DE ALE POLITICEI

5
BANI
ABONAMENTE
. . 20 lei
6 . 10
DE ALE POLITICEI
aduc o
deaproape organizarea
Asupra ei a fi sä
putin. Chestiunea aceasta
a se la orizout va veni din
cari turburari.
vorbesc de a
numi la partid
la partid.
Ne aducem in toiul lupteelectorale,
de acum 3 ani, partidid conservator
vrind
a
si a o
delaugat, apel la
ori partide,
du-le cauza
Atunci partidelor de opozitie din
localitate au ca o
parte ce
Infiereze transfagi sä nu-i ai priroving,
precum
un partid din cele
pozitie nu transfcgi de la
celalalt.
Era o de a
politica. Stam mai bine sub
acest de cit acum trei in
? putea-o spane pentan moment.
Preocuparile de chestiane externä nu
ne-au sä ce se
interior.
aceasta apoi a adue
un fel
mie In politica Astazi aceasta
vrea revenirea
ei la ordinea zilei, revine chestiunea
de care ne ocupam.
problemä trebue
de
mai de eel cu care suntem
a o coasidera pinä
recunoaetem chiar la
elementele de valoare, puterile
cari sä te sunt
reduse ca aceasta
la noi, dar mult mai
Azi o exceptie mai
din acest puuct vedere, pentru promai
acestea de alte dintre
civilizate.
hind, din partidele polio
onoare
dud reerobrii
pa una din valori.
nei nu-i mai
sport, nu se vine,
daca a mai fost ?
un bine aceasta ?
Eu cred n'ar
judecate severitate.
Valorile trebuesc utiHzate
general interesel superior al
tärii.
cazul, de exereplu, al
personagin o
o
eu a
prestigiul
stare a ei.
cit
a putut realitate i lui
de cari toti, el a
unni
al altuia ?
De o parddul
o atare
con o bucurie
In a intrat. Dar faptul
sine nu o
sä
rezultatul care
ne mai la
lacrurilor macit
intelectuale, no patem da
sama, care simt,
cari altii apreciaza ca
varate valori au putut trece la un
partid la
Negreeit ca aceste prefaceri manifestA
la mersul partid politic. In
adevär nici partidcle nu
dinsele evoluiazA. Nu mai departe
acum 15 ori 20 zicea, de exempla,
partidul conservator e un
de tombateriei. Sent sigur nirneni
astazi mai paten
despre acel partid.
se face
nu h mirare spirite
cari nu pot nu le
due partidul ridice
la conceptiunilor
alt prielnic pentru a traduce
fapt, chiar ajutorul
partid decit acelui care au Ceia
ce a efect fost
totd'anna de la un partid la altul
a cari fac parte dintre
a-
ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT
cari motive de ordin
mult personal a face a-
e
mai atunci prila
partid nu se face o
e explicabil. Locurile
modeste din partid, aunt
La ocupate. mai vin din
altA parte aitii, aceste
e natural avalansa aceasta
nu fie bine de cei ce
deja partid.
SA privim un moment lucrurile ne
da adevarul color
do Mine mai
are e
cel mai bun.
lucrurile vor
pe mai cari ori
o atitudine ori au
mai undeva de aceasta
e bine pentru etabilitatea partidolor.
acestea produc dejustificate
altfel.
Contra IntimplAri
pot ? dispos'ar
ar fi E un de
fatalitate aea. Contra acestor
nu
judecata generalA.
Sanctiunea contra ea de
moral,
general va la
sine mai stabilitate De
pentru o
partidele de separare
bine Franta,
undo ieri ai font monarchist,
devil republican,
noi, trecerile acestea nu pot avea
Citearn mai zilele in un ziar
un personagin politic a foot
trebat de nu care sA se
partid care din
ele se ?
D. cari d-sa
cA la plecarea sa din
desperase conservan'a
sA se Inpartid,
dar acum vede
l'a sA
in el.
la ce a zice
politic, N. Filipescu.
MA uit cu
care nu e
politic/.
SA un al imprejucA
de allele ? !
ne ce mentalicare
vrea
ce partid
! ?
liaistit, diesel tot
va fi la liberali, cancerori
conservatori ? !
V. I. Radu.
constatare
adeziuni la con-
servator-democrat au avut darul
supere
in special dela
Parafrazind o a lui
vom noi:
dar n'avem ce le face.
Dar confratii nostri nu se mulnumai
eu expresiunea -
cestel ci atacA,
dupA ce scoatA
motivele de interes personal, care
pe noun uostri
se conservatordemocrat
din Iasi.
ad nostri
ne silese la o constatare de fapt
-pe care ne ferim s'o
Acum vr'o douA s'a
publicat ziare o lista de
la partidul din Iasi.
De sigur,
a sA sublinieze faptul,
pentru pe
reprezintA. Opinia", care a
inregistrat ea lista aderentilor,
n'a facut comeutar.
Or, confratii de la
carea un procedeu totul
diferit.
liberali sunt toll niste
ANUNTURI
directiunea unui X 1913
ideali, fArA
Ei
o preoeupare de
ordin personal, sA
la ceva, macar la bunA-vointa
creditelor bAncilor. Ei vin mAde
dorul de mai bine, depreocuparea
pentru interesul
aproapelni,
gata la jertfa personala.
Aderentii conservator-democrati
sunt niste interesati, dforitori
cApAtuialA, de egoismul
de
gata ori sA nesointeresul
public, dusmani
ai preocuparilor de ordin general,
oameni cari fac tranzactii conetc.
