tine ye invata
ca moartea ast' a noastra nu este o alta vista?
de itude ati Aft?
i nu puteti prepfine durerea stramosasca,
vazind pe-un om din lame ea vine sa-i rapiasea
nepotul ingropL?
Asa, I cu-a voastre unghil profane, uricioase,
ne scormolitl mormintul, pradatl a noastre oase,
sinteti prea indrazneti
Dar tdmeti-ve °data, c'un most in razbunare,
ca mine sa nu strige, sculindu-se 'n picioare,
anatema sinteti!
\re 'nkipuiti voi poate in capetele voastre
ca vets surprinde taina naturei, mameI noastre,
lucrul lui Dumnezu?

Dar nu prin corp pe suflet va Ince lege omul.
Un corp este altarul iar sufletul e focul,
vol stingeti focul sal
Copiil mei Jesus! Vol brun;_le madoane,
vol, ce 'ml datoriti mie nestersele coroane
in -Raid ce locuiti!
Vedeti cum invaptii arunc' a mea tArinA,
si vol priviti aceasta si nu ludti in mina
un fulger OA loviti 1
LasAti orce sperantA 1 Actima e stint
el cerul nu mai are puterea ce-a avut;
e mort Hristos al meal
Iar veacul nostru este un veac far de credinta,
el are Libertatea, el are pe tiinta,
In loc de llumnezeil.
Adio dar deactima parfitmul ace dulce,
a rozei tainuite, el pere-acilm, sii dime, ...
adio si amok.;
adio poezia antics, iubitoare,
adio frumuseta cea sfinta, 'ncintAtoare,
adio sfintul dor!
125

126
Artistil vostri, astazi, zadarnic se Incearca;
et pot sa-mi vaza, titva, prin mina s'o intoarea;
e taina mea, stiinta!
Vor imita sa poate a mele poze, tenuri,
dar li-or lipsi de sigur aceste clout lucruri:
amorul si eredinta!
Infame secol, spine, care dintr' al tel flu
e 'n stare se.' proddca in sfinte annonit
femeia ideala?
Niel unul, vai! nici unul. La voi prin buduoare
de priapee numa1 okiri provocatoare
iubitl far indoiala.
Acum a sunat oara, v'ati mintuit de toate
si secolul acesta, ca un batrin la moarte,
se Zbuciumit cumplit!
A judecatei lager ridic' a sa trompeta,
el kiama la dreptate, In spatiu el repeta
ca himea s'a sfIrsit!
Apol urmh tacere. 0 ilea de opal
sa furisa acilma prin palidul eristal
iluminind fereasta;

ca paserea de noapte ce 'n turnuri se coboara
si
ftige de lumina, .. vAzul atunci ca, zboarA
vedenia aceasta!
Moartea in vidtd.
IV.
E multiforma moartea: de bathe si de mascA,
Intocma ca pe scena actrita cea fantascA,
sa skimba ne'ncetat;
se drege in tot feliul, s'atanci nu ti sit pare,
ace! skelet oribil de oase In picioare
atit de 'nfricosat!
Supasii peste care se 'ntinde-a sa asprime,
nu sint numai aciia ce dorm prin tintirime,
sub petre 'n paraclis;
si nu cu totii poarta vestmintul de rigoare;
sint multi neziditi Inca $i multi Inca pe care
ruormintul n'a inkis.
Sint morti In lamea asta de forme diferite:
miazma pentru unit Si corpuri putrezite,
Neantul pipait ;
127

128
si spaima si dezgustul, intunecirne-adinca:
secriiul cu-a sa falca, deskisa, cerind Inca
victime de 'ngliitit.
Iar altil in viata, ducind un giulgia de moarte;
acestil nu 'nspaiminta, se prirnbla prin cetate,
Neantul nezerit !
E moartea din nauntru ce nimene n'o stie,
si nimene n'o plinge, macar orcit sa-ti fie
deaproape si iubit.
§i cind nestine calca cetatile funebre
sa vaza, nestiute morminte sau celebre,
de peatra sail parnint;
sä alba sail se, n'alba vr'un suvenir iubit
acolo pe vecie, sub arbor! adormit,
plingind sail nu plingind,
el zice: iata, mortil, un vol de muskiii, priveste,
a sters a for numire; iar vermele 'sI urzeste
castita 'n okil lor;
prin scindurile raclel razbate din cap fire;
pe oasele strabrine el cad In putrezire
aspect Ingrozitor!

copiil for n'ati teams ca vor veni 'ntr'o sara ;
abie data acama la dlnsii, banaoara,
un tine -a mai gindit;
a for portrete-odata iubite, adorate,
sta. azi In vr'o dugheana, fn colb si aruncate
iar ftlmul le-a 'negrit.
Aciima dupa moarte, gelosil for din lame,
vorbesc de of in public si laud a for name,
aceasta-I partea lor;
si Ingerul durerel pe pietrele uitate,
el singur I-I mai plinge cu lacrime sculptate
un anger rugator 1
Iar In Carina -I plinge un vierme nezarit ;
ultarea cu-al seu dints ascuns dar ascutit
ataca a for name,
slut morti detot, sarmanii, iar pentru 'nvalitoare
el au mal bine un stinjin de tern' apasatoare,
el morel grit pentru lame.
§i poate tine stie o lacrima °data
prin terna for de ploaie si grindina udata
la el de-a strabatut,
9
129

180
se bilcurd, Osmanli, in trista for §idere,
qi inima for stinsa, simtind o mingiere,
iar bate un mina.
Dar nimine nu zice, vazind un mort cu suflet :
rapaos, pace fie!... Acesta FAA, ctiget
remine ne'ngropat ;
O. plinge un cadavru, cu lacrimi s'inmormintd,
iar sufletul, clad moare, pe nimeni nu 'nspaimintii,
el rand, n'a lasat.
Si sint cu toate-aceste agonizitri cumplite,
ce nimeni nu be §tie, dureri nemarginite,
ce nimeni n'a simtit!
§i cite morti cu suflet nu stair in rastignire,
ce n'att ling' a for crime rnadona in mahnire
nici nimbul mit?
Un suflet e o groapi ce mil de lucruri are:
cadavre uricioase sub forme 'ncintatoare
aice s'att inkis,
sub zimbetul cel dulce s'ascund de lacrimi slime,
sub viii sli, afla mortul, §i omul e in lume
ca'ntr'o Necropolis!

Cetatile antice de-ai scormoll de morti,
$i camerele Tebei cu una mita porti,
profunde sapaturi,
nu poti gag acolo skel6te mai hIdoase,
mai mare-adunatfira de titve si de oase
zacind sub darmatAri!
Aice slut morminte! o catacombs 'ntreaga 1
Stau mortil cu gramada si nimini nu Intreaba
ce name all avid?
Iar inima for este de cimitiriti sale,
nici crud, nici semne; moartea cu pulberele sale
orbeste le-a umplitt;
Iar cei caril nu uita, Ili fac camari funebri
s'acolo l-si pun mortis; asa era la Ghebri
asa, era 'n Egipt. .
Aice vezi multime de millnii asazate,
cunosti, catind de-aproape, flgthile uscate,
fern& ce all iubit.
C'o dulce suvenire In balsam Inva lita
el tine 'n al sett suflet o inima iubita
placfit si trist odor;
181

182
viata sa e moarte dar Inca urmare§te,
alearga dupe, kipul ce Inca t-I zimbe§te,
un kip Inclntator 1
Unde-al catat veodata §i n'ai dat de-un skelet?
§i care este casa, familia 'n complet,
sand sara 'n vesalie?
§i care este pragul §i vesal §i curat,
ce n'a vaziit stapInul In negru Imbracat,
pitOnd pentru vecie?
Prive§te cum se 'nap prin roua-aceasta, Hoare,
cu ce amOr intinde gurita sa la soare,
e moartea, mama sa.
i de-al sa,p1 sub dinsa, poate-al gasl acUm
lute° cend§a scumpa tulpina de parfum
ce-attta parfuma.
0 vol! amantit tinerT, able de ell ludtt,
In locul nude astazt amorul a§azati,
aicl, pe acest pat,
putin mat lnainte era culcat pe spate,
un om ple§tiv §i gtrbov, §'aict tregind de moarte
el sufletul §i-a dat.

Acum parfilmul vostru de juni amorezati
se 'nalta cu miazma acelor ingropati,
in drdgostele voastre;
orunde to -al intoarce, orunde ai aka
morminte pretutindeni, morminte vel afla;
asa-s zilele noastre.
De-al zmulge porumbitel aripa sa iubitA,
si caprioara 'n munte sail dea a sa copita,
un peste-a sa membrand;
se, ftigi, sa zborl in der, sub ape sa plutesti,
ospatarease, alba pe praguri intilnesti
cu neagra sa nafrana.
0 voi, duioase mime, voi tinere sotil,
vol, ce leganati dulce iubitil vostri fit,
si nrindru i-1 gatiti
cu inima de mama cea mai frumoasa parte;
din scfitecele albe, naframa for de moarte
mai bine impletitl 1
Destul, desttil am:ma, destill, at incetat?
DestAl pe pruncii vostri, in brate-ati leganat.
o mame, auziti:
133

184
De-ar fi copiil vo§tri ca crinil racoro§i,
ca IngeriI din cerurl de-ar fi el de frumo§1,
la moarte-'s osinditll
SA mergem inainte §i sa urmam pe cale
spirala cea funebra in jArurile sale,
pAn la al el sfir§it;
pre not nu ne conduce un poet ca Virgil,
nici Bdatricea plead spre not al sad profil
din Raiul fdricit;
o palidA fecioara aid povatue§te,
§i calea ne arata: ea vecinic nu prime§te,
ea vecinic n'a primit
din soarele cel mindru o duke sArutare
ce arde §Inegre§te, dar da invio§are
pe fata ce-a 'negrit ;
V.
§i Etta sa e tristi li vinatA-a sa gara,
un git de alabastru, pe galbana-1 figUra
o Oa, nu-1 gad

un abur o indoaie, asa-I de delicate;
iar bratul sea atirnd, un brat de iasp, agatd,
prin el to poi privi.
Din mina sa o floare, picind se vestejeste,
aripa-1 diafand pe spate-o indoe,te
s'o tine neclintit;
mai negri decit noaptea, mai fixi decit o stinca
sub de-abanos sprincene, pleoapa for adinca
doi oki ad stralucit.
Ca apa Letei este de neagrA-a sa privire,
adincd 'n intuneric si math', in gindire,
priveste ne'ncetat;
pe firneri albi ca fildes, un pAr in abundenta
i-acapere tot corpul zdcind cu prisosintA
si pacific asazat;
pe fruntea sa legatA cu albe bandelete,
staff flori de matrdgfind si negre violete;
e simplu 'npodobita;
incolo este goald, si cind o vac] venind,
multi tremura de fried, si multi o vad plingind;
e blindd, si cumplitd.
135

136
De§i s'a pus in patul a orce om din lame
sub alba sa corona din veacurl, ea, strabane,
tot stearpa a remas;
pe baza sa fatal& sa stinge-o sarutare,
iar roza-I fecioreasca n'a fost nimene 'n stare
s'o iee pans azi.
Ea umple omenirea de lacrimi §i durere,
ea zmulge cu cruzime a mamei mingidre
In brate ce ayes;
intre amanti sa culd, geloasa-Y ie de git,
qi startle de mire §i vrea numai decit
s'o iee §i pre ea.
E duke §i amara, e rea §i este band,
pe fruntile ilustre ea pane o cuinina
dar rarrt pasiane
kii fara ilia o frica. Sarmdnilor e blinds,
iar eel ferice 'n viata, o vad ca o osinda
§i fug de al sea name.
Ea singura e 'n stare pe marii ceI cazati,
ce sint amar de soarta qi crincen abatitti
in lacrimi i durere

sa-1 linistiasca 'n suflet; hayed se arata
acestora roiloasa; ea singura li da
supreme mingtere.
Ea paturi inprumitta la eel ce 'n hImea large,
ca jidovul povestel, §i zi §i noapte-alearga
i veclnic n'a dormit;
pe paria deavalma, pre tog It-I gazdueste
virgine, pe Phrynee egal le priimeste,
pe dusmanul cumplit
alaturl cu amicul. Urmind pe dinsa 'n rale,
nol mergem Inprejltrul teribilel spirale
spre-un tel necunoscitt,
prin un infern ce n'are nici pesteri fioroase,
nici smoala 'nflacarata, nici mares, de pucioasa,
nici negrul Belzebitt.
Dar iata o fereasta cu un reflex de lamps,
ceo umbra omeneasca; sa ne suim pe ramps,
nestine-aici lucreazii.
A 1 e§t1 tu, doctere Faust, tot In acea posture,
precum to -arata Rembrandt In neagra sa picture
cu 'nflaearate raze
137

138
de mare vrajitor? Dar ce? *'acum tot trist?
tot III pe lingh tine veld §ipuri de-alhimist?
tot Inch meditdzi?
Cu fruntea ta ple§Ava §i trista ta figurh
pleat pe manuscrise, antica cea scriptOrA
tot Inca descifrezi?...
In cartea ta, la rata acestui soave mistic,
ce fell tot cauti inch cuvintul cabalistic
ce-aduce-un spirit sus?
Scientia aciuna, amanta ta iubita,
la dragostea ta dulce, de tot neprihanith
Infine s'a supds?
Safi, tot ca mal nainte, ca 'n zilele d'intel,
a§tepti a sa favoare, shr41 pantoffil el,
shri41 al el picior?...
is spune-ne anima, ma! al vr'o mingiere?
In peptul teat asmatic, ti-a ma! remas putere
pentr'un suspin de-amOr?
Ce stincl, ce nisipi§url, ce adincimi, ce unde,
a scos deasupra ape! din mhrile profunde
zedarnic sonda ta?

FAcut'aI vr'o izbItida, atins-al acum, spune,
a himel fundamente *'a el intelepciune,
sfir§it-aT de-a sonda?
De chid tot scoti din fundul intelepciunel tale,
cu ciutura §tiintel adincurile sale,
de chid tot afundat
pe &dull, patrunzi WW1, §tifit §i ne§titit,
el bind I adeverul.. . acel necunoscilt ? . . .
infine l'al aflat?
0 arbor al §tiintei I ce fructe al? respunde!
FAUST.
M'am aruncat in marea sub apele profunde,
vazul pe§til cei tail
cum s'azvirliaii departe prin adincimi nespuse
§i turburail prapastil pe Intunerec Vise,
adincurile marl;
Leviatan prin fundurl cu coada sa cumplita.
purtindu-se prin Haos sub marea neclintitb.,
oceanul biciuia;
139

140
sirenele 'n multime pe stincI de alabastru
si trunkiurl de margene, pArul for cel albastru
mereil I-I peptend;
sepia fioroasa, polipul cel diform,
rekinul frtra mil& si orcul cel enorm,
de spaimA clad I-I vezi
cu mil de mil de br4e, ce veclnic se adapa,
$i turbura oceatiul uitindu-se prin Ail
cu okil for cel verzl.
Dar 1-ml lipsi fasuflul si m'am urcat dark
cad pentru-al nostri ilmerI, e grea din tale -afarll
a marilor manta!
Cu ciutura stiintel, atit de-aprofundata,
n'am putiit scoate alta declt ap5, curata,
zedarnic void cAta t
AO batrin si girbov, plesav precum me vezi
slut Inca la problem!: ,,sit poate". .. ce sci crezt?"
iar sfinxul Intrebat
pazaste o Were adincA, nu rAspunde,
gindirea mea sa perde ca neua pe sub unde
zedarnic am lucrat!

Cine m'a pus pe mine, cu-atita usurintd,
sr, gust, nefericitul, din Omni cu stiinta!
stiinta este moarte 1
Niel euforbul afric, nici fipa veninoasa
otrava mancenilei ce-adoarme lipicioasa
nu poate fi mai foarte.
Sint obosit cu totul... nu mai cred In nimic,
si clnd lard la mine eram gata sd stric
cuptoare si camari;
Si sa renunt la studit, $i sä me las de toate,
citcl nu mai simt nimica, inima niima-mi bate
in pacinice miscari.
Neantul, vra sd. zicii, 1 neantul si peire!
acesta e cuvintul ce omul in ulmire,
gaseste la sfirsit 1
Preciim inkide groapa un mort pe vecinicie,
asa et, mort in viatit, in trista mea kilie
start vitt si nimicit.
El bine ! pentru asta mi-am dat atita triida,
s'am aruncat zedarnic oh! ce gresald, cruda
viata mea In vint? ...
141

142
0 scumpa Margareta I balae copilita!
o sarutare numal pe dulcea to gurita
si okil 01 ce sint
frum6s1 §i hill ca chub mi-ar fi Meat aice;
placata existents, a§ fi trait ferice;
acuma nu mal pot.
Prin carp cuvintul vieteT zadarnic cautati,
spre-a sti cum sa traeste la train nu renuntati:
iubitl: aid sta tot 1
VI.
Spirala nesfirstta, desartul prelungeste,
sill (la raspunsurl false ce inima-ti striveste;
si spalma te-a cuprins;
pe nalte piedestale ghelAsil sfinsl cu ghiare
avind ieroglife si unghil la picioare,
privesc c'un okia aprins.
Trecind tot inainte de cite on pasesti,
de oase sfaramate si stirvuri to lovestl,
de tidve sunind rail,

din borte pe 'ntun6rec zare§t1 e§ind picere
gi
aratarl hidoase, cumplite la vedere,
feriasca Dumnezea I
Aid enigma iara§I s'infato§dza, vecinic
Oedip n'a sosit Inca... anticul intuneric
nu este 'mpra§tiat,
aid propane Moartea problema sa de viata,
sarmanul om prive§te... sa uIta 'n a sa fata
§i fitge 'nspalmintat.
Ohl cite iniml blinde §i nabile dorinti,
zedarnic In viata, prin mil de suferinti
§i mil de pasiuni,
ail urmarit cuvinlul pe pagina fatala,
ci macar, sarmaniI, o piatra mormintala
qi n'ail inscriptiani
Citi Don Juani In umbra, au tot format la liste,
§i Inca tot formeaza, oh I cite Mize triste
sub sarutari s'aii pus,
fara sa poata-atinge Himera gra mime!
Ohl cite voci la ceruri s'aa Inaltat din lame
§i ceriul n'a raspuns?
143

144
Cit,I sint cuprin§1 aice de al §tiintei dor,
scolari ce n'aa de slugs qi de invatator
pe-un Mefistofeles I
In saracie Fausti §i far' o Margarita;
Infernul nu-1 primeste si cera-1 deserita;
oh 1 plingeti-I ades1
Cad safer el sarmanil, far de speranta safer,
§i cite Are timpul secunde el le 'lamer
cu lacrimile for ;
ca paserea de noapte sub negrele ruine,
el piing in intuneric §i gem amar in sine
un imn desperator.
Vista for e 'ntocma ca o picture verde,
ce (Mateo zi in alta podoaba sa ili perde
chid iarna a venit;
iar visul for in lacriml §i in tacere zboara
sub norl colo, departe, ca §irurl de cucoare
cind toamna a sosit.
roan' n'a sa elute a for nefericire;
martini al cugetarei el ail drept mo§tenire
cunima de martir,

si merg, sannanii, singurl pe caile vietei,
si cad pe terna race ca valurile ate,
ca fulgit sa resfir.
Dar cum mergeam pe cale sub bolta Inghetata
luck si In tacere cu fruntea intristata
aceste meditind,
zaresc pe-a mea fecioarit ca, sta si me opreste,
apoI ridica bratul si-ml zice: is priveste...
vezI colo stralucind?
Veda atunci de-oparte un cavaler niaret
cu One albe, bucle frizate si musteti,
si pintent la picere
de aur, manta, galer, arme stralucitoare,
un 616gant din timpul let Ludovic cel mare
si Inca in putere.
Dar m'am uitat mai bine s'atunce am vezat
ca sub perfica falsa, sub parul serf facet
pen albI sa ascundeau;
ca suprafitta mares de vinturI Incretita,
Lisa avea el fruntea si fata sa zbircita
iar dintit I-I cadeati.
10
145

146
Desi avea multime de dres pe-al sea obraz
ca marmura ascunsa sub purpura de gaz
el galban mi-a Ora;
sub rosul de pe haze, a frigurilor boala
vedeai ca zi si noapte I-1 culca si 1-1 scoala;
era, detot cazilt.
Iar okiul sea de stecia, un okiii nemiscator
n'aved nimic din okiul ce are-un muritor,
nici lacrimi, nici privirl;
sub neagra sa pl6oapa o raza, 'ntunecata
ca o scintee race parea actifundata
in stinse atintiri!
Unflat de-a sa podagra, abio sta pe picioare,
ca bolta cea de poduri avea a sa spinare,
iar mina-I tremura,
si galbana si slaba, cum treinura In fremet
a marilor talazurI; inelele din deget
maI toate 1 -I pica.
§i howl, dresul ista pe-o fat' asa stocita
forma o alianta streina si pocita,
era mai trist sä-1 vezi

ii mat hidos ca racla ce-arata sub matisa
cadavrul curtezanei, sat vr'un skelet In oase,
o hire& la oglinzi.
Acum la miezul noptet, cu glas tinguitor,
cinta sub o fereasta un cintec de amor;
demult vedeai c'a stat;
cad nu era lumina si nimeni nu venisii,
desart era balconul; o umbra nu 6sisa
sub ceriul instelat.
Ce fact aici, raspunde, batrtne, 'a intuneric,
pe-o noapte fioroasa, chid Miele nemernic
din groapa es zbuenind?
Acum, la oara asta, asa tirzia in noapte!...
chid Ingerul de strap*, pe turnul sel de noapte
sa roag' mar plingtnd?
0 facia, n'ai in mina, un paj nu te 'nsoteste
si nu mat esti la vrista cind ginga§A-tt sopteste
cu glasul sou usor,
copila tinerica, gin
brate te primeste
§i floarea frumusetei pe peptu-ti rasfoeste
cu vorbe de amOr:
147

148
Deaciuna inainte,asculta-in pe mine,
ferestele, balconul inkise-'s pentru tine,
hei, cine-o sail zimbiasca!
Esti bun deacinna numai, esti bun sa dorml in pace
sub marmora sculptata, sub care demult mice
cernisa stramosasca.
N'afizi cum tipa buhna cu glasul sea strapat
flaminzil 141 cum urla prin codri depa'rttiti;
bAtrin necumpanit I
Hal! intra, cad e oara cind lima cu-a sa facia
strigoiul fitra singe trezeste 'n a sa racla,
hail intra-al auzit?...
Acum ti-a sters zefirul rizind a to cintare,
si nimeni nu te-asteapta, to ploua pe spindre
soseste-un uragan! ...
Nimica nu-mi respunde; o moarte, spane-antime
batrinul tine este si care-I al sati aim?
El este don Juan!

VII.
j) ON JUAN.
Adolescenti fake, acaror inimioarA
ca blinda violets In dulcea primavAra
abie ati inflorit;
cu suflet alb ca crinul, flints nevinovate,
a voastra e lumina, si rhele-argintate
*i florl, si ciripit!
0 vol, Ott aciuna din bratele-obosite
a ginga§ilor 'name duioase ,,i White
vol, tinere mladiti,
cu inima deskisi in and de primavarA,
ce nu cunoaste0 viata, stiinta sa amtira,
dar carii vreti s'o stiti.
De cite oil, oh! spfineti, poets cugetatorT,
gindit'a-ti vol la mine, spiineti de cite ori,
primblindu-vA 'n there
pe marginea dumbrtivei cind cdrul sd'nrose§te,
la oara cea divinA, cind sufletul dore§te
si cats mingiere;
149

150
cind blinde turturele pe creaugh 'n dephrtire
si paserile 'n chtburI, cu dulcea for cintere
iubesc neincetat;
and geme 'n dormithre natera obosith,
cind tremura crenghta de vinturl gidilitil
ca lira ce-a cintat ;
chid linistea, uitirea, pe Mine sa astizh,
chid silful intra 'n floare pe noapte ca sh, sazh
parftimul respirind?
Hel bine-atunci, de sigur, ch v'ati giudit la mine,
si plinT de nerabbre, v'ati plus amar in sine,
norocul mat dorind,
si lista mea cea lung, a mele cuceriri,
ospetele de sail, acele fericirl
ce inch n'ati gustat;
petrecerile 'nee de noapte, voluptoase,
si cite sinurl goale si albe si frumoase
eh dulce am shrutat;
Zerlina, Ana, Elva, romanele jalhze,
si crinil Ingliterel si brdnele-andaldze,
in lame ce -am gaiit,

mai blind, mai adorabil, o trfiph 'ncintiitoare
placitte film& toate, §i toate iubitoare;
atunce ati rivnit;
s'ati zis mfihnit.1 in suflet, ati zis, o drigit mdi,
ca 'n lume eu, avut-am copile §i kimet,
mai mult ca un sultan;
ca nu mi -au stat In contra nici gratii, nici zavoare
spre a strabtite noaptea in phturi de fecioare,
ferice don Juan!
Oh 1 fina, nfimaT fina din listh, (ma scoash,
din cfile mai modeste si mai putin frumoase,
noT dac'am fi 'ntilnit,
cuceritor de inimi, i plini de nephstire,
oh 1 eft am fi adorat-o, cu cita infochre
pre ea am fi iubiti
§i.astrt viohita, de tine jos cAlcAth,
a primtiv6rel noastre viata intristata
dulce-ar fi parfunnit;
cad noT stelfita ceea cu (Skil siT albastri
am fi culds-o 'ndiita, s'in lacrimile noastri
vhitil i-am fi dat!
151

152
La oara chid din Mud, esind sarmana fiinta,
cu inima zdrobita de-a to indiferinta
oi
nestatornicie!
Altar inimei noastre si urna aurita;
ne-ar fi mindrit viata si ar fi fost iubita
intreaga vecinicie!
0 vol dorintl nespase, fiorl incintatoare,
din cer cazdte flacari pe blize iubitoare,
ce'n inima hranim,
colombe-aeriane, voi, blindele cascade,
tu, mindru par de aur, tu, velul care elide,
cind o sa va gasim?
Copil ! cunosc aceste placeri atit visate;
inveci anticul carpe a Evel insalate,
nu s'a'ncolatileit
pe trunkiul cel fatal mal bine decit mine;
hived dragon mai mindru un mar n'a dat mai bine
din pomul cel oprit!
De cite-ori surprins-am, pe baze sfiicioase,
marturisiri de taina, ca paseri sparioase
mai gata de zburat;

oh1 cite-am strins In brate fantome 'ncintatoare
ci cite virgin! mindre In sinu -mi cu 'nfocare
amorul mi -au varstit!
§i, ca sa am Cuvintul, ferneI destrabalate
sub dres am strins multime de blue mai partite
ca peatra pe so§eA;
§i am plutit In fundul atitor zol din lime!
Oh! to -am vazdt, pre tine orgie fara &tine
chid soarele e§ia.
'MA pe mese 'ntinse de vinurl inro§ite,
frunti mindre §i shine zacind rostogolite,
§i baluri la sfirOt;
vazill sudorl pe brge, fighl in galbineala,
mai triste decit moartea §'in neorindueala,
l'a zilel rasiirit.
Ca omul care saps catind cu-anevointa
ascunsa vina, de-aur, profunda existinta
!laved am scormolit;
amorului cerut-am vista ce da 'n lime,
zadarnic! niciodata fiinta-avind un name
Cu Inca n'am iubit.
158

164
Am ars mai multe inimi, pe para for deasupra
zadarnic stAttit Insuml; ca salamandra 'ntocma
tot rece me gasasti;
un ideal avdt'am ca roua de curat
de our vizifine, opal incolordt
de Oki durnnezeesti;
femee fasa, saman cu kip incintator,
cum n'a maT Matt Inca pe lume un sculptor ;
Maid,
inmindrire,
i gratie nespitsd, tip mindru, intrunind
Maria, Cleopatra, o razd taTnuind
cereascd, 'nkipuire,
si fat% nicl un verme, cu fl,icarI iubitoare,
ca un volcdn ce arde etern in infocare,
odor nepretuit,
si alba ca zaptida, ca roua diminetel,
purtind pe a sa frunte raza virginit4e1
din ceriul aural
Pornind apoi in viatd pe calea zgomotoasa,
am dat de drumul dtibiu, respintenea 'ndoioasa,
acel fatal Y

propus de Pitagora, si am lust la stinga
cu-atfta usurinta zadarnic mi-a fost munca,
zadarnic lamea tree !
Perfida voluptite! eft to -am urmat pe tine,
si poate eine stie virtutile divine
eil dac' as fi urmit,
cuvintul vietel noastre, enigma ce s'ascunde,
pe care-o stie dimal virtatea s'o patrunde
ea azi as fi aflat!
Cacl n'am facia ca Faust! si 'n neagra mea kilie,
prin microcozmul de-dur, pe zid cu ghibacie,
n'am stat ea sa privesc
penumbra tremurinda, sä resfoesc cabale,
magia, sa and noaptea cuptoriurile sale,
Cuvintu/ sa gitsesc!
A§ fi putilt desigur, caci am o minte tare,
ceti cu siguranta o ! ce gre§ala mare,
*Uinta, 'n cartea ta,
Desigur, puteam fnsumi, si nu ca 1111 scolar
ce lesne sa imbata, salt beil vinul mar
far' a m6 Imbata !
155

156
A§ fi constrins pe Izis vualul sail ridice
s'as fi &tit steldta din ceriurl jos sa pice,
jos in laborator.
Amorul e grestilk greshla fag dime,
feriti-vA de dinsul, cad el a fost In lime
rad povatuitor!
Stiinta este totul, vifita-1 in stiintii.
Amorul nu-1 nimich, el este-o nefiinta,
invatati, Inv Atati!
Si zi §i noapte sonda, sub galbenele nude,
decit strAmosii vostri, sub mhrile profunde
mai tare aruncziti!
Leviathan lasati-1 pe 'Area sa sa sufle,
lii.satl §i
gr6utatea plamiiul sa va unfle
Cind ati tiara in mare.
CAtati in intun6ric, cathti, catziti noeanul
s'in Lida sa, probhbil, voi yeti gasi inelul
lui Salomon cel mare!

VIII.
Asa vorbi don Juan. Eii trist si obosit,
dar vrind, cu toate-aceste, s'ajung pan la sfirsit
pornesc hick pe Ole
sub bolta inghetata. tnfine me treziiii
pe-un sAs desert si galbin, la orizon zeriitt
pe marginile sale,
o dunga inrosita, cerc negru-stacositi.
Cimpia este alba, prin mijloc trece-un rid
de-un ros stralucitor ;
nici case, nici paddre, nici turnurT, nici o tale,
si numal \Tian' jalnic, cu aripele sale
sub, tinguit6r.
Mi-am zis deoclatd, 'n sine, ca strania rosata,
culoarea cea de singe ce riul avel 'n fata
din cer sd resfringea
pe Perna albicioasa, ... dar m'am plecat sa bed,
si ingrozit de spalma , ... atund am vazut eft
ca singele curgea 1
157

158
Vezul atunci departe, intinse pe cimpie
troene rad de oase si
unde din vecie
o pliuta n'a cresctit;
vezill popoare stinse atItea In Wind,
ca Teba si Pa lmira si Roma cea batrIna
cu ele-ai fi umplitt!
Atunci vezuf ca trece pe vinturl legb.nata
o umbra girbovita, cu fruntea Intristata,
desigur era EL . . .
El, mica palarie $i vinata sa baba;
acvila sa In jale zburind cata In taina,
un bat de un drapel.
Skeletele de-alungul staa drept cu a for fete,
iar spectrul de-la tali misca a snle bete
la pasu-I domnitor ;
o falnica clamoare pe urma sa detima,
s'o mita mil de bronzurl I-I cInta In furtana
de bronz fanfara lor.
El Insa... larma asta pared ca, n'o iubeste,
ca un zet de peatra, ce cultul nu simteste,
mergea, Suet tacInd:

si numai citebdata riffle' a sa privire,
si pe furls sa, uita la cer cu ingrijire
la steaua sa catind,
la steaua sa cazilta. Dar purpura-1 Intinsa,
o stea nu se zareste, si flacara aprinsa
crested, crested merei1;
atuncl mal palid Inca decit la Sant-Elena
el strinsa-a sale brate pe inima sa plina
de gematul sea greu.
Cind fti In dreptul nostru: o mare hi:Mit
ziseI, cuvintul cola ce soarta m'a lasat
sa aflu pe pamint;
acel cuvint de taina, acel cuvint perdut,
pe care, pang astAzi un om nu l'a stiut,
misterios cuvint,
catat si zi si iioapte d.e Faust in stiinta
de don Juan In lume iubind cu prisosinta,
nu cumvd l'ai aflat?
Oh 1
fugi, te'ntoarna'n lame, raspunsa cu 'ntristare
inparliteasca umbra, fugn vintul bate tare, ...
copil neastimpartit,
159

160
me vezi cum stair in tremur; oh! fugl, te departeaza
pe calea asta numal o Moarte ospateaza
pe bietul dilator;
to nu-1 gitsi aice, sa te 'ncalzesti un foc,
priveste... steaua 'n ceriuri a disparat din loc.
In falnicul ei zbor;
acvila mea atinsa sa zbate povirnita;
un singe negru curge din aripa-I ranita
abie mai sta pe vint;
din bolta cea inkisa si uncle nu e soare,
a sale pene pica ca fulgil de ninso are
sa. lasa la pamint.
Nu pot sail spun Cuvintni zadarnic intrebit.
Acest Cuvint de taina si ea l'am cautat
ca Faust si don Juan ;
dar n'am aflat nimica, nimica n'am stint,
si astazl sint in starea in care m'am nascut
efil ... mare suveran!
Eti, care-am fost in timpul puterniciei mele,
in stare sa daii liimeT seninul, furtimi grele;
a care atita an

am fost numit de oamenl un om prin exelenta;
eram preces de fasce §i vulturu 'n prezenta
ca Mug roman!.
Cu manta mea in urma star' regii in tOrina,
eram un Carol-Magnus tinind in a mea mina
intr6gul univers!
De pe colona nalta pe care am stat
eti,
§i unde straluce§te un mindru curcubH,
un tricolor nesters
de glorie mareata, hellcrede-m pe mine
et n'am vazut nimica mai mult decit orcine,
din voi ce ati stat jos.
Zadarnic cu-ai mei pinteni am calarit piimintul,
invdcl ciocniri de arme ce bubui1U ca vintul
invki luptam vinjos;
invki de Mgr zgomot, a tunurilor tad;
invecl varsaii de singe si luptele de sOnet
§i crincene furtfini;
'hived tipsii de our cu keile cetfitei,
!rived cintari de trimbiti, urr...a servilitatel,
discursurl §i cumin!.
11
161

162
Un cer de moarte, negru.... din el plud vapdie
§i mortilor inunnd, pe cimpul de Utile,
dadeam al mea Bala!
Asa mi-a fost viita; razboia si ostenele ;
luptim §i
zi si noapte; invecI zilele mele
asd le-am petrecal
Oh! cit mintio. de tare, la soarta-ml amarita,
de miere al tea name, Letitio iubital
Val, cit suferiam ea 1
Primbldm prin lamea toata, tiram cu-anevointa
a mea nemultamire, pribiga mea dint&
sub un curagia de lea !
Vistigm Universul, intredga sa domnie;
§1 globu 'n a mea mina suns cu ironie,
suns.... desart ... (legit!
Hen vidta de la tarifa, verde ita de sub fag,
Ande Titir, pastorii, la umbra sa retrag
cintind in pastorit
pe blonda Amarila, talauca de la ol,
si zberatul for dulce, hi laptele apoi
in clOniVa cazind;

ce esh la mulsodre din tita cea umflata,
pe care-o strange -o mina ca crinul de curhta
prin degete zbucnind.
Parffimul acel dulce, a finulul arum,
§i mirosul de sthul §i nucele din porn,
§i pinea de pastor;
§i §apte capre nfnal, un filer prins cu ceded,
o lingura, uschth, atita vrea sit ceara
a lame1 domnitOr!
Mi-a§ arunca pe spate o piele de berbece,
pe vesela Galate a§ prinde-o cind ar trece
prin Weil alergind
§i versul mert mai dulce decit ambruazie
ar face sit suspine Dafne de jaluzie
un cintec ascultind.
A vrea sa me due iarri,§I In Corsica mea verde
pe unde capra salty prin frunze §i se perde
§i paste pe ponoare;
sit merg pe carard§a, s'ascult cintind un grier
§'incet pe urma turmeT, se, chit frum6s din firer
ctnd tuina pascind zbiara.
163

164
Tu, lasa sfinxu 'n pace, copil cu mintea oarba
Cc! vrei sa to sugrame gi singele sa-p
soarba
din inima curat?
Un sfinx nu are mils de tine se insala,
to cunosti pe omul ce-ava acea gresala,
si plata ce-a luat.
Ace la ce in lfime i pentru 'ntiia§ data
a izbutit sa afle enigma desantata
§i sfinxul a gicit,
dormi cu a sa mama, ucisa pe al sett tata
incest ci paricide; teribila rasplata
pe lame negresit!
IX.
Oh! iate-me, infine, sosit din trista vale,
uncle-am Lola drept facia, drept stea in a mea tale
a bultnel okiti lucios;
ca taunt] din juguri, arind o zi de \Tara,
s'incet, ci stors de trade, se 'ntoarce catrs sari,
asa plec cdpu 'n jos.
Din Tara de fantome oh! iate-me infine,
ecit, scapat acama; day port inch, cu mine
culoarea de mormint,

din meta 'npAratie; a mea inbradminte
ca crepul eel de dolitl pe urna de morminte
atirnd la pAmint.
Eu es din mina Mortel, o moarte mult maI greA
deeit acea ce 'n grotipa. pe Lazar priveghia;
ea prada sa nu lass;
ea lash numal corpul dar sufletul 1-1 stringe,
ea da 'napol faclia, lumina insi-o stinge
de Crist nimic nu-1 'Asa.
Sint umbra mea eti insumi, mormint pecetluit
in Ore pe vecie am pus tot ce-am iubit;
eft singur ma! trAesc,
i primblu pe viAtA, in tristA amintire,
iluziAni placitte si moarte 'n suvenire;
ca 'n giulgifl le 'nvalese.
Oh! sint Area flair inch, vroiu viata, vroiti amor
o Moarte 1.... te indAra, di nu voesc sh mor;
ell nu voesc de sine
sit te urmez admit pe calea 'ntunecoasa,
n'am Inca monumentul, cunAna glorioasA,
o Moarte, vino mine!
165

166
Fecioara! fie -ti mils, si-ti ad' acUm aminte,
ca cel intei pe litine ti -am dat inbracaminte;
inai mindru te-a gatit
decit o zi frumoasa; poet, cu a mea mina,
cu per lucios si negru eu titva-tf cea batrina
o am inpodobit.
Ea fata to in palid din verde-am prefactit,
si sinu 'n alabastru, si curte ti-am fault;
oh! lasa-me in pace
sa mai traesc pe lame; eii vecinic to -ot cintd;
cu ingeri sculptati jalnic palatul ti-oi orna,
si multe crAci ti-ol face.
Prin tintirim, o Moarte, in paraclis, prin sale...
in lacrimi va sta peatra si marmura in tale
cum staa la regi actim;
ti-oi inalta cintarea, duioasa mea cintare,
ti -ol dd bukete mindre, cumin! nemuritoare
si Nil far de puffin
0 Moarte! cu ai tei arbor! gradina mi-am Wilt;
s'acuma ciparosul pe marmue-a crescut
si verde brad si blur;

am zis la flora multime ce 'npodobesc partere,
la crinil OA si sprinteni ce 'nail-A-a for cratere
tulipel cel de dui.,
si rozelor ce's scumpe iubitel filomele,
giorginel cel frumoase, si crizanternel male,
si multor alte Inca:
aice, vol nu crestetl; catatI o alta Ora,
plapinde florl frumodse, vol Uri de primavara
aid umbra-I adinca.
Sintetl pre delicate; cu ghimpul soil cumplit
o sa ye 'npunga 'n fata," kul eel ascutit,
si matragfina iar
o sa ye 'nvenineze prin zefirI zi si noapte
s'o sa sorbiti prin Aer veninul eel de moarte
a bradulul amtir.
0 to 1 ce dal In lime, cu atita 'nbelsugare
amor si tinereta la or si ce sufiare,
oh! nu me parasl,
natura, a mea mama! Sint jibe 'n batrineta,
nu pot iubl nimica, volt' ins'o tinereta
fie macar de-o zi I
167

168
Ohl fie-ml mama kink nattira mea iubita,1
reds putina fork la plinta vestejita,
ce Ana suferi;
cad lacrimile mdle me 'nefica la tulpina,
§In Nä 1-mi lipse§te a soarelui lumina;
de sigur, voiii peril
Tu, mindru aer virgin! tu, her de cristal,
§i tu, princip al himel, tu, tipti de opal !
pamint producator!
Dumnezeeqti, vol raze, de vista dittatoare I
scapati actirn odata, scapati sarmiina flodre,
§i dati-I ajutor 1
§i voi stehlte mindre! voi, care stralucind,
de sus priviti pamtntul §i himile dantind
pe fruntea mea lasati
sa plode diamanturfl Tu, lima, a noptei crin,
arunc' a tale raze din cdriul cel skin
lumina revarsatl!
§i tu 1 Melia littnell Tu, okid neadormit!
Puternica lumina! o scare stralucit!
strabate negrul nor!

