X - -X

AMYL IV. - No. 831.
-
10 BP NI EXEMPLARTIL
ROMANIA
ABONAMENTUL : '
if; Capital' : 1 an go let, 6 lunr 15 ler, 3 lunr 8 ler.
In Distaste: I an 36 ler, 6 lunr 18 ler, 3 lunr 10 ler.
In 8tre1aitate: t an 48 ler, 6 1unr24 ler, 3 hint' 12 ler.
SIXIM
--
Director : D. AUG. LAURAN.
STIRI TELEGRAFICE
din ziarele strine
Paris, 15 Marte.
«Köln* Zeitung, afig, ca deoisiunile luate de
consilitil de ministriT linut azY. - sunt inca lieeunoscute.
Se afirmä totusT, o ele priveso isgonirea
acelor Merritt, carT sunt strain)! si inchiderea
scoalelor lor. DeputatiT din centrul stang
s'ad unit ea cele-l-alte grupurI ale stangeT la
interpelatiunea, ea guvernul sit, aplice legile esistente
contra ordinilor nepermise.
Petersburg, 15 Marts
Generalul Gurko este inloouit prin generalul
Constauda - in calitate de comandant al trupelor
de garda din districtul militar al capitalel.
Berlin, 15 Marts
Tarul e series bcilnav. In toatg curtea inpedata,
eonine§te intristare. CeT din pr., jurul luT
nu )ocsc s publice nieT un buletin despre starea
lui, pang ce nu se va fi constatat maT intaT
naturaiboaleT., '
Viena, 15 Marte
Ministrul presedinte roman Bratianu a plecat
din capitala. Despre gratioasa audientg de la
iupgratul, precum i despre primirea oe i. a fgout'o
ministru de esterne, s'a esprimat in piste
termenT ce argtad oea maT mare mutumire a 1 I.
In audientg la fl-ipgratul Bratianu a comunicat
felicitgrile principeluT Carol logodirea prin.
oipekt de coroang RudolPh, en fiica regelni Belgielor
Leopold II, Stephanie.
In decursul zil Bratianu primi visita contelut
Andrassy.
Belgrad, 17 Marte.
Comitetul hell( govim an revolutionar, solicit5nd
dupg o audien tg. la prinoipele Milan, nu
numaT ea a fost refusat, dar i alungat din targ,
Londra, 15 marte
0 telegr snag a lui «Daily Chroniche, din Alahabad
anuntg :
Cbarioar e ooupat de inimid si prgdat. AliatiT
nostri se intorc contra noastrg. Txiburilo se adung
si se striing in cete nt meroase. O campanig,
Ilona e inevitabilg.
Triest, 15 Matte.
Au toritatea maritimg publiog o circular& cgtre
oficiile porturilor, cu privire la oprirea inportuhil
de vite cornute de Boer ovtnienta din Cypru,
pentru-cg bgntue pe insulg =lime felurite.
Eri serbgndu-se ziva nasteriT rev luT Humberto
de Italia, sad ; flat pe strade o multirue
de proclamatiunt revolut:onare, in care se ye steste
cg peste cat-va timp va Denali in Austria
cete de lupt atoll it Belt Póliica strgns piing
scum HO de esemplarth
Lahore, 15 Made.
Fee tul an basador chip zcsc in Petersburg,
Chung-cl ow, nu este isecutat, ci 'prin intreveuirea
arnbasadortilui fránces 4i englez din Peking,
a prinait ertare.
Lord Derby, prim e§te pe le-care zi grave atacuff
de la presa conservatoare, astfel i se inputg
ca din lip de bgrbilig a fugit la cea-l-alti
partidg retire ca a cum se incepuse lupta oea
grea. Raicsl1T partidel liberate nu'l priveso pe
bogatul lord U toati intrederea.
Liga irlandezg nationalg a dat, o manifestatiune
in care pretind sa nu se aleagg in parlament
pia un proprietar de primant.
Marc de Salisbury va pleca din motive
saritare, la onsiliul doctorilor sat, in Africa
de Std. A colt) va rgrognea vre-o 6 saptginanT.
Petersburg, 45. Mute.
»Go!os4 anuntg, ea pol 'Oa prins cu doue zile
maT inainte 16' socialitatl, dintre care unu era
student medecenist, 2 irgenerl si restul IncatorT
simpliT.
-48.1111=-,..
Serylciul telegrafio air Romaniei Likiere*
- 17 Marte - 4 ore seara.-
Rtma, 16 Mote.
Disoutiunea relativg la bug( tul ministerului
de esterne s'a continuat ierT la Camera deputetiler
printr'un discurs al d-luI Cairoli asupra
noliticei eat( ricare a -cabinkulua,.., Acest discus
a fost yid aplaudat.
Primul &Distill italian a zis ca sfintenia trao-
5k-A4tiffitinElttiAll J., .
A.P.A.12,TE iî TO.A.= ZIEIE
prom
Pentru Abonamente, Anunciuri i Reclame a se adressa,
la Romania: La adininistrajiune, Tipografia St. MihAleseu §i la correspondentit diaruld din judete.
In Francia: La Societe Ilavas, Laffat et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
In
In Amelia:
ANISIMIKEZOIXti.,340WWTANIVOIS MINZWEISIMAIV
kustnia: La D-nu Eug. Micouct's, Foreign Advertising Agency, 130-140 Fleet Street, London.
La D-nu B. 0. Poppovitz, furnisorul Curter Bornane, Stadt Fleischmarkt, 15, si la D-nu
Schalek, 1. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacht der Borliner Wespen,
Hamburg.
tatelor si a altor consideration), de ordine superioara
oblige Italia sg pastreze amicia Austriet,
adauggnd c aceastg amicie nu ya putea
fi sdrucinata prin declamatiunile neputincease
ale acelura cari, im visurile lor, de intreprinderT,
risog sit compromita fruotele sacrificiilon secularT
ale Orin
D. Cairoli declare ca guvernul italian voeste
si aibg prietenia Female)" i og de altmintrelea
el doreste s intreting relatiunT cordiale ou toata
Puterile, reservändkrVi deplinä libertate de aotiune.
Pentru interior: el vrea siti urmeze o politica
impartiala, päzind toate drepturile, reprimand
toate disordinele ; el vrea in sfgrsit sí ia agsent
intelepte i prudente in priv;rea fivanteslor
statulul si a apgrariT nationale.
D. Cairoli terming prin respunsul sad, telegrafat
deja, la interpelarea ce privia independen
ta Romania».
(Havas)
-4 se vedea ?Mime sciri pe Pagina
Bucuresei, 6 Martie.
Cu twit& afirmatiunea ((Preset", Pe care
not suntem dispusl s'o credem, de si este
organ diplomatic, o mare parte din public
urnieaza a se indoi despre scopul urmarit de
d. loan Bratianu, in calatoria sa.
ACeste indoieli sunt destul de legitime.
D. Bratianu a isb.utit sit nu se fad creOut
chiar dud spune ce are de gand sa fad,
dar and pleacá misterios, cum a facueo de
asta data, cine poate sit creada, ca politica
este cu totul esclusd din peregrinagiul sea?
Sit fim insa concesivT. S admitem pentru
un moment ca declaratinnea organului ofi-
ciulut exterior cupi.inde nunicei adev6rul
intregul adevr. Sit zicem i not asta-zi, ca
d. Bätiauu s'a dus la Berlin numal pentru
executarea eat maI iute si mat regulat
a conventiuniT drumurilor de tier ; - i sa
analisittn, ast-fel circumscrisa, misiunea sa.
Ca ltoria primula) miuistru este motivata
pe dificultätile cc se ridica la inscrierea conventiunif
in registrele tribunalulut de la
Berlin; diCcultatl pe cart delegatiT no§tri,
dd. Calenderu, Dabija i Sturza, nu le pot
inlatura.
Acesta este motivul, ce n'il spun amid influe
nti al politica cabinetulux actul. Dad, adevratul
motiv este acesta, dad, judecatorul
comercial din capitala Prusiel refusa inscrierea
stralucitel afaceri in registrile tri-
Unable!, sit ne fie lotusi permis a intreba :
Ce cauta d. Brätianu la Berlin ?
Sa nu ne grabirn a ne rnultumi cu respunsul
dat de unit, ca primul ministru trebue
sit fie acolo, ur de se trateaza despre
un interes de 243 milioane. Un asemenea
respuns nu poate indesttila curiositatea omu-
luT,
deprins in a cugeta matur.
Ce fel ? Tara are tn represintante dintre
eel mal capabilI la Berlin, si tot nevoie
este sä porniasca i d. Bratianu acolo
? Guvernul tamis, cu o misiune
spcciala, la Berlin, pe d. Sturza, care cunomice
mat bine de cat toll ministrif no§tri
chichitele cony( pe care dnsul a negotiat-o,
pe d-nii Calenderu si col. Dabija
ca: garautiT serioase asupra onestitlitii operatiuniT,
§i tot mat trebue :WV tulbure lads.
tea ,1). Bratianu care, lie zis in parent(
pricepe mai putin aceasta fun( stA envoitiune,
de cat trimisif , tArif la Berlin ?
