Structura ocupaţională a populaţiei rurale din România ...

Recommendations

Info

IV. Ocuparea în sectorul neagricol Ocuparea neagricolă a populaţiei rurale a înregistrat un puternic regres după 1990, pe fondul restructurării economiei socialiste. Până în 1990 o mare parte a populaţiei rurale activa în zonele urbane în industrie, construcţii sau comerţ, locurile de muncă din localităţile rurale fiind, şi în acea perioadă, plasate predominant în sfera activităţilor agricole. Navetesmul sat-oraş, fenomen emblematic pentru perioada socialistă s-a diminuat semnificativ în ultimele două decenii, în timp ce locurile de muncă neagricole sunt reprezentate, pentru cele mai multe dintre localităţile rurale, de postrurile din administraţia locală, învăţământ şi asistenţă medicală, la care se adaugă cele din comeţ. Lipsa de oportunităţi pe plan local, infrastructura deficitară şi nu în ultimul rând nivelul de pregătire profesională şi sărăcia au reprezentat, pentru perioada de după 1990, principalele bariere cu care s-au confruntat locuitorii din mediul rural aflaţi în căutarea unui loc de muncă în sfere economice non-agricole. Cercetări anterioare au evidenţiat faptul că, în valori absolute, populaţia din mediul rural ocupată în activităţi neagricole la începutul secolului XXI se situa la valori apropiate celor înregistrate în anii '30 şi la aproximativ jumătate de valorile înregistrate în anii '70 (Bleahu, 2004). În anul 2008, populaţia rurală ce activa în sectorul non-agricol înregistra 1, 69 milioane persoane, din care 624 de mii persoane lucrau în industrie, energie, apă şi gaze, 277 de mii persoane lucrau în construcţii, 455 de mii în servicii şi 290 de mii în sectorul bugetar. În decursul ultimilor 14 ani, cea mai puternică scădere a înregistrat-o populaţia ocupată în industrie (180 de mii de persoane), în timp ce sectorul construcţiilor a înregistrat o creştere uşoară (120 de mii de peroane). În sectorul bugetar s-au înregistrat fluctuaţii uşoare, în timp ce în sectorul serviciilor s-au consemnat variaţii importante (figura 4) Figura 4. Evoluţia ocupării neagricole în rural Sursă: date AMIGO, după INS – TEMPO
Din punct de vedere al statului profesional al populaţiei rurale ocupate evoluţia de după 1990 a ruralului este marcată de reducerea semnificativă a numărului salariaţilor (numai între anii între 1996 -2008 acesta scăzând cu aproape 25% din efectiv), cauzată de tranziţia economică post-decembristă ce a avut ca efect major şi reducerea dramatică a activităţii din industrie. Din totalul celor 4 milioane de persoane ocupate înregistrate în mediul rural la începutul anului 2008, doar 1,56 milioane reprezentau salariaţi, comparativ cu 4,6 milioane în urban. În acelaşi timp, numărul persoanelor din mediul rural ocupate în agricultură, este cu peste 80% mai mare decât cel al salariaţilor din celelalte sectoare economice. În categoriile lucrător pe cont propriu şi lucrător familiar neremunerat se înregistrează peste 2,7 milioane persoane, din care în agricultură activează peste 2,33 milioane persoane (INS, Anuarul statistic 2009). Aceste categorii ocupaţionale reunesc, în fapt, pătura cea mai săracă a populaţiei rurale – persoanele ocupate în agricultură de subzistenţă. Figura 5. Populaţia rurală ocupată după status profesional Sursă: date AMIGO, după INS – TEMPO
Page 1 and 2: Reconstruind Socialul. Riscuri şi
Page 3 and 4: ceea ce a condus la creşterea dife
Page 5 and 6: anul 2004 aceasta a ajuns la doar 1
Page 7 and 8: Figura 2. Ponderea categoriilor ocu
Page 9: a satelor, care continuă să fie c
Page 13 and 14: diferenţiat, procesul de dezvoltar
Page 15: Torvey, H, (2008), Introduction: Ru

Structura ocupaţională a populaţiei rurale din România ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?