Sit to maI vad odata! Vulturl ce biruitl,
cu &ripe le voastre si ceriul biciuiti
I-nzI dap al vostru zbor.
i voI, paserl din der! Voi, rapezi rindunele!
Vol, vinturI luind jute din mindre floriedle
parftimul for cu viata,
i soaptele de WO, pe btize-amorezate,
salbatice, vol, vinturI din culme lumintite,
ce-avetI Inca dulcetita
1 mirosul de brad! Zefiri can zburtiti
pe torrnurl depth-it° ocetinul vizitati
Ii marea cea albastra!
Vol ce ump16t1 plamliul de-o dulce respirtire,
lovitl a mea pleodpa, veniti en 'nbelsugare
si-ml dap vidta voastra.
April mi-a gatit ptitul cu fragez1A, verdeata,
la frunte Miami in jerbil se agrata
sintem in pritnavara;
me legantitl In brie de poet, voi dulcl
Si cdpul mea hitsati-9
pe a voastre mindre sinurl
sa stair =car o ()Ara.
169

170
Departe-acarn de mine, vol, aratari hidoase,
de noapte stabil gotile! periti I Vreit florl frumoase,
ce sinu 'npodobesc,
i cintecele mindre, fernef cu albe brace,
si orce lucru 'n lame placat ce da viata,
aceste-mi trebuesc!
0 bran& cu oki mindri, patrunzatorT, cu raze,
picioarele-ti de roze pe scaun le astizk
de filde§ in parfam;
o greaca din Milet! din capa cu corona
eu befi in frumusdta-ti, o alba mea Theonal
Felice sint actim.
Grumazul tett e mindru, mal suplu ca o unda;
ca laptele-a to frunte, ca merul mat rotunda,
grabeste un saruttit!
Grabeste-te, Theone, cad viata noastra este
Pegaz cu dripi rapezi ce timpul biciue§te
el zboara nencetat!
SA celebram pe Io... pean! ... sus ...capa 'n mina!
Dar tine e femeea hidods1 si batrina?
Esti to cu titva rasa,

prostituita lfimeil in oarba to clipire,
to stringi cu lacomie sarmana omenire
pe peptul teu de oase 1
171

Boileau.

ARTA POETICA.
Car t1 tourner d'une langue etrangere
La peine est grande at la gloire Legere....
Le traducteur ne donne 4 son ouvrage
Rion qui suit sien, que le simple langage,
Que maincte nuit dessus le livre it songs,
Et, depite, les ongles i1 s'en ronge,
Qu'un vers rebolle ii alt cent foie change,
Et en tracant le papier outrage ;
Qu'il perde apres maincte bonne journee.
C'est mesme corps, mais la robe est tournee.
Toujours l'autheur vers soy la gloire ameino.
Et Is tourneur n'en retient qua la peine.
Estienne de la Boetie.
Cintul I-in
Zddarnic se gindeste sumetul autor
c'a versurilor artrt atinge-va usor :
pe Parnas, insufitire din cer (Ind n'a avid,
cind stedua vietei stile, poet 2) nu l'a ft:tad,
in strfmta sa gindire el vecfnic va fi sclav :
e surd pentru el Tabus, Pegaz e cu nardv.
0 voi ce vrind a scrie cuprin0 de 'nvapaere,
de sine ve expAneti spinotise1 cariere ;
1) in clutul Inteiu, Boileau a, rOgulele generale ale poeziel,
amestecind pintre tale §i Istoria poeziei franceze, de la Villon pane
la Malherbe.
2) Aceste figari sint Inprumutate de la stiinta astrologiei judetiare
foarte la m6da in seculul al 17-le.
').

176
in versuri nu ye pimeti eidarnic a incr.&
luind drept geniu numai dorinta de-a rimd.
De-a ei adimenire fugiV, §i maInainta
ve consultatI putkrea preciun §'a voasta minte 3.)
Natilra 'mbel§ugata In daruri eminente
§tia s6. 'mparta in lime tot Milli de talente:
iubirea 'nfiacAnita poetul ne descrie,
s'aseilt'o epigratnk un altul iara§ §tie;
Malherbe 4) eroii cintA, mareata for bravura,;
Ractin 5) pe pastorite, ptistorl §i pe natural.
De multe oil un spirit iubindu-se pe sine
talentul null cunoa§te, el nu se §tie bine.
Ada vrtzitrhm imul unbind pe Faret 'n cale
pkretii unel crime cu versurile sale
rainjind e), §'apol deodata, §i farm sail
dea
c'o voace Inginfata el eintA §i dedama
stima,
3) Sumite materiam vestris, qui scribitis, aequam,
Viribus, et versate diu quid ferre recusent,
Quid valeant humeri Horat.
') 0 dele lui Malherbe. Francois de Malherbe, poet Eric francez,
(Caen, 1556).
5) Racan, Honor de Buell, marquis de Racan, podt francez.
(Roche-Racan, Turena, 1589, 1670). El, cel d'inteiu dads limbi podtice
frauceza o armonie §i o grade naturala. Operele sale sint cunoscfite
sub titlul de : Les Bergeries de Racan.
O), Faret reu podt.
Nigri fornicis ebrium poetam
Qui carbone rudi putrique creta,
Scribi Carmina. Martial

triumfatarea ffiga a nearnului Ebred
de Moise fn pustie tinindu-se mer6a,
s'apol se 'ntoarce iarasi si iarasi apoi plata
cu Faraon s' in marea, infine se !pea ca.. 7)
Or ce-ati cinta in versuii, sublim sail glumet fie,
inveci cu rima, sensul sä stea in armonie.
Zadarnic pare dna pe altul ca uraste,
o sclava este rima, s'asculte trebueste.
Cind se framint'un spirit, o Una rima -a prinde
atunci ca s'o glisasca el lesne se deprinde.
Sub jugul judectitii se pleaca mladiogsa,
mai mult inc'o serveste, o face mai frumaas6.;
iar dticA-1 parasite, usOr se rezvrateste
si sensul ca s'o prinda, zadarnic o goneste.
Iubiti dar judecata:; s' in orce scrip, aflame,
ea singura sa deie si lustru si rename 8).
sint multi cuprinsi in scrierI de-o crude Infocare,
de blinul simt departe ei cat o cugetare,
crezind de bunasamit c'ar fi a se 'njosi,
in relele for versurl ca aitil de-ar gindi.
Asa, necumptitare cu grija 'nlaturati,
si falsa stralucire ltaliei liisati. 9)
7) Boileau ace aluzitine la poernul epic intitultit illoise Sainte",
de Saint-Arnaud
s) Scribendi recte sapere est et principitun et fens. llorat.
") Aluzifine la Concetti: ascutittln de spirit pretentiodse ce
nedu loc de talent in Italia in secolul al 17-lea.
12
177

178
La bunul simt sa tindeti, de§i de izbutit
e cdlea lunecoasa §i grea de nimerit.
putin de se abate, poetul ratace§te:
cad dreapta judecata pe-un singur drum pti§e0e.
De multeorl poetul prea plin de-al sett object
hived pan' nu l'a stoarce nu Ma un subject.
Pala de intilne0e, fatdda mi-o descrie :
prin toate-a lul terate me primbla §i me 'nbie,
aicl se afla o scara, un coridor cioplit:
apol balcOn ce 'nk6ie balustrul aura.")
El numera tavanuri §i cercurl §i ovate;
la el tot e ghirlande §i tau' astragale 11).
Atunce sar la file, le 'ntorc c'o mina plina,
*'abie dad. pot Inca script pintr'o gradina.
Fugiti dar de poetul cu stearpa imbel§ugare 12);
lasatl amanuntimea ce nu-1 folositodre.
Tot ce-1 prea mult e sarbad, cetirea e o munc5,
§i desgustat lectorul indata o arunca;
clad nu cuno§t1 mesdra, a scrie n'al §tidt.
10)
capete.
Balustru, un fel de stilp umflat la mijloc li
mat sublire la
11) Astragcile, mid sapatun ratunde ce incunjura partea de sus
a iinei coloine.
12) Quidquid prmcipies, esto brevis, ut cito dicta
Percipiant animi dociles, teneantque fideles. Borat.

De-un rail fugind in altul ma! mare a! cazdt. '3)
Un vers e slab aice, un altul al al6s;
lungimea de incunjurl, remit neinteles. 14)
Acesta nu ne pare de-ajuns impodobit,
§i imiza sa-i prea goala, iar altil,negre§it,
de Mel sä nu steie prea jos, prea tiritorl:
s'avinta peste sama perzindu-se prin nori.
De vrel sa plAcT, de public de vrel O. fit iubit
atunce varietizii, sa, skimbi necontenit.
Un stil egal int6tul §i vecinic uniform
zlidarnic straluce§te §i oamenil adorm.
nu e cetit petal ce alma' intristeaza
§i care pe-un ton numal hived psalmodiaza 15)
E fericit poetul acela care §tie
C'un glas u§or §i ginga§ O. treaca'n poezie
din gray la tonul dulce, din dulce la sever! 16)
lubita a sa carte de oamenl §i de cer,
o vinde totdeafina librarul imbulzit.
Fere§te-te in scrierl de stilul injosit.
Un stil orcit de josnic nobleta sa i§1 are.
01) In vitium ducit culpae fuga, si caret arte. Horat.
14) Decipimur specie recti: brevis esse laboro,
15)
Obscurus fio. Horat.
Et Citbarcedus
Ilidetur, chorda qui salver oberrat eadem. Horat.
A psalmodici, a recita psalms cu monotonie. AO sint totite cintarile
noastre biserice§ti, acele maicusama cintate de dascalil
de strati&
16) Omne tulit punctum qui miscuit utile dulci. Horst.
179

ISO
in Franta, calcind gustul, burlescul cu sfruntare
ca lucru nou de sigur, deodata, a placid,
a inselat pe lame. Atunci ce am vhzat?
In versuri, numai glame, si glame
trivial°,
Parnasul kiar vorbeste limbagiul de min hale.
Desfriu 'n poezie a fost nemarginit:
In Tabarin 17), Apo lon se vede skimosit.
Coruptia aceasta a intinat la not
provintil, burgh6ji, demi, kiar principit apot;
glumetul cel mal sarbad avft aprobatori,
kiar d'Assoucy si ail avitra cetitori.
De-un stil indemdmitic, injositor, unit,
si curtea dezgustata si lamea Insfirsit,
dispretui atunce prin gust si judecata
extravaganta 'n versuri si &ma neertata,
deosebi cum trebui naivul de bufon,
lasind llama 'n provintii s'admire pe TyphOn Is).
Asa a voastre scrierl inveci nu intinatt,
si glama eleganta a MI Marot 1°) urmati,
lasind burlescul namai la cel de pe Pont-Neuf. 20)
") Alnzinne la Vigile travesti de Scarron" Tabarin, bufou
grosolan, §arlatan care -$i statornieise teatrul pe phita Dauphine in
incepittul sdetilului al 17-lea. care ealatoriii eu tritpa sit prin Franta.
Is) Le Typhon salt la Giyantoma(hie, po6in burlese de Searron,
1044.
'") Clement Marot 1495-1544. El a versihcat ; este
vestit mai cu sandi prin epigrainele sale gratioase i prin epistolele
sale pline de nan hate yi de ghlma eleganta. El este in poezia
franc6za continuatortil MI Charles d'Orleans §i a hu Villon.
20) 0 pinta la Paris undo se juea teatru pentru popor.

Dar nu v6 dficeti iara,si pe urma luI Brebeuf 21),
nici kiar intr'o Farsalii pe termurl grAmitdind,
de morp fi do murinzi o slits munti, plingind 22).
I-ti iefi maI bine tonul, fii simplu pi ales,
sublim Mr de mindrie, placfit farti de fires.
Lectorului de sigur nimic nu-I da In silh,
i aibi pentru cadentii 23) urekia
181
i totdeanna sensul, cuvintele Mind,
s'opriasd emistiliul repiiosu 'nsemnInd.
Vocala sit n'alerge prea ifite 'n curs grabitd
ca nu de alta 'n die sit fie ea lovitA 24).
Avem de-ajuns cuvinte cu ton armonios
InlaturAtI pe cele ce sfinii uricies.
Gindirea cea mai nalta si versul cel ma! plin,
afizul cind jigneste nu plitce pe deplin.
Cit timp a fost In Franta Parnasul in pruncie,
capritul singur numai avfi a sa domnie.
Cuvinte Insinite gi fiirri de masfiril,
i rima drept podotibil, drept numer, drept cezfiriI25).
21) Guillaume de Bribouf, 1 614-1661, a tradfis Pharsala lei
Latcrinitt in Nersun.
22) Acest vers umflat e Nat din tratinctinnea lm Brebeuf.
'0)
('adeufa, caderile, tiiniairile de ()mire in inlantnirea nume-
siltibelor.
rilor sae urnvirea
21) Iliatu.
fail mild,
25) Cevira riunpe ersul. Sa nu se confunde dar cezAra cu enaistad.
Boileau sa ingala. Versuirea pottilor din veticul de mijloc
este regulata. Skiminirea, introdlica de Villon este subieetha, iar
nu oldectiva. A. N.

182
Villon tiil atunce in s6cole barbare,
poetilor 28) i artet s'adaca, Indreptare:
Marot apol soseste cintindu-ne balade 27).
El face triolete 28), rirnefiza mascarade 29),
rondelele ") supine la versurI repetite,
pentru versuire da cat nepretuite.
Ronsard ce vine 'n urrna cu Ilona sa metoda,
restoarna, regulefiza, adace-o alt a mods ;
si arta sa primita, i mult time ea traeste.
Dar maza sa ce vecinic vorbise 'n frantuzeste
Elina si
Latina, in vrista urmatoare,
vAza picind deodata, grin o ciudata stare,
mIndria pedantesca atita de umflata
a lungilor cuvinte ce-avtise altadata.
Cazil cu zgomot mare Ronsard de acolti,
dind minte lul Desportes, dind minte lul Bertaut.
dar lnsfirsit in Franta, Malherbe actim soseste,
s'atuncl cadenta dreapta In versurl se simteste.
2b) Este vorba de podtis epics din es al mddiu, acarora epopde
sa numetiu des romans, La finele ce eniu scrise in limba romana,
popttlara.
21) Balcide, la inceptit cintece conspuse pentru a intovara§1 dantul,
de la italienescul ballare, a danta. Yn timpul lut Marot balada era
o poezie compUsa din 3 strofe, fiectire stnifii de 8, 10, sau 12
versun.
2R) Trio/et, mica poezie de 8 versuri.
29) 3fascarcide, poezil Fara forma specitila, facute pentru per -
sodnele care dantuiau intents bid mascat.
2°) Bondel, vine de in rondo sau intoarcerea acdluial cuviut §i
a aceleia§t cugetari ; forma ronddlulus este saritita.

A vorbelor putere cind e la loc ne spline s');
la regulele artei pe wiled o supine.
El limba indreptedza cu multa judecdta,
nimic n'atinge-acarna urekia delicdta;
§i stantele cu gratii sosesc §i pica lin,
impleticite versuri anima nu mat yin.
Legiuitor puternic §i c ilaiiz fide],
Mallierbe kiar astazi este poetilor model.
Iubitl a sa justeta, pa§iti pe urma sa,
lumina sa in versurl cerctiti a imitd.
Dar cind in versul vostru Wept necontenit
pi
sensul nu mai vine, atunce negrqit
me obosesc, §i mintea-mi u§or se departedza
De-un autor pe care zadarnic II urmetiza.
La multi poet1 ideea-I ant de 'ntunecita
ca pare de-un nor negru adinc acoperita.
Lumina judecatii hived nu-I va lovi,
Juni dar de a scrie invata'-te-a gindi.
De-I limpede ideea, de este 'ntunecata
a§d, va fi §i vorba inkisa sad curata.
183
") Ninth; mat important decit local cuvintelor intr'o scriere.
Virgil cind ardta ferneile Troadene ce privesc marea plingind, zice:
Pontum aspectabant flentcs. Pune : flentes pontum aspectabant §i
imaginea dispare. Aseinene §i in versurile urmatodre : Navem in
conspectu nullam. Altul ar fi zis : Nullam in conspectu navem Qi
espresidnea ar fi perdi'd todta magia sa.

184
0 dreapta cugettire uOr ea se rosteVe
cuvfntul sa o spnie de sine se gase§te 32).
ICiar cind in inri eccese ar fi ca sit cadeti,
voi limba totdeadna de sfintii s'o aveti.
Zadarnic este fraza plactita-armoniodsa
eavintul de-e nepropriu, fiipttira vitiodsa,
urekea mea n'admite pomposul barbarizm 83);
arunc indata versul ce are -un solecizm,
intr'un cuvint poetul, sublim kiar de ar fi,
e reit poet de sigur cind limba n'o va §ti.
Luereaza 'ncet §i pacinic grabit orcit ai fi ").
Un stil ce 'n rime-alearga, c'o ftiga necurmdta,
n'arat'atita spirit, cit slabs judecata.
Mat mult 1-mi place riul ce curge lini§tit,
§'Incet tnainteaza pe §esul inflorit,
decit puhoiul aprig ce 'n uncle furiodse
sa zvirle plin de pietre pe-o farina glodoasa.
Grabe§te-te In ticna 85) §i far a te lasti,
de zed de on 36) poemul te Vine a luerd;
32) Cui lecta potenter erit res,
Nec facundia deseret hunt, nec lucidtis ordo.
Verbaque provisam rem non invita sequentur. Nor.
83) Barbarizm, greltila contra limber; solecizm, gre§dla contra
gramdticei.
'4) Nonumque prematur in annum. Hor.
") Proverb grecesc: GT.E53E, festina lente.
") Carmen reprehendite quod non
Multa dies et multa litura coercuit. Horat.

Indreapta'l §i-I da lustru de mil de mil de on ;
din cind In cind s'adatigi, dar §terge-adeseorl. 37)
Cad nu-I deajuns poemul sau orce all& carte,
de sine cu defecte in cea mai mare parte,
sa fie id ysi eolo cu spirit samanat;
ci trebue tot lucrul sa fie a§tizzit
la locul situ aniline; ca mijloeul, sfirOtul
sa sted in armonie detot cu incepatul ");
ea arta deficata frumasul sa-si pastreze;
din piirtile alese un totul sa formeze. 39)
Nu trebue vorbirea sit MO de subject
luind nu §tia de unde cuvinte cu efect.
De-a publicultd gusturl de criticele sale,
albl teama totdeatina in scrierile tale.
Ill critic tie insiO, sever, netnpactit;
cad veclnic ne§tiinta pe ea a acimirat 40).
Cind scril, O. al prietinf ce 'n versurile tale,
sa 'ndrepte cu grabire si
zel oree gre§ale.
In fata for dezbraca mindria de-autor,
") Saepe stylum vertas, iterum quae digna legi sint
Scripturus. HOr.
38) Primo ne medium, medio ne discrepet imum Horat.
SO) Denique sit quodvis simplex duntaxat et unum. Hor.
40) Ridentur mala qui componunt carmina; verum
Gaudent scribentes, et se venerantur, et ultro.
Si taceas laudant quidquid scripsere beati.
Horat.
185

186
pe-amic deosebeste de cel lingusiter 41)
cad tinul de te-admira, to -a ris, te-a Insalat:
de Atha.' sa fii lacom, iar nu de laudat.
LingusitOru 'ndata e gata a striga,
si orce vers 1-1 face a se extazia 42):
placat, ceresc e tOtul, o vorba nu-I atinge;
el salta de placere, de dragoste-actim plinge;
cu laude 'n tot leen' pe tine te-a marit.
Nu este adevarul, nu este -aka pornit!
Amicul Ins& aspru si riguros nu the 45),
s'inveci pan nu to 'ndreapta, el nu to lasa 'n pace;
nu iart' acele versurl ce sint neingrijite,
la him' for trimete pe cele rati gatite;
opreste in cuvinte obraznica inftiza ;
icl sensul 1-1 jigneste si mai departe-o fraza.
A to constructitine 1-I pare 'ntunecata;
o ekivticA 'n termini si trebue 'ndreptata.
Asa-ti vorbeste-un critic, amic adevazdt.
Ades pe-a sale versurl poetul nenpacat
pe toate-a le protege se crede 'ndrituit;
s'Intal ie apararea cu drept de om jignit.
De-I zici: Aceste versurt sint rele... cugetatl I
41) Mirabor, si sciet inter.
Noscere mendacem, verumque beatus amicum. Hon
'2) Nolite adversus tibi factos ducere plenum
Laetitiae, clamabit enim: pulchre, bene, recte I" Hon
4') Vir bonus et prudens versus reprehendet inertes. for.

CH pentru aceste versurl vä rog sä le lasfiti
rdspunde el deothita.Acest cuvint e race
desigur eii l'a§ scoate.Ba foarte bine trece.
Aid defel nu'mi place. De him e-I admirat.
AO invecl statornic, §Invecl ne'nduplecat,
c'ar fi un cuvint in'unal urekia cell jigne§te,
el ndmal pentru-acesta a'l §terge nu voe§te;
i chid l'alizi, desigur, lui critica f-i place 44);
cu versurile sale or ce-al vroi 14 face.
Frumoase vorbe nfimai ca O. to lingu§ascd;
o curs& ce-tl Intinde poemul sa-ti cetiasca.
Inds t' apol to lasa, de Milza-I fncintat,
un prost ahlre afld §i bun de fn§aldt ;
cdci Nunn este plind de multi pro§t1 autori,
preciim a fost §i este de pro§t1 admiratori.
Afar& de aceia din tfrguri, de la tart,
paldtele sint pline §i curtea princiard.
187
44) Et verum inquit, amo; verum mihi dicito de me.
Pers.
Lui critica i-i place. Ca Oronte din Alizantropul lui Moliere
cind consulta pe Alceste asupra sonkului ski, acesta-i spline
ca are, In calitke de critic, defectul :
D'être un peu plus sincere en cela qu'il ne faut.
Oronte 1-1 raspunde indata :
C'est ce que je demaiide, et j'aurai lieu de plainte",
Si, m'exposant a vous pour me parler sans feinte,
Vous alliez me trahir et me ddguiser rien".
Apoi, Cand Alceste; vorbe§te in adevar pefatii, sans feinte,
§i nu-1 ascunde nimic: ne lui deguise rien, Oronte sa minie
qi striga :
,Et moi je vous soutiens que mes vers sont fort bons".

188
Poemul cel mai sarbad cetit de curtezAni,
gaseste In tot locul puternici partizan!.
i ca sA sfirqAsc astazI grin a satires glibly,
pe-un prost, un prost mai mire l'admirA'n once timp.
Sfirlitul cintulul I-iti.
g

Cintul al 2-le ').
Preciun o pastorita in zi de sarbdtoare,
rubinuri, pietre scumpe, pe capul sati nu are,
nice tiff, cell culege ea insasi cu-a sa mina,
pododba cea maI mindra pe pajistea vecind;
asa, !Ira de pomp6, s'in simplu stil gatitd,
idila eleganta pasAste strAlucita ;
si tonul el simpatic, naiv, modestul ton,
mindria n'o iubeste, nicI versul fanfaron.
Blindeta sa te-atrfige, te 'ndeamna, te 'ncinta,
s'invecI un cuvint faluic urekea nu'nspdiminta.
Adese in Jan, poetul desperat,
de ciddli, bkium, filter deoclat'a aruncat;
s'atunci neblm cu falii, s'o verve indiscrete
In mijlocul eglogel el cinta din trompetd.
De spaima, Pan s'ascuncle In staul cel profund,
si Zinele, de fried In ape s'acufund.
Dincontra, altul face, In stil nedemn, stricat
pastoril sa vorbiasch ca oameniI de sat.
') Al doile cint descrie idila, egloga, elegia, oda, sondtul, epigrama,
rond61111, baldda, madrigilul, satira §i valdevilul.

190
§i versurile sale facate uricios,
de grata despoiete, se tirie pe jos.
Ronsard, nestine-ar zice, ca-al sea lifter de tarn,
tot &ice idile din noti ne cinta, idra,
pi skimba, cu disprdtul urekeI pentru glas,
pe lis in Toneta, Pierot in Licidas.
Vol ambele eccdse de vretl sa 'nlaturatr,
in tale, pe Virgilid, pe Teocrit urmatl.
Placate le for scrierl de gratii insuflate,
sa stea ysi zi pi noapte din mina. nelitstite 2).
In doctele for versurl s'a for povatuire
el singurl va invata cum, fart injosire,
poetil pot sa cinte cu voacea for frumodsa,
pe Flora pe Pomona, cimpia cea manoasa;
sa'nsufle pastorasii din filler cind sa 'ntrec, 8)
simtirea sea, duke prin care-amancil tree;
si cum, si prin ce arta, sit skimba, sa prefiic,
Narcis in floare mindra i Dafne in copac
si cum adds eglOga probeaanteun cuvint
ca luncele, cimpia de consull demne stilt 4):
asa e a idilei putdre'n poezie !
2)
8)
4)
Nocturna versate manu, versate diurna. Hon
Virgil.
Si canimus sylvas.sylvae sint Consule dignae.
Virgil.
;

Pe-un ton mat falnic ins& duiodsa elegie,
In negru Imbracdta, cu parul despletit,
sa pleaca pe morminte si plInge amarit,
Tristeta, fericirea amantilor descrie,
sa'ntarte o amanta, s'ameninte ea stie ;
apol s'o lingusasca, s'o 'nduplece'n curmnd,
amorul, tinereta cu dragostea cintind.
Dar nu-1 deajuns aceste capriturI fericite
sit fie bine zise $i bine 'nkipuite;
ci trebue de sigur, poet adevardt
de-at fi, sa fit to Insusi atunci Inamordt.
Urasc poetul care, cu Muza siluita
descrie-a sa vapde c'o voce amortita ;
mascara sentimentul, cu arta s& mahneste,
si timid In iubire, el race versueste.
Suspinul cel mat dulce, e fraza Ingimfdta;
el stie numal spittle carn lanturi arundta
suspina-a sa durere ; ca munca ce-1 ()board,
si asta suferinta el dulce le adoara;
probind atuncl de sigur din todte cite-at-Ma,
ca, sensul e In cearta cu dreapta judecata.
Nu dar odineoara pe-acest ton ridictil,
amorul dicta versurl ce suspina Tibul ;
nici gingasul Ovidiu, In arta iscusit,
(laded placate lectit de el insufletit.
Simtirea numai trebui sa stea In elegie I
191

192
Cu multa stralucire §i multa energie
spre cer dezvAlind falnic un zbor ambitios,
e oda 5) ce vorbe§te cu Zeil maiestos.
Atletilor In Piza 8) deskide bariera.
Er Oul ce alearga §i trece cariera,
In urma biruintel, de pulbere 'negrit,
cu glasul s'eti cel falnic S1 Mudd marit.
La Simois aciuna pe termul departat,
ea duce pe Ahile, riinit si singerat;
Pe Scalde 7) it supine 1ui Ludovic cel mare.
Ades ca o albina la munch cu 'nfocare
ea termurile mindre de Uri le-a despoet I
Acuma cInta risul, vr'nn dant, vre un banket.
Ea Lauda pe Iris c'un dulce sdrutat,
ce Iris vrea sa dee, dar care refuzat,
a§teaptil cu un ginga capritid de ferneie
s'o alba Inpotrivire, amantul sa i-1 iee 8).
Cu glasul sett cel falnic pornit, triumfator,
adese oda merge cu pas Intimplator;
0)
7)
8)
Musa dedit fidibus divos puerosque Deorum,
Et pugilem victorem et equum cartamine primum
Et juvenum curas, et libera vina referre. Hor.
Pica in Elida nude sa sarbatorian *utile olimpice.
Biul ce desparte Franta de Belgia. C'esar.il nume§te Scaldis,
1'Escaut de astazi.
Dam flagrantia detorquet ad oscula.
Cervicem ant facili saevitia negat
Quar poscente magis gaudeat eripi. Horat.

la dinsa un dezordin mat*, necalculat,
desigur este namai al artel rezultat.
Departe dar pokul fricos si din naturA,
cu spiritul flegmatic, ce tine o mastira
didactics in oda, cind Muza 11 avinta.
El, pasiI cel puternict eroulul de cintti,
ca slab istoric namal cu grija cea mat mare,
observA cu stricteta a timpului urmare.
SA lase el subiectul inveci nu indrAzneste,
$i Lille inta'1 sa cads nu Dole 9 11 trebueste ;
iar versul sea, intocmal exact ca Mezeray,
a si fa'ciit sa pice, parcanul din Courtray.
Acestue Apolon i-avar de E'en' sea.
Sa zice ca odatA ciudatul acest zed,
in Franca vrind sa cerce pe top cel ce rimeaza,
cu-a sale leg1 severe sonetul inventeaza.;
fixtud ca 'n dent stance de patru versurl fina,
d'identica mastira, o rims totdeaana,
in care clout sonuri etern s'o insotasca,
mizul nostru almat de opt on sa lovas&
Si 'n urma sase versurl, artistic plAnuite,
de sens in clout terte sa fie inpartite.
9 Istoric francdz care a descris rilzbodele intreprinse de Ludonic
XIV, la nordul Frantiei.
13
193

194
Cu tOtul din sonae, goni on ce licenta,
i niasura el Insu§1 si mirnar si cadenta.
Un vers slab de gaseste peloc fl scoate-afara,
sonetul nu primeste cuvint de-a (Iona WA.
Facnt far de grestila, si mindru-'mpodobit,
ca lung poem el singur sonetti-1 pretnit. *
Poeti multime multi zadarnic sad
muncit
qi
mindrul acest fenix e Inca, de gasit.
Malville, Gombaut, Maynard din mil ce ail rim at,
abie de gasastl doui sail trei de admirtit ;
iar restul ca acele ce Pelletier tot scrie,
de la libriir tree inte direct la bacalie ;
spre a cuprinde sensul In marginea prescrisa,
masitra-I totdeanna prea mica sail prea 'ntinsa.
Mat liberA in mersu-I, pe-un ton mat margiuit,
apace epigrama, ce este negresit,
un joc de vorbe numai, o glama iscusita,
de &Rd rime 'n capat ades inpodobita.
Odinioar' aceste cuvinte prefacute
in scrierile noastre ertin llecunoscnte;
i jocul de cuvinte, §i vorba Cu prepus,
Italia desigur, in Franta le-a adds.
Multimea Insalata de falsa for placere,
alearga, sa indeask cu mita Invapadre;
a publicului gratis intarta a for pas,
* Credem ca accasta este o exageratitine.
A. N.

§'atunci in anar mare s'arundi pe Paints.
intdi fa madrigzilul de ele cotropit ;
apol sonetul mindru, kiar el a fost lovit ;
tragedia-si fdcard plAcdtele-I delicil;
§i insdsi elegia
duioaselel capritir.
Eroul pe o stem, cu ele sa. 'narmk,
§i fart joc de vorbe arrant nu suspina.
La ele tot! pastorii, in noul for suspin,
decit l'a for iubite &Tad ca mai mult tin.
Atunce tot cuvintul in proza sail in versuri,
era cu doui f6te §i doui Intelesuri.
La curte avockul in stilul sea le pane,
kiar preotu '11 amvoane in predict le spine.
Dar lima ratiiinea, atit de insultdtri,
trezindu-se infine le-alungd deindatit,
si
pentru totdeaana sa vede gldma scoasd
din scrierile-acele ce slut mai seriodse;
§i'n ele declarind-o cu totul de infamd,
din mild o mai hisd sä intre 'n epignima;
dar anal cu aceasta la timp sä izbucniascd,
§i'n spirit, nu in vorbh, cu ghimpul sa loviascd.
A§d de pretutindeni dezordinea 'ncetase ;
dar ce fobs, la curte multi Turlupini 10 remise,
195,
10 Henri Legrand, artist comic, lutis6 in comedia inalta ntimele
de BelleNille i ninnele de Turlupin in comedia de jos, la
farce.

196
cu jacurl de cuvinte, bufonl nefericitI,
a glameI grosolane protectory Invekitt
Nu zic c'o maza fin& odata sa nu vie,
§'asupra itnei vorbe, glumind cu vesalie,
sa nu-I intoarca sensul saltind'o cu succds ;
dar parurea suprima ridiculul ecces;
§i nu to dace vecinic, in glame peste same,
s'ascittI proste§te namal, o timpa epigrams.
Cu arta, tot poemul and bine izbute§te,
prin propria-I mindrie de sine straluce§te.
In Galia nascat din timpurl departate,
ronddlul are, sigur, a sa naivitite.
Balada, subjugate la vekile-I maxime,
adds o ilustreaza capritul tine! rime.
Ma! simplu, madrigklul, " ma! nobil avind zborul,
respira gingit§ia; dulceata §i amorul.
Dorinta sa triumfe, nu patima birfirel
Incluse adevarul cu armele satire!.
11 Madrigci/ta, de la grecescul go'apz pastoral; La incepdt
acesta era un cintec pAstoriil, din care Italienii ail fo,
cid madrigale si francezul madrigal, cuvint pe care Gilles
Durand de la Bergerie l'a francizat. Madrigalul este o cugetAre
finis, iubitodre sau galanta clAta in versuri libere, far&
regularitdte, nesarbiida, §i cu o concizifine epigramaticti.

Cu dinsa e Luciliu 12 a 'int a indtznit
sä lash inainte, s'In Roma negresit,
pe dinsa o aratit In curs de-atita 6111,
oglinda credinciokia coruptilor Romani.
tnalta si
raziIna, virtatea sfiiciotIsa,
incontra avutieI mate si bldoasit.
Pe cel ce pe jos merge onest, neprihanit,
Incontra celui sperjur Sn lectica trintit.
La verva dui Luciliu, energicii, am,irA,
s'amesteca HorAtiu cu verva sa usoara;
deatunce ingimfritul i prostu 'navutit,
sa tredca nu ma! poate aka nepedepsit.
Deatunce vai de-un mime ce-I bun de cenzurat,
versuri cu mastira, sarmanul a infra!
Iar Pers 13, In stilu-I aprig, ticsit, intunectit
ma! mult sens decit vorbe sit 'nkidit a Mat 14.
197
22
. . . . Est Lucilius ausus
Primus in hunc operis componere carmina morem.
Hor.
C. Lucilius, cavaldr Roman; creatdrul satires. Grecii, inaintea Romanilor,
compusese versuri satirice §i mu§catoare, dar nu li da.duse
nice caractdrul, nice dezvoltarea satire' latine. Dreptcare, Quintilian
zice Satira tota nostrn est, §i Diomed gramaticul: satira est carmen
apud Romanos, non quidem apud Graecos maledicum.
13 Lectica in latineste lectica, in frantuze§te litiere, in italienelte
letiera, un fel de satin lung ea un pat, inpodobit inauntru cu
saltdle, tar pe de latun cu perddle, purtat de doi oameni. Aceste
serviau In be de trastiri la Romani. Cei avthi le than foarte luxoase;
francezul le mai numeste $i chaise a porteurs.
'4 Aulus Persius Flacus, poet satiric latin, nascat la Volaterra
In Etruria, la thud 786, de la zidirea ROmei.