Fa ne fia permis dara, a nu prea ti deplin
satisfA cull de esplicare a ce se dat eitlatoriel
primula ministru.
Dar in fine, ce crede cit are d-nia- sa ,sa
tacit acolo ?
ts,
ASIVRAM. .4traCtilenIMIN1111111.
§i
§i
Judecatorul refusa inscrierea la tribunal,
tyebue sa aibit dnsul motive puternice,
estrase din legea prusiana, spre a refusa aceastä
inscriere, emote altminterea de oament
cu multit influenta din Berlin.
Nu cixe-cum-va crede d. Bratianu ca cu
simpatica sa figura si cu abilitatea sa diplomatica,
care incurca mediocrititile din
BucurestI, are sit convinga i pe judecatorul
din Ber;in, spre a face ceea-ce '1 va
cere primul nostru ministru sit faca ? Trebue
un prea mare grad de egoism cul-va
sa creada i una sea asta. i aci se vede
una din fortele, usurinteT, de care nu se
pot desbara unit din p9liticii nostri.
Dad. judecAtorul refusa inscrierea uneT
conventiuni, asa ,de favorabile actionarilor
garment, trebue sa aiba motive legali tart,
si nu d.*Bratianu, dar nici chiar principele
de .Bismar k nu'l poate .hotart a lucra alt-
fel. Ce cautit dar d. Bratianu acolo ?
Daca scopurf politice, de aliante, nu urmiireste,
care't sunt scopurile finantiare, legate
de nenorocita rescumprare ?
Aci, suntem earäsi nevoiti sa intram in
sfera ipotez&or.
Daca judecittorul de la Berlin refuza autentificarea
sa faimoasei conventiunt Sturza.-
Bleithroeder, nu'I remane d-lui Bratianu de
cat trot lucruri de facut :
Sat sa, primeasca ruptura tratarilor asupfar-acestliT
frond, amanand rescumprarea
pentru alte timpuri, cAnd se va putea face
cu mat multe foloase pentru tara ;
Sail sa suspendeze lucrurile, pAnd, and
va veni la Camere cu propunerea unor nouT
modificarT de introdus in conventiune, dupit
cum se cere la Berlin ;
Safi sa puna, singur la cale executarea
conventimiii cum 61 cer striiinil, remanand
sit dobandiasca apoT de la Camerile sale un
bil de indemnitate.
Care din aceste mijloace va fi ales de d.
BrAtianu, nu Wine.
Pentru not insA, cel mat de preferit este
cel d'antitifi. Am multumi lul Dumnezen, cit
imprejurarile ne ¡jute sit scapam de incurcaturile,
in cart aruncase tara eel ce ad al-
catuit si ad votat conventiunea pretinsel res-
cumprarT. 'Pe not atat de mult ne-a inspaimantat
aceasta funesta conventiune, care
legitimesza intervenirea strainului in aface
rile noastre. interioare, in cat am considera
o zi din cele mat fericite pentru tarit ziva,
dud acest act s'ar declara ca nul i nea
venit.
§i
Sit apuce pe drumui aceasta d. Bratianu,
suntem sigurl cit tara acea, care mun-
ceste si care platesce, 61 va ierta multe din
greselile trecutului. Sa gnat dar un moment
romitnesce, i sa primiasca statu-quo
al. conventiunii ,de la 1872. Acorn suntem
stat independent, si prin urmare chiar i eel
mal fricosi pot area o atitudine de resistenta.
Sa ne part dar bine ca judecatorul
de la Berlin refuel inscrierea in registrele
tribunalulut.
Cat despre cele alte dou mijloace, modificarea
din not a conventiunii de catre
parlamentul roman, sati schimbarea el, intr'un
mod .anti-constitutioanal, de catre 1d.
Bratianu,--ele ni se par foarte nenorocite,
Nu numaT, cit venirea din not la Camere
cu o conventiune deja sanctionata, e ceva umilitor,
dar de sigur atunel s'ar sterge i ulti-^
mile licariri de garantil pentru demnitatea
si interesile statuluT romän ; ne-am da cu
mainile legate iu brinul plac al strainulul
exploatator.
Dar dad, d. Bratianu' ar lua-o asuprit'I
s'o modifice singur - ceea ce nu credem ca
,
II.
in
0. "'". - '
ViVEIIT, 7 DIARTF, 188 O.
?.-.75 S.. : er, S.4C,,,Maiat
t
ANT:MOD:MILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bent.
Reclame pe pagina III-a . . . . 1 Led.
11 PP PP II-a 2 PP
Epistole nefrancate se refusa
Articolil nepublicatl nu se inapazd.
Pentru rubrica; Insertil si reclame, redactiunea
nu e responsahill.
Prim-Redactor: STET, C. MIORAILESOLf.
."11-
.":47:4--Ta,vtW
cutezat - i apot sit cearti Camerilor un
bil de indemnitate, atuncl nu numal val de
d. Bratianu, c'a ear sinucide singur, dar
val de tail! cad s'ar vedea tradatit in as-
piratiunile sale de dare unul din fiii sT, in
,care avut-a oditta multa incredere ; cad
pe langa ruina materiala, ar cadea i inteo
descompunere morall, prinpierderea credintei
in institutiunile sale constitutionali si in oameniT
earl se succed la carma statulul. D.
Brdtianu ar comite atuncl crima unel loviturf
de stat in tolosul strinilor exploatatorl
si de aceasta crima nu l'ar putea spala nicl
o Rita de voturi ale unor Camere servile.
Sit ne oprim acT cu ipotezele, spre a conchide.
Dad, esecutarea ConventiuniT este oprita prin
refusul judecatorului comercial de la Berlin
de a o inscrie in registrele tribunalulut, d.
Bratianu inca n'avea ce se caute in capitala
Prusiel, cad ar fi putut da instructiuni delegatilor
set, maT priceputi de cat domniasa,
cum se urmeze.
Data s'a dus insa, numat pentru acest
scop,-lucru foarte indoios - atund sa profite
de dificultgile ce se ridica de la Berlin,
spre a face se inceteze ori-ce negotidri in
privinta aceasta, si sit se feriasca de a lua
alte indatorirl fatit cu strainiT.
CRONICA ZILE].
Mal' 'nuke persoane din societatea Concordia
roman& vor da, Duminecg, 9 Marte, o representatiune
teatralg, in oasele societatiT, oalea
RahoveT, 16.
Venitul miesteT representatiuT e destinat pentru
eel lips* de mijloacele esistente, pentru ceT
Arad.
Nu ne indoim ca publicul bucurestean, avénd
in vedere nobilul scop al acestel distraotiunI pe
care i o oferg sooietatea Concordia romänii, va
fi bine representant, Duminicg, seara, in calea
RahoveT.
Pentru bilete se ' poate adresa orT-cine la d.
C. Porumbaru, presidentul sooietatii.
-X -
In statutele societatiT cleruluT roman 4.Ajuto-.
rul»,oboiniosttieatnitil in 1877, se prescrie infiintarea unei biblioted;
Pentru a ajunge la acest sfarsit, nnmita so.
oietate ((face gel la totl dd. redactorT ,ai ziarelor
din targ, rugandu'i egiduros si bine-voiasog
a tramite la redactia:(TonsolatoruluY,, - ziarul
societätii tAjutoruh, - din publicatele d-lor.
Credem ori apelul va fi luat in consideratie,
de oareoe toti dd. redactori din lark' - afarg
poate de eel inspirati del d-Brgtianu - trebue
sä voiascg a ajuta onitura intelectualit a preotilor
nostril.
-X-
Ch. bul studentilor universitatiT din Iasi* a serbat,
Mie null, 5 Marte, a cincca aniversarg a
infiintarel luT.
Cu areaetà, ocaziune s'a tinut o diserte tiune
1 lame si s'a rant o dare de seamg asupra
mersuluT sooietgO.
I.
-X-
Dur are a inca nu e de tot curi titg de sloiurY.
Cu toate acegtea e z1 dimineatg, rice 'Vocca
CovurluiuluT, din 5 a curentd, a pleat un remorcher
spre Braila.
-X -
Colegiul I electoral pentru senatori e couvocat
pe ziva de 6 Aprile, ca sit aleagri, un seenator
in locul d-luI Nic. Cretulescu.
Cel de la .juch tul Olt e convocat pe zina de
2 Amite, ca sit aleegk un senator in local d-lui
C. Caramantin, numit in funotiune a StatuluT.
-X-
va cuteza d-nia-sa sa fad, de si multe a I Colegiul I pentru deputati. din judetal Olt e
.:7-tr101.