Procedeul comod-ne
facem o eonstatare. Mai
nevoie oare de calificative ? Mai
trebuesc termine pentru a spunc
nume astfel de mentali-
? mai le de spus cA
pe toate se o
sehimbare bine, mentalitatea
liberalA a la ceea ce
a fost vremurile cele mai unite
ale liberal ?
Stil compositie.
opus d. Cehan a venit
de la Frumos ca junimismul
d-lei
nuoi literare.
foileton ,Cuvintul`
eri gramatica:
ePieptul ei i se a
se
Buzele se
ramase
,Na-i efi din
Aceia care nu o
c'am prost..."
InteadevAr cam... prost stilist,
ietorul
laud&
d. M. Cantacazino.
Nu ministrul e mi-
?
d. loan
pe A ! nu sequestra
d. Central al
Cuza !
s'a
Discipline.
. ce prea este hatrul
nostra!
A propos de : se
de A. L,hur. credeam cd e de
o
despre :
de 500 s'a eri 5000,
seraie.
un corector
expozitia de - seria
un reporter al Opintei'--se
Un articol care mult.
ziar e ziarului
va cd n'a vorbit despfe
- din
- noi - a vorbit.
D. prin Epoca cadrila
Epoca a d-lui
din Paris are trede
10 milioane,
lea nu mai
Cueza acastei
de
autonoma, dar
cii este interzis
le verse
a le conserve, ci
la
finele Muntele de
!
dar de rezervä
vacile slabe succed e gol
Pietate, care
bani de 60
an, a acesta
se din cauza situatiunii externe.
eran jena aceasta fi
ft evitata
acum 10 milioane. Prefecial
nei soiutia. S'ar putea gäsi acesti
bani Imprumut 4 dar nu
vor sA dea a nu
nenorocitli amanetari,
trebui de asemenea le märeasca do-
Se un remedie mai costisitor.
viitor va a so
decretul din care
statutul de
acestei institutiuni, reo
din nu le
verse
Teatru trecute s'a deschis
la Paris Teatrul du Vieux-Colombier
de sub directia lui Jacques Copeau.
tietii repetat
liber limp de 2 luni, apoi zilnic
exercitii corporale, de o Jacques
Copeau propane teatral
- va avea preturi extrem de re-
- sA regenereze arta dramatica.
Repertoriul foarte begat e din
capod'operile tuturor timpurilor tuturor
neamarilor.
OAMENI LUCRURI
ORASUL VECHIU
Am o
case vechi
patriarhalului zid
al mänästirii Golia, zid care
trecute l'an tot mai
impresurat de tot mai malt
despartit de eu
forma extremitatea, unii scrutamatematic,
Iaeului eri Intimplator,
un subiect la Retiparirea
lacrArii N. A. Bogdan
pune In un
documente privitoare la
lui de ale vechi
Mori, ale unor vechi
Dar un material
inedit, istoric, refeeitor
asemenea la cronica mai veche
a E material
acum care l'a con
mai de concetäteanal nostra
Ion Botez d-sale
1582 Newberie
Yas.
In la
l'as, principal al
In 1773 Sir Porter lui
au stat mai Galatz
1767 Lord Baltimore de
Birlatt, care podit
scinduri si are case ca
a bordeiu acoperit
la miezul o
a spart coperisul i-a
dogit deasupra patulni
1801, William Wittman trece
Georgival, Boucharest, Galatz,
In 1809 o in :
care la Constautinopul
dispret, produce
In Bukarest si Yassy".
In Adam Neale
un In 1818 asemenea Macmichael
meneete Bucharest.
Intro alte : care are
titlul datoria
politie in orasul adeseori e
banca la Faro (un joc de
In 1819-20 Sir Robert Porter a
vizitat printul In
Boucharest
In 1836 Edmond Spencer : Oricare
fi foot splendoarea mai
redus la
capitale din
In Mrs. Walker : Aproape face
Iaei, ca
monument orientala, -
biserica
Ce util fi toti intonoetri
sA in timpul
pria centre atari
documentate scrierile
latorilor, cari ne-au vizitat in
vremilor. Rodion
Spre
IV
5
BANI
A de la
treoulni, tocmii un birjar eu 2 cai
pentru a-i trage o
rimi el
folosit de vocabalar de
slavone care le nu
potrivit exprimai
prin ; ne-am de
clad
hazlii
vM cam simplä bulgarulai
sä-ei
sa misiune de cicero
al gospodin.
Eeii din care e inconjurat un
lat ; am vizitat 3
una
romantica
rime mai ales o brazda
a dezmerdau malul Inverzit
copaci adecind tot odatä un
recoros ; o
grädina ce duce spre
Tirnova, la stings, un drum
deal, te
spre o vale de jur numai deaacoperite
eu päduri, jos In vale se
o apropiere
o si numit Roman ;
copii se ea
un infanterist bulgar intreaga munitie,
apa
alt
De ai o frumoad
oraeului sale ce se amfiteatral
minaretele ale
moscheelor de muezzinului
la pro-
acest drum un
grup de imbracate
si dud ne-am apropiat
ca la 4 ele si-au
rit fata un de
ingustä
care simt
regretul de a nu fericirea
in ochii de gazelä a
care moslidrept
credincios.
Teecui apoi cimitir tarcese
numai simple, lunca
uiete
de hotar, deosebindu-se mormtntul al
Hodgea, un construit
din un semioval
la 2 colonade de
semi-rotunde ;
candele care o
misterioasa
departe un
lemn negru, era lazaretal
poutre holerici.