198
In strigatele scoalei 15 §i Juvend,l crescilt.
iperbolele stile cumplite le-a Malt.
Hidoase adevarurl deli din el zbusnesc,
de frumuseti sublime in tOtul strAlucesc.
Sati Ca in urma vestei din Capri adresatti,
el statua lui Man o sfarma adorzitA;
sae c'asteptind la curte tir,inul prepuelnic,
aleargA senatorul 17 lingusitor nemernic;
sae c'arAtind desfriul atita 1-1 intinde,
ca la Inman in Roma, pe Mesalina vinde,
a sale versuri Aline de foc, aft strAlucit.
Acestor marl magistri, disciplu iscusit,
Regnier 18 pintre not singur, urmind acela tale,
in vekia tlisattirA a versurilor sale,
de mini gratil Inca, si astAzi straluceste.
Dar este o fericire pe el cind 1-1 ceteste
c'o temere nespasa sfiitul cetitor,
de n'a 'ntilnit cinismul ace' injositor,
de n'a simtit miaznia si tent stricat,
a lOcului pe unde poetul s'a primblzit;
qcoala retorilor salt a declamatorilor din timpul acela.
'a Decimus Junius Juvenalis, po6t satiric latin,nitsmit la Aquinum
in Apulia, 42 dupii. Chr., scolarul lei Fronton §i a lei Quin-
tilidn.
17
Quum jam semianimum laceraret Flavius orbem
Ultimus, et calvo serviret Roma Neroni,
Incidit adriaci spatium admirabile rhombi.
Jae v.
18) Mathurin Regnier, po6t satiric. Chartres. 1573-1613.

vi cind un ton obranic, §'o rimy scandalcasa
n'attic6. fruit milit urelcia sfilciodg.
Latinul in cuvinte Infrunth cuviinta;
Fra.nc6zul pentru dinsa 1-§i Are preferinta.
El vrea ca in lecttia siit fie respectat.
Deacea sensul cinie §i tonul degrada
peloc 1-1 revoltedzii, orcit de-acoperit,
clad de-un cuvint mai dulce nu este 'npodobit.
In saint 1-mi place un spirit de candottre
§i fug de cel obrtipic vorbindu -rul de onotire.
Din partile satires de gllimpI inpresuratil,
gltime iscusite alit de 'nbel§ugtitii,
Francezul din natfira, nliscat rautacios,
formeazrt vodevilni 19, vorbaret §i voids.
El merge, 'naintetiza §i v6sel cintind,
din Ora 'n garrt trdce, tii cre§te tot mergind. 20
§'In
gi
Francdza libertite desfziprit in el
19) Vaudeville, la incepiit cintec satiric compas asupra evenimentelor,
§i rimat pe un aer vulgar §i cunoscat. Mat tirziu, mimele
acesta s'a dat micelor comedii in care intrau cuphite pe arii cunoscate,
mat tirziu numele de vaudeville s'a dat comediilor ce sa
juciii in sala VaudeNille din Paris. Astazi vaudeville este o adevarata
drama in care sentimentele inalte, inbitoare sau delicate,
slut deopotriva admise. Citeva ram cuplke minim aditc aminte
de intlia sa origina.
PO
Mobilitate viget, viresque acquirit eundo. Virg.
199

200
avata sa natura. Copilul tinerel,
vodevilul, totdeauna sa naste 'n bucurie!
Dar insa nu te dace, pe-un ton de vesalie,
sagalnic cu pericol in cinic versul tdd,
prin glame neertate sa pul pe Dumnezeu".
La fine aste glame ce-ateul a produs,
pe-autOr desigur la Greva" l'a condils.
In cintec kiar ne trebul o arta si bun simt.
Prin vin, prin Intimplare adeseori te sinati
In stare sa facl versuri. Asa s'a intimplat
lul Liniere ()data de Maza lnsuflat,
o mitza grosoltina; si el ce nu-I poet
de geniu, e in stare sit faca un cuplet.
Dar pentruca 'ntimplarea te face sa rimezi
°data, pentru aceasta poet sa nu te crezi.
Adese autorul, putin de versue§te,
pe sine cu mindrie poet se precueste:
nu doarme toata noaptea, sonet pan n'a lucrat,
cinci impromptu in zina le pane pe curat;
§i Inca '1 o mimine chid furios cum este,
n'alearga sa inprime prostiile aceste;
§'In frunte nu sa pane, pe paging sapat
de mina lul Nanteuil 23 cu fala 'ncununat.
SflrlItul Matulul al II-le,
21, ) Aluziitne in mist6re §i in drarnele religioase.
22) Greve, 'data in Paris uncle se executau ateii.
28) Nanteuil, vestit desernnator §i pictor din timpil acea.

C1ntul al 3 -le.1
Nu-1 monstru hid pe lame, nu-I sarpe 'nfricosat
ce n'ar placed, vederel de arta imitat.
0 mina delicatit penelul clod 1 -0 pane,
din cel mai uric lucru 141 face o mit-nine.
Asa, ca sa ne 'ncInte, duiotisa tragedie,
a Jul Oedip 2 In singe, durere ne-o descrie,
a lui Orest 8 paricid, prepusul eel cumplit;
spectacolul ne misca si plingem negresit!
Vol dar ce pentru teatru de-o nobila ardoare
cuprinsT, mar* versurI aduceti spre cereare,
de vreti a voastre drame pe scena 'nfittosAte,
hived de totita Itimea sa fie adinirate
si care mai frumodse, en cit le vezi mai mult,
kiar dupa multi an! Inca, de public sa ascult? '
Atunce pashinea, in tot discursul tea,
la inima sit 'ndrepte patetic ghisul sett;
1 Cintul III cuprinde regulele tragediei, a comediei §i a poemului
epic.
2 Tragedia lui Sofocle. Voltaire a trattit Inca acest subject.
3 Subject de tragedie, tratat de catra Eschil, Euripit §i Sofocle.
4 Fabula quae posci \Ilk et spectata reponi. Hor.

202
s'o tie, s'o 'ncalzasca, s'o mi§te cu Ode!
Miscarea inpozanta si falnica minie,
de nu ne Alvin 'ndat'a de-o duke 'nfiorare,
de n'a aprins in suflet o mild 'nduratoare,
c'o sana iscusitti zadarnic to mindresti :
de-acele red cuvinte ce 'DWI §i dezvalesti,
din fire privitorul de-aplause zgircit,
ramlne si mai tare pe scaun amortit.
Aces, silinta saca, retorica 6 ce creste,
I-1 obosesc si'nfine adoarme sail cirte§te.
intAI secretul este sa piaci, sa stil misca ;
asa mijloace cata, de vrel a me legit.
Din fundul dramei tale, indata ce-al vorbit,
sit iasa subiectul u§or §i lamurit.
EA rid de autorul ce nu-1 stapin pe sine,
si'ntal de ce vorbeste, nicl el nu stie bine.
El intriga ascunsa cu grew a discilcit 7,
si mie din placere, i-ml face un urit.
Mal bine-a§ vrea atunce pe !lila sa declare,
sa zica: sint Oreste, Agamemnon cel mare,
decit prin mil de basme absurde sa-t1 vorbiasca,
si far' a spline -un lucru, el tot sit te-asurziasca.
Intl st-ntaI subiectul sa fie explicit ;
si locul scenel bine sit fie aratat.
Meum qui pectus inauiter angit,
Irritat, mulcet, falsis terroribus implet. Hor.
6 .Retoricd, aid se inteldge modul de a scrie cind autorul vrea
sit supliniasa natara prin arts.
' Alusitine la tragedia lui Corneille nlleraclius".

De dincolo pokul, de peste Pirenei, 8
pe Rena cu grarnada ticse§te anit set.
Acolo vezi eroul unul uric spectacol,
ca vine lard grija §i fara de obstdeol :
in actu 'nal el este copil neispitit,
in actul de pe urma, batrin desavir§it.
Dar noT, pe care gustul la regull ne supine,
vroim ca arta numai sä 'ndrepte-o actiane.
Un loc, o zi aflame, un fapt indeplinit,
pe teatru totdeatina sa sted pan la sfir§it.
Pe seen& nu da lucrurl ce par far de fiinta; 10
kiar adevdrul poate pared peste putinta.
Minanea cea absurda, Wykt nu ini-a phicat :
cad nimene nu erede un lucru neerezat.
203
8. Boileau vorbe§te de Lope de Vega, Madrid 1562 - 1(133. Intr'fina
din dramele sale infativiza istoria lui Valentin §i a m i Orson,
cari se nasc in actul inth, §i in actul de pe tuna sint foarte
batrini.
". Aceste versuri cuprind teoria celor trei unitati teatrale: de
actinne, de loc, §i de timp. Aristot, inaintea lui Boileau §i a lui
Hortitin, dadiise acelal precept in niaterie de teatru. Regula celor
trei unitati (-ere : sit fie intr'o tragedie o singura actinne, aceasta
actiftne sa sa petretica in acelal loc §i sa tie nfimai. 24
wire. Legea acestor 3 unitati teatrale sit riizima pe presupitnerea
ca privitorul este martur auricular a acelei actiinn. Teoria
unitatilor teatrale, riguros observata in Franceji in secolul al 17,
astazi a cazatit, multamita lui Schakespeare, Schiller, Lope de
Vega, Calderon etc.
11:1 Ficta voluptatis causa sint proxima verist
Nec, quodcunque volet poscat sibi fabula credit. Hor.

204
Cind lucrul nu sa polte exptine la privire,
atuncl sa ni-1 expana o simple povestire.
Vezindu-1 in nature, mai bine l'am simti 11,
dar arta, judecata !lived n'or consiniti
ca okiul sit priviasca priu fala sag abfiz,
un lucru ce e bine sa-1 afle din aim.
Din scene 'n sank vecinic, mi§carea sa sa urce,
§'ajunsa l'a el culme, u§or sa sa descurce.
Sa simte privitorul adinc §i viti lovit,
cind vede in subiectul de intriga 'nvalit,
c'a anui secret mare, Intll nepricepat,
deodata adevarul sa face cunoscat,
§i ca pe scene totul sh skimba deindata,
§i lucrul ie o fata cu totul ne-a§teptata 12.
Trag6dia urita in timpul nascator,
§i fa'ra, nicl o forma, era, un simplu cor,
in care fiecine dantind, §i la,udind
pe Bacus, zeul poamei, .7i via culegind,
rugs sa alba Auld de yin inbel§ugat.
Ad) lo, veselia §i mustul strecurat,
la benkete atita, cintarea s'a incins;
11 Segnius irritant animos demissa per aurem,
Quam quae stint oculis subjecta fidelibus, etc. Hor.
12. Aceasta se numqte in mat6rie de drama, tragedie sau comedie,
peripetia.

un tap 13 erd resplata acelui ce-a invins.
Intal e Tespis 14 care, de drojdie minjit,
cu asta nebunie prin tirguri a pornit.
Un car intreg el imple de- actor' inprovizdti,
cu fete grosoldne, ridicul inbracap;
din loc in loc porneste, gi
fare de obstdcol,
atrage trecatoril la nOul sett' spectacol.
Eshil 15 ape' in corurl persodnele a pus,
sub masa mai cum Until obrizele a supds ;
pe scena tinui tetru, in public inaltat.
actorul seu coturnul 16 acam a incaltdt.
205
18 Tap, grece§te piyo; tragedie : 7,070;-(24 cinttire, pentru
un tap. Cind ginde§te cinevd ca tragedia s'a incepdt cu Tespis,
a stralucit cu Eshil, Sofocle, Eurupid la Grdci, Calderon, Lope
de Vdga la Spanioli, Shakespeare la Engleji, Corneille, Racine,
Voltaire la Francdji, Goethe, Schiller la Gerniani, spiritul omenesc
nu se mai indoeste de nice o perfccOne.
14 Tespis din Ictiria, in Attica, secolul al 6-le inainte de Hr.
Carmine qui tragico vilein certavit oh hircum. Horat.
Ignotum tragicem genus invenisse Camoenae,
Dicitur, et plaustru vexisse poemata Tespis,
Quae canerent agerentque, peruncti, faecibus ora. Hor.
'5. Post hunt personae pallaeque repertor honestae
Aeschylus et modicis instravit pulpita tignis,
Et docuit magnumque loqui nitique cothurno. Hor.
16. Boileau zice brodequin, Horat zice Cothurn. Horgiu are
dreptate ; fiindc5. brodekinul, latine§te coccus (incaltaminte-simple
§i nu prea nal* erd intrebuintata in comedie, pe chid coturnul,
incaltaminte nail& si inpozant5., era s5mnul distinctif al actorilor
ce jucall in tragedie. In franluzqte kiar ca metafora in materie
de teatru, cind sa zice brodequin, insamnetiza comedia §i cind se
zice cothurn insiimneaza tragedia.

206
Sofocle Uwe falnic la culme tragedia:
el pompa I-i mareste, mareste armonia,
pe cor interesfizA in toatA actilmea,
1-i da, la GrecT, desigur, acel divin impuns,
la care niciodata Romani! Wail ajuns.
Mult timp plAcerea scenii Francezii n'aii prirniro ;
evlavia strabdnit din iird-a prigonit'o.
De peregrini, sit zice, cii, pentru 'ntiias-data
o blip& grosolanii, in public sA, arata,
si'n mijlocul cetiitil, d'un zel prostesc inpinsa,
In trista-1 simplittite orbit), dar aprinsa,
din rivnit pentru lege, juctt cu InfocAre
pe Dumnezeil, apostoli, pe sfinta NiiscAtoare.
Atunci intelepeidnea, prostia izgonind,
s'a rivuei aste sfinte pericol artitind,
ailing+, pe-ace§ti doctor!, apostoli din senin. 17
Pe scent Andromaca, Troada, Hector yin;
actotril insit-sI his! antica masca lor,
si scripca sine locul de nulzicA si cor.
Aviit in sentimente, amorul cu dulce4ii,
de teatru, de ronuinuri inclata sa inhata.
'7. In 1542 Procur6rul general din Paris sa ridicil cu euergie
contra acestor oameni fara §tiinta de carte, carit compromitein prin
reprezentaiiile for grosolane, tainele religiiinii cre§tine§ti. Incurind
ap6i parlamentul franck prin edict formal, a inpedecat de a sit
mai pine pe scena subiecte din Biblie §i din Evang6lie.

Descrierea aceasta ce 'n suflete rasana,
la inimi sit patrunda e calea cea mai Una.
De vrei pe scena, pane er6i inamortiti,
dar nu ne fa pastorii in dragoste-afectati.
Ahil sa nu iubiasca ca Tirsis §i Filen;
nu to -apuca din Cirus sa fad un Artamen; 18
§'adeseori arnOrul, lovit de remu§care,
sa fie o grqE'Lla, iar nu virtfite mare
Eroil din romanuri nu-i face injositi:
dar nici detot superbil de patima scutiti.
Ahil mai putin aprig §i mai putin pornit 19
nu place; plinsul place de-afrontul ce-a primit.
La aste midi defecte ce vezi pe-a sa figura,
un spirit cu placere cunoa§te pe natara.
Ei bine, at sa fie Ahil infato§at.
Atrid sit fie mindru, superb, interesat;
Enea peutru zei aiba adinca inkindre:
pastreza fiecarui caracterul ce are.
A. tarilor moravuri §i veacuri studiaza;
ades skimlAnd climatul, pe oameni variaza.
Italia antica opre§te cu 'ngrijire,
207
IS. Allman din Cirus del mare, roman de Domnipara de
Scuddry. Artamen este un mime presupfis ce sa da lui Cirus in
calatoriile sale. Precam miracle, aga §i caracuirul acestui principe
sint falsificate in romanul ll-sofirei de Scudery.
ID. Acid llem,
. . . Honoratum §i forte reponis
inipinger, iracundus, inexorabilis, acer,
Jura neget sibi nata, nibil non brogent armis. for.

208
ca'n Cle lia 20, WA n'aiba franceza 'ntiparire;
'lid sub numiri romane, francezil descriind,
sa faci galant pe Caton 21, pe Brutus 22 curtenind.
Intr'un roman desigur, cu mersul sari grabit,
BA iarta, adds rnulte, §i lucru 'nkipuit,
e de ajuns sa placa, uritul sail omottre,
stricteta peste sang, nu e trebuitoare.
Dar scena vra in total o stricta judecata,
i banacuviinta sä are respectata.
Un nod erati pe scena de'nkipui in prezent 23,
in tot cu sine-Insusi sa, fie consequent;
§i pan la finea dramel, privit §i priceptit,
acela§ sa remie precam l'a incepat.
20. Clelia, un roman a timpului aceue in care societatea §i
eroit ROmei antice, vorbida qi
se purtau tocmai cum vorbiriu Qi
cum se purtau oimenii dela cu tea lui Ludovic al XIV-a.
21. Caton, Censorul. Cuvintul seu pentru marqinerea legei
Opia, contra gateei femeilor, spline deajuns ca acest Roman nu era.
susceptibil de galanterii amoroase pe linga fem6i.
22 Junius Brutus, izgonitorul Tarquinilor. TOti istOricii ti descrifi
ca pe un om care avel moravurile aspre §i netnblinzite.
Juvernal zise de el:
At illos verbera justis
Afficiunt poenis. et legum prima securis.
22. Si quid inexpertum scenae comitis et audes
Personam formare novam, servetur ad imum,
Qualis ab incoepto proceserit et sibi constet.
Hor.

Iubindu-se poetul, ades Para sa §tie,
intocmal ca pe sine eroii 111 descrie.
Gascony este cartea poetul de-1 gascon ;
si Calprenede gi Jfiba 24 vorbesc pe acelas ton.
Natfira-1 mal gbibace, in nol ea tfitul skimba,
s'o pita pasifine vorbeste-o alta limbs : 28
minia e superba gi
vrea cuvinte mail,
cadhea se exprima. prin vorbe putin tart
La portile Troadei, cetate 'nfilicarata,
116cubea 'n desperate, c'o plingere umflata
nu trebue sa vina: Did fara ratifine,
atunci sa ne descrie cumplita regifine,
si lOcul unde-anfime, tot, ca ne povesteste,
prin septe gfiri Euxinul pe Tanais 26 prime§te.
Pompoasele cuvinte ce-atit a! gram!' dit
sint de-un declamatore in vorbe ispitit;
1-mi trebue 'n durere cuvinte 'nduiosind, 27
de vrel sy piing ed insumY, voifi so. to vez plingiud. 28
Aceste lungl cuvinte cu care-atunci actorul
isl ample a sa gar& 29, de sigur privitfirul
24. Juba, erott din romlintil Cleopatrel, complis de La
Calprenede, gascon.
25. Format enim natura prins nos lidos ad oinnem
Fortunarum habit= : jurat ant impellit ad film. Hor.
26. Septena Tanain ora pandentem bibit. Seneca.
2'. Et tragiens plerumque dolet sernome pedestre. Hot.
214.
.
. . . Si vis me Here dolendnm est
Primtun ipsi tibi for.
22. Projecit ampulas et se,quipedalia verba. Hor.
14
209

210
le simte ea nu iesa cu-atita 'ngreuere,
din inima ce este patrunsi de durere.
In critics de tot MEIJI e teatru mantis,
§i scena loc de lupta in not periculos.
Cii 'i lesne cucerirea poetul nu va zice;
cad garele stau pita sii-1 were aice. 3°
Tot omu-I poate spline ca -I prost, ca-I Ingimfat ;
acest drept la intrare cu Mini l'au cumparat.
De vrel sit piaci, prin sate de kipurl te munceste,
acama te inalta, adult te umileste;
dar totdeatina solid si nail simtitor,
placid cu usurinta, adinc cugetator ;
si vorbe de mirare necontenit ne spine ;
cuvintul tea s'alerge minane din mindne;
si tot ce spui sa stele usOr in amintire,
in not sit lesa drama o langd suvenire.
Asa lucreazA, merge si tine-o tragedie.
Cu'n aer mult mal falnic epica poezie,
in lunga povestire a mares actidni,
prin fibula traeste prtsind pe fictiani.
i ea ca BA ne 'ncinte, tot pane 'n urrnarire;
tot ie un corp, uu suflet, un spirit, o privire;
la ea orce virtitte s6 skimbA 'n
zeitate.
3°. Male si mandato loqueris,
slut dormitabo, ant ridebo. Ilor.

Minerva e Prudenta, Venerea Voluptdte,
iar tdnetul la dinsa nu-1 dbur din parnInt,
ci Joe cu-al sea fulger pe lime 'nspaimintind.
Futuna, zic vislagit,
pe marl calAtorind,
e fdria Jul Neptun ocednul tulburind.
Ecoul nu mai este sdnet de der zis,
dar ghisul dnei zine ce plinge pe Narcis.
Asti prin o multime de 'nalte fictidni,
poetu 'nveseleste prin mit d'inventidni,
mareste orce lucru, ridica, 'npodobeste,
in died sa flori mindre culege ,i gaseste.
Died pe a sa flout de vinturI spulberata,
pe coasta africand, de este aruncatd;
aceasta-I Intimpldre de rind si de noroc;
dar ca Jurienea vecinic, urmind din loc in loc,
In era sa cumplita, puternica zeita,
pe mdrea urmareste a TrOiei remasita.
E(51 din curtenire, gonind'o din Italia,
amilt'a stile vinturi Inkise In Ulla.
Nepttin plin de minie, pe Mehl ca s'ardta,
c'o verb!" marea, ceritil, le domoleste'ndata, 31
i vasele Troddel din Syrte le-a scapdt,
aceasta to surprinde, to tine tnclestdt.
Un vers far de pododba se brie pe jos;
poezia e moarta cind versul nu-I frumps.
Poetul atunci este un timid orator,
de basine nephicate un slab povestiter.
". .Acel mint este vestitul Aims ego" a lul Virgil.
211

212
Poetil nostri (irk mar sail 1*i:it,"
scotind din versuri aste pododbe de-admirdt,
si 'n loc punind sa joke Crist, sfintil $i
proftiti,
ca zciT ce esira din cried de pap;
pe Belzebat, Lucifer ne-ardta ei, pe-Astarte 33,
de Iad mai mult lectorul, sermdnul, are parte.
Dar taina 'nfricosItta a 16,gel crestinesti,
cu ris si veselie sa n'o lnpodobesti ;
cad noul, pocainta scriptara ne inpune,
pedepsei meritate pe suflet 1-1 supine;
amestecu-i o crimh, s-a voastre fictifini,
kiar astor adeveruri clan fata de tninciani.
Si ce mai lucru'n fine maret si de privit,
s'anzi urlind pe drdcu la cer necontenit!
Sit v6zi cum prigoneste pe scump eraul tea,
s'ad6seari kiar lupta egal cu Dumnez6u1
Dar Tasso, 34 Each lucrul, vei zice, cu succor.
Nu voiu actim lui Tasso sa-i lac al sett proces,
dar orcit timpul nostru pre el l'ar
poemul sett pe Tart atit n'ar ilustrzi,
de-ar fi-aratat el mime, ca 'n vdcinica sa raga,
32. Aluzitlue la Desntarets de Saint-Sorlin, autOral poemului,
tatitulkit Clovis.
33. Astarot sail Astarte divinitiitea Feuicienilor. Biblia nunte§te
Belzelutt pe principele Demolition Lucifer este Munele
edlui into inger rebel.
34. TOrqUatO Tasso. Sorreute. 1544-1595.

erOul seii cuminte 35, pe dracu-I id la ffiga;
§i cind Renaud, Argante, Tancred 36 §'a sa iubitit, 37
tristeta citrtil silo cu et n'ar fi 'ndulcitii.
Nu dour ca a§ pretinde, tntr'un poem cre§tin,
sit flu din caleafara idolatru, pagin;
dar Insa Inter) lumeasca §i vesela pictara,
sit nu'ndrazne§ti a pane a Mule! figara,
s'alungt de pretutindent TritOnil din ocean,
sa zmulgi foarfeca Parcel §i flaerul lul Pan,
pe Caron sit -1 inpiedeci, fatalul plutitOr,
ca 'n luntre sa nu iee pe domn §i pe pastor:
aceasta mi sit pare prosteasca Ingrijire ;
cad fret (le pododbe nu plaice o cetire.
Sit nu descril Prudenta curind ar mat vrea et,
Temidel legatara si cumplina sa-t iel,
sit nu arati rezboial cu lancea in terinil,
nicl Timpul care fage cu ornicul in mina;
§'in rtvna for cea falsiti, ea pe-n idolatrie,
sa seep de pretutindenT orce alegorie,
Dar bacure-se'n pace de-a for gre§611 pioilse,
§i not, ce nu ne temem (le spitime mincinoase,
ce nu sintem fatarnicl In orce Inkipuim,
ca din§iI niciodata a face nu voim
din Dumnezeul nostru, etern adeverat,
un altul do mincianii, si basne incunjurat.
35. Godfrey de Bouillon.
35. Renaud, Argante, Tancred, erg i din pn6innl Ierusalimul.
either:it."
37. Ilerminia.
213

214
Multime de podoabe in fabula aflam,
din ea orce numire in viers o masuram :
"Oise, Agamemnon, Orest, Idomened,
Elena §i Mene lau, Paris, Hector Enki.
Oh! toanta 'nkipuire, poetn1 elegant,
ce dintr'atitea mime lua pe Schildebrant. 38
Ades numiri ciudate adzul cind lovesc,
preftic intreg poemul in barbar sac burlesc.
De vrel ca totdeauna sa placi, sa fii cetit,
alege-un erOu falnic, simpatic §i iubit,
a drui virtuti mindre,inalta vitejie,
§i kiar a lui defecte erdice sit fie;
vestiti in fapte bane §i demni de admirtire,
ca Cezar, Alexandru, ca Lddovic cel mare ;
iar nu ca Polinice §i perfidul sett frate,
de rind cuceritOrul sa plata nu sa poate.39
Cu intimplari prea multe poemul nu'ncurca.
A lui Ahil minie, cu atta de-ai lua,
intreaga 'Hada ajunge sa umplem:
prea multa 'nbel§ugare slabe§te un poem.
Fif vitt, aprins §i grabnic facind naratitinea,
fii plin, maret §i splendid !kind discriptidnea.
av Schildebrant, este eroul thud podni lutitultit : Saraziiiii alungtiti
din Franfa, compAs de Jacques Card.
39. Boileau face aid aluziane la T /telaaida bit Static. Din
ferieire insa, aceA fel de poee,ie a disp wilt Cu totul din gustul
timpurilor noastre.

Aice elegantA Su versurl ne aitita.
0 josnica 'ntimplare srt nu spul niciodata.
Nebfinul 40 cela Msa-1, ce marea descriind,
qi-a apelor turbate adincuri povestind,
din crincena robie, scapat Alnisi cum este,
sA-1 vaza trecind pestil,
',fine la fereste;
descrie copilapl ce salta-alearga, vine
§i, vesel, mfimei stile da peatra ce'n mini tine.
Pe lucrurl ne'nOmnate privirea nu'l oprita.
Po6mului drt tocmal rnarimea cuvenita.
FA simplu incepritul, umflat nimic avind.4'
Nu fft ca cela care, Pegazu'ncalecind,
deodata, ca un tenet racni la eetitfiri:
Ei tint pe-acct cc invinse pc-al lihner vingeitM42!
In urnia astul stligat, poetul ce-a fault?
trudindu-se un munte, un §oarec a nascilt."
Oh! cit mal mult 1 -nil place patul iscusit,
215
ao Saint-Amavd.
41. Nec sic incipias, ut scriptor cyclicus olim:
1"ortunam Priami cantabo et nobile bclleun. Hor.
42. Acest vers este cel inter cu care Scudery inc6pe poemul
sett intitultit : Alarie, salt Roma inrinsd.
43. Mons parturiat, gemitus immanes ciens ;
At ille murem peterit. Phkiru.
Quid dignum tanto feret hie promisor hiatu ?
Parturiunt montes; nascitur ridiculds mus. Hor.
Qu'en sort-il suvent ?
Du vent.
La Fontaine.

216
ce-a§ti Waite lucrurl sit deie n'a gindit ;
ci spline blind §i simplu, ticnit, neinginflit :
114sboiiil cant acama, cucernicul barbdt 44
ce de pe-a TroleT termuri In Opica 45 coudds,
Intel a fost in cimpul Laviniel 46 adds,"
§i intim sa, cind vine, cu foe nu nApustete ;
ea, mult ca sä ne deie, putin ftiglidue§te.
Miami de frumusete inpra§tio curind,
romana Initltdre apol prOorocind ;
si Stixul, Akeronul, torente ce 'negresc,
§'in Elizeu actima Cezaril ratdcesc.
Poemu 'nvesele§te cu forme zimbitodre ;
§i todte 'n el sa fie pldcdte-atragatotire;
cacl pop fi cleodtitd §i vesel §I porn*:
urdsc sublimul cola greoid §i uricios.
Prefer pe Ariosto 47 cu fitbulele comic!,
decit poetii, vecInic §i reel si melancolicl,
ce tristi in totdealina se cred a se'njosi,
clnd gratiile-odlittt fruntea li-ar discreti.
'. Arma virumque cairn Trojae qui prima; ab oris
'tabula, fato proltigus, lavinaque venit
Litora. Virg.
45. Opica. Boileau intrebnintiza cuvintul AusOnia.
4'. Lavinia, ort4 din yam Italie.
". Pat Italian, antarul podmulu comic intitulat Orlando farioso.

S'a zis a de nature, Omer instiintdt,
coldnul, ca sa place, Venerel i-a furat. 48
Din cartea sa comodra de frumuseti el Lice,
pe tot ce Vine mina in tur se priftice. 49
Din mina sa tot lucrul lea forme 'ncintatare,
cetirea e placta si neobositodre.
0 pAcinica caldara poemu 'nsufieteste ;
pe cai ocolitodre el nu se rataceste.
Metodica umare des' in vers nu tine,
subiectul sea apace, s'explica de In sine;
si totul farii munca user se pregateste:
tot versul, tot cuvintul la tinta se grabeste. 5°
Iubiti dar a lui scrieri cu dragoste cutitti;
folosul este mare, stiind sail plac'odata.
Un bun poem intetul complect si izbutit,
nu-I lucru de capricia, user Snkipuit ;
el are timp si grija ; aceasta Brea luerdre,
Invecl de-un scoldr june nu este incercdre.
Ades videm in lame poetul fare arta,
217
4. Omer, Cintal al 11 din Ililida, inkipuelte ca Ittnonea temindu-se
ca Joe si nu favoriseze pe Troadeni, iii proptine de a'l
inpiedecti. l'entru a isbuti, ea pfine in miscire toate frumusetele
gatelei §i rotiga pe Venerea sa-1 inprumftte cestul, minuntitul seii
cohin.
Quiquid
49. Corpore contigero, fitly= vertatur in annum Ovid. Metam.
50. Seniper ad event= festinat. //or.

218
ce puma! Intimplarea de-un mindru foc transpoartil,
In spiritu-1 himeric, desarta sa trufie,
eroica trompeta epic& cu mindrie.
Nemernica sa miza, razleatit versueste ;
acitma se avintA, actima poticneste;
pe el nu-1 Intelege dnd Iftmea l'a cetit;
si focal sea se stinge de flticAra lipsit;
iar publicul Man, stied gata a-I hull,
din meritele false zadarnic ar vrol
sa.-1 scoata ; el s'admird, §i,
gain nensemnAt,
thinfia fysi da singer ce altii nu i-a dat.
Cu el In comparare Virgil e un poet,
de orce nAscocire cu totul despoet ;
el merge si sustine eh Omer ma! ales,
miiretita fictilme Inveci n'a Inteles ;
i dac'a sa parere pe lime revoltedza,
la viitor atunce lndtita apeletizti.
Dar pana chid, de sigur, cu Valid stmt °data,
triumfeAtottrea-i pin& In Wane sa strAbtitii,
a stile scrieri vecinic in teancuri grAmadite,
stati roAse 'n Intuneric de viermi i collAite
pe la librarl. Dar Insa pe dinsif sa.-1 Want,
certtndu -se 'ntre sine, si 'n tale sa, urmlm.
Din trtigicul spectticol ce merse cu mindrie,
se naste In Atka antica comedie. 5'
" Successit vetus his comedia, non sine multa
Lande, sed in vitium libertas excidit. Hot.

Au') lo Grecul hitru, rautilcias, istet,
priu mil de glame'sI varsii veninul en dispret.
Obraznicele vorbe ce prost inveselesc,
stiinta, 'ntelepcianea, onoarea Inbrincesc ;
ssi
un poet atunce, de lame cunoseitt,
batjocorind morala, rename si-a fault.
Socrat, de catrA dinsul, In corul sea din .1 on 52,
e ocarlt de-un public de josuici privitorT.
Aceasta desfanare, infine Incetedza;
1ncontra-1 magistriitul cu legea se 'narmeAza.
Poetil prin edicte se fac mai cumpiitati,
i odmenil aeve pe scene, nu-s jucitl.
Atuncea teatrul pierde antica sa cart',
comedia cu risul devinemal want
Ea lamea Eta era invata, cenzureaza,
a lei Menandru versuri p15.cat interesedza. 53
219
63. Norii, comedia Jut Aristofan.
53. Comedia a avat trei titnpurt sae trot epee' deosebite : In
vekea comedic, poetic mergedu pand a numi in public persolinele,
iar nu ntimai a pitne pe scena intimplar, adeverate si cunoscilte.
Socrat kiar a fost numit §i jucat pe teatru in Atena ; el Insuq s'a
vezitt pe sine. Desfriul acesta s'a oprit, mulcamita autoritatii magistratilor.
Acterii, nendraznind dupa aceasta =stint, a mat rosti
numele oamenilor, punetiut mate care semend4 cu persozinele pe
care voitin sa le joace pe scena, sae le arattiu prin alt kip neindoelnic.
Aceastit epoca se nume§te : comedia de mijloc. Noul abilz
mat tot a§a de mare ea §i eel Intel, a fost Ina oprit. Nu mat era
invoit a spline nitmele cuiva pe scena nici a Vine mane, asemenatoire,
§i comedia fit redtisa la regulele Nine' cuviinti. Aceasta
se numete: Comedia tt6uit, introdiisli de 21Ienanclrit pe timpul
luI Alexandra cel 11Itire.

Tot Omni ca'n oglinda, de-a Jul &Mehl penel
se Wile pus pe &Ana, dar zice ca nu-1 el.
Avirul intel ride de-avaru 'nfato0t,
ce dupa dinsu 'ntocma, poetul l'a format;
de-o mie de ori iiire,§1, un prost pretentios
portretul nu-§ eunoa§te ce de pe el e scos.
Unicul vostru sttidiu natdra dar sa fie,
o vol ce-aveti drept tinta unarm 'n comedic.
Orcine vede Omul si bine '1 studiaza,
a multor inimi time adine aprofundeAza.
Cind §til ce e avarul, ce e un inginfat,
un om onest, prodigul, jaluzul, tin ciudat,
pe seena-I pop exptine, I-I Ott desfilpra;
sub okil no§tri singurl el pot vorbY, Mad.
Anita pretutindeni naiva fita Ion:
pe Ott atuncl descrie -1 en eel mai viii color.
Natira avind multe cindate creattiri,
tot sufletul 1-0 are diverse trasattirt;
un semn, un gest pe dinsa o polite dezgoll,
dar dat fiectirui u§or a o girt.
Volt timpul, skimbind toate, pe nol ne skimba'n ciile,
§i orce vrista ire mortivurile sale,
i spirit si
placed. Un tines se aprinde;54
eapritios, el lesne de vitil se cuprinde,
6'. Imberbis juvenis, tandem custode remoto,
Gaudet equis canibusque, et aprici gramine campi. Ho r.
220

in gusturi nestatornic, in vorbe inginfit,
zburdalnic in pletere, si greu de cenzurat.
Dar vrista cea mai coapti adace'ntelepciune, 55
pe linga cel marl cant' sa-ti fad protectinne ;
%contra soartei crude te lupti, te IntiireVY,
viitor departe atunce to privesti,
Iar trista batrineta......tot strange, tot adtink.
ea, altora pdstreazii comorile 'npreitnit :
c'un pas facet si rece pe gindurl se tireste,
tot Mudd trecntul, prezentul ocAreste.
Pldcerile de care un titter abuzazit
nu-I plat acitm, did vrista, Jut i le refuzazd.
Sit nu lasi sit vorbiascit actOrii din senin;
bittrinul ca cel tiner, cel liner ca bittrin. 56
Tu cur studitiza, si pe societate :
caci ambele 'n modeluri au fost inbelsugate.
Asa prin al sea teatru, Moliere s'a ilustrat.
Cuntina acea mare el poite ar fi lust;
de n'ar fi fost atita popOrulut amic,
s-in docta sa piettira de n'ar fi pus nimic,
65. Conrersis studiis, tietas animusque hills
Quaerit opes et amiciatis, inservit honori ;
Comisisse cavet quod mox mutare laboret. Hor.
As,1
era 9n
secolul acela.
56. Multa senem circumveniunt incomoda: vel quod
Quaerit, et inventismiser abstinet ac timet uti,
Vol prod res omnes tirnides gelidoque ministrat. Hor.
221

222
din glama cea, mita ssi josnice figari;
gi fart de rusine atita strimbatim ;
de n'ar Vitas pe scent buf6nu 'n loc de fin,
In fitta cu Terentia,pe prostul Tabarin 57.
n sitcul ist ridicul Incare Scapin zace,
nu recunosc poetul ce )Iizantropul face. *
Nici lacrimi nice suspinuri in comic nu sa cdre ;
el nu admite 'n versurl o tragiea durere;
dar rolul s6u nu este ca, mirsav, uriciOs,
pe pitta sa atragit poporul eel de jos;
ci trebul cu placere, si nobil sit glumiasca,
si intriga pe teatru usor sit se sfirsasca;
sit mearga actifinea pe-a judecatii cafe,
gi
scena sit null piearcla aplitusele sale.
Iar stilul set" intotul plaent si Intocmit,
la timp st s6 ridice, de glame 'npodobit,
gi
plin de pasinne, cu arta 'nkipuite,
Si scenele 'ntre 61e sa. fie 'fflantuite.
Incontra cuviintei cu gltime nu veni ;
Natitra totdettuna te-aplica a descri.
Priveste in Terentiu cum vine un parinte,
cum mustrit, cum Invata pe fiiul far de minte:
s'acesta cum asculta, indata,cum s'a dus,
61
Nec forte seniles
Mandentur juveni partes, pueroque viriles,
Semper in adjunctis aevoque morabiniur aptis. Hor.
*) Respingem judecata lin Boileau. NI° liere este neatacibil pentru
not, kiar in Comedia de jos.
A. N.