-

ebnvocat pe 8 A 'wile, eel din judetu1 Neamtu,
pe 10 Aprile ca s aleagg ate un deputat.
Colgiul al II pentru deputati din judetele Suceava
ei" Vaslui se vor intruni in ziva ele 4 A-
1 I pril e, ca sg aleag g. ate ua deputat.
f
1'
,
F
DIN AFARA
Salata,
diploniatiesi.
Acum cAte-va zile principele de Bismarck
iuvitase la masa sa pe Mat mult1 amid at st
politic!, i printre bucatele servite se insärcin&
siegur a oferi mesenilor Or. un nod
fel de salattl., un tutti-frutti diplomatic, in
zestrat cu o curioasA proprietate, act din
ea am putut gusta i not acestia, cart n'am
avut onoarea a fi de fat& la prAnzul cancelaruluT
german, gratie transportabilitAtit
et prin firul electric. Dar acest tutti-frutti diplomatic
mal are o proprietate i mat curioasg,
ce se cam apropie de a hasisul
oriental, mal cu seam/ dacA e gu3tat de
organele oficioase ale Austriel. Ast-fel, din
consumarea hitde acele organe am putut estrage
urmAtoarele consecinte politice.
1. CA de si alianta austro-germanl se intemeiase
in Septembre 18 79, increderea in sinceritatea
ce se afecta fat/ cu aceasta, aliantl incá
de atuncl, abia acum s'a esprimat de organele
oficioase a le vecinulut imperig.
2. CA archiducele Albrecht, cu cereal sü
militar, a inceput a iubi pe Germant, numat
chip/ ce masa s'a inceput i mesenit ajunserl
poate pe la fripturg i desertarit
cate-va stiele de vin.
Asa trebue sL fill., asigurA presa oficioas&
austriacg, cg, each insust principele Bismack
a declarat c bgtrttnul archiduce i maresal
Albrecht nu mal e ma mult la Curte amicul
imperiulut slay, ci al Germaniel, --- pi
inchei& apot inteun mod, cesi bate joc
d'ort-ce nex causal intre lucrurile lumet acesteia,
abia (wain ni s'a luat peotra de
pe inimile noastre. AdecA, Albrecht numat
e acela, care fusese pAnti la salata diplomatic&
oferia de Bismarck ! Curios tutti
frutti diplomatic, care rApeSte din memoria
inviesilor la Sadowa alungarea lor din confederatiunea
germana! In loc sa fi pus cestiuuea
mal natural, el ambele imperil s'aü
aliat, cAct ati a se teme de Rusia, Francia
si Italia, organele cameleonismulul diplomatic
austriac reduc totul la niste vorbe pronuntate
d'un om, .-are ort cAt de superior sA,
fie ia unte1igen, totusi e constrins a se supune
legilor nature!. AtÍ fost oamen i mal
mart ea principele Bismarck, si cu toate acestea
vorbele lor pronuntate la petreceri
nu li s'a Watt serios.
Gararttii Wet.
Relatiunile Germaniet cu Rusia puteag
pot inca ascunde cause d'un serios rsboig
Dar nu mat putin adevrat e, c afar& de
FOITA ROMANIEI LIBERE"
-6 Martic 2i
RY
(Din jurnalul lei Peciorin).
DE
---
A I,EX ANDRU LERNONTOFF.
(UR at A a a).
Munt eease sgptamanl de egad mg afiu in fortul
N. Maximid Maximiel e la vgagtoare... Sunt
singnr ; sed la fereastril. Noel cenuen acoper
manta i dealurile, i soarele apare prin negura
ea o path galbing. E reoe; !Alta fluerg ei scu-
turg obloanele famstilore.. Ce aria gun este
Void continua jranalul mea, care s'a intrerupt
-din causa unor intgmplari atat de extra-ordinare.
Am cetit ina o datg, fate din urma re copilarie
! - Am credut eg void muri ; era cu neputintga
n'am deegrtat itieg paharul suferintelor
mele, ei acum simtesc eg mai am s'A trgese multä
vreme.
Intreg trecuttal med trece limpede i incarnat
pe dinaintea ochllor mel suffeteeet. NieT o trasurg,
nieir o umbra nu a sters vremea !
-
si
cele ce árAtargin in partea de la sfArsit a articolulul
nostril de erI (Germania st Rusia),
mat avem i alte temeiurt a nu ne crede
tocmat asa de apropiati de sabie i foc.
Ast-fel, cu tool oim ct spiritele sunt mat
cumpitnitoare in Germania, ca in vecinul in-
periti slavic. Impratul Wilhetin insust e o pu-
terncA garantIA, pentru pace; in timpul vie -
tit lui e pozitiv cii. imperatul Alexandra II
nu va avea st subscria nid o declaratiune
de rsbotii contra unchiulut seg. Dar nict
Tarul nu e mat mica, i mat slab& chezksie
de pace, mat- ales de and cuvntul «refor -
me" nu'l mat supAra. Introducerea de reforme
si inceperea lor d'a se aplica leal, vor ocupa
spiritele din Rusia cu treburile lor
interne.. OcupAndu-se insg Rusia numat
cu curAtirea grajdului luI Augias modern,
pentru ca sit riu se mat transpoarte sf in
secolul XX-lea ruginea veacurilor trecute,
Germania, in conditiunile arAtatn, 'pi va vedea
de sArAcia et nemtiascA.
In afar& de aceaste done' state vedem o
altA garantia in puterea Anglia, care prin
gura luI Beaconsfield a declarat, c 'st va
sustine local et conpetent la masa europeanA.
In fine and ne vom aduce aminte si de
declaratiunile lut Freycinet i vom reprivi
asupra modulut cum s'a condu% politica republicel
francese d'un timp incoace, trebue
sit ne incredintlm ca elementele d'a putea
spera in pace nu ne lipsesc.
DISPUTA INTRE CONDEIU SI SABIE
Condeiul i sabia se disputaii, care din ele este
mai trebaitair oamenilor in luptele lor.
Uu invdtat spunea: odi noara noaptea ace=
pe patul med.; somnul se departase de la oehil
met Pe caud tremuram de durer i neon, ei
mg svarcoliam, &U glisul unuie ce btea i
ou fortg inpingea in ilea.
Cine rag chiana in nowtea intu neeoasg ? stridgai
ed. Mi se respunse : 'an om ratgeit pe ulna din
cause neounoetintela silit a fa .e altora" rugAminte.
Canal am observat ca tonal luf este bland
am itrigat pe servitor ea sg-i desohida. Omul
intr rezimat in bastonul sad. infaeurat In
sdrenta vechi ; l'am observat bine ei am reounosent
in el pe al nostru nvatat amic.
Ed m'am bucurat ea de o bung veste ; 'in
tristarea s'a departat ; bucuria 'mi-aravinit ;
'i-am pus inainte mancarea ce s'a gasit in oa s5,
Parn servit ; el a pageant din toate Dupa oe i -
a ispavit cina ei a multumit lui Dumnezed, a
rostit ideele sale ei a desvglit tesaurul Intelepciting
sale. Ed am luat o carte ei cerneall, casg,
copiez revistele sale drAgaleee. Abia incepusern a
soriie, fi sfargmai condeiul in mama' achimband'l
ou altul, l'am sfarricaat i pe scela i l'am arun
oat. Oaspele mg intreba pentru ce Pam. arunoat ?
eCondeiul este alesul 1u Dumnezed, nu'l strica
este multg bine-facere inteaasul. Daeg, tu al ounoasce
pretul luT, negreeit nu'1-a1 arunee."
Cunoeff tu agerimea lui ei in oe oonstg misiunea
lui ?.
'MI aduc a anainte, ca in noaptea care a preoedat
duelului, n'am putut inohide oohii o singurä
seeundg. Niel eerie nu am putut ; o turburare
neinteleasg mi-a fost toatg fiinta.
Mg plimbai prin odaie aproape un ceas ; ape)].
mg aeezai lar pe scaun i deschiseI un romant
de Walter Scott, care era pe masä ; era Puritanil
din Scotia. Dinteuncieput nu putui ceti de
eat ou inane greutate ; dar in wing gm! uitaI
de mine, %lit de farmecul aoestei povestl.
In sfäreit incepu sg se crape de ziva. Nervii
mi se linietirä. Privii in oglindg ; o gMbinealá
mare grat acoperia fate, care purta semnele tang
nopti nedurmite ; dar ochii, de si turburi, avead
inert esprnsiunea unei mandril neelintite. Era's
multumit de mine. -
papa ce dadui ordin sg, punk' eeaua pe eaT,
mg imbricai fi alergai la isvor. Spillandu-mg ou
apa cea proaspata, sinnif cum mi se intoreead
puterile fisioe ei morale. Ma depgrtai de basin
vioid i hotarlt, ea i cum ar fi fost vorba de a
merge la bal. i mai zicg einee-va, c spiritul
eats neatganat de corp ! ..