La In trecui un pod
o la
Intio stradA läturalnica eran
care
tri fereri, turci ciocaneau
In eu atita
la o ploaie
; m'am priveam
deosebit la aceastä privesupueii
zeului Wean
datoria.
Plimbarea
oraeului m'a impresionat
; nepetraite, praf,
pentru putin curate iar
se de insuficient
primitiv cam märisoare un
trunchi copac decojit parta
care o
deabia oo
depArtare 2-3 pasi ; case
acoperite de vechi
se sub
povara dar norocul
vedea numai ; apoi
mici si adevarate
pentra animale,
vizaini, de trAinn
!
MA gindeain care
le face pe timpul epidemiei
acestor case de
turci cu capul
care risul de
ai fi foot, vorbind tacticos din
sau din
ciubuc eran mirati un
a-i vizita, turburindu-le

tablon oriental
penelul unni
naortalizare.
VAzui Rusciukul de acum 17 ani
era principat suveradeimperiamari
Constantinopole
nui tarat bulgar poate in
brion.
Un cred interesant
care arata conceptia cam ce avea
politia despre brina orinduialA
buna apropiere de debarcaderul
din
de-a valma un de bärbati, femei
copii tArA nici un pie de !
Giurgiu mA
dreptai spre ruinele vechiului zid
apropierea unei movile care resunor
ale vechei cetäti genoveze,
main! DunArei, m'am
cabin aici mi-am afandat coracelei
ape, care a fost marla
atitea fapte mari neuitate iar
lovirea sale, a-mi
povesti o parte din istoria neamului rominesc.
lassiensis
IASUL
serisoare de departe - din
Moldova : e Moldova
aceasta pentra cei din !- mi-a
trezit lumea de emotii
de amintiri ce este de legatA de
rasul copiläriei mele.
Fie-care zi, fie-care al anilor trecuti
zor, de
de nenumAratele
cari acest orae,
reazämä
dud amargurile
deosebit
palid o
melancolie, par'drag,
enit de pusderia momentelor" cari-i fac
fala...
In deal Copoul, acest de
tombrie Isi
tot
lite cari par degete
sä se pästreze tAcerea... Din sträzil
Carol, ochiul toatä
Pretatindeni
case prirnesc copacilor
ochii mari, ai
teptarea cari de malt au
mai vie...
poartä
greutatea trecut
care primit
De multe
locuri, melodii sentimentale, romante
ca seninAtate de simtire
care atit o mai gäsi In alte
de mai
descoperi printre storuri
frumoase de copile
E liniete, e pace, e ora-
Mai toate mai
toate lui
oameni,
a de de pofapt
märire, bisacteaua
trecutului. lumina lui, a trelui
bogat atrAgAtor
oamenii o viatä aparte,
teleg fel : mai Walt,
mai : vis
inceput de malt, dar care sperä, nu
se va
Cine a viata
cetea vecie.
(Presa) E. D.
1111111
a perdut o pe
Pierdut suma de lei in :oracceptatd
de S.
Turoi gir blanc, enzisd la
28 a. c. 28
Decembrie 1913.
Gdsitorul este rugat sd
la d. Reiter strada No.
66, declard de
mind s'ar
debitorul direct
numai mie.
IOSEF REITER.
aliment al copiilor
Recomandat de la vArsta de 7-8
in momentul in
creeterei.
oaselor. - Previne sau diareea
de frequenta in timpul eäldurilor.
Folositoare tuturor
delicate, bdtränilor, convalescentilor.
este
Rue la
DEPOSIT :
Cu consfdtuirii,
Camerelor de care a
in Copitald, mai
ai Camerelor de
lost mobilizoti, prezentat ministerului
de asupra
acelui minister, privitoare
la achitarea soldelor gradului
de pIntonier.--- De la minister li s'a
puns zilele aceste va o
decizie, prin care se va
la prima solda de plutonier tututinerilor
redus, exceptie
de avut in timpul
Aceasta ca in timcit
fi-au stagiul in armatd,
fi recrutali in baza articolului 23.
Din aczastd categorie parte ca atare,
tinerii au
ori ce din
tate, Scoala comerciald superioard, de
belle arte, agricalturd conservatoriile.
Decizia va comunicatd corpurilor de
trupd, cursul acestei
Plutorzierii nu fast admifi
la examenul de sublocotenent in
fate din vor un
ministerului de prin
care vor arata nedreptatea ce se
de ofiterilor sant
activitate temporar,
li se tine in
dacd un an,
le-a intrecut
In culoarele palatului de a
o altercalie, in urma modului
cum s'a pledat an proces, un
pitan un de
a fast adas par-
chetului.
De abia de la Sft.
se va realiza propunerea
d-lui medic primar al
dr. Flor de a servicille sanilocale
singur imobil.
a de servieial sanitar
superior de la Sf. Gheorghe se
vor concentra serviciul al jadeal
servicial veterinar serviciul
etuvelor.
Ministerul publice a
duce la nu au
avut locuri in la sau
cd strada No. 51 funclioneazd
care are menirea
de a pentru
superioare de agricultard meserii.
Durata cursurilor este de 3 Insscrierile
se 25 Octombrie, clad
cursurile.
P. S. S. Pimen a
subscris trei sate lei monumental
aviatoralui
Ni se atrage atentia modalui
prea primitiv face dezinfec
träsurilor arutelor cari aduc bolla
pavilionul de izolare
Spiridon. fac
färä pnlverizator.
La atragem atentia Epicare,
va aviza.