In bratele iubitei el uitA ce i-a spus.
Aceste nu-s portrdte, nu-I kip asemendt;
e fiitil, e amantul, parinteadeverdt.
Pe teatru f-mi pike actorul iscusit,
ce'n public niciodatd nu este injosit :
placat prin ratiane, el nu vrea s'o provoace.
CH pentru falsul comic, cu grodse ekivodce,
ce are drept spectdcol tot gldme uriciodse,
sit medrga, dacti-I pliice, pe treptele glododse,
netrebnica mulcime ticsitd uncle Ode,
si sltigilor sa jodce acele mascatade.
Sfirlitul cintalui al 3-lea:-
223

CIntul al 4-ea. 1.
Odinioara un medic trail, Intr'un oras
vorbaret, plin de carte si mare ucigal.
El singur in cetate face& de-atitia an!
obstiasca Intristare; copiii cei orfani,
plingind, 1-I cer un WA; pe-un irate altul plinge;
multi mor de curatenii si multi mor far& singe.
Sub grija sa, cattirul se skimba 'n plevrozie,
durerea de cap iitte devine frenezie.
Urit actim de lame, din loc In loc fught.
Diu tot! amicil morti un singur mai trail, ;
acesta'l dace 'n casa-I de splendid& fAptitril,
era avat caltIgtir nebith de-arhitecttirti.
Deodat'al nostru medic, nAscitt a fi zidar,
de or si ce cladire vorbe.te ca Mansard; 2.
salonul nu'l primeste cum e lack deloc,
intrarea 'ntunecoasti o ptine in alt loc;
apoi ark& sutra cum trebue 'nturnata.
Amicul seu pricelpe, pe mester kiama 'ndata;
1. In cintul IV, Boileau revine la principii generale, dind folositoare
invetatan. In urma face istOria poeziei, explica originea
el, progrdsele §i deeaddrea.
2. Francois Mansard a lastit numele sat' rnansardel moderne.
15

226
acesta '1 intelege i skimba tot ce'l spfine.
Dar ca s'arat mai grabnic naprasnica minane,
ucigatorul medic, fugind de medicine,
cu linia, dreptarifil de-acitma 'ntr'o mina,
pe Galian 11 Out si
stadiul suspect,
din medic reu se face un prea bun arhitect.
Urmarea lui salt' fie exemplu exelent :
mat bine se fit mester, un mester cu talent,
stimat in vre-o arta ce a trebuitoare,
decit sa flu in lame poet far de valoare.
In orce alts arta slut trepte diferite ;
i cele de a &ma pot bine fi 'nplinite ;
da'n arta cu pericol de-a scri s'a versul,
din reit pe mediocru nu pop deosebi.
Cind zici: cutare-I rece, zici &abed auto'. ;
Pinchene, Boyer 3 sint ambit egal1 pentru lector ;
si tine mai ceteste pe Rampale, Menardiere, 4
Magnon, pe Du Souhait, Corbin, La Morliere ?
Caci cel putin nebanul itt place la cetit ;
pe cind poetul sarbed to ample de urit.
Eft ratiza lui Cyrano, 5 burlesc,a, indrazneata,
prefer atunci mai bine decit Motin ce'nghiata.
a. Boyer Pinchene, rei poeci.
'. Rampale, Jules de la Menardiere, Magnon, Du Souhait,
Corbin Le Morliere, Motin, ref po6ti.
6. Cyrano de Bergezac, autortd: 0 ccillitorie in hind.

Respinge lingusirea ce-ti dh adeseori
multimea adunata de falsi admiratOri,
ce versurile tale minene le gaseste.
Cutitre poem trece clad ntimat sit ceteste;
dar la lumina zilei, de esh tiparit,
nu polite trece lesne sub okiul iscusit.
Not, tragica 'ntimplare a multor miter'
o stim, am auzit'o de sate mil de orl;
si Augier Gombaut atit de lhudat,
si azi slit in dughianii de nime intrebat.
Ascultii pe tot ercul, de sfaturi nu fugi,
un prost liar citeodata to polite sfatul.
deli
Iar versuri inspirit, Apolon citeva,
sa le cetesti indata prin lame n'alerga.
Nu fa, si to cum face poetul furies,
de-a sale scrieri proaste lector armonios, 6
ce'n With opreste pe tine '1 saluteaza,
s'indara stile versuri la (lament reciteaza 7.
Nui templu stint pe lame, de fugal respectat,
in care de-a sa nulzh nestine a scApat.
tit mat repet odath: ie sfaturi bucuros,
si suplu judecatei, indreapth-te voles.
Dar nu primi iar lesne un prost observater.
Ades un critic mindru, subtil, nestiutor,
o scriere intreagit combate cu dispret,
nedrept, defaimh versul cel nobil indraznet.
227
h. Charles Du Perrier, mai cunoscut prin versurile sale la
limba latina decit in aced. francdza,
'. In doctum doctunique fugat recitator acerbus. Hor.

228
Zadarnic vei respinge a sale observari,
el sta, se desfatetiza in false judecAri;
s' In mintea-1, de lumina, adinc find lipsita,
Nimic nu scapA, crdde, veddrea sa timpita.
SA ffigi de-aceste sfaturi, sa nu le crezI Invdci,
cad vrInd sa 'neunjuri stinca addse to Inge!
Alege-un critic solid ce bine Indreptedza,
pe care '1 dace mintea, stiinta '1 luminedza.
Acd la cu condeiul desigur nimereste;
un vers ce-I slab si uncle podtul l'indoseste.
El singur Indoiala ce al va lumina,
a minteI tale fricA us& va 'idled.
El singer I-TI va spline avintul norocOs,
prin care-adds In scrierI, un spirit viguros,
de arta cind so vede restrtns, inlantuit,
din rdgula prescrisa s'abate negresit,
dar tot prin arta 'nvata s'o calce cu succes.
In lame Ins'un censor perfect nu vezi adds.
Cutare 'I bun la rima, dar jadeca prosteste ;
un altul In cetate mama se gaseste,
prin versurile sale distins si pretuit,
ce pe Virgil, Lucaniu tot Ana i-a gasit 8.
0 voi ce scrip in versurf poemele acele,
plecati urdliea voastra la sfaturile mele:
'I. Su, pretinde ca aluzitinea aceasta este indreptatit In contra
lui Corneille.

de well sit placit 'n lime a voastre fictiunI,
atunce mitza voastrA In bfine lectiuuI
sit fie 'nbelsugatii, si dud vrea sA glumiascA,
utilul cu solidul luved sa Intruniasca.9
Petrecerea desarta lectorul serios
o lass; din placere el ca.tii un folos.
In scrierl al Wit suflet, morAvuri de-autor
sit fie 'nfhtosAte sub kip atragator.
Nu pot stima poetic Reel injositori
ce 'n versuri, al onoarei loam Insa latorI,
virtfitea cu pericol, ataca, clevetesc,
si vitiul In lime placfit II zugrAvesc.
§i nu's cu togeaceste un suflet intristat,
ce-ar vrea ca de pe teatru, amorul alungAt,
de mindra lui podoabi golitA voese scena ;
°till./ spun ca este Rodrig si cu Ximena.
Zburdalnica iubire, neprihAnit rostita,
rusinea si
sfleAla In suflet nu escita.
Zadarnic Dido geme cu farmec i momiala?
etc piing cu dinsa, Insit condemn a sa gresalA.
In versuri inocente, poetul virtuos,
nu suflet nu corumpe prin gidilul nervos;
i focul situ n'aprinde culpabile dorinti.
Iubiti, dar fapta bunk in suflet vA hrAnitf.
9. Omne tulit punctum, qui miscuit utile dulci. .Hor.
229

230
De-o nail& gindire, zadarnic poti fi plin ;
sa simte-un vers indata de-a inimei venin.
Dar fag]. Intel de toate vicleana gelozie,
a spiritelor slabe urita nebunie.
La ea poetul mare Inveci nu se 'njoseste ;
pe omul fara merit ist vitia insoteste.
A meritului falnic rival ascuns, tupit,
I-1 saps pretutindeni, birfind necontenit ;
se 'ncinneta, se 'nalta pe slabele-I picioare,
si cind nu'l poste ajunge atunci vrea sal coboare.
El bine, lasa, kipul si mirsave 'ncercari;
nu tinde la onoare prin josnice urmaru.
Din versuri zi si noapte, nu-ti fa o meserie I
amicil viziteaza, fii om de omenie:
cad nu-i de-ajuns in scrieri placitt numal a fi,
ci trebue In lime sa sill si a tral.
Lucreazb, pentru name; cistigu 'njosittir
hived nu-I tinta anui ilustru autor.
E drept fara rusine, nicl crimen el sit poata,
din munca sa sa'q traga legitima resplata ;
dar eii nu pot sa safer, pe-acei poeti vestiti;
ce numal tin la mime ; de-avere hemesitY,
In tlrg pea for mug naimesc pe la librarY,
Si fac din arta sfinta convert de mercenarY.
Pe timp cind mintea Inca, prin grain nu cuvintase,
proasta ominire prin 160 nu se 'nvettise;

clod oamenil pe Mine sdlbatecI, despoetI,
prin codri, diipa ]trans, merged'''. Inprtistieti,
puterea tined lecul de drept si eliittite ;
uciderile-atunce erad neinfrindte.
Dar graidl cu-al sett farmec infine se aratii,
el, grodsele moravuri In Inblinzeste 'ndatd,
'Willa omenirea din codri, din prtddrl,
cetatile Inaltd, li dd IntaritarI;
cu moartea Inspaiminta, pe crfula insolent6,
sub scdtul legit mine pe slaba inocenta.
Prifacerea aceasta din versuri ni-a venit.
De-acolo e credinta ce 'n lime s'a latit,
a 'n Tracia muntodsd Orfeu'° cu-a sa cintdre,
pe tigril InblInzeste, slilbdtecele fitire ;
ca petrele In gldsul MI Amfion shlttiii,
pe zidurile Tebel inrind se asezdii.
NascInda armonie asá minim produse-
In versuri de-atuncI ?AI orticulele 'sI spits&
Prin glisul anu" preot cu grodza Insuflit,
minia sa Apolon In versuri si-a varsat,
Omer apoi din timpuri, vitejii reinvie,
spre fapte gloriodse indreaptd-a ]or mindrie.
Prin sfilturile stile In mind Eziod
ne 'nvdtii, cum plimintul ccl lenes ni dd tot.
LI scripte de tot feliul prin vers Infiitostitd,
atuncI Intelepcidnea la °amen' se aratd;
". Silvestres homines sacer, interpresque deorum
Ccedibus et victu fccdo deternit Orpheus. Hor.
231

232
mareata sa stiinta 0 sfatul minutia,
lovind a for urekie in inimi a intra.
De-atitea binefacerl ce 'n lume-atunce yin,
In Grecia popOrul la mdze se inkin.
Aid gaseste arta a lilmel adorare,
si gloria 'n tot locul Malta -a el altare.
Infine injosirea, venind din slirAcie,
kiar mfizele i-si ultit antica for mindrie.
Cistigul acel josnic pe t6t1 i-a intinat.
Poetic prin mincina, talentul si -au pAtat.
Acnm de pretutindenl ies mil de calif ware:
cuvIntul este-o marfit ce 1 scoastt de vinzare.
De vitiul acesta cutotul te fereste.
CistiguI dad. inse alit te stApIneste,
atunce flip de locul ce Permesul " stropeste;
pe termul seii avdre invdci nu sa gasaste.
Erdilor Ap6lon si color ce rimetiza,
un mime, o cuntina, atita li pitstrefiza.
Dar cum, ni sä va zice, o infiza flaminzita,
pute-va teal nfimal cu glOrie hrfinita?
Podtului ce este de foAme lovit gnu
si care-altde siira strigind stomahul sen, 12
11. Permesul, Panitza, riu din Helicon.
12 Neque enim. Cantare sub antro
Pierio, thyrsumve potest contingere sana
Paupertas, atque aeris mops quo nocte dieque
Corpus eget. Satur est, quum dicit Horatius: ohe
Juvenal. sat VII.

i-ajunge o primblare cu rnazele vorbind?
satfil va fi Horatiti, Memidele vezind ?
iji liber de-aced, grija a Jul Colletet's osinda,
ce-asteapta sa minince, sonetele sa-si vinda ?
Asa. e dar, infine, aceasta crada stare,
Parnasului In Franta nu -i poste da 'ntristare.
seculul acesta de arte 'n prisosinta,
o stea protege tOtul c'o razit de priinta ;
cu-a sa intelepcitine, un rage luminat,
pe Writ niciodatit sarac nu l'a lasat
La pruncil vostri, maze, dictati al sea redline;
decit a voastre sfaturI mal bun e al sett flume.
Corneille pentru dinsul, cu falnicul sett brat,
ramie iar poetul lui Cid si-a lui Horat;
Racine dinnoti sa fad miniml cu-al sett peal,
ereil sa -Fl descrie intocmai dupa, el,
i Benserade 14, prin glasul femeilor frumodse,
sal
cinte pretutindeni in cercurl numeroase:
Segrais," cu-a sa egloga, sa-1 cinte prin padtiri,
233
Colletet 1628-1686, mai cunosdit prin versurile aceste §i
Ole din satira I-a lui Boileau:
Tandis que Colletet, crotte jusqu'it 'Whine
S'en va cliercher son pain de cuisine en cuisine."
". Benserade, 1612-1691, mediocru pok al Curtel lui Ludovic
al 14-lea.
16. Distins prin eglOgele sale §i prin pastorala Athis. Jean Regnault
de Segrais 1635-1701. Productifinile sale literare sint foarte
Interesante. Constantin Negruzzi en ocasitinea frumoaselor sale tradficeri
a odelor lui V. Hugo, a tradas until din versurile lui Segrais.
,Un faun batrin rides in pestera pustie." Vers plin de imagine
Willett.

234
s'asctita epigrama a sale 'npunseturI.
Dar care-ar fi poetul acela fericit,
ce 'n alta Eneida put6-va nimerit,
pe-acest maret Alcide dila 'ncununat
pe a Rinului hotare, ce dirge 'nspaImintat ;
Ce lira iscusita, la viletul cel mare,
facInd sa salte codrii si stinca 'n departtire,
va spline Inc' °data, a sale vitejii?...
cata-va pe Batavia pierdilti In Wahl,
ce fug de grea furtfma pe-a Rinulul verzi ape,
si
singuri se ineacri de moarte vrind sa scape?
Va spine -acele siruri sub Maestricht" ingropate,
Rale marl atacuri de soare luminate?
0 noun biruinta kiar asta-zi se proclima ;
eroul acest mare la AlpI aclun ye kiama.
ActIm Salins si Dole" sub jagu-I s'au pleat,
si Besancon pe stinca-I arzind sta fulgerat.
Dar uncle sint vitejii, er6iI cei vestiti,
ce 'n liga" for fattila, cu tOtiI Intruniti,
torentul acest mare voesc a-1 stinjini,
". Dupl trdcerea Rinului, Ludovic XIV, puniud stapiuire pe
Olanda, Amsterdam sta gata sa-1 trimita keile cetatei. Olandejil,
ca s& scape, inecarii capitala for dind dramul iezatfirilor. Maestricht
ina din cetatile for cdle may insemnate.
17. Dole, Sabo §i Besancon politii principale din Franche-Comtd.
". Liga se compunea din inperaul Austriei, regil Spaniel gi a
Danemarcei, a Olandei §i a intrdgel Germanii, afar& de Ducii de
Bavaria qi de Hanovra.

prin fligA iar speredza sA-1 podtA eI opri ?
slut mindri de-acest merit, un merit ruklindt,
ca prin neintilnire, de dinsul a scapat? 19
Atite cetati prinse! parcane darimate 1
Atite cundni mindre In cdle adunate !
Pap, spre-a sa mArire ludp din poll putdrY :
n'ajung pentru aceasta vulgdre IncercAri.
Iar eti, ce pant astAzI cu sdtira liranit,
trompeta, lira Ind sA ieii n'am indraznit,
me yeti veded desigur pe-acest (Imp de marire,
ca, cel putin cu gldsul, cu slaba mea privire,
cu-acdle sfdturi bane, ce mdza-mT In pruncie,
primind de la Horatiu, copil 1 -mi dAdii mie,
a voastrA 'nfliicardre §i zbor insufletind,
cumlna de departe i prep] ardtind.
Dreptcare iertdti dad, cuprins de-un falnic dor,
a scrierilor voastre exact observator,
adds din falsul itur pe bun deosebesc,
i grodsele defecte podtilor lovesc.
Sint cenzor cam necomod, dar cred, trebuinciOs;
a scrie nu §titi bine dar critic bucuros.
SfIniit.
19. Moratecuculi, generalul armatel germane se aplaud4 de retragerea
avantajoasa ce facnse.
Quos opimus 1
Fallere et fugere est triumphus.
Bor.
285

F. Mistral.

FRAGMENT DIN MIREIO.
Cintul al 4-le.
Ind viorica creste
pe cimp si Infloreste
pared atund In umbra vezi multe culegInd;
cind marea nesfirslta,
adoarme linistita
In piept neobosita
cu agerele 'I toate a-lene respirInd !
Atunce bard frumoase
In pilcuri numeroase,
pornind de la Martegua, navoade prinzatoare
zbor pestii marl sa prinda,
pe marea ca oglinda;
femel, multime blind&
ies raiuri de copile cu fete 'nfloritoare!

240
contese, pastorite
malt gingase fetite
ce urmaresc multimea la carte si in Crau,
?i
trei venird atuncl:
unul pastor de giunci
i altul din haidki
pastor de or un altul, tote -tree frumOsi eraii I
intoiti pastor Alari I
To 1 §tiu ca singur ari
la Entressen o mie de or linoase toate.
Pe saraturi la riul,
si cind inkeie griul
In Maiti indreapta trial
spre Alpi, turma'sr paste pe culmele crestdte.
$i spun ea la tunsoare
tree zile'nteo'ntinsoare
tund nod oameni turma si 'admen! tot voinici;
si nu niai ntImer iara
pe cel ce lina card
grey 'Ina albiparli,
nisi eel ce-adke vinul pe care '1 bell aici!
Dar dud caldara trdce,
On
muntr °metal 1.60,

In viscol se Mica in Crau nemarginit,
sä pasta la erntitec
vezi turma multuratec,
pe Willi singuratee
spre vtilea Delfineza cum vine de pripit.
Cea turma mult frumods5.,
pe dile petroase,
s'o vezi I in a el frunte via melt mult gritbiti,
§i veseli salt in ropot,
pAstori 'I due in tropot
pe asini purtind clopot
§i asine §i asini urinefiza rezletiti.
§i priveghind calAre,
pe ling dinsul are
In co§uri de mlAditli, a mieilor jupitl
pielcdle, a§terna,
merinde, de beilt,
§i tot ce-a mal ava
ducind cu multa grija §i mieil obositi;
iar ca fruntti§I de turma
se lied venind In urma
cu coarnele Intoarse, talance clatinind,
16
241

242
cincl tapl enormi, caprite,
si albe si pestrite
cu iezit for la tote,
si tdpil 'Apse mindru si tot horti§ Wind.
*i hicoma se duce.
Pastorul o conduce,
avind berbecil falnicl cu narile in vint,
cu coarnele-ascutite,
de trei OA resucite
pe drtimurl pietruite
pribegi in fruntea turmel el cake, pe pamint.
Ca sernn de comendare,
el ad pe-a for spinare
canafurl si la coaste; si eel inteiu din turma,
al turmelor pastor,
intent cirmuitor,
purtind pe dos us&
mantaua 'nainteaza. Multimea vine 'n urma.
Un nor de colb se vede;
el turma o precede
si mamele oite zbierind merg inainte.

Respund l'a for zbierare
multi mid In rasunare,
pe cetila odia are
cantifuri. Turma merge. Past Orli mult cuminte
strigiti merett: .la voila' I.
§i turma 0 dezvolta.
Pe drum aditltii, plebea se 'ndetisa, alergind,
si oile 'ntercate,
si cele insemmite
de don! orb fatate
pasasc tot Inainte lung! pintece tirInd.
i WA dupii, turma,
scadronul de pe mina
batriniT tapT nemernici la drtigoste invinsi,
biltrInele oite,
si stirbele plavite,
tot skioape remasite,
chit pierztnd onorul si coarnele 's respinsi.
§i toll si teat' aceste,
a lul Altiri este,
tot! tot! WI slut si mindru. .i cind in fats sa
243

244
el vede turma toata
cu sittele-adutuita 1
voids el s6 arAta
rit'in mini o cirjA lung ca sceptre el purtA.
i tint sei, urmindu-1,
albi top §i lingusindu-1
pe paji§te departe in ghiete 'nbumbat,
cu fruntea sa seninA
de 'ntelepciime plinA
cu 61ii plini de luminA,
credeal cA'l David rege cu turma l'adapdt
Dar iati a s'arittA
Mireio, mindra MA,
la Falabreg tot imbla, laved n'am veztit tina
nici alta zugravita
aeve 'nkipuita
in ses, in munti iubitd,
ca dinsa mai frumoasA, mai mindra totdeatIna I
'abie cum o zareste
el turma parasaste
§i tremurind cu glasul: Pop tu, zimbind i-I zice,

sa -ml dal o bona veste,
ce drum de trectit este
colnicele aceste?
altfel me tern, copila, sa nu remin aice".
Ie drumul inainte,
copila cea cuminte
respunde, ie desertul numit Peiro-Mal,
si calea 'ntortokiatti,
porticul pan s'arata
doT general' in piatra
mormintul for el este col() sub ceriti, pe deal.
E locul la Antice"
asa '1 numim aice.
i-ti multamesc, respunde pastorul. Turma mea
o Tillie oi linoase,
cu semne aratoase,
pe coastele muntoase
vor trke mine toate, eft merg naintea sa.
Si este-o turma aleasa.
Cind mi-oiii lua mireasa,
privighitotirea vecinic cu drag va asculta.
Mireio, dac' al vrea,
245

246
sit iei tu mina mea,
tu our n'al ayes,
dar va,sul cel sapat ea tie ti l'as da."
A mat vorbi nu poate.
Din sinu 'I atunci scoate
ca moaste, capa minds de el in lemn sapata.
Cad Tiber cind era
pe-o piatra adds std.
Pastorul, 1i sapa
c'un cutitas o cfipa cereasca, minunitta I
Cu mini capritioase,
adds sapa in otise
clarine si clisete sit alba no.iptea 'n turma ;
increstatitri tail
§i paseri, flora faced,
AO tot ce vroia
nu cunosteal di este de mini omenesti urma.
Copil din sonin sculat,
pe ctIpa sta sapat;
cutit de orn; n'ai crude pe ea ear fi treciit.
Un cist in jur sentinde

s'in flOri el o cuprinde;
si dont capre prinde
ca toarte vdsul mindru, In clout partl facilt.
i mal In jos trei fete
pe-a vdsului parete,
si ling'o cads-alaturi, dormind vezr un pastor.
Zburdalnice copile
se joc cu-a rozei file,
cu vesele profile,
din cosnita pe blize '1 pun, strfigur Meath..
Atuncl el se trezeste,
si vesel li zimbeste ;
day Ona dintre Ole e'n turbuyare-adinca;
al fi crezfit a este
figOrl; si todte aceste
slut vil, nu lemn In creste.
Cu cdpa pan atunce el nu bafise Inca.
Pastor, Mireio '1 zice,
e minundt aice,
todte adimenitodre! Dar mult mai propos
e pentru mine, ze'ii,
2147

248
ti-oiti spline mindrul mai.
El are amOrul ea
i inte ca un iiiitur, ea ftlge gratios I

TOBO$SRUL DE LA ARCOLA.
Lis isclo d'or.
I.
Prolog.
aldeti copil ai patriei"
' randrit soldati cintiti I
La pas sub tricolor prtsiail:
Flamanzi, Bretons si Campandji,
si Provanstilii cei viteji
pasiatt contra Austriei!
Ca un fulger pintre nouri third negru 1-1 despicA,
iar sudoarea lor, teribill, udind, depe frunte pica!
A le Frantiei popoare, vol, pamIntul inundati,
zicind: poama este coapta, frAtilor, vO rldicati!
§In acelas vas srt facem vinul nal sit fiarbA-asa
molt mai bun va fi desigur, si mai bine s'a pastra I

250
Arda totl focu 'nainte 1
Umple-se vasele toate! ...
Sub inblema d'unitate
vinul de la Crau fierbinte,
bead, si sub trunkitil cel mare arborul de fibertate
Inprepir el lacing dantul, Up de vesele cuvinte 1
S'astA fierbere vezind'o, si aceasta prilestire,
de must, de tin6ra viata gllglind cu prisosire,
Nemtii, ce 's vecinil nostri, caril nfimai bdre beil,
cu-al for printl JAW si miudri, sfatuindu-se mered,
tree sa pdie 'n rInduiAla britivil ce s'aii Inbatat,
dar, sA zice, cA gasirA multe jerbil de legat 1

II.
BEttalia.
ti. Italiei armatit
are un mic tobo§e ria
pentru republica toata
tremurind I-1 v6z1 sub calf' 1
De la Cadene 'n cimpie,
ca pe un vierme I-1 priviati,
dar aciim la bRalie
mic en mare napustitin.
Stan popoarele 'ngliietate:
twin himea 'n contra lor!
Dar 0 pentru libertate
drept ea crinul falnic zbor 1
261

252
SAO trimbitele, sting:
piept la piept arma izbesc;
fiamlnzi corbiil se adima,
unit pe-altit se lovesc!
La Arcola, puntea Lila
astAzi si vor Intruni,
muntii, Apa turburatA
singurl I-I va desparti!
Puntea este aparAta:
patru timur1 o pAzesc
inima InflAcAratA
li respunde cind zbucnesc!
Cine- atuncl Out va trece?...
intreg §irul a intrAt!
S'acufundA 'n Apa rece,
sub a foculuI versat!
VaI! in pulbere grAmadA
toil pe punte nAvAlesc,
cea al doile brigada
ctide. Mortil tot sporesc!

Singur inse, Bonaparte,
splendid, mindrul steag zmulgind:
Aruncati puntea de-oparte"
strigA, arma ridicind!
Grenadierl! Vol inainte I"
Cel mal tart se due plecatI;
el pa§esc far de cuvinte....
el de soarta insultail-1
Asa dar, o moire Frantal
nil tel republicanl,
vor ceded fare. speranta,
el ce's opaline, de tiranl !
Nielodate I Jinni lace,
un copil perdat in foc,
pe-a lul WA se tot plea*
aprig bate toba 'n loci
Arzlnd merge Inspre punte,
kiama oastea, lovind grefi,
qi se pine drept in frunte
Tinge, generalul sail
253

254
Bate '11 falnica clamoare,
marunt ca o pitulice,
libertate §i onotire
pentru dinsul slnt nice!
El de patrie vorbe§te,
de copii §i de batrini;
§i vorbind faria 'I crqte;
statt cu tot! de spaIrna plini!
Tinerimea plinge toata,
In suspin nemingliat,
mindril top piing de-odata,
murmura v6kittl soldat!
§i tot bate tuba, bate,
§i-I tresalta, §i-I inpinge,
pornesc §irurile toate:
lupta crincena se 'ncinge!
Armia toata de frunte,
sub intunecatul tfinet
care famega pe punte
se Mead, 'n foc cu stinet!

Abur de singe se 'ntinde
strigiitul eelor ce mor,
zbotira praful si s'aprinde
In virtej omoritor!
Dar eintarea Marsilezti,
aseulta4i1... a resumit 1 ,
Brava armie franeeza,
falnic puntea-o-a lug!!
255

256
IlL
PanteOnul.
I! ce glorie mareat&
rnicul toboser avii I
Generalul cu totl fat&
vergi de glorie 'I dada!
Una 'n aur, alta 'n fildes ! Fruntea lul i-a instelat !
si-un certificat in cadru generalul i-a mai dat I
§i prin scoli, si prin jurnale
de model este luat,
muntil tree faptele sale,
marile aft cutrierit !
Toboserul de l'Arcola cu eroil marl s'a dus,
lima i-a facia portretul, si in cintece l'a pus!
461 Era martial&
aprig se desfiisura,

la a ttinurilor fall,
pan la Nord Inainth !
Acvila ztralucitoare peste neamurl sta intinsa,
si sub splendidul Inperift stedua lul inat se stinse.
Cazit falnicul inperift, regl trecara marl si mid,
cel ce vra sa, 'nghitit totul e la ulna Inghitit
Apa multa Ronul dose sub potopul de aid,
ca nuidua peste toate toboserial a plutit!
tntr'o zi 'n Paris, solddtul, cum era la preumblare,
plin de rani tamaduite, glrbovit, carunt, batrin,
toate '1 yin atunci In minte: Revolacia cea mare,
moartea regelui, juneta si gindeste cu suspin,
A lul Mirabo glas falnic, Marsilezil la Paris,
glasul Revolutiimel, a poporulul sculare,
si Germanil, si Inglezii, ROI paral vede 'n vis,
cazind unit peste alp' In cumplit' amestecare!
Sa vedea kiar pe el Insus trimbitInd cu 'nfiacarare,
lama toitti la a tale marl' idei cum s'adapti,
17
257

258
Franta, al teu maget aprig resunind pane la scare I
in entusiazm s'in fala stralucind faclia ta!
Ultind dragostele stile pentru-a patriei iubire,
si victoril si tovarasi, acel care I-1 conduce,
si Massena dela Nizza, naltele culmi de marire,
alte fapte spuind lime, Lanne gasconul facia duce!
Bernadot la Nord e rege, la Neapoli Murat,
iar el, toboserul aprig, a rands tot toboseritt;
sub calciile 'I cumplite Bonaparte inperat
ca pe struguri calca regil! Asa e lucrul sub ceria I
Yin apoi Intarea neagra si amara batrineta,
vecinicele abnegatil dind dezgust omoittor,
jalnica singuratate ca pe-un pustnic se te 'ngheta....
NO!" striga atuncl soldatul,,Vis sinttoate, fals decor!"
Mult mai bine-ar fi lost thica de rezboin m'as fi lasat,
pe-a Durantel mindre terinurl sit-mi lucrez °gond mien
avind copilasi, sotie ca op ceilalti din sat ;
ce dumnezeiasca pace ! cuib iubit de Dumnezen !

259
Atuncl st vezit pe Eta veteranulul conscris,
lucind lacrima de jale... dar tot merge obosit;
pe sub zidiuri, pe lung] uliti, prin multimea din Paris,
abie merge.... dar ce vede?... Panteonul stralucit!
Colo... sus... o Doamne slintel pe giganticul frunton,
pintre simetrice statul, scris pe liniile tali,
scris cu ]itere de aur pe 1naltul Panteon :
Franta recunoscatodre oamenilor color marl!"
Vezi ce'] soarta! tobosere", zice- atunci uu trecator,
,,Uita-te sus... pe acela ce '1 col6 nu Fat zarit?"
si
batrinul se, ridica, okiu 'ndreapta cu fior
tocma cind maret,u1 soave varsa raze stralucit!
Dar ce vecie toboserul?.. pan la ceriiil instelat
el se vede, se cunodste... el pe mindrul Pante6n!
batind tuba, Wind aprig, pe cupola Inaltat
toboserul de I'Arcola stind linga Napoleon!!
Beat atunci de fericire si vezindu-se sculptat
peste veacurl, peste noun, glorios cu fata 'n \lint!

260
Plin de sotire, de lumina, inima i s'a umflat,
§i ulmit de bucurie, mort cazit jos la pamint I
CINTECUL MAGALIEI.
Melodie provansald populard.
! Magiili, in asta sdra
0la
ferestuica de to -ai plecd,
din tamburina §i din viogra
cintecul mien l'ai ascultd ;
Vintul s'a dus, iubita mea!
Stelele 'n ceriti vor straluci,
dar galbene vor dispared
pe tine cum to vor zeri 1

Avec leur rythme et leur cadence, les traductions du Tambour
d'Arcolo" et de Mireio", de Frkl6ric Mistral, out valu, au traducteur
roumaiu en 1882, au Jeux floraux de Forcalquier, la plume
d'or orude des brillants de Saint-Maime, offerte par PAthenk de
Forcalquier et le Ftilibrige des Alpes. C'est en recevant ce prix,
qu'il voulut bien se charger de porter an laur6at en Roumanie,
que M. Alexandri dit si Ohlgainment : Pour traduire Mireille it
faut tine plume d'or."
Extrait du volume nJeux Eloraux de Provence.Fetes Wilma iuternationales
de Forcalquier et de Gap.Mai 1881"

Francois Ponsard.

Rudolf, 30 de ani.
George, 25 ani.
Dr. Mercier, 60 am.
Un notar, 45.
Un capitalist, 50 ani.
Un oin de stat, 45 ani.
Un domn bdtrin, 70 ani.
i I-iul
Arnica alba George al 2-le
al 3-le
ONOAREA SI BANII.
Comedie in versuri.
Persoanele:
I-ifil creditor, 44 ani.
Al 2-le creditor, 50 ani.
Al 3-le creditOr, 60 am.
Al 4-le creditor, 25 ani.
Al( creditorl.
Un diac de notdr.
Laura, 20 ani.
Lucia, 18 ani.
Luella, 18 ani.
O dloard beitrind, 45 ani.
Scka se petrke In Paris 1848-1851.

266
Actul I-iu.
Opt ogre de sktra.Un bogat salon la George.
SCENA I.
George, andel fi invitati as iui George.
Top ies din stila de mincdre gi intra in salon.Cafeana este
'Asa pe o masa In mijlocul salonulul.
0 mAs5. minumit§..
Cel Lid antic.
George.
Adev6rat,
Ced Liti
amic.
EA nu cunosc pe altul mal bine ce-ar mina
George.
Nu-1 glOria mea, drags, e mien.
Cel Litl antic.
Soldatul nu invinge, ci generalul seti!
Un bucAtar cu carte pe drtimuri nu 'ntilnqt1
la omul de gust mimal, acolo 1-1 gase§t1.
Al 2-le antic.
privind aeuarelele vise pe o masa, la stinga
E minunat... prea bine... aceste aquarele ?
De mine.
George.
a§zi?
buditaritil

Al 2-le antic.
Bravo! bravo! ai izbutit in ele.
Priveste-aceastA apt,, pe-un ceriii plin de lumina,
se pierde orizonul sub culmea cea seninA,
iar prin frunzi§ se vede cum vintul abureste!
Verdeata sanatodsa.
Cell-ill (mac.
Al 3-le antic.
Lumina calda, creste.
Al 2-le antic.
La soare-aceasta frunza ca un smarand luce.ste.
Me lingusitl desigur.
George.
Al 2-le antic.
Nu sint lingusitor,
Aceasta mi-e parerea.
George.
Un simplu =got.
Nimic mai mult si nu slut un mIndru Ing that
Ca sA me cred eti-insumi un pictor Insemnat.
Al 2-le antic.
i pentru ce? cunoastem not pictori ea redne,
ce n'ar face mal bine, to 'ncredintez, pe lime.
267

268
Cel I-ifi amic.
De-ar fi sarac, desigur mal bine mull ar face,
bogatnenorocirelucreazd cind 1-1 place.
George.
Ba zeal a -ti cr&le pate, Mind de a glumi,
ca la nevoie, pictor, eu m'as puted brani?
Al 2-le antic.
Oh? negresit ti-ai face douezeci mit de 10.
Douezeci mil, me mitt.
George.
I-itl
Cel amic.
Liar treizeci pots sit iei.
i-t1
Un cm de slat.
spun In toata vola; picttira nu e mica,
dar lase-aceasta, George, la cel ce n'ad nimica.
Un biet artist de loame, pentru ca sa traiasca
cum va puted, sormanul, o Oita sa minjasca,
nu'l tin de reft desigur, deli -ar putea, mal bine
ca pinza cea aleasa s'o fad pentru sine.
Dar to pe care lamea, serbind, te-a cautat
si esti pentru nol astazi aviit i onorat,
eft cred ca ar fi bine la alte sa gindestl
si pldnuri mal inalte sa ai, sa urmare§ti.
AlaltAleri Ministru, vorbindu-mi despre tine,
1-ml zise: de ce odre el n'ar veni la mine?

Nu-I bine ca copiil parintilor bogati,
de-a statului afaceri sa stea indepartati.
Ia vezi-1, §1-1 indeamna, §i vom putea gasi
un post care sa-I placa, pe ulna '1 vom marl,
un subprefect deolita.
Consiliul de...
George.
Oh! multamita tie.
Outul de stat.
George.
Nu, nu...
Ontul de stat.
George.
Sail in diplomatie.
Iubesc mai bine arta §i nu me simt kiemat
sa flu nici in consiliii, prefect sail diplomat.
Un capitalist.
insoara-te atunce c'o zestre insemnata
sa fad cu dinsa 'n Mine figiira minumita.
George.
Nu me °pun desigur, dar mai Intel volesc
femeiea ce-oia
alege'o sa-mi phica, s'o iubesc.
269

'270
Capita listul.
Cu-ant mai bine! tocma eunose pe eineva,
o treabh strhlucita i cred ea-tn
va placed.
1-1 is de-oparte
Cinci sate mil lei zestre, e filch de telal.
Ce vrIstii?
Dar....
George.
Capita listul.
Milionul la matte capital.
George.
Capitaiistul.
Unkial Inch lash speranti de mostdnit;
De vrei aptit mai este I-1 vorbe§te la urekie
un name strhlucit
nobleth! lush zestre... tnttia-i mai usor,
al treilea...
Opreste.
George.
Capitalista
Fath de eroitor.
George.
Eu nu cunosc nisi ana, destal! desalt!