Li reintoaroere gasii in odaia mea pe dodorut.
Purta pantaloni Genuen de calgrit, un fel
de jsehet de m.tas i o Caciula eircasiang. Trebun
srt rid ou sgornot, and am vadut aeeastá
mica statura aooperit CU o citeinla resboinieg atat
de uritteg. Fate lui 'Payee z66 nimio martial
ei supt o astfel de podoabg pgrea i ma! lungg
de at de ordinar.
ROMANIA LIBERA
PANWOMMAROZORP sAiMOW
Decal a plgoere ea'ti voi comunioa aceastg
Farg tgineire, a respuns ; lireohia mea este
pironitg, la 11§a eloeuentei tale ei oohiul met se
inantri de friunusetaa Inminei tale.
El a incept ; Odinioarg in timpii eel rectal,
eel mat d'aintai secretarY al' tint rage, se disputau-
cu comandantul ostirilor, CA' d'antiiii ziceall ;
noi suntem eron poesiel ; la noi este scant t fi
sfatul. Vorbei preoioase curg din gura noastrg
Stalpi suntem run pentru regat, legaturile edificiului,
gloria ; mainele noastre poartg drggalasele
eondee, egrora nimen1 nu se poate opune
; pe eel seineÇ T d Arran, pe eel nebani
g'i inteleotim; de ei nebagati in seama
totuel resoingem ce inarmatY ; nimioim pe pri -
ncipi. E mei adaogaa : Nol suntern stalpit si temelia
demaitatii, no! glorifioam regatul cu condeele
noastre ; a noastrg este gloria care se rgspandeete
peste stelele carnival'. Resboinieii sunt
namai slugile noastre, oT (Pam laneele noastre
in manele tor.
Atunoi au respuns inarmaan; noi suntem leaf
barb ttia noastra face a scanteia sabiel e;
de fria noastra reman terile pasta' ; locoitori
fug' on inima tristg ; copi1 nu se turburg pentru
pgriutiI lor; a noastrg este sabia care vorbe ace
fr limb, vede fgra octal; total inunda, ea
Gihonul ei Fiaonul ; and o chiamg eel marl
sI imperiultia ea merge inainte ; etici ea este
coroana regilor i diadema priucipilor ; pe protegiatii
s1 f aparg de vatrimare ; graraideete
pe u.ií ea iasipul marei. ET incep compareti
unile lor.
Cu forte nottstra avem noT autoritate ; pentru
duemanii nostril este sabia sooasg; egad eron se
asitund, bratul nostril este sunetu la lupta, ea
vita de vie ? Sabiilenoastre produc ramuri in
sangele eelor twig; cum serpuesee fulgerul asupra
primantului, eels se invarteste sabia asapra
capetelor inimioe.
Sabia j cóndeiul s'ail vorbit sit feet rrimrieag,
cart dintre daneil este mal tare. S Ibis ineepu a
gnilT : elI imprumut putere eroilor meT, prin
mine ben i vulturii i dobandesc hrapa. Ia
cata vreme vulturil mg gaseso, el nu sirnt nioi
foame nioi sete, cad ed le propun sp re hrang
carnea eroilor, gr inbgt on sangele puternicilor.
Clan outeazg condeial a se asenaana cu mine ?
fgratioul med l arde, cum poate o slabrt trestie,
as., tufa si buniana, sa se mandreasog ast-fel?
de vet atinge ingua mea de dansul, el se sfgramg,
vantul sufla peste dnsu1 i numat este.
La aceasta respunse condeial: bine al zis oa
tu esti varsatoare de singe, reouncocuta ca du-
rii ei cruda; at sainge al varsat tu deja ! at(
nenorocati al pierdut ! de (And tu esisti nu incetezi
a pustii tgrile, a nmpl,a, nlitile de cedevre,
a desparti oopil de pgrintt pronci de la
sinul mamelor ; tu te f.leti inaintea mea ou
puterea ta ; puterea mea consta nu in Vallee
mea ci in spiritul med; cum voeett ta sg te asemiul
eu mine? ell sunt plin de simplitate, petree
numat in cortul patriei, tu locuesot pe
camp, raal naravit , imultind cadavrele, petreognd
pe munti inalti, pe angele aprioare
lor, la obarsele pgraelor in padurile cele dese :
eine te vede fuga de _tine ; oine m vede pe
- De oe WI de trist doctore ? zisei. N'ali
trimes de sate de ori, cu aea mai mare nepgsare;
o multime de oameni pe ceal-l-atta lume?
Incbipuiti-vg, ort a'07 patimi de o bean grea ;
en'a'et putea reinsgnatoei, dar a'eIputea i muri;
ii una ei alta sta, in firea luerurilor. Incercativa
de a mg privi ea un pacient, a anal boala
nu o cunoaetell inc - vi se va mgri grozav
curiositatea, avett onsiune sií faceti acum asupra
mea niete cercetgri fisiologice foarte importante...
Sati nu cum-va e aeteptarea amei mortl
violente o adevgrata boalg ?
Aceastai idee surprinse pe doctor ei 61 Mitt largel
vesel.
Inalecaratn. Werner apud frgnele u arngndoug
mgnele í plecaram.
Inteo olip am Meat in urma noastrg fortul
gi eatul; alergam siire fundul vieT, prin
mijloeel
ogreia duce un drum, acoperit mare parte
de 1arb i tgiat aproape la fie-care pas de pares
sgomntoase, prin earl trebuirgm sg trecem
- spre marea desperare a doctorului, a caruia
cal nu mai voia sa iasa din apg.
Nu'ml aduo anainte sa mai fi vgzut vreodatg
o dimineatg eat de proaspatA ei de frumoasg !
Soarele incepea sg se iveasog, printre orengile
cele verzi a le arborilor i cgldura eeit mägulitoare
a primelor lui raze, earl de abia putead
gani raeeala remaeg in urma noptei, mg transporta
intr'o stare sufieteascri de o duke melancolic.
In fundul visiei nu rasbgtuse 'incg lumina
ei
aline se bucurg , are inoredera in toOrAvia
mea; tu eeti fatarnia i vieleang, letadata pi in-
joeita, numai hot!, i oriminali se asociaza au
tine, nelegiuit'o din päutecele maioel tale ! La
mine nu se trece nil un vielaug moi o crima,
indatri oe mg vede ; numal eel ce se poartg, 0norabil
poate a-nn servi, numal euvioeii m ate*
prin oonsideratia lor, ceT respectitbili tea
respeotg; mie mT incredinteaza regii secretele
lor, prin mine el realiseazg statul lor, i pe cat
mie ml este ingriduit a fi singnr on regii tie
nu'ti este permis a te apropia.
mid, La waste respunse sabia: tu nu merit): ca
eine-va sti rgspunza la minciunile tale; intreaba
timpurile cele d'gntäaii, ele T vor da destula
invatatura, eg numai prin mine regele nimiceete
pre protivoicil sn, prin mine supune locurile,
turnurile oele ne-apropiate 0 desehid, prin mine
conserve regele regatul sgtf, care nu ar esista
un moment, deac nu ar domni fr'ea mea. Numal
ed sigma conserv_ comorile sale, trimit ininainte
frica mea; moartea ou franele sale; vine
apo'i poporul ei mg vede plantata, cine mai arata
impotrivire ?
Dupg ce eondeiul a asoultat cuvintele sablea
cari ou atata mAndrie resunad, a incept parabola
sa.
De &and dar on orivintele spilimgutriud pe
eel' sumeti, and enn adun oetile mele, ouvintole
mele stint podoaba pe eapul regelui, plgoute
parabole productoare de bueurie pentru inimii;
dreptatea pe primant prin mine esistil, in faptele
ai lucrarile mele nu este nimie rag, cele zeoe
porunci creatorul lea oonservat prin mine, ei
le-a flout cunosoute aderentilor met, pe mun-.
tele Horeb.
Daog sabia se ridia ou mrtudrie,.eti inalt
steagul med peste capul el, daca ea ou samatie
ridioa asupra mea un resbel, atunci eta mg see!,
ei ea ingenuche la picioarele mele.
Nanatorni a zis y dupg ce am asoultat ai inteles
aceste puternice vorbe i parabole poetioe,
am insemnat in inima mea cuvintele sale, sgpand
in ea vorbele .sale on un stil de fier. Eh
am abovit eat-va timpu la el petreognd zilele
mele ou prime pang ce timpul nu m'a strgpuns
au sggeata despairtirei de el ei m'a rgpit de la
sinul societattel lui.
Dr. B. Steiner.
CORESPONDENTA .ROMANIEI LIBERE"
Paris, 8 Marte.