Tribunalul sectia III-a a jadecat
astä-zi cererea de declarare stare de
faliment a comerciantulai S. Bercovici.
La se aflä arestat
dezertorul ras Favel Volt Stivelmacher,
de loe Cineslia-Basarabia.
El venise trecind mod
aatorizatia de a
stabili mod
Dar, se
la o familia strada Uzinei,
la Sara se logo di o
de aceastä familie.
Odatä logodit el Wadi
se afla de la
ra Braunstein, toate bijaterine acesteia
suma de 1500 leirsi se face
El a fost va
parchetulni de
Teza de limba romin care arman
s'o dee elevele barsale
normale de Mihail
s'a aminat pentra dimineatä.
Astä-zi comisiunea
va proceda la examinarea
In Inscris candidatele
la concurs.
D. I. Militeann controlor pentra
controlal fabricilor din Prahova
a aceiaei calitate la Iasi.
OPINIA
de 10000 lei,
yikduvelor,soldatilor camfamillilor
din
- DapA am
la timp, Comitetul Central de Sprijin
Familia LuptAtorilor din
a Iasi de
lei 10.000 destinatia a distribui,
familiilor soldatilor morti BalfamiliiIor
nevoeee de ale soldatilor
mobilizati.
Dat locuitorilor stare
din e mic ca acel nevomai
toti locnitorii solicitan ajatoare
aceastä distributie nu
cei nevoeei- pentra toti
care fost
D. A. Negruzzi,
lai a de o In
spiritul iar de a
acei nevoiaai,
a carat Comandamentalni Corp IV
de ai oficial numele numorti
campanie, din
timp
un tabloa care s'a
mobilizati nevoiaei
au lipsa
Ca acest proceden, d.
a reueit a distribni numai acelora
ce meritau si ajutoarele distribuite
au fost
Familia
Luptdtorilor, din Bacureeti.
Din 10.000 lei s'a distribnit
la 58 de ale soldatilor mobilizati
de 2850 lei.
morti ducum
I. din 200 lei ; Gh.
Scumpu 300 lei ;
gan (Andrieeeni) 200 lei ; V. Ivan, (xi-
250 ; V. Avram, (Sipote) 200
Anica Mihalache, (Sipote) 250 lei Elena
(Aroneanu) 100 lei ; Maria Co
lei .
(Gropnita) 250 ; Elena
Lupescu, (Scobinti) 100 lei ; Maria Fera
rin, (Erbiceni) 200 lei ; Maria Ciobanu
200 lei ; Zoita AramA,
350 lei ; Anita Sabolica, 300 ;
Ion (Sculeni) 200 lei ; Tudora Cru-
300 lei ; Maria Morarin,
(Galata) 300 lei ; Luca, (Holboca)
300 lei ; Maria (BAiceni) 200
; Calipsa Vorofchievici, 300
lei ; Gh. (Ceplenita) 250 lei ; Gh.
a VrAghioaei, (Coarn. 350 ;
I. Rotaru, (idem) 300 lei ; Zaharia,
(Andrieeeni) 220 lei ; V. Zodobrischi, (Popesti)
300 lei ; loan (Popeati)
200 lei ; Paraschiva Curendel, (Tg.-Fru-
250 lei ; Anita Fitichin,
300 lei.
In total suma de 7150 lei.
Pentru toate aceste distribnite s'a
procese-verbale, care au serapersoana
ce a fost primarul
respective, a dat
asupra stärei materiale a persoanei
prefectul a distriajatoarele.
Procesele-verbale fost
exemplar, trimis
familiei din
al doilea exemplar actele de identitate
de starea materialä, au format
ajatoarelor, care se
de prefecture.
multiplele nevoi ale popalatiei
rurale, distribuitä a
Modul gospodärese cam s'a
dat aceste ajatoare, cereetärile
minutioase ce s'a dacA meritä ajutoare
ce aa
ca rezultat cA suma de
nat nevoi indolcind
mizeria in se gäsea cele mai
multe din familiile soldatilor mobilizati.
M. G. M.
de oferite pentru ridicarea
unni monument aviatoralui
Lei 300 I. P. S. Mitropolit al
Moldovei, 100 lei d. Dimitrie M. Bragamare
industrin 100 lei
d-na d. la
de Apel 100 lei societatea Dacia-
Rominia Bacureeti, 151 lei, 35 Colonia
din Viena, 100 lei Fabrica de
zahär Chitila, 81 lei colecta de
Econ. Severin Galati, 70 lei
Fabrica de bere 50 lei colecta
de pArintele Stefano superior Capelei
Paris, 33 Spitalul
29 lei 20 bani Batalionul IV
Pioneri Foceani, 22 lei familia Econ.
Teodorescu biserica Amza 75
lei din lei d-na Maria
dr. Gavrilescn 15 lei Staretul monas-
Gorovei Dorohoi, 15 lei militar
Iasi, 10 lei dr. Caravia
10 lei P. S. Arhierea Ploes-
Vicarul Mitropoliei Bucareeti, 10
lei Compania IV 10 lei
d-na Natalia Iagi, 3 lei 50 b.
Starita monastirei
Total 1305 lei, 5 b.
UrmAtoarele la
media :
Iasi. La C.
I. Dimitria, I. M. Theodo-
V. St. R. Simio-
C.
Cristesca Nic. Cojocaru.
de : Lucretia Constanti-
Malcoci, Maximovici, M.