Capitalistul.
Ce-ti pasa
data cuno§t1 to zestrea §i mostenirea-ti WA!
Mi-e greti s'aftd!
George.
Capitalistul.
Vei sti-o kiar dupa, cunfinie,
asa s'a facitt vecinic §'a,a, trebui sa fie.
George.
Cu-atit mai reit, iubite! cu -alit mai reu! ru§ine
In care eft nu intru vorbindu-ti pentru mine.
*i este-uu crud spectacol, o trista josnicie
In dragoste sa fare a cifrelor domnie,
doresc acelor can urmeiiza-aceasta mfida,
tot ce cu ea atrage mirOva for metUda:
nu e clisatorie fail de zile-amare,
dar dragostea nu piere iubind odinioara;
§i vekia suvenire in inima depusa,
amorul lumineaza cu raze-abie apfisa
dar sa at in oki vecinic si pana ce-i muri,
Ana de-acele care]. abie I-1 poti vorbi,
femeie cirtitoare, contrarie la totite,
care-ti displace insau avind o calitate;
aceasta-i o sclavie cumplita, si iubesc
decit asa 'n paliiturl mai biue sit traesc,
lute° casAta mica cum va da Dumnezeti,
singur, sank, dar liber, insumi stilpinul mien!
271

272
Capita haul.
Esti tiner; dar pe urma mat bine-I calcula!
George.
Astept dar batrineta ca sa gindesc asa;
cad tindr nu-mi volt vinde nici corp nici constiinta.
Casatoria (Are femdie cu priinta,
si dar pentru aceasta, naiv volt asteptd,
ca inima s'aleaga dupa placerea sd!
SCENA II.
Aceiafi, Rodo lf.
Rodo lf, care intrind, aude vorbele lul George.
Asa i-ml place, bravo! da-ml mina, esti onest.
De mult te-astept...
George.
Rudolf.
Stir bine ca timpul e stapin,
si sstii c'avdm tocmala la Ord de nu yin...
George.
Adeverat. Se adregzi la tool ceilalci
Acama, iubitii mei amid,
Un intelept de-acia ye prezentdz aid,
un om care urmedza curata ratidne,
si calca obiceial, si tot ea va voiu spune

273
ea spre a-0 servi amicil nimica n'a crutat. stringindu-t mina
Cind face vre un bine, 1-1 face 'ntreg, curia,
Dar de'l siliti a lame' cerintl a observa,
atunce cu nimica nu-1 poti indupleca.
Rodolf.
Amice, libertatea e singurul mien dor.
Nu dati nimica lamel finders nu's dator.
Omni de stat si Capitalistul ies.
Al 2-le antic.
Du aprobez pe doninul, (lei s'ar intimpla,
sa al o datorie §i sit nu 011 scapa.
Cind de exemplu-odatil, prime0I o invitare,
la astit polit6tft poti sta WA lucriire?
Rodolf
Me due in tine -ml place, nu unde's invitat.
Al 2-le antic.
Dar cel putin atunce o vizita de (lat...
Defeliii.
Rodolf.
Al 2-k antic.
Dar cu scrisoarea ac6ea de antic...
Rodo lf.
In buzunar sit pine §i nu respund nimic.
18

274
Desigur, este ghlma.
Cel I-iii nude.
Rodoll
Defelitt, si nu ascund
ca la poftiri de-aceste eu tram sa respund.
De-1 place cu cerniald hirtie sa minjiasca
la asta meserie nu voiu sa me siliasca.
In ffiga existenter eu stiu sa me aplic,
nu void sa'mi implu viata cu lucruri de nimic,
ca sa admir natilra si artele traiesc.
Minimea for me 'ncinta i vecinic le privesc;
4-mi
iea o zi intreaga o singura pictark.,
In cartile iubite 1-mi fac a mea lectilra,
sau, dud I-nil place, liber, me primblu pe cimpie,
privind pdjistea verde si codrul cum invie.
Dar sä me duc la °amen' ce-abie i-mi tree prin minte,
skimbind cu el In aer zedarnice cuvinte,
sa 'ntreb, ne-avind ce zice, ce ()Ara arum este,
lipsindu-me cu mils din locurile aceste ;
sit'ini las eti locul gle, ssi pdgina cetita,
si scaunul cel moale, gindirea -mi adormita,
sa me imbrac zadarnic si
sa me necajesc,
Intr'o mannsa strimta mina sa'ml ghiemuesc.
i
prin salodne astfel politicos sa merg,
dela un colt la altul a tirguluT s'alerg ;
un teanc de invitatiI sa port la buzuntir,
Intr'un cuvint pierzindu-ml tot timpul inzedar ;
si asta lenevire aspra, obositogre

neavind o zi de lucru, este a trill ogre ?
Dar ceea ce 'ntristeaza si ce ne va mirk,
sint Inteleptii caril I-I vezi traind asa.
Cit pentru mine Irish, declar, marturisesc,
sa due aka, viata mijloacele'mi lipsesc;
si gustul I -mI lipseste. Eu, n'am trasdri ca vol,
niel shigi deajuns saimi &Ica biletele, apoi
atunce singur trebui pe stride se colind
In haine, mandsi, birje avdtul kieltuind,
iar remasita grabnic ar trece Inghitita;
si Idmea ca si mine ar fi nemultamita.
George.
Exagerezi, I-mi pare ; aceasta keltuiala
atita nu se urea, si cred, far' indoiala,
ca este cu putinta, i fara sa ascult...
Rodolf.
Oh! totul este lesne la cel ce 'lamer mult.
Dar eel ce au budgetul modest si marginit,
ei singuri pot sti nfimai ce au de kieltuit.
Ed slat same cutotul, deli bine traind.
Dar I-mi traiesc viata ca oamenii de' rind.
Adinca saracie, mizeria cea mare,
e ceea ce se primbla cu fracul in spinare.
ttl
George.
e permis atunce, fa dar precum to zici,
sa nu to dtici aidre, sa vii Insa airs.
275

276
Cel I-ifi amie.
La revedere, George.
Idsa. Top &data pe George §i se due.
George.
Deci dar la revedere.
Al 2-le amie, intorcindu-se inainte de a jell.
Duminica, desigur, §i far' intirziere.
SCENA III.
George, Rudolf.
Intra un servitor, c'un brae plin de scrisorl, albumin:1 §i cart'
de vizita pe care le Vine pe masa, multe pica jos.
Servitdrul.
Pentiu Demnia voastra.
Rudolf.
La dracu! ce torent !
George punindu-se jos §i incepiud a ceti.
Domnul mien, ye aduc =into placata fagaduinta ce
nii-ati dat, §i ye trimit albfurtul mica, in care yeti gasi
desemnuri de Decamps, de Delacroix 1i de Meissonier.
Vedeti dar ca Ye vett gasi in societatea semenilor vqtri,
§i fiindca numele d-voastre mi-ar lipsi...
Rudolf.
Impertinent, impertinent.

$i pentru ce, is spune.
George.
.Rodolf.
Cu semeni to gaseat...
Ins('ltail
lingusirea, prea mult clod lingusesti.
Pentr' un burgh& desigur §Si pear' un amator
sa intel6ge aim' esti pictor bunko'. ;
dar Insfirsit cu-aceia de te-ai asemend,
pe tine si pe din§ii c'o vorb 'at insultd.
George.
277
A to lingusire pe fata... asd gindesc... cete§te
Soainte.
Scumpul mien domn, sintem la tars; at fi eel mai
placdt om, dac' at veni sa staff cu not citevd. zile."
Domnul §i doamna... maga pe d. George sh le
fad onodrea a petrke &Ira la ei in. .
Domnul i doamna maga pe d. George sa le face
onedrea a prinzi la el in...
Domnul si doamna, rodgd pe d. George...
Rodolf.
Au fete-mdri... deaceia... un ginere pindesc...
George.
Nimica nu grAbeste, am timpul de gindit.
-.Rodolf.
Alege Insa bine si cite nimerit.

278
Fiinta fericita! Nu e parinte 'n lame
sa nu vrea sa te alba de ginere aniline.
Tu pati far' indoiala placerea ta urma,
sa stai, de vrei, in lame sail la mo§ia ta.
§i kiar ambitianel vrind astazi sd'i zimbe§ti,
spre functiani inalte cat netede gase§ti,
caci e o fericire §i foarte bine'mi pare,
clnd soarta 41 alege tot °ament de mare.
George.
Nu-1 rar aceasta 'n lame §i fdr' a cauta
cu mare osteniala mat multi i-ti voiu cita.
In cercul mieu eft 'lamer tot oanienT escelenti
tots genero§i, afabili, one§ti, inteligeuti
i gata totdeadna cu jertfe a servi.
Rod° lf.
Eh! Eh! nu totdeauna, i nu te prea grabl.
George.
Nu tot ce sit vorbqte le cred adeverate
(le oamenii de astazi §i de societdte.
In melodrame namal, opuse am vezfit,
virtutile oneste inftimului avid.
sculindu-se §i mergind spre George.
Adese saracia, o cred far' Indoiala,
mai mult decit a soartei, a amniai gre§dla.
i sint convins ca data exact am numera
Servitorul intra.
Ce este?

ServitOrni Bind o carte.
Domnul cela... permiteti a intra ?
George cetind carta.
Raimond!
Ohl pentru dinsul... respunde Ca nu'l nime.
Rodolf.
0 vizita din parte-li respinsa en asprime!
Un mizerabil, frate!
George.
Rodolf.
Asa ? Dar ce-a Meat?
George.
I-ti spun, un mizerabil de oarneni cunoscat;
sub clout mime false scriind far' de obraz,
elnd pentru §i chid contra ministrilor de azi.
Rodolf.
Rea negresit, sermanul, dac' an ajuns asa.
George.
A§ fi creztit ea fapta mai mult te-ar revollti.
Rodolf.
Ai, negresit, dreptate; e reit, dar daca are...
279

280
I-1 plingil
George.
Rodo lf.
Copii, femee, i-I pling cu intristare.
Nevoia injoseste silind inteun moment
la astir, infamie un om inteligent.
George.
Cu cit va fi mai mare, cu-atita I-I acaz,
de bare si de nevOie ea nici voiesc s'aiiz.
Rodolf.
Adeverat; dar data, sarac si parasit
e greu in asta stare sa inergi pan' la sfirsit.
Adese lupta I lung; kiar cel mai curajos
I-1 vezi ca patimeste, cel slab remine jos.
George.
Rodo lf! cum pot,' sa aperi un reu s'un deflinnat ;
tu, in onoare gingas, s'atit de delicat!
Pe tine te-a§ da ltimei clovada cea mai vie,
ca nobilul caracter infrunt'o avutie.
Rodolf.
Sa nu vorbim de mine. Dar pentru eel sank,
decit pentru orcine, mai indulgent me fac.
§i sa nu ulti nici lupta, nici traiul sea cel greti,
Si sa-1 ajati, sermanul, kiar trod 1-1 tit de refl.

George.
Ed nu admit ca lipsa, privdtiile gr6le,
sit ierte, sit scuzeze atitea fapte rele.
Ar trebul dincontra se fie 'ncurajert
ale virttitel noastre selbdtece placers.
.Rodokf
De zis este mat lesne, mat grew de practictit,
sa to feriasea Domnul sa al de aplicat!
George.
0 glorie mi-a* face same, in con§tiinta.
Bodo
Te creel... cad ldcrul nu e detot cu neputinta.
Dar cite sint de aciia onett, considerdti,
ce-ar remine tot vrednici sit fie respectati ;
eAci, trecind deoddta din lux la siiracie,
de zilnica for lirdna lipsitl adult sit fie?
U§or din Ora nnmat nevoia atacam,
un red ce nu'l cunoWem uOr I-1
infruntim.
Averea duce lesne la pdcmica virtdte,
merglnd fail de zdruncen pe chile Wake;
§i cind onestitdtea nimica nu ne tine,
ce ne-ar costa, atuncea sa ne conddcem bine?
Clud ai de todte 'n lume, §i tatul ce dore§ti,
ar fi curdt prostie, ddca n'am fi one§t.
Conditia §i lOcul In care un om create,
adeseorI 1-1 iarta, ad4s I-1 osinde§te,
281

282
in lamea eleganta citi vezi adeseon,
'laser* in saracie ce-ar fi prin inkisen?
i prin contrara soarta, citi vezi prin inkisoare,
nascati in bogatie, ce-ar fi plini de onoare?
E bank bogittia, dar citeodata-1 rea,
opiniile noastre ades le skimba ea.
Amid ai Wei (mil, crezindu-se convinst,
conservator', desigur, a strange sint deprinsi;
iar altul din mindrieinvidie eu zic
pentru progres se lupta, poporului amic :
de dal' atunci la Anil, si altora nu dal,
pe tot' conservatorii atunce bun' 1 -i ai.
George.
i ce pretinzi cu-aceste, nu-i OM onest pe lame?
Rodoif.
Fir nu pretind aceasta : sint °amen" cu rename,
pe calea datoriei pasind neablitati,
de-o rasa probitate, modest' si neavitti,
fugind de orce mrejii si mart in saracie,
cistigurile role le 'nfrunta cu mlndrie.
Niel lipsa, lid av6rea pe dinsii nu-T abate.
Dar spane'mi care 'I Omni acela care poate
s'arAte prin ce kipuri; ce kinuri marl s-ia dat,
de are azi un name atit de WAAL?
Ce sacrificii are ca sA-1 clasezt a§ti?
AscultA, voiti pe tatA actim a m'explica.
Tu insuti pa' desigur un om neprihanit.

Eu 1
George.
Bodo lf.
Inima curata, caracter stralucit
Onoarea afla 'n tine un glas inflacarat,
nimic nu cruet atunce ; om drept si neskinbat.
Miselul to revolts, te-aprinde-o fapta bank
si lauda, ocara In pieptul tea resfina. ;
1-0 recunosc multime de calitati frumotise,
dar cred cu toate-aceste virtutea-tl indoioasa.
Ce spur?
George.
Rodolf.
El, Doamne sfinte, eu nu pot Inca da
dovezi invingatoare, despre virtatea ta.
Tu crezi, In ea, prea binc, dar vrea sit me conving,
is spline: suferit'ai de foam si de frig ?
§til to ce grije noaptea pe cel sarac loveste ?
ce 'I
spittle saracia si ce 1-1 sfatueste?
Wait' al vreodata, ca el, in lipsa ta
un d6mon aratindu-t1 averea cueva?...
i lipsa ta cea mare cu dinsa comparind,
in sufletul teti jalnic invidia varsind ?
Aceste comparatil, nepotrivirea grava,
depun In al sea suflet o repede otrava.
§i namai acel care la tot se 'npotriveste
de-o sigurtt virtate cu dreptul se mindreste.
233

284
Dar nu pot sit flu sigur de-un om care n'a ddt
nici o dovadrt Inca cd, vrednic s'a luptat.
Virtt Itile ce iese din lupte 'ndelungate,
acele sint marl nutria!, acele 's admirdte.
George.
El bine, aceasta lupta o kiem §i o doresc,
Rodolf, §i kiar de mine as vrea sit sdracesc.
Rodo lf.
Ma! bine dorml pe motile, de soarta alintlit,
§i nu kiema nevoia nici oara de luptat.
George.
0! pentru-a to rusine, 'lilting, ne'ndupldcat,
a§ vrea sa flu kiar astazI Mile §i ruing!
.Rodolf.
Asculta-me pe mine, to folose§te az;
metoda 'I mat ward., mai blind 'n orce caz.
George.
ttl spun... far' de placere aceastrt avutie...
Rodolf.
Chid cineva o pierde, atunci inimai o §tie.
George.
Me crez1 far' de putere §i Or de energie.

Rodo lf.
Defeat to cred in stare se lupti cu b'arbatie;
te-I bucuni deodata cu-a zilelor nevoi,
peurma mintea vine, caintele apol.
George.
Dar voiu avea atuncea mandria mea intima
Rodolf.
Hum! hum !
George.
.,5'apoi desigur a oamenilor stima.
Rudolf.
A oamenilor stima! Spre barn se povIrne§te.
Ea merge cu izbInda, pe slab 1-1 parase§te.
Un om far' de credinta §i hicom, ipocrit
pe-a prostilor spinare uOr inavutit,
de-o rant ghibacie In cifre mincinoase,
§i cel maI hot din ltimea finantelor manoase,
milionar!.. Acesta se pare-un ideal
pe chid actionarul ajunge la spital.
Un altul josnic, mIr§av,
perfid qi mladios
ca sii strabtita ntimal sa tine pe jos.
El, ma! Intel de toate, budgetul 1-1 pazWe
§i cum va bate vintul asti se 1nvIrte§te.
§i ca sa nu lipsiasca pe Stat de-a lui lumine,
principiile calca, servind pe or §i cine.
Ajuns a§a prin intrigi, de lege calcator,
vezi pe trepte nalte actim judecator;
el ie begat, primeste, la masa lui vestita
§i prin a lui saloane, multimea ie ticsita,
285

286
din lamea cea mal !mina si mal de omenie.
Tar de s'a zis vr' -o vorba, aceasta'i calomnie.
Val! Omni public este etern calomniat ;
de face reii sail bine, tot este defaimat.
Cad poke sa vorbiasca in om cu rivna mare
incontra desfrinaril s'a secolulul stare.
0! nu cIrti incontra teribilel oglinzl,
pe clti cunosti to Insutl si mina le intinzi?
Ia spittle la cip ogre le facem politeta ?
Admir' atuncl mal bine a faptelor just4ta.
Cind insa sa gaseste un om plin de onoare
ce vrea tot dela merit, nimic dela favoare 1
Cind pus Intre aceste: budget sari datorie!
Budgetul va respinge curat ca sa remise;
dup' un moment de stima si citeva cuvinte,
un om nu'si mar acute de el macar aminte ;
lipsit si far de credit, Inclatti, e urtat.
intimple-sa atuncea sit caza 'ntr'un pacat,
neinsemnat, sarmanul, Intr'o gresala mica,
s'auzI atunci ce strigat asupra-I sa ridica 1
Ce crincena furtana 1 Nenorocitul om!
El a cules In taInd dela vecin in porn.
injuriat atunce, de tote batjocorit,
din orce casa este cu graba izgonit I
George.
Dar stil eh' 'n reti s'in negru pe toate le privesc?
.Rodolf.
Val 1 Eft privesc cum ieste. Morala n'o marese.

c'a inteo pastoral& de dinsa s& vorbesc.
i cresterea din koala, si sarbadii, si saca
vr'un caracter energic nu podte sa ne fled ;
§i cind o carte proastA si falsa, si pompodsl,
da tinerimei mastitis o Mine mincinotisd ;
pe-a dascalului vorbe, de-am presuptine °are,
ca 'n lame aft fost namai tot odment de onodre,
din himerile aceste ce podte rezulta?
Mal mare 'nsalkcitine, mai crudd vor afla I
Yn nici o probitate so creada n'or mai vrea,
dintr'un ecces in altul, sOrmtinit vor Wed.
Oh! nu, altfeliu in lime morala ne vorbeste:
sa. §tim la ce anume, virttitea ne sileste;
kiar omul de onodre cu greii sit va plecd,
ca singura '1 resphitd e'n constiinta sa.
Mai multe-a§ avea Inca, dar vezi ca am scurtat,
to void vedea desigur... destal am predicdt.
George.
Sint gala de plecdre... duel, §tise 160...
.Rodolf.
George.
Cad medicu-mi ordong, de-aicea a plecd
.Rodolf.
Id6ie minunata si sfatul este bun.
Par incoteo si unde ?
A! a!
287

288
George
Nici en nu pot salt spun.
La Aix, la Baden poste, in Svitera, pe Bin.
bunt pi
Bodo 1f.
Calatorie toate pe deplin.
intoarce-te degraba.
Primesc cu bucurie.
A§tept cu sigurantA.
George, ducindu-1 piing la CO.
Atunci vom discuta.
Bodo lf.
George.
Atunci 1 -ti voiu proba.
Bodo If.
George.
SA to conving.
Rodolf.
George.
Ca se respecta omul onest, in shade;
§i name cunoscate destale 'ti voiu cita.
Ei! fie.

Prea bine ! foarte bine!
.Rodolf.
George.
Si ca pe soarta sa
statornic totdeaana, va fi stApin pe toate
Ace la ce prin stadia ajunge... cd el podte...
Fie cum zici...
Rodo lf.
George duclndu-1 pan' la n§a.
CA lamea nu'e detot hidodsd.
AplaudAm din suflet la faptele frumoase.
Natard noastrA. simte nevoia sa admire
In ea gaseste-o brand s'o WA cu iabire ;
amorul, fdima, arta si cite-un suflet cere
as stralacit in lame si fArA de avere.
Desigur, frumuseta, puternicA reginA,
pe inimile blinde 'rived va fi stApinti.
Rodolf.
Da-1 cede mull mai bine c'o zestre 'npodobita,
Cind fAr' de zestre alta inveci va fi mAritA.
tti spun... cu toate aceste....
George, mai oprindu-1 putin.
Rodolf.
SA ne vedem cu bine!
19.
289

290
George.
ma staruiti Inca °data: asculta-me pe mine.
Me duc, me due, adio.
Bodo lf.
George.
De star, actima pot....
Bodo lf. stringindu-i miva.
Me duc, me duc; am trefiba si stint grabit detot.
George.
Ce suffet indarapnic! Te stilt deatatia ant.
liodolf de pe prag.
Adio, Inc' °data si cauta-ti de band
Sfir§ital aetului I-iti.

Actul al II-le.
Un salon la un notar. 0 ii§a in fund, died spre o anticamera ; Asa
e deskisa. Dent iii inkise la dreapta, deskizend Cum in stadial
notgrului, cealalta asupra cabintitului sett.
SCENA I.
Notdrul Sidra, dezletiga jurnalele pftse pe masa. Un diac venind
din stfuliu.
Ce este?
Credit orii.
Notarul.
Diacul.
Notdrul.
Citi au venit?
Butout.
Sint doi.
Notdrul.
Cind vor fi strin§leu 001, sa vii arni spui, aph..
Diacul iese. Sa tattle sunind. Notarul se dace inspre anticamera
se, vada tine vine. liar incurind se intoarce, aducind pe Mercier
urmat de amindgui fiioele sale.

292
SCENA II.
Notcirul, Mercier, Laura ysi Lacila, iiicele sale.
Mercier intrind in salonul de a§teptire.
Da, scumpul mien notar, ti-adtic fetele mele.
Not vom vorbi 'npredna si flica-ta cu ele.
Noland.
Copila mea e dasA, o! cit de reit i-mi pare,
cind va afld copila se vezi ce intristare...
catra 3lercier
Asteapta.
catra Lficila §i Laura
De albtimuri salonul este plin.
Mercier Mind pe notdr de brat §i ducindu-1 inspre cabindt.
Dar lass -le aced°, cAci mult n'am sa to tin.
Laura face un semn de consimtire. Notdrul intra in cabindtuI
sou cu Mercier.
SCENA III.
Laura, Lacila.
Laura.
Nu stam mai bine-acasA, Laura mea, ce zici?...
Nu mai sfirsesc odata cind sa 'ntilnesc Md.
Laura punindu-se linga masa.
Asa a vroit tlta.

Dicila.
Prea bine, dar ¢i to
Luella mea iubita, inveci nu 1 zice: nu.
strinbind pe sera-sti cu sfintenie.
Tu care esti in ceriuri, fats -sa 'n voia la!
Laura.
Ce vrel? Nu slut Matta de a contraria.
Am spiritul prea pacmic, sint blinds peste sama...
Laci/a.
Cu toate-aceste-adese o blinds epigrams,
i-(.t vine foarte lesne, ei clad te necitijese
Laura.
uritul e de vina, pe urn me diem.
Se pftne linga sork-sa, frunzarind jurndlele §i arCtindu -i -le.
Urit 1 dar iata codul, dostire si vinzari,
priveste almanahuri, mezaturi, likidari.
Lacila.
Yi multamese. Uritul altfel 1-1 voiit goni,
atilt ell cu ce anume te pot invesell.
Laura.
Pe mine? te rog spittle?
L ficita.
Era oda' un inparat, frumps, cu mindru name,
ca dinsul nu e altul si nisi n'a fost pe lame;
Laura.
Povestea nu 'mi prea place...
293

294
Ltici
$tift Paserea albastrci,
Deana Cosinzana... Ca latoria noastra,
sail Farfadd vestitul. La Baden asta-vara
era un titter_
George.
Laura.
Ittbita sorioara.
Asa, asa, 1-1 kitima. Actima putintel
apropiindu-se cu sctiunul de dinsa
Ia spline ce al zice, dac' am vorbi de el?..
Laura.
De dinsul sail de altul, cad mie mi-e tot tina.
Liicila.
Da, negresit tot dna... da... stil Ca totdeatIna
la ape, la primblare cu tata dud esiam
din Intinp We, sigur, pe el I-1
EL.. §i?
Laura.
Luci la.
Ti-adtlel
aminte cit de placat era,
cu eta politeta la not se inking?

Sa. tutelage...
Laura.
Llicila.
Insa... cu tata se 'npaca.
i vorba 'I Inteleapta cu drag o asculta...
LegatI prin simpatie, detot se potriviatt.
§'asupra orce lucru tot intr'un fel &dial
Laura.
AI fi voit sit, athaopinie inversa,
pentru plitcerea nfimai de-a sta In controversa.
Eti nu voiesc nimica.
Lacila.
Laura.
Atuncl ce poate fi?...
Lacila.
Deatuncl ne vizitedza, de clout ori pe zi.
Et, vi? ...
Laura.
Lacila.
Nil-tile desigur 1 Ce 'I de vorbit cu ele,
Doui copile 'n casa ce tree de frumu§ele...
Un tiller data vine... Vezi to ce proasta slut,
ce pot vorbi 'nprelma? de ploaie §i de Ont...
295

296
Laura.
Dar tine ti-a spus tie ca pentru mine vine?
Lacila, uitindu-i-se drept in Ai.
Nu to 'nro§1, draguta, is uIta-te la mine.
Laura sculindu-se.
Me inro§esc de cidda. Nu-I zi de Dumnezeil,
deaceea§1 vorbA vecInic sA nu 'IDI vorbe§t1 mereit.
.Thicila.
A! iatb,-te actima deadreptul rninioasa.
Vezi bine!
Laura.
L licila.
SA 'ntelege, dovadA mai frumoasA.
Laura.
Dar George 'I deopotrivA cu tine §i cu mine.
Lacila.
De mine nu se teme, dar altul e cu tine.
Laura.
Apo! atuncl desigur cu mine '1 se ure§te.
Lacila.
Ba nu, cAci bucuria pe fata 'I IA zare§te.

Laura.
Eti n'am simtit nimica: egal pentru-amendfitd.
Lacila.
Ba efi am simtit multe. Nu fina si nici clout
§i ce -al simtit?
Ba da, vorbeste nfunai.
De Paserea albastra...
Laura
Lficila.
Dar tie nu 'tI plat s'atizi aceste.
Laura.
Lacila
AlaI bine o poveste
Laura.
0 O. vorbesti infine?
Lacila.
Eu as vorbi desigur, dar vine nu §titi titre,
El lása-m6 si spittle...
Laura.
Lficila.
Cu tine el viseazti,
297

298
in jos 1-§I pletica fruntea §i vorha incetedza.
Chid nu te vede 'n cAsA necontenit pinde§te,
se 'ntoarce inspre usa un pas (Ida sinite§te.
$i dka de 'ntimplare el nu te vede Inca,
sa vezi atunci ce cinda ascuns'a §i adincA!
Peurna, cInd te vede o rhza sa ive§te
Inseninindu-I fruntea §i dkiiei straluee§te.
Pe tine te saltitii.
Laura.
Llicila.
Cu okii tot la tine
indiferent cu-acela ce iese salt ce vine.
Laura.
Dar hratul la primblare, tot mie mi-I intinde?
intirsie,
Lacila.
gabe§te ca srt te potita prinde.
Alaturea cu tine.
El pentru tine §dde.
Lriura.
Liicila.
Dar fdta inspre tine.
Laura.

AO crezi tu?
Adevertit.
Desigur.
Llicila.
Laura.
Dicila.
Laura.
Lticila.
Laura.
Dar pentru tine vine.
Adeverat se fie?
El bine! 111 spun actim §i tie
ca m'am gindit adese.
Nu Indritzniam a crede.
Lfici la.
Vicleana! is prive§te.
Laura.
Lacila.
Laura, lninda-1 mina.
0 sera mea ifibitii!
Actima indraznqte!
299

300
Leila facindu-se ca Be duce.
Dar Ittsa-me; stnt rea.
Eu necajesc pe oamenT.
Laura.
El bine, nu 'I a§a,
nu, nu, eti slut de villa.
Lacila.
Un drat inpelitat.
Ldura.
Nu, nu, nu Inc' °data, Si dit-mi un arutat.
Lacila sarutind'o.
Eft am o bucurie mai mare decit tine.
Laura.
AO e, sorioarA, di se prezinta. bine?
Prea bine.
Luella.
Laura.
§i ca. este perfect §i inzestrat
cu-alese maniere?
Lacila.
A§tt 'i, adeveratI

Laura.
Vorbeste foarte bine de or si ce'ai voit.
Lacila.
Asti. 'I, asa 'I; desigur un om desavirsit.
Laura.
Al insemnat pe fats. 'I ce aer de blindete ? ...
Am inseinnat, desigur...
Lthila.
Laura.
§i ce delicateta? ...
Ferice de feradea ce-a fi a Int sotie...
Te-asteapt' o fericire...
Lacila.
Laura.
Dar, doamne, tine stie...
crezi to ca o A fie $i tail multamit ?
Llicila.
i de ce nu? ... un flar avtit si pretuit.
Or uncle se propane, indata sit primeste,
am Insemnat c tata cu bine I-1 priveste.
Laura.
0 Doamne de-ar voi ! Aceasta, hothire
801

302
de spaimi me cuprinde. A mea nemultamire
cu grija voiu ascunde-o. Nimica nu voiti spline;
vointei sale vecinic plecata m'oiu supine.
L ticila.
Frumoase sentimente i demne de-admirat,
lipsind ocazianea ar fi mare OW.
Lii ura.
Cum? to n'ai asculta?...
L della.
lit 1 poate, tine stie...
Dar nu cu-atita pace, si fait de mlnie.
luiud mina Laurel
Felicitari acuma primeste, doamna mea,
respectul datorit sotiei vei avea.
cu vioiciune §i revenind sere Laura.
La nunta-atunci desigur, cu toil vom dAntui.
Laura.
Dar tad cA vine tata, inveei nebanA '1 fi.
Laura §i
Dicila se due sit sada in fundul apartamentului, la stinga.
SCENA IV.
Aceiafi, Notdrul, Mercier qiud din cabinet cu notarul §i oprindu-se
un mintit sere fisa din dreapta.
Mercier.
Asa dar este sigur si bine eonstatat

ca George mat remine...
Notdrul.
Cu un venit curat
de clout mit de galben: averea depe mama,.
Mercier.
Eu numeram in triplu. Luind Ins in samit
ca poate foarte bine cu- aceasta a trai,
voitt merge inaiute fAr' a me resgindi.
Cad mat prestis de toate voiu pine, domnul miefl,
purtarea sa ()nest& §i caracterul seu.
i foarte bine faced...
Not r ul.
Mercier.
Ctci daca 's onorat
§i am ceva, cuvintu 'I ca tot ce-am cistigat
a lost cm harnice, en munch, agerime,
§i cinste, §i deaceea eu de negustorime
fhre vr'o inpotrivire, am fost de clout on
in unanimitate ales judeciitor.
Notartil.
Alegere de merit §i foarte glorioasa.
Mercier.
Apoi, pun o favoire pot zice prea frumoasa,
in leginea noastra ales rapoitator,
SOS

304
sef de batalion in anul urmator
in garda nationala... si Eva ca s'o cer,
am capatat In fine crticea de ofiter.
Notarul.
Alegere mai Una nici ca sa putea face.
Mercier.
Un om onest ca mine de ginere i-mi place.
Onoarea lui cea mare, aceasta m'a 'ncintat,
altfeliii, Ill spun desigur... ell l'as fi refuzEit.
Islotarul.
Decit pe el, mai bine n'ati fi putnt alege.
Esti multamit acuma.
.Mercier.
De sine sa 'ntel6ge;
aratind pe fficele sale
dar iata-le acolo... tacdre... pot gad...
Le duc scam actisd, pe urma voiu veni
sit pfinem tot la elite, contractul sa '1 gatim
peste un cias sail clout? ...
Nottiral.
Cind vets vol... poftim.
George intra In sala de a§teptare §i sa oprqte cuprins de mirare.

Priveste, sorioarii!
SaNA V.
Adia.gl, George, Lticila.
Li%cila.
George inkinindn-se.
Aice?... dumneavoastra!
Lzicila fiieind reverenVi.
Not singure 'n persoanA! infAtosfirea noastra
ye mirk, sa 'ntelege. Sintem la judecat0....
i fetele pledeAze...
George.
N'as fi crezilt
Mercier, venind inspre George.
A bimit-dimineata I M srt mat stai citva?
George, arMind pe notir.
Am sä mai stet. Pe domnul voiesc a consulta.
Sint cazuri inportante.
:Mercier.
veod616...
Bun obiceiti, consultli. A fi prudent sA eke.
Te volt' gasi aice... Atuncl, la revedere. ii stringe mina.
Toil salfitk din tate partile. Mersier i4se en fdtele.
20
ID6

1106
SCENA VI.
George, Notarid.
Notarul apropie un scauu, §i face semn Itu George sä
George, punindu-se jos.
I-ti multamesc. Scrisoarea primind'o, am venit.
Notarul.
Pe creditor' eu astaz1 aid i-am intrunit.
De sttrea dumneavoastra avett exact vr'o stire?
Nu tocmai Area exacta.
George.
1Votrirzil.
Aceasta parasire
A trebilor nu 'I Una... §titi bine ea la not ..
George.
Cact tata 1 -GI
pusese increderea 9n voi.
Da, negre,itl dar totu§...
Notrirul.
George.
Din Ora depart at
de moartea lm, sermanul, tirziu in tiintat...
Era un om de frunte.
Notarul.
1kdG.

George.
Abie sosit aice...
Notand
Mahnirea mi-a fost mare. Asculta-me, amice.
George.
SA intru 'n socotele, sh cat de mostenire...
Eram inch in dolin. A vottstra ingrijire
me lini;,tia intatul, s'actima singur vre0...
Sh stit ce fait' me aflu.
Noland.
I-mi pare foarte reit
A-ti spline adevetul, pe lath i cimit
George se pieties.
in multe intreprinden ades paralizat
prin crizele din urrnit 3i revolutiani
sermanul vostru trita pierdit in actiam.
Din minele deskise, din fabricele sale,
se trase capitalul. Oprit in a sa cale
pierdu atunce tatul. Jar creditorii set
au sh mai ice .ase sate de mil de lei.
George.
S'aceasta datorie e dreapta, e legala?
.Arotaral.
Exact verificata gi faii de gresalh.
Acluna creditorit aici I-1 ateptAm.
..
807

308
George.
No td, r al.
Asa.
Puteti lua av4rea, sau putetI renunta.
George.
Prea bine, dar atunce... dad. renunt.
N'avetl nimic de plata.
.:Vo t r ul.
George.
Atuncl tine plateste?
tci rul.
Ell nu plateste nime; as i, e Idgea noastra.
Av6rea depe mama remine-a dumnevoastra.
George.
Atunci pentruca 'n tAta un om s'a increztit,
si pe onoare
No ta r u 1.
Fireste
CIti oameni Watt pierdati
George.
Vor pierde creditorill ,'un mime respectat
va remind, pe lime Inv6c1 dezonorat I
...

§i nfimele acela, nitmele mien sa fie,
si legea tolereaza aceasta infamie!
Ce vrett?... nenorocire!
Notdrul.
George sculindu-se.
Legi triste si perfide,
Notarza
Un °in deskide punga, rind ()kit nu 'I deskide.
Mostenitorul potite averea sa primiasca,
dar tot pasivul trebui atunce sag platiasca;
si toata zestrea mantel trecata 'it datoril,
absoarbe capitalul de case stite ma;
atunct te 'nbrtici cu OM, nimica nu sii, taie,
dar dumnetA, deodath remit far' o letcaie 1
George.
Onoarea 1.-mi remine, s'aceasta 'mt e deajuns !
Notarui.
Et1 cred ca mat nainte de ultimul respuns,
IA to mai gindestt Inca; ca sit nu fit (lit
de gravele urmart.
George.
Fit sigur, m'am gindit.
Din calea datoriei nil pas nu me clintesc;
09

310
pe creditUri in totul, akit §i i-1 platesc.
Acesta e respunsul I
Notarta.
Nu am (le zis nimica.
In (Ali inlet kt'ai himei aceasta vA Atli&
Lived' nu voiii sA 'npiedic un zbor marinimos...
Dar staruid Inc' odata all spine...
George.
De prisos.
Arotand.
Tin ban null mai remine... si este foarte grew
din om avat, deodata...
George.
En am curajul mien.
Am brate, am vointii, ei bine, void mune].
Pendlul mien e harnic, cu dinsul hrani.
Nu '1 munca oare 'n hime conditianea noastrA ?...
Notartit
Nu pun la indoitila talentul duinnevoastra.
Dar §titi ca a strabate nu e tocmal u§or.
Artistul mica vecinic pe-un drum ingrozitor.
Rival1 Para de namer, pe public sal convinga;
prin Opere inalte necontenit sa 'nvinga;
nici timpul, nice talentul u'ajung ad6se-orI...
Ap6I cite deceptii, desgusturl §i sudorI I

NecunoseutI pe lame city s'art mutat cole?...
Ca sa 'tI citez antime: Prudhon si Gericault?...
Ti-aret, lea sama bine, mai rad, mai renumiti.
ai
ntImal duprt moarte, sermani, pretuit.
Talentele de mijloc, acama de 't 110,
cam rar sit 'ntimpla-un geni te vet Inspalminta,
de crinia saracie, urgent a, nemiloasa,
ce-a Intilnit artistul pe calea sa spinoasti.
Iea Mina Inc' °data! Cresent in avutie,
cum to 'I deprinde aslaz cu trista saracie?
Vezdt' at al et spectru? Nevoile sint grele,
§i rar sa ved in him caraetere de-acele
ce-o lupta 'ndelungata cu e1e l'a. deprins.
George.
Eu lute leg ce 'nn spdnett, de toate slat convins.
Ni i munca 'ndelungata, nice lupta, nice crtinta
nu pot O. me 'nspanninte eau am, vethitt, credinta,
credinta care 'nvinge privatil, saracie;
stunt om de-o forty rara s'o rara energie.
Nohiria.
Ajunge. Dar acama o vorba. In secret,
cad Interesul vostru me face indiserk
Sinteti kiar in ajimul de a ve insura.
Logodnica 'I aleasa... I-m pare ca. ..
George se pletica.
811

a12.
Notcirul.
E tinera, 'n convine, frumoasa, cu avere,
atunce, datimi vole_ pozitidnea
George.
Desigur n'o cunoasteli yi reit Ye exprimatf,
idbirea mea e mare si fiti incredintatl
ca 'I voiu jertfi viata i dragostea mea toata,
talent si barbatie, pi
mundi 'ndelungata.
Tot ce 'rmm rapeste soarta 1-1 dart si parrisesc,
cam toata fericirea in ea mi-o 'nliipuesc!
operele mele de dinsa aprobate,
mar milt decit averea qi gloriile toate...
Noland.
Asi, far' indoiala... dar ea nu e stapina,
dela parinte ndinar atirna, a ei mina;
i gineril cu socri nu se Area potrivesc,
cad socrii iubesc Muir, ronninuri nu itibese.
Me tern in cazul vostru de vr'o incurcattira,
purtarea voastra poate s'addca o ruptdra.
George.
Ce ziceti, o ruptdra! runtda, pentru ce?
Cind mi-am pazit onoarea datoria me?
SA poate foarte bine.
Kotcirul.