III
Airing la punotul culminant al op3rel lui Dumas,
uncle, pargsind pentru un moment pe adversariul
84'6, trateaza chestiunea divortulal in .
ultimele sale retraneamente, cu o putere de argumenttitiune
rarg, ei inteun stil ineomparabil,
plin de vioiciune i plin de poesia.
Care este soarte copiilor, sic adversarii, intr'un
menagid divortat ? i Dumas ou totil age
lalt! partisani inteligenti ai divortulul intreba.
la réaidul lot care este soarta copiilor intr'un
menagia separat de corp ? E curios lucru eg
soarta copiilor a treont pang astg-z1 cu argumen-
zilei ; searele en inteauria inog de at vgrfurile
stancelor, earl se ridicad de amënclou pgrtile
de asupra capetelor noastre., Crengile oele lung]
a le tufelor, oar! acopereal poalele acestór stanci
se mieoati la can mai mia sufiare de vgnt ei ne
stropia au o ploaie argintie. In aoest moment
simtil mai mat de egt or and, ea iubese natura.
Cu oitl pläcere priviam picurit eel' de
roug, earl atgrna6 de franzele late ale eitelor
de vie ei reflecta6 milioane de raze, in zed de
colori ! Cu oat interes oguta privirea mea
patrunda in valea oea acoperiti de neguri I Drumul
devine din ce in oe mai ingust ; stIncele
sunt tot mai intunecoase ei mai infriecteate,
pAng and par a treee unele la altele, spre
a forma un aid neatrabgtut Mergem triouti.
Fgotu v'sai testamentul ? mg intrebâ deodatg
Werner.
- Nu.
- Dar dada yeti Wee?
- Se vor afia de sine moetenitort
- N'aveti darg raid un prietin, oaruia sg'i
trimeteti an cuvgnt de despArtire ?
Dgdui din cap.
- Nu esistri fllOT o femeie pe pmnt, oatreia
s doriti a-I lase un semn de adtmere aminte
?
NM.
(Va urma)
et
j

L.es=ems...-Leviee=:;etteelm;'00101"°°°°1**4'°'°""*.I°..,',''"s°
*
* *
Ca si Dumas, Victorian Sadon este membra
ROMANIA LIBERA
' tal cel mar puternic in contra divortulur, caud
nu este situatiune mar criticd pentrn ddneit de
eat aceett-oe li se oreazd prin ,separatiunea de
corp. In
adevk divortul fiind o diselutiune cornpletd
a casatorir , sotii se pot ogsatori din nod
fle-eare in partea lur si ast-fel al Academier francese ; ca si ddnsul, este repu- tatea de a impune, prin statutele oe va elabora nal, cu 149 votarr contra 139, ereditul de 20 de
tat until din oamenii eel Ind inteligeuti ar so- singur, d'a impune acele bilete orr-our dr va milioane flerinT de renta in aur, cerut de guvern.
(dealer parisiane. Uvragagiul ski literarifi malt placea, si aceasta, dace nu .e nR oars fortat in In cursul discutitinei d. Kriegiart, ministra
mal min de eat aoela al confratelui WI', este §i adevdratul intetes al euvdntulur, apor de bung de finante, a, cerut Camera si-T crute votal de
mai putin merituos. Inältat ma ou searat prin seama e oeva aproape de nits al.
neincredere piing ce va presinta proieetele sale.
evita de a pune favoarea ce i-arata fosta imperatrice Eegenia,
El sloe, cd, fiind de curdnd veint la minister ul
sub o .hir copiilor soandalul tutor uniunr ilegale, Victorien Sardon a atras in aoest din unlit tim- *** aPresa" pledeaza contra opositief de finante, nic bugetul ce se diecutd, laid pro-
ne permise, rdd vd4ute de societatea de asta-zi purr, atentiunea IAA prin o opera dramatieg care pentru guvern ; opositia cll alarma, respanieetele de imoosite propose, n'ati feil depuse de
si prin urmare imorale, conseoints, inevitabile a provocat destul sgomotu prin 1872 : Rabagas, deste svonul ca primul ministru s'a dus l'a el. Cdt pentru ctoditul de 20 de milioane, ce-
a regimulut separatiuner de corp.
caruia s'ar fi gasit o aeemanare oare- care cu Berlin pentru veo alianta, se fac conjecrut, el e necesar pentru plata cupoanelor renter
Ajungdnd la nodal gordian al cestiuner Du- Gambetta. Daniel Rochat, despre care mg ocup ture de diferitele ziare; toate acestea peri- din Aprile i Mar.
mas se intreaba daca nu toernal din asta causa astgm, a avut asemenea un debut sgomotol. S'ar culeaza pasil sovaine al ministruld de ex-
(Haves.)
elerul eatolic este adversarul divortulur, ei eatii, crede cri lut Sirdou nu-i displao aid oiimpurile terne i politica de dibuialeí a cavalerilor de
rationeaza autorul; permitetimr sa iitn cete- de brave mirosul
cum prafulul de pupa ; las la putere Opositia voe ste se vina la pu- Alhumul Macedo-Rumän
va paginr,
de sigur ce!e mar frutnoase din opera iustt aceste consideratiug la o parte pentru a ter e dar are sa maT astepte, - Sunt ragatl totr domnir carit ad promis co-
lar Dumas.
m'é camp numaï de moralitatea operd Daniel poI cum ar putea indrasni una ca asta ? leborarea la aceasta carte, adevdrat monument
IA fernPe, ziee el, toate rnetamorphosele Rochat. Autorul a vrut st puna pe sceng doug Romania Libera*, sustine neutralitatea ar- de filantropiti, se grdbeasca a trämite articolele
physiologiee tind la acest singnr scop : Amoral. sentimente cu totul opuse : Credinta si Atheismata ; (Democratia Nationala, alianta cu (Hoe, dad peste 15 zile se va pane soh presa,
Ea voesce sit fie iubitii, ea troasce mai cu seama mul. Vom vedea mane la ce resultat a ajuns, Rusia ; Timpul" alianta cu Austro-Germa- ca sii aparg de Pascr eel mar tä'rzid.
sil iubeasca. Visul add, scopul idil, idealul sgd, poste farit sit se gandeased.
nia.... Vedetil striga cat poate Presa ni-
V. A. Ureche.
functinnea sa, cultul sgd, patria sa, genial WI,
Coscall. menT din cele treI grupurI nn ail aceleasI pa-
consciinta sa, amoral, tot amoral, numai amorea,
cum dar ar putea veni la guvern?
ral. Mud ea este iubita si iubeetelintelege tot,
Cabinetul actual ne avènd nicT una din
primeste tot, crede la tot eel zice omul pe care CORPURI LE LEGIUITOARE.
TEATRUL DAM.
cele tref opiniuni - (avocatiI o pot sustine
DIRECTJUN EA 1. D. JONESCU.
'1 iubeste si de care se simte iubitg. Acea fe-
SESIIINE ORDINARA
chiar de ar fi imposibil) - are dreptate d'a Samb.eitei, 8 Martie, 1879
mee, d-le abate, nu o vetl cunoaste nia o data Sediqa din 5 Marte
sta la carma statultA, pe care '1 va conduce,
pentru ca, in starea "in care se gaseste, ea nu
cum cred ciracit d-lui Boerescu, .cu tact si PIAMUL DEBUT *WC%
' are trebuiuta de d-ta ; ea se gaseste ohiar ;la Camera. D. Ion Ionescu anuntg o interpelare
prudent/1, ocolind cu dibaeie stancele, de earl
AL CELEBREI
1
sorgintea principiultil in virtutea cgrnia se ga- pentru d. ministru de fiinante, in privirea im-
s'ar lovi.»
seste in asta lume. Si ohiar religiunile nu stint propietaririr tgrauilor din Bahua, jud. ,Roman.
fiicute pentru ea sit le spauem C & suntem feri- -X -
"HUH ARABAT1.
4;4* Tirnpul" respunde DemocratieT naeitr.