E. M. Natalia Barghele,
V. Popovici, Calipso H.
Sadoveann, M. Georgesca Constanta
Cuvioeia sa,
mAnAstirei a obtinut un
de trei
timp C. S. va America de nord,
spre a vizita biserica colonia
neascA, de Sa, 14
ani, localitatea Regina Msa.
Luni sotii Gh.
lau al din se
drum ca prieten al Stefan
lui MAsA
se
ce se
sAri asapra sotiei
Popovici, de cit
tache Nicolau trausportat la
sft. Spiridon, salvarea, se
internat astäzi. Sotia s'a
parchetulni.
noi nu ne
mentalitatea redactorilor dela Cucind
sergent de stradA din Dorohoia,
le complecteze capacitatea, debitind
coloanele acestor ziare ignonimii la adresa
oamenilor ca greutate din
nostra, par'c'ar fi
case din Iasi Botoeani.
Oatneni educatia coltura
entA case, nu pot fi stare
sA prefere De nu
räspunde la una din inpentru
credem de
nitatea serioei sA se coboare
jos discutiunile
face o constatare
: ce de a
partidal ca sA permitA organelor
jos.
mai
debitate de un
care a tacit vreme nu
va mai putea vor intimida
ca sA nu dea o lectie
meritatA cari
slugilor plocon
primari
Se vor vedea punct acte
In regulA, a
liberalii sA administreze
o face'o aceasta
pentru sA lumea s'au
sub liberal la aceasta
comunA.
De respectal nostru
nu räspunde la
ce debiteazA ziarele
sunt o de
taj ordinar, de a face sA
glasul noastre.
Vom fir fir
citA administratie, ca sA se vadA
fast deveniti azi actorii de
gazete politici gata
sA rästoarne... colaborare !
vom face-o aceasta, nu de dragal
unor ci ca sA se carme odatA
eu sistemul nenorocit de a
preface de
a se erija asanatori de moravari toatä
drojdia sub tutela politicianilor
de a cincea provincie
simtul simtul
pudorei.
Conresp.
de lichidarea bonnrilor
de rechizitie a a
nut astäzi ultima licitatie,
D. V. Lisievici snbcomisar clasa
oraeului a fost
tat de clasa treia,
punctului frontierA
margea.
:: D. Otto Briese secretaral
Arte demisia ziva
de Noembrie, la profesor
caligrafie
:: D. D. Simionesca a fost numit ala
ala de me-
Epitropia conform testamentulai
unei donatoare, va distribai
de ca pentru
cite 75 lei la 10
PRIMARIA IASI
In de 23 a. ora 11
a. se va tine localul
publicA respectarea disart.
72-83 din legea
pentra inchirierea
de 2 ani jam. de la
26 Octomprie a. a base
ziare situate :
Caza Teatru, Carol
Universitate, I. C. spital,
Stefan Mare Mitropolie,
colt strada Muzelor
50 lei fiede
se pot vedea
zi Serviciul Administrativ.
No. 20985 16 27 Oct. 1913
- Ministerul a carat revizoratalui
polar sA comunice din institutori
din Iaei
altA a prosau
Aceasta in
derea unui studio statistic comparativ a
materiale a membrilor corpului
dactic
- D. Grecea Revizor al
Iasi a intervenit
sA dea cea mare de la Gh.
Asachi pentru cancelaria Revizoratului.
- Ministrul a pus intrebare
Revizoratului polar Revista
se de
primare a arAta
asupra
- Revizoratul a
pentru elevilor
din datA de comuna
Tg. Frames.
- D-ra s'a Inpost
II
din Spineni Andriegeni.
-D ra Eugenia s'a IndefinitivA
la Ruginoasa judetul
-D Sofia Dimitresau In
s'a institutoare la mixtA
Socola-Nicolina" la catedra d-lui Toma
- Revizoratul a
directoarele parstatisticei
particular.
Regimental 4 Artilerie din Roman
tinerilor termen redus
care an servicial militar activ
an au fost mobilizati sA se prepentru
a li se achita
tot timpul cam-
soldA,
Cum
Iasi,
In aceleasi
li se
solda ; Mimisterulni
räsboin n'a dat toate corpude
trapA ?
AstA searA J o i se reprezintl la
din spatioasa
salA a Circulai Sidon, partea armare
(Actul 4, 5 6) din Roger La
Honte" (Amor criminal), 6 acte
mari, minutioasA adaptare
acelagi name al celebrulni
francez Jales Mary. dramA
seamAn,
mai
mari
s'a reprezintat la
tregi, mai extra-
»Roger Haute opera de a
marelm francez, postaraentul
monumentalelor
: 3 acte
Joi 17 Octombrie. (A se subiectul
piesei se gratnit).
Programal non de Jai mai
subiecte printre care :
mai din Eclair Journal
telegramele din
celebre din (Egipet)
pitoreati.-Costumele femedin
toate cantoanele sviterene-RAzbanarea
bArbierulai, comedie. etc, etc.
orchestrA sub conducerea
simpaticulni capel-maistru pieselor.
Fabrica FORTUNA"
IASI - Strada -
1887 -
cu maOnele
cele mai moderne.
FurnizeazA preturi :
Stejar rotund scânduri la 15 m.m. la
80 m.m. grosime.
Grinzi de stejar. Tocuri pentru
Grinzi cele mai dificile, cerere.
Teiu, Frasin, Ulm, Fag, Nuc, rotund
Cutii läzi de lemn pentru ori-ce scop.
Bete rotunde. SpeciaHtäti in diferite articole de lemn.
Parchete de stejar clasa I-a II-a.