George.
i dad m'ar afia
un scelerat de frimte mi-ar da copila sa?
Notdrul.
Cuv haul e prea tare. Dar legea '1 invoie§te.
George.
Persoana Ore astilzt pe mine me itibe§te
cum m'a§ lipi de dinsa, un rett dacti as fi!
Privirea sa cea blindk vat! cum 8§ suferi!
Si 'I dati sä poarte 'n lame un flume intimit.
Cum ar ascunde-atunce dispretul el curtit?...
Victima datoriel mai bine void cadezi,
dar stima sa intreagti desigur voiu area.
Notdrul.
Pierzind'o, suferinta, durerea I §i mat vie,
(And ye! vede6, ca este a altuie sotie.
A altuia sotie?
George.
Not nail.
Sa poiite intimphi.
Puteti sa o constringeti a nu se infirita?
George.
Eu o cunosc prea bine, respund de-a el credinta.
0,3

314
Notariel.
SA poke... dar piSrintiT imptin a for vointa.
Ce
zicep?...
George.
Nocarat.
Adev6rul.
George.
Cram ar fi, primesc.
Onotirea lnainte §i nu mis indoiesc...
Cuvtntul depe =IA?
Notarul.
George
Notdrul.
Acesta 'I negre§it!
El bine, nobil sutietl caracter stralucitl
Pericolele totite sit 'p spun am socotit.
°mare ar fi soarta ce 11 este rezervkA
pOp sat to -arap deacama cu funtea ridictita.
4i find
ce sa poartit a§A cunt to -al purttit,
remine 'n Oka lumii un om prea onorat. Disco intra.
S'aft adunat cu
Dideta extra notair.

Notarul.
Prea bine, vin indata.
Diatemi intra in studiu.
Veniti, in soeotele sa mai privint odata.
SCENA VII.
315
Creditoril, Introdap de diac. Pintre ei Un Lubin imbracat dupa
nufnia velcie cu uu lung palten vatuit ; acesta da bratul unei Fete
Latrine pe care o pine pe tin scaun, mazindu-se gi el
ling& (Hasa.
1-ial
creditor.
Cinei mil de francl! asculta, ce pierdere adinra!
Al 2-le creditor.
Cinetzeci de mil a mete, far de dobinda inc6.
Cinetzki de mil, nu 't glunta.
I -u it ereditOr eu indiferen(a.
0 :Alma insemmita.
en vioicinne
M'a in alit purtarea §i fata sa curt to
Al -le creditor.
Avea Inca avere, dornenit prirtitire.
§i (Milked de case.
1441 creditOr.
Al 2-le creditor.
Casteluri.

B16
Un intrigant de frunte.
Al 3-le creditor.
1-i¢ l creditor.
Al 2-le creditOr.
Un hot fall de lege.
Nu sa 'nprumata 6mul cind Ware...
I-101 creditor.
Al 3-le creditor.
Prinzetoare I
Sti 'ntelege!
Dar credeti dumnevoastra ca fiiul va plan?
Al 2-le creditor in ironie,
Da! With nu onoarea sint sigur, va opri.
Al 2-le creditor.
Cutup lita 'ngrozitoare ei
lninea noastra, este.
Batrinui depe seaun.
A Revolutianel sint faptele aceste.
Cad azi sa neaga totul i 6mul pe pamint,
nimic nu respecteziza, nimic nu are sfint.
Credintele strabane mincifini le socoteste,
deacolo vine sigur c'un mu nu mat plateste.

I-Ml creditor.
Dar vom pledd...
ce zicett ?... desigur vom pledd.
Top,.
NicI mat remine vorba. Da! da! ne-om judecd.
Fdta batrind care aide alitture cu batrinnl.
Sint caraghioji cu totit.
catra creditor'.
Dar Mitt.. aveti haz mare!
&Urinal.
Add? Add? Ce ziceti? Sint surd, vorbiti mal tare.
Efectul vIrstel, credeti...
Fdta batrind in glds mare.
sa plingeti ca copil
SA plingeti clod Stitt bine ca pierd o mita, mil.
Cit ziceti?
Beitrintcl.
Fdta bcitrina".
Sato. 'n cdpet! o sad!
&Urinal.
tea! teal tea!
Ft to
0 sad IT spun, o sata/ .i Inca zestrea meal
l'.7

318
liatrild.
Ce zestre ! Cum, o zestre! Aceasta 'I zestrea voastra I
_Mita bcitrinii.
Ei ! da! si ce? to ? da, este zestrea noastra.
Pardon, pardon, nimica..
Asa gasept ?
Iiita aatrtnfi.
De-o vrista 'naintata.
. vorbe§te...
Batrinul
0 nu, nu, nictodata I
Piita bcitrinci sculindu-se.
Nu se marita lesne o fata fart barn.
1-11 spun : pot! ride 'n pace : am patruzeci de an!!
Tirzia o zestre capett kiar data o gase§ti,
cad lucrurile 'n lame nu yin chid le dore§t1.
Oral cunoscitt °data gentila si frumoasa,
dar zestrea era mica §i fata sint remasa.
Drept zestre rumeneala, obrazul tinerel
amorezati o mie, dar nict un barbittel.
Sosl 'nsfirOt hi zestrea, si astazi cind am WI,
ce pot sit 'mi folosiasca : am patruzeci de am 1
Frumoasa vrista inch.
Boomed.
Reteictd.

Fata biitrin'd.
Ce lingusire amara!
0 sfita mii de lei! Frumotish suniusoarA !
Fat(' biitrina.
Mi-ar fi plactit mat bine o vrlsta mat usoarti.
Ar fi plAtit desigur mai mult o primavAra;
dar incurind sperAnta aceasta va peri,
la nastere-am fost fa,tA si f ita voiii muri.
01 dac' as fi mat liner! atunce al vedeal...
§i inima §i
suflet le-as pine, doamna mea!
SCENA VIII.
Aceing, Noland, George.
Not(irill aratind pe George.
Mostenitorul este s'actim o sa aflAtz...
Ce hothrire-antime...
1-ful creditor.
Tacere.
Bittrinul.
Bat, inul.
Al 2-le creditor.
Ascultati...
319

320
George.
in fata dumnevoastra decltir ca priimesc.
si datoria tatel intreaga o platesc.
Biieriuul cu jurnattite alas §i aplaudind Inedt.
BrANO!...
Ce liana purtare!
George.
§i fiecare la teren va veni...
...
.14i-a creditor.
George aratind pe notar.
Tar domnul va plati.
At 2-le creditor.
Ce fiiii far' de parekie! Caracter generOs !
/-ial creditor.
Superb! Caton, cel 'mire n'ar face mai frumOs.
Al 2-le creditor.
Niel Grdcia, Did Roma In timpurile for
n'ati dat aka exempla...
At 4-le creditor.
De tot stralucitOr.
Rita bcitrinci.
Ce ttniir admirabill 1-mi vine mai sa piing. ..

821
I-ifil creditOr.
sit 'fla (Litt actima vole ca mina sit ye string.
t-i apnea mina dreapta; al tbile creditor i-i apticii, mina sting,
§i top creditorit se intrOc, care mat de care a stringe mina lui
George.
Bittrimtl.
Purtarea dumnevoastrrt cu lumea tu'a 'npacat.
l'ata bittrinii.
Cum s'ar mthdri o filth cu-asemene UAW, !
I-fill creditor catra George.
De-un ailduros prieten cthd vei avea nevOie...
Al 2-le creditOr.
De-o punga, de un aline... sii'mt split §i sa'mI dal voie...
I-inl creditOr.
La orce oars-atunce sint Oa domnul mien...
A ye servesc la ordin...
Sit nu lutitt pe altul.
Al 2-1 creditOr.
George.
Asemene §i el ..
Prea mult 176 multrtmesc.
0 datorie sfinta., plittind 1-mi Inplinese.
21

322
Al 2-le creditor.
0 fapta ca aceasta, inveci va straluci !
Lint creditor aratind pe nottir.
Asa dar ieste sigur si domnul va plati?
George.
Cu punctualitgte la terrain si la ()Ara.
Taft creditorit Cu gills mare.
Sä Inplineste astazi I
Adio I Nobil tin6r.
George.
Atunci poftiti desara.
creditor, cu explozinne.
Fata batrinti salutind cu grtitie.
Adio, domnul wed 1
Creditorif ies facind gesture de adminitie.
SCEN..1 IX.
George, Notarid,
George, privinda-i e5ind.
Ce mare bucurie an, pentru Dumnezeti
Notdrul.
Asa I recunostinta la inceptit e mare,
Dar mai tirziu slabeste.

George.
SA peara ar fi 'n stare!
Notarta.
Nu to increde Inca. Dar socrul d-tale I ...
SCENA X.
George, 11Totartil, Mercier.
Mercier.
Saldt i bunk zioa I Ei I ptisu-v'ati la cale ?
Catra amindol.
Cum este sAnAtatea?...
Am termini t cu din§ii.
Note rul.
Prea bine, multamim.
George.
.211ercier.
Acarna, sa vorbim.
George, stind intre amindol.
Ask! dar mat nainte dator sint sa ye spun
mijloacele de care ell Inca mai dispdn.
Chid no! vorbiam asarA de dulcea mea sperantA
sa ved realizata aceasta aliantA,
adeverata stare eu Inca n'o stiiam
323

324
§i, instilat ea insulin pe vot ye II:101am.
Deaceia mat nainte voiu a marturisi
la un refits de moarte kiar de m'ati osindi...
Sermanul mien parinte, poate-att Alt cu cite...
Mercier.
activul sou absoarbe creante nesfirsite.
Dar zestrea depe mama remine neatinsa.
Cu-aceasta mi se pare ca vets putea sa...
George.
Mercier.
Vet sti ca !heel mele eu pururea i-am dat
ntoravurt, gusturi simple, iubirea de barbat
si dragostea de cask...
George.
insa...
Dar nu stitt poate Inca...
Mercier.
Sint incintat ail spine ca stima mea adinca
si admiratiunea in curs de-atitut am,
a fost pentru persoane, nu insa pentru bam;
cact banii slut adese o trey ba de not*.
Cind Omni de onoare e om in orce loc;

pozitiunea 'n lame el singur §i-o cliide§te,
prin calitAti morale destul sd 'navdte§te.
Atunce n'am nimica...
George, en bucurie.
Mercier
Cum crezi c'4 consimti?
Orcit de mult In dki-mi un om ar straluci,
§i fdrA de onodre, ce singura. me 'ncinta,
sa intru 'n aliantit! Aceasta me 'nspdiminta.
urmind inainte cu to staruintele Itu George de a vorbi
De-4 fi avnt In fata un tin6r onoria,
dar fa'ra de avdre, altul defining,
omit de bogg fie, In grabs al atid
din amindoi pe care de ginere-a lud.
George, en ealdiurt.
0 cit.& bucurie! Ce fericitit veste.
MC umplu de sperantil cuvintele aceste.
Consider& onoarea ea tin prinos ceresc...
Deaceia datoria Intredgit o plittesc.
limm 1...
Mercier.
George.
Me temeam in suflet sit nu ve resginditi_
Sitrac find acuma sa nu me mai primiti.
325

1326
Dar temerea aceasta din parte-mi a treclit.
t data d'inpotriva asd a fi fa .
Mercier.
Ce zici? o doamne sfinte! dar lucrul nu'i sfirsit ?
George.
Ba dd, sfirslt cu Out! solemn fagaduit.
Mercier.
Nenorocire tie ! gresdla peste szima !
Atunci pierduta este averea depe mama?
George.
Da I dar platesc atuncea intreaga datorie.
Mercier.
Averea toata -a mainet I grozdva nebanie
George.
Dar am salvdt onoarea... Intredga negresit !
Mercier.
§i ce nesocotinta? dar bine, ce-al gindit
George.
Era legala 'n totul... me invinovatesti ?
Nu... da...
Mercier.
...
?

George.
0 datarie onotiret pdrintesti.
Name lui mien o pita!
Mercier.
La dracu! prea degrabli I
Ce nu 'ml spunetit atunce! cdcl emul mat intreaba.
indreptindu-se spre notar.
Lei base sate mit?...
Noland.
De nu faced asa,
onoarea seu name, is spline cum ar std?
In &Sul, milionul!
Mercier.
Notartil.
Ce insemneazit
Nimic, far' Indoidla! la om to utta-acama.
Mercier.
i omul dar i banii eu nu despretuesc.
Si este foarte bine cind ele se unesc.
Notdrul.
Da. Dar adineo:ire, eu bine-am Inteles ?..
virtutile, nu banii pe lame att ales.
AO.
desigur... ins?...
Mercier.
sama?...
327

828
Notviral.
Nu 'i mare faptu 'n sine ?...
Mercier, foarte rdpede
Cu fapte de aceste moire tidmind orcine.
George.
At1 fi dorit ma' bine pe creditor' sä 'n§61?
Nottir/d.
§'In lOcul seii designr n'ati fi 'lent ca el?
Sit podte... dar...
Mercier.
George.
i fapta de mine 'ndeplinita
Potite sa 'ml
is speranta de voi fagadnita?...
N'am zis aceasta incl.
Mercier.
George.
§I-nn este invoita
acea sperantd dulce de voi adimenitit?
Mercier.
ProptInerea ce 'an facet', actima, domnul mien,
prea mult me onoreazA, dar este foarte get

a hotAri aice in grAbil, §i pe dtita,
o treAbA ca aceasta. A miirita o
SA credett ca nu este.....
iVotarul.
Et, domnul men, 1-ml Ore
ea Inuit mat clar si neted vorbeatt adinioare.
S'ar zice ca virttitea in maxinni-o iubitl
iar in realitate tot harm' pretuitt.
Mercier.
Orce putett sA credeti: sint om prea cunoseat.
Si falsa judecata nimic nu mi-a Omit.
Aratind pe George
Iar fapta dumitale e foarte onoratA,
nu asta me opreste... actima deodatii;
§i a§ avea tot dreptul sa tin kiar ofensa,
ca 'n asta kestiAne en n'am fost consultat ;
de§i eram desigur tot de aced parere
identitatea asta aduce-apropiere.
:votfirui.
Atunei easatoriet en piediet nu gasese.
jlfereicr.
in astfeliii de alacert en singur hottirese.
Niel aeordez deodata, mci refuzez copila
cad, letelegeti bine, en n'o mArit cu
sit.
Cunosc a mele drepturt i datoria mea...
Am s'o intreb pe dinsa §'atunee voni veded.
329

330
George.
Avetl drept1te mire, §i
insuml ea voiesc
alegerea persodnet pe care o iubesc.
Mercier.
Pe urmii §titt, copila e tinrt detot.
Dar vom veded peurna...
George.
V6 rog, spitnett cum pot?...
Mercier, en dreigoste.
Atunci... la revedere... r6spunsurile sale
le vom afla In grdba...
Catra not it en un ton foarte see.
§i sltiga dumitale!
iese.
Ce zicI ?...
SCENA
George, Not(irul.
George.
Notfiriti.
Ce zict actima?...
DA! lucrul nu). curdt.
0! doamne! ce lovire!
XI.
George, lasindu-se pe un seam'.

Notdrul.
Dar nu-i de desperdt 1
mergind spre George Si punindu-1 mina pe mei%
Nu to 'ntristti, copile, can tOtul. nu 'i pierddt.
SA combinam niai bine ce este de 'Wit.
N'a refuzdt copila pe fitA §i mat.
George pare insufletit de sperantii.
SA mergem. .. planul nostru avem de aplicdt.
Sfirsittil actulut al 1I-1e.
831

$32
Actul al III-la.
Un salon la Mercier.
SCEN.1. I.
Bodo lf, Mercier intra, urmind o discutiime incepida.
Rodolf.
De noptile-acele ill mai adaci aminte...
Clnd not eram de straja? Ce vesele cuvinte!...
Defeat nu mai tin minte.
Mercier,
Bodof.
Cum timpul a treck!
la cri§ma din respinteni ce inseam mai flick,
rideam, beam inpreana adese-acole,
oar dupa mash vesel cIntai pe Beranger.
Defdliu nu mai in minte.
Mercier.
Bodo lf.
Glas falnic de stentor
deacdea to numisem §i not serpent- major.

tnfatosarea mindra, galon militian
ittbiar filosofia, eMI volterian.
Mercier.
A tineretef sigur urmarl gra de minte,
Me iartli data astazi nu 'ml mai adfic aminte.
Sint om al ordinel! Pentru filosofie
periculoasa 'ml pare, si niciodata mie...
Bodo?!
A! a ! atunci sa slcinba... O. nu mai pomenim;
as vrea insa acfima de aka sa vorbim:
anfime despre George o panere la tale;
sermanul tot asteaptii respunsul d-tale.
Mercier.
spim In constiinta ca mult l'am admirat
si cu durere-adinca de el m'am departtit;
dar, ce vrei?... alte planuri asupra fiicei mele...
Multe 's de zis, amice, gi
multe slut cu dle...
Bodo lf
Dar nu de mult, sa stie, cuvtntul ti -at fost dat,
consimtit °data.
Mercier.
Asa adeverat.
Rodolf.
Efi nu pot presuptine ca azi al refuza,
Tin om pe care insusi urmezI a-1 admira.
333

334
Mercier.
Departe de aceasta. Atita e de mare
s'atit este de vie a mea inflacarare,
Inc It me 'ntorc cu sila spre moderatidne.
Combat entuziasmul Kin ptra ratitne.
Casatoria cere sa al en ce till,
gindind lit copiliip ce 'n urmri vor veni.
Ar fi o Injosire imenului sa dal',
de tel placerea ntimal, capritiiil care '1 al;
aceasta datorie si sfinta legattra
sa alit '11 interesul s'a fiilor cultUrii.
Cad a li da vitita c'un viitor sante,
un egoist o face, eft insit nu o fac.
§i cred c'amicul vostru e plin de-o mindra WA,
de-a nu cadet vre'odati in astfelitt de grestila 1
Rodolf.
SA me feriasca domnul de-a ye contraria,
dar spimeti citf in Mine atunci s'ar Insura?
Cu-atit mai rea, iiibite.
Illercier.
Rodolf.
Orcum ar fi... dar mie
i-mi par nepotii voqtri scutiti de saracie
si frica dumnevoastra...
Mercier.
Me al de prea bogat.

Dar crede-me, mosia n'adlice cit am (lat.
S'apot sa '0 spun si alta, un om cu sutiet mare,
la asta tnjosire nu cred sit se coboare.
Un rol nedemn in viata nu cred sa priimiasca,
si anal din venitul femeiel sit triliasca.
Pozitia aceasta in tibia '1 umileste;
atunci in vorbe aspre, sermanul izbucneste.
Vei conveni dar singur ca, azi refazul mien,
spre binele lui este On tnteresul sett.
Rodo lf.
llecunostinta multi, de-atita interes.
mercier.
Si, de curind, ti-oiii spine, pe-un altul am ales.
Un altul kiar?
Rodolf.
Mercier.
Un altul I Si pot sit ti'l spun ea.
Domnul Risar anirme, e ginerele mien.
Risar, Riser?...
Rodolf.
banki&ul?
Mercier.
Rodolf.
El insusi.
S'a vorbit
335

336
Ca Mal sea nesigur §i de trei on falit,
averea sa de astazi...
Prin fraud' adumita...
Mercier.
ET, cite sit vorbesc!
.Rodolf.
:Mercier.
La asta nid gindesc.
Rudolf.
Cu toate-aceste '1 bine sa nu ai indoell.
Mercier.
Nu 'I vinovat copilul de-a tatalui gre§eli.
.Rodo lf.
Dar cercetari anfime, §i lesne vett atla;
ce sa graie§te astazi pe socoteala sa,
§i ce caracter tire..
0-1
merc;er.
Desigur calomnie!
Rodolf.
is copila voastrii cu-aceia0 bucurie ?
Mercier.
Copila mea 'I crescfita in sentimente bane,
Ea face totdeafina ce tatal el 1-I spfine.

Vezdtu-s'ad veodata?
De (Mut sad tree or 1.
Rodolf.
Mercier.
Desigur, s'ad vezdt.
Rodolf.
Nu este de crezdt!
Ginditi! de-a treia oda copila l'a zerit
§'Indata ca prin farmec ea l'a §i indragit!
De-a treia (Ara, ziceti, ce timp indelungat
ca sa cunoasc' o mut pe-alesul ei What! ..
sa '1 afle caracterul, reciproc sa se lege
prin inima, prin suflet deajuns, O. intelege!
Can fara de iubire §'o lung& sinpatie
n'a fost pe lime Inca, cum §titi, cash'torie!
In legatitrI de-aeeste cind intra cineva,
nu cred di face bine, u§or de va intra.
Dar ce zic! Cind copiii de tree on s'ad vezdt,
nu poate fi 'ndoiala, deajuns s'ad cunoscdt.
In asta siguranta §i viitoriiil zace,
o vizita, mult (kali §i nunta sit §i face!
Mercier.
Putin risul acesta me Aped, pe mine;
eu fac cum face ldmea §i ldmea face bine.
Rodolf.
Atunce sit 'ml dal voie sa II spun actim §i ed
22
337

338
ca ce-at fault mei bine, §i lamea face reit!
TM le aceste revolta displa,c,
rabdtirea 't obosita, mai mult nu pot sa tac.
Familia, in tale de dinsa sa vorbe§te,
pin
vorbe totdeaana morala stralucestel
Pe-un amorez, sermanul, cu fulgeru 'I loviti,
pentru barbtit ca schiul cu tatit vo unit'.
Un zimbet, o okire, un gest nevinovat,
ca este adulteriu cu totii a-ti strigat.
sa 'nalta pan' la cdriuri blestemurile voastre
contra coruptitinet din timpurile noastie.
Dar sa vedem acama ce feliu a-ti conceit&
unirea ace sfinta kiar de la incepat?
Ce griji prevezetoare atunce a-ti lutit?
nepotrivirea 'n gusturl cum a-ti inlattirat?
Ginditu-v'ati veoclatit macar sa intrebtitt
de urea, sermana WA, pe ennui ce 1-1 di11?
I-111i pare ca acesta e punctul principal ;
si in casatorie doritul ideal!
Cum vreti attinci femeta barbatul sa '§1 iubiasca,
cind l'a lug in sila? Jar vina parinteasca
a fost ca nictodata deajuns nu s'a gindit,
la vista for intreaga, §'un train nenorocit.
Atuncl ce sa intimpla? Ca din casatorie,
voi a-ti facet o tretiba de negutitorie.
Si ca lucrind in pripii, un ginere-ati ales,
nu dapa calitate, ci dtipa interes.
Dar domnule ascultti...

_Bodo lf.
Asa este, 8.0!
Copila vrea pe George si George o itibia.
Caracterul sett nobil si sufletul sMi mare,
deajuns a dovedit'o frumodsa sa purtare.
Dar pentruca aceasta acUrn 1-1 saraceste,
In loc de admirdre, dispret, in vol gase§te.
§1-1 preferiti Indata moravuri Indoiodse,
un om ce-abie cunoaste cu-avere dubioasiti.
Am Intel& desigur si e adev6rat
ca fiul nu respunde de-a tatalui pack.
Dar is gIndeste-actima: compara-I pe-amind6I,
deosebirea 'n fapte si vel veded, apoi,
ilnul de bfina voie sarac r6mine 'n Hone,
dar scapa de oprobriu a Walla sett name.
Tar celalalt profits, nu preget' un moment,
sa is o mostenire prin triplu faliment,
si din avert furate! Socoti ca s'a
sfirsIt?
Defeliu, pe dinsu 'n casa Indata l'aI primit.
Desi nu '1 cunosti Inca, de ginere '1 okesti.
Alergi kiar dilpa dinsul, proptinerea primestI.
Nu 'ntrebi data copila consimte, I-1 voeste,
chid stir ca ea desigur pe George 1-1 iubeste.
De 'I place, de nu 'I place, nimic nu vrei sa spai ;
vointa parinteasca dincontra i-o
Unirile pripite .ce fac cu inprudenta,
atrag prin ele ingsi amara conscuenta.
De ce strigatl atunce s'atit ye desper41?..
de tristele moravuri de ce ye revoltati?
389

340
Natura se impline mai tare decit voi.
Femela ire-un suflet tntocma ca §i noi.
Atunci suprema lege: nevoia de-a itibl,
e§ind triunfatoAre, hived va birui!
Mercier.
Al se sfir§e§ti odatA? ...
.Rodolf.
i de sl 'ntimpl' atunce
societatea noastrA in rele sA s'arunce,
gre§alele acele ce-atit le oslnditl,
a voastre slut desigur cam voi le faptuip.
Am zis.
i-mi pare bine!
Mercier.
Rodolf.
§'acilin o sl to las.
Farintl fall de minte, adio, bun remas.
Me 'nkin cu sara banh.
Mercier.
Rodo lf.
Ti-am inteles tot pltinul.
Sperantele lui George perdide sint, sermanul.
AmArAciime niimai §i mimal suferintA.
idse.

SCENA II.
Mercier, Bulgur.
in vorbe n'are domnul morali nici stiinti...
Volterian desigur, om file de cuviinta.
intra Maim §i Lfici la.
SCENA III.
Mercier, Laura, L(cila.
Mercier.
Bine-ati venit, copile, si tita v'astepta;
intrati, intrati acfima. catra Laura
Am sh It vorbesc ceva.
intei o tualeta... sit fie ceva rar,
avem la mash astizi pe tInerul Risar.
0 lloamne, ce p6cate!
Lacila, cu intristfire.
Mercier, catrii, Mara.
Mal converzati putin.
Tu, Limo, clnd vine, star meta ca un spin;
ca un butdc Intocma din loc nu to clintestI;
Eti nu ghsesc nimica...
Laura.
341

342
Mercier.
Dar trebul se gasesti.
E 'n stare sa to creada ea esti curat o proasta.
Li'cila, punindu-se In dosul lui Mercier gi a Laurel cari statt
in picioare.
Acama pentru dinsul o add si eit aceasta.
Prin contra judecata cred c'a sa trebuiasca
ea el sa taca ninna1; ea namai sa vorbiasca.
Desttil, destal actima I
Mercier.
Laura.
Nu pot sa me prefac.
Neavind nimic a-I spline prefer atunc! sa tac.
CacI inspiratitinea cu total 1 -mI lipseste.
Mercier.
Cu George Ina vorba Inveci nu sit sfirseste.
Lticila.
Asa e totdeatina c'un om inteligent.
Cu prostil cine poate se fie elocuent?...
Mercier, eltra
Lticila.
Tacere, Inc' °data! to -am intrebat pe tine?...
dila Laura.
Eti still ce span, copila, asculta-me pe mine,
Increderea to oarba in mine sa o pal,

cAci, §tiT In finer*, experienth nu-Y.
Pentru copil un tatA e bun judecater,
El singur sA gincle§te la fericirea lor.
Consulta ratilmea, ferind cu Ingrijire
o inima lovith de-a pAtimel orbire.
La vrlsta voastrA-un suflet s'aprinde dela sine,
un tata altfelitt vede §i jtideca mai bine.
CH pentru George antime, o recunosc, §'o spun
superior In merit, dar InsA ce ti-e bun?...
E vestejit de vitii, un om necumpetAt,
cu inima u§oarA §i rett Incunjurat.
Lisa. ..
Dicila.
Mercier.
In el defecte mai multe am aflat,
§i nu este el emu' ce 'ti trebui de bArbat.
AceastA aparenta., plActitele profile
ce-adimenesc atita pe bietele copile,
In nip, tinui tatA adinc prevez6ter,
ce mesura cu okii Intregul viitor,
slat &IA de yaloare, sint lucruri Ara pret;
alt fond sA cere 'n lame §1 alte calitati.
Lciura.
Cu toate-aceste, thicA...
Mercier.
"Mel Ri§ar nu Are
343

344
aceste aparente si forme mai ware,
cu seriozitate el este inzestrat.
inteun cuvint pe dinsul ti l'am ales barbat.
Dar afla totodata ea nu sint far' de mild;
am inima de WI, nu to merit in sila.
'apoi mai afla Inca...
Laura.
Vai I ce nenorocire ! . .
Mercier.
C'o fad nu mai merge acarn la minastire.
cu un ton foarte blind §i rugator.
Dar vei lila In Barna aceasta rugaminte,
ce 11 fac pentru-al ten bine, copila mea cuminte,
si drepturile mele astfeliu vei bucura.
Te las actin], adio.
o sarati pe fruute gi iese.
SCENA IV.
Laura, Lacila.
Lucile se scodla, se uitft ddcit Mercier a elit, apoi se intoarce
ling sori-sa.
Lticila.
Laura.
Eu singura stiti namai....
Pe George nu '1 iubesti ?

Dar spline ce sa fac?
Llicila.
De ce dar nu vorbe§ti? ..
Laura.
Liccila.
Eu dad. 1'a§ ittbi
i-a§ spine verde 'n fats §i m'a§ inpotrivi.
Kiar daca ar aduce puternice armate,
i-a§ spline: tata drags, mai bine-acin me bate,
mai bine me ucide, dar pe Ri§ar nu '1 ieu.
Laura.
Da tata dnd me rotiga... ce mai pot face eu?
Lacila.
Atita sa 'mt spin ntimai, iubita sorioara,
to to mariti actima sail tata se insoara?
Ba eu, sa intelege...
prive§te viitOriul?...
Laura.
Dicila.
§i sa 'mi mai spun pe cine
Laura.
Et! negre§it pe mine.
346

846
Lacila.
BarbatuI tea atunce tu trebui sit 'I ale'gi;
tu vei tral cu dinsul, acam me intel6g1...
si binele si 1.6111 pre tine to priveste.
Laura.
Dar cum sa 'I calc vointa, rind astfel poronceste ?..
0 fats nu dispane de drepturile salel
Lzicila.
Ba nu, nu, niciodata si nu gasesc cu cale
ca drepturile-acele ar fi nemarginite,
asa, incit cu sila sit vrea sa me marite.
0 fate datoreste respect si ascultare;
atunci, cldca 'z dii mina, remin tot MA mare.
Sail sit me lase 'n pace barbatul sa-mi aleg ;
altminteri nu sa polite ; acest fella Inteleg.
Laura.
Asa ar fi si bine, dar train ascultat
acel pe care soarta de sprijin ni l'a dat.
Lacila.
Asa 'I, far' indoidla: parintii nostri sint
aparatorii sinceri si sfetnici pe pamint.
S'o fata tine same de sfatul ce ne del;
dar n'ail cu toate-aceste puterea ce n'o au.
Si pe Risar al vostru, el de ti-a porunci,
ca sit '1 ittbesti clin suflet, atunce l'ai iabl?

Defdlie, nu cred...
Desigur, fara asta.. ,
Laura.
Lticila.
Dar trebui barbatul sa 'ti itibesti?
Lcittra.
Licata.
Atunce cum gindesti
ca dragostea sa poke prin ordin capita?
Amor din porunceala veztle al undeva? . ..
in asta nu se 'ncape nici sfat, nici rugaminte,
nici ordin cit de mare ; aduna tine minte
ca nimene nu stie pe lame pan' acilm,
de ce itibim pe Anul, pe altul nicideciim.
incontra ta, asculta, Incearca-te-a itibl,
si eil 1-mi pun viata ea nu vel izbutl.
WA tu, un tata, stie intelepcifinea vidtei,
dar a uitat amorul, mindria tineretel.
El au iiibit odata si azi nu mai price')
ca dragostele-acele pentru copii India.
De ce crezi di natura o inima ne-a dat?
cu simturi, c'o plecare de ce ne-a Inzestrat ?
§i este care 'n lame ceva mai fericit
ca dragostea in cask romanul legiuit,
ce leaga dont inimi pe 'ntreaga vecinicie,
si singur Intruneste amOr si datorie.
347

348
Laura.
Chid s'a sfir§lt romdnul adese te-at cait:
barbdtul f-ti remine, amantul a pefit!
Dici la.
Tirzid §i dad safer!, nu pierzl din suvenire
ca, al avid odatii o zi de fericire,
dar erede-me pe mine, Mita soriodra,
cainta 'n urma, este mat cilia, mai amass,
ctnd te mariti din calcul §i din indiferenta.
Unirea din recedla e vecInie inprudenta.
De-at tncepat cu dinsa, cohort din treapta 'n treapta,
pan' ce antipatia la capet te a§teapta.
Natdra sa treze§te, defectele apar,
amorul, datoria sa lupta In zaddr.
§i amInd61 cad jean, a pa timilor Ion!
Cind at ittbit oddta sa iarta mai WI..
Ades casatoria e sarcina prea mare,
amorul singur numat i-adfice u§urtire;
§i &Mut ctnd ajunge a fi indiferent,
o dulce suvenire te face indulgent.
Laura.
Itibirea 'I o betie §i o nerInduiala.
Lacila.
Chid e nelegittita atuncl e criminals.
Dar George te iiibe§te cu stop de-a te lud;
Purtarea sa 'I frumodsa §i are stima ta;

aceasta legatura a fost intlias data,
data mi-adfic aminte de tata 'ncurajata.
El bine, atunci to tine de aprobarea sti,
de s'a skinbdt acama nu este vina td.
Cad inima nu este, la dracu, o &Aldan
ce-o potI reel, aprinde cind vet vrol, mai tare.
Laura.
Gindirile aceste sa par adeverate,
dar voia parinteasca mat mare 'I decit totite.
Asa incit nimica nu ai de refuzat
poate kiar pe dracu propane de barbat?
Ott
Ldura.
Viata mea 'I o jertfa supdsa si
smerita.
Lacila.
§i el ti-a dat viata sa fiu nenorocita?
Laura.
Sit mingii batrineta, e datoria mea.
Sa fii nenorocita, e bucuria ta?
Laura.
Dar lacrimile mole invdci nu raft skinbat,
cind hotareste-un lucru e neincluplecat.
349

350
Kiar tonul de blind4a, la dinsu 'I absolitt.
Decind sintem pe lame ass, Pam cunoscdt.
Zadarnic zi §i noapte cu el ne-am mai certti,
a fi de vorba lfimei e tot ce-ar rezulta.
Zbucnirile acestea nu pot sh" le 'nfruntez,
mat bine 'n LIMA stif6r §In totul 1-I cedez;
1-mi fac o datorie de fiiica-ascultatotire,
suptisa totdeafina §i ne'npotrivitoare.
Atunci, t-ti spun acfima, pe George nu '1 iube§ti.
Laura.
Ea namai tiu aceasta... §i cit nice to ginde§ti.
Dar renuntind la dinsul f -mi sfarm itibirea mea,
§i
Laicila.
multe lacrimi thnic de-actima void varsa I
Dar singura dorinta ce azt i-mi mai permit,
e ca s4 §titi de dinsul Ca este fericit.
Dicila.
Ah! vorbele aceste revolts pe cei tan,
eu n'am ca tine 'n suflet virtuti atit de rani.
Intro George.
A ! bfina ziva George...