,Existd, in fcricirea prin amor, o inaltare D. I. Agaricr interpeleazd pe d. ministru de tionale", ca chemarea d-lur Manolaki Kos- 30 persoane de la Tribu de Beni Zoug-Zoug
a fiinter intree in care, pentru sufletele ral- rgsboid, relativ la ocuparea unei camere din staki la palat nu denota catu-sl de putin
ASEMENI DEBUTUL
rete, D-¢ed are partea sa seen-eta, darg in care palatal administrativ al judetului Roman prin inclinarea sa catre o aliantit cu Austro-Un-
intermediarele ca d-ta sunt de prisos. Femeia nu material de rdsboil de catre autoritate a regimengaria ; asemenea nu poate fi adevrat ca
, . vine, de pot zice ast-fel, oficialmente, la D-4eul tulur al 14 lea de dorobantr.
partidul conservator a manifestat o animo-
ee repreeintatr de cat cand nu iubeste hied sad D. ministru 'NUPE! :MANE
respundgnd promite el va da sitate contra RusieT", de orI-ce nu poate
SUB DIRECTIUNEA D-LUI
(And nu mar e iubitg. In datil ce inbeste in a- ordin, ea acel material (praf de pu§eA) sit fig uita si partea de recunoscinta pe care o
devdr cimi poate, cum trebue sg iubeasert, ea vé stramutat in alta parte.
j".. N S 'T I N
datoram RusieI
seap4, Nier o forma omeneased, nioi tita, ilia -X -
Poate participa §i ori-ce Familie.
mama, nicr copil, nior preot nu se poate pune D. Costescu Comgneanu intreabd pe d. mi-
No nu putem de oat regreta, inchee 'impul,
PRETUL LOCURILOR :
multi vreme intre dgnsa si mill pe care '1 innistru de finaute dad, cunoasfe modal nereg u-
oil se edd tendLte de a augaga tare in o pp- Loja Rengul I, 30 le ; Rangul II, 15 let
beste.lat
in care Administratia domeniilor procede, in
litied baziti pe o apropiere esclusivg cgtre una Stal I, 3 I. II, 2 1. Intrarea in Restaerant 1. 1.
mar jos Dumas adaoga :
materie de revindere a bunurilor
sad cea-l-alta din marile puterr, departand'o de
statulur pe
D-4eii nu a facut nimic mar simplu si mar seama primilor eumpgratori.
la linia de conduitg, pe care o socotim singnra
de mirare de cgt amorul femeii pentru om. E-
bung', fiind inspire' g numai de propriile noas-
-X -
Al.
tre interese.
ternitatea nu este mar intinst, infinitul nu este Frontal de lege pertru reangajarea sub-ofice-
leaf vast. Ca f}i soerele, acest amor se proiectil rilor in armata se discutg de Adunare si se a- *** Democratia Nationalä"
si se respandesce neincetat; fart a se micsora vre-
vede r6sbodoptg
eu voturr contra 4 si 13 abtinerY. iul apropiinduse
odata ; el se branesee mered la focarie neseeate
i arata tristul stärsit
-X -
la care ne-ar aduce alianta cu Austro-Ger-
si nevd4ute. Femeia care este posedatg de acest
Se reinoep apor discutiile :,asupra proiectulur
amor nu are nier o trebuipta de
mania. Judecate dup -trecutul
libertate, de
i tactica lor
de lege sanitarg.
sigur pentru ad simte sufletul sdd strabatgnd
Se primesc articolele 36, 37 si 38. Se discuta
Austria si Germania noua ne inspird ingrij ire
intern' minut pamentul, oral si universal iii-
ei nu ne poate puue in positiune Oa
malt asupra articolulur 39, insa, rdmine pentru
sa ne atreg.
Dar areasta, libertate a spiritulur si a per- azr nevotat.
runeam orbeete in bratele lor, dupi cam vor se
soaner sale .phisice, pe care ou atata usurintd
feed, eel' de la gutere. Nong ne friei de cum-
-X-
si cu atiita fericire '1 da ca un omagid omulur
riti', i n'avem inoredere in eivilisatiunea aus-
Sedinta se ridica la 5 ore si jumgtate.
tie iubeste, cand nu iubeete sad &and nu mai intro-ungard.
Romanii din Transilvania fi Buco-
vmaté
beste, o revendied ou taria, on sdlbaticiii, ori-earr
vina stiii in destul de bine ce sunt aceste liber-
ar fi angagiamentele publice ce ar fi luat si isaceast,
civilisatiune ! Chiar 8coala ARENA Z1ARELOR
i bialit
de a renunta pentru viitor. Si pentru feserica
nu gasPse sciipare inaintea dorinter mameld,
nu esistd contraote legate, esista contracte Romanui" sustine cu tarie, -ca drumul ghiarismular de a desnationalisa pe eele-l-alte
numai de sentiment, Cuvintele dreptul si dato- d-lui Bratianu la Berlin, este necesitat de popoare si in special pe roma nt.
ria, nuni represintg - in ele insesi - nimic. incurcatur a. provocatä de intrigele banche-
Toate drepturile sale, le abclica farg greatate rilor nemtesti ; Romania ar perde n fru-
NOT1TE LITERARE
dace iubeste, si toate datoriile sale pe earl inmos pesches, dat de ovreit berlinesi, dad,
bind le indeplineste ril¡dnd, e gate a le cake voltijoril de la carma nu vor face un dublu Medico' veterinar, No. 7 (A.n I) cuprinde :
iu pioioare deed nu mal tubeste, si mat en sea- salt mortal, spre a cadea in picioare sail Cronici. Ineurajerile psalm cresterea
mil, dace nu maT este inbitg pe &Ind ea -tube-- in genuche inaintea d-luI de Bismark. Dap, amelioratiunea raselor de vite. - Corespoudenta.
te Inca. .
ce cantara pe toate glasurile isbända glori- - Consideratiuni asupra inbundattiriT rasa cad-
Cdte-odatil, atuncI,- ea reeurge la or edinta. oasä in aceasta afacere, acum, iodestul de lor in Romania. Un singar mijloc d'a dis-
Atelier ea vg soseste.'
smeritl, improvisatil politici ne scrie : tinge untul artificial de cel natural. - Conte-
M13 opreso aci en citetiunile ; frasa din urgiositatea
tuberculoasa in urma administratiunir
Se asigurg c neintelegerea ar fi provenit d'aei
se (la chiar opositiuneT pe care olerul o face
laptelur provenit de la vaer tuber culoase. - Acolo
ca judecgtorul comercial ar fi cerut, ea mar
divortuluY. Sub regimul separatinner de corp fenun
turt
nainte de a face inscrierea cerutd, presinte
meia iueelata, atard de casal mortei bdrbatular certifieatul Bancir Germania pnntru depunerea Biserica si soul& No. 10 (An. IV) cuprinde :
sgn, nu se mar poate casatori, nemar avgnd cur rnajoritater actiunilor.
Ce s'A dgm popornlur nostru? - Afaeerile
oferi amoral, ea '1 oferg biserieei. Cdte odatg se
noastre controverse on srbi. - Cavgntare penprostituiaza
; atuncI este oeva mat ail. Dal a- Si de si pentru statul roman, e in- Dumineoa a doua din paresimr. - Diverse. -
cester femei dreptul de a iubi la lumina ziler, diferent depunerea majoritate actiunilor"
Conn rse.
ciisiitorindu-se ou altul, ar furat o fiinta bistfri- totusi, cand ne ptrunde un dor adîne de
wantreeee;-.-_
co, OrT nu e on putinta a crede og elerul va milioanele Ora si de viitorul maret ce '1
vedea au dragoste o lege atat de contrarid in- preparam printeo politica aventuroask tre- Serviciul Telegrafic al Romänie1 Libere.
tereselor sale.
bue sit intrebuintam
de la 18 Marte - 9 ore dim,
Cu marea ounosointa a lecrurilor si a came- la Berlin toga infiuenta de care guvenul ro-
Triest, 17 Marte.
nilor ee are, Dumas a vg4ut adevgratul arguman poate dispune, spre7a, nu se periclita toe- In cercurile diploniatice se asigara, ea dug'
ment al adversarilor divortului si meritul ski este mar la ultimal moment, afacerea cea mat stra-
de al printul Orloff nu ar veni sit reia directia aface-
fi dat la lumina ast-fel in cat orbir sg '1 lucita, cea mat fericita ce a fäcut-o vre-o data rilor ambasader sale, ar fi o placere a sa per-
pieta, vedea ei surzir sil '1 poata al*. Un cri-
4 1
Statul yoman.
tic zioea
sonalg ; dar lipsa unuT ambasador rusesc la Pa-
maT deungif ort multe femer trebue sil
5 invtat deja De tons les animant qui 'élèvent dens Fair, ris nu e de eat provizorie.
pe dinafarg paginele ce oitead
mae sus, le recomand Qui marehent sur la terre, ou nagent dans la mer,
Athena, 17 Mart» .
ou dinadinsul legislatorilor
francesr, Le plus sot animal, A, mon avis, cest l'homme. D. Delyanis desaproba inaintea Camera pro-
ortrora le sunt mai folositoare de
cat ferneilor, grama d-lar Tricupi ; el sfatueste pe guvern
earl nu fao inca parte din adunarile
legislative *** Binele Public", esaminand proiectul facia cele maT marT economii in bugetul interne-
si call prin urmare nu pot inoil da de lege pentru infiintarea unel band de
votul lor in cestiunea
lor, si nu in al rdsboiulur.
radioatil de proiectul de
lege presintat
scomt i circulatiune, luminand indestul a- El anuntil apropiata solutiune a oestiuner.grece,
de Naquet.
ceasta de licata cestiune, inchee ast-fel multaMita intervenirir Puterilor.