Roti de lemn pentru transmisiune.
pentru prelucrarea lemnului se inchiriazd cu
ora, lucrátori special instruiti.

Comisiunea de Ministeral
pentru reorganizarea
de din Pancesti-Dragomiresti,
Rwnan, a prima
ziva de Vineri 11
calul T.
D. directorul
profesional particular.
stie acea comisiune
din : I. Borcea profesor nniversitar
din Iasi, idem, Popo-
BAsnosana profesor universitar din
Bucuresti, Marcel N. profela
superioarA de agrieulturA,
dr. Riegler, V. Rada profesor la
comercialA din Iasi, Mircea
inginer agronom
pector al agricole.
S'a acea Intrunire a comisiunii
un de asupra Inagricol
din tarA.
In organizarea lui,
lamentele de sub administratinuea
ministerului
elimentare si inferioare agricole, sub
a ministerului de dornenii stA
superioarA agricultnr5.
Se deci cA de va
fi chematA sA stea la Intro aceate
douA specii de Do aceia
unii au zis cA ea sA fie
de
care pare a mai multe
voci ar aceia de a se numi : liceul agricol.
S'a de asemenea dach ar
bine ca elevii tread de la un grad la
de agricolA
o
D. N. Filip este de pArere elevii de
la elementare sA obligati a
face aici sA se
termene ei. Ei nu
trece la liceul agricol. In aceste
elevii curs
Elevii din liceul agricol vor trece de-a
coala de agriculturA.
In vor primiti elevii posegimnazinl.
membri exprimat
levii sA trece prin toate acestea
de agricol. cred
se de la sine.
De socotesc nu e
bine, nici se poate sA oblige elevii,
ce urmat In
sA tread si cursurile coalei
inferioare.
D. Th. D. Sperantia examenele
de In cere
acolo acea
suri riguroase
D. inspector a aratat
rile starea lui
astAzi.
S'a cA ar
a agricol,
putin acel ce stA sub admiministerulai
de
ce va acord asupra acestora
se va proceda la programei de
studii pentru din Roman.
Comisiunea dat pentru Vineri
18 Oct., tot In localul ministeralui,
dud se vor continua
P. C. S. Arhimandritnl Nifon Ionidin
Neamt, a font numit
ii or de staret al mAnAstirii
locul
pl cat
Barhba Gheorghe,
sericei Neamt, a
consietoriu la oprirea de
trei perderea
lui.
decanul Ion Alexandrescu
din Botgani, a -
judecata consistorialci.
Economul Alexandra parohul
bisericei a fost confirmat
guvern ca arhiereu
Craioveanu, a plecat eri pen
a se mitropolaulai primat
a-i da intro tu
Istirea CAklurasani pena
face stagiul de zile
apoi va hirotonisit
vor de
In de Octombrie :
Gheorgh Maxim, bisericei Sft.
odor
1. A. din si I.
dia CracAul
strada Vasilo 43, a
sA eri prin
V.., care suferea de mai mult
de o do piept.
Ea a fost de vecini salvatA.
Judiciare.-Cartea de Apel sectia
a a respins opozitia de Cavaler
Stanislas de din
condamnA
Steiuberg lei si Meer Gross 1000
lei, de cheltneli
din procesul
act.
- dintre Cantacuzino
I. M. Verona, Margareta Elena Catargi
pentru bani, s'a 22
Noembrie, la interogator
d-na Alexandri.
- SAmbAtA 19 Noembrie Curtea va
procesul de jandarmi
din Neamt, Chiriac, pentru arestare
a avocatulni Nicolan.
- va judeca procesul
dintre Marcu Fischer I. Pilat, pentru
proprietarilor.
dintre C. NAdejde
tenitorii Radu C. Porumbarn
bani s'a amAnat pentru a se
saccesiunii Porumbara.
La 31 Octombrie Curtea va judeca
pro dintre Leibovici Leon Brill
interventie la moratoria.
- La 4 Noembrie va jadeca procesul
dintre Metereamp,
Prilogeann Fischer pentru anularea
contractulni mosiilor
- La Noembrie se va judeca procesul
dintre d. I. Igirosanu d-na
KogAlniceanu, pentra reziliarea contract
de
D. S. contabilitltei Epitropiei
Sf. Spiridon, a fost zilele trecute
la la de finante, de
a prima suma lei In
titluri de date
Epitropiei, 87,992 lei 50 bani,
In valoarea cupoanelor exigibile.
Titlurile le-a la Casa consemnatii
; iar numerarul l'a Iasi, prin un
al Nationale.
Epitropie, acum
titluri rentA islazuri de
2,548,700 lei.
ziarulai informatd
ca privire la
dent, dintre d. Diaconescu,
Trib. sectia d. avocat V. Apoteker
despre care se relateazd de
eri al Opiniei'-se fate rectificare.
lervillul
Franta in stare
in Africa
Cairo.---0 cablogramä
garnizoana din
Darfour se stare de
räzboiu cu tribul Senusi,
ma ceic arab.