SCENA V.
Aceiagi, George.
Laura.
0 Deamne!
George.
Ce-am afldt!
CA te mariti... si Inca... darnu'l adeverat I ...
§i un capriciA podte I dar, sigur, l'ati respins
$i sufintu -mi ce este de drtgoste aprins,
Increderea mea sfinta §i sfinta mea iubire
nu podte sa 'mi aduca o trista resplAtire.
§i arta acea cruda ce inimile curma:
sit 'ncurajezi amoral, ca sd. '1 traddi pe urraa,
nu o cunosti, slut sigur, cad stil cit te ittbesc,
pe voi singura 'n lame si alta nu voiesc.
Iar cind Ricar te core el zestrea 1 -ti pindeste,
de-aceasta legattird oh! sptine-ml, linictecte...
si zi -mi ca nu sa podte... dar nu respunzi °data?
§i 14i Intord privirea. Vorbeste §1-mi ardtd...
them' me ucide. Atunci e-adevArdt...
Te mai conjar oddtd ci WA-me plecdt.
Laura.
Oh! critp.-mi astadatA del safer mult mai mult,
dorinta mea, eu astAzi, nu pot sa o ascult;
de -ac asculta-o, mime sotle §i Mita,
851

352
as fi far' Indoiala desigur ferieita.
i al dreptge a-mi zice : minciana nu era,
cad n'o cunosc pe lame, nicl arta de-a 'n§ald.
I+
Eram, jar, si mindra §i recunoscetoare,
de nObila simtire, de dragostea cea mare,
simtiam prietesugul crescind din zi in zi,
pe ce1 ce ne iabeste, ne place a iubl;
si ce-am simtit mai tare si ce am admirat
e fapta cea frumoasa ce 'n urm' ai aretat.
stringindu -i mina
in ea avetim credinta si sigura eram,
nobleta cea de suflet de mull o presimtiam.
Ma 1 acam I-nu place.
Liicila.
George.
Ei bine?
.L acila.
Linisteste
sufletul seu, sermanul, i spane-i, hotareste
ca pe Risar acela nime nu vrea sa '1 iee ;
ainre sä se dad. ante femeie.
sail
George catra Mena.
Ce vorbe 'ncintatoare 1
Lacila.
Ce sttii In nemiscare 1
trecind In partea lul George.
CUraj §i Inaintel

le are un parinte?...
Lad la.
Dar drepturile care
George.
Dar dreptarile mole,
amorul, tiner4ta, ce a-ti Matt cu ele?
§i vecinica nattirit ce vrea §i porunceste?
Ea prin amor ne leagh, prin el ne intrune§te.
Mhrturisirea voastrh actima me convinge,
§i piedicele toate amoral le invinge,
nimic mat Inuit! asculth, natura vrea a§A;
din ghIara phrinteasch prin forth to -ohi ha.
lutndtt-i mina
Laura mea iubith.
Laura, retragind mina.
Oh! am gresit, vat mie!
Me 'nspAImintez... aceasta '1 o crAdit nebunie,
chid regula 'I &Meath, nimic nu respectam;
dintr'o gre§dia 'n alta atunce lunecltm.
Laeila.
retritgindu-se in fundul teatrului.
Din noti rationeAzA, si totul e pierdAt,
Dar ce I
George.
Laura.
Te rog, ascultit, chci ceia-ce-am Meat
23
353

54
e o gresala mare. Ti-am sptis, oll repetez
naila to nature pe care-o admirez.
Itibeste-me atunce.
George.
Laura.
Curdjul si mindria
ne-ati aratat energic ce polite datoria:
0, 'ml dal' atunce vdie sa observez si eft
nestrAmutata lege: s'ascult pe tatrtl mieu.
Nenorocitul George!
Lucila.
George.
E dar adeverat!
Laura.
AO dar suferincef not amInd6I ne-am dat.
Eu mat cu same, George.
George.
Vol' mat cu same.... dark
vol mat cu Barna, zicetl! Luke 'n its amark I
Laura.
Dar vom urma 'npretina a noastra datorie.
George.
Vett suferi, desigur 1 La soarta asti crude

ye veti supine lesne §i Silt multa trfide,1
Par nu e cu putinfa I .. . i timp t -i mai remine,
o Mutt itibitit, aci cine Oie... mine,
prin o fayoare-a soartel me pot inavuti,
opine -te, Weapta, mai core a gindi.
Dar nu respunzi atunce, ca fiice,-ascultatoare,
primegti un sot din mina unul parinte care
cu sila ti 'I propane... dud sigur, dac' al yrea...
Laura.
i-mi indeplinesc numal, o datorie-a mea.
George.
E limpede respunsul. Eli simt al tea dispret,
voe§ti de mine astitzi si scapi cu orce pre %.
§i iata resplitirea ce-a§tepti de la femel I
Amorul eel mai sinter n'atinge pieptul 01
Atunci remit cu bine...
Laura.
Dar ziva va vent
ca dot amid in pace atunci ne vom privl.
George.
Nu cred di vre odata...
Laura.
Inveci nu to -oiti uita.
0 shit devotatit in mine vet did!
866

356
George.
§i pentru totdeatina 1
se gateilte s6. Asti, dar se opre§te in flita Lucile' mire I face
semn sit mai stea.
Laura.
Ba nu, la revedere.
George.
Ce zici? la revedore?... I-ti este in putOre...
intorcmdu -se
Voitt observa deaciuna copila sfiiciozisa,
cum s'a skimbat in fath-mi in soap credinciodsii,;
cum, ling dinsa vecinic barbtitul triunfeaza,
cum, ramend, placiltd, copilul aliiptedza.
Privili§tea aceasta mult Infrumusetedza.
Chid martor e amantul ce-ascuns sä 'nfuriaza
sd, vezi atunci, sdrinfinul, ce (Ski gelosi aratd,
plingind o fericire bdrbatului pilstrdtd.
AO cind vel da totul credintei conjugdle,
mi -i aruncd, §i mie pomene ainicale.
Cu farmiltari de-aceste eil me volli multrunl,
decenta pentru mine, iar pentru el orci.
Oi nu, nu am in mine un simt atit de shut,
twit sit joc, cum trdbur, rol jalnic pe pdmint.
Nu voitt sd, lied atunce, prin nunta, profanata,
o frunte ce-adordsem naiva §i curatd.
Laura.
Aceste vorbe crude, bliza tremuratodre

I-mi span deajuns, vat mie! gIndiri Injositoare;
si sc6purile-aceste ce-amar 1-mi presupil,
neavindu -le In mine zadarnic mi le spur;
caci de-am dorit vr'un lucru o stie Dumnezeu
a fost sa II dau din suflet prietesagul midi.
Oh! de-as putea ea insand, si libera pe lime,
pe soarta mea stapIna...
George.
Ohl las' aceste glame;
fatarnicie numai prin die dovedesti,
ye pfineti sub pretextul vointei parintesti.
Azi nimenl nu mai merge cu sila la altare.
Cind tata I-I inpane sit iee pe entire,
si dreptul ace! silnic In lime se pierda
cInd fata nu voieste, ea I-1 respande: nu!"
Iar de-a aids pe finul inpertinent si slat,
atunci I-I is desigur, fiind ca, i-a placia.
Laura, cu amaraciane.
Ffind ca 'I place, ziceti?...
George.
A§a, §i iata cum
prin cauze efectul eu mi '1 explic actim.
De-am fost primit ()data; ea stiu pe ce cuvInt:
eram bogat atunce, iar astazi nu mai sta.
Ohl
Laura.
357

368
George.
Seculul acesta I pe sine sa 'ntelege :
pe cel sitrac 1-1 IAA, pe cel avtlt l'alege.
Esti crud si filra mile,.
Laura.
Lacila.
Latribui, necremit,
plecari si sentimente ce 'nveci nu le-a avtlt.
Laura, catra, Lucile.
Oh 1 du-me de aice. .. simtirile-ml se curma.
mitre: George, depe pragal ti§ei, li plingind
Nu merittim desigur lovirea ast' din urma...
Te iert cu toate-aceste si cred ca to '1 cal ;
0 cind me vei cunoaste mat bine vel gludi. i6se.
Lacila.
inainte de a ie§1, se apropie de George 1i sty, nemi1cgta.
I-11 inteleg durerea, to piing In curatie. idse.
George, stind nemirat.
Eat pentru totdeafina a altuia sä fie! ...
Remine nemilcdt §i tiktit.

SC1NA VI.
.Rodo lf, George.
.Rodolf.
Pripita ta wire me ingrija, amice,
eram 'rise prea sigur ca te-oiu gasi aice.
Dar vino, de' deacama nu al ce mai cats.
George.
Logodnica mea, afla, pe-un altul va
Ai fi credit vreodeta?...
Rodolf
Dar vino.
George.
Miselete.
TrAdArei ca, pe fiitit, ea Insasi consimteste.
Rodolf.
George.
Ma.
Perfida, ipocrita, necreclincioasasi...
Dar nu to mai gindi.
.Rodolf.
Nu merits, 11 spun, vino, atita desperare,
nici-o cAintA, drag, si nici-o intristare ;
si pe Ri.ar bankerul, de'l is in lecul tee,
nu merits, White, pererea ta de I'M.
359

860
George.
Pe dinsul 1-1 prefers I priceapa cineva ...
Rodolf.
Aciim ysi to aiarea, rezbana 11 tot ash.
George.
§i incurind e nunta, ni
Ohl voiti muri desigur.
ziva still name
.Rodolf.
Ia lasa! azi pe lame
de-anir nu sa mai moare, nice to ucizi veodata
cad de femei, de fete, e plina, lamea toata.
Nu zic, era placata gi dulct privill aved,
dar glasul seu gi vorba defeliu nu f-mt placea,
slabuta... pot ca dinsa mai multe salt numesc
ce-ar merits mai bine.
George.
Perfida o grtsesc.
Bodolf.
De mii de on la dreptul mai mull mi-ar placea mie,
placiita, mai viodie, cu-atita energie !
George.
Ce-o sa me fac deacama ?
Rudolf.
Asculta gi
gindeste ;

ningiitoarea arta In brate to primeste!
Arnica, credincioasa si vecinic cu priintli,
nu lasa niciodata pe-acd1 ce cu credinta,
cu rivna, nentreruptit et s'a sacrifiedt,
si titling onuil liber '1 artist adevarat!
Casatoria ieste un jug si o sclavie ;
ea studiul ucide si inspirarea vie.
§i namai libertatea ilt da ace! avant
sa fit stapin in totul orunde pe panaint.
Mimi asa un mime si glorie 'I avea.
Asculta-me pe mine.
George.
Eu n'o goniam pe ea.
§i pentru tine ()are deacum as straluci?
§i zdlul mien, caddrea tine o va sprijini!
Val ntimal pentru dinsa dam munca mea si minte.
Rodo lf, tragindu-1 de brat.
Dar yin acarn odata, copil far& de minte.
George, urmind pe Rodolf, pe urma oprindu-se.
Admit.' a to putere, o aur, inperat!
Eti astazi as avd-o de-as fi Inca bogat!
o doamne I
Rodolf.
Viata astazi !nape pentru tine.
Amara 'I incercarea si cite dupa, sine....
861

362
atrage in tacdre ascunsul viitor I
Deactim to inarmeAza, atlet invinghtor;
curajul i-ti adana, cu vrednicie luptto I
George.
Onest, ell am pierdat'o 1 hot i
aft: fi avtit'o 1
Sfir4itul actului al III-1e.
i4se.

Actul al IV-le.
363.
Tin salon la notar; un salon de joc care serveste totdeodatd, §i
de mild de reptios. Canapee pestetotlocul. Sit vdde balul prin
fisile deskise in fundul scenei si pe de laturi, balul ieste in cea mai
mare misctire; in todte pdrtile contradanturI. Muzica sd (aide.
SCENA I.
Notcirul, trel persodne cu dinsul (adici acdle persodne care erg&
In George la incepdtul actului I-iu). La o masa de joc la stinga,
mai multe persodne joacit carp ; printre acestii, 6mul de stat si al
4-le credit6r.
1-ifil personcij, eel I-id amic, &Atli% notar.
IncintAtor ti-e Ulu].
Notcirul.
AO? . ..
Nottirul.
Adeverat.
Frumodse toalete, figdri de admiral.
Al 2-le personaj, al 2-le amic.
Dar mai cu sama clout retrase, frumusele...
ce staff In colt, deoparte...
Cel I-id amic.
i cum se numesc ele.

861
Nu le cunosc pe name, dar par a fi surarl.
Cad samin amindoul ; trecInd adeseori,
vezi ca, Ana e vie... okiri hotaritoare,
iar palida a claim, §i trista, ginditoare...
Le cam glacesc acama. . .
Noland
Al 2-le amic.
Cea mare 'ml pare mie
cu okiI plim de jale §i de melancolie.
Notarul.
A cunoscat durerea : prezent obositor
§i suferintI ascunse mai marl in viitor.
§i pentru care calla, ?
Al 2-le amic.
Notarui.
Ea este maritata ;
In dragostele sale a fost contrariata.
Cad tata-sett cu sila i-a dat un sot jalaz ;
un om brutal, selbatic, §trengar, prost §i hursitz.
Al 2-le amic.
I-ml pare reit, sermana ; to chid ? ...
ArOtartil.
Dar putint61...

SA v6d cum merge balul §i ce mai ie prin el...
Petreceti...
SCENA II.
Aceiafi, afar& de Notar.
Al 2-le amic, eittra eel inteiii.
.tii pe cine ea am recunoscut ?
Pe George...
Cel I-i . amic.
Cum sä polite! nice l'al vezilt ?
Dar ce face acama i ce a devenit?
365
Al 2-le amic.
Nu §tit1... de-un an mai bine eil nu Pam mai Intilnit.
Cell -ii amic.
0 fi pierdat averea...
Al 2-le amic.
E prea adeverat
AstAzi 1-1 piing de milA : sb.rAc §i mink.
Cum asta ?
Gel I-iti amic.
Al 2-le amic.
Nu §tiii bine... o nObila purtare 1
Dar Insfir§it acama nimica nu mai Are.

866
Cu ce trdieste Insa?
Cel I-iii amic.
Al 2-le amic.
Ladracu I n'am afitit.
Minjia, odinioarit... artist Inprovizat...
Cel I-id amic.
El, da I mi-addc aminte necazul ce aveam
cu proasta lull pictUra, cind pe la el prinziam.
Al 2-le amic.
S'a incercat sa viuda... la toti as alergat,
dar nimene pe lime o pinza n'a luat.
Al 3-le amic.
Altfeliu era cum trebui dar, Intre not vorbind,
pictiirl de-acele, frate, acdm nu sa mai And.
Al 2-le amic, zarind pe George.
Dar iota -1, sa ne &kern, cad am o indoiala;
me tern sa nu ne cearli ceva de keltuialli.
I -iiil antic, oprindu-se inainte de a iesl §i privind pe George.
Ladracu I pantalonul de-un an InpArekiet
si strimt i-e frAcusorul si prea des periet.
Se duc andnd61.

SCNA
Jucitorii de call, la masa de joc.
367
George, inbracit in frac negru, ros si inkeiat ping sus. El -vine
la dreapta, inaintea scene', si scoate diu buzunar o scrisoire pe
care o ceteste de a cloua whit.
Iubite George, deli traie§ti cu totul retras, to rog
vino la balul midi; I-I del Inadins pentru dumneta.
Consided invitatiunea mea ca o afacere, iar nu ca o
petrecere. intrebuintez acest mijloc pentru ca sa adim
pe top acela de la carii al avea dreptul sa to a§tepti la
ceva §i pe cavil llama aid 1 -I vei putea vedea. Pe de
altiti parte am sa-ti vorbesc eii-Insumi.
P. S. Stitt ca IntIlnirea cu doamna Ri§ar este grea
pentru dumneta ; dar am fost silit sa o invit6z. Sile§te-te
a Invinge aceasta contrarietate".
Doamna Ri§ar, dar, dar, a§a ea se nume§te.
Nu 'I Laura : un altul o are s'o iabe§te.
Om slab ce slut 1 Si Ore la ce am mai venit ?
ca s'o mai ved odata ce nu m'am stapinit 1
ra.
se pune la dreapta, linga o masa neocupata.
Dar tot frumoasa 1Doamne
1 de ce nu s'a slutit,
o trista rezbuntire macar a§ fi simtit I
Ca pe lIng'o regina cu tog se gramadesc,
a§teapt' a el privire si zimbetu 'I
pindesc.
Ce veseli slut cu totif §i cum slat Inbracati 1
uitindu-se la hamele sale
Un frac de moda vekie §i pantaloni purtati 1
ti pare bine, sigur, de starea 'n care slut,

368
si un amant ca mine nu merit' un cuvint.
VaY mie 1
Se scotilit, lovind din picior. Omul de stat care a sfir§it Pail
de ctirti, se gate§te de-a ie§1, dar se Intoarce auzind stinetul Mout
de George, §i stii, privindu-1.
George, apropiinduse de ornul de stat.
Banazioa.
Ontu2 de stat.
Ce lucru necrezgt !
Ce fericire, George! .. demult nu te'am vazdt.
Triii escretras.
George,
Omut de stat.
§tiu bine, eu toate le-am aflat,
dar, 1 -mi addc aminte... si toti to -au laudat.
George.
Am fost la voi °data, dar n'am avat onoare.
Omul de stat.
!qui pare r6ti din millet ; cu ce-as putea eu ogre
sli 'ndatoresc pe vekii11...
aveam In vol...
George.
Ba kiar speranta toata

Omul de Stat.
Sa podte...
George.
369
Mi-ati fost prop& °data
mid functifini pe care atunci le-am refuzat.
Dar kipul de ved6re al soartel s'a skinbat,
si astazi, ca atunce, dac' ati binevol...
Omul de Stat.
Ell trebuid atunce ingraba a primi.
De locuri azi multimea sa afla insetata,
vacs* cea mai mica in pripa 'i ocupata,
tuft kiar cel cu sprite astept necontenit.
George.
Asa ca astazi podte nici este de vorbit...
Omul de stat, cu recetia.
Dar tine stie... poste... desigur m'oiti &di;
i poste ca, cu tinpul, not vom puted gasi
un locusor de-acele... vre un expeditor.
Expeditor 1...
George.
Omul de Stat.
Peurma pOti fi registratOr,
Inaintat aniline si kiar proteguit,
Raymond e 'n stare acdma, si 'i trdbuie endit ...
24

370
Raymond!
George.
Oinul de Stat.
I-1 \red adese; de patru on pe lima ;
skinbind finul la altul, petrecem inpretina.
El intelege starea si timpul de actn.
Sirntind ca cu principil nu merge nicidecitm,
asprimea In moravuri, morala acea vie
to duc ntimai la lipsa, si drept la saracie.
Pe Omen' sa condnca acitma s'a lasfit;
curentului de astazt de vote s'a pleat,
dtipa pla.cerea lfunel el azi se reguleaza,
si thipa timp si otimeni se skinba si lucreaza.
In timpul anarbiet era socialist,
bisericos e astazi si sinter regalist.
Un comitet de doamne, fondind evlavios,
pe tinerit 1-1 crest° in simt religios.
Altfdliu om bun §i vdsel, iar sexul 1-1 iube§te,
de sufletele noastre rnerat sa ingrijeste;
nu lasa o placere, si nu 'I un prost, amice,
de -aces ce vecinic kiama virtatile antice ;
nici s'a inptis veodata in Mina de Roman.
E om cu simt si spirit, un bun contimpurgn,
si merge inainte...
George, in parte.
Cum toate se skinbarit I
Actima el pe mine, m'ar da de spete-afara.

Omul de Stat, pregatindu-se sa Msg.
El polite mult acfima; vrei sä to prezentez 1.. .
i-ti multamesc...
George, cu recetila.
Onaul de Stat.
Adio, si bine 1-t1 urez!
George, singur.
lase.
Sperantele din urma aciun s'au risipit.
Vat ce skinbtire 'n jfiru-ml De ce a§ d. pripit?...
Sint omul tot acela, acele§i titluri am;
atunci Waite posturl propuse refuzam.
Desigur ce, averea faced. un om din mine.
De-a fi fost prost i stupid ?... Cu toti me gasiafi bine.
Zedarnice 'ml sint astezt stfinta si bun name;
del fag de parale nimic nu stil pe ltime.
merge §i pane coatele pe camin, la stinga.
Ail sa fie litmea! cum este cu putinth?...
Raymond in credit astazi! Raymond cu influintal...
SCENA IV.
E sfirkitul unui contradant.Mai multe persoane sii yeti trecInd,
&mai §i barbati.Intra creditorii vorbind intre ei.C1 tiva se pun
pe divan §i pe scanne, la dreapta; a11ii stay In picIoare, formind
un grup.
George z6rind pe credit6ri.
Sä proem dar la proba ace recunostinta,
propfinerea fecal §i bfina for vointh.
371

372
Frumodsa casa are!
1'441 creditor.
Al 2-le creditor.
Ce splendide salodne 1
Al 3-le creditor.
Ce lux! ce stralucire 1i vezi cite persoine 1
Al 4-le creditor care era la masa de joc, la stinga, se scoala, ;
al 3-le credit6r vine spre dinsal, salutindu-1. Amind6i stall la stMga,
pecind ceilalli stall In dreapta.
Al 2-le creditor.
Cu-atitia bdni mai bine si-ar fi luat mosie.
Beitrinul.
Pentr'un notar nu merge, .. §i e o nebunie 1..
Yn timpurile noastre, burghejil de atunce
nu se vededu pe baluri averea sa '§1 arunce
ca principii, ca ducil, iar treptele erail
in totul observate: negutitorii stet
la tejgheldta lor, notd,rul se tined
in stadiu, fiecare cu rangul ce aved ;
gi balurile, luxul ertig pentr'un magndt.
Dar Revolutianea pe todte le-a skinbat,
stricind moravun bane in citevd moulente ;
deaceea vedern astdzi atite falimente.
Ve salutez.
George, apropiindu-se.
TO se scoala 001
salata.

George.
El bine, nimica n'atl pierdat?
1447 creditOr.
Dec lar ea, mie anul nimic nu mi-a sertzat.
Al 2-le creditOr.
Vorbiam adinioare §i cu respect eitam
un name ca al vostru.
George.
Cita placdre am I
.r-iid creditor.
N'aveti a face sigur cu IV §i cu ingrati.
George.
373
Priete§ag §i stima fiindca 'inT aratati,
sa ye propan acama o treaba minunata.
toy se pun in jtirul sett.
Din bfinurile tatei o fabrica remasa,
pentru hirtie find aname-o inventase.
Cladirea asta mare se afla neactiva,
cu pierdere s'ar vinde §i este productive.
Dad. void aeama sa, me inprumutati,
k;i clout mil' de galbeni pe ea sit 'niI adunatl,
et fabrica o cumper, §i pe onoarea mea,
dobinzi §i capitaluri la timp le veti aved.
Tacdre din partea tuturor. tnul dint, credit6r1 se furiOza si lase,
ceilalti sint retinuti de prezenta lug George care se gase§te titre
ei qi Nit Batrinul se pine jos.

874
cittrit eel I-iii creditor.
In orce intimplare mi-ati zis 0, m'adresez;
la punga dumnevoastra orcind sa apelez...
I-itil creditor.
AO, far' Indoiala §i nu qtiti cot de mult
acea fagaduinta I-mi place s'o ascult.
Dar I-mi spuneaci atunce a vrdti sa cultivati
picttlra, pinzei moarte vista sa 'nsuflati
§'apoi sa o expilneti....
George.
AO speram atunce,
dar m'am glndit pe urma. : talentul mit n'ajunge...
.1-ii'd creditor.
Dar ce are-a face! prea multi modestie !...
George.
Ba dal cunoscatorii mi -au spas'o curtit mie,
§i mi -au respins tablouri alit,' negucitori I...
1-fill creditor.
Sint dobitOcz cu totii, 1.61 apretuitor'l 1
George.
Ba nu, cad interesul nu cred sa se In§ale,
voia sa 'ml deskid deacea o mai modesta, tale.
Mai bine-o meserie ce qtil s'o fad pe lame,
declt o arty stearpa, i fara de rename.

iiil creditOr cu Inflaardre.
Defeat n'aveti dreptate, ''i-I lucru neauzit,
sa parasiti un gain din ceriuri coborit.
Ea adorez pictura, kiar insumi artist sint ;
nimic nu e mai mindru, mai falnic pe pamint.
Tablourile voastre sint foarte maiestoase;
ea le-am vezfit pe toate. Oh! artele frumoase I
SA 160 un mime mare i urme triunfale,
o glOrie ne§tearsa! urmati aceasta cale! ...
Mem6rie vestita! ... §i
nu ye yeti cal,
de sfatul midi cel sinter, atunci nil-'T =110mi,
14 stringe mina li se dace rdpede.
Prea bine.
George.
eatra al 3-le creditor
Dumnevoastra?
Al 3-le creditor.
Cunose ace uzina,
o proasta conbinare i sigura mina.
Ati pierde tOtul, credep, §i nol n'ar trebui,
in interesul vostru, cu barn a ve 'nlesni.
Dar pentru orce alta sint gata sa jertfesc ; ..
la interesul vostru ell singur me gindesc.
Salk& §i se dime rdpede.
Prea multi 'ndatorire. George.
Al 4-le creditor.
Cum firge, ce ru§ine!
375

376
ZgIrcit faradelege I
catra George.
De-as fi bogat ca dinsul, si ail vorbi cu mine,
n'as nice nici-o vorba.... se dace repede.
George, In parte.
,,'acesta a zburat;
umilitoare cererl destill am Infruntat.
mergind spre grapul ce]alalt de creditor] ce sint de fats. Inca.
Aciim mergl Inaintel calicule, paseste!
§i pAn' In fund dezgustul Inghite '1 si sfirseste!
intra al 2-le creditor, care 'i gtita sl idsa dupa ceialalci.
Ar fi o nedreptate, zicedt1 odinioara,
sa m'adresez la altii, si dad. bunaoarb.....
Al 2-le creditor, cu multi parere de r6ii pe fata.
Un prost vecleti In mine, s'acaina me caiesc,
Inkipuiti prostie: m'apac ca 0', cladesc.
i singur am nevoIe de WI cu Inprumilt....
§i criza...
Da!
Al 5-le creditor.
Al 6-le creditOr.
Da!
Al 7-le creditor.
Criza!
Al 2-le creditor.
Cum nu s'a mai vezdt!

PIrdalnica de criza! sa nu cladesti veodata 1
lovind cu dosul mind* incetisor pe bracul lui George.
Nu Il póp Inkipul 1 ... Cladirea '1 blastemata I
§i bang ce 'y tnghite pietraruI, staff uimit I
ci vectnic, en marl pierderl, la urma te-al trezit.
D'apoi... Intrecinerea! aid sa te WWII
NI dati un sfat amice, hived sa nu cladecti. Use.
T611' ids, afira de batrin, care sta incA pe scaun.
Blitrinul, sculindu-se si apropiindu-se de George caruia I-1 intinde
mina.
Asculta-me, copile, din suflet te stimez.
George.
SA fie cu putintA? ... al vrea sa. 'mi avansezi? ...
377
Bateinut
Ce -al zis? slut surd, sa stie... cum zici? cum? ce al zis?..
Efect al bAtrinetet...
George.
Vrei sa m6 iet In ris.
Beitrinul.
Add eiteodata.. I un om onest ca voi! ...
Curata constiinta scutitA 'i de neva...
Nse.
George.
Curat ci buzunarul... dar ridett ca netoti....
Ce prost am fost atunce sa ye platesc la tote...

878
Cu toate-aceste-acama ea trebui O. traiesc I
Ce '1 de facut? Ce mijloc, §i cum sa nimeresc?
Credeam odinioara ca lucrul e u§or ;
a namai un om lams se face cer§iteir 1 ...
Ca nimene nu more de foame niciodata,
acama cred ca moire §i iat' a mea resplata.
Intrit capitalistul, cdre a veznt pe crediteri id§ind.
SCENA 4.
Capitalistul, George.
Capitalistul.
Amice, banaziva; da ce vorbiiii aid
cu carnatarii ceia, bursari §i toti calici ?
George.
Voiam sa 'ncerc la din§il a face-un inprumat.
Capitalistul rizind.
Ohl vtrsta tineretei I candoare ... mai facet ....
Crededi ca sa 'nprumata ma . ... far' de-amanet,
pe-a anui om talente, pe simpla probitate I ...
La §coala, dng, drag, aceasta sa mai polite.
Al azi Teo ipoteca, in fonduri de Meat?...
Chid 41 spuneam atunce, de ce nu mal crezat ?
N'ai fi in stare asta! Asculta-me pe mine,
avddi in mina zestrea, §i cind o al, e bine.
Dar insfir§it ginde§te la sfaturile mele,
am sigura credinta, to pot scapa prin ele ....
la camataril ceia, la top te-ai adresat?...

George.
Nu-mi mai vorbi de digit caci tot' in'an dezgustat.
Cred c'ai unfit pe anul.
Capitalistul.
George.
§i care e antime?...
Capilalistul.
Ei creditodrea noastra... mat e §i ea pe lame.
George.
Eti, de la o femeie 1! cu Mut sa me 'nprumat
Asculta 1 o femeie ! ... Inveci nu mi-a trecat
prin minte I Ce rgine I SA iau de la fern& !
Capitalistul.
Nu 'mprumuta, prea bine, dar ddruri poti
George.
Tin dar? §i cum aceasta ? . .. ea nu to Inteleg !
Capitalistul.
Dar zestrea §i mireasa fac namal un intr6g....
Barbdtul sh cuvine sä is de la sotie
George in parte.
Desigur aitiredza... o tristA, insomnie
....
....
1
a iei.
379

NO
Capitalistul.
Defel, vorbesc cum trebui. 0 mire fericit 1
CAci nobila-ti purtare in pieptu-I a trezit
o admiratiane de care e nebana,
si allude tea faluic, in inima-I resana ....
Ca victims suptisa asteapta 'n calea ta,
sub jugul insotirel cu drag se va plea.
George.
Cincizecl de dui nu-1 glama.... trecati ash, ?... si deci ...
Capitalistul.
Pardon, abi6 acama, cinci peste patruz6c1....
Si nu stia dad. Inca II are inpliniti ...
La dracu 1 ..
George.
Capitalistul.
Ce 'nsemneaza mal desi sail mai rariti 1
Female pe lame ca florile se tree ;
amOrul fage iute si Anil sa intl.& ;
c'o rara rapejane! Iar zestrea ne r6mine ;
nu piere niciodata, si, mine, da I kiar mine,
o stita mil ... o salt si in numeratoare.
George.
SA fii bArbatul unei femel cincagenare I
Capitalistul.
Able de nOul lustri cel mult ... si bag 'n sama ...
George.
Dar astfel prectim este ea pale a'mi fi mama.

Capitalistul.
Y i spun ca este Inca la fats potrivita.
George punindu-se jos.
Ea sa me \rind pe zestre 1 Ce stare injosita 1
Capitalistul, mergend spre el.
Tot vorbe §i iar vorbe, zadarnice cuvinte ....
Ia spdne-mi, frate drags, chid o sa capeti minte ?
Si asta saracie in care-acam traie§ti
nu te-a 'nvetat nimica §i tot magi hrane§ti
iltiziile tale,.... cu vorbe sect, frumodse ;
ip place dar vista aceasta ticalodsa ?
Vat 1
George.
Capitalistul.
Este-o fericire o cash sa nu at
Si vara sa to 'nfidu§I, §i, iarna 'n frig sa star? ...
SA n'aI, clod intri, sara, un focuOr Mit,
o camera mak crivatul Incalzit ? ....
0 slag sa -fir deskida, ce -cr trebule ail' deie ;
i dulce sail zimbfasca o tinera female ? . ..
George.
Cum nu, mai este vorbh.. . o slag a avert ....
381

882
Capitalistul.
SA dorml pe-un pat cu borte si fail de mita.
cu'un leu pe la locante cum pOtI sA te hrAnestI;
s'astepti o Mina bAna sAII vie din senin,
cincIzeci de Mut dejimul, si ApA 'n loc de vin?
Ce'mi OW
George cu indiferenta.
Capitalistul.
Cum, eel". pasA ?... ce elegant era f ;
arati ca un cinovnic cu hAina care-o al.
George cu ciuda.
Asa-I!
Capitalistul.
AsA-I, de sigur ; cum esti azi inbracat,
c'o Alga te asamenl... de ce nu spuI culla ?
Artitindu-I prin ula din fund pe tinerii aril se primbit prin bal.
Pun ramAsAg ca luxul te fAce simtit6r.
si ca, ti-e dada astAzI pe eleganta ion
George.
EA n'am mincat asarA--Itx spun adeverat
cu bang mdsei. mele 'rands' mi-am cumporat.
se aruncit pe un fotbliit la dreapta.
Capitalistul.
EI1 dragul mei, actima a al hotAriri r6pezi ;
de cuceriri visate e timpul sa te lepez1;

un amorez cu Ulna cusitta, rods& 'n spete,
nu rod intoarce astazi privirea tine]. fete.
Mergind spre George.
Cind al trecut pe-aice, simtit-al cum rideaa?...
Am auzit ea Insumi In Ulna cum soptiati,
zicmnd destul de tare : la George to -al uitat?
Priveste sorioara, cum este inbracat I
Oh 1 cum as putea crede ?
George.
Capitalistul.
41 spun ce-am auzit ...
Vorbitu-ti-a vre-fina?.. Vezt, toate au fugit.
13i16tele odata, scrisert pluaii intr'una,
16, spime dad asthzi, at mat primit vre Ana?
Din ziva and averea sa stie c'ai pierchit ?
George.
Adeverat I de-atunce nict 'Ina n'am vezat.
Capitalistul.
Din oaspeth cei chit la masa to mtncati,
mat vezi vr'o Imul astazi? et stir cum petreceati.
George
Far de Rodolf ett astazi nici tinul nu mat ved.
Capitalistul.
Acele invitapi pe masa nu mat ski...
383

384
George.
Adeverat! nici dna n'am mal vomit, amice.
Capitalistue.
§i multi dinteacei oaspeti, slat astAzi kiar aice...
Vorbitu-ti-a vre Mini sail mina ti-a Intins?
Nici to cunosc actima; treciltul tot s'a stins.
George.
in cdlea mea adese pe multi am intlinit,
dar tinul, track anul, cu mine n'a vorbit.
Capitalistza.
Asa, cad se stii bine: un om prea onordt,
lovit de saracie, e un pestiferdt ;
nici anul, vezI nici tinul! ba Inca ce -au fault?...
cum to -au zarit... la ftigal... cu okil i-am vezdt.
La ftlga I .. ,
George.
Capitalistea.
Da! fugira! si repede... asa.
Temindu-se, desigur, sa nu le cell cevd.
George, sculindu-se cu minie.
Slugarnici, mizerdbili ! se pun tog pe fugit!
Ei cari-odinioara atit m'ati obosit,
cu lingusiri nedemne, ei,... ce me laudati,
ei caril I-mi beau vinul §i pinea 1-mi mincAd.
A§ vrea din nog averea 0 , o recapet azi I ..

Si asta josnicie sa le-o zvirl in obrAz !
Capitolistul.
Asa irm piaci I el, bravo I insoarli-te indata :
o sate mii, iubite, nu'i soma nensemnata.
incepem foarte bine, 1s panem la dobinda ;
prin grija mea, asculta, o sigura izbinda.
Patin va trece timpul si bzinii s'or triple,;
atunci bogat, puternic atunci te'l rezbuna.
Vel umill pe-ac6ia ce azl te umilesc;
ki slfigi si case, mass. 'Arnica nail lipsesc.
Si lu; cal si trasfirli, intregul confortibil ;
atunci vet fi de sigh un om considerabil.
toate, ca prin farmec in jciru -ti s'or skinba;
Si
cum te-or clita atunce si cum te'or saluta I
Caci banii, drilgrt, bamir sint singura putere;
altf61 se respectedet un mime cu avere.
Sa mai respecta Inca nobleta putint61,
mult mai putin talentul, onoarea Mei defiil I
Bogatul singur este in lime respectat,
kiar invatatii nostri 11 ieu de inviitat ;
si ()Amelia detreaba (Ides it lingusesc
eft pentru femei, drags,
ele kiar 11 iiibesc.
Vezind c5, George asculta cu un der de aprobare.
Er Mule, haide-acs I eil ved ca te form& ;
logodnica-i aice, hai sa te present6z.
Asteaptil-me, te rog.
George, cu inpotrivire.
25
385

386
Capitalistul.
Dar Itisti-me pe mine ....
Sa to condik acama fit sigur c'o fi bine.
George.
Cincizeci de ant, la drzicu ; prea mult fti spun, cinctzeci.
Capitalistul
Defel, ti-am zis ca thimar dud peste patruzeci.
George.
Macar de-ar fi, la dracu! vr'o zece mat putin!
Capitalistul.
Da bine, nu-i tot !Ina ? iti.spun a nu's deplin
0 fats, z611, batrina!
Sa rid& tot! de mine!
George zimbind.
Capitalistul.
Nu esti Wet siirac?
George.
Capitalistul.
Nu §tiii ce sreti mat fac.
De-or ride, sa fit sigur, de ris vor remined ;
atbt banil in Iadita §'atunce vom vedeti
tine mai bine ride? ySi er in locul tku
....

erai Ore ea n'ar ftice-o? het, pentru Dumnezeii I
Asteapta-ma
critrit George care arlita o slaba staruinta.
Amicul mefi iubit
o dulce intilnire si totul e sfir§it.
i6se.
George!
SCP,NA VI.
.Rodolf, George care a ascultat de
citvi timp.
Rodolf!
Rodolf.
George.
Rodolf.
Aice, eu nu te parasesc ;
pe urma to en pasta din pas te urmaresc.
Ce e prostia asta? el, pentru Dumnez6ti!
Vrei sit te 'nsori c'o baba? ce e de ettpul tea ?...
George.
De cind at meseria de-a asculta la 60? ...
Rodolf.
De eind te-ascunzi de mine si iel pe o matt'. .
Odiniotirit Insit eritm un confident,
al gindurilor tale si sigur si prudent.
387

ass
Atunce pentru mine o ttima nu avedt,
si sftiturile mole pe todte le-ascultat ;
de to -at skinbat actima, eu tot acea sint;
si azi mi-aduc aminte, cuvint ultra cuvint,
cum intr'o zi acestul capitalist vorbi :n,
cind i-ti proptinea zestre, si itta ce zicedt:
Nu-nu vind nict corp, nice sufiet, de zestre nu-nu vorbi;
de me tusk veodtitit, din drtigoste va fi".
Atunci gasiat in tine accentul minundt,
statornice convingeri si nu to -at fi plecdt
in MO, unet zestre de-o mita mit de let!
Cam inirna atunce trait lay to rides
cind camera de ispita si btini cunoscatort,
ar fi venit salt spide ca 'n litme-ad6seOli
sa 'ntimpla ca un tindr, in oarecdre cdzurl,
s'altinece la. wile si Lid multe nazuri,
primeste sn se 'nsoare pentru venit si bani,
kiar dad, Are-o MN, deplin cinciz6ci de dm,
c'asthnene ispita ti s'ar puted 'ntImpla
kiar tie si ea virsta tin to -ar insplinnintd.
George.
De mi-am skinbat parerea, pe odnient cunoscind,
cal
vina mea, e veticul.
Rodolf.
E veacul, si de clad ?
George.
Caci vedcul nostru este un veac far' de rusine,

un vette care site to pe slab sti se lnkine
gbibacitilut puternic si lultultu avtlt;
un vedc ce probitatea invdci n'a cunosalt,
si care se Ingrap, din singele sardc.
A! A!
Rodolf.
George.
eu ca dinsiT acitina am sa*, fac.
Ca ceilaltt intocmat... is spine-nit ce foloase
am tras en pinta astan din fapta cea fruntoash?
Rodolf.
At tras onestitdtea §i aprobarea ta.
Cind omul face-un bine In el e plata sa.
U§or ar fi atunce de-a fAce-un bine 'n lame,
cind l'ai facia sa cdpeti sail plate,
sau rernime.
Un bun convert, de sigur, atunce at facitt.
George.
Ce'nn spat de aprobare? Da bine, n'ai vezat
cum a fugit de mine aced necredinciotisa?
Rodolf.
Dar fapta ta remine din tele mai frumodse.
§i astazi cu mindrie, cu fruntea nepradtil,
§i pace sufleteasca to -artitt la Minn
toatd.
Al un amic ca mine§i asta e cevd
pe multi n'ating cu dinsa... stir bine dumneta
389

390
George.
Kiar astazi crada soarta mai tare me loveste.
Cu dinsa fate 'n hita aici me Intruneste,
ea e bogata, mindrh, frumps inpoclobita,
iar eti sarac, ridicul, cu hi Ina ponosita.
Ea stie si zimbeste la eel ce-o Inconjor,
de dinsh admirtita, cu totii o ador.
Rodolf.
Te 'nsiili, iubite George, cel ce ti-a spus nu stie,
cata mat mult sa plinga si singura sa fie.
Eu am vezut'o Insurni....
George.
Rodo lf.
Ask adevarat?
Richard, o stie lamea, bruttilul et barbat
de mult o maltratefiza.
I -mi pare foarte bine.
George.
Asa 1-1 trebuieste.
Rodolf.
i §til cit kieltuieste?
Cu cartile si jocul... un lux inparatesc,
cu cal si ramasaguri femeile '1 jupesc,
iar socrul seu se 'ncrede si tot 1.1 1nprumatii.
I -ti spun, un an va trece si el va fi bancratti...