Credem ea se va da nastere la process gi la
contestarr, de oare-ee guvernul geT aroagd facul-
A 1
nieI
ta-
ter
,
Si
- Ilisloreanti advocat
S'a mutat strada Scaune No. 49.
i
Consultatiunr in t Cite zilele piing la 101/2 dimingta.
5')
11k
1.4
'AREA BURSA NATIONALA
1. M. FERMO & FRATII BENZAL
No. 41 bis, Strada Lipscanr, No. 41 bis.
CURSUL BUCURESCI
tail pi
Pe ziva de 6 Martie 1880, ora 10
DBLIGATIUNI
Camp. Vend.
10 % /Wale - -
103 104
» egite la "Nil'
99 II»
8. 0/0 Domeniale - - - - 1011141 102'/.2
elite la sort! -
99 1/2
Dob. 10 fr. Oblig. Case! pens. 800 I. 190 195
7 0/0 Scrisorl fonciare male f. c. 98 99
-
oi 7 % , urbane -
92 93
8 % Impr. Municipal - - 98 99
» on pr. Buo. (bil. 20 I.)
6 % Renta rolled - - 29 30
-
75 7 6
Actinni Dacia,
-
--
4Roraania:. - - 205 215
75 80
, &beet de Romilnla - - 330 335
Capone rurale ezigibile
1/e arg.
, domeniale »
scrisati - -
1/9
1/2 aur.
Argint contra au' - -
Mete bypoteeare contra stir .. 3 'le Plo
2 1/2 2 010
at'l
Rubla hartie
Florinul - - - - 2 65 2 70
2 12 ' 2 13
Lose otomsne - _ -
37 40
CURSUL DIN V1ENA
12 Martie 1880
Napoleons! - - - '- 9 45% 945112
Ducatul- -
5 56 5 56
Lose Ottomane
Ruble 'Artie- - -
17 20 11 20 -
1251/4 124
GURSUL DIN RERUN
12 Martie 1880
Oblig. chile farate romane - 96 80 96 76
Act nnile e a 50 60
PrioritAtl - -
50 20
, - 110009 1I, 100
Opppenheim
Ruble }Artie- - 109 109 20
- -
215 10 215 40
Stern - -
1
Lose Auntie - - - 30 90 30 II«
CURSUL DIN PARIS
12 Martie 1880
Rents Romini- - -
75 14
Lose Ottomane- - - 37 3i, 37 110
sti
.SCHINIBUL, I Martie
Paris (3 InnI) -- - -
,
Londra lunl) - -
av (3 , a vdsre-- ee d e r e - - -
:
Berlin (3 MI)- - - - --
» l vedere- .
'hens Is vedere- - - --
VIena, 17 Mart«
Camera deputatilor a adoptat, prin apel nomi-
.
Adrese telegrame pentru FERRO BERM,:

1
Pentru atonal anatire !
Nunn! 10 franci
PORTRETE
iN MARIMEA NATURALA
Se vor efectua informal dime photodraphiele
ce se vor priimi Doritori vor insotil
photographiele cu esplicarea esacta
a fete, oc ilor, culoarel prulur i barba
care se va zugritvi cu elegenti i metalnare
cu polo! numai de 10 frarci.
I
Ca acompte se va tramite 4 franc! §i
restul la esp edia re . Se efectueezi la F zile.
Ateliernl : W. PODASCHER, Viena
LI Grosse Pfarrgasse 2-B.
Mutilate Lowengasse
Nate de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
s. afig de vénzare la tipografia
din Strada Lipscani No. 11-13,
ROMANIA LIBERA
Pentru osto an sotto
MARE SI BOGAT ASSORTIMENT ARTICOLE PE POST
PIR,metr.M P.A_FCI'M
lore de chefal in cearg
Negre most'
a Tescuite vilcov
, , , de Rusia
sr de anima
, Crap.
Masline duld marl*
)
e de Volo marl'
,
Un mare asortiment
Masline Trili micT
Howard la cutiT
MuréturI in zactit de aguridh
Marinatg" de Hel.
Celli' Coloniale la outiI
CeaV imperial fin
DIN
UliY de In de Bragov
Meld de Banat
Mazere de Bragov
Caracatitg maze
MingtärcY
Bame
Sausiong
Halve de Ederma
* Maioon ,
1 Ta bin
de tot felu de Compoturi in strop si Duleeata
mateerelak
STRADA SMARDAN (Germang)
No. 2.
BACANIA UNIYERSALA
P rima C. R. Pr*, societatP de navigatiune cu vapoare pe (Imam
VAPOARELE DE POST At
Valabil de la deschiderea
navigation( piing
la noT dispositiunT.'
Valabil de la de,chiderea
Ong.
la noT dispositiunT.
Budapesta-Orsova-T. Sevfrin-Giurgiu-Galatz
IN SITS
De la Galati, Luni i Joi 10 ore a. m.
. » Giurgiu, Mai tigi Vinerl 1 ori p.
, , Orsova, Jo! i Dorninecii dimineata
IN JOS
De la Budapeste, Marty i Vaal 11 ore p. nt.
, , Orsova, Jol Duraineci amiazi
* » T. Severin, Jot st Dumim cgt amiazi
, » Giorgio, Vine'T i turf 2112 ore p. niL
Serviciu local it tre" Galati-Tulcea-Ismail- Kilia
IN SUS
De la Kilia la Is- ail-Tracer-Galati, Juoi 4 ore dimireata.
Ee la Ismail la Tulcea.Galati, Mercuri, Vneri, Dominica 8 ore a m
IN JOS
De la Galati, Tulcee-Ismail, Haiti si
, Sambata 8 ore a.
» Galati, la Tulcea-Ismail, Kilia, ol 6 ore dimineata
Serviciul local intre Galati Braila
Plecarea din Galati, 71,2 ore oral. si 2 ore p. m.
, , Braila 9 ore a. In. si 4 ore p. m.
Serviciul tie martini intro Galati-Odesa
Plecarea de la Galati le Odesa Mercuri 7. ore a. m.
. » » Odesa la Galati Sti.mbita 4 ore p. m.
Serviciul de martin,. do la Galati, Brae, poatru statiunile din Nave de
sus si direct la Bucuresci de china oil pe sptcrniinií. AGENTIA
fisoisette7
1Ar
alararanasiere.v.----aaS".-"ateasain-
11.CaNCIR OM."
oai
WAVettlita=6101StalifläZIAMINO.iiartAIaRkilfatIgYitte4iif;''''
_
TT 1\T o I TT
Sub-semnatul fiind doritor de a cumpera petre de rubin,
de St) mi Fina ran de Ourite, reel, Komi mill de
dirmart, margaritarT, obiecte lucrate in aur §i aletele.
A matoril de a vinde Dive asemenea obiecte de bijuterie,
vor bine voi a se adresa la sub-semnatul ce locresc
in llotelul Concordia reche No. 11 i 12 de la 8 Ong.
la 12 a. ni. it de la 2 Omit la 5 p. m.
Cup44toarea o faro pentru Arabia
Minune de eftin! !!
Mai pe nimic!!!
Administratiunea fabricel de argint Britania
vinde toad'. marfa sa cu 76010, mat
pre jos de petal real.
Pentru 15 lei, asa dará pe un pret ce
Britaniasilber Fabriks Depot
Yiena, II Sarnia.. 16Vk
.
'
-.U,g.55
-
la m.
INT-
nu tae nici eta ¡imitate mjnca, poate
avea orI cine unnatural servicifi de argint
britic, pe care se va putea citi semnul
gravat al fabricel ladevratii Britsvia.,
i pentru a card Dial alb - se garanteazi
26 aril'.
Toate aceste 42 de obiecte coati numai
15 fraud.
6 lingurl de scos ciorbä marl' si masive.
6 Pure, file foarte fine. de calitate gi ea.
6 Cutite de mask cu täiusiii fin de old
englezesc.
6 Lingurile fine pentru cafea.
1 Lingua pentru seas lapte.
1 Lingua pentru scos Pupa.
2 Siosnice de salon elegante de tot,
6 T tve_cle presentat
6 afore cu gkhulete pentru curite
la mesa.
2 pahare pentru ou.
42
Pänk rand nu s'a Ondnt testa, se polite
:
cástiga acei te obiecte, trimetanclu-se innainte
paralele de la
riSA
E. NELICELT
tjta
Vrofflale
1..
der IDIPMEISSISIMIIW
1
A
o
-
. '
a
[.
..
'
I *
m.
A. OHANESIAN.
'11f.'`.241 : a &MIR
I
»
.24...,...........r.,...* EY,
-..
',pit:4 1
ifillIffiff.?StRoatia F
Gr.
nz..wl.e4.= .14
,
grA
'
Igly-tt?-7e!,W.M.-7,,,' 4 -:VJA44
4,1_1,_,,.0A,,=1
.t.
q.-477e.an
``.."