Situatia Francejilor ar
Gray accident de tren
tren de a
tamponat gara Dio Kovel un alt
Cinci persoane au ucise
alte
mod gray. persoane
au
Conflicte intro
Turci
Coastantinopol. - anie
cA mahomedauii Gamulgina adresat
Portei o tu contra
ritAtilor bulgare. Guvernatorul din
capital& a direct
generalulni sA
pricinile de reelametie. D.
a cA nu a operat perchizitli
cA va pedepgi cari au
nat. D. a rugat Djemal-Bey sA
asigure Poarta cA cari an
pArAsit acest au SA se
A mai cA va permite
nici un atac In contra Mahomedanilor si
se va duce el la
Albanejii
sirbi
Belgrad. - pe o patruld de
janiormi se ducea satul Celeconcia
spre satul Konari, 8 Álbanezi au tras
$e des, pe granifa alpe
Drinul
grupuri
Romániei
Viena. - ,Politische Correspondee se
acupd de imprumat nu suficient, pena
toate cheltuelete necesitate
ca bonarilor de rechizitie,
armoment
Pentra aceste nevoi ar
nevoe de cel putin o jumdtote
liard.
,Politische Correspondenz" tocd
situatia Rominia
NIA
noastre ne tndreptdfeee
firma cd raporturile dintre
d. Diaconescu tribunalaavocati
lost toturbane
s'a dat nici
odatd ocazie la
MULTUMIRE
D-lui Dr. H. Solomovici
IA$1.
mi vA aceastA
cale sincerele multumiri
abil care m'ati o-
Nnmai gratie Dv. aunt
de un catarrh cronic care m'a
torturat donA-zeci ani.
Prof. dr. Lunin din Petersburg,
Prof. dr. Gomperz din Viena la cari
am fost diverse rinduri putut nu
numai dar nici
citusi potin
VA recanos2Ator viata,
inbite de
vA tot dinadinsul suferinca
un destoinic
combaterea bolilor de nas, urechi
gurA.
Ca
MAX. H. GOLDNER
Proprietar-Tipograf
A. S. R. Principele Ferdinand
la Bucure§ti
Bacuresti.-- A. S. R. -Principele Fercare
se la Sinaia, venit din
Viena, va veni zilele acestea Bucuresti
va d. general Hirjeu, minisde
D. Titu Maiorescu
Viena
Viena.- Tula Maiorescu, intorcinda-se
din Germania, se va opri cite-va
zile la
Ministru al Romdniei va
primit de Imparatul Frantz
i avea o ca contele
Berchtold.
Ciocnire de trenuri
Var§ovia.- Un tren de
Mori s'a ciocnit
un alt tren.
5
gray
niti.
Examenul pedagogic
de capacitate
tra
Bucareei.-
adace
pen-
pedagogic', care trebala
la
de
a pentru Noem-
D. Carp
Bucureti.-D. P. P. Carp a sosit
azi CapitalA.
Tot azi mai prietnei ai
d-sale au dat la d. Carp,
o consfAtuire politicA.
Car cteristica
e cA d. Carp, e
totul strAin, de
aceastA consfAtuire.
intrunirea aso- presei
la ora 10 dimiva
extraordinard al membrilor
generale a pentru a protesta in
potriva mdsurei de autoritätile mi-
Ware de a un numdr de siarilti.
Impromutul
Constantinopol. - a admite
mare turc la Paris, Franta ar
fi moment, o conditie
dupA care cea mai mare din -
de material rAzboi sA
date indnstriei franceze.
Se sperA cA o va stabilit%
i
Serviclul In
teritorlul
Bucureati. - Directia a
telor a decis sA Intro orasele
din teritoriu nou, o mai
care sA
mai partea
In acest scop, generalA a
a hotArtt sA Infiinteze un
de autobuze, identic a
tat Intro Bucuresti nu era
drum de
Actnalmente, se inurmeazA
a se fixa.
Se In urma druprincipale
de practicabile.
Este vorba ca noul servicin sA se
In viitoare.
Albaniei
Viena. - Corcurile diplomatice cA
au consimtit Principele de
\Vied, fie mat ca al
Albaniei.
Principele de Wied,va vizita In curtnd
mai multe Curti europene.
Cálátoria regelui
Serbiei
Belgrad.-Ziarele
regele va o
Europa.
Consiliul de ministri
Bucureei.- Un de
se va probabil Vineri
MARE EVENIMENT ARTISTIC
Modern
Cu ocazia trecerei din Rusia spre
Joi 17 Octombrie 1913
dé la Folies
Paris
imitator al marelor
artiste prin marele
sneers ce a acum ani la
GYP,
grafia femenind perfectie, representind
in superbe tualete moderne,
provenind din marele ateliere de mode
din Paris, artttele ce cintind
artiste voacea res-
De
singar strada
No. 8. -A se adresa la D I
avocat sau la d.
Strada 129.
De
2 aparta-
eu 450 550 strada Pacurari
92. -A se adresa d-lui dr. Frey
vis-a-vis de Copou.
certifaat se A se adresa la admiacestai
ziar.
premiatä
Stradela ArmeanA No. 6 -
str.
De car Catargi 5
compuse din Apartamente, canal,
A se d-nei Jeanne Unter, Pdcu
37.
Strada Cd-
De
8
2 camere pentru i o magazie pentra
depozttat
prolesor universitar-fost magistrat
03
AVOCAT
a in strada 1.
(casele Teoaor)
Consultatiuni -8 seara.
De Inchiriat o
legant mobisou
de la 26
tombrie str. V. Conta 16 la d-na
rolina Sprinceand.
de limbele FRANCEZA,
scrierea coresponmatematicele,
curs
secundar.
in special elevi care se
parA in particular pentra a trece
examenul la :oalele precum
corigenti.
Seara la de 3 po
curs pentru
V. profesor
Str. Teodor 36 (in curte)
De de
dela Octombrie o.
de 8 Hectare
1830 m. p. situatA acest Judet,
Galata,
atenansele necesare bane
case
dArii.