George.
Cu-atit mai bine, frate, mal cu-atit mai bine!
sint fericit sh aflu c'a plinge dupa mine!
Rod° If.
Rezbanh-ti cu nobletit; sh fie pedepsith,
dispretuind un geniii 'o mina iscusitii.
Lucreaza!
George.
Et, de genift acama sh vorbim!
Creznsem, vat! odath In geniul sublim,
cereasca 'nrIurire! Acei cari veniau,
amid' met de mash atit me laudatt,
Nett credeam eh este izvor de avutie.
El bine-ace pictara e ntimai saracie,
Negutitoru S
piatra cerchritevident.--
lifted la cea mai mare, Wear un coupliment...
Lipsind entuziasmul, defeetele ghseV,
hi cind ie0 dela dinsul, atunci to pretue§ti.
'incliith yen distantaadinc ingroziter
dintre artistul mare §'artistul amator!
Bodo 11
Sit poate, dar stir bine eu nu to -oitt lingusi,
am observat progrese si creel ea
Lucreaza I
izbuti.
George.
'n a§teptiire cu ce sa me hranesc?
391

392
Rodolf.
Dar punga mea nu este?. .
George.
Aceasta n'o primesc!
SA, te lipsestl pe tine ca mine de srmic !
Rodolf.
Cell pasrt, dac' i -mi place cu dragoste s'o fac?
George.
Abid 't,I ajunge tie... dar fried pentru (101?
Rodo lf.
Ia lase -me, asculta, ne-om invol apoI....
Pe urma pots da lectii.
Sii, imblu pe la case ?
George.
En lectii?...
Rodoif.
George.
De closet-nil.
Rodolf.
Si WA te s'insemn.
§1 ce I este rusine?... pe In particulari;
cunose mai multi ce-asteaptii, si foarte Vim scolari.
George.
Cum, lectii cu ndirctitt ca nidestiii de scrimh?...

Rodolf.
Nu te 'nteleg, amice, aceasta e o crim6...
George.
Eu sa primesc o letifa? sa intru prin salodne
respectuos si timid ; apoi s'ascat creioane,
sh 'nvet elevit Mitest si fete mititele,
si sä lndrept desemnun si proaste acuarele?...
cum te-at gindit veodata?...
BMW.
A ! iat' acarn, as'a
Ne place-o munch puma' (Intl glorie ne At.
Aphiusele namat ne place sh gonim.
Dar munca cea modesta cu care ne lirdnim,
ne pare injosita. Atunri is sama bine,
mIndria pe om pierde, asculta-me pe mine.
George.
Desemnator, prof6sor, expeditiorar,
de ce nu mabal, diagrt, sau comisionar?
Rodolf.
Pe multi cunosc ca tine, da 'nfine botareste !
Or more de fodme 'n lame, or dad, nu, munceste
George.
De ce m'am pus atunce In sttirea tictiloasa....
Rodolf.
§i ce, te caiesti asttizi de-o faptit generoasit?
393

394
George cu zbuciunuire.
0 domnne! ca atunce dde at mat fi Want...
Dar am %cat prostia si n'am speranth!...
Rodolf.
George.
Cum?...
Da, negre*it, atunce c'o falniea sfruntare,
desfaprind la lUme hidotisa mea purtare.
*I crada josnicie in care am digit,
le-a* zice: ca voi astazi intocmat am fault;
*napdni prea onordbilt! o frltii mei! a*tt!
Un loc, 1.111 loc, degrabd! primiti-me 'n °ltd.
§i eti sint dintr' al yo*tri! Tu, domnul men, ascultd:
nice Idge, nice principii, dar lingu*ire multa;
spinarea mladioasii! *i singura to lege
ti-a fost inaintarea aceasta sti
! 'ntelege!...
Te rog, intinde'mt mina! Tu *tit, ce ai Meat?...
In urnui biruintet la dinsa ai Ueda!
Pe 'nyingiitor I-1 Mum, pe 'nvins 1-1 defdinititi;
sa fim atunce prieteni, cucernici desfrinatil
'Vol, Mr& de ru*ine, cu fata vecinic sfintii,
curintul, nu peicatul, ac6la ye 'nspiiimintat
Adinca, salutdre! o nobilit prasila,
Vol, cedta pa,razita ce rideti lard milk
de glamele ladodse a semenilor vostri,
tot! reit de pe lame, yoi, renegdtii no*tri,
adincii salutdre! Vol, drodea de faliti,

fld.mInzi §i ditprt posture ca cinii hemesiti,
slugarnici, coate-roase, strtiveke ciocoime,
voi, hOti de todtri treapta §i orce Inaltime,
voi, can 'n lumen asta n'aveti nimica sfInt,
adinca salutare! me 'nkin pail' la pamint!
0 stima. mutudld, reciprocd, de sine,
ne datorim cu 001,-0 kiar ni se cuvine,
cad partea cea mai blind (le mult o am ales,
si spiritul epocei deplin l'am
intel6s.
§napiini sIntem cu totil, da! 11611 §i patentati,
dar lfimea e a noastrrt, cdci nol slntem bogati!
Bodolf.
Absurd, absurde vorbe! zadarnicii rescoald,
dovadd di In spirit se afl' acum o botild.
Copilarit de-aceste de nu le '1 lepdda,
pe clina cea Wald grozav vei luneca.
FA bine de Raymond, acum sa 'ti aminte§ti,
(And I-I Inkideal tip §i nu vredi sä-1 prime§ti.
Raymond cu todte-aceste era mai de scuzat,
avea sotie dragd, copii de inbilicat,
pecind to estt om singnr la asta to ginde§te
§i chid un om e singur nimica nu'i lipse§te.
Ah! multe shit in contra-ti, si multe am de zis,
dar citeva cuvinte eu sufletul deskis,
dictate de franketd, a§ vrea sa -ti spfin
IzbInzI umilitoare nu'mi place nicidecilm.
Tu aI frtcdt prea bine clnd total al pllitit,
altfeliu at fi anima un om despretuit,
actin.
395

396
to -al conform:It moralei, te-ai inkindt dreptatet,
a fost efectul grabnic al generozitrttei.
Un mobil sacrificiu ce din instinct nu iese,
incintd cu mindrie natarelo Mese ;
multamirea noastrd sbucneste-atunci lndat t,
cad gloria '1 de fata, cainta depdrttita.
§i fapta buna 'n sine en am recunoscat'o;
dar nu gindi ca singer pe lame-oirt fi factit'o.
Ace virtate este si falnica §i ram,
ce ditpei sacrificiii no pare-a fi usoara.
Cind fecul inspirarii cu timpul se topeste,
i hotdrirea noqstra instinctul nu jigneste;
clad pacinica i rece, de mine laudatti,
de ltImea uTtatodre do mult acatn unatti,
statornica, modesty ea a remits cu noi;
in mijlocul atitor injarii i nevoi,
in mijlocul atitor desgusturt de luptat,
si merge pan' la cdpet yi moire nepradt.
Ac6la '1 rdr in lame atunce zic i en
atunce: ititd emu!, iota eroul mien!
Pe-acela nu '1 ln,a1 t iubirea sa de sine,
nisi de-o onesta munca nu-1
podte fi rusine.
Dar ca-1 mai lituddbil din contra va gasi,
prin arta ce-o cunoate sit podia a se hrani.
Rodolf....
George.
.Rodolf.
Cn vrednicie! decit sa se insoare

c'o bait ce -I adfice parole buni§oare
Mal lute les aciima?
George.
Et! pcntiu Dumnezeu....
Rodolf.
Ce vrei? IV spun pe fat h; a t inteleg en ....
Cind inima 1;4 vinde un oinin
con§tiinth
de ce nu §i-ar mat vinde onoare §i credintri ?
§'in asth Injosire acinn de vet cridert,
cit voiu triii pe Rune eu nu to -oiti mat vedea.
George.
Ett fiber! pentru mine ... o lectie niai mult...
Ce vrei sit ziei eu-aceasta?
Rodolf.
George.
Ovid n'a spus de mult:
in timpuri fericite amict multi vet avea,
In shracie Insh cu totii teor 15sa!"
In adever, crezitt'al ?...
Rodolf.
George.
Nu cred nimic, amice,
ci cred cit este timpul sit ne oprim aice.
397

398
eau nu mai slut in virsta ace de dhschlit ;
nervos din cale-afara, sint azi nesufelit.
Idse.
SCENA 'VII.
Bodo lf singer,
Ingratul! si reit suflet!Dar nu, e aniitrit;
are fiigurl morale si trait' lecuit.
Ce inimh-I atita de titre si de bunt",
pe care si n'o piece niiprasnica furthnit?
Copil ! nenorocirea insist este vio:ie, negresit.
Atunci ca de nn bolnav e bine shThgrijesti;
sh'l dtici far' sa to simtit ash Melt sit creitch
CA singur se conduce, iar mina sit n'o vada.
in loc sit fil" cu dinsul si blind Si induritt;
ca pe-un copil la scoitla eh l'am admonestilt.
§tiindu-1 susceptibil, din contra it jignesc,
cit face-o josnicie vroind sit-1 dovedese!
Acesta -i amor propriu! gresala e a mea,
sint reit amic, §i George prea bine imi ziced.
El bine, atunci ingrabit alt mijloc sit ciithm,
a mea nesocotinth astfel s'o indreptam I
Lucila §i 'Aura, la brat, tree prin stila de bal,
in fundul teatrului. Rodolf, le zitire§te, face tin sewn ca.
la un om carte ii trice prin minte o iddie mintuitotire;
se dace rapdde inspre
61e.

SCENA VIII.
Lacila, Laura, Rodolf.
Rodo lf, catra End la.
Un Dumnezeu v'adilce §i ye trimete mie,
eu n'am vezdt pe nime, cu atite bucurie
i inimele voastre de bunfitate pline,
slut pita totdeaAna a face orce bine.
_Ueda.
Veniud inaintea sane' cu sora-sa.
Dar de ce este vorba?...
Rudolf
0! pentru Dumnezeu....
De un amic al vostru, de un amic al mica,
e vorba despre George ... ,
cu ce-am putea not....
Laura.
De George! §i ce
Rudolf.
Dinsul se atil-atom aid,
vol nu Fail' vezilt Inca ?
Laura
Lit pare Pam zarit.
399

400
Liman.
Eu i-am fault Liar semne, crezind ca indatit vine;
dar a fugit Sn pripa ... nu lade tocmat bine ....
Bodo1f.
El e mahnit serrrilinul, i fuge cu grlibire,
crezind ca lumea tide, de a hit nenorocire,
tristeta'l face timid...
D ied f
Nenorocit! el, cum?...
Ltiura
Invinuirea asta nu polite nicide(tim
sa ni sit facti noul, cab not l'am adminit.
Aceasta siiritcie, o siiracie nu-i
todta lumea trebui sa se Stikine NI.
De el sa rich, ldmea 1 dar cine indriizneste?...
Din lumea cea banald cu el se potriveste
vre Ingimfatil §i fanfardnii marl
cu el sit se compzire?... et, oameni ordinarl....
El mai presds e nobil §i mult mal inaltat
decit un artist mare, decit tin out bogat;
On
haina lui cea strimtd clod l'am Odd trecind,
rui s'a piirut ca trece onoarea, stralucind
mai falnic si mai splendid decit top invilatii,
ce-avedit pe inept cordodne s'atitea decordtii;
el poarta 'n al sod suflet mindrie si onoare,
rind altit ascund lipsa-I cu semn' exteriodreu
Asa mi-am zis In mine.

Rodolf.
Oh! daca i-att vorbi !...
aka cuvinte, balsam pe rana sa ar fi....
Lacila.
Cu toata bucuria, numai sa-1 pot vedeti.
Laura.
A mule sentimente si eu dac'as pates
Rudolf. en blindeta.
Din partea dumnevoastra. ar fi a'l ofensa.
Laura, plecind capul.
catra Luella.
La dant atunci invital gi
id-I din partea td.
Laci la, luind bratul lin Rodo lf.
Primesc cu bucurie....
Rodolf, zcrind pe George.
El vine tocmat... idta
. Rodo lf mg' pe Luella care se retrage cu Laura intr'un
colt, la dreapta.El merge inaintea lui George ce Intra prin
ar din stings.
SCENA. IX.
Aceia0", George.
George, catra Rodolf.
De vorba mea din urnfia eu m'am chit Indatii.
Tu vet mtd, desigur...
Intinzindtt-i mina.
26
401

402
Rodolf, stringindu-t mina.
Am si uitat de-atunce.
George.
Islinia, *lira, cum vezi, pot sa atunce
in stdpida inti:ila,
Intr'o gresdla grea.
Rodolf.
A fost gresila mea.
Sa le ultam pe todte. 'acam to stapineste,
ascunde-a to minie did ItImea ne priveste.
George, cu spaima.
0! Hide sa fugim!
Dar unde, uncle odre sa ne addpostim ?...
Rodolf.
Dar to -au vezdt deacdma nu este adapost.
Ce'l de tick atunce?
George.
Rodolf.
SA Mgt vreI ca un prost?
SA mergem drept la ele.. Inkind-te, trecind.
Ascultame pe mine, nu fii un om de rind.
George §i Rodolf merg spre Laura §i Lneila. George se
opre,te gi le saluta. Ele respund la salutarea sa, nna cu multi
tulburare, cealalta cu multa gratie.

George.
Catra Rodolf Inca dar cu multa. staruintl.
Oh! vino, te rog, vino !
George se departetiza.
L2ici 1a.
Lasa pe sora-sa sa hist!, §i opre§te pe George.
Dar nu a§a, degrabA .... Me iartri, domnul meu,
tine ffige de mine pe-ae6la 11 prind eu.
\Tem, mie'ini plate cearta
Rodolf, hick catra Luella.
Prea bine, foArte bine!
Rodolf se aprOpie de Laura ki amindin privesc la cdea
ce sa petrdce Intre Luella §i George.
Iertati a mea mmire.
George, catra Lftei la.
Dar ce vroitl cu mine ?
Ba eu nu'to iert nimical...
SA treci pe thigh mine ca ling'o inimicA,
sit nu salati pe nimeni, sit treei ca un strein!.
Dar nu mat e scApAre acinna, eel putin.
Ca clup' o bAtAlie, est1 astazl prinsol mien,
te rog, deplineti arma, &Pm' bratul...
George.
BrAtul !....
eil?
George it da braiul gi via impretina, In Eta sednet
403

404
Laeila, lasind brkilul.
Prea bine, dar n'ajunge ; void sa fin Invitata
la joc de dumnevoastra ; astept twain Indata.
Lacila arunca o privire repede asupra lui Rodolf, care ii
mullame§te cu un semn din cap.
George.
Sinteti biruitoare, plack e ce'int imptinett ;
eu Insa . ...
.Lacilft.
Nu sa'netipe, un insti sa nu'ini spfinett;
George.
Binevoiti acama ....
Ltieila.
Un singur lucru vreu
a m6 inviti Indata; esti eavaldriul mieu.
George.
Atita bunittate, v6 spun ca in'a unnit;
onoarea care 'ml faceti ... Inveci nu m'am &tilt....
sa am o fericire ....
Astept atunce dantal ....
Lacila.
III third fericit.
George.
Ce suflet de itibit I ....
Dar, still, din indurare o facets pentru mine ;

veniti in ajutorul,'acesta e un bine
until amic, sermanul, de Janie parasit.
Ve multamesc acamal..
Dicila.
De fel n'ai nit-net-it!
Ve fn,a,latl cu On]. Din contra. domnul rnieti,
un all motif me face ca bratul sit vi-1 jet.
George face un semn de neincrddere.
Sint mindra de aeeasta ; caul singurul rename,
contactul Cu onoarea mat bun te face 'n lame;
o perdere inalta !rived' voifi respectg,
gin
locul vostru, sigur, aT fi facia n§a.
E nensemnata, fapta
Nu cred...
George, contraritlt.
Died.
Dincontra este mare!
George.
Dicila.
Eft ye asigur, ca e stralucitoare.
Ea te plocltim eroul §i astfel te aleg,
*'a mea iluziftne, n§a cum o'nteleg
te rog sit nu sit sfarme atita namai zic
sa nu abdicatl rangul la care ye ridic.
Se ande muzica.
Aim! dantuitfirii trbui sa, se grabiasca.
f is bratul §i -1 duce dapit ce a Matt un semn de kiemare
surorei sale.
405

406
Laura, in parte.
Ce fericita este cit poste vorbiasca.
Catra Rodolf.
Sit'i spui to rog, din parte-niT, tot binele eel wen ;
cit it stimez in suflet §i cit e dorul mien
sä-I aflu fericirea 5 iar de nu i-am vorbit
a fost ca sa nu'l supar, aceasta m'a oprit.
Laura is brtitul htT Rodo lf si se gateste sa lam
Icila, care s'a tutors de pe pragul film sa with% sa vada (lady
sora-sa vine diipa dinsa, si intra iar in sila de bal.
Rodolf si Laura intra diipa dinsa.
SCENA X.
In timpul pe cind Rodolf si Laura ies, mai multe grilpuri
tree prin fundul scanei, indreptindu-se spre siila de bal. Capitalistul,
dind bratul fete! batrine, lase din multime si intra
in salonul de cart'.
Hai sa 1ntrism aice.
Capitalistul, Fata Merin&
Capitalistul.
Rita betrinii.
1 iar pentru ce?
Capitalistul.
Departe de multima mat bine ne -om afla ;
saloinele's ticsite ca 'n
ulite asfaltul
nu pop vorbi acolo
Ada ...

Capitalistul advice pe flita batrina si o pane pe un scaun
undo ea remine. Apot vo, beste In parte eantind cu Okit pretutindeni
pe George.
Dar unde e amantul? ...
Catrit filth. bittrina.
407
S'in lini§te, cum trebui, not vom putea dispdne.
Dar §til .. . In vorba noastra de ce nu crezi ? is spline ..
Fata batrinti.
De ce nu cred L.. ei, bine ! cu dinsul inpreund L..
Propitnere citiddta, in creri ca sint nelAnd ....
Capitalistal.
Eft nu propun nimica, dar luctul e §titit ...
E gdta sA primiascA, III spin ca l'am veztit.
In parte, dupa ce vdde ca George nu'i nicairi.
Dar a fugit ...
Fata batrina.
imi pare c'aVepti pe cinevd ...
Capitalistal.
SA ved dad, la. NA vrelinul n'ascultd ....
In parte.
Me'n§dla ....
Catra, fain. batrina.
Nicioddtd, arrant mai fericit ! ...
Fata batrind, sculindu-se li Intrerupindu-1.
Cum este lucrul, drigd, en cred ca l'al simtit..
Nu Ma atit de proastd §'atit de'ncrezetottre,

408
la virsta mea de asta,zt o dragoste-arzetoare
ansuflu unui tiner! i nici pot sa to crez
Dar ce vret? einu'mt place, caracteru-I stimez
mai mult decit juneta; silt spun actim curat,
c'o tinera femeie el trebue 'nsurat.
§i ii doresc avere, ma cum ti-am vorbit,
de nobila sa fapta sa fie resplatit.
i daca'n himea noastra un uz btrein onotiret,
inlcide saraciei speranta 'nsuratoaret,
Si zile fericite, sermanul u'a avea,
eii it pastrez o cask ii dart averea melt,
void servI (le mama.
Capitalistul
De mama, dumneta!
Fate? beitriuci.
Et, bine, ce? de mama. Asta-1 himera mea!
In loc de frumustla tin om &tear ittbi
un suflet bun, acela in mine'l ar gasi.
Deplina indulgenta i far' de gelozie,
amic' adevertita mat mult decit sotie.
Sint foarte exigente cind fetele sint june,
dar virsta, izolarea ne da intelepcitine.
Sa'mbetriniase o fata e lucru 'ntristator,
un trail far' de ifibire i nefolositOr,
§i
azi shit bucuroasa a me sacrificti
o dragoste curtita, nu cer alta ceva.
Proiectele aceste slut gltime, negresit,
sa iee pe-o batrina, oh! tine s'a gindit!

Capitalistul.
itl spun di George este dispus si aplecat
de-aceastli aliauta el este incintat ;
Ind pare rtcu din suflet el nu eras def.*,
sa vezi ce bucurie, ce zinibet pe-a lui Mtn,
cu ce multumir1 blinde....
Fdta
Wind.
.linciuni de-a durnitale
Copitalistul.
Dar al sa \Tem sit ne tin6rn in Ole.
Ii da brtitul
Dar tine, to rog siima de-a lui timiditate.
Intro, in stila de 1)0 din partra optisa cu aceea pe unde
aii intrdt in salonul de cart" Tot pe acolo intra Rodolf, care
se gase§te fdta in ftita cu ei ; Rodolf ti salfita §i se intoarce,
lasind4-1
sit tretica.
SCENA XI.
Rodolf, pe urine, George.
Rodolf.
Ihtindu-se la capitalist §i la ftita batrina, can ies.
Scapat 11 cred deacama de-aserneue pacate.
Venind dinaintea scenei.
Zadarnic o zi 'ntredgii. eu a§ fi predicat,
n'a§ fi avrit de sigur aceln§ rezultat.
Doi old frum6§1, un ziunbet, o siugura privire
409

410
riffle pe-un om ce czide in trista injosire.
yi asta misitine e toata femeiascA,
barbatu 'nvecf nu polite a§a. sa izbutiasca I
Intra George plin de bucurie.
George, dam Rodolf cu entuziasm.
Amice, ce privire I ce spirit ! ce accent I
ce vie frumusota, glas duke elocuent !
Regine a naturel, voi sodrele vi6tei,
cind stralucitI pe Rime eu nimbul tiner6tei,
femei, atunce totul invie 'n jtirul nostru,
ne carats, ne '0011.0 sublim amorul vostru ;
§i relele instincte, dezgustul eel profund
dispar, a'111 intunerec atunce so ascund.
S'aratd fericirea si virsta tiner6tei !...
de spaima se'nfioarl in fata batrtinetei.
Copila 'ncintatoare ! ca ingerii frumoasa
§i bans i naiva, inima genero:isil !
De ce orbire insa atunci um fost cuprins !....
de-atita bunatate cum de nu m'am aprins !
0 mina vista astilzi in cale'int sa amts.
Inbire, fericire, virtfiti ea althdata,
in mine apar astrtzi ! iertati blestemul mien,
al vostru slut deactima, m6 jut. pe Dumnezed I..
Actima mi-e ruine de-ace descurajare ;
voiu expia-o vecinic prin btina !ilea, purtare.
Ultragiul,
saracia primind cu veselie.
i pentru a incepe, bleep dar cu mindrie,
de mine, kiar de mine eu lectii am O. dau.
Rodolf ii stringe mina.

SaINTA XII.
George, Rodo 7f, Nottirul.
Notcirul.
Te intilnesc in fine ... yi oarele erati
George.
Asa ca me vezi vesel? ne sczipa bucuria.
Notcirut
Asa dar credittiril aceasta -i veselia....
consimt 0,11
inprumate ?...
George.
Defel, cum, n'ai Oat ?
Pe creditori, finante eu di acului i-am dat.
Notdrul
Gasesc ca soma este rAtunda pentru mine,
ca lucrurile 'n lime vor merge eft mai bine,
rescumperam uzina....
Rodolf.
At far' Indoiala
Pe urma, vom Incepe; ves fi cu kibzuhila.
George.
vei vedea la lucru daca sint in stare ....
Me §i
411

412
Curajul nu'mi lipse§te §i Nina mea purtire.
b. multamesc de toate.-0 Ldcila, paze§te 1
catra Notdr §i Rudolf.
Fiti steaua mea cea btinA.Credinta nu'mI lipse0e !
Ies.
Sfir§itul actulm al IV-lea.

Actul V.
Saldnul ltu Mercier.
SCRNA I.
Mercier, Laura. Lad. la.
Mercier lade pe admit ; Luella eta la picioarele sale. Laura sta
in picloare de cealalta parte.
Laura.
Destd1 actima, Lad, destul te-aI desperat !
Mercier.
Mai, nelegiuitul! Ce hot ! Ce blestemat 1
Dicila.
Din nod te turburi astazt, din nou te kinuiesti.
Acuff' te linisteste .. , o sA te bolndvestt.
Mercier.
Asd mi sd, cuvine ... i nu'i mai bine odre
ca moartea sa me scape de-aceasta, dezonodre ?
Laura.
Dar pentru not de-acdma nu haul sä traiesta ?
la soarta noastra (hire nu UAW sh gindesti ? ...

414
111ercier.
Infamul 1 Spinzuratul ! §i el si neamul sett 1
Laura.
Asa e, af dreptate . .. dar este sotul midi.
Oh ! crAth pe-a ta flicti ... Asa sa nu to -atiz.
mercier.
In cAsa mea sit Infra un hot ?i un moflAz I
Eu care-am fost in visits onest si nepatat,
ci to sa flu sopa acestui defaimat 1
Oh 1 iarta-mA, copila, oh! pentru Dumneza,
am otravit prezentul si viitortil teu I
Laura.
Dar al creztit in bine .. . nimic nu'ti Imputa.
E vinovata soarta iar nu ittbirea ta;
§'11.§ fi prea fericitit sit pot, in tineteta,
deaciima sa to minglift de amara ta tristata.
O fiica mea iubita!
-11erc:er.
Laura
UsOr se 'nsal'un tats .. .
E slabs pentru ofimeni a noastrit judecata.
Mercier
Adeverat, aca e . .. kiar cel mai iscusit,
e victims adese !... Infaixtul ipocrit!...

Cu vorba iscusita, de lime cunoscat,
pared, un om al trebei, destept Si prefacnt.
Despretuind artistic ca oameni destramati,
credeam cA el e anul din eel mai VIM barbatl;
pe tine kiar pe tine, copilk te-a insalat,
caci Stir prea bine, drags, cu sila nu to -am dat.
Laura.
La sfaturile tale eu am avut privire;
dar n'ain pentru aceasta nici o nemultumire.
Mercier.
Marti de averea strains, el 1mi hi,
si risipeste 'n ta& si toata starea mea!
Acam la batrinete sa pierd tot ce-am avut !...
Si munca vietei nAleintreaga-o am pierditt I
en furie.
Bandit! infam! hotic 1 Un spinzurat falit 1 ...
Aibi mila!
Indira -te de aim!
Betrin,
Laura.
'Mercier.
Da'ini averea, bandit nelegieit!
Lticila, at atind pe Laura.
Mercier.
Eft nu me piing pe mine,
putin bpi pass deactim sa'ini fie bine;
415

41 6
sit am or sit nu am. Uri om batrin §i singur,
nu are neva multe ; ci pentru voi de sigur,
me prinde desperiirea, durerea niea adinck
Lucilo, pentru tine, nemaxitittit inch,
§i Laura, grad ; deacek me 'ntristh,
pe tine mai cu seziniii, cum o sit te'nzestrez,
§i Ifunea-i at proastil si e facilta-a;ii;
o flita faro zestre cum sä va mariti?
Laura.
De mine, sit, n'ai grije : eu ship yeu nu'ml fac ;
cu orce hot6:rire eu lesne mo Inptic.
De me marit sitritca, ac,easta'rtl va probe'.
ca nu pentru-a mea zestre barbattil m'a luit ;
aka mi-a fost credinta, de nu, putin imi páä ;
fii sigur ca n'oiu plinge pentru-un bitrbat ce lásA.
o lata fora zestre. Cit pentru saracie,
cu him& yinduidia oycit sante, sit tie,
un om invinge total. Sa nu to 'nspaiiiiinten;
Inc6p kiar de acilina pe ship congediez
§i vet vedo atunce de'1 pot iniocul;
de n'om ie0 la capet. el bine! m'oiu mindri,
si pot cu a nea mina :nand i cliga,
de trebui train prin lucru, ea bine ! voiu lucra.
SCENA II.
Aceir, George, Itodolf, Notarul, an servitor.
E domnul George.
ServitOrul, anuntind.

Ce poate fi ? ...
Laura.
Doamne I
Lacila, cu bucfirie.
Mercier.
Notartil.
417
A 1 iat6:1 di sose§te .. ..
intrind ccl Inteiii, si luind de midi, pe George care r6mine
un moment nedumerit pe prag.
El, vino sa to 'ntroduc, ity zic.
catra Mercier.
Its recomind acnma un foarte vOliiii amic ;
venind cu bucarie, sint sigur cal prime§ti ;
ca altadatii, astAzi, pe dinsul II privWi.
Mercier, cu receali.
Da, negre§it, aceasta prea mult mO onoredei,
o vekie cunqtinta, adinc me 'ntereseaza.
Laura, cu afectinne.
Nu este trebuintii de a ni'I presintti;
o sincer4 primire aice va Oa.
George se inking.
Mercier, &Ur& George.
Mr pot sit aflit (Are?...
27

418
Notarul, Incdt tetra George.
Aciima-i de vorbit.
Rodolf face semn lui George §i vorbete.
George, Incdt catrii Rodolf, arafindu-1 pe Laura.
De MO, cum? cu dinsa I nu'mI pare potrivit.
Rodolf.
Laura la situp, notartd, Mercier, Rodolf, George §i LAcila la
dreapta.
Desigur, nu sa poste, atunci voiu vorbl efi.
Catra Mercier.
0 rare intimplareasculta domnul ineu
vladticeti, poate aminte, cu ce marinimie
un tines altadita platind o datorie
cu zestrea de pe mama, onottrea .i -a salvat!
Azi tot acela§ tIn6r, din nod este bogat;
industria 11 scapit: bogati mai meritki
Cad sint prin sine MO, nu prin ai for striimo§i.
Notarul, catra Mercier.
A sale Inceptituri Intrec a mea sperantd;
1i
zelul, rinduiala, §'a sa perseverantit
11 fac onoare astazi ... §i este dovedit
ca fabrica-i adtice un indoit venit.
Mercier.
imi pare foarte bine.., ddr totui; eu doresc
sa tift ce are-a face....

Rodolf.
Am a lie limuresc.
La asta ingrijire cind George se dedd,
speranta cea mar dulce pe el l'incurajd.
Notarul, catra Mercier, aratindu -i pe Lad la.
Intr'un cuvint o ate... pe Lucila voe§te.
Mercier.
Familia mea 'ntreaga atunce o iube§te....
Laura.
in parte, urtindu-se la sdra-sa care pare plin'a de bucurie.
§i dinsa it iube§te.
George, catra Mercier.
A,6,... Adeverdt ...
0 soarta nemilodsd Intel m'a departat;
atunce, ca pdrinte, aide a'ti hotdrit.
De-aceastd, lovitdra amar am suferit.
Mercier.
De mi-ar fi fost pe voie, desigur, domnul mied ...
George.
Am acuzat in totul ndmai destinul red.
Me pdrasia curdjul, dar ceriul a voit,
de sprijin sii-mi trimitd, un anger mult itibit;
§i ingerul acela e insiiyi fiica voastra.
419

420
Adev 6rat sA, fie!
Lacila, In parte.
George.
§i fericirea noastrA
pierdati prin o sorsa, prin alta e salvdtA;
amorul si dur6rea in dna intrupdta ....
Aratind pe Rodolf.
Desigur fat% dinsa si fax de-acest tunic
in jalnica peire eilim gata sit pie...
El mi -au intors vointa §i sufietul_mi-a:dat.
Mindria mea intoarsA, energic, am luptat.
Laura, in parte.
De ea sit flu gelodsa I o! asta nu sit podte I
Catra George.
Sotie minundtg, eii III doresc in todte.
Catra Mercier cu rugaminte.
SA consimtestl acuma. A mea nenorocire
destid it' dovedeste ca nu e fericire
decit atunce namai cind alai contractedzI
cu singura onodre, cu ea se afiidza.
*i George, astazi George, avat si onordt.
de nicl-o 'nprejurdre nu este refuzdt.
0 surd fericita 1
Cu expansiuue.
George, :catra Laura.
0 ! cit de Una esti I

Ltiara.
Sperez ca itzi de-aceasta nu to mai indoiestl...
Mercier, eatra, George.
Mal mult decit al crede sint recunoscatOr.
Dar mai Intel de tolite all spline sint dator
ca ginerele este neplatnic si falit
familia se all Otiita ,
George.
Mercier.
Am auzit
§i, prin urmAre, astazi mai toatii-a mea avere
se MIA ...
George.
Mercier.
Atunce sincerittitea are,
Sieti spun cä zestrea este usoarA, nensemnat5..
George.
Ed cer pe fiica voastra, nu cer zestre bogdta.
Mercier.
A;d-s amorezatii! fierbinti ai
infocati !
Dfir sint asi 'n junie cind slut amorezati !
Primesc cu bucurie si mina, iti intind
421

422
dar void s'add acuma copila consimtind ;
cdcf,.. stii ca totdeadna pe ele le'am Idsat
dup'a for fnclinire s'aledga un barbat.
Catra Luella intinzindu-t brAtele.
Iubita mea Lucila: de ginere 11 ieu
dar void mat inainte consimtimentul ten.
George, catra
O doainne! [Idea astazi m'addce-al mien amor.
O dragoste mai mare, maT mIndra 'n
Lucila.
...
Ve rog, seuzdti actima eaci astazi precum shit.
In astfel de momente de n'aflu un cuvint
Se apr6pie (le sore, -sa i o dace deoparte, pecind tott ceilaltm se
tuts la 61e.
Laura.
O scumpa mea Lucila, actin' to -am Intelds.
E mirnaT amicie... amoral este sters.
Daca'l iubesti, atuuce
Lucila.
viitor....
0 sort', mea ascultd:
Din vekiea suvenire, din dragostea cea multd
(Med unirea noastrd e 'n stare sd treziasca
piiren de red, dii»th' fn suflet sd trdiasch,
Tortdri aseunse 'n pieptuli eti a vol ma! bine ,...

aura.
Sa fit a MY. Ascii lta: in pace fit cu tine,
far' de reinu§care; eu Intre voi voiu sta
a male suferinte Nor le voiti ulna.
gi
Adevarat?...
La Gila.
Laura sarutintro pe frunte.
1ti kW.
Lucila se lipe§te de tata-seti
Caci astazi eft soalta acuzez.
Ea este vinovata §i nu me intristez...
Leicila eatra Mercier, intinzind mina surOrel stile.
Fiindea In unire cu tot! v'ati exprimat,
primesc cu bucurie pe George de bailiat.
catra George
fii Luella ill spline ci pentru viitor
a voastrt fericire e fericirea lor.
Mercier o Inpinge Inc& spre George.
0 scumpa mea Lucila I
George.
Mercier.
Actim s'a mintuit.
tot e pus la die ash cum am volt.
.Aotarul frecinduit minile.
Contractul sä se faca... indata §i curatl
423

424
Laura. dncindu -se spre George.
Ei bine, ce ma2 zice amantul desperat?...
Ne-am lecuit acama?... Adeverat e °are
c'un amor6z pe lame de dragoste nu moare?...
Zimbind
§i al curajul Inca sit te mat uiti la mine?
George. cu afectidne.
Am suferit atunce, day astazi mi-e mai bine,
uriam din desperare ; acum te pyetuesc.
Laura.
Sati cu-alte cuvinte: ea nu te mai iubesc.
Dar, eel putin atance... prieteplg railcar.
Vet fi o sorb. build.
George.
Luind'o de mina si aratindu-i pe Litci la.
Ultra Rodolf, aratIndu-I pe Lucila.
Nu este In zadar
A fi onest pe lame.
Bodo lf, salutind pe Litci la.
De-aceasta sint convins.
E§ti fericit, amice, cit singer at invins.
Intra un servitor.
Mercier.
Mtn la mash...

Catrit Rodolf.
Domnul nu ne va refuza
in sitnitittitea noastra actim va Inkina...
Rodo lf, salutind militareqte.
Ca

TABLA
/more Chen er.
Eicovinit Elegie 7.
11olnaN 9,
Libernitea. 16.
Orbul.
28.
Idila. 44.
111egie. 48.
La Fontaine
Filern On §i Banda 53.
Lamartine.
Otuul. Adresiit lordultn 13yron. 63.
A. de Musset.
Scrisoirea catra Lamartine. 79.
V. Hugo.
InUrtd. 95.
Copi
97.
La o Fent 6ie
Reboul.
98.
rruncui @i Ingerul 99.
imitat tune.
Th. Gauthier.
Comedia Norte!. 105.

Boileau.
Arta Pokica. 175.
F. Mistral,
Fragment din Mirk°. 239.
Tobqkul de la Arc 61a. 249.
C1ntecul Maga Het. 260.
Francois Ponsard.
Onoarea qi NMI 265.
comedie in 6 acts.