duiliu zamfirescu, poezii 2, 202p..pdf

NEBUNA DIN HERASTI
I.
45
urind, zioa trimete, pe razele din snare,
Spre grilele Nebunei, o lungii, sarutare ;
Pribeag, ventul se lash din repedele'i sbor
Si-adanc vrea sa'i vorbesca de-adancul lui
amor ;
Iar ea, ca o miscare molatica 'I ()presto
Zicendu'l parch : glasu'ti acum me osteneste
Void pace ... voila tacere Treci ventule usor
Si da'ml iara's1
tacerea Voiu pace.... void se mor....
Si ventul sprinten trece Iar zioa 'n departare.
Murind, ii mai trimete o lungs sarutare.
De-ar vrea moartea vre-odate, in gluma se'ngrozeasca.
Tot neamul sed selbatic : pe corbi, pe lupi, pe vent,
De sigur, ar alege durerea omeneasca,
Acea uscata plants, ce creste pe pament.
Durerea e pe lume o plants ce omoara
Ades intr'un corp tener o inima fecioara
II.