Doritorii se pot adresa
strada
4.
de
Americane
ALTOITE NEALTOITE
Producatori etc.
Dimitrie Vizanti
- 2 de argint
Catalognl gratis la -
Dr. L. FISCH
Specializat la Berlin in
COPII
Precizarea
analize microscopice
VACCINARI
Ia§i, str. Cuza-VodA 42
Consult. 10-11 3-5.
Medic de Spital
Str. 46
Consult. 8-9 dim. 4-6 seara.
No. 42 ter.
A se adresa avocat V. G. Cris-
Str. No. 42 bis.
Un camere marl, la strad
una atenanse, la eta
Mare Jurist,
de se
riaz A se dresa la
OPINIA"
ON1=11,...
Dr. L BRENER
Specializat clinicele din Germania
BOALE DE FEMEI
Str. Liipuneanu 25
- Cons. -
din campanie reluat
au e e
A.
Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva
- IASI - Strada - IASI -
: Cele mai complecte analize de din punct
de vedere microscopic ; Analize microbiologice
de lapte de la doici ; bacteriologice de spute asupra
cilului tuberculozei ; Analize de secretiuni uretrale asupra Gonococilor
Neiser ; Analize alimentare de vinuri, lapte, etc.
Analize de stofe punct de vedere a compozitiei a continutului
In bumbac sau etc. etc.
Cereti instructiuni pentru ori-ce
M
m
I

al produselor
Strada Mare No.
Tot bumbac,
doguri,
ameriei, barcheturi,
zä de eas5.
pentru
MOLDOVA"
pentru industrie de
Ciorapi
Fabiva
Eau
Copii
ADVERATELE grele
a
il
ghete,
pentru rochii de
sutase de bumbao,
de pide i trifave
de Botez. Fitil de
de pende
§ireturi pentru haine de
negre eolorate. Sireturi
corsete. Chingi pentru
gata ou
Nalionalä de produse
textile
Max I.
Postavuri, militare, Po-
PAturi
de Bra§ov,
ZÖBISCH et Co.
Soeietate
DE LANA
,*
ADVERAWLE
trebue
se 3
cina, doua
la
pe
Hamburg
(Hamburg-Amerika Linie)
Serviciu de vapoare toate lumei
Hamburg-New-York
Boulogne-New-York Cherbourg-New-York;
Southampton-New-York.
Hamburg - Filadelfia
Hamburg - Boston
- Canada
- Cuba
- Brazilia
Hamburg Argentina
- India
Hamburg - Chili
Hamburg Peru
Hamburg Africa
Vapoare speciale pentru
voiaje de plâcere:
jurul lumei
India
Câlátorii Orient
Cálatorii Nordului
in Irlanda
Calâtorii in India de Vest
pus in circuIatie cel mai mare vapor din
919 picioare, 63 picioare, picioare, 50,000 tone.
Parcurge drumul in seapte zile.
Patru Suruburi. - Cálátorie complect pe mare.
Clasa camere spaticase paturi nesuprapuse, baie total 180 de
acestea sunt turcepti, de rece in 3 ascensoare
de kilometru bord plimbare, salon de bal festivitati,
restaurant innot; Grillroom, de gimnastica, cetlt,
sala de
Clasa Camere de 2, 3 pi 4 persoane, electricä, sonerie, pi garderobe.
mâncare pentru 354 persoane, salon pentru scris, cetit, gimnasticá, salon pcntru
primire; 20 oddi elegante 20 oddi elegante de ascensor pi plirnbari
Clasa Camere de 2 gi 4 persoane, electricá, said de máncare pentru 440
salon de primire, fumat pi de gimnastica, bibliotecá pi de plimbare, 17 de baie
putine.
Infrebord pentru familii pi femel, in cabine inchise iluminate electricitate,
2 4 paturi. Mâncarurile se servesc pasagerilor la de supraveghetori
supraveghetoare. Se culit, asemenea saltea de paie, pi
cuverturá, prosop pi La o care se poate
copiitor pi alte asemenea un numär de de putiná.
Prospecte gratis pi franco.
Hamburg-Amerika Linie, lvuenrk , Hambura.
Romänia:
EISIG MARCSOHN.- Str. Mare
It
prin
din STFLIA"
R)
Secietatea de asig.
vietei de rente
prin de
Interne No. 10141 din Decembrie
pentru prin innallul
decret No. 1984 din 19
Decembile 1869.
Penduri 31 1912
Lei 215
Rezerve de gi de
Lei 190 Milioane
lichidate 478
Situatia 31 Dee. 1912
Lei 632
depuse
din pentru din
Lei 7,781,500
Reductiunea asigurarei.
Drept de
.A.
Plata a asfgurat.
Pret mare de
:
pe caz de in
de
de inveliditate oferirea
rente de 10
rizicul de
ccntra pAei de
de 2 din suma as!gurat6.
general
examen
I. C. No. 166
strada de Sus)
Strada
:
C
. In la
SALA CIRCULUT
TINEU
noastre iau parte toti corjfeii marilor teatre
din Paris, Berlin, Copenhaga, Roma, etc.
Sarah
Jane Hading,
Psylander, Porten,
, FILME
DE POPULARIZARE
Si
SPORTURILE
Manevrete armatetor pe uscat pe
NOILE DESCOPERIRI
care iecare tot ce
de
scene scene artistice de varieteu, redare
a scrierilor celebri. etc. etc.
St.aiunea de cea de in
aranjatä pentru cinematografice.
DE SUCCES 7