. '5. - ,,;,'-7467- 1.f`4`4
- -
,ts
tamtlitti i Naramze verzt.
LA..
Magasinde mete
41010 g-C 4IC
. ' is.'
Pers6nele glebe de
Rigu4d1d, Grippff,
pept, !mete atlas. de Twee,
weer i Asthma Catharre, Bronchite, Stingerea
, sunt sigure d'a gloat ui poto-
tire rapid& it curarisstre In intrebuimarea prin-
cipurilortl balsatnici a-le bead.. marittnat concentrate
in Siropuld el In Warta de eevö de
Pin (bradd) de Lowness.
Deposit in principalcie Pharmacif
PILULES DIGESTIVES DE
de DEFRESNE
PANCI11-.(1
PHARMACIAN DR MASSA Pa, EX-INTERN AL SPITALELOR DIN PARIS
51.55.5555*5504/5.5
Pancreatina, admisa in spitalele din Paris, este cel mai puternic
cut. Ea posseda proprietatea de a digera si
digestif curios-
a face assimilabile nu numai carnea,
dare inca corpurile grasse, panea, amidonul si feculele. Se pate dara dice ca
alimentele, ori can ar fl, pot fi digerate de pancreatina Tara agiutorul stomachului
Vie intolerencia alimentelor din alteratiunea seu lipsa de suc gastric, din inflammatiunea
seu ulceratiunea stomachului see a intestinelor, Pilulele de Pancreatina
ale lui Defresne vor daintot d'auna resultatele cele mai fericite ;
de medici in contra urmetoarelor affectium
elle sunt prescrise
:
Desgust de aliments Anemia
Rele digestiuni,
Gastralgii,
Diarrhea,
Verseturi,
Ulceratiuni canCerbse,
Dysenteria,
- Bole de &cat,
Umflatura stomachului, Gastrite. Slabire
Somnolencia dupe mancare sl verseturile car: insociesc insarciniarei
NUS Casa GRIMM sl C 8 strada None. si in pintuaIe Harman
SANTAL GRIMAULT & C-ia
Aceste capsule contin Esenta de Santal eitrin din Bombay in
tótá puritatea sea. NumerOse esperiente %cute in Spitalele din Paris,
au demonstrat eh Esenta de Santal citrin avea activitate mal mare
de cat Copaiul, cubebul yi Esenta de terenbe n thind. Elle opresc in dona
sd tref zile scurgerea cea mal durerósii i cea mal invechitä, färä a
comunica miros al.., actor ; elle nu produc nicf righiiturir nici colici ,
nioi diarrheas i emit asemenea Una e efficace in affectiunile cat:arahale
ale veiled i lianintorii-i.
i; Deposit la Paris, 8 strada
pharmacii din strainatate.
Vivienne si in principidcle
t=1.x,Itiremzik.ezeam:trz,ass-g-o-4,csea--710-
Se are de animal o mama de literal
CU LOCOMOBILA PUTERE DE 10 CAI
Posesoril se pot adresa la D-nu Elia Grasiany, strada §elari No. 10
Bricurega
IN 7,11JE:
`
smolt 51 ?ASTI DE LAGASsE
de Sevg de Pin (Breda) ItaritimI
Ctitre Onor. P. T. Public
---"'"111---11111s
Untdelemn frantuzesc 3 50
,
, 2 80
a
II . .
Greceso . . , . 2 -
PesmetT Englezega . . 2 50
StrugurT Malaga . . . . 2 80
Rom Ananas
Imaig I, ocaua 3 20
» II , 2 80
III » 2 -
de folori de (litni,
CALEA VICTORIEL No. 55.
is-a-via de Grádina Episcopii
'it BACANIA PARISIANA
RAINE FINE I IMENABILE MTH TARE SENÂNELE
SE GASES& CU ABONDENTA LA RENUMITUL MAGAZIN
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
confectionate ou soliditatate i eli gar tä, din propria ucasiril fabricaVune din Europa; care riva1ise41
cu sums cu cele mat insemuate case industriale.
Mira
PIP
k
,
1
I
» ,
'51
Nr.., ' I. -,if,»
t ,
W
Avist eclat' co donut, 'bunt ;I. eftinü
GRAND BAZAR DE ROUMANIA"
7,
No. 7, STRADA ...ELARI, No. 7.
NB. Rugitm a se nota, lanai la No. 7 spre a se evita regretabile conruzinni
4.:2SO
Tipografia Stefan Mihilescn, Strada LipescanI No. 11-13
'
,
'
r
1:1
,446,01- ;443 P's4,
»
ettOSIEW****NalMMMM,1211901,11.CIMMEtZSIM*0171
1
I
a lb
"VIE
,nu.sxnery wAt7= 16100000011e6000400214
Una prilvillie de ogrciumli §i 1)/-
&Aide gi una pereche case c
toate
dependintele lor, sitiat in
calea
Cälaragilor No. 36, sunt de välqare.
DoritoriT a le cumpéra se Tar a.
dresa subscrisel proprietará chiar
in aoelagl. local.
Zamfira Stanovicl.
A
De inchinat i inure
(CU PRET MODERAT
T.7-1\1"
in oea mal bung stare. Adresa
Inginerul Gandy, Strada Academl
No. 18 (in fostul han a lilt Boa.
sel) catul de sus, seam din Seinga,
Doctoru Russo
specialist pentru boalele secrete,
anuntg c`a orele de coniultatival
sunt dimineata de la 7-10 gi de
la 1-4 dupg meas. Adresa Strada
Smärdan (Germang) No. 4.
HOTEL FIESCIII
Bucuresci, in centrul comerciului, Str. Selari No. 7
N*, In kw,
40 w3) A T
am.
cu total din mart, cu telegraf in fie-care odaie. Serviciu exact,
0 ID
de la 1 fr. Ong la 5 fr. pe zi.
APARTAMENTE PENTRU FAIULJI
Abonamente pe Ina cu rabat
SALA DE DANT DE ADUNARE SI DE NUNTA
total deoorat cu elegantg.
z.»
CO
1.1.11
C/D
.
Proprietor, FIESCHI
Mi0408.100000,0101:01.
-4 PREPARATE SALICYCIE
I
MAGAZIN
,
54I DE 56 7 "34 1
Dr. S. KONYA, etdmist
SALICYLIDENTALINA esentyi pentru ding 8 fr.
APRAFURI de ding 2 fr.
Aceste pre parate produse din acid d Salicylic
chimio pur, aunt cele maT bu le remedal'
pentru conservarea, curtitirea i parfumarea
organelor gurel.
Deposit peutru vén4are en gros ip BumreseT
la Appel et C-reie §i en detail la D-niI
I. Ovessa i toff droguistil gi. fan macigtil.
001NNMII.MI0000N00.000
DE PANZARIE
D1LUTRIE LAZARESCU
segi- COLT, 72 STRA DA LIPSCANI 72, COLT 11M§
...-
Ad sosit frb.rite pänze 321107 precum : 'bandit de Rumburg
de treT cot): lätimea, suptire i groasg, madipolon
mecsioan, percal. milinc, pichet, ogm'ági de dama gi cavaler,
fuste, oiorapT, batiste culori i albe, ruse si gervete albe
ii culorT, rosópe, gulere, mat* te, cravate, umbrele, corsete,
pänzg de transperarte gi mindire albe si colorY, flanele
papaci i altele earl nu stint notate aci, cal pret»r7. moderae.
Nuoimmianummomommi
De Vémlare
Ca sele din str, &mane No. 45. A se
adresa la proprietar in aerie case.
Nelitt-')S-c>ifsd_r;(4ifeniPS4Q, 7
(41
er.-
De Venlare
AM:Mager
IfiW A_ 4'4ir-1
...Oren.seelS19Wia,
'
1:4
Ts-
=
bar-4
r-44
t' ;.7,
re 7
a3
T:s r/3 ce
rn
' 'esiesse,,r- Lt.. . 412.;¡
\
»
1
CO
CD
CD
,
rd
11111111
petiM=s1rMlitr-.L1 I 1: tSzt7sM:tMi=gA_.
I
.0
2
4.9.
-
r
'
Pi.A.1\1"
VELUTINA
este led pulvere de ore:
speciald preglitita
cu bismuth,
prin urmare eaare
ud actiune salutarie asupre
pea.
Este aderinte i nevisibi tc,
¡i, acea-a dó
pallet Ud tinerete tinerepe data, at,
h.
INVENTATORe
Paris, 9, rue de la Paix.
DelvinOareVinaclaturi
Cu ocaual -
A se adresa in str. Lipscan7 No. 11
.
0
OY
MIN.*_lie
geZ,,
I
1
;
la
'3
-
r
)
.1